5. domeniul editorial

DO

ME

NIU

L E

DIT

OR

IAL

46 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

Programul România Împreună (difuzat de luni

până vineri, între orele 10:00-13:00) a reuşit să

se apropie de competitorii săi, în mediul urban

înregistrând o curbă ascendentă. Tendinţa de

creştere se datorează deciziei de a difuza

informaţia utilă pentru publicul urban, formatele

scurte, cu subiecte de interes pentru publicul

ţintă (sănătate, trafic, meteo, ecologie,

gastronomie, sport, cultură şi civilizaţie, ştiinţă)

şi punerea în valoare a „vocilor” publicului.

Formatul emisiunii La minut (difuzată de luni

până vineri, între orele 14:00-16:00) a

cunoscut, de asemenea, o creştere

semnificativă a audienţei, ca urmare a deciziei

editoriale de a transforma această emisiune

într-un program de fapt divers şi muzică.

Obiectiv România (difuzat de luni până vineri,

între orele 16:00-18:00) şi-a consolidat poziţia

pe piaţă, cu informaţii preponderent sociale,

fiind programul care susţine reportajul de

actualitate ca produs ce conferă identitate pe

piaţa radio.

Dintre emisiunile de tip news, Radiojurnalul de prânz şi-a consolidat poziţia pe piaţă, ora 13:00

redevenind un reper pentru publicul Radio

România Actualităţi şi înregistrând o curbă

ascendentă, ca şi formatul Actualitatea în dezbatere.

Matinalul de week-end (difuzat sâmbătă şi

duminică, între orele 7:00-9:30) rămâne lider

pe piaţă pe tronsonul său orar.

are cu precădere un public

urban, căruia i-a oferit, şi în 2011, actualitate

culturală, muzică de calitate şi voci celebre,

introducând şi proiecte noi, turnee naţionale

extraordinare, maratoane de teatru şi muzică.

Conţinutul editorial al Radio România Cultural

a fost asigurat cu informaţii din domenii

diverse: literatură, film, teatru, arte plastice,

muzică, istorie, arhitectură, urbanism, ştiinţă.

Ca în fiecare an, Radio România Cultural a

transmis concerte, festivaluri, gale şi

spectacole importante, naţionale şi

internaţionale, care ajung astfel la publicul din

întreaga ţară, lipsit altminteri de posibilitatea de

a participa la astfel de evenimente culturale.

Postul a consolidat notorietatea şi a crescut

audienţa prin proiecte şi evenimente precum:

Gala Premiilor Radio România Cultural - ediţia

a 11-a, care s-a impus în lumea culturală ca un

reper de recunoaştere a valorilor din diferite

domenii, Science Café – Cafeneaua de ştiinţă, Drumul spre celebritate – ediţia a II-a,

Bookcrossing, Turneul naţional „Liszt”, Pianul călător, Turneul Naţional „Duelul viorilor”: Stradivarius vs. Guarneri.

În anul 2011, Radio România Cultural a obţinut

mai multe premii naţionale şi internaţionale:

Premiul Clubului Român de Presă pentru

Jurnalism Cultural, Cross-Media (Anca

Mateescu), Premiul Uniunii Criticilor Muzicali

„Mihail Jora” (Sebastian Crăciun), Premiul

pentru publicistică muzicală si pentru

emisiunile de la Radio România Cultural, în

cadrul Galei Premiilor Uniunii Compozitorilor şi

Muzicologilor – UCMR (Oltea Şerban-Pârâu)

etc.

şi-a menţinut statutul de unic

post românesc de radio, dedicat în

exclusivitate muzicii clasice şi de jazz,

consacrat prin calitate şi valoare, aşa cum

arată feedback-ul primit din partea publicului, în

mare măsură ascultători cu un statut social

ridicat şi studii superioare din mediul urban.

Acurateţea şi complexitatea informaţiilor

oferite, selecţia muzicală de calitate, susţinerea

şi promovarea valorilor muzicale româneşti în

contextul european şi internaţional, reflectarea

în direct a unor importante evenimente

muzicale interne şi internaţionale, creşterea

numărului de oferte muzicale transmise către

partenerii din Uniunea Europeană de Radio şi

Televiziune (UER) au fost obiectivele Radio

Romania Muzical în anul 2011. Acesta este

postul prin care se realizează schimburile de

programe muzicale cu partenerii activi şi

asociaţi din UER, conceperea şi realizarea

unor evenimente muzicale (recitaluri, concerte)

încadrate proiectelor coordonate de Grupul de

Muzică al UER.

Grila de programe Radio România Muzical, în anul 2011, a fost concepută sub marca

evenimentelor muzicale importante ale anului,

prin serii de emisiuni sau emisiuni punctuale, o

constantă rămânând preocuparea pentru

promovarea creaţiei şi artei interpretative

româneşti. Menţinerea unui raport optim

muzică clasică – alte genuri, vorbă – muzică,

emisiuni destinate unui public specializat şi

cele destinate unui public larg, au fost câteva

dintre principiile care au stat la baza elaborării

grilei de programe. În acelaşi timp, s-a urmărit

flexibilizarea stilului de prezentare, a unei noi

concepţii de punere în pagină a ştirilor şi a

îmbogăţirii informaţiei prezentate.

Mare parte dintre eforturile echipei Radio

România Muzical au fost concentrate, în anul

2011, către reflectarea celui mai important

eveniment românesc din sfera muzicală:

Festivalul şi Concursul Internaţional „George

Enescu”. Cu acest prilej, 49 de concerte au fost

transmise în direct şi alte 20 au fost

înregistrate. Pe toată durata desfăşurării

evenimentului, au fost realizate agende

informative, care au cuprins interviuri,

comentarii, reportaje, relatări, precum şi 70 de

concerte transmise partenerilor de la Uniunea

Europeană de Radio şi Televiziune.

a extins timpul de

emisie de la 16 la 24 ore pe zi, ca răspuns la

solicitările ascultătorilor, ceea ce a condus la o

creştere a audienţei şi la un nou grad de

fidelizare a publicului. Mărirea spaţiului de

emisie a permis, totodată, abordarea unui nou

format de emisiune, bazat exclusiv pe

interactivitate.

Aniversarea, în anul 2011, a celor douăzeci de

ani de existenţă a postului a fost marcată şi

printr-o campanie de promovare a imaginii,

derulată sub genericul „Radio România Antena

Satelor, 20 de ani în 20 de sate”. O echipă a

postului a parcurs acest itinerariu, realizând în

fiecare localitate o ediţie în direct a emisiunii

„Viaţa la ţară”.

Radio România Antena Satelor a realizat

prima sa cercetare calitativă privind percepţii şi

atitudini ale ascultătorilor asupra programelor

postului. Studiul realizat pe baza

focus-grupurilor a scos în evidenţă potenţialul

clar de audienţă în regiunile Moldova şi

Transilvania, limitat în prezent de lipsa

frecvenţelor de unde medii sau FM. Cei

intervievaţi au apreciat că Radio România

Antena Satelor este un post dedicat ţăranului

român. Faptul că Radio România Antena

Satelor difuzează exclusiv muzică populară şi

se preocupă de promovarea tradiţiilor şi a

valorilor autentice este, de asemenea, apreciat

în studiu, confirmând astfel alegerea acestui

format unic pe piaţa radiofonică din România.

Ţinând cont de obiceiurile de viaţă din mediul

rural, relevate de studiu, a fost extins spaţiul

consacrat emisiunilor legate de viaţa spirituală,

creştină, a satului şi au fost îmbunătăţite

formatul şi conţinutul editorial al

radioprogramelor. În noua grilă a fost

intensificată preocuparea pentru interactivitate

şi aducerea la microfon a unor voci autorizate

pentru domeniul lor de activitate.

Preocuparea pentru o relaţie directă, apropiată

cu ascultătorii a determinat crearea unui sistem

de colectare, organizare şi analiză a mesajelor

trimise de ascultători (scrisori, sms, feedback

site), din care sunt extrase şi subiecte pentru

emisiuni.

A fost elaborat un format nou pentru fişa de

emisiune, care include şi un document tip

contract între management şi echipele de

realizatori, ca instrument pentru evaluările

emisiunilor din grila următoare.

Structura noilor grile 2011 – 2012 la reţeaua studiourilor regionale a urmărit consolidarea

liniilor de emisiuni zilnice, creşterea gradului de

interactivitate şi dinamizarea emisiunilor pe

teme ale administraţiei publice locale. S-a avut

în vedere îmbunătăţirea programelor de ştiri,

adaptate publicului ţintă, rafinarea formatului

muzical şi posibilitatea de a efectua rapid

adaptări ale grilelor în anumite perioade

(sărbători de iarnă, Paşte etc.). Prin urmare, au

fost menţinute tronsoanele de forţă din oferta

existentă, conţinutul acestora fiind adaptat la

noua etapă. Modificările au fost efectuate în

zonele de program unde încă nu se obţinuseră

rezultatele aşteptate.

În continuarea procesului de repoziţionare a

postului Bucureşti FM, obiectivele fixate prin

grila 2011 - 2012 au avut ca scop menţinerea

cotei de piaţă în Bucureşti şi atragerea

publicului activ, cu vârste între 30 – 50 ani.

Modificările au fost decise în urma

feedback-ului primit atât din partea

ascultătorilor, cât şi din interior, în urma

sesiunilor de analiză a emisiunilor puse în

undă. Noua grilă a postului a fost gândită pe

structura unor linii de program, care

funcţionează de luni până vineri, între orele

6:00–21:00, cu aceeaşi echipă (inclusiv

Matinalul), asigurând astfel unitate şi coerenţă.

Temele importante, cu impact, sunt urmărite pe

parcursul întregii zile (în emisiuni şi ştiri),

autopromovate pe site-ul propriu şi pe reţelele

de socializare, prin conturile asociate postului.

Emisiunile au un puternic caracter interactiv,

ascultătorii putând participa la temele şi

subiectele discutate prin intermediul

telefoanelor, al sms-ului şi al chat-ului de pe

www.bucurestifm.ro.

a extins, în august 2011, aria

de acoperire în zona municipiului Satu Mare,

deficitară până în momentul respectiv, prin

punerea în funcţiune a emiţătorului de la Negreşti Oaş, care difuzează emisiuni pe

frecvenţa de 89,9 Mhz. Din măsurătorile

proprii, efectuate pe teren, a reieşit că numărul

potenţial de ascultători a crescut cu 120 de mii

de persoane, dar şi faptul că rămân încă zone

neacoperite, cu o populaţie de 500 de mii de

locuitori, doar în mediul urban.

Postul emite pe o piaţă media zonală, bogată în

competitori, fapt care a stat la baza elaborării

noii grile. Aceasta s-a axat pe dezvoltarea

tronsoanelor matinale, a emisiunii magazin din

timpul zilei şi a emisiunilor de actualităţi, dar şi

pe dinamizarea liniilor de program. Reperele

concrete ale noii grile constau în diferenţierea

mai pronunţată a programelor din cursul

săptămânii, faţă de cele din zilele de sâmbătă

şi duminică, ţinîndu-se cont de obiceiurile de

ascultare de la sfârşitul săptămânii, şi în

definirea mai clară a unui format de

divertisment de calitate, cu elemente noi, cum

sunt rubricile despre lifestyle şi informaţii

privind petrecerea timpului liber.

Campania transmisiilor sportive a devenit un

vector determinant al ofertei editoriale, în

decursul anului 2011 efectuându-se un număr

de 75 de transmisii ale meciurilor de fotbal,

baschet şi handbal.

Au fost adaptate buletinele de ştiri din prima

oră a Matinalului la publicul din rural şi urbanul

mic, iar cele din ora a doua, la publicul din

urbanul mare.

Radio România Cluj derulează proiectul Cluj FM, prin care se urmăreşte diferenţierea

parţială a programelor în AM/FM, pentru

creşterea audienţei în zona de urban mare.

Odată cu trecerea la grila 2011-2012, posturile

locale şi-au extins numărul orelor de program,

astfel: Radio România Antena Sibiului, de la

5 la 6 ore de emisie zilnic, iar Radio România Sighet, de la 3 ore şi 30 de minute la 5 ore, cu

formate noi, acesta difuzând, totodată, şi o

nouă emisiune în limba maghiară, alături de

emisiuni pentru comunităţile etnicilor

ucrainieni, germani, evrei sau programe

orientate pe problemele comunităţilor

româneşti de dincolo de Tisa (Ucraina,

regiunea Zakarpatia).

