Bartolomeo Campagnoli

4 1 D E C A P R I C I I

Pentru VIOLĂ

Opus 22

© Toate drepturile rezervate. Copierea de orice fel se va efectua exclusiv cu acordul scris

al SCRL Casa de Editură GRAFOART.

Casa de Editură GRAFOART Str. Braşov nr. 20, sector 6, Bucureşti Tel. : 0727345474 Fax. : 0318151513 Web : http://www.grafoart.ro E-mail : contact@grafoart.ro

Bar to lomeo Campagno l i

Bartolomeo Campagnoli s-a născut la 10 septembrie 1751, la Cento di Ferrara. Elev al lui Pietro Nardini, Campagnoli a întreprins turnee în mai toate oraşele importante ale Europei, mai cu seamă în Bavaria şi la Dresda, fiind unul dintre cei mai distinşi reprezentanţi ai şcolii italiene de vioară.

În oraşul natal învaţă primele noţiuni de muzică de la Dalloca; în 1763 pleacă să-şi completeze pregătirea muzicală la Modena, cu maestrul D. Paolo Guastaroba. După trei ani ajunge din nou la Cento, unde îşi demonstrează excepţionalele calităţi tehnice, pentru care a fost numit “Dirijor al Orchestrei pentru Biserică şi Teatru”.

Informaţiile privind această perioadă petrecută la Cento sunt puţine şi incerte: se pare că în 1768 îşi caută de lucru în altă parte. În peregrinări frecvente (Veneţia, Padova, Roma, Faenza, Florenţa, Freising) determinate şi de dorinţa de a intra în contact cu muzicieni cunoscuţi, cultura sa muzicală se extinde şi se consolidează. Într-adevăr, cu minunatul violonist Frans Lamotte cântă la Veneţia şi la Padova; în acest ultim oraş rămâne câteva luni şi are probabil o întâlnire fructuoasă cu Giuseppe Tartini, după cum afirmă Atti: „Îl vede, îl cunoaşte, îi cere părerea şi rămâne cu el câtva timp în acel oraş”.

La Faenza rămâne cam şase luni şi este numit dirijor. Din 1771 în 1775 se opreşte la Florenţa; îl frecventează, ca elev, pe celebrul Nardini şi, în acelaşi timp, este violonist la Teatro della Pergola. Din capitala Toscanei se mută la Roma, probabil în 1775, şi la Teatro Argentino este „primul la vioara a doua”. Se întoarce apoi la Florenţa, de unde va pleca la Freising: va rămâne din 1776 în 1779 la vioara întâi, la curtea cardinalului-principe al acestui oraş.

În timp ce se afla în serviciul cardinalului principe Ludwig von Welten, face turnee de concerte în diferite oraşe: Grodno, Varşovia, Dresda. Aici (1779) este oprit de ducele Carol de Curlandia, cu acceptul cardinalului de Freising. Şi de la Dresda, unde rămâne câţiva ani, face mai multe călătorii: la Stockholm în 1783, 1784 şi 1788 la Cento; vizitează şi încânta cu concertele sale publicul din Leipzig, Weimar, München, Verona, Mantova, Berlin, Hamburg, Frankfurt, Koblenz şi alte oraşe.

În urma morţii ducelui de Curlandia, Campagnoli părăseşte Dresda şi este numit prim-violonist al orchestrei Gewandhaus din Leipzig (1797-1816). „Cu intrarea la Gewandhaus coincide publicarea primei sale opere cunoscute, Metoda pentru vioară. La acea epocă,

– 3 –

orchestra Gewandhaus, minunat dirijată deja de J. A. Hiller, îşi îmbogăţea repertoriul cu operele semnificative ale contemporanilor, iar Campagnoli a avut un rol de prim-plan ca instrumentist, dirijor si profesor” (Ugo Montanari). În lunga perioadă petrecută în Leipzig se bucură de stima şi bunăvoinţa multor personalităţi, impresionate de extraordinara sa forţă de sugestie, de fascinantele sale intervenţii instrumentale.

După o perioadă petrecută în Italia, este numit, la aproape şaptezeci de ani, Concertmaistru la Neusterlitz (Berlin), în timp ce fetele sale, Albertina şi Giannina, amândouă cântăreţe, sunt angajate la teatrul din Hanovra, Germania (1819). În acest oraş se va instala şi el. În 1825 vizitează din nou Italia.

Moare la 6 noiembrie 1827 la Neusterlitz, în Mecklenburg.

Campagnoli este un instrumentist foarte rapid, un adevărat colos al tehnicii; depăşeşte cu nobilă uşurinţă cele mai dificile obstacole muzicale, ştie să scoată din instrumentul său şi să transmită ascultătorului cele mai profunde vibraţii pe care muzica le trezeşte în sufletul său de artist. O serie întreagă de mărturii vin să confirme de-a lungul timpului şi excepţionalele sale calităţi didactice. Între numeroasele sale compoziţii, preţioase prin varietate, prospeţime şi printr-o armonizare cât mai îngrijită, amintim: „Poloneza”, „41 capricii pentru violă” (lucrarea de faţă), „L’illusion de la viole d’amour” (op.15), fugi, preludii, divertismente, concerte, duete.

Un studiu complet al operelor lui Campagnoli a fost făcut de Montanari (“Bartolomeo Campagnoli, violonist compozitor”, Pieve di Cento, 1969).

Cele 41 de Capricii (Studii) op. 22 – compuse de Campagnoli pentru violă – sunt considerate o operă pedagogică clasică pentru studiul acestui instrument, alături de alte lucrări ca studiile lui Bruni, Hermann, Hoffmeister1, Palaschko, Weinreich etc., şi de celebrele lucrări didactice ale lui Kreutzer2, Fiorillo3, Rode4 (pentru vioară) transcrise pentru violă, constituind în acelaşi timp şi un material de bază, indispensabil, în studiul violei.

Compuse în limbajul muzical instrumental al epocii, ele se caracterizează printr-o mare melodicitate, bogată substanţă emoţională, fapt care contribuie la uşurarea însuşirii diferitelor probleme tehnice, pe lângă cele de interpretare. Prin valoarea lor muzicală şi tehnică instrumentală, capriciile de Campagnioli aduc o contribuţie preţioasă la fundamentarea şi dezvoltarea unei tehnici de bază, la baza muzicalităţii şi a capacităţii de realizare artistică.

În procesul de învăţământ instrumental, la aceste se va ajunge prin respectarea principiului pedagogic al progresivităţii, pornind de la însuşirea temeinică a poziţiilor fixe şi a schimburilor de poziţii, la studiile pregătitoare selecţionate din Kayser5, Szerémi, Bruni etc. Numai după însuşirea acestei materii se va trece la studiile şi capriciile enumerate mai sus.

