48506712-subiecte-rezolvate-spm

7/28/2019 48506712-Subiecte-Rezolvate-Spm

1/42

nastere

evenimentul expulzarii unui produs de conceptie dupa o perioada a sarcinii mai mare de 28 sapt.Numarul nasterilor nu coincide in mod necesar cu nr nascutilor vii, deoarece exist ape de-o parteposibilitatea unei nasteri multiple si pe de alta parte riscul aparitiei nascutilor morti.

nascut viuprodusul de conceptie expulzat sau extras complet din corpul mamei, indifferent de durata sarcinii dincare aceasta provine si care prezinta un semn de viata: respiratie, activitate cardiaca, pulsatii alecordonului ombilical fost sectionat sau nu. Varsta sarcinii, greutatea fatului sau oricare alt criteriu deviabilitate sunt ignorate in mod deliberat de definitie in scopul evitarii unor variatii interpretative .

nascut mort

produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina de peste 28sapt si care dupa separarea completade corpul mamei nu manifesta nici un semn de viata. Determinarea duratei sarcinii este adesea

dificila. Se prefera drept criteriu o informatie indirecta, cum este greutatea fatului de peste 1000g si olungime>35cm .

avorton produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina cu o durata mai mica de 28sapt si caredupa extragerea completa din corpul matern nu manifesta nici un semn de viata. Din acelasi motiv camai sus, se poate utiliza drept criteriu o greutate mai mica de 1000g si o lungime


2/42

speranta de viata la varsta de x ani numarul mediu de ani pe care o persoana sperasa-l traiasca de la varsta x in conditiile caracteristicilor modelului de mortalitate pe grupe de varsta apopulatiei din care provine persoana, pentru un anumit an.

cazul nou de boala cazul prima data diagnosticat si raportat

concediu medical initialse intelege orice certificat de concediu medical care nu prelungesteun concediu medical anterior sau orice certificat de concediu medical care prelungeste un concediumedical anterior neintrerupt pentru afectiuni diferite.

epidemie aparitia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare intr-o colectivitateumana cu o frecventa net in exces fata de frecventa normal asteptata

endemie prezenta intr-o comunitate a unei boli infectioase sau de nutritie sub forma de cazurisporadice care izbucnesc periodic in aceleasi regiuni

pandemie infectie cauzata de un agent patogen prezent simultan in tari diferite si a carei rata demortalitate este ridicata, proportional cu rata numarului de infectii in randul populatiei. in mai 2009,oms a modificat definitia: pandemia este explicata acum printr-o infectie, prezenta simultan in maimulte tari, datorita unui agent patogen care are caracteristici noi

factor de risc orice conditie care poate fi descrisa si dovedita ca se asociaza aparitiei uneianumite stari morbide cu o frecventa superioara celei asteptate

riscnotiune de probabilitate. exprimarea in cifre. probabilitatea aparitiei bolilor sau decesului inprezenta sau absenta factorilor de risc

asociatie epidemiologica relatia ce se poate dovedi ca exista intre 2 categorii distincte de

factori de risc sau factori de protectie pe de o parte si boala si urmarile bolii (incapacitate, invaliditate,infirmitate, handicap,deces) pe de alta parte .in studiile populationale umane se emit ipoteze si sespecifica existenta unei asociatii care va fi baza de pornire pentru actiunile sau pentru programele desanatate . Asociatia epidemiologica poate fi: -directa:atunci cand factorul determinant produce aparitiaefectului -falsa: atunci cand se emite o ipoteza de existenta a unei asociatii epidemiologice careulterior se dovedeste a fi incorecta -indirecta: atunci cand asociatia epidemiologica pare a fi directa,dar este de fapt determinata de alti factori, numiti factori de confuzie.

profilaxia ansablul masurilor luate de individ, familie, societate si stat(ca puetere) cu urmatoarelescopuri: sa promoveze sanatatea, sa ocroteasca sanatatea, sa previna bolile, sa reduca consecinteleacestora(incapacitatea, invaliditatea), sa evite decesele premature.

indice indicator statistic complex, care reflecta evolutia cumulata a mai multor date(numere careinsumeaza concepte multiple). Uzual, se ia un reper care se asimileaza cu valoarea 100 si toatedatele ulterioare se refera la variatia procentuala fata de baza. Ex: indicele dezvoltarii umane cuprindeSV, gradul de scolarizare, PIB/loc (human development index)

indicatorunitate standardizata de structurare a informatiei care faciliteaza monitorizarea sievaluarea starii de sanatate.

rata indicator statistic care masoara frecventa unui eveniment n raport cu o populatie sausubpopulatie statistica din care provine evenimentul respectiv. -n sens strict, reprezinta raportul care

are drept caracteristici principale faptul ca timpul este un element al numitorului (pe minut, pe ora) sica exista o relatie distincta ntre numitor si numarator. Numaratorul poate fi o cantitate masurabila (litri


3/42

pe zi, centimetri pe an) sau o valoare numarabila (internarile dintr-un an). n cadrul numaratorului si nspecial al numitorului pot fi introdusi termeni suplimentari (ex. calorii/kg/zi;evenimente/1000locuitori/an). Numaratorul este inclus n numitor.

raport valoarea obtinuta prin mpartirea unei cantitati masurabile sau valori masurabile la alta

cantitate. Este un termen general care include : rata, proportia, ponderea, prevalenta etc. (Diferentadintre o proportie si un raport este ca n numaratorul acesteia este inclusa si populatia definita lanumitor, n timp ce acest lucru nu este obligatoriu pentru termenul de raport, utilizat n sensul general)Elementele de la numarator si numitor sunt independente.

eficientadef1-obtinerea celui mai mare beneficiu cu cel mai mic cost.def 2-obtinerea unor efectesau unor rezultate finale direct proportionale cu eforturile depuse, evaluate n bani, resurse si timp.

acceptabilitate gradul de acceptare a procedurilor medicale (acordul pt acestea)

adresabilitate gradul de solicitare a serviciilor medicale de catre populatie. E influentata defactori geografici, educationali, culturali si de nivelul de acoperire cu unitati medicale/ personalmedical.

act normativ izvor de drept. creat de organe cu competente de reglementare, cu aplicabilitategenerala si pt respectarea caruia se pot utiliza si fortele coercitive ale statului.

cost o masura a pierderii monetare in momentul consumarii unei resurse (pt a produce un bun).pretul> costul pt a fi rentabil ;)

DEMOGRAFIA DEFINITIE, COMPONENTE, CONCEPTE

FUNDAMENTALEDemografia este tiina care are ca obiect de studiu populaiile umane sub aspectul numrului,

repartiiei geografice i structurii dup diferite caracteristici demografice i socio-economice, analiza

evoluiei lor i evidenierea legilor de dezvoltare a populaiei.Opereaza cu 2 notiuni fundamentale:

Evenimentul demografic este unitatea statistic de observare n demografie i se refer la cazul

individual statistic (ex.: natere, deces, cstorie, divor, etc.). Fenomenul demografic reprezint

intensitatea apariiei evenimentelor demografice ntr-o populaie i ntro perioad de timp i se

msoar cu ajutorul ratelor (ex.: natalitate, mortalitate, nupialitate, divorialitate, etc.). Importanta

pentru medic: indicatorii demografici sunt utilizati in evaluarea activitatii medicale, medicului nu-i sunt

indiferente caracteristicile populatiei pe care o trateaza.

STATICA POPULATIEI DEFINITE, COMPONENTE, SURESE DEINFORMATIE

Statica populatiei se refera la nr, structura (pe grupe de vrst, sex, religie, ocupati), distributia

geografica a populatieie (pe mediu sau profil teritorial), densitatea si dispersia populatiei.

1) nr populatiei poate fi cunoscut prin: - recensamant: inregistrarea globala transversala a intregii

populatii la un moment dat ( se ia drept valoare populatia de la mijlocul anului: 1 iulie) - actualizarea


4/42

recensamantului prin date inregistrate la oficiile de stare civila ( intrari naturale (nascutii vii) si

mecanice (imigranti), iesiri: decese, emigranti) - anchete demografice

Populatia Romaniei este in scadere datorita scaderii sporului natural si datorita emigratiei.

2) distributia geografica - pe medii de rezidenta urban/rural => modele diferite demorbiditate/mortalitate, modele de reproducere, difera organizarea seerviciilor sanitare. - dispersia

popultiei consta in descrierea distributiei locuitorilor in functie de tipul si marimea localitatii - densitatea

populatiei repsrezinta nr locuitori/km2 (depinde de relief si gradul de dezvoltare socio-economic) ->

important pt organizarea serviciilor sanitare

3) structura - pe sexe (riscul de boala este diferit intre sexe). In primul an de nastere avem

supramortalitate masculina, apoi in jurul vrst de 40 ani se ajunge la un echilibru cu egalizarea

proportiilor intre sexe. - pe grupe de varsta:utila pentru a descrie nivelul de morbiditatesi mortalitate

specifice fiecarei grupe de varsta - in functie de starea civila, religie, paritcipare la viata economica:

populatie activa: populatia care isi exercita profesia + someri; populatie ocupata: populatia activa

someri.

Implicatiile staticii populatiei asupra starii de sanatate si serviciilor medicale sunt: directe (vizibile

imediat) si indirecte (mai greu de sesizat). Numarul populatie reflecta indirect starea de sanatate a

populatiei. Densitatea populatiei influenteaza accesibilitatea la serviciile sanitare, dar favorizeaza

extinderea epidemiilor si cresterea poluarii.

3. TIPURI DE PIRMAIDA A VARSTELOR, IMPORTANTA PENTRUSP

1) triunghi: baza mare => natalitate mare, vrf ascutit => mortalitate mare, speranta la viata este mica,

longevivitate mica, este caracteristica tarilor subdezvoltate 2) clopot (stog): baza relativ larga =>

natalitate crescuta, ca urmare a imbunatatirii nivelului de trai creste si durata medie de viata ducand la

cresterea ponderii verstnicilor in populatie, este un model de tranzitie, caracteristica tarilor rapid

industrializate. 3) urna: natalitate si longevivitate , cu proportie mare a varstnicilor in randul

populatiei, caracteristica t. Dezvoltate 4) trefla: in unele tari dezvoltate, care in urma aplicarii intense a

politicilor pronataliste inregistreaza indicatori mai ai natalitatii.4. DINAMICA POPULATIEI DOMENIU, COMPONENTE,DEFINITIE, IMPORTANTA

Dinamica populatiei descrie miscarea populatiei si are doua componente:

1. miscarea mecanica determinata de factori economici, sociali si politici, poate fi de tip intern (migratia

interna) si de tip extern (imigrarile, emigrarile)

2. miscarea naturala (reproducerea populatiei: modificarea efectivului unei populatii ca urmare a

intrarii unei generatii de nascuti vii si a iesirii in medie a unei generatii prin deces intr-un an


5/42

calendarsitic). Are doua componente: una negativa mortalitatea si una pozitiva fertilitatea si

natalitatea.