îşi menţine poziţia stabilă

pe piaţa media, cu tendinţă de creştere în zona

Dobrogea. În noua grilă de program AM a fost

mărit spaţiul destinat interacţiunii cu ascultătorii

prin programul matinal şi au fost lansate

săptămânal teme de dialog social cetăţenesc,

la care ascultătorii au putut participa în direct

prin intermediul telefoanelor, sms-urilor sau

prin mesagerie electronică. De asemenea, a

fost mărită frecvenţa de difuzare a informaţiilor

utilitare şi a fost optimizat raportul mediu dintre

muzică şi vorbă, pe întreaga durată a celor 16

ore zilnice de program.

Grila de program FM a urmărit o adaptare de

conţinut, prin reorganizarea emisiunilor zilnice

de dezbatere pe teme economice şi sociale,

prin adoptarea unor teme mai accesibile

publicului ascultător şi optimizarea formei de

adresare.

Au fost operate modificări în programele de

ştiri, în conformitate cu rezultatele cercetărilor

calitative (voci, stil de prezentare, analiza

pachetelor de jurnale matinale, de prânz, de

seară), concretizate prin creşterea dinamicii

prezentării informaţiei în Jurnalul regional de

după-amiază. Radio România Constanţa a

accentuat şi diversificat caracterul de

divertisment al programului estival de tradiţie

Radio Vacanţa, difuzat în FM, pe 100,1 MHz, în

perioada iunie – septembrie, program care

constituie un pilon de notorietate pentru toată

corporaţia.

5.1.Managementul conţinutului editorial

Consolidarea şi extinderea impactului

asupra publicului din mediul urban

Activitatea posturilor de radio şi a redacţiilor,

coordonată prin Departamentul Producţie

Editorială, a urmărit atingerea obiectivului

general al domeniului editorial, stabilit de

Consiliul de Administraţie, respectiv: creşterea competitivităţii Radio România în peisajul media intern şi internaţional şi diferenţierea lui prin calitatea produselor oferite, din punct de vedere al credibilităţii, influenţei, autenticităţii, obiectivităţii şi audienţei. Au

fost respectate următoarele direcţii strategice:

a urmărit consolidarea şi

extinderea impactului asupra publicului din

mediul urban, unde concurenţa cu posturile

comerciale este mult mai susţinută. Postul

reuşeşte să atingă o cotă de piaţă de 13,8%,

fiind lider incontestabil mai ales dimineaţa,

până în ora 9:00.

Matinalul Radio România Actualităţi (difuzat de

luni până vineri, între orele 6:00-10:00)

rămâne, şi în anul 2011, cea mai ascultată

emisiune de dimineaţă de pe piaţa radio în

mediul urban.

Johann Prohib, Realizator Matinal Radio România Actualităţi

DOMENIUL EDITORIAL | 47






















piaţa radio.








































etc.























Muzică al UER.




























a extins timpul de







interactivitate.







































emisiuni.










































www.bucurestifm.ro.


































urbanul mare.

































adresare.













corporaţia.

Horia Mihail în Turneul Naţional „Pianul Călător: Pe urmele lui Franz Liszt”






















piaţa radio.








































etc.























Muzică al UER.




























a extins timpul de







interactivitate.







































emisiuni.










































www.bucurestifm.ro.


































urbanul mare.

































adresare.













corporaţia.


Realizator Radio România Antena Satelor






















piaţa radio.








































etc.























Muzică al UER.




























a extins timpul de







interactivitate.







































emisiuni.










































www.bucurestifm.ro.


































urbanul mare.

































adresare.













corporaţia.


Studioul Teritorial de Radio Cluj






















piaţa radio.








































etc.























Muzică al UER.




























a extins timpul de







interactivitate.







































emisiuni.










































www.bucurestifm.ro.


































urbanul mare.

































adresare.













corporaţia.

continuă, şi în

2011, să fie lider al pieţei media din zonă. Grila

cadru 2011-2012 a fost concepută în spiritul

accentuării dinamicii liniilor de program şi

vizează o creştere de audienţă la tronsoanele

orare modificate. Controlul calităţii produsului

radiofonic este asigurat printr-un sistem de

organizare, verificare şi analiză a activităţii

editoriale zilnice, săptămânale şi lunare,

programele fiind permanent adaptate sau

ajustate, în funcţie de evenimentele majore din

zonă, de cererea ascultătorilor sau în funcţie de

proiectele editoriale derulate on-air şi off-air.

A fost reorganizată structura buletinelor de ştiri,

calitatea informaţiei difuzate, au fost stabilite

norme de redactare şi prezentare comune

pentru toţi crainicii, acesta fiind un element

important de identificare pentru post.

a ajuns la un număr record

de ascultători în mediul urban. În urma

procesului de analiză a programelor de ştiri

Radio România Iaşi, în concordanţă cu

caracteristicile publicului-ţintă, au fost iniţiate

activităţi de îmbunătăţire a stilului de

prezentare al echipei de ştiri şi de dinamizare a

radioprogramelor.

a implementat o nouă grilă

de program, în septembrie 2011, structurată

atât pe direcţia menţinerii programelor

reprezentative, cât şi pe introducerea unor

emisiuni pentru atragerea de noi ascultători,

mai ales din mediul urban. Accentul a fost pus

pe radioprograme, care cuprind radiografia

principalelor evenimente regionale ale zilei, dar

şi pe emisiuni interactive, cu invitaţi, care

prezintă probleme şi preocupări ale tinerilor cu

vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani.

Pentru realizarea feed-back-ului, au fost

consultate săptămânal rapoartele de

monitorizare ale programelor Radio România Reşiţa, urmate de modificarea rubricilor şi a

programelor necorespunzătoare, chiar a

moderatorilor, acolo unde a fost cazul.

Programele Radio România Timişoara FM şi

Radio România Arad FM se adresează unui

public activ urban, cu vârste intre 35-55 ani, în

timp ce Radio România Timişoara AM, cu un

format generalist, vizează în special publicul de

vârsta a treia din oraşele mici şi zona rurală,

inclusiv minorităţi. După debutul, în octombrie, al emisiei în FM la Arad (102,9

MHz), în noiembrie şi decembrie au fost

transmise, între orele 11:00 -12:00, primele

emisiuni realizate exclusiv pentru arădeni. În

2012 se doreşte realizarea acestora chiar din

studioul de la Arad.

Știrile Radio România Timişoara au câştigat

în promptitudine, în atitudine şi în consistenţă

(mai multe intervenţii în direct ale reporterilor,

mai multe inserturi de voce). Procesul de

înnoire este încă în derulare, în condiţiile în

care, din luna septembrie 2011, a fost realizat

un nou set de generice, semnale şi cortine

pentru Camera Ştirilor.

a continuat, şi în anul

2011, excelenta colaborare cu partenerii din

Ungaria şi Serbia, în principal prin emisiunea

Pe undele Europei, realizată în colaborare cu

posturi de radio din cele două ţări. De

asemenea, prin intermediul redacţiei în limba

sârbă, au existat contacte cu posturi din

Belgrad, Novi Sad şi Zrenianin.

s-a adaptat continuu

mediului concurenţial, dar, mai ales, nevoilor şi

aşteptărilor publicului său. În prezent, cei mai

mulţi ascultători ai postului au vârsta de peste

45 de ani, Radio România Târgu-Mureş

încercând şi să atragă o audienţă substanţială

în grupul de vârstă cuprins între 35 - 45 de ani,

fără să-şi piardă publicul fidel.

Grila de program 2011-2012 a fost structurată

pornind de la această idee, pe lângă

programele de ştiri care constituie marca

studioului, în ea regăsindu-se emisiuni tip

magazin (de actualităţi sau culturale), emisiuni

specializate şi emisiuni muzicale (de

divertisment). Emisiunile de actualităţi,

culturale, ca şi cele muzicale se desfăşoară în

această grilă pe orizontală, iar cele specializate

sunt grupate la sfârşit de săptămână,

urmărindu-se, pe cât posibil, ca acelaşi tip de

emisiune să aibă acelaşi prezentator, acelaşi

desfăşurător şi aceleaşi standarde.

Elementul de referinţă pe piaţa media

regională, cel prin care Radio România Târgu-Mureş a câştigat notorietate, este

conţinutul informativ structurat în buletine de

ştiri din oră în oră, şase jurnale şi în alte

emisiuni specializate. Radio România Târgu-Mureş este un post informativ, de aceea

buletinele de ştiri ocupă un loc central în grila

de programe.

În cadrul studioului funcţionează şi postul local

Radio România Antena Braşovului, care

emite zilnic programe destinate atât

ascultătorilor din zona metropolitană Braşov,

cât şi turiştilor de pe Valea Prahovei şi din zona

Bran. Radio România Antena Braşovului are

o mai bună audienţă şi este mai cunoscut în

rândul tinerilor, funcţionarea postului fiind

structurată pe trei componente radio:

tradiţional, platforma multimedia, spaţiu pentru

pregătire profesională continuă tip agora.

Redacţia Minorităţi din Bucureşti a continuat

procesul de analiză şi îmbunătăţire a

programelor de ştiri, în concordanţă cu

caracteristicile publicului-ţintă şi a elaborat un

nou format al jurnalului de ştiri. Emisiunile în

limba maghiară şi germană păstrează o poziţie

solidă în peisajul media din România, punând

accent pe calitatea profesională a programelor,

credibilitatea informaţiilor, argumentarea

obiectivă a opiniilor.

Au fost introduse în grilă programe precum:

Jurnalul – ştiri şi mini-interviuri realizate cu

personalităţi reprezentative ale actualităţii;

Retrospectiva săptămânii – un talk-show în

direct, cu analişti de prestigiu; Nota zilei –

comentarii semnate de nume cu rezonanţă în

comunitatea maghiară şi germană; Jurnal civic

– emisiune în care se urmăreşte activitatea

legislativă.

Redacţiile pentru Minorităţi din cadrul

Studiourilor Regionale realizează şi difuzează

o paletă largă de emisiuni, în 16 limbi ale

minorităţilor naţionale din România.

În lipsa unor studii de audienţă pe segmentul

emisiunilor pentru minorităţi, la studiourile

regionale s-a realizat o ajustare a programelor,

în concordanţă cu obiceiurile, aşteptările şi

specificul publicului-ţintă, prin identificarea

segmentelor din grilele de program care nu se

ridicau la nivelul calitativ dorit, şi s-au dezvoltat

relaţii de colaborare între studiourile regionale

şi radiourile publice din spaţiul european: Radio

Timişoara a consolidat colaborarea cu

redacţiile de radio din Ungaria şi Serbia, în

cadrul emisiunilor realizate din Seghedin şi

Novi Sad; Radio Târgu-Mureş are săptămânal

emisiune comună cu radioul Lendva

(Slovenia), Subotica (Serbia), Ujgorod

(Ucraina), Osiek (Croaţia); Radio Reşiţa are

parteneriat cu Radio Zrenianin (Serbia) pentru

limbile germană, maghiară, sârbă, română, cu

Radio Katalunia (Spania) şi cu radioul care

emite în limba română de la Madrid pentru

românii care trăiesc în zonă; Radio Constanţa,

prin Redacţia cultură-educaţie-minorităţi, a

încheiat un parteneriat cu catedra de jurnalism

a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice

din Universitatea de Stat din Chişinău. S-au

rezervat, de asemenea, spaţii radiofonice

speciale informaţiilor şi muzicii din Republica

Moldova.

La Radio România Cluj, grupul de producţie în

limba maghiară a continuat să valorifice vârful

de audienţă, prin dinamizarea şi restructurarea

secvenţială a emisiunii matinale Hangoló -

Bună dimineaţa. Celălalt pilon de bază al

ofertei este constituit din emisiunea informativă

Nap-óra, (O zi într-o oră), transmisă în

intervalul luni-vineri, pe tronsonul 17:00-17:30.

În 2011, a fost schimbat formatul şi imaginea

emisiunii Dalposta (Dedicaţii Muzicale). Postul

local al studioului din Cluj, Radio România

Sighet difuzează, de luni până vineri, în limba

ucraineană, o emisiune de 55 de minute şi o

emisiune în limba maghiară, de 20 de minute.

Radio România Constanţa difuzează

săptămânal, în AM, emisiuni cu durata de 60 de

minute pentru fiecare dintre comunităţile

greacă, turcă, ruso-lipoveană, tătară, armeană

şi pentru aromâni.

Radio România Iaşi difuzează emisiuni pentru

comunităţile ucraineană şi rusă, în limbile celor

două minorităţi, câte 30 de minute pe

săptămână.

Radio România Reşiţa difuzează emisiuni

pentru comunităţile ucraineană, sârbă,

maghiară, germană, slovacă, cehă, croată şi

rromă din judeţul Caraş-Severin, în limba

comunităţilor respective, câte 30 de minute pe

săptămână pentru fiecare.

Radio România Timişoara emite,

săptămânal, în limbile a nouă minorităţi

naţionale (germană, maghiară, sârbă, cehă,

slovacă, bulgară, ucraineană, rromani şi

italiană), câte 840 de minute în limbile

maghiară, germană şi sârbă (în FM şi AM), câte

60 de minute în limbile slovacă şi bulgară, câte

30 de minute în limbile cehă şi rromani, şi lunar

60 de minute în limba italiană.

