filip florian: scrisoare „faptele, `ntotdeauna, pentru vor ... · toate bufni]ele, ultimul roman...

$: Filip Florian: Scrisoare „Faptele, `ntotdeauna, pentru vor ... · Toate bufni]ele, ultimul roman al lui Filip Florian, unul dintre cei mai aprecia]i [i mai `ndr\gi]i scriitori români,$
ANUL IX » NR. 377 » 1 – 7 decembrie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

Toate bufni]ele, ultimul roman al lui Filip Florian, unul dintre cei mai aprecia]i [i mai `ndr\gi]i scriitori români, afost cel mai bine v`ndut titlu Polirom la T`rgul de Carte Gaudeamus 2012. Scriu despre acest volum `n num\rul defa]\ Florin Irimia [i Bogdan-Alexandru St\nescu.

`n » paginile 10-11

LANSARE LAGAUDEAMUS 2012:

CCuuttiiaa ccuu bb\\ttrr`̀nniide AndreiOi[teanuO relatare de la eveniment, lacare au participat, al\turi deautor, criticii literari DanielCristea-Enache, Cosmin Ciotlo[[i Paul Cernat.

» pag. 8-9

Cu g`ndul `ntreDinu Lipatti [iIstoria Festiva-lului „GeorgeEnescu“...

Victor Eskenasy

~i dau dreptate profesorului Lu-cian Boia atunci c`nd declar\ cuvoce tare, nu numai ̀ n scris, c\ Ro-mânia este o ]ar\ imprevizibil\...

» pag. 6

Caragiale `nbenzi desenate

Olti]a C`ntec

Ca to]i b\ie]ii la v`rsta aceea, 11-12ani, `i urm\rea pe for]o[ii din fil-mografia american\: Robocop, Solda-tul universal, Terminator, Godzilla,Spider Man. Ca s\ se simt\ mai a-propiat de ei, Mihai Gr\jdeanu a`nceput s\-i deseneze.

» pag. 7

Scrisoarepentrumelomani

Avanpremier\

Datul `n spectacol

Dan Stanca –Craii [i mor]ii

Suplimentul de cultur\ publi-c\ `n avanpremier\ un fragmentdin volumul Craii [i mor]ii, de DanStanca, care va ap\rea `n cur`ndla Editura Cartea Româneasc\, ̀ ncolec]ia Proz\ . Volumul va fi dis-ponibil [i `n edi]ie digital\.

» pag. 12-13

Filip Florian:

„Faptele, `ntotdeauna, vor fi urmate de pove[ti, de-o mare de pove[ti“

FOTO

: con

stan

tinpi

stea

.wor

dpre

ss.c

om

http://constantinpistea.wordpress.com/

2 » actualitate

Ca orice t`rg de pe lumeaasta, [i iarmarocul de cartese `mparte `n dou\: taraba-gii [i mu[terii. Gaudeamusulde anul acesta a avut din plin[i de unii, [i de al]ii, fiecarecu necazurile [i bucuriile lui.De-o parte a tarabelor s-aua[ezat cumin]i editurile, decealalt\ parte s-au preum-blat, cu un ochi pe portofel[i cu cel\lalt pe titluri, citi-torii. La v`nzoleala ce-a ie[itputem trage destule `nv\-]\minte. Iar unul dintre elear fi acela c\, spre necazulrevolu]iei digitale, cartea ti-p\rit\ este `nc\p\]`nat\ [i nuvrea s\ moar\ nicidecum. Unaltul ar fi c\ atmosfera de t r̀gnu se compar\ cu nimic.

Florin Iorga

Editurile [i problemele lor

Organizatorii au anun]at nu maipu]in de 370 de expozan]i. Se dedu-ce de aici c\ industria c\r]ii este ̀ n-c\ vie. De acord, e vie, dar [i agitat\.Oamenii din edituri furnic\reau [isporov\iau parc\ mai r\u dec`t ci-titorii. Cam a[a: la c`t trebuia s\ vi-n\ invitatul X? , unde-i autorul Y? ,b\i, v-am zis c\ trebuia s\ facem un

tiraj mai mare! , cine naiba a aduscameramanii \[tia? , `mi ]ii [i mielocul c`t s\ trag dou\ fumuri? ,iar s-a dat peste cap programul de

lans\ri , n-am timp de asta acum ,

unde-s cameramanii? , m\ doarespatele etc.

Pe un asemenea fundal sonor[i-au disputat editurile cititorii, te-leviziunile, vorbitorii de la lans\ri[i premiile. Acestea din urm\ nu aufost pu]ine: Trofeele Gaudeamuspentru edituri (Humanitas, Rao [iNemira) [i Cea mai r`vnit\ carte aT`rgului (Parabolele lui Iisus. Ade-v\rul ca poveste de Andrei Ple[u),ambele acordate prin votul publi-cului, Trofeele presei ( JurnalulNa]ional , Europa FM [i TVR1),Premiul Educa]ia (Academia deStudii Economice din Bucure[ti) [iPremiul pentru traducere (BrunoMazzoni). La urm\, dar nu `n ulti-mul r`nd, anul acesta Miss Lec-tura a fost desemnat\ domni[oaraAlina Mihai, student\ la UNATC.

De-ale cititorilor

Pe aceia[i 14.000 de metri p\tra]i pecare au trudit editurile [i-au tocit`nc\l]\rile cei 112.000 de vizitatori.Au schimbat opinii docte [i ama-bilit\]uri, s-au c\lcat pe bombeurila coad\ pentru un autograf, au a-

furisit pre]urile de la restaurant,s-au bucurat de reduceri, au aler-gat de la o lansare la alta [i s-au `n-tristat c\ nu pot cump\ra c`t s`nt ei`n stare s\ citeasc\. {i, desigur, s-ausim]it importan]i pentru c\ seafl\ acolo, printre mii de metricubi de carte [i sute de eveni-mente culturale.

Normal, nici ei nu au fost preasilen]io[i: ai v\zut-o pe asta? ,standul lor e mai `ncolo, pe dreap-

ta , v\ dau eu m\runt , stai cu-minte l`ng\ tata , am v\zut-o peraftul de sus , `mi pute]i acorda unautograf , hai, c\ a ̀ nceput , un-de-i \la micu ? , am v\zut prea mul-te , aici unde se poate bea o bere? ,

nu v\ sup\ra]i, c`nd `ncepe? .

Monotonia care ne convine

~n mare, a fost o edi]ie ca multe al-tele. Sper s\ pot folosi prezentularticol [i la anul [i c\ nu va obser-va nimeni m\g\ria, mai ales dac\schimb ni[te cifre [i vreo c`teva ti-tluri. ~n afar\ de faptul c\ a[ fi unlene[ odios, nu ar fi nimic r\u `nasta. Ar ̀ nsemna c\, ̀ n ciuda crizei,oamenii din edituri, libr\rii [i ti-pografii `[i iau `n continuare sa-lariile, oamenii de pe strad\ `[imai pot permite c\r]i, iar t`rguriles`nt la fel ca odinioar\. Este genulde monotonie care convine tuturor,mai ales la vreme de criz\.

PPEE SSCCUURRTTFilip Florian vine la Ia[i cu Tooatee bufni]eeleeMar]i, 4 decembrie, la ora 18.30, la Teatru Fix din Ia[i (str. Cuza Vod\nr. 10, subsol), Filip Florian, unul dintre cei mai aprecia]i [i mai `n-dr\gi]i scriitori români, va sus]ine o lectur\ public\ din cel mai re-cent roman al s\u, Toate bufni]ele, lansat la Gaudeamus 2012 [i `nedi]ie digital\, unde a fost cel mai bine v`ndut titlu Polirom. Lectu-ra va fi urmat\ de un dialog cu scriitorii Lucian Dan Teodorovici,Florin L\z\rescu [i redactorii revistei Alecart . Filip Florian s-an\scut la 16 mai 1968, `n Bucure[ti. Primul s\u roman, Degete mici,a fost recompensat cu Premiul pentru debut al României literare ,Premiul de excelen]\ pentru debut `n literatur\ al Uniunii Na]io-nale a Patronatului Român [i Premiul Uniunii Scriitorilor pentrucel mai bun debut `n proz\.

Daniela Zeca `l conduce pe Omarr ceeloorrb la SibiuS`mb\t\, 8 decembrie, ora 12.00, `n Amfiteatrul C1 din cadrul Univer-sit\]ii Lucian Blaga din Sibiu va avea loc lansarea celui mai recentroman publicat de Daniela Zeca la Editura Polirom, Omar cel orb, ul-timul din trilogia oriental\ ce cuprinde romanele Istoria roman]at\a unui safari [i Demonii v`ntului. Al\turi de autoare, vor lua cuv`n-tul Rodica Grigore, Ion Dur [i Lucian Grozea. Cu acest prilej va fiproiectat [i filmul documentar de televiziune Focul lui Zarathustra,realizat de autoare director de imagine: Mihai-Adrian Buzura; edi-tor imagine: Ionu] Andrei; redactori: Cristina D\nil\, Radu D\nil\.Omar cel orb a ap\rut de cur`nd `n colec]ia Ego. Proz\ a EdituriiPolirom, fiind disponibil [i `n edi]ie digital\, [i se afl\ pe locul altreilea `n topul celor mai bine v`ndute c\r]i Polirom la recent `n-cheiata edi]ie a T`rgului de Carte Gaudeamus 2012.

BBooiiaa [[ii FFlloorriiaann –– mmaaiittaarrii ddeecc`̀tt MMoo YYaann!!

Surprinz\tor sau nu, proasp\tulc`[tig\tor al Premiului Nobelpentru Literatur\, Mo Yan, nu areu[it s\ urce `n topul celor maibine v`ndu]i autori de la T`rgulGaudeamus 2012. Au ajuns a-colo, g`dil`ndu-ne delicat fibrana]ional\, Filip Florian cu Toa-te bufni]ele (Polirom) [i LucianBoia cu De ce este România altfel?(Humanitas). Probabil s-a nime-rit s\ fie a[a doar pentru a de-monstra c\ propozi]ia autoriiromâni nu se v`nd este perimat\.