5. REPRODUCEREA POPULATIEI DEFINITIE, COMPONENTE,MASURARE

Reproducerea populatiei: modificarea efectivului unei populatii ca urmare a intrarii unei generatii de

nascuti vii si a iesirii in medie a unei generatii prin deces intr-un an calendarsitic). Are doua

componente: una negativa mortalitatea si una pozitiva fertilitatea si natalitatea.

Masurare Natalitatea cu indecele brut de natalitate Fertilitatea (vedeti subiectul 7) Mortalitatea cu

indecele brut de mortalitate

6. NATALITATEA DEFINITIE, CONCEPTE, MASURARE

Definitiile evenimentelor demografice

Nascutul viu produsul de conceptie, care, indifferent de varsta sarcinii, in momentul separarii de

corpul matern (expulzie/extractie) prezinta cel putin unul din semnele de viata: miscari respiratorii,

batai cardiace, contractii voluntare (?), pulsatii ale cordonului ombilical.

Nascutul mort produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina mai mare de 28 S si care in

momentul separarii de corpul matern nu prezinta nici-un semn de viata (avorton < 28 S)

Natalitatea reprezinta fenomenul demografic al frecventei nascutilor vii intr-o populatie. Se masoara

cu rata bruta de natalitate, aceasta reprezinta raportul intre numarul de nascuti vii si numarul mediu delocuitori ai perioadei considerate.

Avantaje: simplitatea calculului si disponibilitatea datelor, dezavantaje: depinde de structura populatiei

( se corecteaza prin indicatori mai elaborati sau prin metoda de standardizare)

7.FERTILITATE DEFINITIE, MASURARE, EVOLUTIE SI FACTORIDE INFLUENTA

Fertilitatea reprezinta totalitatea nascutilor vii ce revin la 1000 de femei de vrst fertila (15-49). In

analiza fetilitatii exista doua posibilitati de abordare: transversala (analiza fertilitatii intr-un an

calendaristic) si longitudinala prospectiv/retrospectiv.

Indicatori: 1. RBN (stiti voi formulele) 2. RFG 3. RSF 4. RTF= reprezinta numarul mediu de copii pe

care l-ar naste o femeie (o generatie de femei) in conditiile unui model de fertilitate specificape vrst si

in abesnta mortalitatii. 5. IBR=numarul mediu de fetite pe care le-ar naste o femeie in conditiile unui

model de fertilitate specifica pe varste in absenta mortalitatii. 6. calendarul fertilitatii= distributia ratelor

de fertilitate pe grupe de varsta. Perioada este impartita in 7 grupe cincinale: 15-19, 20-24...45-49.

Caracteristicile modelului de fertilitate in Romania: - fertilitatea precoce cu tendinta de apropiere de

modelul de fertilitate intermediara - reproducere ingusta (IBR subunitar) - modelul de fertilitate esteconcentrat pe rangul 1 si 2 al nascutilor vii.


6/42

Fanctori care influenteaza fertilitatea: 1) factori demografici: distributia pe sexe, structura populatiei, in

speciala populatiei feminine pe grupe de vrst, nuptialitatea si divortialitatea. 2) factori medico-biologici:

sterilitatea primara si secundara, sterilitatea masculina, patologia genitala, igiena sexuala 3) factori

sociali: prelungirea scolarizarii, gradul de angajare a femeilor in activ socio-ec 4) migratia populatiei:

ca fenomen de masa determ de factori sociali, politici, econom, culturali 5) factori legislativi:

prevederile codului muuncii si codului familial, sistemul de alocatii pt copii, programe de protectie

materno-fetale 6)factori subiectivi: atitudinea fata de copii, nr de copii doriti, nr de copii realizati,

metode si mijloace contraceptive 7) factori locali-traditionali: nivelul cultural, obiceiuri locale, religie

8. SURSE DE INFORMATII SI EVOLUTIA NATALITATII IN ROMANIA

Surse de informatii: certificate constatator al nasterii, recensamant, reactualizarea recensamantului,

anchete demografice.

Evolutia natalitatii: din a doua jumatate a sec 19, in tarile care se dezvoltau economic, datorita

procesului de urbanizare care a indus cresterea nivelului socio-economic cu antreanarea femeii in

viata economica si sociala, schimbarea comportamentului reproductiv al pop, scaderea mortalitatii

infantile, aparitia atitudinii constiente fata de reproducere su dus la scaderea natalitatii si prin urmare

la un moment dat mortalitatea a inregistrat o tendinta mult mai puternica decat a natalitatii. Intre cele

doua razboaie mondiale, natalitatea si mortalitatea se stabilizeaza, iar dupa al doilea razboi mondial

pana in prezent, are loc o tendinta continua de scadere a natalitatii. In Rom, evolutia natalitatii a urmat

aceeasi tendintaca in tarile europene dar cu intarziere datorita dezvoltarii sale tardive. In 1930-35

natalitatea despasea 30/1000. In anii din jurul celui de al doilea razboi mondial nu se cunosc valoriexacte. Dupa terminarea razboiului, natalitatea (fenomen de recuperare). Din 1955-65 o marcata,

brusca a natalitatii ca urmare a decretului care legaliza practicarea libera a avortului ( 14/1000). In

1965, prin decretul 770 se interzice avortul chirurgical => in 1967 brusca 27/1000. in 1983 se ajunge

la acelasi nivel cu cel din 1955, pana in 1990 se mentine o valoare constanta, dupa 1990 ca urmare a

liberalizarii avortului, natalitatea la 13/1000 cu o continua pana in 2000 , 10/1000. Pe medii, pana

in 1976 natalitate mai mare in mediul rural, apoi, dupa 1976 se inverseaza. Teritorial, natalitate mai

in judetele din vestul tarii.

9.MORTALITATEA DEFINITIE, CONCEPTE, SURSE DEINFORMATIE, IMPORTANTA PT SP

Mortalitatea reprezinta componenta negativa a miscarii naturale, fiind fenomenul demografic al

deceselor intr-o pop data si intr-o perioada data de timp. Evenimentul demografic este decesul.

Decesul este evenimentul disparitiei definitiva a oricarui semn de viata in orice moment dupa

inregistrarea starii de nascut viu. Abordarea fenomenului poate fi transversala, de moment si

longitudinala, pe o generatie ( sta la baza construirii tabelului de mortalitate)

Surse de informatie: inregistrarile totale si continui ale deceselor la serviciul de stare civila, pe baza

certificatului medical constatator al decesului, informatii privind nr pop si tructura pop pe sex, vrs....


7/42

Importanta: mortalitatea reprezinta un fenomen demografic cu implicatii in numericaa pop si in

structura pe grupe de vrst a pop; este un indicator demografic utilizat in masurarea, descrierea si

analiza mortalita, sunt utilizate pt identificarea problemelor de sanatate, ierarhizarea acestora si

stabilirea prioritatilor in optiunile de sanatate.

10. METODE DE MASURARE, DESCRIERE SI ANALIZA AMORTALITATII GENERALE, AVANTAJE SI LIMITE

In analiza transversala se folosesc: - masurarea intensitatii si structurii fenomenului cu rate si indicatori

de structura (acestia au un nume special: letalitati/mortalitati proportionale)

Ratele de mortalitate la randul lor pot fi grupte in rate brute de mortalitate si rate specifice. Ratele

brute masoara intensitatea fenomenului in populatie. Avantajele constau in simplitatea si mare lor

putere se sinteza, reducand la un singur numar toate informatiile privitoare la mortalitate. Ratele

specifice de mortalitate masoara frecventa deceselor in subpopulatii definite in functie de un criteriu

(sex, vrst, mediu...)

Indicatorii de structura reprezinta proportii ale deceselor de un anumit tip din totalul deceselor. Se

poate calcula letalitatea pentru anumite subpopulatii definite dupa oricare criteriu.

- metoda standardizarii sau a mortalitatii corectate/ajustate Este conceputa pentru mortalitate, dar

poate fi apliacata pentru orice alt eveniment. Scopul metodei este eliminarea influentelor date de

structura difeita a populatiei pe grupe de vrst asupra mortalitatii, permitand astfel identificarea pop in

care mortalitatea reprezinta in mod real o problema de sanatate publica. Exista doua variante a

standardizarii: directa( pop tip/standard) si indirecta( metoda mortalitatii tip/standard)

In analiza longitudinala se foloseste: - tabelele de mortalitate Principiul metodei: unei generatii ficative

se aplica un model real de mortalitate specifica pe varste sau pe grupe de varste si se calculeaza

indicatori de masurare a mortalitatii numiti functii biometrice a tabelului. Principalele functii:

probabilitatea de deces (functia biometrica cheie), nr de supravietuitori, nr de decese inregistrate intre

x la x+1 ani, probabilitatea de a trai la vrst de x+1 ani, speranta de viata la vrst de x ani.

Se mai calculeaza si anii potentiali de viata perduti ca urmare a deceselor premature (APVP). Utilitate:

metoda de analiza a modelului de mortalitate, masoara impactul unor cauze de deces care afecteazapopulatia. Nu coincide cu modelul pe cauze medicale, identifica si ierarhizeaza problemele de

sanatate.

11. CARACTERISTICI GENERALE ALE MORTALITATII GENERALEPE PLAN MONDIAL

Mortalitatea este un fenomen puternic dependent de dezvoltarea economico-sociala. In ultimul timp s-

au inregistrat efecte paradoxale ale dezvoltarii socio-economice asupra sanatatii. In general, in lume

s-a inregistrat un declin al mortalitatii ca urmare a actiunilor complexe vizind sanatatea si dezvoltarea

economica. La inceput declinul s-a manifestat in tarile in curs de dezvoltare; in aceste tari dupa ce


8/42

initial mortalitatea generala a scazut, s-a inregistrat o stagnare in evolutia fenomenului insotita chiar si

de o scadere a duratei medii a vietii. Aceeasi situatie s-a inregistrat si in Romania. In tarile dezvoltate

s-a consemnat o deteriorare a cistigului in ani potentiali de viata, fenomen imputat imbatrinirii

populatiei. Aceasta situatie explica de ce programele de sanatate din aceste tari vizeaza, pentru

virstnici, nu scaderea mortalitatii, ci scaderea invaliditatii, adica ameliorarea calitatii anilor de viata.

Relatia dintre dezvoltarea economico-sociala si starea de sanatate poate fi sintetizata prin corelatia

care exista intre venitul national brut pe cap de locuitor si durata medie a viatii ca indicator sintetic al

mortalitatii si al starii de sanatate. Aceasta corelatie este de tip direct: cresterea venitului national brut

pe cap de locuitor este insotita de o crestere a duratei medii a vietii.

Exista si exceptii in care evolutiile celor doi indicatori sunt discordante: de exemplu in China, Cuba,

Shri-Lanka, cu venit national brut pe cap de locuitor scazut, au o durata medie a vietii mare pentru

venitul pe care-l au, in timp ce in tarile Orientului Apropiat, mai ales cele producatoare de petrol,

speranta de viata la nastere e mica, desi venitul national brut pe locuitor este unul din cele mai mari. O

corelatie de tip direct exista si intre procentul alocat pentru sanatate din venitul national si speranta de

viata la nastere.

