4. Administrarea societăţii comerciale pe acţiuni

Consideraţii introductive. Principii. O nouă concepţie privind administrarea şi conducerea societăţii pe acţiuni a fost consacrată prin Legea nr.31/1990, în forma modificată şi completată prin Legea nr.441/2006. Noua reglementare materializează principiile guvernam corporative şi asigură armonizarea cu reglementările din ţările Uniunii Europene.

Potrivit art.137 din lege, societatea pe acţiuni este administrată de unul sau mai mulţi administratori. Când sunt mai mulţi administratori, ei constituie un consiliu de administraţie.

Consiliul de administraţie poate delega conducerea societăţii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general (art.143 din lege).

Art.153 din lege prevede că prin actul constitutiv poate fi modificat în cursul existenţei societăţii prin hotărâre a adunării generale extraordinare a acţionarilor, în vederea introducerii sau eliminării unei astfel de prevederi.

Din analiza dispoziţiilor citate rezultă că, administrarea şi conducerea societăţii pe acţiuni se realizează, fie prin consiliul de administraţie şi directorii soăe\M\\{sistemul unitar), fie prin directorat şi consiliul de supraveghere(>/steww/ dualist).

Sistemul de administrare şi conducere a societăţii se stabileşte prin actul constitutiv al societăţii sens în care art.8 din lege prevede că în actul constitutiv trebuie să se precizeze' datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administraţie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere, puterile de reprezentare conferite administratorilor şi, după caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat. Totodată, trebuie arătat numărul membrilor consiliului de administraţie sau modul de stabilire a acestui număr.

Legea permite însă ca în cursul existenţei societăţii, sistemul iniţial de administrare şi conducere a societăţii, adoptat prin actul constitutiv, să fie înlocuit cu celălalt sistem. Acest lucru se realizează prin modificarea actului constitutiv al societăţii de către adunarea generală extraordinară a acţionarilor.

Vom examina separat cele două sisteme de administrare şi conducere a societăţii pe acţiuni.

Sistemul unitar de administrare şi conducere a societăţii

I. Consiliul de administraţie. Precizări prealabile. Legea nr.31/1990 prevede la art.137 că societatea pe acţiuni este administrată de unul sau mai mulţi administratori, numărul acestora fiind întotdeauna impar. Când sunt mai mulţi administratori, ei constituie un consiliu de administraţie.

Pe cale de consecinţă, societatea pe acţiuni poate fi administrată de un administrator unic sau de un organ colegial - consiliul de administraţie.

Administratorului unic îi sunt aplicabile dispoziţiile legii cu privire la consiliul de administraţie, cu excepţia celor care se referă sau presupun pluralitatea de administratori [art.137 alin.(3) din lege].

În cazul când sunt mai mulţi administratori, pluralitatea de dmimstraton se constituie ex lege într-un consiliu de administraţie.

Structura consiliului de administraţie. Consiliul de administraţie este format dintr-un număr impar de administratori desemnaţi în condiţiile legii.

Numărul membrilor consiliului de administraţie este cel stabilit în actul constitutive.În cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii

legale de audîtare, legea prevede un număr minim de 3 adiministratori.În scopul asigurării delimitării între funcţiile de control şi cele executive, precum şi al protejării

intereselor societăţii şi ale acţionarilor, noua reglementare prevede anumite condiţii speciale pentru membrii consiliului de administraţie.

În cazul în care atribuţiile de conducere a societăţii sunt delegate directorilor societăţii, majoritatea membrilor consiliului de administraţie va fi formatădin administratori neexecutivi. Prin administrator neexecutiv legea înţelege administratorul care nu a fostnumit director al societăţii (art.138 din lege).

Prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor se poate prevedea că unul sau mai mulţi membri ai consiliului de administraţie trebuie să fie independenţi. Un administrator nu este considerat independent, în special dacă se află în una din situaţiile prevăzute de art.1382 din lege.

Consiliul de administraţie este condus de un preşedinte, ales de consiliu dintre membrii săi (art.1401 din lege).

Prin actul constitutiv se poate prevedea că preşedintele consiliului de administraţie este numit de adunarea generală ordinară a acţionarilor, care numeşte consiliul de administraţie.

Durata mandatului preşedintelui nu poate depăşi durata mandatului sau de administrator.Preşedintele coordonează activitatea consiliului de administraţie şi raportează referitor la aceasta

adunării generale a acţionarilor. Totodată, el veghează la buna funcţionare a organelor societăţii.În cazul în care preşedintele se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile,

consiliul de administraţie poate însărcina pe un alt administrator cu îndeplinirea funcţiei de preşedinte pe durata stării respective de imposibilitate.

Preşedintele poate fi revocat oricând de organul care 1-a numit.Consiliul de administraţie este un organ colegial de administrare a societăţii. Drept urmare,

numai consiliul poate decide cu privire la actele de administrare date în competenţa sa.Întrucât actele consiliului de administraţie sunt actele unui organ colegial, ele sunt valabile,

indiferent de modificările intervenite în componenţa sa.Atribuţiile consiliului de administraţie. Potrivit legislaţiei incidente în vigoare, atribuţiile

consiliului de administraţie sunt mai bine determinate, fapt care conferă acestui organ un rol important în funcţionarea societăţii pe acţiuni.