Gaudeamus 2012

Unde-s c\r]i, emult\ t`rguial\

Top 5 Polirom:1. Toate bufni]ele, Filip Florian 2. Exerci]ii de echilibru, Tudor Chiril\ 3. Omar cel orb, Daniela Zeca [i Jacob se hot\r\[te s\ iubeasc\,C\t\lin Dorian Florescu4. Fata tatei [i mama fetei. Istoria uneivie]i `ntre România [i Elve]ia, SandaBudi[5. Cel care m\ a[teapt\, ParinoushSaniee

Top 5 Cartea Româneasc\: 1. Vie]ile paralele, Florina Ilis 2. Cronicile genocidului,Radu Aldulescu 3. Ultima fotografie, Bogdan Hrib4. Teatru 7, Radu F. Alexandru5. Cabaretul cuvintelor,Matei Vi[niec

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 377 » 1 – 7 decembrie 2012

actualitate « 3

Experimente pe muchie [i cu `ncetinitorul la BIEFF

Iulia Blaga

Competi]ia lui interna]ional\ e, defapt, un best of al celor mai bune [imai inovatoare scurtmetraje recen-te, premiate sau cel pu]in prezenta-te la cele mai mari festivaluri inter-na]ionale. Ini]iativa lui Copel Moscude a organiza, `ncep`nd cu 2010, unfestival care s\-i inspire pe studen-]ii de la universit\]ile de film [i dearte deopotriv\, ar\t`ndu-le ce semai poart\ ̀ n materie de film expe-rimental ̀ n sezonul ̀ n curs, a venit pecalapodul Adinei Pintilie, cineastacunoscut\ pentru originalitatea eidevenind ̀ nc\ de la prima edi]ie cu-ratorul selec]iei interna]ionale.

Calitatea selec]iei teconvinge s\ revii

Dac\ nu [tii precedentele dou\ edi-]ii, festivalul `]i c`[tig\ `ncrederearepede. Catalogul e mai mult un vo-lum dec`t ni[te casete tehnice prinse`ntre coperte, `n holul cinematogra-fului Scala po]i bea whisky Jame-son gratis (competi]ia JamesonFirst Shot e printre parteneri), pro-iec]iile n-au probleme tehnice [i,chiar dac\ la gala de deschidere tre-buie s\ a[tep]i o dat\ s\ `nceap\[i pe urm\ s\ se termine listele [i

reclamele sponsorilor (bine c\ s`nt),calitatea selec]iei te convinge s\revii.

Festivalul s-a deschis pe 20 no-iembrie, cu filmul lui Kim Ki-dukPieta, proasp\t posesor al Leului deAur la Vene]ia, precedat de scurtme-trajul lui Terry Gilliam, The WhollyFamily (Premiul Academiei Euro-pene de Film 2011). S-a stat [i pe jos.The Wholly Family nu e un film du-p\ care s\ te omori, totu[i, dar e del\udat gestul unei cunoscute firmeitaliene de spaghetti care s-a oferits\-l finan]eze pe Gilliam apropo,Gilliam, care a filmat/filmeaz\ subradar la MediaPro Pictures Zero The-orem (cu Matt Damon, ChristophWaltz [i Tilda Swinton), n-a venitla proiec]ie. ~n schimb, Copel Moscua spus pe scen\ c\ Peter Greenaway,care din prieten al festivalului adevenit directorul lui onorific, vafi prezent la ̀ nchidere, 25 noiembrie,c`nd ̀ [i va prezenta Goltzius and thePelican Company, film care a avutpremiera mondial\ foarte recent,la Festivalul de la Roma. Copel Moscul-a dat de gol pe Greenaway, dezv\-luind c\ interesul acestuia pentru Ro-mânia se datoreaz\ [i faptului c\ ar do-ri s\ toarne aici urm\torul s\u film(Goltzius... era coprodus cu Croa]ia).

Pieta de la Cannes laBucure[ti

Pieta `ncepe abrupt, cu o trimiterela Dream, filmul lui Kim Ki-duk din2008, `n care actri]a Lee Na-youngaproape c\ se sp`nzurase film`nd osinucidere. Dac\ trauma acestui in-cident i-a trecut lui Kim sau nu, as-ta nu se [tie ca p\m`ntul (ea a stat laoriginea lui Arirang, falsul docu-mentar care i-a adus coreanului Pre-miul sec]iunii Un Certain Regardanul trecut la Cannes), pentru c\Pieta nu vorbe[te doar despre bani,a[a cum au remarcat criticii str\-ini, ci [i despre moarte, iubire, r\z-bunare [i, mai ales, traum\, lucruricare n-au leg\tur\ imediat\ cu ba-nii. Pentru personajul central al fil-mului, un recuperator de datoriicare ì maltrateaz\ pe datornici f\-r\ ca [eful s\ i-o cear\, banii s`ntdoar pretextul. Motiva]ia lui e in-vidia fa]\ de datornicii care au pecineva pentru care s\ se ̀ mprumu-te/sacrifice (o so]ie, o mam\, un co-pil). Universul lui Kim Ki-duk eaproape post-apocaliptic dac\ n-arfi real o insul\ de bordeie din ta-bl\ `ntr-un ora[ de zg`rie-nori. Olume pe cale de dispari]ie, pentru c\`n cur`nd cocioabele vor fi d\r`ma-te [i `nlocuite de al]i zg`rie-nori. Olume de metal ruginit, `n care oame-nii muncesc printre cuie, ]evi, bor-ma[ini [i alte fiare, [i `n lumeaasta coclit\ ̀ n care Lee Kang-do ̀ na-inteaz\ rup`nd mìni [i picioare seinsereaz\ `ntr-o bun\ zi o femeiet\cut\ [i tenace, ce pretinde c\ emama care l-a p\r\sit la na[tere. Da-c\ e u[or s\ b\nuie[ti ̀ ncotro se du-ce filmul dup\ ce o `ncearc\ pefemeie cu teste care de care maiodioase (p`n\ la viol), Lee Kang-doaccept\ elementul feminin [i `nce-pe s\ se lase `mbl`nzit , e relativdificil s\ prevezi [i sf`r[itul. Ce ereconfortant e refuzul lirismului [ifelul cum, `n ciuda violen]ei, filmul

se orienteaz\, nu f\r\ o oarecaretandre]e, ̀ n dezgust [i oroare, spre opoveste moral\ c\reia referin]ele lacre[tinism ̀ i dau o fals\ perspectiv\.

At the Formal – [apteminute haotic controlate

Filmul care mi-a pl\cut cel mai multla BIEFF 2012 a fost At the Formal,un film australian de [coal\ semnatde Andrew Kavanagh. Preocupatde felul cum ritualurile arhaice s-aup\strat p`n\ azi ([i consacr\ acesteiteme o trilogie de scurtmetraje), Ka-vanagh filmeaz\ dintr-un singurplan-secven]\ de [apte minute cumdegenereaz\ o petrecere de absolvirea liceului. Toate cele [apte minuteale filmului s`nt redate cu `ncetini-torul, camera plimb`ndu-se prin mi[-c\ri haotic-controlate prin masapetrec\re]ilor, decup`nd momenteizolate, revenind la ele printr-unocol [i culmin`nd, pe m\sur\ cespiritele se ̀ ncing (b\ie]ii se pilesc[i fac pipi pe gazon, profesorii sepilesc [i ̀ ncep s\ pip\ie elevele), cuun gest sacrificial nea[teptat:s\rb\toritului i se taie g`tul.

Gestul rimeaz\ cu logoul festiva-lului bucure[tean, care `nf\]i[ea-z\ un melc `naint`nd pe o lam\ deras. Nici urm\ de masochism oride sadism. Aceste filme un pic dife-rite, un pic u[chite, provocatoare,picante, unele cu preten]ii, altelesincer inovatoare, ì dau specta-torului hr\nit `n cea mai mare par-te a timpului cu re]ete (americane`n principal) senza]ia c\ ̀ [i ̀ mpros-p\teaz\ creierul, c\ exist\ infinitemodalit\]i de a face un lucru oric`tde banal dec`t cele pe care s`ntemantrena]i s\ le facem [i pe care leexecut\m din reflex.

„Exchange your patience, exchange your sins”, scrie pe ecran cineastul libanezMahmoud Hojeij, autorul lui Impossible Exchange, un film de 10 minute, `n caregestul unui localnic de a arunca unei europence, peste bordul unui vapor pe plecate,un covor de v`nzare e redat cu `ncetinitorul, decortic`nd gestica p`n\ la motiva]iile[i implica]iile sociale cele mai intime ale rela]iei – aproape abstracte – dintre doistr\ini. {i un festival de film – mai ales experimental – e un schimb `ntreselec]ioneri [i public, dup\ cum e unul, la un nivel mai discret, `ntre filme [i public.Festivalul Interna]ional de Film Experimental Bucure[ti sau BIEFF – cum sun\acronimul lui englezesc – bifeaz\ ambele variante.

Focus peexperimentul `n cinema [i `n arta vizual\BIEFF a avut `n acest an, pel`ng\ filmele din Competi]iaInterna]ional\, mai multe pro-grame paralele ob]inute prinparteneriate sau festivaluri deprestigiu ca: Centrul GeorgesPompidou, Le Fresnoy Stu-dio National des Arts Contem-porains, Netherlands MediaArt Institute, EYE Film Insti-tute Netherlands, Festivalulde la Cannes sec]iunea Quin-zaine des Réalisateurs , Festi-valul Interna]ional de Scurtme-traj Oberhausen, IDFA Fes-tivalul Interna]ional de Docu-mentar Amsterdam.

Creat sub patronajul Uni-versit\]ii Na]ionale de Art\Teatral\ [i Cinematografic\Bucure[ti [i al Universit\]iiNa]ionale de Arte, cu sprijinulCentrului Na]ional al Cinemato-grafiei, BIEFF are ca principalcentru de interes experimentul`n cinema [i `n arta vizual\.

Juriul edi]iei din acest an afost compus din ChristopheLeparc Managing Directoral sec]iunii Quinzaine desRéalisateurs a Festivaluluide la Cannes, JonathanPouthier programatorul de-partamentului cinema de laCentre Pompidou, FrançoisBonenfant [ef de lucr\ri laStudioul Na]ional de ArteContemporane Le Fresnoy,Anna Abrahams ProjectLeader Programming la EYEFilm Institute Netherlands,Brigitta Burger-Utzer direc-torul firmei de distribu]ie aus-triece Sixpackfilm [iLauren]iu Damian pre[edin-tele Senatului UNATC.