Deci, intre mortalitatea generala exprimata prin durata medie a vietii si dezvoltarea economico-sociala

exista o relatie, in sensul ca prin cresterea venitului national brut se inregistreaza o crestere a

sperantei de viata la nastere, dar si procentul alocat pentru sanatate din venitul national brut prezinta

importanta.

19. INDICATORI DEMOGRAFICI .Demografici (viata/nonviata): mortalitate, natalitate, fertilitate:

-de frecventa

-de probabilitati, riscuri

15. EVOLUTIE MORTALITATE INFANTILA IN ROMANIA Speranta de viata la nastere (durata medie

a vietii ) inregistreaza in Romania, in 1988-1990, una din cele mai scazute valori din Europa: 69,56 ani

( penultimul loc). Durata medie a vietii la populatia feminina a fost cu 6 ani mai mare decat cea a

populatiei masculine. Aceasta situatie se datoreste mortalitatii infantile ridicate si unei mortalitati mari

la adultii de pana la 65 de ani, ca efect al acumularii unui complex de factori negativi (subdezvoltarea

economica, stresul, presiunea morala si insatisfactiile personale, un stil de viata defavorabil sanatatii).

Ca indicator sintetic al starii de sanatate speranta de viata la nastere prezinta valori diferite de la un

judet la altul (variatii intre 67-71 ani), reflectand astfel ca si in Rmania exista inechitatea populatiei in

raport cu sanatatea si serviciile de sanatate.

14, 17. MORTALITATE INFANTILA SI FACTORI DE RISC (SIST MAMA-COPIL)


9/42

Mortalitatea infantila Este definita ca fenomenul demografic al deceselor 0-1 an inregistrate in

populatia de nascuti vii, intr-o perioada data de timp si intr-un teritoriu. Reprezinta un indicator specific

de masurare si descriere a starii de sanatate a copiilor si in acelasi timp este considerata ca un indice

sintetic al starii de sanatate al unei populatii, pentru ca in determinarea nivelului fenomenului sunt

implicati o multitudine de factori, reflectind astfel actiunea concomitenta asupra sanatatii copilului 0-1

an, atit a factorilor economico-sociali si de mediu, cit si a celor care tin de sistemul de servicii de

sanatate. Metodele utilizate in masurarea mortalitatii infantile au drept scop: -masurarea dimensiunii

fenomenului; -descrierea caracteristicilor mortalitatii infantile; -identificarea factorilor de risc si cauzali

care se asociaza si explica mortalitatea infantila. Scopul general al acestor metode: elaborarea unor

masuri (strategii) de interventie in vederea ameliorarii si controlului mortalitatii infantile. Sursa datelor

necesare masurarii, descrierii si analizei mortalitatii infantile poate fi reprezentata de: -datele de

statistica demografica curenta (prelucrarea informatiilor din certificatele medicale constatatoare ale

mortii si certificate medicale constatatoare ale nasterii); -datele de statistica sanitara curenta

(prelucrarea informatiilor din fisele deceselor 0-1 an); 47 -anchetele medico-sociale special elaborate.

Studiul mortalitatii infantile, la fel ca si in cazul celorlalte fenomene demografice, se poate realiza intro

maniera transversala, de moment (un an calendaristic) sau intr-o maniera longitudinala (studiu pe o

generatie). Metodele utilizate sunt de esenta epidemiologica si pot fi anchetele descriptive, analitice si

operationale, de interventie. Anchetele epidemiologice descriptive permit evidentierea unor diferentieri

ale mortalitatii infantile in functie de o serie de caracteristici personale, de timp si de loc. Ele raspund,

deci, la intrebarile: -la cine apar decesele 0-1 an (descrierea fenomenului in functie de virsta la decesa copilului, de sex, de mediu de rezistenta, de rang, de greutate la nastere, de cauza medicala a

decesului, etc.); -cind apar decesele 0-1 an (descrierea fenomenului in timp); -unde apar decesele

0-1 an (descrierea distributiei geografice, teritoriale a fenomenului). Deci anchetele epidemiologice

descriptive permit masurarea nivelului fenomenului, evaluarea tendintei, identificarea teritoriilor in care

fenomenul inregistreaza o evolutie deosebita, determinarea frecventei factorilor cunoscuti ca fiind

asociati unui risc crescut de deces 0-1 an, elaborarea unor ipoteze epidemiologice. Anchetele

epidemiologice analitice permit verificarea asociatiilor epidemiologice intre factorii considerati (de risc)

si decesul sub 1 an, ele raspunzind la intrebarile cum, de ce s-au produs decesele 0- 1 an. Aceste

anchete pot fi anchete de tip prospectiv (pe cohorta) sau anchete de tip retrospectiv (cazcontrol). In

cazul mortalitatii infantile, ancheta analitica este de fapt o ancheta pe o generatie, deoarece atit in

abordarea prospectiva cit si in cea retrospectiva, populatia luata in studiu este reprezentata de nascutii

vii ai unui an calendaristic. Pe baza datelor obtinute din anchetele epidemiologice analitice se poate

masura: 1.riscul de deces infantil la copiii expusi actiunii unui factor de risc; 2.riscul de deces infantil la

copiii expusi unui factor de risc fata de cei ce nu sunt expusi (riscul relativ); 3.cu cit este mai mare

riscul de deces infantil la copiii expusi actiunii factorului de risc fata de cei neexpusi (riscul atribuibil);

4.impactul actiunii unui factor de risc in populatie prin calcularea fractiunii atribuibile, cu alte cuvinte cit

i se poate atribui unui factor de risc in nivelul mortalitatii infantile la generatia de nascuti vii studiata.


10/42

Anchetele operationale, de interventie permit evaluarea eficacitatii unor strategii (programe) de

interventie care au drept scop reducerea mortalitatii infantile. 48 Principalii indicatori de masurare a

mortalitatii infantile 1.Rata de mortalitate infantila: unde: D0-1-decedatii 0-1 an dintr-un an

calendaristic si un teritoriu dat N-nascutii vii din acelasi teritoriu si an calendaristic 2.Rata de

mortalitate infantila pe medii: 3.Rata de mortalitate infantila pe sexe: 4.Ratele de mortalitate infantila in

functie de virsta la deces: 49 5.Rata de mortalitate infantila pe cauze: Factorii de risc ai mortalitatii

infantile Conditionarea multifactoriala a mortalitatii infantile a impus clasificarea factorilor de risc.

Dintre clasificarile intilnite in literatura de specialitate retinem clasificarea intr-o viziune sistemica,

clasificare convenabila atit pentru practica curenta cit si pentru cercetare. Aceasta clasificare tine

seama de integrarea biosistemului mama-copil in alte biosisteme: familia, populatia, mediul (fizic si

social), fiecare nivel de integrare necesitind interventia unui sector social. 1. Biosistemul mama-copil:

Factori endogeni: -care tin de mama: -virsta (sub 19 ani, peste 35 ani); -paritate; -avorturi in

antecedente; -patologie generala si obstetricala; -accidente in timpul nasterii; -interventii obstetricale.

-care tin de copil: -greutate mica la nastere; -sexul masculin; -rangul nou-nascutului; -virsta (primul

trimestru); -handicapuri biologice (malnutritie, rahitism, anemie, malformatii, infectii in interferenta cu

factori exogeni). Factori exogeni: 50 -intoxicatii; -accidente; -factori de mediu (inclusiv asistenta

medicala). 2. Factorii care tin de familie: -starea civila a mamei (mama celibatara); -familie

dezorganizata; -nivelul scazut de instructie; -venitul familiei; -conditii de locuit nesatisfacatoare; -familii

cu domiciliul nestabil; -alcoolismul; -vagabondajul; -tinerele familii in primul an de la constituirea lor. 3.

Factori demografici: -variatii in evolutia natalitatii si a fecunditatii; -planificarea familiala. Pentru

Romania, pentru o perioada de 55 ani, coeficientul de corelatie a rangurilor intre mortalitatea infantilasi rata bruta de natalitate a aratat o corelare destul de strinsa (r=0.54). 4. Factori economico-sociali si

de mediu.

12. CARACTERISTICI GENERALE ALE MORTALITATII INROMANIA

In perioada imediat postbelica mortalitatea generala a inregistrat cele mai inalte niveluri (20/1000,

maxim in 1947 22/1000), cauza: conditiile socio-economice si sanitare nefavorabile, a secetei si

epidemiilor. In 1955 ca urmare a aplicarii unor masuri cu caracter sanitar, mortalitatea scade marcat:

10/1000, cea mai redusaintensitate a mortalitatii s-a inregistrat in 1964 8/1000. incepand cu anul 1975

s-a inregistrat o tendinta de crestere usoara caurmare a fenomenului de imbatranire a pop. Dupa

1996-2000 mortalitatea a juns la valoarea de 11/1000.

Caracteristici personale 1)pe grupe de varsta: mortalitatea infantila si juvenila creste desi intensittea

celor doua este in continua 2) pe sexe: supramortalitate masculina 3) in functie de caracteristicele

spatiale: rural>urban si creste decalajul dintre cele doua componente. 4)pe cauze medicale de deces

(diferit de modelul european): BCV, tumroi, digestiv, accidente, b. Respiratorii.

21. Morbiditatea definiie, eveniment consemnat, tipuri demorbiditate utilizate


11/42

Definitie: fenomen de mas al mbolnvirilor aprute ntr-o populaie definit ntr-o anumit perioad

de timp (n general este vorba de un an calendaristic. Evenimentul consemnat este apariia bolii,

definit ca absena sntii, adic a strii de bine fizic, psihic i social pe care aceasta o presupune.

n funcie de observaie i observator se pot descrie urmtoarele tipuri de morbiditate: - Morbiditate

real (repezint totalitatea cazurilor de boal existente la nivelul unei comuniti) - Morbiditatea

diagnosticabil (cazurile diagnosticabile cu probele care exist n prezent) - Morbiditatea resimit

(boala aa cum este perceput de populaia laic, cea perceput de individ independent de orice

referin de utilizare a ei n sistemele de ngrijire) - Morbiditatea obiectiv este cea msurat prin

anchete epidemiologice sistematice utiliznd instrumente de msurare standardizate. n cazul bolilor

ce pot fi asimptomatice se poate ca cele trei tipuri de observare a morbiditii s furnizeze rezultate

diferite.

22. Morbiditatea - tipuri, msurarea morbiditii observate

n funcie de observaie i observator se pot descrie urmtoarele tipuri de morbiditate: - Morbiditate

real (repezint totalitatea cazurilor de boal existente la nivelul unei comuniti) - Morbiditatea

diagnosticabil (cazurile diagnosticabile cu probele care exist n prezent) - Morbiditatea resimit

(boala aa cum este perceput de populaia laic, cea perceput de individ independent de orice

referin de utilizare a ei n sistemele de ngrijire) - Morbiditatea obiectiv este cea msurat prin

anchete epidemiologice sistematice utiliznd instrumente de msurare standardizate. n cazul bolilor

ce pot fi asimptomatice se poate ca cele trei tipuri de observare a morbiditii s furnizeze rezultate

diferite.