Radio România Târgu Mureş difuzează, în

limba maghiară, 3000 de minute în FM (din

care 2220 de minute şi pe unde medii), în limba

germană 390 de minute pe unde medii, în

rromanes 60 de minute, în săptămânile I, II şi III

ale lunii. Printre emisiunile cu cea mai mare

audienţă se numără, în limba maghiară,

Rádióújság (Revistă sonoră), Hétköznapi Dolgaink (Zi de zi în cotidian),

Kivánságmuzsika (Dedicaţii muzicale); în

limba germană, Noi în Uniunea Europeană, Descoperiţi Transilvania şi, în limba rromani,

Lacsobacht.

Toate studiourile regionale difuzează rubrici

sau emisiuni şi în limba română cu şi despre

comunităţile naţionale, încercând să contribuie

în acest mod la o cât mai bună cunoaştere

reciprocă.

Radio România Bucureşti FM difuzează în

limba română, în fiecare duminică, timp de 55

de minute, emisiunea Dialoguri interculturale,

cu şi despre comunităţile naţionale din

Capitală.

Radio România Oltenia Craiova difuzează

emisiunea săptămânală Convieţuiri, în limba

română, cu durata de 20 de minute, în care

sunt prezentate aspecte din viaţa comunităţilor

bulgară, sârbă, germană, italiană, cehă,

rromanes şi evreiască, din aria de acoperire a

studioului.


emisiuni săptămânale în limba română pentru

rromi, evrei, polonezi şi armeni, ucraineană,

slovacă, poloneză şi rromanes. La fel şi Radio

România Iaşi pentru rromi, evrei, polonezi,

armeni, ucraineni şi slovaci. Studiourile din

Reşiţa, Târgu Mureş, Timişoara şi Cluj

transmit, la rândul lor, în limba română,

emisiunea INTERETNICA despre comunităţile

etnice din zona arondată acestor studiori.

Redacţia Informaţii, prin Camera Știrilor, a

asigurat fluxul informaţional, atât la Radio

România Actualităţi, prin difuzarea buletinelor

informative şi a radiojurnalelor zilnice, cât şi la

celelalte posturi naţionale şi regionale.

În funcţie de momentul difuzării acestora şi de

elementele care individualizează publicul în

fiecare moment al zilei, Redacţia Informaţii a

produs, pe de o parte, radiojurnale scurte şi

dinamice, la orele dimineţii, în care informaţia

esenţială este concentrată în formate sintetice,

uşor accesibile, dar şi radiojurnale extinse, la

orele amiezii şi serii, structurate în module care

pot fi accesate separat de ascultători. Nu au

lipsit nici analizele pluridisciplinare şi

multidirecţionale ale unui subiect, care se

evidenţiază pe agenda zilei, prin impactul

asupra ascultătorilor.

Pentru o mai bună apropiere de preocupările şi

nevoile de informare ale publicului, emisiunile

Redacţiei Informaţii au deschis, în mai mare

măsură, accesul publicului la dialog cu invitaţii,

încorporând mesajele sms sau mail în ediţiile

realizate cu invitaţi de prim rang din ţară şi

străinătate.

Şi în 2011, Redacţia Informaţii a fost cea care

a realizat transmisiile în direct de la momentele

importante ale actualităţii: dezbateri

parlamentare, proceduri de asumare a

răspunderii Guvernului, moţiuni de cenzură,

conferinţe de presă şi declaraţii oficiale. Echipa

redacţiei a adus la microfon informaţia în regim

de urgenţă, indiferent de domeniu, prin

intervenţiile de tip „clipa în direct”.

Constanta

Iasi

Resita

În scopul apropierii publicului românesc de

problematica şi actualitatea europeană,

Camera Ştirilor s-a implicat în programul

EURANET şi a început să difuzeze în

radiojurnale o rubrică de actualitate europeană.

De asemenea, la încheierea sesiunii lunare a

Parlamentului European, radiojurnalele au

introdus o rubrică dedicată, prin care

informează cu privire la demersurile europene,

la consecinţele şi influenţele nemijlocite ale

acestora asupra cetăţenilor români şi la

iniţiative şi activităţi reprezentative ale

europarlamentarilor români.

Promovarea, cu prioritate, a muzicii româneşti

la posturile Radio România este un obiectiv cu

caracter permanent şi unul dintre principalii

piloni ai strategiei editoriale a Redacţiei Muzicale, din 2006 până în prezent. Pentru

urmărirea acestui obiectiv, s-a instituit o

procedură de raportare lunară a conţinutului de

creaţie muzicală românească, difuzată în

emisiunile şi programele Redacţiei Muzicale.

Toţi jurnaliştii din echipele de proiecte au

obligaţia de a raporta, lunar, către realizatorii

responsabili de secţie, minutele de muzică

românească programate şi difuzate. Aplicând

acest instrument, corelat cu politica de

promovare a activităţii compozitorilor şi

interpreţilor români pe toate domeniile

muzicale difuzate, la România Actualităţi

procentul de muzică românească difuzată în

tronsonul de rotaţie 6:00 –18:00, a crescut cu

4,21%. Totodată, din raportările emisiunilor

speciale realizate pentru acest post, se

constată o menţinere favorabilă a proporţiei de

muzică românească, în raport cu muzica

străină. Radio România Cultural şi Radio

România Muzical au continuat proiectele

editoriale propuse în grila strandard 2010 –

2011, concepute pentru a promova creaţia şi

interpretarea românească.

reprezintă o punte

informaţională spre România şi spaţiul său

geografic, politica de programe a postului fiind

întemeiată pe primatul informaţiei. Radio România Internaţional diseminează valori ale

societăţii româneşti din cele mai diferite

domenii, promovând respectul reciproc,

toleranţa şi înţelegerea. Îşi axează programele

pe „agenda ascultătorului”, în acest sens

abordând problemele şi subiectele de interes în

mod rapid, sintetic, concis şi cuprinzător, cu

accent pe contextualizarea ştirilor şi

evenimentelor.

Din reacţiile ascultătorilor Radio România Internaţional, transmise prin Internet, rezultă

că grilele sunt percepute ca echilibrate şi

construite solid, acoperind practic toate

domeniile de interes. Principalele modificări

introduse au vizat adaptarea mai bună a ofertei

redacţionale la statutul României de ţară

membră a Uniunii Europene şi la fenomenul

creşterii emigrării forţei de muncă. Cele mai

apreciate tipuri de rubrici, programe şi emisiuni

sunt cele muzicale, istorice, culturale, de tradiţii

şi obiceiuri, sociale, de relaţii cu ascultătorii şi

utilizatorii, lecţii de limba română, relaţii şi

interferenţe între România şi zonele-ţintă.

îşi păstrează aceeaşi

platformă media - spaţiul virtual - oferind

utilizatorilor Internetului, şi în 2011, o reţetă

unică pentru petrecerea timpului în compania

unor realizatori tineri, dinamici, activi, veseli,

neconformişti, care propun subiecte

provocatoare, dar de actualitate.

Echipa Radio România 3Net „Florian Pittiş”

a continuat, şi în 2011, proiectele Folk You

„Florian Pittiş" 2011 şi 3Net Summer (un post

pentru copii şi tineret, organizat pe litoral, în

timpul vacanţei de vară) şi a continuat ideea de

transformare a comportamentului interactiv al

utilizatorilor într-unul intercreativ. De

asemenea, a urmărit creşterea volumului de

conţinut video propriu, de difuzare live şi

arhivare în Galeria Video. De asemenea, a

transmis, înregistrat şi postat în Galeria Video

toate evenimentele unde a fost partener media

şi a introdus premiere în categoria „Teatru la

Microfon”, precum şi albume noi în Galeria

Audio a Radio România 3Net.

Conţinutul editorial al postului s-a adaptat

continuu, în concordanţă cu nevoile

ascultătorului de radio online.

a cărui nouă grilă a fost

aprobată de către Consiliul de Administraţie, a

început să emită online, de pe platforma

fostului post Kids Radio, din data de 7

noiembrie 2011, ca proiect-pilot.

Fiind la început de drum, dar cu o experienţă în

spate, echipa Radio România Junior urmăreşte realizarea unui concept editorial

complex, prin crearea unui univers credibil,

transmis dintr-un studio de emisie radio-TV

(streaming audio-video) special amenajat

pentru cei mici. Proiectul creează

personaje-brand, care dezvoltă şi transmit

copiilor ascultători valorile educaţionale

implicite ale radioului.


Realizator - Radio România Constanța






















piaţa radio.








































etc.























Muzică al UER.




























a extins timpul de







interactivitate.







































emisiuni.










































www.bucurestifm.ro.


































urbanul mare.

































adresare.













corporaţia.

continuă, şi în

























radioprogramelor.








































































de programe.






























legislativă.
































Moldova.























săptămână.


























Lacsobacht.





reciprocă.





Capitală.







studioului.



































străinătate.










Timisoara

Tg.Mures









































reprezintă o punte











evenimentelor.






















































continuă, şi în

























radioprogramelor.








































































de programe.






























legislativă.
































Moldova.























săptămână.


























Lacsobacht.





reciprocă.





Capitală.







studioului.



































străinătate.


















































reprezintă o punte











evenimentelor.






















































3Net

continuă, şi în

























radioprogramelor.








































































de programe.






























legislativă.
































Moldova.























săptămână.


























Lacsobacht.





reciprocă.





Capitală.







studioului.



































străinătate.


















































reprezintă o punte











evenimentelor.




































Continutul exclusiv audio este compus din

emisiuni înregistrate sau în direct, difuzate la

Radio România Junior, care pot fi reascultate

de utilizatorii www.radioromaniajunior.ro.

Emisiunile disponibile permanent pe site sunt:

Gândul Bun al Norilor, Zâne Maniere, Doctor

Au, Sănătatea în Bucate, Gadget Junior,

Enciclopedia Junior, Ghicitori, concepute şi

realizate împreună cu specialişti colaboratori

(psihologi, actori, cântăreţi, etc). În echipa

Radio România Junior există un specialist

permanent (psihoterapeut Lizetta Mihailă, cu

peste 15 ani de experienţă în psihologia

copilului), care contribuie, prin expertiza sa, la

generarea de conţinut permanent (articole)

pentru site şi de material documentar pentru

emisiunea pentru părinţi „Şedinţa cu Părinţii”.

Mai mult decât atât, fiecare secţiune din site

beneficiază de articole scrise de specialişti pe

diverse arii de expertiză (medici, dentişti,

nutritionişti, educatori).

este agenţia Radio Romania,

care are ca obiect specific de activitate

monitorizarea a peste 50 de posturi de radio şi

de televiziune din România şi din lume, peste

100 de ziare româneşti şi peste 450 de publicaţii

internaţionale, în 15 limbi străine. De asemenea,

Rador realizează produse radiofonice pentru

canalele Radio Romania şi este lider de piaţă pe

domeniul transcrieri (mediu audio-video) şi

monitorizare a presei scrise internaţionale.

Menţinerea Agenţiei de presă Rador în poziţia

de agenţie competitivă şi obiectivă s-a realizat

prin actualizarea permanentă a grilelor de

monitorizare, îmbunătăţirea calităţii

materialelor monitorizate, îmbunătăţirea

controlului materialului finit, care merge spre

clienţi, difuzarea de materiale originale neutre,

obiective şi verificate.

Actualizarea continuă a grilelor de monitorizare

are în vedere cerinţele clienţilor noştri interni –

posturile Radio România -, dar şi evoluţiile din

piaţa media. Cea mai nouă acţiune a fost

introducerea TVR Info în grila curentă de

monitorizare, post care a dezvoltat, în anul

2011, atât exclusivităţile, cât şi durata

transmisiunilor directe. Periodic, sunt analizate

de către şefii de tură, împreună cu

redactorul-şef, derapajele unor surse

monitorizate şi sunt puse în practică strategii

de verificare a surselor.

Caracterul interactiv de prezentare a

produselor teatrale şi aspectul de echilibrare a

balanţei structurii demografice a publicului s-a

îmbogăţit prin diversificarea spaţiilor de audiţii,

care aduc un public tânăr, activ şi prin crearea

şi dezvoltarea site-ului www.eteatru.ro, singurul

site din România care oferă un program

non-stop format exclusiv din spectacole de

teatru radiofonic.



















continuă, şi în

























radioprogramelor.








































































de programe.






























legislativă.
































Moldova.























săptămână.


























Lacsobacht.





reciprocă.





Capitală.







studioului.



































străinătate.


















































reprezintă o punte











evenimentelor.































































































teatru radiofonic.