» Aceste filme un pic diferite, un pic u[chite,provocatoare, picante, unele cu preten]ii, altelesincer inovatoare, ì dau spectatorului hr\nit `n ceamai mare parte a timpului cu re]ete (americane `nprincipal) senza]ia c\ `[i `mprosp\teaz\ creierul.Pieta de Kim Ki-duk

At the Formal de Andrew Kavanagh

» CContinuare `̀n ppagina 44

4 » opinii

» CContinuare ddin ppagina 33

Mens sana in corporesano – r\zboiul dintrevoin]\ [i corp

Mens sana in corpore sano (de Ju-liano Dornelles, Brazilia), care aprimit anul trecut Men]iunea Spe-cial\ a Juriului la Locarno, e po-vestea obsesiei unui body builder(Flavio Danilo), al c\rui trup sf`r-[e[te prin a se revolta [i a-[i dis-truge st\p`nul. Corpul umflat deefort [i steroizi, filmat mereu de a-proape [i alc\tuind un mecanismaproape organic cu aparatele lacare lucreaz\ (de[i, nu de pu]ine ori,]i-e team\ s\ nu pocneasc\), are `n-tr-adev\r o tensiune interioar\ cres-c`nd\. ~n timpul zilei, sportivulse supune con[tiincios exerci]iilor(chiar [i noaptea), f\r\ ca nimics\ nu se citeasc\ pe fa]a lui, darc`nd adoarme, subcon[tientul lui`ncepe s\ se umfle ca laptele pe so-b\ [i pl\cerile reprimate s\ cape-te chip. De pild\, dorin]a de a savu-ra o por]ie de cartofi cu ou\. Darou\le s`nt `n coaj\, iar coaja lor emoale ca `n reclamele la past\ dedin]i (jum\tatea de ou care a stat`n ap\). Pe acest fond de pericol di-fuz, r\zboiul care izbucne[te `ntrevoin]\ [i corp are efectul unei sur-prize, iar apari]ia efectelor gore,tratate ca f\r\ prea mare importan-]\ pentru poveste (sportivul se du-ce supus la sal\, chiar dac\ e plin des`nge), d\ dimensiunea exact\ acelebrului dicton antic citit `n o-glind\. Rescris, acesta ar suna a[a:

C`nd mintea nu mai e s\n\toas\,[i corpul o ia razna .

Addicted – obsesie `n alergare

Despre alt gen de obsesie vorbe[teAddicted (de Peter Baranowski, Ger-mania), distins cu Leopardul deAur pentru scurtmetraj anul tre-cut la Locarno. Filmul are 23 deminute [i un personaj care nu prease vede, de[i e prezent tot timpul.Filmat dintr-un fals POV (cameranu e a[ezat\ `n locul eroului, pescaunul [oferului, ci u[or lateral),Addicted urm\re[te firul nebu-niei unui b\rbat care pleac\ dinGermania spre Maroc, unde iubi-ta lui se afl\ la burs\. De fapt, nu[tim dac\ respectiva mai e iubitalui, pentru c\, de[i o sun\ obsesiv,ea nu vrea s\-i r\spund\ (ba, la unmoment dat, la telefonul ei r\s-punde un b\rbat). Ce e interesant

`n aceast\ abordare care ne ]ine `nscaunul [oferului, dar pu]in deta-[a]i, e felul `n care drumul se des-f\[oar\ `n sincron cu starea despirit a eroului. C`nd intr\ `n Ma-roc [i, deci, se apropie tot mai multde destina]ie starea de suresci-tare cresc`nd [i pentru c\ nu reu-[e[te s\ dea de fat\ , eroul `nce-pe s\ fie tachinat de ni[te [oferib\[tina[i. De[i are vagi trimiteri laThe Duel, debutul lui Steven Spiel-berg, filmul nu ajunge la horrortocmai pentru c\ eroul are altelucruri pentru care s\ se streseze`n loc s\ le dea ap\ la moar\ unoridio]i. Nu vrea dec`t s\ ajung\ mairepede la destina]ie. Dar nu [timdac\ o va face, pentru c\ finalul vi-ne parc\ plictisit, c`nd camera numai reu[e[te s\ urm\reasc\ firultot mai stins al lanternei cu careb\rbatul urc\ pe un deal pentru c\nu are semnal la telefon tamanc`nd `l sun\ fata. Dac\ `n `ntuneri-cul etan[ de pe ecran personajula c\zut `n m`inile celor care se ju-caser\ cu nervii lui pe [osea nune mai intereseaz\, de vreme cepentru noi filmul s-a [i terminatodat\ cu lumina.

The Man That Got Away –biografie muzical\

Foarte reconfortant e The ManThat Got Away, scurtmetraj cana-dian semnat de Trevor Anderson[i recompensat cu Premiul DAADla Berlin `n acest an. Andersonface un inedit film biografic muzi-cal, retras`nd prin intermediul a[ase capitole/[ase c`ntece via]a un-chiului s\u Jimmy, persoan\ spe-cial\ [i fragil\ care a plecat mari-nar ca s\ fie cu b\ie]ii, a dansatpe Broadway, s-a ̀ mprietenit la dez-intoxicare cu Judy Garland [i amurit `n s\r\cie. Filmul cucere[tede la bun `nceput prin combina]ia

dintre clasic [i modern (melodi-ile, coregrafia, costumele s`nt retro,de[i toate capitolele se desf\[oa-r\ `n acela[i spa]iu o parcareetajat\, f\r\ scenografie, ca `ntr-unfilm de Lars von Trier) [i prin felulrelaxat `n care trateaz\ despre lu-cruri tragice. ~nt`lnirea cu JudyGarland interpretat\ de ConnieChampagne, care poate nu arat\chiar ca Garland, dar are o voce a-sem\n\toare are aerul inefabilal scurtelor `nt`lniri care mar-cheaz\ o via]\.

Avioanele din MovingStories [i From Tokyo

Moving Stories, semnat de belgia-nul Nicolas Provost [i prezentat `nsec]iunea Orizzonti a Festiva-lului de la Vene]ia 2011, folose[teimagini din arhiva Boeing, pe ca-re le recompune ad\ug`ndu-le unmisterios comentariu din off din-tre un b\rbat [i o femeie. Inutil despus c\ imaginile cu aeronava fil-mat\ din spate (cu condensulcurg`nd [uvoaie `n urma ei) saudin fa]\, de la mic\ apropiere, s`ntnu doar extrem de frumoase, dar

aproape abstracte. Filmat zbur`ndnumai spre apus, singur deasu-pra norilor, avionul d\ impresiac\ nu se va opri niciodat\. Seam\-n\ cu un aparat etan[ care nu ecreat de oameni [i nici nu transpor-t\ oameni. Tot despre avioane evorba [i `n scurtmetrajul rusescFrom Tokyo, de Alexei German

Jr., care a fost prezentat tot laVene]ia, Orizzonti , `n 2011. Laun nivel mai uman dec`t prece-dentul, el face din avion un spa-]iu unde cei vii, c\l\torii, se pot `n-t`lni cu sufletele celor mor]i. C`ndavionul ajunge la destina]ie, mor-]ii `i conduc pe cei dragi p`n\ laterminalul Sosiri .

Cine [i ce a c`[tigat» Premiul BIEFF, oferit de UNARTE, a fost c`[tigat `ns\ de Mete-

or (regia Matthias Müller [i Christoph Girardet, Germania),un film de montaj care adun\ meticulos, `n doar 15 minute,imagini din aproximativ 30 de filme clasice, de la Nota 0 lapurtare, Les Portes de la nuit, Cele 400 de lovituri, Le ballonrouge sau Oliver Twist p`n\ la SF-uri ale anilor 50 ca Destina-tion Moon sau Flight to Mars. Cu un text din off ca un basm deo candoare otr\vit\, Meteor transform\ materialul de la carepleac\ `ntr-o poveste despre copil\rie [i maturizare, bif`nd tea-ma, fascina]ia pentru pericol [i nevoia de libertate.

» Premiul de Imagine, acordat de Kodak Cinelabs România, arevenit peliculei portugheze The Waves/As ondas, realizat\ deMiguel Fonseca, `n care imaginile valurilor pe care oceanul leaduce la ]\rm [i, mai ales, zgomotul lor `nso]esc zilele pe caredou\ surori ca fe]ele aceleia[i monede (una s\n\toas\, cealalt\bolnav\, am`ndou\ ar\t`nd aproape identic) le petrec `ntre ocamer\ auster\ [i o plaj\ spectaculoas\. Dac\ Meteor a luat celmai important premiu al festivalului poate [i pentru c\ erachintesen]ial, The Waves s-a impus de la sine pentru Premiulde Imagine. Atent construit la acest capitol, filmul alterneaz\prim-planurile `n secven]ele de interior cu planurile foarte largi,filmate de multe ori `n plonjeu, de pe plaja unde oamenii s`ntmereu la extremitate, insesizabili. ~n acest peisaj solemn, moar-tea unui om e [i ea insesizabil\, fireasc\.

» O Men]iune Special\ a revenit documentarului turco-românConnection Lost, regizat de Paula One] [i Manuela Borza, caremai fusese premiat [i `n Competi]ia Local\ a TIFF Cluj-Napoca. Alc\tuit mai ales din discu]ii pe Skype dintre celedou\ autoare (plecate `n Turcia cu burse Erasmus, dorind s\r\m`n\ acolo) [i familiile lor, filmul surprinde spontan [i efi-cient ciocnirea dintre culturi, prejudec\]ile date denecuno[tin]\, falia dintre genera]ii, dar [i for]a leg\turilor defamilie.


Experimente pe muchie [i cu `ncetinitorul la BIEFF

Moving Stories de Nicolas Provost

Meteor de Matthias Müller [i Christoph Girardet


opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Biblioteca din PetrilaIon Barbu

Dac\ ar sta cineva s\ urm\reas-c\ opiniile despre str\ini expri-mate pe site-urile cotidienelor dediver[ii c\tre comentatori, ar ajun-ge la concluzia c\ românii s`nt ona]iune de xenofobi dintre cei maiprimitivi. R\bufnirile de ur\ [i dis-pre] apar de obicei c`nd s`nt a-tinse subiecte sensibile [i multesubiecte s`nt azi sensibile pentruun popor at`t de frustrat cum ecel român , dar mai ales c`nd ci-neva amenin]\ viziunea asupraidentit\]ii na]ionale promovat\`n ultimul deceniu al regimuluiCeau[escu [i perpetuat\, `n liniimari, p`n\ azi.

Astfel de comentarii furioases`nt previzibile c`nd e vorba, deexemplu, de subiecte ce atinga[a-numita fiin]\ na]ional\ , cum

ar fi autonomia }inutului Secu-iesc. Numai c\ limbajul folosit deromânii verzi ar st`rni ̀ ntr-un ob-servator neimplicat mai degrab\repulsie dec`t simpatie fa]\ de a-ce[ti patrio]i. Cum s\ empatizezicu cineva care, dup\ ce cite[te untext despre o manifesta]ie a etni-cilor maghiari, anun]\ c\ vrea s\`[i fac\ nevoile pe bozgorii bo-r`]i , s\ le umple g`turile cu ghe-te [i s\ le ia arm\sarii `n rud\?(Cu o `ntrebare suplimentar\: ceare românul verde cu arm\sarii [ide ce i-ar lua `n rud\?) To]i un-gurii s\ mearg\ `n Mongolia... [is\ cear\ acolo autonomie, s`nt unpopor de rahat , scrie altcineva.{i apoi, altundeva: Dar o pwl\ `ncoor nu vrei, boarf\ de Buda? c\ci de ceva vreme astea s`nt for-mele grafice cu care se r\spundela `ncerc\rile de filtrare a comen-tariilor vulgare: pwla, foot, muesau m.u.i.e. [i alte variante la felde inventive. Nu ne pricepem noila multe, dar la proferat `njur\turis`ntem `n prima lig\.