Msurarea morbiditii observate

- Abordare transversal (pe perioada unui an calendaristic) - Abordare longitudinal (o cohort/o

generaie)

Studiul morbiditii observate

Unitatea observat Evenimentul observat Fenomen/Indicator statistic mbolnvire Caz nou IncidenCaz nou i vechi Prevalen Caz ce ntrerupe temporar capacitatea de munc Morbiditate cu ITM Caz

ce ntrerupe definitiv capacitatea de munc Morbiditate cu invaliditate Caz ce necesit spitalitare

Morbiditate spitalizat Abordri n msurarea morbiditii observate: - n funcie de debut : cazuri noi

(incidena) i cazuri noi i vechi(prevalena) - n funcie de gravitate: Mb cu ITM, Mb cu invaliditate i

Mb spitalizat.

23. Msurarea morbiditii criterii de definire a bolii, nregistrareamorbiditii


12/42

Criterii de definire a bolii: - criteriul statistic un eveniment se consider anormal dac se situeaz n

afara unui interval cuprins ntre 2 intervale n jurul valorii medii a fenomenului studiat; - criteriul clinic

se consider anormal un eveniment dac este frecvent asociat cu entiti patologice bine definite

anatomopatologic, microbiologic; - criteriul prognostic este considerat anormal acel fenomen care se

asociaz cu o frecven crescut de manifestri grave; - criteriul operaional situaia anormal este

aceea care n urma unei intervenii nu conduce la realizarea unui beneficiu

nregistrarea morbiditii e puternic influenat de: - accesul la serviciile medicale - calitatea serviciilor

medicale - corectitudinea diagnosticrii - accesibilitatea mijloacelor de investigaie - corectitudinea

codificrii.

24. Incidena definiie, surse de informaii, msurare, factori care oinflueneaz

Incidena reprezint fenomenul de mas al apariiei cazurilor noi de boal ntr-o populaie i ntr-o

perioad de timp. Incidena e condiionat de: - Accesibilitate - Adresabilitate - Calitatea diagnosticului

Ar trebui s fie considerat ca frecven real de apariie a cazurilor noi doar n acele populaii n care

cele trei condiii se ndeplinesc n mod optim. Surse de informaii: Medicul de familie ce raporteaz

cazurile noi de boal (se bazeaz pe adresabilitatea populaiei la serviciile medicale); studiul incidenei

e pasiv. Abordarea incidenei se face: - transversal (la un moment dat): se msoar rata de inciden

general (frecvena cu care au aprut cazurile noi), ratele de inciden specifice (pe sexe, pe grupe de

vrst, pe medii, pe boli, pe boli si sexe/grupe de vrst/medii) i indicatori de structur a cazurilor noi

(ponderea copiilor 0-14 ani, a celor de provin din mediul rural, a sexului feminine); - longitudinalimpune o anchet prospectiv pe o cohort i la sfritul perioadei de observare se msoar ratele de

inciden general i specifice i indicatorii de structur. Factori care influeneaz incidena: -

modificarea stilului de via - modificarea virulenei factorilor incriminai n producerea bolii - apariia

unor noi factori incriminai n producerea bolii - evoluia temporal a bolii - metode noi de diagnostic -

modificri n structura pe grupe de vrst a populaiei - modificri n clasificarea bolilor - migraia

25. Examene medicale de mas definiie, tipuri

Examenele medicale de mas sunt anchete transversale ce urmresc identificarea de prezumie

i/sau diagnosticarea de certitudine a bolilor sau altor caracteristici biologice sau comportamentale

ntr-o populaie. Tipuri de examene medicale de mas: - diagnosticul de certitudine al unei boli/factor

de risc ->ancheta de prevalen -- diagnosticul de prezumie al unei boli ->examen medical de tip

screening-- depistare pasiv-activ(cautarea cazurilor): se face cu ocazia examenelor medicale curente

(consultatii) cind pacientul se prezinta la medic pentru anumite acuze iar medicul, dupa consultatia

acordata pentru acuzele pacientului, aplica procedee si tehnici de investigatie pentru boala/bolile pe

care doreste sa le depisteze - examene periodice de sntate la vrste nodale (mai ales copii i aduli,

ocazie cu care se caut bolile care au o frecven ateptat mai mare la vrsta respectiv), la

persoanele cu risc nalt (sugari, gravide .a.) - CHECK-UP (controlul strii de sntate din iniiativa

persoanei sau patronului, control ce se face n cadrul unui serviciu special).


13/42

26. Ancheta de prevalen definiie, tipuri, avantaje i limite

Anchetele de prevalen sunt examene medicale care se realizeaz ntr-

un interval relativ scurt de timp, ntr-o populaie bine definit, ocazie

cu care se poate inregistra att expunerea ct i rezultatul (boala).

Studiile de prevalen pot fi: - pur descriptive, oferind informaii despre variabile n mod separat (cte

boli sau cte situaii comportamentale se gsesc n populaie); - de tip caz-control, nregistrndu-se

concomitent prezena bolii i prin investigaie anamnestic, prezena unor variabile (caracteristici

biologice, genetice, comportamentale) nainte de momentul examenului (care au precedat boala).

Avantaje: - sunt utile n stabilirea prevalenei - sunt uoare, rapide, relativ ieftine - date uor de cules -

permit aprecierea amplitudinii unui fenomen, fiind utile n programare (programare sntate) - sunt

generatoare de ipoteze epidemiologice - permit controlul factorilor de confuzie (stratificare) Limite: - nu

stabilesc secvena temporal a evenimentului - nu sunt utile pentru evaluarea incidenei - nu permit

calcularea direct a riscului relativ - nu se aplic n cazul bolilor rare - exist riscul erorilor de

anamnez - exist riscul interpretrilor abuzive.

27. Paralel ntre incidena i prevalena bolilor

Incidena i prevalena sunt indicatori care msoar frecvena bolii ntr-o populaie. Incidena - arat

frecvena cu care apare o boal - evideniaz mai bine bolile acute, - se obine pasiv, raportate de

medic

Prevalena - reprezint fondul morbid (povara) al bolii ntr-o populaie - evideniaz mai bine bolile

cronice, - se obine activ: anchete transversale sau examen medical de mas. Prevalena este

incidena nmulit cu durata medie a bolii. n cazul incidenelor egale, prevalena este cu att mai

important cu ct durata media a bolii este mai lung.

28. Calitatea vieii concepte, modaliti de evaluare

Calitatea vieii calitatea vieii este un concept multidimensional i subiectiv care traduce caracterul

bun sau mai puin bun al "vieii" unui individ. Calitatea vietii perceptia indivizilor sau a grupurilor

sociale conform careia nevoile au fost satisfacute, iar situatiile favorabile realizarii fericirii si ndeplinirii

depline, a aspiratiilor lor nu au fost refuzate. Termenul de calitate a vietii este utilizat curent n tarile

dezvoltate unde necesitatile materiale de baza sunt acoperite. Indivizii au devenit din ce n ce mai

constienti de capacitatea lor de a-si satisface nevoile individuale si sociale si cauta o calitate a

existentei superioara simplei supravietuiri. Calitatea vietii - stilul de viata al bolnavilor cronici sufera

importante modificari: discomfort somatic si psihic, masuri igienico-dietetice (unele capabile sa

anuleze micile satisfactii ale existentei), efectele secundare ale medicatiei administrate, atingeri ale

personalitatii sale, inclusiv prin acceptarea unui nou statut si rol social, de "bolnav", cu implicatii ninsertia sa familiala si socio-profesionala (lezndu-i aspiratiile si expectatiile, adesea legitime).


14/42

Calitatea vietii -- perceptia indivizilor sau a grupurilor conform careia nevoile au fost satisfacute iar

situatiile favorabile realizarii fericirii depline, a aspiratiilor lor nu au fost refuzate. Calitatea vietii --

totalitatea conditiilor de ordin economic, social, ecologic, spiritual care asigura integritatea si echilibrul

vietii biologice, dezvoltare continua si durabila a personalitatii umane. Calitatea vieii obinut n urma

aplicrii unei terapii este distinct de efectele terapeutice n sine, prin semnificaia sau valoarea pe

care pacienii o acord acelor efecte. Potrivit OMS, trebuie avute n vedere 5 dimensiuni ale calitii

vieii: - reducerea simptomelor bolii - nlocuirea anxietii i a descurajrii prin influxuri de stare de bine

i optimism - meninerea unei reele de interaciuni sociale pozitive - conservarea aptitudinilor

cognitive - aptitudinea de a munci i de a pstra un nivel de trai i de munc suficient. n consecin

ne putem atepta ca evaluarea utilitii tratamentului (msura n care tratamantul mbuntete

calitatea vieii lor) s difere semnificativ. Prin analiza cost-utilitate se ia n considerare calitatea vieii,

atunci cnd se compar costuri i consecine (msura n care tratamentul mbuntete calitatea

vieii). Consecinele sunt valorizate prin uniti naturale, care ncearc s reflecte utilitatea asociat

fiecrei stri de sntate. Cel mai frecvent folosite uniti de msur sunt: anii de via ctigai

ajustai n funcie de calitatea vieii acestor ani (QALY= quality adjusted life years), anii de via

sntoi (YHL=years of healthy life) sau anii de via ajustai n funcie de disabilitile prezente

(DALY=disability adjusted life years).

29. Screening - definiie, scopuri, ipoteze de utilizare

Screeningul reprezint examinare de mas care const n aplicarea unui ansamblu de procedee i

tehnici de investigaie asupra unui grup populaional n scopul identificrii de prezumie a unei boli saufactor de risc. Ipotezele care stau la baza practicrii screeningului: -ntr-o populaie exist boli i

bolnavi necunoscui datorit unor nevoi nesimite, neexprimate sau nesatisfcute; -identificarea bolii n

perioada ei de laten face ca eficacitatea i eficiena interveniilor s fie mare; -tratamentele efectuate

n stadiile precoce ale bolii sunt mai ieftine i mai eficace (boala nu se agraveaz, s-ar preveni

decesele premature). Scopurile screeningului: 1.Meninerea sntii i prevenirea bolii n ipoteza n

care scopul screeningului este depistarea factorilor de risc. Prin acest scop, screeningul poate fi

ncadrat n msurile de profilaxie primar. 2.Depistarea precoce a bolilor. Prin acest scop, screeningul

are un caracter prescriptiv. 3.Determinarea prevalenei unei boli sau factor de risc. Prin acest scop,

screeningul este un instrument pentru planificarea i programarea sanitar. 4.Diagnosticul strii de

sntate a unei colectiviti. 5.Evaluarea unei aciuni, a unor programe. 6.Determinarea prezenei unei

asociaii.