Agentia de presa

R

Radio România

A D R


















Junior


Realizator - Radio România Junior




























































teatru radiofonic.

În 2011, majoritatea posturilor Radio România au continuat procesul de definitivare a

formatelor muzicale adoptate şi au încercat să

menţină raportul muzică – materiale vorbite de

60% - 40%, iar pe cel dintre creaţiile muzicale

româneşti şi cele străine, aproximativ egal.

Pentru definitivarea unui sound unitar, la nivelul

Radio România, s-a constitiut un grup de lucru,

format din specialişti care stabilesc formatele

muzicale. Se continuă procesul de testare a

pieselor muzicale, stabilirea playlisturilor,

programarea automată a pieselor muzicale în

desfăşurarea programelor, corelarea

formatelor cu dinamica publicului-ţintă şi cu

obiceiurile de ascultare.

Monitorizarea pieţei muzicale radio este vitală

pentru actualizarea pachetului muzical la

Radio România Actualităţi. Astfel, s-au iniţiat

demersurile privind achiziţia serviciilor de

monitorizare ale softului Mediaforest, în

condiţiile retragerii din România a softului

Nielsen Music Control. Totodată, playlistul

săptamânal pentru postul Radio România

Actualităţi, în intervalul orar 6:00 – 18:00 (luni –

vineri), a fost alcătuit respectând strategia de

politica muzicală stabilită de împreună cu o

echipă de consultanţă de la Deutsche Welle.

Playlistul nou a intrat în rotaţie din 11 ianuarie

2011. A existat şi în 2011 o preocupare pentru

ajustarea sezonieră a pachetului muzical aflat

în rotaţie (primavara, vara) şi de îmbunătăţire a

fondului muzical, prin selecţia materialului

muzical destinat actualizării pachetului de

sound. În acest demers s-a ţinut cont de

criteriile de specialitate (valoare muzicală) şi de

popularitate, prin monitorizarea clasamentelor

de difuzare din România, Europa şi SUA. Tot în

acest sens, s-au organizat audiţiile muzicale

colective, în vederea selecţiei de melodii noi,

definitivarea pachetului de sound şi încărcarea

acestuia în softul de rotaţie, precum şi lansarea

noului pachet de sound, odată cu lansarea

grilei standard 2011 – 2012 a postului Radio

România Actualităţi.

se remarcă, în

peisajul radiofonic, prin faptul că difuzează

exclusiv muzică populară, identitatea postului

fiind dată atât de informaţia tematică pe care o

difuzeză, dar mai ales de genul de muzică

promovat. Din aceste considerente, formatul

muzical al postului este definit, în exclusivitate,

de genurile muzicii populare, având ca

elemente de diversitate regiunile folclorice şi

ritmul. Radio România Antena Satelor difuzează doar piese cu un specific folcloric

autentic, înregistrate cu instrumentele

tradiţionale ale muzicii populare.

a urmărit promovarea

creaţiei din România şi a continuat procesele

de definire şi rafinare (după caz) a formatului

muzical specific fiecărui post în parte, la

Bucureşti FM, Radio România Cluj, Radio

România Târgu-Mureş – prin rafinarea

formatului muzical şi asigurarea unui sound

unitar, la Radio România Constanţa, Radio

România Reşiţa, Radio România Iaşi – prin

promovarea mai accentuată a muzicii

româneşti uşoare/populare, la Radio România

Timişoara – prin crearea a două formate

muzicale specifice AM/FM.

Studiourile Constanţa, Craiova şi Timişoara

sunt în curs de achiziţionare a unui soft

profesional de emisie (Q Sound), utilizat în

prezent de studiourile Cluj şi Reşiţa, pentru

optimizarea procesului de organizare a

playlisturilor şi de raportare a drepturilor de

autor.

a continuat rafinarea

formatul muzical CHR (contemporary hit radio),

adoptat în anul 2010, ceea ce presupune

difuzarea hiturilor curente, contemporane şi

recurente într-o anume succesiune, cu un

anume grad de repetitivitate. Baza de date

utilizată la alcătuirea zilnică a playlisturilor este

permanent actualizată, funcţie de soft-ul de

monitorizare Media Forest şi de playlisturile

posturilor concurente de pe piaţă.

are două formate

muzicale, corespunzătoare celor două tipuri de

programe transmise, în banda FM, respectiv

AM, precum şi pentru programul estival Radio

Vacanţa, pe frecvenţa de 100,1 FM.

Playlisturile au fost întocmite prin identificarea

şi aplicarea formatelor muzicale, care răspund

cel mai bine aşteptărilor publicului ascultător

din zonă: pentru aria de acoperire în FM - un

format Hot Adult Contemporary (Hot AC), în

care apar şi piese foarte noi, valoroase, iar

pentru AM - un format Adult Contemporary

(AC), cu menţiunea că playlistul este alcătuit în

proporţie de 85% din muzică românească

(folclor, pop, folk, etno).

În perioda estivală Radio România Constanţa transmite programul estival Radio Vacanţa, în limba română şi alte 5 limbi de

circulaţie internaţională, cu un format editorial

specific (buletine de ştiri, relatări în direct,

emisiuni magazin) şi un format muzical

Contemporary Hit Radio (CHR).

a reconsiderat

concepţia formatului muzical pentru a reflecta

ideile adoptate în elaborarea noii grile, în

sensul atragerii segmentului de vârstă între 18

şi 30 de ani şi a reorientat preferinţele muzicale

ale ascultătorilor.

Radiofonic

Radio România

Teatrul National

5.2.Managementul formatelor

muzicale ale tuturor posturilor

Radio România

promovează formatul

Classic, care include Adult Contemporary,

Ethnic, Classical music şi pune în evidenţă

conceptul european actual al formatului Mix

Adult Contemporary. Programarea muzicală

urmăreşte încurajarea creaţiei din România şi

din Europa, reflectarea gusturilor publicului,

definirea sound�ului caracteristic postului.

a dezvoltat un format

muzical, ce poate oferi coerenţă grilei şi

direcţionare către publicul-ţintă ales. În aceste

condiţii, în spaţiile netematice, formatul este în

general Adult Contemporary (atât piese noi, cât

şi oldies), cu un tempo mediu sau ridicat la

programele matinal şi chiar în drive-time.

Excepţie face intervalul 22:00-24:00, care

vizează un target tânăr, la care formatul este

Contemporary Hit Radio. Selecţia este

reîmprospătată săptămânal sau cel mult la

două săptămâni şi ţine cont de clasamentele

AC/CHR, inclusiv cele ale posturilor

concurente. La Radio România Timişoara AM a

crescut procentul de muzică românească

(inclusiv folk şi uşoară), dar şi de hituri oldies.

are un format muzical

Adult Contemporary, cu influenţe oldies, best of

şi golden hits. Sunetul unitar al Radio România

Târgu-Mureş conduce la evidenţierea postului

pe piaţa media din centrul ţării şi la o creştere a

audienţei. Pentru o mai riguroasă respectare a

raportărilor drepturilor de autor, subredacţia

Radio România Antena Braşovului a fost dotată

cu softul Q Sound, iar la Radio România

Târgu-Mureş se pregăteşte instalarea unui soft

compatibil cu programul integrat Dalet.

Redacţia Minorităţi a redefinit formatele

muzicale, pentru asigurarea unui sound unitar,

corelarea formatelor cu dinamica publicului

ţintă şi cu obiceiurile de ascultare. A fost

preluată muzică autentică din arhivele

studioului Radio România Târgu-Mureş,

continuă difuzarea programului Dicţionar muzical, care prezintă opera compozitorilor şi

interpreţilor de muzică maghiară şi germană şi,

în colaborare cu Radio România Muzical, au

fost elaborate noile formate muzicale,

playlisturi, etapa următoare fiind achiziţia

pieselor muzicale pe suport CD.

Formatele muzicale ale emisiunilor pentru

minorităţi din cadrul Studiourilor Regionale sunt

orientate pe specificul fiecărei comunităţi şi

corelate cu politica muzicală a postului

regional.


Studioul de Teatru Radiofonic

Studioul de Teatru Radiofonic




























































teatru radiofonic.












































se remarcă, în































autor.











are două formate




















a reconsiderat












































Constanta














regional.


Bucuresti fm












































se remarcă, în































autor.











are două formate




















a reconsiderat












































Linii editoriale premium, strategii de diferenţiere

a posturilor corporaţiei, programe specializate

în funcţie de emisia FM/AM – acestea sunt

evoluţiile notabile ale anului 2011.

a urmărit poziţionarea

editorială prin diversificarea ofertei de emisiuni,

în principal prin dezvoltarea liniei editoriale

Premium, concepută pentru a corespunde

cerinţelor publicului activ, informat şi educat din

mediul urban, şi prin lansarea versiunii mobile/

smartphone a site-ului www.romania-actualitaţi.ro.

Obiectivul s-a concretizat prin nou-lansatul

program Agenda globală şi prin Euroatlantica,

care au realizat contextualizarea necesară unor

subiecte din fluxul actualităţii. Tot ca produs

premium a fost consolidat şi proiectul

„Drumurile lui Leşe”, un proiect prin care Radio

România susţine şi promovează muzica

tradiţională.

Procesul de diferenţiere mai clară a grilelor

Radio România Cultural şi Radio România

Muzical se axează pe identificarea tronsoanelor

orare în care ar putea exista apropieri privind

Spre deosebire de Radio România Muzical,

care are, în cadrul programelor, o proporţie de

88-90% muzică, Radio România Cultural are un

procent de 50-60% muzică (pop-jazz-clasic).

În cazul Reţelei studiourilor regionale, pe lângă

procesele de separare a programelor în benzile

AM/FM, desfăşurate în anii trecuţi, în cadrul

studiourilor Constanţa şi Iaşi, în sensul

consolidării ofertei de produse FM/AM ale posturilor regionale, în 2011 s-a accentuat

splitarea programelor pe tronsoane în cadrul

studiourilor Timişoara, Cluj şi Târgu-Mureş.

- grilele-cadru specifice AM

şi FM pentru perioada 2011 – 2012 sunt diferite

în proporţie de peste 85%, orientate pe

publicur-ţintă diferite. În vederea întăririi

caracterului local al ofertei radiofonice

regionale, postul şi-a diversificat oferta

editorială pentru judeţul Tulcea, prin

subredacţia din municipiul cu acelaşi nume.

a elaborat un

proiect care vizează trecerea la diferenţierea

programelor FM şi AM, la început pe un tronson

de patru ore, dar şi proiecte care vizează

trecerea la emisie non-stop. A fost accentuat

caracterul regional, prin difuzarea rubricilor

Interferenţe culturale şi Economia transfrontalieră, realizate pentru zona

Calafat-Vidin.

- separarea plajelor de

audiţie şi existenţa Radio Iaşi Clasic şi Radio

Iaşi FM s-au impus ca efect al politicii privind

scăderea mediei de vârstă a ascultătorilor.

Programele difuzate în FM se adresează

segmentelor mai tinere de populaţie. Având în

vedere că partea de sud a Moldovei nu are

acoperire în FM, alocarea unor noi astfel de

frecvenţe în zona Focşani şi Brăila ar asigura

acoperirea uniformă cu semnal Radio România

Iaşi a întregii Moldove.

- se conturează, tot mai

clar, oportunitatea diferenţierii programelor în

română, maghiară şi germană, pe frecvenţe

diferite (AM şi FM), în condiţiile alocării unei noi

frecvenţe în FM. În prealabil, ar fi utilă

realizarea unor sondaje de audienţă

(focus-grupuri) pentru Târgu-Mureş,

Miercurea-Ciuc şi Braşov, care să identifice

nevoile publicului ţintă şi aşteptările sale.

5.3.Poziționarea/repoziționarea posturilor

în funcție de strategia de marketing

derivată din obiectivele editoriale

Iasi

Timisoara

Tg.Mures














regional.

genurile de muzică promovate, pe clarificarea

mai pronunţată a sound-ului celor două posturi.

şi-a construit şi noi

elemente sonore personalizate: la nivelul

postului, a fost aleasă o voce dedicată (voice

over), care oferă identitatea sonoră a postului,

folosită la jingles, generice sonore,

autopromovare (emisiuni şi realizatori).

pune accent pe dezbat-

erea şi reflectarea fenomenului cultural în emi-

siuni de tip talk-show, materializate în cel puţin

4 linii principale de programe în grilă - Timpul prezent, Vorba de cultură, După 20 de ani, Planeta radio – şi pe transmisiile live de la

evenimentele de actualitate.

s-a desfăşurat cel mai

spectaculos proces de separare a programelor

FM de cele AM, cât şi de diferenţiere între

programe FM pe criteriul local. La acest studio,

odată cu intrarea în funcţiune a emiţătorului de

la Arad, pe 102,9 MHz, se transmit programe

diferite pe fiecare staţie, orientate pe

caracteristicile de ascultare ale zonei acoperite

(Timişoara AM, Timişoara FM, Arad FM).













































se remarcă, în































autor.











are două formate




















a reconsiderat












































Linii editoriale premium, strategii de diferenţiere

a posturilor corporaţiei, programe specializate

în funcţie de emisia FM/AM – acestea sunt

evoluţiile notabile ale anului 2011.

a urmărit poziţionarea

editorială prin diversificarea ofertei de emisiuni,

în principal prin dezvoltarea liniei editoriale

Premium, concepută pentru a corespunde

cerinţelor publicului activ, informat şi educat din

mediul urban, şi prin lansarea versiunii mobile/

smartphone a site-ului www.romania-actualitaţi.ro.