Ungurii ca ungurii, dar ce re-ac]ii a st`rnit vestea c\ regizorulFlorin Iepan `[i lanseaz\ filmuldocumentar Odessa, care are ca te-m\ oribila masacrare a popula-]iei evreie[ti din zona respectiv\de c\tre armata român\ `n alDoilea R\zboi Mondial! Rar am`nt`lnit vreun comentator care s\cread\ c\ românii (fie [i cei de a-tunci) ar purta vreo vin\. La su-gestia lui Iepan cum c\ guvernul

român ar trebui s\ cear\ iertareevreilor, victimelor [i urma[ilorlor, cineva exclam\ `nfuriat [ipatriotard: Familiilor solda]ilorromâni asasina]i prin aruncarea`n aer a cl\dirii comandamentuluiromân din Odessa le-a cerut cine-va dintre autorii atentatului ier-tare? . Altcineva relativizeaz\: Nuputem sc\pa din discu]ie ororilecomise de comuni[tii ru[i, `mpre-un\ cu indivizi de etnie mozaic\,`mpotriva popula]iei [i armateiromâne `n Odessa ca [i cum as-ta ar scuza genocidul din 1941. ~nfine, altcineva r\bufne[te `mpo-triva regizorului [i a acoli]ilorlui: Ce a]i inventat voi, tic\lo[i-lor! Scrie]i un documentar de e-vreul securist Nikolski, c`te crimea s\v`r[it Securitatea condus\ deel... . Regizorul prime[te, s\racul,[i indica]ii mai precise: M\i, Le-pane [sic!], m\i jidane! C`nd o s\faci un film cu jidanca Ana Pauker[i banda ei de jidani care au omo-r`t un milion de români? . Iepan enumit tr\d\tor na]ional, unealt\,slug\, iar Antonescu, desigur, erouna]ional. Iar `n scurt timp, comen-tariile ajung la fantasme eroticecu fiicele sau so]iile altor comen-tatori, care `ncearc\ s\ apere de-mersul regizoral, [i din c`nd `nc`nd mai s`nt `njura]i a[a, ca s\fie, [i bozgorii .

Cu scuzele de rigoare fa]\ de co-mentatorii decen]i (exist\ [i a[a ce-va), cred c\ subsolul articolelordin cotidienele online a devenit demult o groap\ de gunoi a frustr\ri-lor individuale [i na]ionale. For-ma asta de patriotism, patriotismulpwlei [i al coor-ului, face mai multr\u dec`t bine. E o dovad\ de ima-turitate [i proast\ cre[tere, com-binate cu o schizofrenie identita-r\ ce se cere tratat\ urgent.

Fiindc\, de exemplu, dup\ toate`njur\turile [i acuzele la adresaungurilor sau a evreilor [i a slu-gilor lor, mereu se g\se[te c`te uncomentator care s\ explice c\ po-porul român e unul tolerant. Chiarprea tolerant . Chiar a[a?

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

Un poporprea tolerant

» Subsolul articolelor din cotidienele online a devenit de mult ogroap\ de gunoi a frus-tr\rilor individuale [ina]ionale. Forma astade patriotism, patri-otismul pwlei [i alcoor-ului, face maimult r\u dec`t bine. E odovad\ de imaturitate[i proast\ cre[tere, com-binate cu o schizofre-nie identitar\ ce secere tratat\ urgent.


6 » muzic\

Cu g`ndul `ntre Dinu Lipatti[i Istoria Festivalului„George Enescu“...

Cum altfel s\ `n]elegi absen]a Lui-zei Borac din concert, de exemplu,la Zilele Dinu Lipatti, exact la o vre-me c`nd noul ei set de discuri, con-sacrat special muzicii de pian a com-pozitorului român, este distribuitde toate magazinele din Occident?Cum s\ `n]elegi surpriza total\ aunor prieteni, de regul\ foarte bineinforma]i, la o benign\ `ntrebaredespre un DVD realizat sub egidaTVR/Ministerul Culturii/Arte-xim, intitulat Istoria Festivaluri-lor George Enescu ?

Ar fi nedrept s\ omit anun]ulap\rut zilele acestea pe site-ul Ra-dio România Muzical, [i anume c\noile discuri ale compozitorului Li-patti, `nregistrate de Luiza Borac,vor fi difuzate, aproape integral,duminic\, 2 decembrie, de la ora10:30. ~mi vine s\ z`mbesc [i s\spun c\ vor fi auzite de aproapeto]i melomanii, amatori, dat\ fiindraza de acoperire a acestui canalradio de cultur\, ca [i interesul ofi-cialit\]ilor pentru acest ultim su-biect . Dar cum pianista a preferats\ evite un interviu cu radioul pen-tru care lucrez [i s\pt\m`nalul pecare ̀ l citi]i, evit`nd, implicit, un co-mentariu deschis asupra mentali-t\]ilor [i obiceiurilor din lumeamuzical\ româneasc\, nu-mi r\m`-ne dec`t s\ v\ ̀ ndemn s\-i afla]i opi-niile ascult`nd România Muzical.

Altfel, merit\, f\r\ discu]ie, s\v\ procura]i cele dou\ discuri Pia-no Music of Dinu Lipatti ap\rutela casa britanic\ Avie (AV 2271),`n primul r`nd, desigur, pentru ca-litatea pianisticii Luizei Borac,acompaniat\ `n Concertino `nstil clasic op. 3 de mereu excelen-ta orchestr\ Academy of St Mar-tin in the Fields, aici sub bagheta

lui Jaime Martin. ~n al doilea r`nd,setul merit\ cunoscut pentrupiesele imprimate lucru curios! pentru prima oar\ pe disc (Sona-ta `n re minor, 1932; Navarra, 1940;Fantasie, 1940). A[ ad\uga [i evi-den]ia [i excelentul text al livretu-lui discului, semnat de Mark Ain-ley, cercet\tor canadian proba-bil cel mai avizat [i cu certitudi-ne cel mai pasionat la ora actual\`n lume al lui Lipatti.

~n piesa principal\ a setului,Concertino `n stil clasic op. 3, Lu-iza Borac are o concuren]\ seri-oas\ `n `nregistrarea p\strat\ dela Lipatti `nsu[i, din, se pare, 1948,[i care a fost publicat\ de maimulte ori pe CD din 1990 `ncoace(Philips 426 100-2, ArchiphonARC-112/113, HPC091-92). O `nre-gistrare interesant\, cu un alt eleval Floric\i Musicescu, CorneliuGheorghiu, poate fi ascultat\ peYouTube, dintr-un concert cu Or-chestra de camer\ de la Lausanne.Mai recent, piesa a fost `nregis-trat\ [i de profesoara Ninuca O[a-nu, `mpreun\ cu Orchestra Con-servatorului G. Dima `n 1987,pe un disc vinil, Electrecord (ST-ECE 03101). Ulterior, ea a fost re-luat\ pe cele dou\ discuri com-pact publicate `n 1994 de compa-nia Seven Seas, sub licen]\ Elec-trecord, cu titlul Dinu LipattiWorks Vol. 1 & 2 (KICC 147 &148).Discurile, pe care le consider m\r-turii istorice, s`nt de privit cu si-guran]\ `n completarea setuluiLuizei Borac, date fiind versiuni-le unor piese solo cu Maria Foti-no [i Lavinia Tomulescu Coman,ale pieselor pentru dou\ piane,`n duo-uri cum au fost Sofia Cos-ma Corneliu Gheorghiu [i Su-zana Szöreny Hilda Jerea, ca [iale Improviza]iei pentru pian, vi-oar\ [i violoncel (1938), cu con-cursul prietenului [i memorialis-tului Miron {oarec, `n companialui {tefan Gheorghiu [i a lui Ra-du Aldulescu.

Vorbeam la `nceputul acesteiscrisori despre surpriza pe ca-

re a creat-o `ntrebarea trimis\ u-nor cunosc\tori din România despreexisten]a unui DVD cu imagini cear constitui, potrivit titlului, Isto-ria Festivalurilor George Enescu .

Existen]a DVD-ului ce mi-a fostsemnalat ca figur`nd anul acesta`n acele nefericite cutii-bazinfolosite pentru prezentarea c\r]i-lor la standul României de la T`r-gul de carte de la Frankfurt, maiprecis `ntre exponatele Casei Ra-dio (?), a fost negat\ ini]ial nu nu-mai de interlocutorii mei, dar, separe, [i de unii dintre cei respon-sabili cu apari]ia sa!

Am primit apoi, `n corespon-den]\ [i pe FB, o trimitere la uncomunicat din 2007, semnat de spe-cialista PR Mihaela Berinde de laTVR, care, la prima vedere, p\-rea s\ l\mureasc\ lucrurile: Te-leviziunea Român\ a `nregistrattoate concertele desf\[urate `ncadrul celor 17 edi]ii de p`n\ acum.~n anul 2005, Televiziunea Româ-n\, `mpreun\ cu Ministerul Cul-turii, a lansat un DVD (necomer-cial) cu Istoria FestivalurilorEnescu, adun`nd toate secven]eleexistente `n Arhiva Multimedia[sic!] a TVR .

A[adar, DVD-ul a existat! Cums-o fi r\t\cit un exemplar la Frank-furt, la T`rgul de carte 2012, estemai pu]in important. Ar r\m`ne,totu[i, `ntrebarea ce rost [i-o fi a-vut comunicarea oficial\, `n 2007,despre o lansare cui prodest?a unui DVD... necomercial , rea-lizat cu doi ani `n urm\ [i ale c\-rui urme par azi de neg\sit. Cumde neg\sit se anun]\ [i `nregistr\-rile celor 17 edi]ii (!), din care pars\ fi r\mas doar secven]e , `nsu-m`nd nu mai mult de aproxima-tiv o or\ [i jum\tate. Trist D aleCarnavalului contemporan...

~i dau dreptateprofesorului Lucian Boiaatunci c`nd declar\ cuvoce tare, nu numai `nscris, c\ România este o]ar\ imprevizibil\ [i c\ `nraportarea multora lastr\in\tate se g\se[te uncomplex, manipulat apoipentru a se exprima subforma unor manifest\ri desuperioritate. Lumeamuzical\ nu face excep]ie[i m\ uit adesea cu uimirela diverse abera]ii ce mi separ greu de `nchipuit.