Prin conţinutul lor variat, capriciile de Campagnioli se adresează ambelor laturi ale educaţiei şi instrucţiei instrumentale: laturii tehnice şi muzical-artistice. În unele se observă preponderenţa problemelor tehnice, în altele caracterul accentuat expresiv şi concentrat. Din 1 Franz Anton Hoffmeister, Studii pentru violă, Casa de Editură GRAFOART, Bucureşti, 2007. 2 Rodolphe Kreutzer, 42 de studii pentru vioară, Casa de Editură GRAFOART, în curs de apariţie. 3 Frederigo Fiorillo, 36 de studii (capricii) pentru vioară, Casa de Editură GRAFOART, în curs de apariţie. 4 Pierre Rode, 24 de capricii pentru vioară, Casa de Editură GRAFOART, în curs de apariţie. 5 Heinrich Ernst Kayser, 36 de studii pentru vioară, op 20, Casa de Editură GRAFOART, Bucureşti, 2007.

– 4 –

acest punct de vedere, în funcţie de problemele şi scopul urmărit, le putem grupa în:

– Studii destinate tehnicii de bază a violei : (Tehnica mâinii drepte şi a mâinii stângi) Nr.: 1 (p. I); 2 (p. II); 3, 9, 11, 12, 13, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 24 (p. II); 27, 29, 31, 34, 36, 37, 38, 40.

– Studii în duble coarde Nr.: 2 (p. I), 8, 21, 25, 35.

– Studii de expresie Nr.: 26; în duble – coarde, cu caracter pronunţat expresiv: Nr.: 1 (p. I); 4, 6, 7, 10, 14, 17 (părţile lente). 24 (partea lentă), 28, 32, 34 (părţile lente), 39.

– Capricii cu caracter concertant Nr.: 5, 22, 23, 30, 33, 35, 41.

Întrucât nu se succed pe baza principiului progresivităţii, succesiunea lor este lăsată la alegerea profesorului, care va proceda conform necesităţilor pedagogice, dificultăţilor tehnice şi muzicale ale studiului, problemelor urmărite în evoluţia elevului, nivelului de dezvoltare tehnică şi muzicală.

Consideraţii în legătură cu realizarea capriciilor

Paralel cu urmărirea realizării problemelor tehnice, - scopul studierii acestor capricii trebuie să fie şi redarea cât mai artistică a conţinutului de idei şi sentimente, aceasta prin cunoaşterea, însuşirea şi folosirea raţională a tuturor mijloacelor tehnice şi expresive muzicale. În însuşirea lor se va trece prin diferite etape de studiu :

Etapa întâi – analiza teoretică, fără instrument, a capriciului, din punct de vedere tehnic – muzical. Analiza textului muzical cu toate indicaţiile din partitură (metro – ritmică, melodică, armonică, polifonică, tempo, agogică, nuanţe, tonalitate, modulaţii, elemente de construcţie (formă), frazare etc.), precum şi a problemelor tehnice instrumentale (digitaţie, trăsături de arcuş, sonoritate etc.) şi muzicale de conţinut (expresie, caracter, stil şi interpretare), în legătură cu realizarea fiecărui studiu. De asemenea, însuşirea imaginativă, vizual – auditivă (acustică) a studiului cu ajutorul auzului intern – (memorizarea în mod conştient, ca bază pentru audiţia sonoră anticipată a textului muzical în timpul execuţiei cu instrumentul). În această muncă de însuşire ne stă în ajutor vocea. Reprezentarea vizuală şi acustică a lucrării muzicale va fi de nepreţuit ajutor, deoarece ea constituie un stimulent pentru formarea imaginilor motrice, formarea reflexelor de mişcare, uşurând prin aceasta însuşirea mai rapidă şi sigură a conţinutului studiului cu ajutorul instrumentului.

O perfectă asociere şi coordonare a acestor imagini (reflexe vizual – auditiv – motrice) este absolut necesară în problema memorizării şi interpretării. În forma aceasta se îmbină

– 5 –

instrucţia cu educaţia muzicală instrumentală şi generală muzicală, înlăturând studiul mecanic, empiric, cu caracter de dresaj, incompatibil cu studiul instrumental analitic, sistematic, raţional.

În etapa a doua se va studia însuşi capriciul (din memorie) cu instrumentul, din punct de vedere şi siguranţă în execuţie, prin însuşirea deprinderilor motrice, asociate cu cele vizuale şi acustice până la reflex. Părţile dificile ale capriciului se vor studia separat, folosind – dacă e cazul – diferite forme de lucru. Studierea se va face la început în tempo mai rar, ajungându-se treptat la cel indicat în text (după ce am rezolvat problemele generale de tehnică, intonaţie, ritm, sonoritate etc.). Este necesar ca în timpul studiului să nu scape atenţiei caracterul şi structura piesei.

În etapa a treia (finisaj) se va trece la problemele de interpretare, de realizare artistică, această după ce capriciul a fost însuşit din punct de vedere tehnic până la reflex, urmând ca atenţia (conştiinţa) să fie concentrată cu deosebire asupra interpretării, a redării conţinutului emoţional. La justa elaborare sonoră va contribui în mod hotărâtor reprezentarea imaginativă de ansamblu a conţinutului, urmărirea întregului şi a detaliilor. Reprezentarea felului de interpretare conştientă, creatoare, inteligentă şi sensibilă trebuie să fie sub permanent autocontrol.

În legătură cu problemele tehnice ale mâinii drepte se vor observa în general :

- O buna ţinută şi conducere a arcuşului.

- Supleţea încheieturilor braţului drept (umăr, cot, încheietura mâinii, precum şi a degetelor cu jocul lor pe baghetă).

- Degajare şi mobilitate în toate mişcările (în execuţia diferitelor trăsături de arcuş).

- Urmărirea planului braţului drept în funcţie de nivelul planului coardelor.

- Trecerea peste coarde şi revenirea arcuşului.

- Tehnica arcuşului susţinut.

- Punctul de contact al arcuşului cu coarda.

- O bună aderenţă la coardă.

- Repartizarea judicioasă a frazei muzicale în cuprinsul arcuşului (împărţirea lui precisă).

- Tehnica de sonoritate (o paletă bogată de nuanţe şi timbre).

- Egalitate şi expresivitate sonoră (în notele simple, duble, acorduri, cântatul polifonic).