Ca regulă generală, consiliul de administraţie este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii cu excepţia celor rezervate de lege pentru adunarea generală a acţionarilor (art.142 din lege).

Legea reglementează şi anumite atribuţii exclusive ale consiliului de administraţie (competenţe de bază), care nu pot fi delegate directorilor şi anume:

a) stabilirea direcţiilor principale de activitate şi de dezvoltare ale societăţii;b) stabilirea sistemului contabil şi de control financiar şi aprobarea planificării financiare;c) numirea şi revocarea directorilor şi stabilirea remuneraţiei lor;d) supravegherea activităţii directorilor;e) pregătirea raportului anual, organizarea adunării generale a acţionarilor şi implementarea hotărârilor

acesteia;f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenţei asupra societăţii potrivit Legii nr.

85/2006 privind procedura insolvenţei.Legea impune membrilor consiliului de administraţie obligaţia de a-şi exercita mandatul cu

loialitate, în interesul societăţii (art.1441 din lege). Această obligaţie este respectată, dacă în momentul luării unei decizii de afaceri, administratorul este în mod rezonabil îndreptăţit să cosidere că acţionează în interesul societăţii şi pe baza unor informaţii adecvate. Prin decizie de afaceri, legea înţelege orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite măsuri cu privire la administrarea societăţii.

Membrii consiliului de administraţie nu au voie să divulge informaţiile confidenţiale şi secretele de afaceri ale societăţii la care au acces, în calitatea lor de administrator. Interdicţia subzistă şi după încetarea mandatului de administrator .

Trebuie arătat că potrivit legii, anumite acte juridice, cu impact deosebit asupra societăţii pot fi încheiate de către consiliul de administraşie numai cu aprobarea adunării generale, dată în condiţiile art.115 din lege. Sunt avute în vedere actele juridice încheiate în numele şi în contul societăţii prin care să dobândească bunuri pentru societate sau să înstrăineze, să închirieze, să schimbe ori să constituie în garanţie bunuri aflate în patrimoniul societăţii, a căror valoare depăşeşte jumătate din valoarea contabilă a activelor societăţii la data încheierii actului juridic (art.15322 din lege).

Puterile consiliului de aministraţie de a reprezenta societatea. Potrivit noii reglementări, consiliul de administraţie reprezintă societatea în report cu terţii şi injustiţie (art.1432 din lege).

Deoarece ca organ colegial consiliul de administraţie nu este un subiect de drept, puterea de reprezentare este simbolică.

Potrivit legii, în lipsa unei stipulaţii contrare în actul constitutiv, consiliul de administraţie reprezintă societatea prin preşedintele său.

Prin actul constitutiv, preşedintele şi unul sau mai mulţi administratori pot ti împuterniciţi să reprezinte societatea, acţionând împreună sau separat. O atare clauză este opozabilă terţilor.

Administratorii care reprezintă societatea doar acţionând împreună, prin acordul lor unanim, pot să împuternicească pe unul dintre ei să încheie anumite operaţiuni sau tipuri

În situaţia în care consiliul de administraţie deleagă directorilor atribuţiile de conducere a societăţii, puterea de a reprezenta societatea aparţine directorului general.

Legea impune consiliului de administraţie obligaţia de a înregistra la registrul comerţului numele persoanelor Împuternicite sa reprezinte societatea, cu menţiunea daca ele acţionează împreună sau separat [art.1432 alin.(5) din lege].

Funcţionarea consiliului de administraţie. Consiliul de administraţie funcţionează în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990.

Consiliul de administraţie se întruneşte cel puţin o dată la 3 luni. Întrunirea poate avea loc ori de câte ori este nevoie, dar obligatoriu o dată la 3 luni.

Consiliul este convocat de preşedintele consiliului, care stabileşte ordinea de zi şi asigură informarea membrilor consiliului cu privire la punctele aflate pe ordinea de zi.

Consiliul de administraţie este convocat şi la cererea motivată a cel puţin doi dintre membrii săi sau a directorului general. Autorii cererii sunt îndreptăţiţi să stabilească ordinea de zi. într-un atare caz, preşedintele consiliului este obligat să dea curs unei astfel de cereri.

Convocarea trebuie să cuprindă data, locul unde se va ţine şedinţa şi ordinea de zi. Asupra punctelor care nu sunt prevăzute în ordinea de zi, consiliul poate lua decizii numai în cazuri de urgenţă.

La întrunirile consiliului de administraţie pot fi convocaţi directorii şi cenzorii sau, după caz, auditorii interni. Aceştia sunt obligaţi să participe, fără a avea drept de vot, cu excepţia directorilor care au şi calitatea de administrator (art.141 din lege).

Consiliul de administraţie poate lua decizii numai dacă sunt îndeplinite condiţiile art.15320 din Legea nr.31/1990.

Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administraţie, legea cere prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor consiliului, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare.

Deciziile în cadrul consiliului de administraţie se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Deciziile cu privire la numirea sau revocarea preşedintelui consiliului se iau cu votul majorităţii membrilor consiliului.

Membrii consiliului de administraţie pot fi reprezentaţi la întrunirile consiliului, dar numai prin alţi membri ai consiliului. Un membru prezent poate reprezenta un singur membru absent.