30. Modelul general al unui examen medical de tip screening

Din populaia int se alege un eantion care, n urma aplicrii unui test de screening se va mpri n 2

loturi: unul alctuit din persoane probabil bolnave (persoanele din eantion la care rezultatul testului a

fost pozitiv) i cellalt alctuit din persoane probabil sntoase (persoanele din eantion la care

rezultatul testului a fost negativ). Screeningul este urmat de 2 faze: - faza de diagnostic n care ceiprobabil bolnavi trec printr-un test diagnostic pentru confirmarea bolii suspectate; - faza terapeutic i


15/42

de supraveghere medical. Testele de screening trebuie s fie att de bune nct s ofere posibilitatea

de a detecta ct mai muli bolnavi din toat populaia examinat. Este de ateptat ca proporia real a

bolnavilor s fie mai mare n rindul celor probabil bolnavi dect n rndul celor probabil sntoi. De

obicei, screeningul se practic n populaii la risc nalt pentru c n aceste grupuri populaionale,

probabilitatea ca diagnosticul prezumtiv s fie diagnostic cert este mare.

31. Modaliti de realizare a unui examen de screening

1.Anchetele prin interviu sau prin chestionar completat de ctre persoana investigat. Sunt indicate, n

special, pentru screeningul care vizeaz comportamentele i n anchetele fcute n gospodrii.

Limite:

-sunt supuse unor distorsiuni care in de memoria celor chestionai

(de aceea, perioada recurent nu trebuie s fie mai mare de 2-4 sptmni)

i de intervievatori.

2.Anchetele medicale: efectuarea unui examen clinic, paraclinic sau combinat (interviu, examen clinic

i paraclinic).

Condiii:

-examenul s fie standardizat;

-probele s fie simple, ieftine;

-examenul s inteasc mai multe boli.

n prezent screeningul se practic pentru acele boli pentru care

exist probe paraclinice valide de identificare a bolii. Nu toate probelepentru screening sunt valide pentru diagnostic, fie c probele nu sunt bune

pentru stabilirea diagnosticului, fie c pragul nu este valid.

32. Criteriile de alegere a bolilor pt un ex. Screening

- boala (condiia) s constituie o problem de sntate (prevalen mare, gravitate mare prin

consecinele sale medicale si sociale, evoluie fatal, absenteism, invaliditate) - istoria natural a bolii

s fie cunoscut i neleas - teste disponibile pt depistarea bolii n etapa de laten sau de debut

asimptomatic - test(e) de screening acceptabil(e) din punct de vedere al populaiei - existena de

faciliti (servicii) disponibile pentru persoanele depistate de ctre testul(testele) de screening -

strategia de supraveghere i tratament s fie agreat de ctre administraia sanitar i de ctre

populaie - costul global s fie rezonabil - inelegerea din partea personalului medical c un examen

de sntate constituie debutul unui proces lung de supraveghere medical

33.Calitile probelor de screening

- s fie simple - s nu fac ru - s fie acceptate de ctre populaie - s poat fi aplicate rapid - s aiba

o validitate corespunztoare - s aib reproductibilitate - s aib randament mare - sa aib cost redus

- s aib valoare predictiv bun


16/42

34. Validitatea definiie, msurare, importana pt mediculepidemiolog i pt clinician

Validitatea = capacitatea unei probe de a identifica corect ceea ce este pusa s identifice. (frecventa

cu care rezultatele probei sunt confirmate prin procedee diagnostice mai riguroase). Se exprim i semsoar prin sensibilitate i specificitate: - sensibilitatea = capacitatea unei probe de a identifica

corect pe cei care au boala; proporia rezultatelor pozitive n masa bolnavilor. Este o probabilitate

condiionat: probabilitatea de a fi pozitiv cu condiia de a fi bolnav; - specificitatea = capacitatea unei

probe de a identifica corect pe cei care nu au boala; proporia rezultatelor negative n masa non

bolnavilor. Este o probabilitate condiionat: probabilitatea de a fi negativ cu condiia de a nu fi bolnav.

Alegerea testului i determinarea validitii trebuie facute inainte de declanarea screeningului.

Validitatea se determin a priori sau prin aplicarea probei (testului) pe un eantion mic (100-200

persoane), cunoscndu-se care sunt bolnavi de boala ce urmeaz a fi depistat n populaie (boala

care face obiectul screeningului) din acest eantion. O prob cu sensibilitate mare va determina o

populaie a fals-negativilor mic, deci se vor pierde puini bolnavi. n general, n screening i n special

cnd boala este grav se prefer probe cu sensibilitate nalt. O prob cu specificitate mare va

determina o proporie a fals-pozitivilor mica. Probele cu specificitate nalt sunt de preferat pentru

diagnosticarea bolii. In screening, se prefer teste cu specificitate mare atunci cnd, din considerente

de cost, nu dorim s ncrcm faza de diagnostic. Este de dorit ca i sensibilitatea i specificitatea

probei s fie mari. Validitatea unei probe de screening depinde de pragul de separare ales pentru

prob, schimbarea pragului determinnd modificarea sensibilitii i specificitii. Creterea validitii

se poate face prin aplicarea mai multor teste n serie sau n paralel (de ex., pentru depistarea

diabetului zaharat: glicemia i glicozuria).

35. Valoarea predictiv definiie, msurare, semnificaie

Valoarea predictiv este important pentru clinician, care este interesat s adopte o prob care s

aib ansa cea mai inalt de a identifica corect boala. Ea depinde de prevalena bolii in populaie; nu

depinde de pragul de separare. 1.VP pozitiv = proporia real pozitivilor n masa pozitivilor. Este o

probabilitate condiionat: probabilitatea de a fi bolnav cu condiia de a fi pozitiv; 2.VP negativ =

proporia real negativilor n masa negativilor. Este o probabilitate condiionat: probabilitatea de a nu fibolnav cu condiia de a fi negativ. VPP prezint interes mare pentru clinician

36. Reproductibilitatea

Reproductibilitatea sau consistena unei probe este gradul de stabilitate al acesteia, capacitatea

testului de a da aceleai rezultate n condiiile n care este aplicat n aceleai condiii, dar de persoane

diferite sau de aceeai persoan n momente diferite. Reproductibilitatea probei nu trebuie confundat

cu acurateea (exactitatea). Acurateea reprezint gradul n care msurtoarea sau estimarea bazat

pe o anumit msuratoare prezint valoarea real a caracteristicii msurate. Pentru clinician este

foarte important acurateea probei, pentru epidemiolog reproductibilitatea probei. Dac se cunoate


17/42

abaterea, o prob cu o reproductibilitate mai mic poate fi folosit la un examen medical de mas.

Reproductibilitatea inalt a unei probe nu garanteaza i o validitate inalt. Validitatea inalt a unei

probe ofer, de regul, i o reproductibilitate inalt. Pentru ca o prob s fie ct mai reproductibil este

necesar ca: -proba s fie standardizat; -personalul s fie antrenat; -s se asigure controlul.

Msurarea reproductibilitii unei probe necesit prezentarea datelor obinute de ctre observatori

diferii ntr-un tabel de contingen 2x2. Exist mai multe modaliti de msurare a reproductibilitii.

Cele mai frecvente sunt: 1.coeficient simplu de reproductibilitate observat / procentul de concordan

este raportul dintre suma rezultatelor concordante si numrul total al persoanelor examinate.

2.coeficientul de corelaie intraclas sau coeficientul de concordan Kappa

37. Epidemiologie definiie, obiective, domenii de aplicare

Definiia clasic (MacMahon, 1960): tiina care studiaz distribuia determinanilor bolii n populaiile

umane. Last, 1983: tiina care studiaz distribuia i determinanii bolilor i aplic rezultatele lacontrolul problemelor de sntate public (adugarea componentei cu caracter aplicativ la definiia

clasic dat de ctre Last). Obiectul preocuprilor epidemiologiei este populaia/grupurile

populaionale (bolnavi, control). Obiectivele epidemiologiei sunt: 1. descrierea distribuiei bolilor i a

factorilor de risc (n funcie de caracteristicile presonale, tendinele temporale/evoluia temporal, locul

apariiei) 2. explicarea etiologiei bolilor/modului de transmitere (dovedirea existenei unro relaii dinter

factorii explicativi i rezultatele pe care le genereaz aceti factori) 3. predicii n legtur cu numrul

probabil de boli i caracteristicile distributive 4. fundamenarea programelor de prevenie i combatere

a bolilor Domeniile de aplicare ale epidemiologiei: - Sntate public: taxonomia (clasificarea) bolilor,descrierea istoriei naturale a bolilor n populaie (colectivitae), determinarea frecvenei factorilor de

risc, depistarea i supravegherea de mas a bolilor, descrierea i explicarea modelelor de mortalitate

i morbiditate, prevenirea i controlul comunitar al bolilor, planificarea sanitar i promovarea aciunilor

de sntate, evaluarea activitilor, procedurilor i serviciilor de sntate - Medicina clinic: istoria

natural a bolii, determinarea valorilor normale, completarea tabloului clinic i determinarea de

sindroame noi, studiul etiologiei bolilor, ameliorarea perspectivelor clinice (prin evaluarea eficacitii

procedurilordiagnostice i terapeutice), evaluarea tehnologiiilor medicale vechi i noi, citirea critic a

literaturii de specialitate

38. Epidemiologia metode i surse de informaii

Caracteristicle metodelor: empiric, numeric, probabilistic i comparativ - sistemul informaional

curent - biostatistic - eantionaj - metode speciale de definire i determinare a loturilor de studiu -

tehnici de msurare a riscurilor - tehnici de msurarea a supravieurii - standardizarea

39. Clasificarea anchetelor epidemiologice n funcie de direciastudiului (exemplificai)

Anchete transversale (anchete de prevalen i ecologice) examen medical de mas Anchetelongitudinale prospective (cohort), retrospective (caz-control), ambispective (istoric - prospective)


18/42

40. Clasificarea anchetelor epidemiologice n funcie de obiectivulurmrit

Anchete (Studii) descriptive formuleaz ipoteze Anchete (Studii) analitice (dde tip explicativ)

probeaz ipoteze: prospective (de cohort), retrospective (caz-control) Anchete (Studii) experimentale(anchete de intervenie, operaionale) programe de sntate public (vaccinri, programe de

protecie infantil, reducerea fumatului) Anchetele descriptive i celel analitice sunt anchete

observaionale.

41. Clasificarea anchetelor epidemiologice n funcie de criteriiledescrise n literatura de specialitate

Dup direcia studiului: Anchete transversale (anchete de prevalen i ecologice) examen medical

de mas Anchete longitudinale prospective (cohort), retrospective (caz-control), ambispective

(istoric - prospective) Dup obiectivul urmrit: Anchete (Studii) descriptive formuleaz ipoteze

Anchete (Studii) analitice (dde tip explicativ) probeaz ipoteze: prospective (de cohort),

retrospective (caz-control) Anchete (Studii) experimentale (anchete de intervenie, operaionale)

programe de sntate public (vaccinri, programe de protecie infantil, reducerea fumatului)

Anchetele descriptive i celel analitice sunt anchete observaionale.