În cadrul prezentelor studii au fost prevăzute şi diferite variante de trăsături de arcuş, pe lângă cele indicate în textul muzical.

În legătură cu tehnica mâinii stângi să urmărim :

- Siguranţa, precizia şi velocitatea.

- Tehnica de articulaţie a degetelor (forţă, rezistenţă, elasticitate, supleţe, independenţă, egalitatea de cădere a degetelor pe coarde).

- Poziţiile fixe şi schimburile de poziţii (diferite schimburi, cu notă intermediară, glissando, salturi, extensii etc.)

– 6 –

- Necesitatea aşezării degetului pe două coarde, în poziţie de cvintă (plat), note indicate prin forma rombică (neauzibil), cifre şi linii orizontale.

- Degetul de sprijin şi conducător (mai ales degetul 1 în schimburi de poziţii, degete ce nu părăsesc coarda, deşi schimbă poziţia).

- Degete ţinute pe coarde (însemnate prin cifre urmate de linii orizontale).

- Degetele aşezate simultan pe mai multe coarde (duble, arpegii, acorduri).

- Extensiile inferioare şi superioare.

- Trecerile rapide ale degetelor de pe o coardă pe alta, revenirile.

- Tehnica cântatului în duble – coarde şi cântatul polifonic.

În legătură cu digitaţia, unele pasaje se vor studia şi cu digitaţia indicată între paranteze (se vor observa extensiile şi poziţiile strânse ale degetelor).

- Intonaţia va fi urmărită cu deosebită exigenţă.

La realizarea unei perfecte intonaţii cor contribui : analizarea intervalelor şi reprezentarea lor imaginativ – sonoră anticipată.

Corelaţia între reprezentarea sonoră şi acţiunea de elaborare cu instrumentului se face sub controlul exigent al auzului. Vom folosi intonaţia funcţională (când nu suntem acompaniaţi de un instrument temperat), analizând funcţiunea sunetelor în cadrul melodiei, armoniei, pentru a putea determina logic procesul de intonaţie justă, conform funcţiunilor. Sunetele intervalului disonant vor fi intonate foarte aproape de sunetele de rezolvare (sensibile expansive) # şi cele depresive . Intonarea funcţională a sunetelor modale (treapta a treia – terţa) şi a sensibilelor (treapta a şaptea) – mult apropiate de sunetele de rezolvare – va da melodiei şi acordurilor o expresivitate mai mare, timbru mai luminos, strălucitor şi o dinamică sporită. Deosebită importanţă se va da semitonurilor, precum şi cromatismelor, substituirilor armonice, modulaţiilor. De asemenea, sesizării şi reprezentării auditive a schimbării funcţiei notelor acordului şi justei lor intonaţii. Se va urmări problema comei sintonice. Sunetele care formează un interval cu coarda liberă superioară trebuie intonate ceva mai înalt decât acelea care formează intervalul cu coarda inferioară.

Degetul 1 (si) trebuie urcat ceva mai sus, ca sa obţinem intonaţia justă a cvartei (si – mi), altminteri si sună prea jos (situaţii frecvent întâlnite în capricii). În general, intonaţia va fi întrebuinţată în raport cu coarda superioară sau inferioară, chiar şi în succesiunile de note simple ale melodiei. Se va urmări tehnica vibrato-ului, realizarea unui vibrato divers (mai ales specific violei). Observarea curbei melodice, intensitatea expresiei şi a diferitelor accente. Prin analiza logică a elementelor constitutive ale studiilor, vom urmări o frazare justă (asociată cu o bună educaţie a respiraţiei).

Din punct de vedere al realizării expresive vom folosi toate mijloacele conform conţinutului emotiv al fiecărui capriciu, iar în ceea ce priveşte diversitatea de expresie, sensibilităţile sunt concretizate prin scurte indicaţii la începutul fiecărui studiu.

– 7 –

Câteva indicaţii în legătură cu studierea fiecărui capriciu în parte

CAPRICIUL NR. 1

Partea I – Studiu de expresie în tempo lent. Vom urmări tehnica arcuşului susţinut, sonoritate egală şi expresivă. Coarda liberă din prima măsură se va vibra cu octava ei. Trilul precis, egal şi energic, cu reliefarea notei repetate în vocea a doua (planul braţului drept). Sincopele reliefate prin nuanţe şi vibrato. Notele staccato vor fi cântate mai lungi, mezzo – stoccato – vibrato, aceasta în toate studiile lente. Vibrato divers, conform intensităţii expresive.

Partea a II-a cu caracter vioi are trăsătura de arcuş energică, sonoritate bogată şi egală (mai mare apăsare a arcuşului pe coarda do şi sol). Realizarea unui détaché mare şi mic ; trăsătura de arcuş combinat, legato cu détaché. Velocitatea tehnicii mâinii stângi. În ultima măsură atenţie la cvartă (sunetul la mai sus) ; coma sintonică. Se va studia détaché – J. S. (jumătatea superioară a arcuşului), J. I. (jumătatea inferioară), J. M. (jumătatea de la mijloc – ½, apoi V (vârf), M (mijloc), T (talon) – o treime de arcuş (1/3). În nuanţele piano, mezzo – forte şi forte, tempo mai rar până la cel indicat, apoi se vor studia trăsăturile de arcuş prevăzute în text.

CAPRICIUL NR. 2

În partea I se va urmări realizarea expresiei muzicale în tempo lent în coarde duble, sonoritate cantabilă şi egală, reliefarea liniei melodice în pasajele de bariolaj şi o bună legare a notelor duble.

Partea a II-a este studiu tehnic cu arpegii în triolete care urmăreşte un détaché energic, cu mişcări avântate ale braţului drept şi trăsătura de arcuş combinat (legato - détaché). Mare aderenţă a arcuşului cu coarda. Ritm şi tempo precis. Se va studia : détaché J.S. ; J.I.; M; V, M, T (1/3) arcuş în p, mf, f, martellato J. S. ; J. I. ; M ; V, M, T (1/3) arcuş în p, mf, f, martellato J.S ; J.I.; M ; staccato : V, M, T, détaché în f la vârf , p la talon. În tempo – la mijlocul arcuşului şi J.S cu nuanţele indicate – urmărind supleţea încheieturii mâinii drepte şi emisia sonoră egală pe toate coardele.

CAPRICIUL NR. 3

Studiul tehnic pentru velocitatea degetelor mâinii stângi, cu frecvente schimburi de poziţii. Articulaţie precisă. Intonaţia, mai ales în pasajele cromatice, şi schimburi de poziţii. Mişcarea energică şi rapidă – laterală – a degetului pentru executarea a două sunete alăturate cu acelaşi deget. Supleţea mâinii stângi şi drepte în jocul arcuşului peste coarde. Sonoritatea fermă şi cantabilă. Reliefarea conturului melodic, mai ales în pasaje cu frecvente alternări ale unei note (pedală) cu notele melodice.