Pu]ini rockeri au dubii c\ Led Zep-pelin este una dintre forma]iilecare se confund\ cu `ns\[i ideeade rock. O carier\ potrivit\ ca du-rat\, [ase albume de cinci stele,alte trei deloc slabe, compozi]iipline de for]\, culoare [i echili-bru, de lungime inteligent alter-nat\, concerte pe stadioane, sta-bilind recorduri de audien]\, lux`n via]a personal\, dar bine do-zat, f\r\ extravagan]e [i exceseinutile, anturaj de bun\ calitate,manager drastic `n ap\rarea in-tereselor financiare. ~n fine, un mo-del pentru cine se aventureaz\ peterenul showbizului. Despre talen-tul, [armul, perspicacitatea, in-spira]ia celor patru componen]i,nu `ncape discu]ie. Oamenii s-aun\scut pentru rock, au deprinsmeseria prin munc\ asidu\, audat totul pentru ea [i chiar au mu-rit din cauza ei vezi sf`r[itulsimbolic al bateristului JohnBonham. Iar ca legenda s\ fie com-plet\, Bonham a avut parte de unfiu, Jason, care a continuat mese-ria tat\lui, fiind azi un bateristapreciat, `n trupa Black CountryCommunion. N-am avut niciodat\opacitatea s\ cred c\ Led Zep-pelin ar fi apelat la magia neagr\,cum se zvonea, ca s\ ob]in\ suc-cesul. {i nu un succes de sezon,de epoc\, datat stilistic, tributarunor conjuncturi favorabile.

P`n\ de cur`nd, am avut `ns\un ghimpe otr\vit `mpotriva ati-tudinii lor fa]\ de sursele de in-spira]ie. Rockul, dup\ cum se [tie,este fiul bluesului , vorba lui Mud-dy Waters. Or, cei doi compozi-tori de la Zeppelin, Robert Plant& Jimmy Page, n-au g\sit de cu-viin]\ s\ recunoasc\ faptul ele-mentar, deloc de blamat, c\ la ori-ginea multor piese cu care au cu-cerit publicul de pe tot mapamon-dul se afl\ partituri, detectabilenot\ cu not\ pe `ntinse pasaje,

ale c\ror autori chiar tr\iau, numuriser\. O fi rock-and-rollul cul-tur\ popular\, dar popularitateavizeaz\ r\sp`ndirea, nu folosin]acomun\. De ce zeppelinii s-au cram-ponat ani de zile s\ nu recunoas-c\ eviden]a, consemnat\ de at`]iaoameni din bran[\? }ine, probabil,de orgoliu, de ru[ine, de `ng`mfare,n-a[ putea preciza. Fapt e c\ um-bra acestei `nfumur\ri a plutit dea-supra unei realiz\ri de excep]ie.Pentru c\, n-am cum nega, for]a LedZeppelin plaseaz\ foarte sus nive-lul genului rock [i face cinste ar-tei muzicale. Am cronc\nit eu con-tra, `ns\ primul meu DVD origi-nal a fost incomparabilul The SongRemains the Same, cump\rat `na-inte s\ am aparat de redare. Potafirma lini[tit c\ cei de la Led Zep-pelin se num\r\ printre numele debaz\ ale panteonului propriu.Cu at`t mai mult cu c`t, `n fine,[i-au recunoscut `nainta[ii!

Acum cinci ani, `n noiembrie2007, au ]inut un concert `n salaQ2 din Londra, `n onoarea patro-nului casei Atlantic, Ahmet Erte-gün, unde [i-au scos cele mai bunealbume, `nainte s\-[i `nfiin]ezepropria firm\. Reuniunea celortrei echipieri, la care s-a ad\ugatfiresc fiul bateristului disp\rut,con]ine, parcimonios etalate, in-gredientele come back-ului, dinsoiul abundent `n showbiz. Pagep\streaz\ agilitatea de odinioar\,de[i arat\ ca un dentist pensionat[i rupe chitara ca un rock stars\tul de circ. Plant `[i chinuie dinr\sputeri beregata ca s\ ob]in\icnetele cu care isteriza pi]ipoan-cele prin marile ora[e. Am`ndoi aufiguri marcate de trecerea timpu-lui [i alur\ de satiri b\tr`ni, carenu alearg\, totu[i, dup\ femei, fi-indc\ nu scap\ de ele! John PaulJones e cel care, spun cunosc\toriiculiselor, a echilibrat angrenajulmuzical, mijlocind `ntre for]a dez-l\n]uit\ a bateriei [i arpegiile `n-l\n]uite ale chitarei. Jones e [i `nspectacolul de fa]\ omul care d\impresia de normalitate [i estom-peaz\ figurile celor doi p`n\ lastadiul de umbre colorate `ngenul psichedelic art.

Dar noutatea, repet, este c\Plant pronun]\, cam chinuit,numele compozitorilor care le-au inspirat c`teva piese: RobertJohnson, Blind Willie Johnsonetc. Never too late!

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy, Praga

Celebritatef\r\ moarte

Acum, inventarul lucr\rilor sale in-clude Legendele Dacilor Piatra Sa-cr\; Ciutanul, primul roman graficromânesc despre fotbal, av`ndu-l caprotagonist pe Gic\ Hagi (volumul 2e `n curs de publicare); Dup\ gratii,prima band\ desenat\ pentru de]inu-]ii din penitenciarele din România.

Istoria exist\, maitrebuie editorulUn alt proiect, Istoria alternativ\ a li-teraturii române `n benzi desenate,

`[i a[teapt\ `nc\ editorul. Istoria...aceasta este un proiect de grup. Sce-nariul l-au conceput trei tineri scrii-tori: Luca Dinulescu, Drago[ Schen-kel [i R\zvan Bic\. Ei [i-au imaginatc\, `n popasurile sale la BibliotecaAcademiei, Ion Cristoiu g\se[te Is-toria literaturii române de la originip`n\ ̀ n prezent a lui George C\lines-cu cu toate paginile albe. Alarmat,trioul porne[te `n c\utarea detecti-vist\ a operelor noastre canonice [i`n depistarea ho]ilor de valori. S`nt

c\l\uzi]i de C\linescu `nsu[i [i petraseu se `nt`lnesc, printre al]ii, cuMihai Eminescu, Lucian Blaga, Di-mitrie Cantemir, I.L. Caragiale, IonCreang\ etc. ~n acest exerci]iu de fic-]iune what if...? ating teme fierbin]i,rezultatul investiga]iei fiind c\ ma-rii autori din sumarul lui C\linescus-au retras singuri din istorie, oripi-la]i de epigonismul actualit\]ii. ~nviziunea autorilor, rezolvarea pro-blemei ar fi o dezbatere `ntre cei deodinioar\ [i cei de-acum. OriginalaIstorie alternativ\ a literaturii ro-mâne `n benzi desenate e, `n fond,un pretext pentru a trage un semnalde alarm\ `n privin]a `ngrozitoareiconfuzii axiologice `n care se afl\ so-cietatea noastr\. Spontani, dezin-vol]i, realizatorii o fac cu sim] iro-nic. Nicolae Manolescu, de pild\,apare cu urm\torul text: ...iar cineva aduce literatura vie [i nev\t\ma-t\ `napoi va primi... \\\... pe fii-mean-o dau, juma de `mp\r\]ie lua]i-v\g`ndu ... poate doar deconturi .Mircea C\rt\rescu, `mbr\cat `n paj[i privind un poster din Playboy, me-diteaz\: Aha, deci de-asta iubimfemeile... . Desenele lui Mihai Gr\j-deanu s`nt finalizate, totul e ̀ n standby, tomul are un num\r substan]ialde pagini. Le lipse[te doar editorul.

Cum s\ deseneziO scrisoare pierdut\

Pe Mihai Gr\jdeanu l-am cunoscutla Biblioteca Na]ional\, unde, la me-zaninul modernei cl\diri, mi-a

ar\tat Expozi]ia Caragiale. E unduplex de benzi desenate [i foto-grafii din spectacole, acestea dinurm\ realizate de M\d\lina CorinaDiaconu. Graficianul nu e genul vor-b\re], se exprim\ prin desene, darceea ce am v\zut pe simeze [i apoiam foiletat `n versiunea carte a

vorbit de la sine. Gr\jdeanu arealizat o premier\ absolut\: `n AnCaragiale, c`nd autorit\]ile cultu-rale au avut alte agende, v\dit dez-interesate de eveniment, desena-torul bucure[tean a imaginat primaversiune `n benzi desenate la Oscrisoare pierdut\. Nici o u[\ cu pu-tere de decizie la care a b\tut nu is-a deschis, nimeni nu s-a ar\tat in-teresat de ideea lui. A[a c\ a scos untiraj mic ̀ n regie proprie [i ̀ [i itine-reaz\ expozi]ia pe unde este invitat.Cartea e fascinant\! A muncit la ela-borarea ei luni de zile. A ̀ nceput cuportretizarea grafic\ a fiec\rui per-sonaj; apoi a desenat sute de secven-]e care ilustreaz\ ̀ ntregul text cara-gialian. Crea]ia lui Mihai Gr\jdeanue, oarecum, similar\ unei puneri `nscen\. Regia lui e una `n 2D, e otranspunere din pagina de literatu-r\ `n pagina de grafic\. E o vizuali-zare prin desen a eroilor [i a uneinara]iuni dramatice. Graficianul aprocedat ca un adev\rat regizor: acitit [i recitit lucrarea lui Caragiale,[i-a elaborat viziunea, apoi a a[e-zat-o pe coala de h`rtie, anim`nd-oprin desene.

BD-ul – art\ `n secven]e mici

Rud\ apropiat\ cu filmul [i anima-]ia, arta BD e una dintre cele mai ti-nere. Foarte popular\ peste Ocean,`n Lumea Nou\, ̀ n formula comics,dar [i ̀ n Orient, ̀ n varianta de man-gajaponez\, ̀ n Europa a str\lucit ̀ nFran]a [i Belgia. La noi, e insuficient`ncurajat\, dar exist\ arti[ti `n-zestra]i [i temerari care au, iat\,

ini]iative de gen. Teatrul e o art\ deechip\; benzile desenate s`nt o art\de mic\ echip\, de duet. Pentru BDe nevoie de un scenarist [i un dese-nator. Ceea ce `ntr-o specie apar]i-n`nd genului literar autorul spunepe zeci ori sute de pagini, iar ̀ n film,`n zeci ori sute de cadre, ̀ n banda de-senat\, capacitatea de a imagina [isintetiza conteaz\. Pentru MihaiGr\jdeanu, Caragiale a fost scena-ristul ideal. Materialul dramaturgics-a pretat foarte bine la o asemeneatratare: epicul e viguros, ac]iunilepiesei se succed\ ritmat, personaje-le s`nt conturate ca tipologii, umo-rul abund\. Realizat\ ̀ n alb [i negru,lucrarea respect\ structura clasic\a unei piese teatrale: pagina cu dra-matis personae, `ntrupate prin liniigrafice, portretizate de Gr\jdeanu`n crochiuri caricaturale; apoi celepatru acte ale comediei `n desf\[u-rare, `n peste 100 de mini-tablouri,desen [i text, curg`nd dup\ literaautorului. Nici un cuv`nt din come-dia lui nenea Iancu nu e omis,totul e acolo, inclusiv scrisoarea luiZoe, c\reia autorul, graficianul, zic,i-a inventat chiar [i o semn\tur\!Pentru a avea un orizont mai pre-cis `n privin]a inventivit\]ii lui Mi-hai Gr\jdeanu, v\ spun c\ muzicade la petrecerea de final e redat\prin note muzicale r\sfirate pe pa-gin\, iar imaginile s`nt blurate c`nd`n cadru e Cet\]eanul turmentat.