42. Axele de studiu utilizate n epidemiologie

Relaia poate fi : transversal (expunerea i rezultatul se observ i se msoar concomitent), de

cohort (investigaia se face de la expunere spre rezultat), caz-control (investigaia pornete de larezultat spre expunere); Realizarea n timp: istoric (expunerea a fost fcut nainte de declanarea

investigaiei), concomitent (simultan, expunerea i rezultatul se studiaz simultan), mixt; Selecia

subiecilor se face n funcie de: expunere (anchete de cohort)rezultat (anchete caz-control), alte

selecii (nici n funcie de expunere, nici n funcie de rezultat)

43. Anchete epidemiologice descriptive definiie, obiective, tipuri

Sunt anchete epidemiologice ce au ca scop principal descrierea modului de distribuie a unei boli/a

decesului/ a factorilor de risc n populaie. Permit formularea de ipoteze epidemiologice (relaia dintre

un factor considerat ca fiid factor de risc/cauzal i efectul aciunii sale). Alte aplicaii ale acestora:

evaluarea strii de sntate a populaiei, monitorizarea strii de sntate, planificarea/ fundamentarea

resurselor n domeniul sntii, descrierea istoriei naturale a bolii, completarea tabloului clinic al unei

boli, identificarea de simptome i sindroame noi. Sunt de 3 tipuri: raportarea de cazuri, anchete

epidemiologice descriptive (serii de cazuri), studii populaionale corelaionale (ecologice).

44. Anchete epidemiologice descriptive caracteristici personale;exemple, utilitate.

Exemple:gen, vrst, stare civil, religie, nivel de instrucie Vrsta: produce modificri metabolice iodat cu naintarea n vrst apar fenomene de uzur, iar vrsta aduce informaii cu privire la


19/42

receptivitate/rezisten. Avem: rate specifice de inciden pe grupe de vrst, rate specifice de

mortalitate. Se folosete abordarea transversal. La interpretarea rezultatelor trebuie s se in cont

de efectul de cohort (de generaie): ntr-o abordare transversal avem mai multe generaii cu istoria

lor (au fost supui mai multor factori). Efectul de cohort este efectul pe care l poate exercita o

generaie cu istoria sa asupra distribuiei pe grupe de vrst a unei boli/ deceselor/ factorilor de risc.

Ex: descrierea nivelului de cunotine (scade pe msura naintrii n vrst fals!!!) Sexul (genul)

distribuia aceleeiai boli pe sexe i grupe de vrst (exist boli mai frecvente la brba/femei).

Explicaii ale diferenelor observate ntre sexe: biologie diferit, ncrctur genetic diferit, rol i

statut social diferit, expunere diferit a factorilor de risc. Femei: boli endocrine, DZ, colecistopatii,

calculoz. Brbai: boal ulceroas, hernii, accidente, ateroscleroz, cancer bronho-pumonar. n

descrierea distribuiei bolilor pe sexe se folosesc ratele specifice, proporiile i indicele de

masculinitate (nr evenimente brbai x 100/ nr evenimente femei) Grupul etnic i cultural diferenele

observate ntre grupuri etnice i culturale se datoreaz factorilor genetici i modului de via (prezint

structuri familiale specifice, regim alimentar, credin, obiceiuri, profesii, loc de natere). Profesia

descrierea distribuiei bolilor n funcie de aceast caracteristic reprezint un indicator al nivelului

socioeconomic i al riscului particular legat de profesie. Nivelul socio-economic combinaie din

profesie + venit + nivel de educaie + nivel de via

45. Anchete epidemiologice descriptive caracteristici spaiale;exemple, utilitate

Anchetele epidemiologice descriptive permit identificarea zonelor cu o frecven neateptat a bolilor

sau permit identificarea de diferene ntre regiuni. Descrierea bolilor se poate face n funie de frontiere

naturale sau administrative. n funcie de barierele naturale (ruri, muni), prezint interes deoarece

delimiteaz zone cu anumite caracteristici ecologice favorabile dezvoltrii/protejrii de unele boli (ex:

gua endemic), izoleaz populaii care au obiceiuri i comportamente specifice, definesc zone cu

structur economic relativ omogen, definesc grupuri/zone care prezint anumiet caracteristici dpdv

al accesibilitii la serviciile sanitare. n funcie de frontierele administrative, faciliteaz investigaia i

raportarea datelor (pe judee), reprezint bariere pentru bolile transmisibile, exist modele specifice de

morbiditate i mortalitate determinate de factori socio-economici i culturali. Comparaiile la nivel

internaional poate fi grevat de erori de clasificare a bolilor. Pentru identificarea zonelor cu probleme

se folosete metoda standardizrii, iar ca reprezentare grafic se recomand cartograma sau

reprezentarea grafic pe coloane dac numrul populaiei e maxim 10-14.

46. Anchete epidemiologice descriptive caracteristici temporale;exemple, utilitate

1 trenduri. Reflect schimbri n evoluia secular a unei boli/deceselor de o anumit cauz; arat

tendina de cretere/descretere dac apar prbuiri sau vrfuri. Prezint interes pentru explicaii

probabile ale trenduluo observat. Trendul e utilizat i pentru a face predicii pentru evoluii viitoare. ninterpretarea trendului trebuie s inem cont de schimbri n structura populaiei, schimbri n


20/42

clasificarea i evoluia tehnologiei/cunotinelor, modificri n distribuia factorilor asociai bolilor. 2-

variaii ciclice, evoluii sinusoidale. Creteri sau descreteri n evoluia unor boli. Ex: n rile cu RMI

mare exist o variaie sinusoidal (iarna, vara). Aceste variaii ciclice sunt importante n organizarea

resurselor i apar n cadrul bolilor infecioase. 3 evoluii neateptate, ntmpltoare

47. Studiile descriptive cazurile clinice raportate

Fac parte din anchetele epidemiologice descriptive individuale. Reprezint cam o treime din articolele

de medicin clinic. Cazurile clinice raportate descriu o observaie neobinuit, care poate s

constituie prima etap de recunoatere a unei noi maladii sau factor de risc. Nu se pot comunica

informaii de la mai mult de 5 pacieni, abordarea este pur descriptiv (se utilizeaz dac este cazul

numai valori absolute, nu se calculeaz indicatori sintetici, ponderi, nu se pot utiliza reprezentri

grafice), limitele acestei abordri in de carcterul subiectiv al seleciei cazurilor, legat de experiena i

domeniul de interes al cercettorului.

48. Studiile descriptive seriile de cazuri

Seriile de cazuriindividuale reprezinta etapa urmatoare a anchetelor cazuri clinice raportate, prin

gruparea de observaii similare i n consecin pot fi emise ipoteze a unei entiti patologice sau a

unui factor de risc. Ele pot, in anumite situaii, s sugereze n mod foarte pregnant existena unui

factor etiologic sau particulariti n evoluia unei boli. Limite: traduc nainte de toate experiena i

capacitatea de observaie a unui cercettor, nu permit generalizarea sau extrapolarea concluziilor, nu

permit stabilirea frecvenei unei boli (ar fi necesar pentru aceasta un studiu de inciden sau de

prevalen), nu nlesnesc nici aprecierea importanei n mod statistic a unui factor de risc, pe care pot

eventual sa l sugereze( n acest caz ar fi necesar un grup de comparaie).

49. Studiile descriptive de corelaie; avantaje i limite

Scopul acestor stuii este de a compara frecvena unei boli ntre populaii n acelai interval de timp sau

frecvena unei boli n aceeai populaie dar n momente diferite (ex: frecvena HTA n toate judeele n

acelai timp sau frecvena HTA n Bucureti n 2008 i 2009). Studiile de corelaie sau studiile

ecologice permit efectuarea unei analize la o scara mai larg. Plecnd de la date care exist n mod

pasiv la nivelul unor populaii ( rate de mortalitate, valoarea vanzrilor unor produse). Din pdv tehnicse bazeaz pe calcularea unor coeficieni de corelaie (ex: cantitatea de tutun vndut i cancerul

pulmonar). Limite: valorile pe care le utilizeaz reprezint medii calculate la nivel populaional, nu

informaii culese la scar individual, deci nu premit calcularea riscului din populaia a crei

inciden o lum nu tim care au fumat/nu (Nu pot s cunosc dac persoana care a fcut boala este i

expus). Nu permit controlul factorilor de confuzie (factorul care se asociaz concomitent att expunerii

ct i efectului). Aceste studii introduc noiunea de comparaie, trebuie deinute date despre populaie

pentru a putea stabili o corelaie ntre un factor de risc i boala studiat. Ele folosesc noiunea de

frecven a bolii i a factorului de risc. Sunt abordri transversale n msura n care ele suprapun 2tipuri de date (frecvena factorului de risc i frecvena bolii), culese n aceeai perioad. Sunt uor de


21/42

realizat n timp scurt, cci fac apel la date de statistic descriptiv, care se aflcolectate n mod pasiv

n sistem. Un factor de risc real poate s nu fie identificat printr-un studiu ecologic dac este diluat de

carcateristicile unei populaii.

50. Proiectarea anchetelor epidemiologice analitice exemple

Anchetele analitice au scopul de a verifica ipotezele epidemiologice, arat dac exist o asociere

apidemiologic ntre un fcator presupus a fi factor de risc i efectul aciunii sale (boal, deces). Permit

msurarea forei acestei asocieri epidemiologice. Sunt de 3 tipuri: prospective, retrospective i

ambispective. Prezint 3 caracteristic generale: sunt anchetele longitudinale i necesit prezena a cel

puin dou loturi (un lot test i un lot martor). Criteriile de alegere a tipului de anchet analitic: 1.

frecvena factorului de risc n populaie - trebuie inut cont n studiile prospective. E mai importantt de

tiut incidena bolii pentru c ateptm timp de la expunere la apariia bolii. Prevalena = incidena x

durata. Prevalena crescut se poate datora i duratei cerscute a bolii (boli cronice). Ancheteleprospective se recomand pentru bolile cu inciden crescut. Pentru FR cu frecven mare i

inciden mare a bolii se recomand cohort tip 1, iar n cazul FR cu frecven mic i inciden mare

a bolii se recomand cohort tip 2. Anchetele retropective se recomand atunci cnd frecvena bolii n

populaie e mic (boli rare), cu prevalen mai mic de 8%. La anchetele retrospective constituirea

lotului martor reprezint punctul critic al studiului. Metoda cea mai utilizat pentru constituirea lotului

martor e metoda perechilor (fiecrui individ din lotul test i se caut perechea dup aceleai

caracteristici, dar fr boal; criterii folosite: sex, vrst, profesie). Lotul martor trebuie s fie cel puin

egal cu lotul test, ideal de cel puin 2 ori mai mare (pentru creterea puterii semnificaiei rezultatelor).Pot exista 2 loturi amrtor unul din caelai spital cu lotul test i altul din populaia general. Ideal ar fi

ca lotul test s fie constituit numai din cazuri noi (cazurile noi nc mai au modelul comportamental

FR urmrit, pe cnd cele vechi e posibil s fi renunat la FR). 1 FR mai multe boli (Anchet

prospectiv!!!) mai muli FR o boal (Anchet retrospectiv !!!) Ancheta prospectiv nu se poate

repeta pe acelai lot, cea retrospectiv se poate repeta. Pentru a msura riscul de apariie a unei boli

se face doar o anchet longitudinal prospectiv!!!