Legea reglementează luarea deciziilor în consiliul de administraţie în anumite situaţii speciale.În caz de paritate a voturilor, preşedintele consiliului de administraţie va avea votul decisiv, afară

de cazul când prin actul constitutiv se prevede altfel. Nu dispune de votul decisiv preşedintele consiliului de administraţie care este, în acelaşi timp, director al societăţii.

Dacă preşedintele în funcţie al consiliului de administraţie nu poate sau îi este interzis să participe la vot în consiliu, ceilalţi membri ai consiliului vor putea alege un preşedinte de şedinţă, care va avea aceleaşi drepturi ca şi preşedintele în funcţie.

În caz de paritate de voturi şi dacă preşedintele nu beneficiază de vot decisiv, propunerea supusă votului se consideră respinsă.

Dacă într-o anumită operaţiune supusă deliberării în cadrul consiliului de adminstraţie, un administrator are, direct sau indirect, interese contrare societăţii, trebuie să nu ia parte la vot. Aceeaşi obligaţie există şi în cazul în care administratorul ştie că într-o anumită operaţiune sunt interesate soţul sau soţia sa, rudele ori afinii săi până la gradul al IV-lea inclusiv. Nerespectarea obligaţiei atrage răspunderea pentru prejudiciul cauzat societăţii (art.1443 din lege).

Interdicţia privind participarea la deliberare şi la vot a administratorului nu operează în situaţiile prevăzute de art.1443 alin.(3) din lege.

Întrucât consiliul de administraţie deliberează şi ia decizii, membrii consiliului trebuie să participe la întrunirile consiliului.

Potrivit legii, actul constitutiv al societăţii poate prevedea că participarea la întrunirile consiliului de administraţie să aibă loc şi prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă, cu precizarea mijloacelor respective. Actul constitutiv poate limita felul deciziilor care pot fi luate în aceste condiţii şi poate prevedea un drept de opoziţie la o atare procedură.

Lucrările fiecărei şedinţe a consiliului de administraţie trebuie consemnate într-un proces-verbal, care va cuprinde numele participanţilor, ordinea deliberărilor, deciziile luate, numărul de voturi întrunite

şi opiniile separate. El va fi semnat de preşedintele de şedinţă şi cel puţin de un alt administrator [art.141 alin.(5) din lege].

Prin actul constitutiv se poate prevedea că, în cazuri excepţionale, justificate prin urgenţa situaţiei şi prin interesul societăţii, deciziile consiliului de administraţie pot fi luate prin votul unanim exprimat în scris al membrilor, fără a mai fi necesară o întrunire a consiliului. Această procedură nu este permisă pentru deciziile privind situaţiile financiare anuale şi capitalul autorizat (art.15321 din lege).

Deciziile consiliului de administraţie considerate nelegale pot fi anulate pnn hotărârea adunării generale a acţionarilor. Soluţia se bazează pe dispoziţiile art.111 lit.d din lege, care prevăd că adunarea generală are dreptul şi obligaţia „să se pronunţe asupra gestiunii administratorilor”. Această soluţie decurge şi din principiile care guvernează raporturile dintre adunarea generală şi administratorii societăţii. De vreme ce administratorii sunt numiţi de adunarea generală, aceasta este îndreptăţită să controleze actele administratorilor.

În absenţa unei prevederi legale, deciziile consiliului de administraţie nu pot fi atacate în justiţie de către acţionari. Dar în baza art.132 din lege, acţionarii ar putea ataca hotărârea adunării generale prin care s-a pronunţat asupra valabilităţii unei decizii a consiliului de administraţie.

În sfârşit, trebuie admis că adunarea generală este singurul organ competent să se pronunţe asupra valabilităţii deciziilor consiliului de administraţie; consecinţa logică este că acest organ poate lua şi măsura suspendării deciziilor consiliului de administraţie.

Comitetele consultative ale consiliului de administraţie. Potrivit actualei reglementări consiliul de administraţie poate crea comitete consultative, însărcinate cu desfăşurarea de investigaţii şi cu elaborarea de recomandări pentru consiliu (art.140 din fac).

Activitatea comitetelor consultative este specializată pe domenii precum auditul, cinerarea administratorilor, directorilor, cenzorilor şi personalului, nominalizarea de Loodidati pentru diferitele posturi de conducere.

În cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei Uitaţii legale de auditare financiară, crearea unui comitet de audit este obligatorie.

Comitetul consultativ este format din cel puţin doi membri ai consiliului de Legea impune ca cel puţin un membru al fiecărui comitet trebuie să fie administrator neexecutiv independent, iar comitetul de audit şi cel de remunerare trebuie « fie formate numai din administratori neexecutivi.

Comitetele consultative au obligaţia să înainteze consiliului de administraţie, în mod regulat, rapoarte asupra activităţii lor.

II. Directorii societăţii. Delegarea conducerii societăţii unor directori. Potrivit art.143 din Legea nr.31/1990, consiliul de administraţie poate delega conducerea societăţii unuia sau mai multor directori.

Consiliul de administraţie numeşte pe unul dintre directori în calitate de director general. În această calitate poate fi numit şi preşedintele consiliului de administraţie al societăţii, dacă acest lucru s-a prevăzut în actul constitutiv ori a fost hotărât de adunarea generală a acţionarilor.

În cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare financiară, delegarea conducerii societăţii este obligatorie.