Obiectivul s-a concretizat prin nou-lansatul

program Agenda globală şi prin Euroatlantica,

care au realizat contextualizarea necesară unor

subiecte din fluxul actualităţii. Tot ca produs

premium a fost consolidat şi proiectul

„Drumurile lui Leşe”, un proiect prin care Radio

România susţine şi promovează muzica

tradiţională.

Procesul de diferenţiere mai clară a grilelor

Radio România Cultural şi Radio România

Muzical se axează pe identificarea tronsoanelor

orare în care ar putea exista apropieri privind




















a elaborat un







Calafat-Vidin.


































regional.

genurile de muzică promovate, pe clarificarea

mai pronunţată a sound-ului celor două posturi.

şi-a construit şi noi

elemente sonore personalizate: la nivelul

postului, a fost aleasă o voce dedicată (voice

over), care oferă identitatea sonoră a postului,

folosită la jingles, generice sonore,

autopromovare (emisiuni şi realizatori).

pune accent pe dezbat-

erea şi reflectarea fenomenului cultural în emi-

siuni de tip talk-show, materializate în cel puţin

4 linii principale de programe în grilă - Timpul prezent, Vorba de cultură, După 20 de ani, Planeta radio – şi pe transmisiile live de la

evenimentele de actualitate.

Constanta

Iasi










Tg.Mures





















a elaborat un







Calafat-Vidin.





















Cu o cotă de piaţă de 15,8%, Radio România

Actualităţi rămâne lider la nivel naţional, fiind,

prin acoperire şi anvergură editorială,

principalul post al Radio România.

Matinalul Radio România Actualităţi este cea

mai ascultată emisiune de dimineaţă de pe

piaţa radio în mediul urban, având în medie

peste 420.000 de ascultători (422,1 rating). O

creştere a audienţei de 14,3% în toamna lui

2011 a fost generată de relansarea concursului

„Nuntă-n dar, la Matinal".

Programul România Împreună a avut o curbă

ascendentă pe parcursul anului 2011, creşterea

de 6,2% (un rating mediu de 334,7 în toamnă)

datorându-se deciziei de adaptare a

programului la caracteristicile publicului-ţintă:

ascultători din mediul urban, activi între 10:00 şi

13:00.

Agenda globală, lansată în anul 2011, este o

emisiune de analiză şi sinteză, mai ales a

evenimentelor externe. Prin lărgirea

perspectivei, au fost abordate şi subiecte

adiacente, cum ar fi criza economică şi

financiară, situaţia energetică, acordurile şi

tratatele europene care au marcat anul 2011,

parteneriatele strategice ale României.

a lansat şi susţinut

proiectul Reporter special - 2011. Pornind de la

povestea craterului apărut din senin în

mijlocului oraşului Ocna Mureş, a fost lansată

campania Pământul care se scufundă, proiectul

multimedia radiografiind exploatările de sare

din toată ţara, prin reportaje de la Ocna Dej,

Slănic-Prahova, Cacica, Târgu Ocna, Ocnele

Mari şi Ocna Mureş.

A fost lansată şi seria de reportaje speciale În căutarea şansei, care a urmărit viaţa românilor

din apropierea graniţelor de vest şi de est ale

României şi semnele unei cooperări

transfrontaliere.

Susţinerea ofertei de documentare a adus

postului participări meritorii în competiţii de

profil. Cele 37 de documentare, difuzate în anul

2011, de Radio România Actualităţi au acoperit

o gamă diversificată de subiecte, de la cele cu

implicare în social, cum au fost cele care au

susţinut campania de comunicare şi informare

a Radio România Sindromul Down – Toate

speranţele sus!, până la cele despre

personalităţi ale culturii şi civilizaţiei româneşti

(Amprenta lui Brâncuşi, Brunea Fox) sau cele

despre locuri simbolice cum ar fi «Cetatea

Sighişoarei» sau Sarmizegetusa Regia. Nu au

lipsit nici subiectele de actualitate, ca, de

exemplu, mult dezbătuta problemă a

organismelor modificate genetic.

La Radio România Actualităţi a fost încurajată

îmbogăţirea proiectelor editoriale muzicale, cu

rubrici dedicate noilor apariţii - creaţii, interpreţi

şi grupuri - în emisiunile „Rendez vous”,

„Noaptea şlagărului românesc”, „Sâmbătă

noaptea între prieteni”, „Jazz&Blues a la carte”,

„Două ceasuri de muzică rock”, „Top 30 Radio

România Actualităţi”, „Muzica anilor tăi”,

„Matinal de week-end”, „Top românesc 2011”,

„Omul cu chitara”, „Romanticii”, etc. Creaţiile

selectate şi care primesc votul publicului în

emisiunile tip clasament constituie o parte a

fondului de actualizare a pachetului muzical din

sound-ul Radio România Actualităţi.

Radio România Actualităţi a susţinut, şi în anul

2011, proiecte speciale de ieşire în agora, cu

scopul de a-şi susţine obiectivele de implicare

socială ce decurg din statutul de post public,

dar şi de a creşte notorietatea produselor sale:

Folk fără vârstă, un proiect de promovare a

muzicii de calitate în rândul tinerilor, de

descoperire a talentelor, dar şi de susţinere a

producţiei autohtone de instrumente muzicale,

a susţinut 11 spectacole în licee şi universităţi

din Bucureşti şi din ţară printre care o ediţie de

vară în tabăra de la Năvodari, un eveniment

major prilejuit de Semenic Fest, la Gărâna, o

ediţie specială în Sala Unirii, la Alba Iulia, de 1

Decembrie. Datorită succesului avut, în anul

2011, proiectul a ajuns şi în campusurile

universitare; Mişcarea de sănătate, o campanie

consolidată şi dezvoltată în anul 2011, pentru

alegerea unui stil de viaţă sănătos, în cadrul

căreia Radio România Actualităţi a susţinut şi o

campanie de promovare a ciclismului,

«România pedalează», care propunea o

alternativă sănătoasă la transportul urban şi

cerea implicarea autorităţilor, a mediului privat

şi a societăţii civile pentru respectarea

bicicliştilor în trafic. În iunie 2011, sub sloganul

« Bicicleta – SPORT şi mijloc de tranSPORT »,

Radio România Actualităţi şi Bucureşti FM au

organizat Marele Marş Ciclist al Bucureştiului.

a urmărit ca adresarea

către public să fie modernă, departe de clişeele

şi atitudinea ex cathedra care îndepărtează

definitiv publicul tânăr. Linia de forţă rămâne

contactul permanent cu actualitatea culturală

din cele mai diferite domenii: literatură, film,

teatru, arte plastice, muzică, istorie, arhitectură

şi urbanism etc. Radio România Cultural a

transmis concerte, gale şi spectacole

importante, care au ajuns astfel la publicul din

întreaga ţară. Marile evenimente culturale au

prilejuit realizarea unor emisiuni în direct –

transmisia Galei UNITER, a Galei premiilor

Radio România Cultural – sau corespondenţe

de la festivaluri şi evenimente culturale majore

din întreaga lume. De asemenea, Radio

România Cultural a introdus sau menţinut în

grila standard proiecte şi evenimente speciale:

Gala Premiilor Radio România Cultural, manifestare la a 11-a ediţie în 2011, Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă, un proiect în

parteneriat cu Unitatea Executivă pentru

Finanţarea Învăţământului Superior, a

Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, (UEFISCDI),

cu difuzare radio şi online (pe www.radiocultura.ro,

http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro),

proiect ce constă în discuţii neconvenţionale cu

specialişti din diverse domenii ale ştiinţei, cu

intenţia declarată de a aduce ştiinţa aproape de

publicul larg, „neştiinţific”, dar curios şi deschis

cunoaşterii. În anul 2011 s-au desfăşurat 5

ediţii; Drumul spre celebritate – ediţia a II-a, în

perioada 15 ianuarie – 7 mai 2011, un concurs

pentru tinerii muzicieni, desfăşurat la Palatul

Mogoşoaia; Turneul naţional „Liszt” Pianul călător – în cadrul căruia pianistul Horia Mihail a

susţinut, în perioada 1-21 aprilie 2011, un

turneu naţional, pentru marcarea a 200 de ani

de la naşterea lui Franz Liszt. La încheierea

turneului, pianul de concert a fost dat în

folosinţă comunităţii locale a oraşului Mediaş,

pentru o perioadă de 3 ani. Ediţia a II-a a

Turneului „Pianul călător” va avea loc în iunie

2012 şi se va încheia la Sînnicolau Mare, cu

predarea unui al doilea pian de concert din

dotarea Societatea Română de Radiodifuziune

către autorităţile locale.

Turneul Naţional „Duelul viorilor”: Stradivarius

vs. Guarneri (septembrie 2011) a adus în prim

plan trei artişti excepţionali: violoniştii Gabriel

Croitoru şi Liviu Prunaru şi pianistul Horia

Mihail, şi două viori de mare valoare, adevărate

opere de artă: Guarneri del Gesu, „Catedrala” a

lui George Enescu şi Stradivarius „Pachoud”.

Şase oraşe, şase săli, şase concerte, peste

5000 de spectatori şi 2000 de km parcurşi, un

concert transmis live la radio, sute de minute de

înregistrări radio şi TV şi sute de apariţii în

presă. Turneul „Duelul viorilor” a avut loc în

perioada 26 septembrie – 6 octombrie în

oraşele Târgu-Mureş, Braşov, Bucureşti,

Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova. Proiectul va

continua, în septembrie 2012, cu concerte la

Galaţi, Bacău, Iaşi, Bucureşti, Ploieşti, Cluj,

Sibiu şi Timişoara.

Turneul naţional „Cele trei dive”, care a reunit

pe aceeaşi scenă de spectacol trei mari voci ale

României: Ruxandra Donose, Leontina Văduva

şi Teodora Gheorghiu, s-a desfăşurat la Iaşi,

Cluj-Napoca, Timişoara, Bucureşti, în perioada

17 - 23 decembrie 2011.

Maratonul de poezie şi jazz (mai 2011),

Caragiale shortcut, spectacol organizat de

Radio România Cultural în Piaţa Festivalului

„George Enescu” (în septembrie 2011),

Secţiunea on air a Festivalului Naţional de

Teatru (octombrie-noiembrie 2011).

a marcat evenimentele

muzicale importante ale anului prin serii de

emisiuni sau noi emisiuni-eveniment: Gustav Mahler – 100 (mai 2011), „Celibidache, Enescu, Bartok” (iunie-septembrie 2011), Enescu – 130 (19 august 2011), Ziua Liszt (23 octombrie

2011). A rămas constantă preocuparea pentru


româneşti (liniile Univers muzical românesc, Muzica românească la timpul prezent, Interpreţi de ieri şi de azi şi Făuritori de şcoală românească, cu o nouă abordare din octombrie

2011).

Radio România Muzical a fost coproducător al

Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu şi a transmis, în direct sau înregistrat,

concertele evenimentului.

În cadrul liniei de emisiuni Europa muzicală azi au putut fi ascultate 70 de concerte simfonice şi

camerale preluate în direct, prin Uniunea

Europeană de Radio, din marile săli ale lumii,

alături de alte 14 Seri de operă - spectacole

transmise în direct de la New York, Viena,

Munchen şi Milano. În 5 martie 2011 a avut loc

o premieră: prima transmisiune directă

comentată chiar din studioul Teatrului

Metropolitan din New York.

Radio România Muzical şi-a îndeplinit un alt

obiectiv asumat: creşterea numărului de

concerte oferite partenerilor din Uniunea

Europeană de Radio. Conform statisticilor

EBU/UER, Radio România (prin Radio

România Muzical) s-a plasat pe un onorabil loc

10 între cele 88 de radiodifuziuni membre în

privinţa numărului de concerte oferite în 2011 –

116 concerte faţă de 68 concerte propuse spre

difuzare în 2010.