Art\ ̀ n secven]e mici, BD-ul poatedeveni o variant\ eficace de stimula-re a interesului pentru carte [i lec-tur\, `ntr-o etap\ istoric\ aflat\ subsemnul vizualului. C`t despre pro-iectul lui Mihai Gr\jdeanu, are ma-rea calitate a originalit\]ii, reu[inds\ pun\ `n valoare opera lui Cara-giale. I-ar fi pl\cut [i dramaturgului.


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Ca to]i b\ie]ii la v`rsta aceea, 11-12 ani, `i urm\rea pe„for]o[ii“ din filmografia american\: Robocop, Soldatuluniversal, Terminator, Godzilla, Spider Man. Ca s\ se simt\mai apropiat de ei, a `nceput s\-i deseneze. {i s\ le asociezec`te o replic\, semnificativ\ pentru profilul lor de personajeimbatabile, `ntr-o mic\ bul\ al\turat\. Astfel a debutat detimpuriu Mihai Gr\jdeanu ca realizator de benzi desenate,obi[nuindu-se cu aceast\ form\ de exprimare artistic\ `ncare trebuie s\ concentrezi, s\ ilustrezi grafic [i prinr`nduri de text. A participat de copil la saloanele [ifestivalurile na]ionale [i locale de benzi desenate.

Caragiale `nbenzi desenate

Paul Cernat: „Este o carte a unui estet`ndr\gostit de lucruri vechi“

Voi spune doar c`teva cuvinte, pen-tru c\ am un text chiar pe copertaa IV-a [i la finalul dosarului de re-ceptare [i nu am foarte multe lu-cruri de spus `n plus fa]\ de ceeace am scris. Nu retractez nimic.Avem de a face cu lansarea celeide-a treia edi]ii dintr-o carte a c\reiob`r[ie se pierde ̀ n negura timpului,`n sensul c\, din c`te [tiu [i din c`tea m\rturisit autorul `nsu[i, a `nce-put s\ fie scris\ chiar ̀ nainte de anii80 sau, `n orice caz, la `nceputul a-

nilor 80. A fost tip\rit\ `ns\ multmai t`rziu: prima edi]ie `n 1995, adoua `n prima jum\tate a anilor2000 [i a treia acum. Nu s`nt dife-ren]e semnificative. ~ntre timp, bi-bliografia autorului a mai crescut,prefa]a lui Dan C. Mih\ilescu acrescut [i ea, acum c\ o secven]\a fost adus\ la zi. Avem [i acest do-sar al recept\rii c\r]ii la primele do-u\ edi]ii care completeaz\ dipticulvolumului, un volum-duplex, un vo-lum alc\tuit din dou\ mari secven-]e, dou\ micro-romane, Comisiona-rul [i Arhivarul. Am mai spus-o [i orepet, e vorba despre o carte cu o va-loare de cale de acces c\tre sensibi-litatea [i interioritatea autoruluiAndrei Oi[teanu, pe care `l cunoa[-tem cu to]ii ca antropolog, preocu-pat de istoria religiilor, de imagolo-gie, de etnologie, dar [i de literatur\,iar o important\ dimensiune a c\r]i-lor sale este dedicat\ literaturii. Li-teratura reprezint\ pentru AndreiOi[teanu un rezervor de imagini [io baz\ a cercet\rilor domniei sale.

Aceast\ carte de proz\ `l plasea-z\ pe Andrei Oi[teanu `ntr-o gene-alogie a mae[trilor s\i, Mircea Eli-ade [i Ioan Petru Culianu, cu ob-serva]ia c\, spre deosebire de ei,din p\cate, Andrei Oi[teanu nu aperseverat `n proz\. Ar fi fost foar-te bine dac\ ar fi f\cut-o, dar [i a[aavem de a face cu o carte a unui cer-cet\tor intelectual pentru care lite-ratura ̀ nseamn\ foarte mult. Este obijuterie, este o carte a unui estet ̀ n-dr\gostit de lucruri vechi. Ambeleproze, dar mai ales Arhivarul, m\r-turisesc despre acest lucru. Este [i ocarte de atmosfer\, este o carte `n

subsidiar despre identitate, despredubla identitate, despre transferulde identitate. Este o carte ̀ ndr\gos-tit\ de pitorescul balcanic. Este ocarte matein\, dar `n acela[i timpeste [i o carte care vine pe filiera decare pomeneam mai ̀ nainte, ̀ n spe-cial cea a lui Mircea Eliade. AndreiOi[teanu este o apari]ie singular\ca prozator. Este `n general o perso-nalitate singular\, dar aceast\ cartede vizit\ literar\ mi se pare c\ esteobligatorie pentru cine vrea s\ `n-]eleag\ `n profunzime demersulauctorial al lui Andrei Oi[teanu. Li-teratura este ̀ n general o cale privi-legiat\ de acces. Faptul c\ AndreiOi[teanu nu a recidivat m\ face s\cred c\ ]ine `ntr-un fel la unicitateaacestei c\r]i, care este `ntr-adev\ro apari]ie insolit\ `n literatura ro-mân\ a ultimelor decenii. Este foar-te bine c\ autorul ]ine periodic s\ oreaduc\ `n aten]ia cititorilor, maiales c\, din c`te [tiu, mai preg\te[te[i o carte erudit\, o nou\ carte sa-vant\ despre care poate ne va spunec`teva vorbe. Eu cred c\ toate c\r-]ile savante ale lui Andrei Oi[teanuar trebui citite [i prin prisma aces-tui volum fermec\tor, a acestui vo-lum care mie mi se pare c\ e o car-te de recitit. Eu o recitesc cu delicii[i cred c\ [i dumneavoastr\ o ve]ireciti, dac\ a]i citit-o, [i o ve]i citi,dac\ nu a]i citit-o, cu aceea[i pl\cere.

Daniel Cristea-Enache:„Putem vedea bucuriaautentic\ a unui scriitorautentic de a face oliteratur\ care nu trebuies\ fie sofisticat\ `nfiecare pagin\“

Fa]\ de Paul Cernat, Dan C. Mih\i-lescu, Cosmin Ciotlo[ [i al]i cititoriai edi]iilor anterioare din aceast\carte, eu am avantajul c\ am citit-oacum pentru prima oar\. S`nt uncititor impresionat sau neimpresio-nat, la o prim\ lectur\, de aceast\carte. {i, `n calitate de cititor, dar[i de cititor profesionist, n-a[ face untransfer sau, cel pu]in, un transferat`t de lin `ntre studiile savante aleautorului nostru [i identitatea luide scriitor, de prozator. Am observatdin referin]ele critice, adunate la

sf`r[itul volumului, c\ s-a f\cut foar-te frecvent aceast\ echivalare [i c\`nsu[i autorul aici de fa]\ a fost `n-demnat, politicos, s\ se lase de pro-z\, s\ nu mai mearg\ pe acest cu-loar al prozei, care nu ar fi dec`t ocopie palid\, neconving\toare a do-xei sale de savant. Or, mie, dimpotri-v\, mi s-a p\rut `n aceast\ carte deproz\ c\, dincolo de cuno[tin]ele, deerudi]ia, de simbolurile cu care lu-creaz\ simbologul, dincolo de arhe-tipuri [i de eventuala scriitur\ ma-tein\ despre care s-a vorbit, exist\o scriitur\ extrem de personal\, ceeste un construct al prozatorului An-drei Oi[teanu. O scriitur\ care, ca s\for]ez pu]in demonstra]ia, a[ spunechiar c\ nu are nici o leg\tur\ cu sa-vantul, de[i evident c\ exist\ ni[tefire `ntre ei. O s\ v\ citesc un frag-ment ca s\ putem vedea aceast\ ca-pacitate de expresie a unui autor,care `n acest fragment nu se ducespre nici un strat de profunzime [inu face nici un fel de referin]\ sim-bolic\ mediat\ sau imediat\, ci pur[i simplu scrie cu o enorm\ pl\cereceva ce poate fi perceput la fel de c\-tre cititor. S\ facem a[adar testul lec-turii din Andrei Oi[teanu, un frag-ment din primul micro-roman putem spune c\ avem aici dou\ mi-cro-romane ̀ ntre acelea[i coper]i ,un fragment dinspre finalul Comi-sionarului, unde Andrei Oi[teanuscrie, cu cuvintele unui personaj, a[a:

Eram un caraghios inutil [i ridicol.Un figurant dintr-o mie la perpetuulbal mascat din gr\dina public\, lacare participau copii `n costuma[ede marinar, cu genunchii juli]i, `n-so]i]i de guvernante nem]oaice cuochelari pe nas [i cu c`te-o c\rticic\`n m`n\, deschis\ la `nt`mplare, ba-be meli]`nd la nesf`r[it acelea[i b`r-fe, c`ini de ras\ ca ni[te bibelouri care nu mai aveau nimic canin ̀ n ei,s\puni]i, parfuma]i, coafa]i [i asor-ta]i la taiorul doamnelor, adu[i aco-lo ca s\ se `mperecheze la desuetulamora[ de ghips din centrul parcu-lui , servitoare [i solda]i ̀ n c\lduri,negustori cu amantele lor pe caredin vreme ̀ n vreme le mai schimbau`ntre ei, doamne ofilite care mimaufericirea pe sub umbrelu]e de soarela bra]ul ofi]erilor `n uniforme deparad\, cu toate tinichelele lor de de-cora]ii sclipind pe piept, c\lc`nd


8 » lansare

S`mb\t\, 24 noiembrie, `n cadrul T`rgului de carteGaudeamus, a avut loc lansarea celei de-a treia edi]ii avolumului Cutia cu b\tr`ni, ap\rut\ `n Seria de autor„Andrei Oi[teanu“ de la Editura Polirom. La eveniment auparticipat, al\turi de autor, criticii literari Daniel Cristea-Enache, Cosmin Ciotlo[ [i Paul Cernat. Moderator a fostAdrian {erban, director editorial la Polirom.