CAPRICIUL NR. 4

Studiul de expresivitate în duble – coarde, cu caracter maiestuos. Sonoritate susţinută şi egală. Acordurile de trei sunete se vor realiza cu sonoritate bogată, trăsătură de arcuş fermă, dozând presiunea necesară pe cele trei coarde pentru emisia simultană a sunetelor acordurilor. Aşezarea arcuşului şi centrul de apăsare pe coarda mijlocie , mai aproape de tastieră. Neforţat, fără asperităţi şi accente inutile, mai ales la atacul acordurilor în dreptul talonului. Se va urmări

– 8 –

aşezarea simultană a degetelor pe coarde şi o intonaţie perfectă. Pasajele de treizeci doimi (staccato pe o trăsătură de arcuş) vor fi studiate în prealabil legato, apoi staccato, cu bună aderenţă a arcuşului pe coardă. Sunetele staccato se vor executa ferm, vibrat, cu arcuş mai larg. Autocontrol, mai ales la intensitatea sonoră spre vârful arcuşului. Se va observa precizie ritmică, pregnanţă.

CAPRICIUL NR. 5

Studiul de stil polifonic, în formă de fugă, cu caracter concertistic. Însuşirea acestui capriciu, precum şi a Capriciilor Nr. 22, Nr. 33 şi Nr. 41 – va uşura înţelegerea şi abordarea fugilor din suitele, sonatele şi partitele de Bach, ca şi a altor lucrări de acest gen. Se va analiza şi urmări o justă frazare conform elementelor de construcţie ale capriciului. Realizarea artistică se va face prin reliefarea planurilor tematice din punct de vedere tematic şi expresiv, scoţând în evidenţă intrările succesive ale vocilor. Trăsătura fermă si variată de arcuş. Sonoritate bogată, accente, ritm precis, tril pregnant pe valori de note scurte, sublinierea expresivă a modulaţiilor. Intonaţia justă, mai ales în duble coarde şi acorduri, precum şi o cursivitate melodică perfectă. Acordurile se vor executa simultan (în jos şi în sus) cu sonoritate bogată şi egală, atât la talon, cât şi la vârful arcuşului, cu vibrato. Se vor studia şi trăsăturile de arcuş cuprinse în paranteze.

CAPRICIUL NR. 6

Studiul de expresie, contribuind la formarea deprinderilor de interpretare artistică. Subtilă tehnică de sonoritate. Bogata paletă de nuanţe, timbruri şi vibrato, conform caracterului frazelor. Exigenţă de intonaţie. Justă frazare. Dublele vibrate şi bine legate între ele. Schimburi de poziţii (imperceptibile). Arcuşul foarte reţinut şi o conducere liniştită, mai ales în pasajele de treizeci doimi. La pasajele cu note lungi ţinute, sunetele la vocea a doua vor fi reliefate prin nuanţă şi vibrato (măsurile 13, 15).

CAPRICIUL NR. 7

Studiul de expresie în duble – coarde, de factură mai dificilă, cu folosirea frecventă a acordurilor. Vom urmări cursivitatea şi reliefarea melodiei, tehnica acordurilor, obţinerea unei sonorităţi egale în succesiunile acordurilor realizate cu arcuşul în ambele sensuri. De asemenea, aşezarea simultană a degetelor pe coarde, sunetele melodiei şi acordurilor să fie bine legate în succesiunea lor, schimbul de poziţii în duble. Se va vibra şi nota melodică executată prin extensie. Se va urmări independenţa şi articulaţia degetelor mâinii stângi în cântatul pe coarde duble şi o interpretare nuanţată.

CAPRICIUL NR. 8

Studiul melodios în duble - coarde cu diverse probleme tehnice ale ambelor mâini. Introducerea solicită o realizare cursivă a pasajelor de gamă, la început în tempo rar, apoi în viteză, în poziţii fixe şi în schimburi de poziţii. Se va studia în détaché, legato, apoi în staccato, cu o fermă trăsătură de arcuş. În partea a doua, trilul de pe nota simplă, trilul dublu şi succesiunile lui se vor studia rar pe notele lungi, cu valori de note măsurate, cu o bună articulaţie a degetelor, apoi treptat cu accelerarea vitezei (tril rapid) în p şi f. Articulaţie şi cursivitate. Sonoritate egală şi intonaţie justă. În pasajele cu note duble în timpul notelor ţinute la o voce se va reliefa conturul melodic de la cealaltă voce. Trăsăturile de arcuş diverse vor fi

– 9 –

bine însuşite şi asociate cu rezolvarea tehnică a pasajelor mâinii stângi. Acordul de la sfârşit, în piano se va executa arpegiat cu trăsătura uşoară de arcuş.

CAPRICIUL NR. 9

Studiu de tehnică pentru mâna stângă, cu frecvenţa poziţiilor fixe şi a schimburilor de poziţii, asociate cu dezvoltarea tehnicii de arcuş. Nuanţele p, mf, f se vor studia în diverse mişcări, cu o bună aderenţă a arcuşului pe coardă. Trăsăturile de arcuş : legato şi détaché J.S şi M. Staccato – la mijloc Saltato leggiero, piano, la mijlocul arcuşului. Vom urmări: supleţea încheieturilor, o sonoritate egală, precum şi velocitatea tehnicii mâinii stângi.

CAPRICIUL NR. 10

Studiul de expresie în duble – coarde. Trăsătura de arcuş contabile, sonoritate nuanţată. Timbru şi vibrato variat. Mare disciplină ritmică. La sfârşitul capriciului (volta a II-a) se va reliefa nuanţat şi vibrat conturul melodic, iar acompaniamentul – melodiei – în vocea a doua se va executa uşor şi în valori de note egale. Încheierea (pp) cu arcuşul pe tastieră (perdendosi).

CAPRICIUL NR 11

Studiu tehnic în arpegii de triolete în diferite tonalităţi şi poziţii, îmbinat cu trăsătura de arcuş martellato. Se va studia détaché, staccato şi martellato, J.S. şi la vârful arcuşului în p, mf, f, în tempo moderato şi allegro. Trăsătură energică de arcuş, sunetele bine separate, sonoritate plină. Pătrimile susţinute şi vibrate. Se va observa poziţia de cvintă a degetelor 4. Se va studia şi cu digitaţiile dintre paranteze.