Radio România Muzical a propus linii de

emisiuni noi (Puzzle muzical, Concerte de 5 stele) şi formate noi (După-amiezi muzicale),

păstrându-se acele emisiuni care şi-au dovedit

valabilitatea şi valoarea: Musica viva, Drivetime, Portret de compozitor. În 2011, au

fost create mai multe emisiuni speciale pentru

evenimente importante din calendarul muzical:

Gustav Mahler – 100, Enescu 130, Celibidache – 15, Liszt – 200.

Din octombrie 2011, s-a modificat formatul

emisiunii Infobuletin muzical - buletinul de ştiri

muzicale Radio România Muzical, în sensul

flexibilizării stilului de prezentare, a unei noi

concepţii de punere în pagină a ştirilor şi


Observaţie: Rapoartele de monitorizare arată

că derapajele lingvistice sunt practic inexistente

la nivelul Radio România Muzical.

2011 a fost şi anul în care Antena Satelor a

organizat o campanie de promovare a imaginii

«tip caravană», derulată sub genericul «Antena Satelor, 20 de ani în 20 de sate».

a demarat, în 2011, emisia în

sistem T-DAB. Din luna martie a început emisia

în sistem digital şi au fost dezvoltate soluţiile

care pot transmite, în timp real, către receptorul

digital, artistul şi numele melodiei, fotografia

artistului, versurile melodiilor, informaţii utilitare

(meteo, curs valutar, trafic etc.), precum şi

stream-ul live video din cabina de emisie, în

secvenţe de poze cu actualizare la două

secunde.

Prin crearea unui nou conţinut pe platforma

Kids Radio, Radio România Junior a dezvoltat

şi diversificat oferta de produse radio prin noi

proiecte educaţionale şi editoriale, adresate

copiilor. Fiind un mijloc de comunicare new

media, Radio România Junior încurajează

utilizarea tehnologiilor informatice de către

copii, în concordanţă cu evoluţia societăţii şi

cerinţele pieţii, plecând de la premisa că

acestea pot adăuga valoare în educaţie şi în

dezvoltarea personală.

5.4.Dezvoltarea ofertei de produse radio

(posturi, grile, programe etc.) în funcţie

de evoluţiile societăţii şi de cerinţele

pieţei, cu accent pe promovarea

valorilor autentice, culturale şi ştiinţifice,

a reperelor morale şi profesionale din

societatea românească, identificarea şi

crearea de modele educative,

respectarea şi cultivarea limbii române.

Emisiunile Radio România Internaţional 1 în

limba română se centrează pe informaţii utile

pentru cetăţenii români de peste hotare, pe

emisiuni tip magazin şi pe dezbateri, pe teme

de interes pentru public, în intenţia de a-i ţine pe

conaţionalii de peste hotare la curent cu ce se

întâmplă important în ţara de origine.

Rubricile de informaţii utile pentru cetăţenii

români aflaţi la muncă, preponderent în Europa

(Muncind în Europa şi Radio România Internaţional la dispoziţia Dvs.) au continuat,

prin prisma numărului mare de conaţionali

plecaţi peste hotare. Acestora le sunt dedicate

două rubrici pe site: „Muncind în Europa”,

respectiv „Util pentru românii de pretutindeni”,

alături de mai generala rubrică „Practic ghid”.

Emisiunile Românii de lângă noi şi Asociaţii româneşti din lume au continuat să fie bilunare,

pe fondul multiplicării subiectelor legate de

comunităţile româneşti din lume, respectiv, de

etnicii români din jurul României. Emisiunea

Unda românească este realizată de conaţionali

de peste hotare. Emisiunea Curierul românesc,

care ţinteşte mai ales marinarii români din lume,

a continuat să fie produsă şi difuzată duminica,

între 8:00-11:00, ora României, respectiv

redifuzată duminică, între orele 15:00-16:00, în

oferta nonstop în limba română.

Proiecte editoriale cu finanţare europeanăEmisiunile în engleză, franceză, germană,

română, italiană şi spaniolă includ preluări şi

difuzări de rubrici proprii şi programe pe teme

europene, produse în cadrul proiectului

EURANET (European Radio Network), cu

finanţare de la Comisia Europeană. Pagina

EURANET în limba română este dintre cele

mai dinamice, dezvoltate şi accesate

(www.euranet.eu/rum). Menţionăm şi rubrica

„Revista subiectelor europene”, din cadrul

emisiunii magazin Panoramic punct ro,

realizată de luni până vineri, între orele

10:15-11:00, de Serviciul Reportaj-Panoramice

şi difuzată sub egida EURANET. Cu sprijinul

RADOR, Radio România Internaţional produce

temporar conţinuturi EURANET în bulgară şi

maghiară, iar cu sprijinul Redacţiei Informaţii o

„Agendă europeană”, de luni până vineri, în

finalul Radiojurnalului de la orele 10:00.

Proiectul cu finanţare europeană „Strasbourg

Connection” a avut ca principală componentă

realizarea şi difuzarea lunară, de către Radio

România Internaţional şi Radio România

Cultural, a unei emisiuni de 60 de minute,

consacrate rolului şi locului Parlamentului

European, valorilor comunitare, dar şi

problemelor şi dezbaterilor europene. Pe de

altă parte, Radio România Internaţional s-a

adresat turiştilor străini de pe litoralul

românesc, continuând implicarea în proiectul

Radiovacanţa Mamaia. În perioada 1 iulie – 31

august, s-au difuzat zilnic buletine de ştiri în

engleză, franceză, germană, rusă şi italiană.

a mărit numărul de

produse originale sau premium, în scopul

consolidării laturii de agenţie de presă

propriu-zisă şi a diferenţierii pe piaţă, şi şi-a

extins aria de difuzare spre Republica

Moldova, mai ales către Radio Chişinău şi

Radio Moldova.

Pentru acoperirea volumului uriaş de informaţii

specific extinderii şi diversificării fără precedent

a surselor, Redacţia Informaţii a avut în grila de

programe Radio România Actualităţi din 2011

şi emisiuni specifice:

Actualitatea în dezbatere – emisiune

difuzată în intervalul luni-vineri în două formule

editoriale: dezbateri propriu-zise având ca

temă evenimentul principal al zilei şi ediţii

speciale, dedicate informaţiilor pe care le pot

furniza reprezentanţii-cheie ai unui anumit

domeniu, miniştri, preşedinţii celor două

Camere ale Parlamentului, şeful Guvernului

sau şeful statului;

Sinteza săptămânii – emisiune

săptămânală care pune în evidenţă

evenimentul politic, economic, social sau

cultural, care a marcat esenţial evoluţia traiului

zilnic al publicului ascultător sau politicile cu

acest impact;

Antena partidelor parlamentare –

emisiunea specifică, realizată de Secţia Partide

din cadrul Redacţiei Informaţii, prin care SRR

răspunde atribuţiilor stabilite de lege privind

respectarea principiilor echidistanţei,

pluralismului şi obiectivităţii în reflectarea

fenomenului politic;

Redacţia Informaţii a realizat transmisii

în direct de la momentele importante ale

actualităţii.

Anul 2011 a fost o perioadă de consolidare a

poziţiei site-ului www.politicaromaneasca.ro.

Diversificarea rubricilor abordate, extinderea

sistemului de transmisii audio şi video live,

introducerea sistemului de lucru live text au

condus la creşterea numărului de accesări

(până la aproximativ 1000/zi în prezent).

Redacţia Teatru a oferit săptămânal un număr

total de 46 de ore şi 30 de minute de emisiuni

teatrale, difuzate pe toate posturile Radio

România. Numărul total de premiere realizate

şi difuzate pe posturi a fost 122, din care 30

spectacole radiofonice, 40 emisiuni

documentare şi de autor, 52 emisiuni

jurnalistice.

A fost realizat, împreună cu UNATC, un atelier

de pregătire a studenţilor de la actorie pentru

specificul teatrului radiofonic.










Timisoara





















a elaborat un







Calafat-Vidin.





















































































































17 - 23 decembrie 2011.













2011).






















difuzare în 2010.





























secunde.













































































Radio Moldova.




















acest impact;










actualităţii.















jurnalistice.














Mişcarea de sănătate – Radio România Actualităţi

































































































17 - 23 decembrie 2011.













2011).






















difuzare în 2010.





























secunde.













































































Radio Moldova.




















acest impact;










actualităţii.















jurnalistice.





Turneul Naţional „Cele trei dive: Ruxandra Donose, Leontina Văduva

şi Teodora Gheorghiu”

3Net

































































































17 - 23 decembrie 2011.













2011).






















difuzare în 2010.





























secunde.













































































Radio Moldova.




















acest impact;










actualităţii.















jurnalistice.





Junior

Realizator – Radio România 3 Net „Florian Pittiş”

şi-a îmbogăţit portofoliul de

site-uri şi bloguri ale emisiunilor şi proiectelor

desfăşurate. Susţinând extensia tot mai mare a

activităţilor şi emisiunilor postului pe internet,

Radio România Cultural a desfăşurat o

activitate permanentă în următoarele direcţii:

îmbunătăţirea funcţiilor, aspectului

grafic şi mentenanţei portalului Radiocultura şi

a site-ului actual al Radio România Cultural –

www.radioromaniacultural.ro - adăugând noi

secţiuni, reclame, utilităţi etc.;

dezvoltarea portalului www.culturalazi.ro;

noi bloguri pentru emisiunile postului,

instructajul realizatorilor pentru activitatea

internautică (vezi blogurile emisiunilor din linia

Planeta Radio);

dezvoltarea prezenţei Radio România

Cultural pe reţelele de socializare on-line

Facebook şi Twitter, cu sugestii şi propuneri de

fluidizare şi popularizare, aducând un trafic tot

mai intens de vizitatori pe site-urile

www.radiocultura.ro şi www.cultural.srr.ro şi

promovând foarte eficient manifestările Radio

România Cultural. În prezent, Radio România

Cultural are în reţeaua Facebook apreciabilul

număr de aproape 5000 de aderenţi. Proiectul

se dezvoltă în continuare în numeroase direcţii

şi aplicaţii;

dezvoltarea de site-uri individuale pentru

proiectele naţionale: www.pianulcalator.ro,

www.duelulviorilot.ro, www.celetreidive.ro.

































































































17 - 23 decembrie 2011.













2011).






















difuzare în 2010.





























secunde.













































































Radio Moldova.




















acest impact;










actualităţii.















jurnalistice.




on-demand, podcast audio, podcast video,

RSS feed, widgets, player audio/video

embedabil, aplicaţii mobile, aplicaţii pentru

schimbul de conţinut);

construirea de noi legături între public şi

posturile de radio, emisiuni, jurnalişti, în funcţie

de obiceiurile de ascultare;

dezvoltarea, pentru fiecare site, a

aplicaţiilor care să faciliteze implementarea

opţiunilor oferite de către reţelele de

socializare;

asigurarea accesibilităţii sporite şi

gratuităţii, în toate zonele online, conform

misiunii postului public;

alinierea produselor New Media ale

corporaţiei la standardele impuse de piaţă şi

consumatori, utilizând stategia multiplatformă;

lansarea Radio România Junior şi

dezvoltarea unui nou site pentru acest produs,

portalul www.radioromaniajunior.ro;

implementarea soluţiei de Live Video

Streaming;

derularea unor cercetări de piaţă în

vederea identificătrii soluţiilor New Media

optime pentru corporaţie;

realizarea load balancing şi high availability, la nivelul serverelor Radio

România New Media;

dezvoltarea de noi soluţii de back-up şi

de restaurare de sistem (în cazul unor

defecţiuni majore);

realizarea full code audit pentru

securitate, performanţă şi optimizare la nivelul

aplicaţiilor dezvoltate de Radio România New

Media.

şi-a dezvoltat oferta în

spațiul on-line, mai ales în zona de “social

media”. Adresa www.romania-actualitati.ro a

devenit o interfaţă de comunicare între forma

tradiţională a radioului şi utilzatorii săi on-line.

Comunicarea on-line cu publicul, parteneriatul

cu TeleRadio Moldova şi implementarea

modulului de sondaj sunt câteva dintre

obiectivele atinse în 2011. În plus, traficul

site-ului s-a mărit şi prin folosirea mai intensă a

reţelelor sociale Facebook, Twitter şi Google

Plus.

În cifre, www.romania-actualitati.ro înseamnă

peste 300.000 de accesări lunare şi o durată

medie de 2 minute şi 37 de secunde a unei

vizite.

În anul 2011, s-a continuat şi dezvoltarea

paginilor emisiunilor pe site-urile posturilor

SRR. Astfel, pe Radio România Actualităţi s-au

creat pagini pentru emisiunile Redacţiei

Muzicale „Muzica anilor tăi”, „Jazz & Blues a la

carte”, „Muzica pe meridiane”, „Noaptea

şlagărului românesc”, la care se adaugă

activitatea paginilor existente: „Top 30”,

„Matinal de week-end” şi „Do re mi cu voi,

copii”. Totodată, pe perioada de promovare a

proiectului special „Premiile Muzicale Radio

România Actualităţi” a fost concepută o pagină

complexă a acestui eveniment, cu conţinut

audio-foto, realizat de echipa Redacţiei

Muzicale.