Alc\tuit\ din dou\ micro-romane, Cutia cu b\tr`ni este singura oper\de fic]iune a lui Andrei Oi[teanu. ~n Comisionarul, un fost avocat cerenun]\ la profesie pentru a livra flori la domiciliu este angajat de oclient\ s\-i supravegheze tat\l care amenin]ase cu sinuciderea. Ostil`nc\ de la ̀ nceput fa]\ de paznicul impus de fiica lui, Carol ̀ ncearc\ printoate mijloacele s\ scape de el, ajung`nd `n final s\ nu mai [tie dac\acesta exist\ cu adev\rat sau este doar un dublu al s\u. Arhivarul estepovestea unui colec]ionar care, `n dorin]a de a aduna obiecte stranii,str\bate locuri fantastice [i cunoa[te oameni la fel de neobi[nui]i ca lu-crurile pe care le v`nd. Retras printre obiectele str`nse, fostul arhivar`ncepe s\ se identifice cu ele, `mpins parc\ de dorin]a de a atinge [i elcondi]ia de obiect.

Andrei Oi[teanu [i-aa lansat Cutia cu bb\tr`̀ni la Gaudeamus

„Cutia cu b\tr`ni este oapari]ie insolit\ `n literaturaromân\ a ultimelor decenii“


lansare « 9

ritmic `n sunetele festive ale fanfa-rei conduse de un capelmaistru cufavori]i stufo[i [i care parc\ nu maimurea niciodat\... mi s-a f\cut leha-mite de acest vodevil! . Abia finalulacestui fragment trimite pu]in spresimbol, spre alegorie, spre parabol\.~n rest, putem vedea bucuria auten-tic\ a unui scriitor autentic de a fa-ce o literatur\ care nu trebuie s\ fie`n fiecare pagin\ sofisticat\, stra-tificat\, s\ trimit\ spre alte sferespirituale [i care se consoleaz\ afi literatur\ pur [i simplu, o litera-tur\ absolut remarcabil\. Orice au-tor a[teapt\ de la un critic literar unverdict clar. Autorilor nu le placeca criticii s\ o scalde `n leg\tur\ cutextele lor, ci s\ spun\ guilty or notguilty sau, [i mai pe scurt, Da sauNu . Dac\ aceast\ carte merit\ unDa sau un Nu din partea unui

critic exigent, atunci eu spun c\ me-rit\ un Da . Bucuria mea este c\pot spune acest lucru la a treia edi]ie,f\r\ s\ m\ las influen]at de comen-tariile critice anterioare, care totu[i,mai trebuie spus [i o s\ spun la fi-nal, s`nt str`nse la sf`r[itul acesteiedi]ii, a[a interpretez eu, ca o form\de respect al autorului fa]\ de ceicare s-au aplecat asupra prozei sale,pentru c\ s`nt [i texte cu obiec]ii,s`nt [i texte cu elogii [i este o foartefrumoas\ form\ de convocare a lor`ntre coper]ile aceleia[i c\r]i. ~n finalam s\-l `ntreb pe domnul Oi[teanu,un expert ̀ n simboluri, dac\ are vreosemnifica]ie ad`nc\ [i simbolic\ fap-tul c\ fata mea s-a n\scut acum optani `n zilele T`rgului Gaudeamus.

Cosmin Ciotlo[: „~n Cutiacu b\tr`ni este vorba maidegrab\ despre osingur\ proz\“

Eu am s\ preiau lucrurile de undele-a l\sat Daniel Cristea-Enache [iam s\ spun c\ [i verdictul meu clareste tot Da , `ntr-un cuv`nt, `ntr-osingur\ silab\. Mai mult de at`t ̀ ns\,cred c\ mai s`nt c`teva lucruri destulde importante de spus despre carteaasta, pe care, culmea, dosarul critic,

foarte consistent, are vreo dou\zecide pagini dac\ nu gre[esc, nu lemen]ioneaz\ nic\ieri [i mi-a picatfisa, a[a zic`nd, chiar de la prima pa-gin\. S`nt de acord cu Daniel Cris-tea-Enache atunci c`nd spune c\, `nmod gre[it de multe ori, istoricul re-ligiilor Andrei Oi[teanu, savantul [iprozatorul s`nt pu[i laolalt\. Credc\ mai degrab\ ar fi cazul s\ ̀ i sepa-r\m decis, a[a cum sugera DanielCristea-Enache. Dar mai este o pro-blem\: aceast\ carte este subintitu-lat\ roman, nu micro-roman, nu ma-cro-nuvel\, ci roman. Nu [tiu `n cem\sur\ a[adar este `n]elept s\ vor-bim despre dou\ proze [i nu despreuna singur\, construit\ dup\ ni[teprincipii compozi]ionale destul degreu decelabile, pentru c\ nu sare ̀ nochi lucrul acesta. Cred `ns\ c\ estevorba mai degrab\ despre o singur\proz\. {i, recunosc, risc cu interpre-tarea asta, mai ales c\ este spontan\.Risc, dar o fac ̀ n virtutea unei obser-va]ii: prima bucat\, Comisionarul,con]ine [i ca moto, [i ca investiga-]ie `ntrebarea esen]ial\ pus\ de Al-bert Camus `n privin]a filosofiei:merit\ via]a s\ fie tr\it\ sau nu?Restul, spune Camus, e vorb\rie goa-l\, nu mai s`ntem ̀ n teritoriul ideilorreale. Ei bine, cred c\ ̀ n toat\ cartea,nu numai `n prima proz\, AndreiOi[teanu se str\duie[te s\ r\spund\acestei `ntreb\ri. Cea de a doua ju-m\tate a romanului ipostaziaz\ unb\tr`n arhivar destul de straniu,care caut\ nimic altceva dec`t obiec-te ciudate, d\ un anun] ̀ n ziar ̀ n ca-re le propune celor ce au a[a ceva s\i le ofere. Din acel moment `ncepelungul s\u traseu printre cei caread\postesc asemenea obiecte stra-nii. Ei bine, am s\ v\ spun un lucru:nici unul dintre aceste obiecte ciu-date [i s`nt multe straniet\]i aco-lo, multe detalii [i m\run]i[uri pecare oamenii le ad\postesc `n cutiarespectiv\, ̀ n cutia cu b\tr`ni nueste lipsit de o dimensiune profundexisten]ial\. Titlul c\r]ii este reve-lator ̀ n acest sens. Nu e cutia cu o-biecte vechi , nu e cutia cu gablon-]uri , e o cutie cu b\tr`ni , cu fiin]e

care, Dumnezeu [tie cum, se ad\pos-tesc acolo. La un moment dat exist\o poveste despre un b\tr`n care`ncepe s\ construiasc\, neglij`ndcomplet legile fizicii, o serie de o-biecte de tip perpetuum mobile. Eibine, aceste obiecte distrug destine.S`nt c ]̀iva oameni, o familie ̀ ntreag\,care mor `n condi]ii stranii, tragice,probabil din cauza acelor mici con-struc]ii artificiale, a acelor artefacte.A[a `nc`t cred c\ acest roman uniccon]ine dou\ jum\t\]i care ambeler\spund la `ntrebarea esen]ial\ a fi-losofiei. Din acest punct de vedere,atunci c`nd l-am citit prima oar\, ̀ n2005, am c\zut [i eu `n plasa multo-ra [i am stabilit o ierarhie intern\.Pe vremea aia mi-a pl\cut mai multcea de a doua jum\tate a romanului.Acum `mi dau seama c\ `mi placecapitolul respectiv, dar c\ ̀ n ̀ ntre-gul lui romanul e mai bun dec`tpoate fi capitolul respectiv luat deunul singur.

Andrei Oi[teanu: „Fiicamea m-a convins s\public aceast\ carte“

Le mul]umesc lui Silviu Lupescu,lui Adrian {erban [i `ntregii echipede la Polirom, mai ales Terezei Cu-lianu, care mi-a fost redactor decarte. O echip\ care lucreaz\ im-pecabil volum cu volum, dar [i

seria de autor pe care o editeaz\ `nceea ce m\ prive[te. Le mul]umescde asemenea celor trei critici lite-rari pentru cuvintele spuse. E nor-mal ca unui cititor profesionist, cums`nte]i, domnule Cristea-Enache,s\ i se nasc\ fiica ̀ n timpul unui t`rgde carte. Mi-a]i ridicat `ntr-un felmingea la fileu, pentru c\ acest vo-lum este dedicat fiicei mele, Amana,care la 14 ani, `n 1994, a descoperit`ntr-un sertar manuscrisul pe carerenun]asem s\-l mai public, dup\ ceediturile de dinainte de 89 mi-l re-fuzaser\ sau `ncercaser\ s\-l cen-zureze. Ea m-a convins s\ publicCutia cu b\tr`ni.

Revenind la discu]ia purtat\ aici,observ c\, `n afar\ de comentariulla textul propriu-zis, exist\ [i un co-mentariu metatextual. Mai intere-sant dec`t textul pare a fi contextulfaptului c\ autorul vine dintr-o zon\savant\ (cu sau f\r\ ghilimele) [iderapeaz\ (cu sau f\r\ ghilimele) `nzona literaturii. Este `ntr-adev\r cum observ\ Paul Cernat o proble-m\ pe care [i-au pus-o [i MirceaEliade, [i I.P. Culianu. Ei au perse-verat `n scrierea de literatur\, dar[i-au pus [i aceast\ problem\. {ianume: cum se produce trecerea dela nonfiction la fiction, de la exege-za mitului la geneza mitului (lite-ratura este fiica mitologiei , cumspunea Eliade)? Se produce con[ti-ent sau incon[tient, prin defularesau dedublare, din exces de creati-vitate?! Eliade chiar a scris un textpe aceast\ tem\, unul necunoscut`n România. Este vorba despre oconferin]\ ]inut\ la Universitateadin Chicago, `n 1978, care se intitu-la Literary imagination and reli-gious structure [i `n care vorbe[tedespre aceast\ simbioz\, chiar `nceea ce-l prive[te: Din propria-miexperien]\ spune Eliade , [tiu c\unele dintre crea]iile mele literaremi-au dat o mai profund\ ̀ n]elegerea anumitor structuri ale sacrului [ic\, uneori, f\r\ s\ fiu con[tient deacest fapt `n momentul `n care scri-am literatur\, imagina]ia literar\utiliza material sau sensuri pe carele studiasem ca istoric al religi-ilor . E vorba de un schimb de sub-stan]e `n ambele sensuri, reciproc,

adesea incon[tient [i care este in-teresant de studiat el `nsu[i. Ca s\nu vorbesc despre mine, am s\ spundou\ cuvinte despre literatura luiEliade [i despre modul `n care isto-ricul religiilor camufla sacrul`n literatur\. Unul dintre concep-tele lui importante este, cum se [tie,axis mundi. ~n dou\ dintre proze-le sale apare acest concept `ntr-unmod foarte literar. La ̀ nceputul pie-sei Coloana infinit\, sculptorul evident Brâncu[i lucreaz\ ceva`n atelier. Un poli]ist intr\ suresci-tat [i ̀ l ̀ ntreab\: Dom le, dumneataai f\cut coloana aia de afar\? . Da,eu. Hai dom le, ce naiba, se ca]\-r\ copiii pe ea [i dispar undeva sus!Iat\ c\ ̀ ntr-un schimb de replici ba-nale, `ntr-o anchet\ cvasi-poli]ist\,se afl\ tot fiorul ideii majore c\ e-xist\ o sp\rtur\ `n realitate peunde copiii, nu `nt`mpl\tor anumeei, reu[esc s\ treac\ ̀ n lumea de din-colo. ~n nuvela Pe strada M`ntulea-sa afl\m `ntr-o anchet\ cvasi-se-curist\, de data aceasta c\ fiuladolescent al rabinului, nu `nt`m-pl\tor anume el, este singurul care[tie unde se afl\ pivni]a din zonastr\zii M`ntuleasa, pe unde el ̀ nsu[itrece, printr-o pe[ter\ de cle[tar ,`n t\r`mul cel\lalt. S`nt fixate astfelcele dou\ capete (de sus [i de jos)ale axis mundi, tainica ax\ care u-ne[te lumea de dincolo cu lumeade dincoace. V\ mul]umesc!