CAPRICIUL NR. 12

Studiu tehnic, privind mai ales tehnica mâinii stângi şi realizarea legato-ului cu treceri peste coarde. Se va urmări : consolidarea poziţiilor fixe şi a schimburilor de poziţii, articulaţia, supleţea, egalitatea mişcărilor, velocitatea degetelor mâinii stângi, extensii superioare şi inferioare ale degetelor, apoi realizarea egalităţilor ritmice a sunetelor, siguranţa în schimburile de poziţie, trăsătura de arcuş reţinut de o uşoară trecere de la o coardă la alta. Legato, détaché – J.S. şi M. ; spiccato – M. ; se vor studia mişcări şi nuanţe diferite (p, mf, f) .

CAPRICIUL NR. 13

Studiu tehnic pentru dezvoltarea diferitelor trăsături de arcuş (martellato, détaché, legato) cu treceri peste coarde şi consolidarea tehnicii mâinii stângi. Oferă posibilitatea formării tehnice a degetelor şi încheieturilor mâinii drepte, trecerea rapidă a arcuşului peste coarde cu brâul relaxat şi din supleţea încheieturilor, ţinând seamă de planul coardelor. Trăsătura de arcuş energică, egală sonoritate pe toate coardele. Intonaţie justă şi precizie ritmică, diviziunile binare şi ternare pregnant realizate, cu respectarea riguroasă a tempoului. Se va studia şi détaché J.S. în p. şi f.

CAPRICIUL NR. 14

Studiu de expresie în duble – coarde. Introducerea se caracterizează prin : sonoritate bogată şi egală, trăsătură de arcuş fermă (pesante), notele şi acordurile bine legate şi vibrate.

– 10 –

Se vor scoate în relief modulaţiile şi se va urmări o justă schimbare a poziţiilor în duble. În adagio, sonoritate susţinută, nuanţări subtile, vibrato şi timbru divers.

CAPRICIUL NR. 15

Studiu pentru consolidarea şi dezvoltarea tehnicii mâinii stângi, utilizând toate poziţiile şi schimburile de poziţii, extensiile şi diferitele salturi. Pentru realizarea extensiilor se vor folosi şi exerciţii de gimnastică a degetelor fără instrument. Se va observa, la decime, poziţia mâinii şi a degetelor. Realizarea prin degetul 1 – extensie inferioară – şi degetul 4 – extensie superioară, iar degetul mare va fi aşezat pe cât posibil între ele. De asemenea, reprezentarea auditivă a intervalelor în salturi să fie în atenţie, pentru siguranţa execuţiei şi a intonaţiei. Coordonatele mişcărilor degetelor mâinii stângi cu cele ale mâinii drepte (trăsătura de arcuş). Precizie ritmică. Mare supleţe a braţului drept în treceri rapide peste coarde. Se va studia rar, détaché J.S. în diferite nuanţe, apoi staccato M. şi în tempo original (moderato şi allegro).

CAPRICIUL NR. 16

Studiu în arpegiu pe două şi trei coarde în bariolaj. Se va urmări : aşezarea simultană a degetelor, supleţea încheieturilor mâinii drepte, trecerea peste coarde, notele bine legate, egalitate sonoră şi viteza arcuşului. Poziţia de cvintă a degetelor şi menţinerea lor pe coardă, o intonaţie perfectă. Se va studia détaché : câte două note legate cu pauză între ele J.S.;M. şi staccato – câte două note staccato pe un arcuş – J.S.;M. În arpegiu de duble-triolete vom folosi şi trăsătura de arcuş saltato la mijlocul arcuşului, leggiero – piano. Se va studia şi sub formă de acorduri (simultane) în p şi f, iar variaţiunile în tempo moderato şi allegro, în nuanţa de p şi f.

CAPRICIUL NR. 17

Tema cu variaţiuni. Studiul pentru expunere cu tehnica mâinii stângi şi aplicarea diferitelor trăsături de arcuş în succesiunea variaţiilor, cu caracter divers. În temă (andantino) trăsătura de arcuş se execută cantabile, iar linia melodică în cântatul cu duble – coarde, mult reliefată.

Var. I ceva mai mişcată decât tema. Trăsătura de arcuş fermă la jumătatea superioară. Se va studia şi détaché cu J.S., mezzo, staccato şi spiccato (în forte la talon, în piano la mijloc, leggiero). Secţiunea maggiore cantabile se va interpreta cu multă expresie şi colorit pe coarda re şi sol, observând schimburile de poziţie.

Var. III se deosebeşte de prima prin : ritm precis, détaché ferm, velocitatea degetelor mâinii stângi, extensii, sonoritate bogată şi egală.

Var. IV se va studia legato, staccato, saltato, la mijlocul arcuşului, mai întâi rar şi apoi repede. Se va lucra şi sub formă de acorduri cu aşezarea simultană a degetelor.

CAPRICIUL NR. 18

Studiul mai ales pentru tehnica mâinii stângi cu caracter strălucitor. Se va urmări velocitatea tehnicii mâinii stângi, precizie ritmică ; tehnica schimbului de poziţii va fi făcută în mare viteză, intonaţia exigentă mai ales în cromatisme, acordurile sonore şi vibrate, realizarea abilă şi sigură a diferitelor trăsături de arcuş détaché, legato, combinate, trăsătura de arcuş în acorduri, arcuşul ondulat în jocul pe două coarde, în bariolaj . Reliefarea melodiei şi în pasajele

– 11 –

cu alternanţa între sunetele reprezentate (pedală) şi sunetele melodice. Sonoritate fermă, aderenţa arcuşului cu coarda. Se va studia rar, în mp, f cu détaché mare (J.S.). În tempo rapid, la mijloc détaché mic.

CAPRICIUL NR. 19

Studiul tonalităţilor (pasaje) de gamă şi de arpegii în toate tonalităţile majore şi minore, prin succesiunea lor omonimă. Contribuie la dezvoltarea simţului tonal şi modal, a sesizării caracterului fiecărei tonalităţi şi mod (major – minor) şi a dezvoltări capacităţii de adaptare la diferite tonalităţi. Exerciţiu bun pentru dezvoltarea sensibilităţii auditive şi a deprinderii intonaţiei funcţionale, precum şi a deprinderii studiului imaginativ prin reprezentarea auditivă a tonalităţilor şi intervalelor, ceea ce va ajuta la execuţia justă cu instrumentul. Se va observa poziţia mâinii stângi : normală, joasă (cu bemoli) şi înaltă (cu diezi), folosirea poziţiei de cvintă a degetelor, menţinerea lor pe coardă, precum şi articulaţia şi velocitatea degetelor mâinii stângi.