Trebuie arătat că, în înţelesul legii, director al societăţii pe acţiuni este numai persoana căreia i-au fost delegate atribuţii de conducere de către consiliul de administraţie.

Condiţiile calităţii de director al societăţii. Pentru calitatea de director al societăţii, Legea nr.31/1990 impune anumite condiţii.

Calitatea de director o poate avea numai o persoană fizică (art.153 din lege).Directorul poate fi numit dintre administratori sau din afara consiliului de administraţie [art.143

alin.(2) din lege].Pe durata mandatului, directorii nu pot încheia cu societatea un contract de muncă (art.152 din

lege). Dacă pentru directorul care are calitatea de administrator, soluţia este de înţeles, nu acelaşi lucru este şi în privinţa directorului numit din afara consiliului de administraţie.

Persoana care nu poate fi fondator nu poate fi nici director (art.153 din lege). Deci nu poate fi director o persoană care, potrivit legii, este incapabilă ori a fost condamnată pentru faptele prevăzute de art.6 alin.(2) din lege.

Directorul nu poate, fără autorizarea consiliului de administraţie, să fie director, administrator, membru al directoratului ori al consiliului de supraveghere, cenzor sau, după caz, auditor intern ori asociat cu răspundere nelimitată, în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate şi nici nu poate exercita acelaşi comerţ sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane. Încălcarea interdicţiei atrage revocarea din funcţie şi răspunderea pentru prejudiciile cauzate societăţii (art.153 din lege).

Pentru protejarea intereselor societăţii, legea impune persoanei nominalizate, ca înainte de numire, să aducă la cunoştinţa consiliului de administraţie dacă se află într-o situaţie care reclamă autorizarea consiliului, în condiţiile art.153 din lege.

Durata mandatului directorilor. Durata mandatului directorilor societăţii nu este reglementată de Legea nr.31/1990. Drept urmare, această durată se stabileşte prin actul constitutiv sau prin decizia consiliului de administraţie. Concluzia se întemeiază pe dispoziţiile art.1431 alin.(2) din lege, care prevăd că modul de organizare a activităţii directorilor poate fi stabilit prin actul constitutiv sau prin decizia consiliului de administraţie.

Remunerarea directorilor. Remunerarea directorilor se stabileşte de consiliul de administraţie, în condiţiile art.153 alin.(2) din Legea nr.31/1990.

Legea interzice creditarea de către societate a directorilor societăţii, indiferent de forma pe care o îmbracă operaţiunea (art.144 din lege).

Natura juridică a raporturilor dintre directori şi societate. In concepţia Legii nr.31/1990, raporturile dintre directori şi societate sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la mandat şi cele special prevăzute de legea societăţilor comerciale (art.72 din Legea nr.31/1990).

Concluzia se întemeiază pe dispoziţiile art.152 din lege, care prevede că dispoziţiile art.144 2 din lege se aplică directorilor, în aceleaşi condiţii ca şi administratorilor.

Atribuţiile directorilor. Directorii societăţii exercită atribuţii de conducere a societăţii.Potrivit legii, directorii sunt responsabili cu luarea tuturor măsurilor aferente conducerii

societăţii, în limitele obiectului de activitate a societăţii şi cu respectarea competenţelor exclusive rezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administraţie şi adunării generale a acţionarilor (art.143 din Legea nr.31/1990).

În ceea ce priveşte puterea de a reprezenta societatea, aceasta aparţine directorului general. Prin actul constitutiv se pot prevedea alte condiţii privind puterea de reprezentare [art.1432 alin.(4) din lege].

Modul de organizare a activităţii directorilor societăţii se stabileşte prin actul constitutiv sau prin decizia consiliului de administraţie.

Activitatea directorilor este supusă supravegherii consiliului de administraţie.Directorii trebuie să informeze consiliul de administraţie în mod regulat şi cuprinzător asupra

operaţiunilor întreprinse şi asupra celor avute în vedere pentru viitor.Orice administrator poate solicita directorilor informaţii privind conducerea operativă a

societăţii.Obligaţiile directorilor. Legea nr.31/1990 impune directorilor anumite obligaţii, după cum

urmează:- să participe la adunările generale ale acţionarilor (art.15323 din lege)- să înştiinţeze consiliul de administraţie asupra tuturor neregulilor constatate cu «razia îndeplinirii

atribuţiilor lor [art.1442 alin.(3) din lege].Revocarea directorilor. Directorii societăţii pot fi revocaţi oricând de către consiliul de

administraţie [art.1431 alin.(4) din Legea nr.31/1990]. Dacă revocarea survine fără «stă cauză, directorul respectiv este îndreptăţit la plata de daune-interese.

Răspunderea directorilor. Directorii sunt răspunzători pentru neîndeplinirea îndatoririlor lor.Directorilor le sunt aplicabile dispoziţiile menţionate de art.152 din lege.Acţiunea în răspundere este supusă dispoziţiilor art.155 şi art.1551 din lege.

Sistemul dualist de administrare şi conducere a societăţii

I. Directoratul. Structura directoratului. Directoratul este format din unul sau mai mulţi membri, numărul acestora fiind întotdeauna impar (art.1531 din Legea nr.31/1990).