5.5.Continuarea dezvoltării produselor new

media (gestionarea feed-back-ului,

canale multiple de feed-back,

implementare CRM, Call Center

La nivelul corporaţiei s-au realizat următoarele

activităţi:

implementarea aplicaţiei de stocare

audio/video/foto on demand;

utilizarea strategiei multiplatformă

(audiolive, video live, audio on-demand, video

19 dintre emisiunile Radio România Muzical

(toate cele care pot fi definite ca producţii

complexe) pot fi ascultate pe site-ul Radio

România Muzical, într-o arhivă audio. De

asemenea, toate transmisiunile directe (interne

şi internaţionale) pentru care există drepturi în

acest sens, pot fi reascultate pe site-ul Radio

România Muzical, şapte zile după data

difuzării. Zilnic, site-ul Radio România Muzical

este updatat la nivelul ştirilor muzicale, cele

mai multe dintre interviurile, comentariile,

cronicile prezente în format audio la buletinele

de ştiri regăsindu-se şi pe site-ul Radio

România Muzical, în format text. Pe parcursul

anului 2011, au fost inaugurate stream-urile on demand „Choralis” şi „Enescu interpretează

Enescu”.

Reţeaua studiourilor teritoriale, în colaborare

cu Radio România New Media, a finalizat

prima variantă a noului site

www.romaniaregional.ro, gândit ca vector de

informare al publicului în legătură cu oferta

studiourilor regionale. Ulterior, a fost

concepută şi dezvoltată o nouă variantă,

optimizată, a site-ului, care la sfârşitul anului

2011 se află în curs de implementare.

Totodată, a fost elaborat şi lansat site-ul

www.romaniadenota10.ro şi au fost

reconstruite site-urile programului estival

Radio Vacanţa (www.radiovacanta.ro), ale

studiourilor regionale Cluj (www.radiocluj.ro) şi

Craiova (www.radiocraiova.ro). Noile site-uri

au fost realizate pe macheta

www.radioromania.ro, pentru asigurarea unui

format unitar, uşor identificabil, asociat

corporaţiei.

Odată cu schimbarea identităţii vizuale, au fost

reactualizate toate site-urile posturilor

regionale ale Radio România în direcţia

armonizării acestuia cu celelalte produse

on-line ale corporaţiei. Cele mai multe site-uri

ale posturilor fac legătura către paginile de

social media şi dezvoltă aplicaţia de guestbook

sau forum sau de accesare a arhivei online.

Pe lângă reconstrucţia site-ului Radio Vacanţa

(www.radiovacanta.ro), la Radio Constanţa au

fost semnificativ lărgite benzile de streaming şi

a fost realizată, la nivel experimental, o

transmisiune în direct, prin Internet, a unui

concert desfăşurat pe terasa studioului.

Programele Radio România Timişoara,

transmise pe AM şi FM, pot fi accesate on-line

pe site-urile www.radiotimisoara.ro şi

www.diviziasport.ro. Legătura interactivă cu

ascultătorii este întreţinută permanent prin

guestbook-ul de pe site, prin reţeaua Facebook

sau prin sms-uri cu răspunsuri în direct în

cadrul emisiunilor interactive. Anumite

înregistrări şi emisiuni încărcate pe site sunt

disponibile pentru download prin butonul

„Secvenţe audio”.

În acest an au fost reconstruite site-urile

www.bukarestiradio.ro şi www.radiobukarest.ro

de către Redacţia Minorităţi, cu un design care

respectă manualul de identitate vizuală a SRR.

O parte dintre studiourile regionale au inclus pe

site-urile proprii sau au creat site-uri individuale

cu informaţii despre emisiunile minorităţilor

(Bucureşti, Cluj, Tg.Mureş). Se află în derulare

dezvoltări la toate studiourile regionale care au

emisiuni în limbile minorităţilor, pentru ca

site-urile să includă secţiuni dedicate acestora.

a implementat, cu

ajutorul Serviciului IT din cadrul

Departamentului Tehnic şi al provider-ului

britanic WRN Broadcast, sistemul audio on

demand (podcast) pentru toate cele 12 limbi şi

dialecte în care emite. Practic, există zilnic cel

puţin o emisiune, în fiecare limbă/dialect de

emisie, care poate fi (re)ascultată timp de o

săptămână, pe site-ul Radio România

Internaţional (4743 de minute/săptămână).

Radio România Internaţional emite un

newsletter, care este realizat în română,

engleză, franceză, spaniolă, germană şi

chineză, la care doritorii se pot abona prin site

şi care are peste 800 de abonaţi.

A fost achiziţionat softul de înregistrare video şi

se află în testare, ceea ce va profesionaliza

monitorizarea video a Agenţiei de presă

RADOR. De asemenea, a fost realizată

implicarea reporterilor monitori în realizarea

unor produse multimedia (text, audio,

foto/video) pentru site. Aceştia realizează

periodic materiale, mai ales din domeniile

cultură, lifestyle, sport, în scopul creşterii

traficului pe site.

Din luna decembrie 2011, a fost realizată o

nouă variantă a site-ului Rador, care propune

mai multe noutăţi:

introducerea secţiunii Video cu fişiere

subtitrate (din fluxul Reuters);

accentuarea grafică a slideshow-ului cu

cele mai importante materiale;

optimizarea sistemului de căutare în arhivă.

În 2011, a continuat dezvoltarea site-ului

www.eteatru.ro, singurul site din România care

Agentia de presa

R

Radio România

A D R


oferă un program non-stop format exclusiv din

spectacole de teatru radiofonic. Repertoriul

site-ului www.eteatru.ro este construit astfel

încât evidenţiează, în fiecare lună, patru

protagonişti ai culturii, ai artei teatrului

românesc şi universal, al căror nume este legat

de bogatul repertoriu al teatrului radiofonic.

www.eteatru.ro a fost, şi în anul 2011,

partenerul Festivalului de comedie, oferind

iubitorilor de teatru un vast repertoriu de

comedie românească – lansând teme de

dezbatere referitoare la comedia

contemporană românească, desfăşurate pe

site, dar şi în foaierul Teatrului de Comedie

Bucureşti
















Planeta Radio);












şi aplicaţii;




































































































17 - 23 decembrie 2011.













2011).






















difuzare în 2010.





























secunde.













































































Radio Moldova.




















acest impact;










actualităţii.















jurnalistice.














socializare;











Streaming;





România New Media;







Media.












Plus.




vizite.















Muzicale.


activităţi:




















Enescu”.



















corporaţiei.





































a implementat, cu
























traficului pe site.


























Bucureşti
















Planeta Radio);












şi aplicaţii;














socializare;











Streaming;





România New Media;







Media.












Plus.




vizite.















Muzicale.


activităţi:




















Enescu”.



















corporaţiei.





































a implementat, cu
























traficului pe site.












FESTIVALUL G.ENESCU - Alexandru Tomescu, Horia Mihail, Razvan Suma















Bucureşti
















Planeta Radio);












şi aplicaţii;














socializare;











Streaming;





România New Media;







Media.












Plus.




vizite.















Muzicale.


activităţi:




















Enescu”.



















corporaţiei.





































a implementat, cu
























traficului pe site.











Constanta

Timisoara
















Bucureşti
















Planeta Radio);












şi aplicaţii;














socializare;











Streaming;





România New Media;







Media.












Plus.




vizite.















Muzicale.


activităţi:




















Enescu”.



















corporaţiei.





































a implementat, cu
























traficului pe site.











Monitorizarea editorială şi analiza emisiunilor

tuturor canalelor Radio România a devenit un

instrument curent de lucru şi un criteriu în

procesul de evaluare a personalului editorial

de execuţie.

La Radio România Muzical, sistemul de control

al calităţii programelor Radio România Muzical

(monitorizare pre- şi post-difuzare)

funcţionează încă de la înfiinţarea postului, ca

o condiţie pentru asigurarea corectitudinii

informaţiilor, a calităţii produsului radiofonic

oferit (muzică şi prezentare), a calităţii recepţiei

emisiei. În 2011, activitatea de monitorizare la

nivelul Radio România Muzical a fost

reconsiderată, în sensul atribuirii de sarcini

personalului editorial pe diversele tipuri şi

formate de emisiuni, în vederea realizării unor

analize pertinente asupra emisiunilor.

Emisiunile în limba română ale postului Radio

România Internaţional sunt monitorizate, prin

sondaj, de către un filolog cu experienţă de

radio.

Redacţia Minorităţi a continuat monitorizarea

emisiunilor de către personalităţi media din

exteriorul instituţiei şi experţi din mediul aca-

demic, privind folosirea corectă a limbii,

precum şi nivelul profesional şi calitatea

jurnalistică.

În cadrul tuturor studiourilor regionale s-au

constituit echipe pentru monitorizarea calităţii

programelor, analiza emisiunilor făcându-se

atât din punct de vedere jurnalistic, cât şi al

corectitudinii gramaticale a limbii folosite de

realizatori. La studiourile Radio România Cluj

şi Radio România Târgu-Mureş, au fost stabi-

lite grupe de redactori pentru limbile română,

maghiară şi germană care, prin rotaţie, asigură

monitorizarea programelor. Sunt analizate

subiectele (din punct de vedere al relevanţei şi

al prezentării/redactării), stilul, ritmul, disciplina

editorială – respectarea desfăşurătoarelor de

emisiune şi a procedurilor interne etc. Con-

cluziile acestor sesiuni de analiză au condus la

ajustări ale clock-urilor emisiunilor sau la

schimbări vizibile în grila de program 2011

–2012.

La Redacţia Minorităţi, monitorizarea folosirii

corecte a limbii este realizată şi de personalităţi

din exteriorul SRR, prin încheierea unor acor-

duri cu catedra de hungarologie şi

germanistică a Facultăţii de Limbi Străine.

Astfel, la secţia maghiară, monitorizarea este

realizată de conferenţiar dr. Reka Pupp, de la

Universitatea Bucureşti, iar la secţia germană,

de Iohann Liebhart.

5.6.Introducerea sistemului de control al

calităţii programelor (air check) la

toate posturile (sistematizarea şi

dezvoltarea feedback-ului intern,

analiza emisiunilor în cadrul

redacţiilor, monitorizarea internă)

Radiofonic

Radio România

Teatrul National
















Bucureşti
















Planeta Radio);












şi aplicaţii;














socializare;











Streaming;





România New Media;







Media.












Plus.




vizite.















Muzicale.


activităţi:




















Enescu”.



















corporaţiei.





































a implementat, cu
























traficului pe site.











Monitorizarea editorială şi analiza emisiunilor

tuturor canalelor Radio România a devenit un

instrument curent de lucru şi un criteriu în

procesul de evaluare a personalului editorial

de execuţie.

La Radio România Muzical, sistemul de control

al calităţii programelor Radio România Muzical

(monitorizare pre- şi post-difuzare)

funcţionează încă de la înfiinţarea postului, ca

o condiţie pentru asigurarea corectitudinii

informaţiilor, a calităţii produsului radiofonic

oferit (muzică şi prezentare), a calităţii recepţiei

emisiei. În 2011, activitatea de monitorizare la

nivelul Radio România Muzical a fost

reconsiderată, în sensul atribuirii de sarcini

personalului editorial pe diversele tipuri şi

formate de emisiuni, în vederea realizării unor

analize pertinente asupra emisiunilor.

Emisiunile în limba română ale postului Radio

România Internaţional sunt monitorizate, prin

sondaj, de către un filolog cu experienţă de

radio.

Redacţia Minorităţi a continuat monitorizarea

emisiunilor de către personalităţi media din

exteriorul instituţiei şi experţi din mediul aca-

demic, privind folosirea corectă a limbii,

precum şi nivelul profesional şi calitatea

jurnalistică.

În cadrul tuturor studiourilor regionale s-au

constituit echipe pentru monitorizarea calităţii

programelor, analiza emisiunilor făcându-se

atât din punct de vedere jurnalistic, cât şi al

corectitudinii gramaticale a limbii folosite de

realizatori. La studiourile Radio România Cluj

şi Radio România Târgu-Mureş, au fost stabi-

lite grupe de redactori pentru limbile română,

maghiară şi germană care, prin rotaţie, asigură

monitorizarea programelor. Sunt analizate

subiectele (din punct de vedere al relevanţei şi

al prezentării/redactării), stilul, ritmul, disciplina

editorială – respectarea desfăşurătoarelor de

emisiune şi a procedurilor interne etc. Con-

cluziile acestor sesiuni de analiză au condus la

ajustări ale clock-urilor emisiunilor sau la

schimbări vizibile în grila de program 2011

–2012.