CAPRICIUL NR. 20

Studiul tehnic în arpegiile diferitelor tonalităţi, cu folosirea tuturor poziţiilor fixe şi a schimburilor de poziţii. Contribuie la consolidarea poziţiilor şi execuţia arpegiilor. Se va urmări : tehnica schimbului de poziţii, intonaţia în poziţii fixe şi schimburi, rolul de cârmă al braţului stâng (mişcare de aducţie şi abducţie) mai ales în poziţiile înalte ale coardei do, trăsătură fermă de arcuş, emisia şi controlul sonorităţii, egalizarea sonoră, calitatea de sunet, cu deosebire în poziţiile înalte ale coardelor do şi sol ; activitatea degetelor , mâinii stângi, locul de contact al arcuşului cu coarda, precum şi schimbările punctului de contact al arcuşului pe coardă, în funcţie de registre, poziţii, nuanţe. De asemenea, se va ţine seamă de dozarea presiunii arcuşului pe coarde.

CAPRICIUL NR. 21

Studiul melodic pentru dezvoltarea tehnicii în duble – coarde, a trilului de valori de note scurte şi lungi, pentru cântatul în cromatisme, execuţia trilului cu buna articulaţie şi accente. Articulaţia, egalitatea căderii degetelor şi velodicitatea în tehnica mâinii stângi trebuie să fie perfectă. Independenţa degetelor în alternanţa diferitelor intervale în duble şi în timpul unui deget captiv la o voce, ca şi ferma trăsătură de arcuş să nu lipsească. În trio, concretizat prin pasaje cromatice, emisia sonoră a două sunete alăturate se va studia şi prin procedeul folosirii aceluiaşi deget (mişcare energică laterală).

CAPRICIUL NR. 22

Caracteristic acestui studiu este stilul polifonic, care ne apare în forma de fugă. Aceleaşi probleme de la Capriciul Nr. 5.

CAPRICIUL NR. 23

Studiul de expresie şi de interpretare în duble – coarde şi acorduri, cu caracter concertistic. Necesită o tehnică avansată, de mână stângă şi de expresie în cântatul pe duble – coarde, cu folosirea frecventă a acordurilor şi reliefarea melodiei. Se impune : cursivitate melodică nestânjenită de dificultăţile de realizare a acordurilor, o justă intonaţie, vibrato divers,

– 12 –

timbru variat conform conţinutului afectiv. Se va urmări creşterea intensităţii expresive şi dinamice, interiorizare şi interpretare sensibilă

CAPRICIUL NR. 24

Studiul de tehnică şi expresie. În părţile lente sonoritate susţinută. Formă trăsătură de arcuş. Precizie ritmică. Allegro-ul, vioi, dinamic. Velocitatea degetelor mâinii stângi. Sonoritate egală, cu o bună aderenţă a arcuşului pe coardă. Porţiune de arcuş – între mijloc şi vârf. Execuţie avântată.

CAPRICIUL NR. 25

Temă cu variaţiuni, având un bogat şi variat conţinut melodic ; consolidează diferitele probleme tehnice mai ales ale mâinii stângi. Tema se va executa cu J.I. a arcuşului, cantabile, mezzo - staccato , se va vibra ţinând seama ca sonoritatea să fie fără asperităţi şi accente – mai ales la atacul acordurilor. Se va studia şi în piano (leggiero – cu vibrato adecvat). Variaţiunile vor fi executate ceva mai mişcat.

Var. I la vârf, uşor spre tastieră. Notele stoccato – cave mai lungi şi cantabile. Supleţea încheieturilor , mâinii drepte şi rapide treceri ale arcuşului peste coarde. Sonoritate egală.

Var. II în duble – coarde, degetele bine articulate, reliefarea melodiei (nuanţe, vibrato). Trăsătura de arcuş liniştită. Menţinerea degetelor pe coarde după necesitate.

Var. III. Bun aport în studiul schimbărilor de poziţie. Se va studia întâi rar, cu nota intermediară auzibilă, apoi cu o imperceptibilă trecere din poziţie în poziţie.

Var. IV. (mai mişcată). Se va urmări : viteza şi trăsătura de arcuş ondulatorie, mişcarea braţului drept în jocul arcuşului pe coarde (bariolaj), reliefarea melodică, sonoritate nuanţată. La încheierea studiului, ultimele două măsuri din temă, rallentando, să fie cu coroană pe ultima notă.

CAPRICIUL NR. 26

Studiu de expresie pe coarda sol, pentru dezvoltarea şi folosirea judicioasă a mijloacelor tehnice şi expresive în interpretarea cantilenei pe o coardă. Se vor urmări : schimburile de poziţii (glissando, portamento), poziţia şi mişcările braţului stâng (aducţie, abducţie), articulaţia şi forţa de apăsare a degetelor pe coardă, sonoritatea plină, sunetul grav, profund, caracteristic coardei sol, vibrato adecvat.

CAPRICIUL NR. 27

Studiu pentru agilitatea tehnicii mâinii stângi. Se va urmări : tehnica schimbului de poziţii, articulaţia degetelor, poziţia de cvintă a degetelor, menţinerea lor pe coardă – pe cât posibil degetul conducător (mai ales degetul 1) în schimbări de poziţii, reliefarea melodică. În octave succesive ambele degete vor cădea simultan pe două coarde, trăsătura de arcuş va fi energică. Treceri rapide peste coarde din supleţea încheieturilor. Mişcări avântate ţi pline de elan ale braţului drept. Se va studia în p şi f, J.S. a arcuşului. În più moto, valorile de optime vor fi studiate détaché, staccato şi martellato.

– 13 –

CAPRICIUL NR. 28

Studiu melodic în duble – coarde, având la bază – ca material tematic – cântecul de leagăn; „Copilaşule, vrei să dormi liniştit”. Se va urmări : interpretarea sensibilă şi subtil nuanţată, pentru redarea conţinutului liric – apropiat de expresivitatea vocii omeneşti – ţinând seamă de caracterul vocal al temei, o interpretare mai liberă, interiorizată şi o notă personală în stilul de interpretare violistică, sonoritate nuanţată vibrato şi timbru divers conform conţinutului emoţional al frazelor, trăsătura de arcuş cantabile, cu subtile inflexiuni dinamice ale jocului degetelor pe arcuş; notele staccato – cu mai mult arcuş şi vibrato.