Când există un singur membru, acesta poartă denumirea de director general unic, situaţie în care dispoziţiile legii cu privire la directorat care nu privesc ori nu presupun pluralitatea membrilor directoratului se aplică în mod corespunzător şi directorului ""■pnprfil unic

În cazul societăţii pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare, directoratul este format din cel puţin 3 membri.

Condiţiile calităţii de membru al directoratului. Pentru calitatea de membru al directoratului, Legea nr. 31/1990 prevedea anumite condiţii.

Calitatea de membru al directoratului o poate avea numai o persoana fizică (art.153 din lege).Nu poate fi membru al directoratului persoana care nu poate fi fondator (art.15J din lege). Deci,

nu poate avea calitatea de membru al directoratului persoana care potrivit legii, este incapabilă sau care a fost condamnată pentru faptele prevăzute de art.6 alin.(2).

Membrii directoratului nu pot fi concomitent membri ai consiliului de supraveghere. Membrii directoratului nu pot încheia cu societatea un contract de muncă [art.l532 alin.(6) din lege].

Fără autorizarea consiliului de supraveghere membrii directoratului nu vor putea fi directori, administratori membri ai directoratului sau ai consiliului de supraveghere, cenzori sau, după caz, auditori interni ori asociaţi cu răspundere nelimitată, în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate, nici nu pot exercita acelaşi comerţ sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane. Încălcarea interdicţiei este sancţionată cu revocarea şi răspunderea pentru daune (art.153 din lege).

Desemnarea membrilor directoratului. Consiliul de supraveghere desemnează membrii directoratului.

Consiliul de supraveghere atribuie unuia dintre membrii directoratului funcţia de preşedinte al directoratului (art.1532 din Legea nr.31/1990). În caz de vacanţă a unui post de membru al directoratului, consiliul de supraveghere va proceda fără întârziere la desemnarea unui nou membru, pe durata rămasă până la expirarea mandatului directoratului.

Anterior numirii în calitate de membru al directoratului, persoana nominalizată are obligaţia să aducă la cunoştinţa consiliului de supraveghere dacă se află într-o situaţie care reclamă autorizarea consiliului de supraveghere, în condiţiile art.153 din lege.

Pentru ca numirea unui membru al directoratului să fie valabilă, sub aspect juridic, persoana în cauză trebuie să accepte numirea în mod expres.

Persoana numită ca membru al directoratului are obligaţia să încheie o asigurare pentru răspundere profesională (art.15312 din lege).

Directoratul are obligaţia să solicite oficiului registrului comerţului înregistrarea numirii membrilor directoratului şi a oricărei schimbări în persoana acestora.

Durata mandatului membrilor directoratului. Durata mandatului membrilor directoratului este stabilită prin actul constitutiv, fâră a putea depăşi 4 ani. Membrii directoratului sunt reeligibili, afară de cazul când actul constitutiv dispune altfel (art.15312 din Legea nr.31/1990).

Remunerarea membrilor directoratului. Remuneraţia membrilor directoratului se stabileşte de consiliul de supraveghere, în condiţiile art.153 alin.(2) din lege. Legea interzice creditarea de către societate a membrilor directoratului (art.144 din lege).

Natura juridică a raporturilor dintre membrii directoratului şi societate. In concepţia Legii nr.31/1990, raporturile dintre membrii directoratului şi societate sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la mandat şi de dispoziţiile speciale ale legii societăţilor comerciale (art.72 din lege).

Concluzia se întemeiază pe dispoziţiile art.1532 alin(6) din lege, care prevăd că dispoziţiile art.1442 alin(l) din lege se aplică, în mod corespunzător, şi membrilor directoratului. Art.1442 alin(l) face trimitere la art.72 din lege care priveşte raporturile dintre administrator şi societate.

Atribuţiile directoratului. Directoratul asigură conducerea societăţii şi îndeplineşte actele necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii, cu excepţia celor prevăzute de lege în sarcina consiliului de supraveghere şi a adunării generale a acţionarilor (art.1531 din Legea nr.31/1990).

Directoratul îşi exercită atribuţiile sub controlul consiliului de supraveghere.Directoratul poate să încheie acte juridice în numele şi în contul societăţii prin care să

dobândească bunuri pentru societate sau să înstrăineze, să închirieze, să schimbe ori să constituie în garanţie bunuri aflate în patrimoniul societăţii, a căror valoare depăşeşte jumătate din valoarea contabilă a activelor societăţii la data încheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunării generale a acţionarilor,

dată în condiţiile prevăzute de art.115 din lege (art.15322 din lege).Membrii directoratului vor putea, în nume propriu să înstrăineze, respectiv să dobândească

bunuri către societate sau de la societate, numai în baza hotărârii adunării generale extraordinare a acţionarilor (art.150 din lege).

Potrivit legii, directoratul reprezintă societatea în raporturile cu terţii şi în justiţie (art.153 3 din Legea nr. 31/1990).

Membrii directoratului reprezintă societatea doar acţionând împreună, în afară de cazul unei stipulaţii contrare în actul constitutiv.

În cazul în care membrii directoratului reprezintă societatea doar acţionând împreună, aceştia, prin acordul lor unanim, îl pot împuternici pe unul dintre ei să încheie anumite operaţiuni sau tipuri de operaţiuni.