La Redacţia Minorităţi, monitorizarea folosirii

corecte a limbii este realizată şi de personalităţi

din exteriorul SRR, prin încheierea unor acor-

duri cu catedra de hungarologie şi

germanistică a Facultăţii de Limbi Străine.

Astfel, la secţia maghiară, monitorizarea este

realizată de conferenţiar dr. Reka Pupp, de la

Universitatea Bucureşti, iar la secţia germană,

de Iohann Liebhart.

radiojurnalelor din prime-time, realizate de

Redacţia Informaţii şi difuzate de Radio


Relatările, interviurile şi reportajele realizate de

corespondenţii externi ai SRR au contribuit nu

numai la conturarea unui tablou detaliat,

cuprinzator şi complex al actualităţii externe şi

al prezenţelor româneşti pe scena

internaţională, dar au şi conferit originalitate şi

culoare locală programelor radiofonice ale

posturilor Radio România şi nu numai, ele fiind

în nenumărate ocazii preluate sau citate de

alte posturi de radio şi tv, ca şi de presa scrisă.

Ştirile Radio România Timişoara au câştigat în

promptitudine, în atitudine şi în consistenţă

(mai multe intervenţii în direct ale reporterilor

plus mai multe inserturi de voce). La Radio

România Iaşi, Radio România Craiova, Radio

România Reşiţa a fost urmărită, în

permanenţă, respectarea caracterului şi a

interesului local, prin implicarea activă a

jurnalistului. A fost încurajată realizarea şi

difuzarea cu consecvenţă a reportajelor,

interviurilor pe teme regionale şi locale, la fel a

informaţiilor practice: meteo, starea drumurilor,

evenimente rutiere, sărbători, ştiri din

instituţii/administraţie etc., toate prezentate de

o manieră care să acopere întreaga viaţă

socială sub raportul distribuţiei geografice.

Radio România Internaţional este adeptul

principiilor că informaţiile, bune şi rele, despre

România, trebuie aflate de la postul public,

care are avantajul faţă de media străine că

poate oferi explicaţiile de context adecvate

pentru înţelegerea fenomenelor. Pe de altă

parte, Radio România Internaţional aplică

principiul potrivit căruia aceleaşi conţinuturi,

adaptate, modificate, pot fi folosite şi on air şi

on-line sau pot fi difuzate/redifuzate/preluate

de parteneri, ducând la o multiplicare a

mesajului.

S-a avut în vedere pregătirea unei ediţii

revizuite a Standardelor profesionale pentru

jurnaliştii din Radio România, care să pună

accent inclusiv pe participarea activă şi

dinamică a jurnalistului la transmiterea

informaţiei, în complexitatea ei.

5.7.Implicarea activă a jurnalistului în

vederea transmiterii prompte a

informaţiei, în complexitatea ei,

conform misiunii şi valorilor Radioului

public, şi valorificarea ei prin

diversificarea canalelor de distribuţie,

în vederea consolidării poziţiilor de

audienţă dobândite şi, mai apoi, a

creşterii audienţei

Dezvoltarea iniţiativei personale şi, implicit, o

viteză mai mare de reacţie la eveniment, este

inclusă ca un criteriu în sistemul de evaluare a

personalului angajat, aplicat în regim pilot

pentru prima dată în acest an.

Valorificarea informaţiei prin diversificarea

canalelor de distribuţie se realizează prin

preluarea, atât de către studiourile regionale

ale SRR, cât şi de parteneri externi privaţi, a
















Bucureşti

5.8.Reconsiderarea organizării

şi funcţionării sistemului

corespondenţilor interni şi externi

Radio România are cele mai puternice reţele

de corespondenţi - interni şi internaţionali - din

mass media românească. Proiectul noului

regulament de funcţionare propune crearea

Corpului Corespondenţilor în Străinătate,

precum şi schimbări importante în procedurile

de selecţie şi evaluare. Au crescut calitatea şi

diversitatea corespondenţelor, acestea fiind în

nenumărate ocazii preluate sau citate de alte

posturi de radio şi televiziune, ca şi de presa

scrisă.

Tot în 2011 s-a produs schimbarea

corespondentului de la Washington, noul

deţinător al acestei responsabilităţi, Ana Maria

Coman (nume de microfon Ani Sandu) fiind şi

singurul jurnalist al Redacţiei Informaţii care a

primit premii în 2011, premiul Tânărul Jurnalist al Anului la categoria cultură, în concursul

organizat de Freedom House, şi premiul întâi

pentru reportaj, la concursul Superscrieri, organizat de Fundaţia Friends for Friends

(Anexa nr. 7).

Menţionăm de asemenea că Roxana Vasile,

corespondent la Paris, a fost aleasă în

Comitetul de Conducere al Asociaţia Presei

Străine (APE) din capitala Franţei, o asociaţie

cu peste 400 de membri din 67 de ţări.

Studiourile regionale s-au preocupat şi ele de

consolidarea reţelei de corespondenţi locali,

prin evaluarea şi eficientizarea activităţii

acesteia.

În anul 2011, Radio România şi-a asumat rolul de

reper public în media printr-o atitudine pro-activă,

atât în domeniul on air, cât şi în cel on-line. În

ambele planuri, au fost dezvoltate produse noi:

Radio Chişinău şi Radio România Junior (conceput ca o platformă educaţională on-line

pentru copii), difuzarea unora dintre produsele

Radio România în sistemul digital, site-uri noi şi o

corelare mai eficientă cu mediile sociale.

Corporaţia şi fiecare post în parte au desfăşurat

campanii cu obiective de implicare socială,

care decurg din legea de organizare si

funcţionare şi misiunea Radioului public,

contribuind la o mai clară diferenţiere de ceilalţi

actori de pe piaţa media şi la creşterea

notorietăţii posturilor: promovarea produselor

româneşti şi a producătorilor autohtoni,

salvarea clădirilor de patrimoniu degradate, a

bisericilor vechi din nordul Olteniei şi sudul

Ardealului, cinstirea memoriei luptătorilor

pentru libertate şi a victimelor regimului

comunist, promovarea unor modele morale ale

societăţii româneşti, comunicarea şi informarea

despre sindromul Down. Campania “În căutarea şansei” a urmărit viaţa românilor din

apropierea graniţelor de vest şi de est ale


transfrontaliere, iar campania “Mişcarea de sănătate” a promovat sportul la nivel de masă,

bucurându-se de un mare succes.

Soundul specific al posturilor Radio România a

fost asigurat pe următoarele căi generale:

creşterea calităţii limbii române vorbite

(on air) şi scrise (pe website-urile corporaţiei),

în acest scop realizându-se o monitorizare

consecventă a posturilor cu privire la

problemele gramaticale, de vocabular şi de

exprimare, dar şi în relaţie cu calitatea vocilor,

cu tonul şi cu stilul de prezentare;

creşterea procentului de muzică tradiţională (de exemplu proiectul în etape

„Drumurile lui Leşe”, realizat în colaborare cu

rapsodul popular Grigore Leşe);

promovarea muzicii de calitate în rândul

tinerilor, coroborată cu acţiuni de descoperire a

talentelor;

valorificarea patrimoniului radiofonic a

materialelor rare şi inedite din Fonoteca de aur

şi din arhiva grupului Istorie Orală, aflat în

prezent în cadrul Agenţiei Rador.

Efortul managementului s-a concentrat pe

nunaţarea elementelor diferenţiatoare dintre

posturile Radio România:

s-a orientat tot mai mult

către informaţia utilă, interesantă şi uşor de ascultat pentru publicul urban, activ, spre o

abordare dinamică prin formatele scurte şi

spre punerea în valoare a „vocilor” publicului. În

fapt, datele de audienţă relevă faptul că la

Radio România Actualităţi s-au consolidat

formatele care îmbracă firesc fluxul actualităţii,

într-o manieră uşor de receptat.

a dezvoltat cele două

direcţii programatice din ultimii ani, respectiv

contactul permanent cu actualitatea culturală şi cultivarea unei adresări moderne

către public, departe de clişee şi didacticism.

Notorietatea postului la nivel naţional a fost

consolidată şi de transmiterea unor gale şi

spectacole importante şi a altor mari

evenimente culturale, ca şi prin introducerea

sau menţinerea în grila-standard a unor

proiecte speciale (precum „Cafeneaua de ştiinţă”) şi a unor turnee naţionale extraordinare

(ca „Pianul călător”, „Duelul Viorilor” şi „Cele trei dive”).

s-a concentrat asupra

evenimentelor muzicale ale anului (inclusiv

ca producător), în mod special a reflectării, în

calitate de partener, a celui mai mare

eveniment muzical românesc, Festivalul şi

Concursul Internaţional „George Enescu”.

Totodată, a sprijinit promovarea valorilor româneşti la nivel european şi internaţional, prin organizarea de evenimente în România,

special pentru proiecte ale Uniunii Europene de

Radio.

a marcat împlinirea

a 20 de ani de existenţă printr-o campanie de

promovare a imaginii, dar şi prin deschiderea

unei noi etape în dezvoltarea sa: creşterea timpului de emisie de la 16 la 24 ore pe zi, apariţia în grila postului a unor noi formate interactive de emisiune. În anul 2011, Radio

România Antena Satelor a fost prezentă cu

stand propriu de promovare la cele mai

reprezentative târguri naţionale şi manifestări

cu profil agricol.

realizează zilnic emisiuni

în 10 limbi străine, axate pe informaţia de

interes şi pe contextualizarea evenimentelor.

Principalele modificări au vizat adaptarea mai

bună a ofertei redacţionale la statutul României

de ţară membră a Uniunii Europene şi la

fenomenul creşterii numărului de cetăţeni

români plecaţi la muncă. A fost dezvoltată

cooperarea cu posturile de radio ale comunităţilor româneşti din lume şi cu

asociaţiile, publicaţiile sau persoanele care

realizează programe de radio în limba română.

Radio România New Media a concretizat

strategiile Radio România de creare şi

dezvoltare de website-uri pentru posturi şi proiecte, de creştere a ponderii conţinutului video propriu (cu difuzare live şi arhivare) şi

de aliniere a produselor new media la

standardele pieţei prin soluţii de tip

multiplatformă.

este cel mai nou post al

Societăţii Române de Radiodifuziune, lansat la

1 decembrie 2011. Postul aduce pe piaţa

mediatică din Republica Moldova proiecte

editoriale de calitate, adaptate particularităţilor

culturale şi de informare ale ascultătorilor din

Republica Moldova, mulţi dintre ei cetăţeni

români. Radio Chişinău preia o parte din emisia

Radio România Actualităţi, dar difuzează şi

programe producţie proprie. Acest post

acoperă toate subiectele de actualitate, dintre care multe unice, care nu se regăsesc

în oferta altor companii media din Republica

Moldova. Activitatea Radio Chişinău a fost deja

multiplu premiată în Republica Moldova.

a dezvoltat proiecte orientate

pe separarea plajelor de emisie FM/AM, diversificarea programelor în limba română/programe pentru minorităţi, dezvoltarea echilibrată pe direcţiile programe regionale/programe locale,

îmbunătăţirea ofertei new media, consolidarea

poziţiei de principal furnizor al informaţiei

regionale/locale. Implementarea acestor

proiecte a dus la menţinerea sau la uşoare

creşteri ale audienţei, în special în segmentul

publicului urban activ şi tânăr.

a acţionat pentru

creşterea numărului de produse originale sau premium, având ca scop consolidarea

dimensiunii de agenţie de presă propriu-zisă şi

al diferenţierii pe piaţă, pentru extinderea

produselor de informaţie din şi despre

Republica Moldova şi pentru lărgirea grilei

curente de monitorizare.












scrisă.









(Anexa nr. 7).









acesteia.










































talentelor;



































Radio.








cu profil agricol.

















multiplatformă.























a acţionat pentru


















scrisă.









(Anexa nr. 7).









acesteia.










































talentelor;



































Radio.








cu profil agricol.

















multiplatformă.























a acţionat pentru







Agentia de presa

R

Radio România

A D R












scrisă.









(Anexa nr. 7).









acesteia.










































talentelor;



































Radio.








cu profil agricol.

















multiplatformă.























a acţionat pentru








Agentia de presa

R

Radio România

A D R

3Net Junior

DEPARTAMENTULDE PRODUCŢIEEDITORIALĂ

Posturi internaționale:

Radio România Internațional 1

Radio România Internațional 2

Posturi naționale:

Posturi cu vocație națională:

New Media:

Orchestrele şiCorurileRadio

Studiouri regionale și locale:

Antena Sibiului

Bucuresti fm

Cluj Constanta

Iasi

Oltenia - Craiova

Resita

Sighet Tg.Mures

Timisoara

Antena Brasovului

5. domeniul editorial

Documents