CAPRICIUL NR. 29

Studiu de consolidare a tehnicii mâinii stângi. Se va urmări : velocitatea articulaţiei şi egalitatea căderii degetelor, schimbul just şi rapid al poziţiilor, poziţia de cvintă a degetelor, menţinerea lor pe coarde şi degetul conducător în schimburi de poziţii, un ritm de tempo precis, sonoritate egală. Realizarea corectă a diferitelor trăsături de arcuş. A se observa accentele ritmice în diverse forme de legato. Secţiunea cu triolete se va studia détaché şi staccato. Studiul se va lucra în diferite nuanţe şi mişcări.

CAPRICIUL NR. 30

Studiu în stil polifonic, imitativ, cu probleme tehnice şi muzicale avansate. Dezvoltă deprinderile în cântatul polifonic. Se va urmări reliefarea planurilor melodice. Evidenţierea intrării vocilor, a imitaţiilor tematice, a fragmentelor melodice în alternarea lor în diferite voci, cursivitatea melodică, sonoritatea egală şi expresivă, o justă intonaţie şi ritm precis. Notele staccato – mai lungi şi cantabile. Realizarea extensiilor, mai ales a decimelor, cu mâna neforţată – plasând degetul mare între degetul 1 şi 4 (ext. inf. şi sup.).

CAPRICIUL NR. 31

Studiu tehnic cu caracter de virtuozitate, pentru tehnica ambelor mâini, în triolete, cu frecvente schimburi de poziţii, asociate cu variate trăsături de arcuş. Se va studia rar, până la mişcarea indicată în text, urmărind velocitatea tehnicii mâinii stângi, rapide schimburi de poziţii, extensiile, poziţia de cvintă a degetelor şi menţinerea lor pe coarde, mişcările braţului şi cotului mâinii stângi, supleţea încheieturilor şi a degetelor mâinii drepte la trecerile peste coarde şi revenirile rapide ale arcuşului, egalitatea sonoră şi intonaţia. Se va studia în détaché mic, la mijlocul arcuşului, egalitate sonoră şi intonaţia. Se va studia în détaché mare J.S. şi staccato în tempo mai lent şi détaché mic, la mijlocul arcuşului, în tempo rapid, din supleţea încheieturii mâinii drepte, în nuanţele p, mf, f.

CAPRICIUL NR. 32

Studiu melodic cu pronunţat caracter liric, dezvoltând mijloacele tehnice şi de expresie în cântatul cantilenei. Necesită o interpretare subtil nuanţată. Se va observa caracterul major – minor al celor două secţiuni – în legătură cu conţinutul emoţional, frazarea logică, reliefarea cantilenei în cântatul pe două voci, trăsătura de arcuş cantabile, sonoritate susţinută, cursivitate melodică, intonaţie, intonaţie, variate nuanţe, timbru şi vibrato conform necesităţilor interpretării artistice.

– 14 –

CAPRICIUL NR. 33

Studiul polifonic, în formă de fugă. Ca şi celelalte capricii de acest gen, dezvoltă deprinderile de cânt polifonic, cu folosirea judicioasă a mijloacelor tehnice şi muzicale. Urmărim aceleaşi probleme ca la Capriciile Nr. 5 şi Nr. 22. Sunetele staccato mai lungi şi vibrate. Realizarea acordurilor la extremităţile arcuşului bine legate între ele, cu sonoritate egală şi depresivă. Trăsătura de arcuş fermă. Împărţirea arcuşului în funcţie de valorile notelor. Se va

cânta în tempo allegro moderato, 44 sau

42 andantino nuanţat, cu elan şi dinamism.

CAPRICIUL NR. 34

Studiu tehnic cu introducere lentă. Introducerea în duble – coarde se va executa expresiv – în întregime pe coarda sol şi do. Se va observa : intonaţia şi sonoritatea, folosind vibrato-ul adecvat registrului grav (amplitudine – frecvenţă). În presto, urmărim agilitatea tehnicii mâinii stângi. Ca tempo, durata unei optimi unei optimi din introducere va fi egală cu durata unei măsuri întregi.

CAPRICIUL NR. 35 de factură concertistică, având la bază o melodie vioaie cu caracter de dans popular (tema), urmată de variaţiuni cu conţinut emoţional divers. Secţiunea cu melodiile dansului în note duble – Nr. 1 – se va executa cantabile, redând li caracterul săltăreţ al melodiei. La Nr. 2, sonoritate bogată ; se va executa în f, iar melodia în p (ecou), folosind permanent trăsătura de arcuş adecvată nuanţei şi caracterului melodiei. (Legato. détaché, spiccato). La Nr. 5, reliefarea fragmentului melodic în imitaţie la cele două voci. La Nr. 6, variaţiunea se va studia détaché şi spiccato, leggiero. La Nr. 8, bine nuanţat şi legato precis. Pasajul minore – vivace se va studia détaché şi martellato. La Nr. 12, melodios, în duble – coarde. Se va urmări execuţia nuanţată, expresivă, vioaie şi avântată. De asemenea, o mare disciplină ritmică.

CAPRICIUL NR. 36

Studiu tehnic – mai ales pentru mâna stângă – cu inflexiuni în diferite tonalităţi, asociate cu variate trăsături de arcuş. Se va urmări realizarea corectă a variatelor ritmuri ale mersului melodic, în tempo precis, velocitate, articulaţia şi egalitatea mişcărilor degetelor mâinii stângi, accentele ritmice în sensurile diferite ale arcuşului, intonaţia exigentă, cu deosebire în schimburile de poziţii şi în inflexiunile modulatorii.

CAPRICIUL NR. 37

Studiu tehnic bazat pe un fragment melodic în major, urmat de arpegiul tonalităţii omonime minore, repetându-se succesiv în diferite tonalităţi. Se va observa : realizarea ritmică precisă (a valorilor binare şi ternare), schimbul rapid de poziţii, trecerea rapidă a degetelor de pe o coardă pe altă, mai ales realizarea intervalelor mari dintre cele două coarde extreme (mişcare transversală), intonaţie justă, conform funcţiunilor sunetelor în cadrul tonalităţilor dezvoltându-se simţul intervalelor, tonalităţilor, modul major – minor, a capacităţii de sesizare a caracterului fiecărei tonalităţi şi mod, a capacităţii de adaptare la noua tonalitate şi mod, prin transfer afectiv, precum şi planul coardelor, al braţului drept, ca şi rularea antebraţului. Se va studia détaché şi martellato J.S. în p şi f. Secţiunea cu arpegiile în triolete (bariolaj) se va studia cu trăsăturile de

– 15 –

arcuş : détaché, legato, alternanţă cu legato – saltato şi saltato toate sunetele la început rar, apoi repede în piano şi leggiero la mijlocul arcuşului. De asemenea, se va studia şi în acorduri simultane – p şi f.