Directoratul trebuie să înregistreze la registrul comerţului numele persoanelor împuternicite să reprezinte societatea, cu menţiunea dacă ele acţionează împreună ori separat. Aceste persoane sunt obligate să depună la registrul comerţului specimenul de semnătură, în condiţiile legii.

Trebuie arătat că, în raporturile cu directoratul, consiliul de supraveghere reprezintă societatea [art.1533 alin(4) din Legea nr. 31/1990].

Obligaţiile membrilor directoratului. Legea nr.31/1990 stabileşte anumite obligaţii ale membrilor directoratului.

Membrii directoratului trebuie să îşi exercite mandatul cu loialitate, în interesul societăţii (art.1441 din lege).

Legea obligă pe membrii directoratului să participe la adunările generale ale acţionarilor (art.15323 din lege).

Directoratul este obligat ca, cel puţin o data la 3 luni să prezinte un raport scris consiliului de supraveghere cu privire la conducerea societăţii, cu privire la activitatea acesteia şi la posibila evoluţie. Totodată, el trebuie să comunice în timp util orice informaţie cu privire la evenimentele ce ar putea avea o influenţă semnificativă asupra situaţiei societăţii (art.153 din lege).

În sfârşit, directoratul înaintează consiliului de supraveghere situaţia financiară anuală şi raportul său anual, precum şi propunerea sa privind distribuirea profitului realizat, pe care intenţionează să o prezinte adunării generale (art.153 din lege).

Funcţionarea directoratului. Modul de lucru al membrilor directoratului se stabileşte prin hotărârea consiliului de supraveghere.

Directoratul ia decizii cu respectarea dispoziţiilor art.15320 din Legea nr. 31/1990.Pentru validitatea deciziilor directoratului este necesară prezenţa a cel puţin jumătate din

numărul membrilor directoratului, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare.Deciziile în cadrul directoratului se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.Membrii directoratului pot fi reprezentaţi la întrunirile directoratului, dar numai de un alt

membru al directoratului. .Actul constitutiv al societăţii poate prevede că participarea la reuniunile directoratului poate avea

loc şi prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă.De asemenea, actul constitutiv poate prevedea că, în cazuri excepţionale, justificate prin urgenta

situaţiei şi prin interesul societăţii, deciziile directoratului pot fi luate prin votul unanim exprimat în scris al membrilor, fără a mai fi necesară întrunirea directoratului. Această procedură nu este permisă pentru deciziile privind situaţiile financiare anuale ori capitalul autorizat. .

Revocarea membrilor directoratului. Membrii directoratului pot fi revocaţi oricând prin hotărârea consiliului de supraveghere. Prin actul constitutiv se poate prevedea ca membrii directoratului pot fi revocaţi şi de adunarea generală ordinară a acţionarilor (art.1532 din Legea nr. 31/1990).

În cazul în care revocarea survine fără justă cauză, membrii directoratului au dreptul la plata de daune-interese.

Răspunderea membrilor directoratului. Membrii directoratului răspund pentru îndeplinirea obligaţiilor care le revin. În privinţa obligaţiilor membrilor directoratului, art.1532 alin.(6) din lege face trimitere la art.1442 alin.(l) din lege, care priveşte obligaţiile administratorilor, potrivit art.72 şi 73 din lege.

În consecinţă, membrii directoratului răspund pentru prejudiciile cauzate societăţii prin nerespectarea obligaţiilor stabilite de consiliul de supraveghere sau de lege. Ei răspund solidar faţă de

societate pentru realizarea vărsămintelor efectuate de asociaţi, existenţa reală a dividendelor plătite etc. (art.73 din lege).

Membrii directoratului sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor imdiaţi, dacă având cunoştinţă de neregulile săvârşite de aceştia, nu le comunică cenzorilor sau, după caz, auditorilor interni şi auditorului financiar [art.1442 alin.(4) din lege].

Răspunderea pentru actele săvârşite sau pentru omisiunile directoratului nu se întinde şi la membrul directoratului care a făcut să se consemneze, în registrul deciziilor directoratului, împotrivirea sa şi a înştiinţat despre aceasta, în scris, pe cenzori sau auditorii interni şi auditorul financiar.

Acţiunea în răspundere împotriva membrilor directoratului se realizează în condiţiile art.155 şi 1551 din lege.

II. Consiliul de supraveghere. Structura consiliului de supraveghere. Potrivit reglementării în vigoare, consiliul de supraveghere este format din cel puţin 3 membri şi cel mult 11. Numărul membrilor este stabilit prin actul constitutiv [art.153 alin.(3) din Legea nr.31/1990].

Preşedintele Consiliul de supraveghere se alege dintre membri săi.Condiţiile calităţii de membru al consiliului de supraveghere. Membrii consiliului de

supraveghere trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite de Legea nr.31/1990.Calitatea de membru al consiliului de supraveghere o poate avea o persoană fizică sau o persoană

juridică (art.15313 din lege).Persoana juridică numită în calitate de membru al consiliului de supraveghere are obligaţia să îşi

desemneze un reprezentant permanent, persoană fizică. Acest reprezentant este supus aceloraşi condiţii şi obligaţii şi are aceeaşi răspundere civilă şi penală ca şi un membru al consiliului de supraveghere persoană fizică. Răspunderea reprezentantului nu exonerează şi nu micşorează răspunderea solidară a persoanei juridice pe care o reprezintă.