51. Anchete analitice prospective tip 1 model, scop, etape,msurtori, interpretare

Se constituie un eantion reprezentativ pentru populaia int care se autodivide n dou loturi: unul

expus la factorul de risc, cellalt neexpus la factorul de risc. Apoi investigatorul urmrete persoanele

expuse i neexpuse ateptand apariia bolii sau a decesului. Condiii: s i pstreze statutul de

expus/nonexpus, s nu aib boala pe care urmeaz s o nregistrm, s poat dezvolta boala

respectiv (s fie potenial eligibili). Bolnavii trebuie s fie cazuri noi de boal. Anchetele prospective

tip 1 sunt o abordare longitudinal a incidenei. Putem msura: rata cumulativ de inciden (msoar

riscul de mbolnvire la expui i nonexpui), densitatea incidenei (msoar viteza cu care se

propag o boal n populaie). Acest model este indicat a fi utilizat cand factorul de risc este relativfrecvent n populaie. Dac factorul de risc este rar, modelul nu mai este eficient sub aspectul efortului


22/42

investigaiilor, eantionul ales ar trebui sa fie mult mai mare. Avantaje: -n momentul proiectrii

anchetei rezultatele nu sunt cunoscute, ele apar dup aciunea factorului de risc, ceea ce confer

studiului un caracter calitativ crescut; -se pot observa i masura toate efectele pe care le genereaz

expunerea la un factor de risc; -se poate msura direct riscul bolii pentru fiecare grup. Dezavantaje:

logistice, administrative, perioad lung de urmrire, nu se pot repeta pe aceleai loturi

52. Anchetele analitice prospective de tip 2 model, scop, msurtori,interpretare.

Se aleg 2 eantioane : unul cuprinznd subiecii expui la risc (lotul test), cellat pe cei neexpui (lotul

martor), fiecare eantion fiind reprezentativ pentru cohorta respectiv. Apoi investigatorul urmrete

cele doua loturi ateptnd apariia bolii sau a decesului. Acest model este indicat cand frecvena

factorului de risc in populaie este mic. Avantaje: -n momentul proiectrii anchetei rezultatele nu sunt

cunoscute, ele apar dup aciunea factorului de risc, ceea ce confer studiului un caracter calitativcrescut; -se pot observa i masura toate efectele pe care le genereaz expunerea la un factor de risc;

-se poate msura direct riscul bolii pentru fiecare grup (RR). Dezavantaje: logistice, administrative,

perioad lung de urmrire, nu se pot repeta pe aceleai loturi

53. Anchetele analitice retrospective cazuri/control (tot)

Ancheta caz-control pornete de la efect ctre factorul de risc studiu anamnestic. Se iau dou loturi:

lotul test bolnavi (expui i neexpui) i lot martor nonbolnavi (expui i neexpui). Frecvena Fr n

lotul cazurilor eset de a/ (a+c), iar n cazul lotului control b/ (b+d). Nu se poate calcula RR direct.

Pentru msurarea forei asocierii epidemiologice se folosete OR (odds ratio) = ad/bc, OR= cota bolii

la expui/cota bolii la neexpui. n cazul bolilor rare, OR este folosit ca RR. Riscul atribuibil, RA%=

(OR-1 )/OR. Impactul actiunii factorului de risc in populatie se masoara cu riscul atribuibil in populatie:

unde: P0=prevalenta expunerii la martori (lotul control), P =prevalenta expunerii in populatia generala.

P). Chiar daca prevalenta expunerii in populatia generala nu este

cunoscuta, riscul atribuibil se poate masura deoarece deosebirea intre P0

si P nu este prea mare (P0

Avantaje: durat mic a studiului, nr mic de subieci necesari, cost sczut, aplicabil la boli rare,

facilitatea efecturii studiului, permite analiza concomitent a mai multor factori de risc sau a mai

multor nivele de expunere, permit repetarea studiului. Dezavantaje: nonrspunsul subiecilor,

docummente medicale consultate pot fi adesea incomplete, dificultatea de a constitui grupul martor,

nu permit msurarea direct a riscului ci dora estimarea lui prin OR, sunt supuse erorilor sistematice

(bias) sau nesistematice (aleatorii), mai frecvent dect n anchetele de cohort, ancheta se adreseaz

persoanelor n via (cei decedai de boala X au avut forme mai grave de expunere).

54 Anchete experimentale scop, domenii de aplicare


23/42

Anchetele experimentale sunt studii de cohort n care cercettorul intervine n administrarea

factorului studiat i observ efectul asupra criteriului de raionament. Sunt singurele anchete n

msur s dovedeasc relaia cauzal sau eficacitatea unor tratamente, intervenii, decizii diagnostice

i organizatorice. Dovada experimental este ultimul i cel mai important dintre criteriile de cauzalitate

Evans. Anchetele experimentale probeaz ipotezele elaborate prin studii descriptive i verificate prin

studii analitice. Se realizeaz n limitele eticii medicale. Domenii de aplicare: evaluarea eficacitii

vaccinurilor noi n protecia populaiei mpotriva bolilor transmisibile demonstrarea valorii unor

conduite terapeutice noi fa de cele uzuale n momentul respectiv experimentarea n vederea

introducerii n practica medical a unor medicamente noi, dup ce acestea au fost testate n laborator

i pe animale de experien evaluarea anumitor forme de organizare a serviciilor sanitare

evaluarea unor programe de educaie evaluarea unor modaliti noi de depistare a unor factori de

risc sau maladii

55 Tipuri de anchete experimentale utilizare, exemplificare

Anchetele experimentale sunt de 3 tipuri: 1. studii clinice 2. studii n teren 3. studii comunitare

56 Anchete experimentale etape, msurarea riscurilor

Etape: 1. Alegerea lotului criterii de includere (clinice, demografice, geografice i temporale), criterii

de excludere caracteristici care risc s interfereze calitatea datelor sau interpretarea rezultatelor.

Aspect legat de etic sau dorina unui individ de a nu participa la studiu. 2. Eantionarea poate fi

probabilistic (table de numere aleatorii, selecie sistemic prin proces periodic, tragere la sori) sau

neprobabilistic (mai practic, mai puin riguroas). Pregtirea bolnavilor evaluarea subiecilor,

obinerea consimmntului informat, dreptul de a se retrage. Msurtori pentru evaluare: nume,

adresa, nr. de nregistrare, vrsta, gen, diagnostic, criteriu de raionament, repartiia n 2 loturi test i

martor. 3. Administrarea interveniei: mod deschis, simplu orb (nu tiu subiecii), dubu orb (nu tiu nici

cercettorul nici subiecii), triplu orb (nu tiu nici persoanele responsabile de criteriul de raionament).

4. Consemnarea rezultatelor monitorizarea complianei subiecilor, chestionare de autoadministrare,

numrarea pastilelor sau analiza metaboliilor urinari. 5. Prelucrarea datelor i testarea statistic a

deosebirilor constatate calcularea riscului relativ i a riscului atribuibil 6. Inferena epidemiologic

57 Fazele studiilor clinice pentru populaiile umane (studiereamedicamentelor)

Studiile clinice (fac parte din anchetele epidemiologice experimentale) sunt studii experimentale

planificate, proiectate n vederea evalurii unui tratament pe subieci umani, prin compararea

rezultatelor obinute ntr-un grup de pacieni tratai cu medicamentul de cercetat cu rezultatele obinute

ntr-un grup martor, care primete placebo. Iniial se fac studii pe animale pentru determinarea

farmacologiei i toxicologiei, apoi se parcurg 4 faze de testare clinic: Faza 1 are ca scop

precizarea siguranei i toleranei medicamentului; se aplic pe un numr mic de subieci

Faza 2 are ca scop determinarea eficacitii optimale a tratamentului Faza 3 evalueaz eficacitatea


24/42

tratamentului prin teste terapeutice comparative, ideal randomizate Faza 4 dup comercializare:

precizarea eventualelor indicaii noi i a efectelor adverse nedecelate n cursul etapelor precedente

Exemple: utilizarea aspirinei pentru bolile cardiovasculare, beta-carotenul i incidena total a

cancerului, eficacitatea tratamentului cu hipoglicemiante pe termen lung pentru prevenirea sau

ntrzierea complicaiilor vasculare ale DZ, eficacitatea tratamentului cu aspirin n creterea duratei

de supravieuire a pacienilor cu antecedente de IM.

58 Studiile clinice de teren definiie, scop, exemple

Studiile de teren implic persoane care nu prezint semne de boal dar despre care se presupune c

sunt expuse la riscuri. Datele sunt colectate din populaia general, nu din rndul populaiei

instituionalizate. Scopul studiilor de teren este prevenirea apariiei unor boli. Exemple: pestarea

vaccinului Salk pentru prevenirea poliomelitei prevenirea bolii coronariene la adulii maturi (brbaii de

vrst mijlocie cu risc crescut) testarea unor metode de protecie vs. efectul pesticidelor evaluareaimpactului eliminrii vopselelor pe baz de Pb din mediul domestic asupra plumbemiei la copii

59 Studiile clinice comunitare definiie, scop, exemple

Studiile clinice comunitare vizeaz grupuri constituite n comuniti. Sunt recomandate pentru bolile

determinate/influenate de condiiile sociale ale comunitii respective. Exemplu: Impactul unui

program de educaie n 2 populaii cu risc crescut cu privire la scderea incidenei i mortalitii prin

BCV (consiliere individual i general, prin mass-media cu privire la reducerea consumului de

grsimi, etc). Rezultatele au fost mai bune n populaia la care s-au aplicat metode individuale.

60 Criterii de alegere a tipului de anchet epidemiologic

1. Frecvena factorului de risc n populaie conteaz pentru anchetele prospective: pentru tipul 1

(cohort) se recomand factori de risc cu inciden crescut n populaie, iar pentru tipul 2 (dubl

cohort) se recomand factori de risc cu inciden sczut n populaie. 2. Frecvena bolii n populaie

anchetele prospective se recomand atunci cnd incidena bolii n populaie este crescut, iar

anchetele retrospective cnd incidena bolii este sczut. 3. Avantaje i limite ale fiecrui tip de

anchet Avantaje i limite ale anchetelor prospective: Avantaje calitate mare, permit evaluarea

direct a riscului relativ i riscului atribuibil, se pot msura toate efectele generate de un factor de risc,permit evaluarea asocierii epidemiologice ntre expunere i efect, permit inferene de tip cauzal Limite

logistice, administrative, perioad lung de urmrire, nu se pot repeta pe aceleai loturi. Avantaje i

limite ale anchetelor retrospective: Avantaje durata mic a studiului, nr. mic de subieci necesari,

cost sczut, aplicabil la boli rare, facilitatea efecturii studiului, permit analiza concomitent a mai

multor factori sau a mai multor nivele de expunere, permit repetarea studiului. Limite nonrspunsul

subiecilor, documentele medicale consultate pot fi adesea incomplete, dificultatea de a construi

grupul martor, nu permit msurarea direct a riscurilor ci doar estimare prin OR, supuse erorilor

sistematice (bias) sau nesistematice (aleatorii) mai frecvent dect n anchetele prospective, anchetase adreseaz persoanelor n via (cei decedai de boala X au avut forme mai grave de expunere).