CAPRICIUL NR. 38

Studiu tehnic pentru velocitatea degetelor mâinii stângi. Precisă articulaţie şi egală cădere a degetelor pe coarde. Rapiditate şi siguranţă în schimbarea poziţiilor. Poziţia de cvintă a degetelor, degetul conducător, menţinerea lor pe coardă. În pasajele cromatice se va studia şi execuţia a două sunete cu acelaşi deget (mişcare laterală, digitaţia în paranteze). Se cere : un tempo şi ritm precis, intonaţie exigentă, mai ales în cromatisme şi schimburile de poziţii, trăsătura de arcuş legato, bine susţinută, egală sonoritate pe toate coardele, uşoară trecere peste coardele din supleţea încheieturilor, autocontrol exigent şi o bună coordonare a mişcărilor ambelor braţe. Se va lucra şi détaché la mijlocul arcuşului, în diferite mişcări şi nuanţe (p, mf)

CAPRICIUL NR. 39

Studiu de expresie şi interpretare cu bogat conţinut liric, în duble – coarde. Se va observa : realizarea exigentă din punct de vedere tehnic, apoi expresiv, a mersului melodic în cele două voci, intonaţiile dificile, observând enarmoniile şi modulaţiile, perceperea afectivă a caracterului major – minor, frazare logică, sonoritate susţinută, interpretare ceva mai liberă ca tempo, bogat nuanţată, timbru şi vibrato divers, adecvat conţinutului emoţional al acestui capriciu.

CAPRICIUL NR. 40

Studiu tehnic privind mai ales mâna stângă, asociat cu dezvoltarea trăsăturii de arcuş détaché, legato şi combinarea lor. Se va observa : caracterul tonalităţilor omonime. Agilitatea tehnicii mâinii stângi, cu o bună articulaţie a degetelor şi schimbarea rapidă a poziţiilor, în acest tempo de mare viteză, trăsătura de arcuş energică şi suplă, sonoritate egală. Se va studia rar J.S.;J.I.;M. détaché mare, mic, staccato, martellato în p, f, spiccato la mijloc – şi în p. În secţiunea minore atenţie la accentele executate cu arcuşul în sus, la realizarea în tempo prevăzut, respectând indicaţiile din text.

CAPRICIUL NR. 41

Studiu polifonic, în formă de fugă. Se vor urmări aceleaşi probleme tehnice şi muzicale, ca şi la celelalte capricii de acest gen. (Nr. 5, Nr. 22, Nr. 33). Necesită cunoaşterea şi întrebuinţarea judicioasă a tuturor mijloacelor tehnice şi de expresie, a cântatului în stil polifonic, o tehnică avansată în simple, duble – coarde şi acorduri, tehnică de arcuş şi de sonoritate, mijloace variate şi expresive : agogică, nuanţe, timbru, vibrato, diverse etc.

Se va urmări interpretarea artistică şi plină de avânt a acestui capriciu polifonic cu caracter maiestuos.

- 16 -

CAPRICII

© 2007. Toate drepturile rezervate Casei de Editură GRAFOART

- 19 -

© 2007. Toate drepturile rezervate Casei de Editură GRAFOART

- 23 -

© 2007. Toate drepturile rezervate Casei de Editură GRAFOART

- 31 -

© 2007. Toate drepturile rezervate Casei de Editură GRAFOART

- 35 -

© 2007. Toate drepturile rezervate Casei de Editură GRAFOART

- 39 -

- 47 -

© 2007. Toate drepturile rezervate Casei de Editură GRAFOART

© 2007. Toate drepturile rezervate Casei de Editură GRAFOART

- 51 -

© 2007. Toate drepturile rezervate Casei de Editură GRAFOART

- 59 -

© 2007. Toate drepturile rezervate Casei de Editură GRAFOART

- 61 -

CUPRINS :

Biografie – Bartolomeo Campagnoli.............................................................. 2

Consideraţii în legătură cu realizarea capriciilor ........................................... 4

Câteva indicaţii în legătură cu studierea fiecărui capriciu în parte ............. 7

1 - Largo....................................................................................................... 16

2 - Andante con moto ............................................................................... 17

3 - Allegro moderato.................................................................................. 18

4 - Andante maestozo................................................................................ 19

5 - Allegro moderato.................................................................................. 20

6 - Adagio .................................................................................................... 21

7 - Tempo giusto ........................................................................................ 22

8 - Largo....................................................................................................... 23

9 - Allegro .................................................................................................... 24

10 - Adagio amoroso.................................................................................... 24

11 - Allegro .................................................................................................... 25

12 - Allegro assai........................................................................................... 26

13 - Allegro .................................................................................................... 26

14 - Preludium............................................................................................... 28

15 - Allegro moderato.................................................................................. 28

16 - Tempo a piacere ................................................................................... 30

17 - Andantino .............................................................................................. 31

18 - Presto...................................................................................................... 34

19 - Tempo a piacere ................................................................................... 36

20 - Tempo a piacere ................................................................................... 38

21 - Alla Polacca ........................................................................................... 38

22 - Allegro vivace........................................................................................ 40

23 - Andante sostenuto................................................................................ 41

24 - Adagio grandioso.................................................................................. 42

25 - Andantino .............................................................................................. 44

26 - Adagio .................................................................................................... 45

27 - Allegro non troppo............................................................................... 46

28 - Allegretto ............................................................................................... 46

29 - Allegro assai........................................................................................... 48

30 - Andante con moto ............................................................................... 49

31 - Presto...................................................................................................... 50

32 - Larghetto................................................................................................ 51

33 - Allegro .................................................................................................... 52

34 - Andantino .............................................................................................. 53

35 - Allegretto scherzando .......................................................................... 54

36 - Moderato assai ...................................................................................... 56

37 - Vivace ..................................................................................................... 57

38 - Allegro assai........................................................................................... 58

39 - Larghetto................................................................................................ 59

40 - Vivace assai............................................................................................ 60

41 - Alegro maestoso ................................................................................... 60

Bun de tipar : februarie 2007. Apărut : 2007

Casa de Editură GRAFOART, Str. Braşov nr. 20, sector 6, Bucureşti, CP: 061448,

Tel.: 0727345474, Fax.: 0318151513, Web : http://www.grafoart.ro, E-mail : contact@grafoart.ro

Tiparul executat la SC CAVALLIOTI SRL cavallioti@allnet.ro ; www.cavallioti.ro