Nu pot avea calitatea de membru al consiliului de supraveghere (art.153 din lege) persoanele care, potrivit legii, nu pot fi fondatori. Prin urmare nu poate fi membru al consiliului de supraveghere o persoană care, potrivit legii, este incapabilă sau a fost condamnată pentru faptele prevăzute de art.6 alin.(2) din lege.

Prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor pot fi stabilite condiţii specifice de profesionalism şi independenţă pentru membri consiliului de supraveghere.

Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membrii ai directoratului, sens în care nu pot cumula calitatea de membru al consiliuluide supraveghere cu calitatea de salariat al societăţii (art.153 din lege).

O persoană fizică membru al consiliului de supraveghere poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de membru al consiliului de supraveghere în societăţi de acţiuni al căror sediu se află pe teritoriul României (art.153 din lege). Această dispoziţie legală se aplică şi persoanei fizice reprezentant permanent al persoanei juridice membru al consiliului de supraveghere.

Desemnarea membrilor consiliului de supraveghere. Membrii consiliului de supraveghere sunt numiţi de adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia primilor membri, care sunt numiţi prin actul constitutiv (art.153 din Legea nr.31/1990).

Candidaţii pentru postul de membru în consiliul de supraveghere sunt nominalizări de către membri existenţi ai consiliului sau de către alţi acţionari.

În cazul vacanţei unui post de membru în cosiliul de supraveghere, consiliul va numi un membru provizoriu, până la întrunirea adunării generale a acţionarilor.

În situaţia în care vacanţa determină scăderea numărului membrilor consiliului de supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie să convoace fără întârziere adunarea şenerală a acţionarilor pentru completarea locurilor vacante. în cazul inacţiunii directoratului, orice parte interesată poate cere instanţei să desemneze persoana însărcinată cu convocarea adunării generale, care să facă numirile necesare.

Pentru a fi valabilă sub aspect juridic, numirea în calitate de membru al consiliului de supraveghere trebuie acceptată în mod expres de către persoana în cauză.

Persoana numită în calitate de membru al consiliului de supraveghere trebuie să încheie o asigurare pentru răspundere profesională.

Durata mandatului de membru în consiliul de supraveghere. Durata mandatului membrilor consiliului de supraveghere este stabilită prin actul constitutiv, fără a putea depăşi 4 ani (art.15312 din

Legea nr. 31/1990).Membri consiliului de supraveghere sunt reeligibili, exceptând cazul când actul constitutiv

prevede altfel.În privinţa primilor membri ai consiliului de supraveghere, durata mandatului nu poate depăşi 2

ani.Remunerarea membrilor consiliului de supraveghere. Remuneraţia membrilor consiliului de

supraveghere este stabilită prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor (art.153 din Legea nr.31/1990). Consiliul de supraveghere stabileşte o remuneraţie suplimentară a membrilor consiliului de supraveghere însărcinaţi cu funcţii specifice în consiliu. Creditarea de către societate a membrilor consiliului de supraveghere este interzisă de lege, indiferent de natura operaţiunii prin care se realizează (art.144 din Legea nr.31/1990).

Natura juridică a raporturilor dintre membrii consiliului de supraveghere şi societate. Potrivit Legii nr.31/1990, raporturile dintre membrii consiliului de supraveghere şi societate sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la mandat şi de dispoziţiile speciale ale legii societăţilor comerciale (art.72 din lege).

Concluzia se întemeiază pe dispoziţiile art.153 alin.(3) din lege, care prevăd că dispoziţiile art.1442 alin.(l) din lege se aplică, în mod corespunzător, şi membrilor consiliului de supraveghere. Art.1442 alin.(l) din lege face trimitere la art.72, care priveşte raporturile dintre administrator şi societate.

Atribuţiile consiliului de supraveghere. Legea nr.31/1990 prevede la art.153 principalele atribuţii ale consiliului de supraveghere, după cum urmează:

a) exercită controlul permanent asupra conducerii societăţii de către directorat;b) numeşte şi revocă membrii directoratului;a) verifică conformitatea cu legea, actul constitutiv şi hotărârile adunării generale a operaţiunilor de

conducere a societăţii;c) raportează cel puţin o data pe an adunării generale a acţionarilor cu privire la activitatea de

supraveghere desfăşurată.În mod excepţional, când interesul societăţii o cere, consiliul de supraveghere poate să convoce

adunarea generală a acţionarilor.Întrucât, prin definiţie, consiliul de supraveghere este un organ de control asupra activităţii de

conducere a societăţii, el nu poate avea atribuţii de conducere. Cu toate acestea, prin actul constitutiv se poate prevedea că anumite tipuri de operaţiuni nu pot fi efectuate decât cu acordul consiliului. într-un atare caz, în lipsa acordului consiliului pentru o anumită operaţiune, directoratul poate cere acordul adunării generale ordinare a acţionarilor, care poate fi dat cu majoritate de trei pătrimi din numaruIvoturdo aciionarilor prezenţi. Prin actul constitutiv nu se poate prevedea o alta majoritate şi nici alte condiţii pentru luarea hotărârii adunării generale.

Obligaţiile membrilor consiliului de supraveghere. Membrii consiliului de supraveghere trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile prevăzute de Legea nr.31/1990.