25/42

Avantaje i limite ale anchetelor experimentale: Avantaje sunt considerate a avea o validitate intern

ridicat (rezultatul pe care l obin e datorat tratamentului i nu altor factori din exterior), permit

observarea unei schimbri care survine ntre cele 2 momente (nceputul i sfritul interveniei) Limite

generalizarea rezultatelor e limitat (pentru c se folosesc grupuri mici, uneori atipice), intervine

atitudinea indivizilor vis-a-vis de participare, experimentele pe voluntari nu sunt reprezentative,

experimentarea factorilor de risc e imposibil (din considerente etice i deontologice), dac

administrarea nu e dublu-orb pot interveni erori induse de cercettor, care sugestioneaz pacienii,

interpretarea poate fi i ea prtinitoare, realizarea unei anchete experimentale pe un eantion e foarte

complex i costisitoare fa de alte tipuri de anchet. Avantaje i limite ale anchetelor transversale

Avantaje permit stabilirea prevalenei, sunt uoare, rapide i relativ ieftine, datele sunt uor de cules,

permit aprecierea amplitudinii unui fenomen, deci sunt utile n programare, sunt generatoare de

ipoteze epidemiologice, permit controlul factorilor de confuzie (stratificare) Limite nu stabilesc

secvena temporal a evenimentelor (oul sau gina), nu sunt utile pentru evaluarea incidenei, nu

permit calcularea direct a riscului relativ, nu se aplic n cazul bolilor rare, prezint riscul erorilor de

anamnez i riscul interpretrilor abuzive.

61 Inferena cauzal n epidemiologie criterii de cauzalitate (Evans)

Relaia de cauzalitate dintre un factor i o boal ar trebui dovedit printr-un experiment. n lipsa

posibilitii efecturii experimentului (situaie frecvent n epidemiologia bolilor cronice), se folosesc

argumetne incluse n urmtoarea list: 1. Fora asociaiei msurat cu riscul relativ: cu ajutorul forei

de asociere se poate demonstra c: prevalena bolii la expui este mai mare dect la non-expui sauc exist o asociere ntre expunere i boal, incidena cazurilor noi de boal este mai mare de expui

fa de nonexpui, prevalena factorilor de risc este mai mare la bolnavi dect la sntoi. 2.

Consistena asociaiei asociaia este prezent n momente diferite n aceeai populaie sau la

populaii diferite n acelai moment (asocierea cauz-efect este prezena n locuri, momente i

cercetri diferite) 3. Specificitatea efectul apare numai n prezena unor anumii factori. Specificitatea

cauzalitii este valabil pentru bolile monofactoriale (ex. febra tifoid apare numai n prezena

bacilului tific) i nu are relevan pentru bolile plurifactoriale (ex. cancere, boli cardiovasculare). 4.

Relaia temporal factorul cauzal precede apariia efectului; nu confirm ns asocierea cauzal.

Reclam existena unei perioade de laten a factorului de risc care precede declanarea bolii. 5.

Relaia tip doz-efect (gradient) creterea riscului n funcie de intensitatea aciunii factorilor de risc.

Este relaia direct existent ntre calitatea sau cantitatea factorului de risc i apariia efectului (bolii);

cu ct factorul de risc este mai crescut sau mai intens, cu att efectul este mai pronunat. 6.

Plauzibilitatea (caracterul raional) 7. Coerena cu datele din biologie i experimentale se refer la

existena unei echivalene sau asemnri ntre concluziile cercetrii epidemiologice i concluziilor altor

cercettori. 8. Insuficiena altor explicaii argument n plus pentru ntrirea ipotezei privind asocierea

cauz-efect. 9. Dovada experimental const n administrarea unui factor de risc ntr-o populaie i

urmrirea efectelor. Acest criteriu ridic probleme de ordin etic i deontologic.


26/42

73 Promovarea sntii definiie, principii, domenii de interes

Promovarea sntii este strategia de mediere ntre persoane i mediul lor, care sintetizeaz

alegerea personal i responsabilitatea societii fa de sntate. Reprezint punerea n practic,

bazat pe informaie, a interveniilor desemnate s promoveze sntatea.

Principiile promovrii sntii

Implic populaia ca ntreg necesitatea populaiei de a fi informat Este orientat asupra

determinanilor sntii, adic asupra celor 4 grupe de factori care influeneaz sntatea biologici,

de mediu, comportamentali, servicii sanitare. Utilizeaz metode i abordri diferite, complementare,

deoarece sectorul sanitar, ca sector al vieii sociale, nu poate singur s promoveze sntatea.

Necesit participarea comunitii deoarece promovarea sntii este posibil numai dac indivizii i

transform cunotinele dobndite n comprotamente, contribuind astfel toi la promovarea sntii.

Implicarea cadrelor medico-sanitare n promovarea sntii, mai ales la nivelul serviciilor primare.

Scopuri (conform Chartei de la Ottawa): Elaborarea unor politici publice favorabile sntii Crearea

unor medii favorabile sntii Dezvoltarea aciunii comunitii (implicare comunitar) Dezvoltarea

abilitilor individuale Reorientarea serviciilor de sntate Domenii de interes: educaia pentru

sntate, intervenii publice (legale/fiscale), dezvoltarea i implicarea comunitii, screening.

74 Nivele de profilaxie scopuri, obiective, exemple

Profilaxia reprezint ansamblul msurilor luate de individ, familie, societate i stat (ca putere) care audrept scopuri: s promoveze sntatea s previn bolile s reduc consecinele acestora

(incapacitatea, invaliditatea) s evite decesele premature Obiectiv: creterea speranei de via la

natere, fr incapacitate Strategia european: a da via anilor (prin msuri de control a morbiditii i

incapacitii), a da sntate vieii (prin promovarea sntii), a da ani vieii (prin reducerea nr.

deceselor premature i prin creterea duratei medii de via). Nivele ale profilaxiei: primordial are

drept scop prevenirea apariiei factorului de risc n mediul fizic i social. Presupune aciunea integral

a tuturor sectarelor social-economice. Evaluarea aciunii de prevenie primordial se poate realiza prin

monitorizarea incidenei factorului de risc i implicit prin incidena bolilor asociate. n practic se

folosete evoluia prevalenei factorului de risc. Ex.: reglementri din partea guvernelor i aciuni

fiscale pentru prevenirea vnzrii igrilor, politici i programe alimentare. primar se adreseaz

indivizilor sntoi. Are drept scop evitarea apariiei bolii la nivelul individului i scderea incidenei

bolii n populaie prin modificarea distribuiei factorului de risc. Evaluare frecvena FR, incidena

bolilor asociate FR. Ex.: educaie pentru sntate pentru schimbarea comportamentelor nesanogene,

imunoprofilaxie, fluorizarea apei. secundar are drept scop identificarea precoce a bolii n vederea

controlului evoluiei acesteia, la nivel individual. Evaluare monitorizarea prevalenei i a fatalitii

bolii/bolilor. Metode screening, examen medical periodic. teriar se refer la recuperarea

medical, social i profesional; implic o reea de servicii de recuperare.


27/42

75 Modele de abordare a prevenirii bolilor definiii, exemple

Exist 3 modele posibile de abordare a promovrii sntii i prevenirii bolilor: 1. Modelul bazat pe

nelegerea etiologiei bolilor 2. Modelul epidemiologic 3. Modelul etapelor vieii

1. Controlul bolilor bazat pe nelegerea etiologiei bolilor Trebuie precizat c acest demers al

controlului bolilor include n factorii etiologici i factorii de risc. McKeown a grupat bolile in 4 grupe

mari: a. Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare. Sunt incluse aici defecte i afectiuni ale

unei singure gene, ce produc aberaii cromozomiale, independente de mediul ambiental i

comportament. Aceste boli nu pot fi n mod practic influenate. Dei numrul entitilor acestor

afeciuni este mare, frecvena lor este rara, de unde faptul c nu prezint o preocupare major din

punct de vedere al sntaii publice; ele nu pot fi prevenite ci doar interceptate. b. Bolile determinate

prenatal, dar dup fecundare, de factori ce apar n perioada intranatal (nidarea oului i primele faze

de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecioi, toxici, fizici (rubeola, talidomida,iradiere, fumat, carena de iod; rezult c unele afeciuni din aceast grup pot fi controlate. c. Bolile

determinate postnatal ca urmare a unor carene sau agresiuni a factorilor de risc din mediu. Aici se

regsesc cele mai multe afeciuni ce domin modelul de morbiditate din rile n curs de dezvoltare i

n rile n care nivelul de dezvoltare socio-economic i cel al serviciilor sanitare tinde s ajung la

modelul rilor dezvoltate: bolile nutriionale malnutriia, bolile infecto-parazitare, bolile legate de

carene igienice. Pentru controlul acestor boli trebuie luate msuri socio-economice i de sanitaie,

prin urmare intervenia statului e foarte important. d. Postnatal, boli determinate de defecte de

adaptare a organismului sunt ntlnite n rile dezvoltate i supradezvoltate n care datorittehnologiei apar modificri de comportament i boli legate de stilul de via. 2. Modelul epidemiologic

Are n vedere frecvena bolilor i a factorilor care condiioneaz fiecare grup de boli i prezint 2

variante: modelul monofactorial (modelul epidemiologice al bolilor transmisibile: agent cauzal-efect) i

modelul plurifactorial. Factori de risc asociai principalelor cauze ale pierderii anilor poteniali de via:

boli cardiovasculare fumat, HTA Boli cerebrovasculare HTA cancer fumat, alcool accidente de

circulaie alcool, vitez alte accidente alcool sinucideri, omucideri alcool, arme ciroza alcoolul

gripa, pneumonia starea vaccinal, rezistena sczut diabetul obezitatea 3. Modelul etapelor vieii

Este modelul adaptat problemelor actuale ale strii de sntate. Pornete de la ipoteza c elementele

nefavorabile apar aleator, dar cu o probabilitate diferite n diferitele momente ale vieii, n funcie de

condiiile biologice, ocupaionale, medicale. Permite elaborarea unor pachete de servicii preventive

specific diferitelor grupe de vrst.

76 Modelul epidemiologic monofactorial i plurifactorial descriere,exemple

Modelul monofactorial este modelul clasic al bolilor transmisibile (agent cauzal boal). Msurile de

intervenie se vor adresa fie receptorului, fie creterii rezistenei specifice/nespecifice, fie vectorului, fie

ntreruperii cilor de transmitere. Este limit

48506712-subiecte-rezolvate-spm

Documents