Membrii consiliului de supraveghere îşi vor exercita atribuţiile cu loialitate, în interesul societăţii (art.1441 din lege).

În considerarea rolului pe care îl au în asigurarea funcţionării societăţii, membrii consiliului de supraveghere sunt obligaţi să participe la adunările generale ale acţionarilor

Un membru al consiliului, care are într-o anumită operaţiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societăţii, are obligaţia să nu ia parte la deliberare şi sa informeze, în condiţiile art.1443 din lege.

Funcţionarea consiliului de supraveghere. Consiliul de supraveghere, ca organ colegial, funcţionează potrivit regulilor stabilite de actul constitutiv şi Legea nr. 31/1990

Consiliul de supraveghere se întruneşte cel puţin o data la 3 luni (art.153 din lege), este convocat de preşedintele său, care şi prezidează întrunirea consiliului.

Consiliul de supraveghere este convocat oricând la cererea motivată a cel puţin 2 dintre membrii consiliului sau ai directoratului. Întrunirea trebuie să aibă loc în cel mult 15 zile de la data cererii.

Dacă preşedintele nu dă curs cererii de convocare a consiliului, autorii cererii pot convoca ei înşişi consiliul, stabilind şi ordinea de zi a şedinţei.

La întrunirile consiliului de supraveghere pot fi convocaţi şi membrii directoratului, care, însă nu au drept de vot în consiliu.

Consiliul de supraveghere ia decizii în condiţiile de cvorum şi majoritate prevăzute de art.l53 20

din lege.Pentru validitatea deciziilor consiliului de supraveghere este necesară prezenţa a cel puţin

jumătate din numărul membrilor consiliului, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare.Deciziile în cadrul consiliului se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.În ceea ce priveşte numirea şi revocarea preşedintelui consiliului, deciziile se iau cu votul

majorităţii membrilor consiliului.Membrii consiliului pot fi reprezentaţi la întrunirile consiliului, dar numai de către alţi membri ai

consiliului.În caz de paritate a voturilor, preşedintele consiliului de supraveghere va avea votul decisiv, în

condiţiile art.15320 alin.(6)-(8) din lege. .Actul constitutiv poate prevedea că participarea la reuniunile consiliului să aibă loc şi prin

intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă, în condiţiile art.153 alin.(4) şi (5). Lucrările fiecărei şedinţe a consiliului de supraveghere trebuie consemnate într-un proces-verbal, care va cuprinde numele participanţilor, ordinea de zi, ordinea deliberărilor, deciziile luate, numărul de voturi întrunite şi opiniile separate. Procesul-verbal trebuie semnat de către preşedintele de şedinţă şi de către cel puţin un alt membru prezent al consiliului.

Revocarea membrilor consiliului de supraveghere. Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocaţi oricând de către adunarea generală a acţionarilor. Hotărârea ţara euo majoritate de cel puţin două treimi din numărul voturilor acţionarilor prezenţi (art.153 alin.(4) din Legea nr. 31/1990]. ,

Răspunderea membrilor consiliului de supraveghere. Membrii consiliului de supraveghere răspund în condiţiile Legii nr.31/1990 pentru prejudiciile cauzate societăţii o** r jctele lor, .

Potrivit art.153 alin.(3) din lege, membrilor consiliului de supraveghere li se aplică dispoziţiile art.1442 alin.(l) şi (5) din lege. În context, membrii consiliului de supraveghere răspund, ca şi administratorii, pentru respectarea obligaţiilor rezultate din «wr-i de numire şi cele prevăzute de lege (art.72) şi răspund solidar în cazurile prevăzute karL 73 din lege.

Totodată, răspunderea pentru actele săvârşite prin actele consiliului de supraveghere sau pentru omisiuni nu se întinde şi la membrii consiliului care au făcut să se consemneze în registrul deciziilor consiliului împotrivirea lor şi au înştiinţat despre aceasta în scris pe auditorii interni şi auditorul financiar [art.1442 alin.(5) din lege].

Acţiunea în răspundere împotriva membrilor consiliului de supraveghere este şiementată de art.155 şi 1551 din lege.

Comitetele consultative ale consiliului de supraveghere. Consiliul de supraveghere pane crea comitete consultative însărcinate cu realizarea de investigaţii şi elaborarea de recomandări pentru consiliu (art.15310 din Legea nr. 31/1990).

Domeniile în care îşi desfăşoară activitatea comitetele consultative sunt: auditul, remunerarea membrilor directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi a personalului, nominalizarea de candidaţi pentru diferitele posturi de conducere în societate.

În cazul societăţilor ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei abiigaţn legale de auditare financiară, crearea unui comitet de audit în cadrul consiliului este obligatorie.

Comitetul consultativ este format din cel puţin 2 membrii ai consiliului, cu condiţia a cel puţin un membru să fie independent.

În ceea ce priveşte comitetul de nominalizare, legea permite ca preşedintele directoratului să fie numit membru în acest comitet, fără ca prin aceasta să devină şi membru în consiliul de supraveghere.

În privinţa comitetului de audit, legea cere ca cel puţin un membru al acestui comitet să deţină experienţă relevantă în aplicarea principiilor contabile sau în audit financiar.

Comitetele consultative au obligaţia să înainteze consiliului de supraveghere în mod regulat rapoarte asupra activităţii lor.