Andrei Oi[teanu este cercet\tor la Institutul de Is-torie a Religiilor (Academia Român\), conferen]iarla Centrul de Studii Ebraice (Universitatea Bucu-re[ti), pre[edinte al Asocia]iei Române de Istorie aReligiilor.

C\r]i publicate: Gr\dina de dincolo. Zoosophia(Dacia, 1980; Polirom, 2012); Motive [i semnifica]iimito-simbolice `n cultura tradi]ional\ româneasc\(Minerva, 1989); Cutia cu b\tr`ni (Meta, 1995; CarteaRomâneasc\, 2005, Polirom, 2012); Mythos & Logos.Studii de antropologie cultural\ (Nemira, 1997, 1998);Cosmos vs Chaos: Myth and Magic in RomanianTraditional Culture (FCR, 1999); Imaginea evreului`n cultura român\ (Humanitas, 2001, 2004; Polirom,2012) (Premiul Uniunii Scriitorilor din România Asocia]ia Bucure[ti; Marele Premiu al ASPRO);

Das Bild des Juden in der rumänischen Volkskul-tur (Konstanz, 2002); Ordine [i Haos. Mit [i magie`n cultura tradi]ional\ româneasc\ (Polirom, 2004);Religie, politic\ [i mit. Texte despre Mircea Eliade[i Ioan Petru Culianu (Polirom, 2007); Il diluvio, ildrago e il labirinto (Verona, 2008); Inventing theJew: Antisemitic Stereotypes in Romanian andOther Central-East European Cultures (Universityof Nebraska Press, 2009) (Premiul A.D. Xenopolal Academiei Române); Konstruktionen des Juden-bildes (Berlin, 2010); Narcotice `n cultura român\(Polirom, 2010, 2011) (Premiul special al Uniunii Scri-itorilor din România); Sexualitate [i societate (`ncurs de apari]ie, Polirom); Rauschgift in der rumä-nischen Kultur (`n curs de apari]ie, Berlin); Imagi-ner le juif (`n curs de apari]ie, Paris).

Florin Irimia

A[a cum reiese din chiar spuseleautorului, ultimul roman al lui Fi-lip Florian, Toate bufni]ele, esteun omagiu adus pove[tilor, f\r\ decare am muri de sete, ne-am pr\p\-di . Doar c\ pove[tile nu se spun sin-gure, cineva trebuie s\ le rosteasc\sau, cum se spunea odinioar\, s\le depene. Avem nevoie, altfel spus,de povesta[i (sau naratori), iar `nroman, ace[tia s`nt `n num\r dedoi, dou\ voci complementare carevin la un microfon imaginar s\-[iistoriseasc\ p\]aniile prin care atrecut fiecare, pe cont propriu sau`n compania altor oameni EmilStratin, un inginer constructor,ie[it acum la pensie, [i Luci sauLucian, un b\iat de unsprezeceani, pe care Emil `l invit\ `n poves-tea vie]ii lui, oferindu-i protec]ie`ntr-o zi nefericit\ pentru copil [i,odat\ cu aceasta, un dar nepre]uit,pe acela al prieteniei. Nu c\ Lucin-ar avea prieteni, acolo ̀ n or\[elulde munte unde locuie[te al\turi dep\rin]ii, de fratele [i de c`inele s\u,Zuri, chiar nu se poate pl`nge desingur\tate sau plictiseal\, dar prie-

tenii s\i s`nt, cum e [i firesc, de ace-ea[i v`rst\ cu el, b\ietani de-abiaie[i]i din copil\rie, sturlubatici pu[ipe [otii [i nicidecum `ngeri salva-tori, t\cu]i [i misterio[i, descin[idintr-un Bucure[ti `n]esat de po-ve[ti pentru a locui cu chirie `n ca-sa doamnei Rugea. Cu alte cuvinte,oric`t s-ar str\dui ei, nu s`nt, n-aucum s\ fie, at`t de fascinan]i pre-cum este Emil Stratin, b\rbatulcare s-a retras aici ca s\ scrie,care bea ceai de cimbri[or ne`ndul-cit, fumeaz\ fix cinci ]ig\ri pe zi,c\ci inima nu-i permite mai mult,[i care, mai presus de toate, st\ devorb\ cu bufni]ele! Da, a]i auzitbine, str\inul acesta vulnerabil,trist [i plin de bun\tate nu numaic\ `n]elege, dar [i vorbe[te graiulbuhelor, poate chiar seam\n\ cuele un pic pentru c\, `ntr-un fel, [iel are aripi, chiar dac\ ale lui s`ntfr`nte acum...

Pove[ti, pove[ti,pove[ti…

A[adar, pentru aproape trei sutede pagini, ne vom delecta cu toate

aceste pove[ti, cu boli [i r`setede copii, cu r\zboaie [i prietenii,cu crize financiare [i meri `nflo-ri]i, cu alb, cu negru [i cu infinitenuan]e de gri , cum le define[teautorul, altfel spus, cu tot soiulde pove[ti, c`nd triste, c`nd naive,cu t`lc [i duioase, pove[ti cu oa-meni, dar [i pove[ti cu c`ini, ur[i[i pisici, pove[ti de tr\dare [ipove[ti de iubire, pove[ti de pribe-gie [i pove[ti de `nstr\inare, dereg\sire [i `mpreunare, pove[ti ba-nale [i pove[ti stranii, pove[ti dedemult [i pove[ti din prezent, a[ter-nute toate `n dou\ caiete galbene,identice, unul apar]in`ndu-i lui EmilStratin [i cel\lalt lui Lucian, unulscris m\runt de Emil [i d\ruit luiLucian la ̀ mplinirea v`rstei de dou\-zeci [i trei de ani, cel\lalt scris deLucian care, scriind, transcrie [io parte din pove[tile lui Emil, a-malgam`ndu-le cu ale lui. {i pe a-cesta din urm\ `l citim noi, darulproasp\tului scriitor pentru citi-torii s\i.

Via]a d\ omului pove[ti de po-vestit, dar nu oricine le poate po-vesti. Trebuie s\ ai har pentru asta,cum la fel trebuie s\ ai har (nudoar r\bdare [i pasiune) pentru a`n]elege graiul p\s\rilor. C`nd Lu-cian aude pentru prima dat\ `np\dure sunetul scos de o bufni]\,o replic\ la chemarea lui Emil, el `ldescrie a[a: ...un soi de chiot c`n-tat, cu fr`nturi de sf`[iere, cu buc\-]ele de duio[ie, cu iz de singur\ta-

te [i semne de bucurie, iar pestesunete [i st\ri, cu o voce care p\-rea din afara hotarelor lumii .

Un scriitor incredibil

Sper s\ nu par\ exagerat ceea cespun acum, dar, citind romanullui Filip Florian, mi-am dat sea-ma c\ descrierea se potrive[te celmai bine `nse[i prozei acestui in-credibil scriitor, care reu[e[te, prin-tr-o singur\ fraz\, s\ dea o defini]ieat`t de scurt\ [i `n acela[i timpat`t de cuprinz\toare vie]ii, cu toa-te amestecurile ei `nfior\toare,debusolante, de r\u [i de bine, dedureros [i de frumos, de ur\, iu-bire [i dor. {i `n timp ce citeam,amintindu-mi [i c\ `nceputul a-cestui roman fusese publicat acumdoi ani `n Dilemateca sub titlulNorocul, am realizat c`t de noro-co[i s`ntem s\-l avem printre noi,s\ fie al nostru.

La [apte ani de la romanul s\ude debut, Filip Florian se `ntoar-ce `n or\[elul de munte de unde aplecat pentru a scoate la iveal\ onou\ groap\ comun\ , groapa cupove[ti, o groap\ ad`nc\, tot maiad`nc\ pe m\sur\ ce p\trundem `nprofunzimile sale, o groap\ cu cot-loane [i culoare secrete, care de-vine pe[ter\ [i din care nu vommai ie[i niciodat\. Dec`t, poate,pref\cu]i `n bufni]e.

Filip Florian, Toate bufni]ele, colec]iaFiction Ltd, Editura Polirom, 2012


10 » carte

Groapa cu pove[ti

Natur\ vie ([i nu e nici un felde ironie): [ase masterande[i un profesor. Masterande-le, absolvente de Filologie.Subsemnatul, profesorul deJurnalism, am `n fa]\ ungrup de domni[oare care nuau cum s\ treac\ niciodat\`n CV-urile lor leg\turi direc-te cu vreun ziar, cu vreo re-vist\, cu vreun post de tele-viziune sau cu unul de radio.Cu alte cuvinte, consuma-tori cinsti]i de media, nevi-rusa]i de discu]iile pe care,noi \[tilal]ii , le tot purt\mprin interiorul redac]iilor.Cursul pe care-l ]in pentrustuden]ii din ciclul al doi-lea Bologna se nume[te,

pompos [i mult prea gene-ros, Mass-media . Seam\n\cu o p\l\rie de texan, cu bo-ruri largi, pe care `ncerci s-opotrive[ti pe capul unui co-pil: nu o s\-i cad\ niciodat\bine, dac\ te iei prea `n se-rios [i `ncerci s\-l faci s\ se-mene cu RIP J.R. Ewing.Drept urmare, am `ncercat,dup\ propriile puteri [i in-spira]ia proprietate persona-l\, s\-l umanizez : s\-i laspe domnii [i domni[oarele(majoritare, c\ doar s`ntemla Litere) s\ prezinte un pro-dus media, urm`nd ca, dup\

stand-up -ul lor [tiin]ific, s\vin cu complet\ri, corec]ii etc.

Una dintre reprezentantele

majorit\]ii tocmai `[i termi-nase prezentarea [i vorbisedespre emisiunea lui MirceaBadea, ~n gura presei . L\-s`ndu-le toat\ libertatea s\aleag\, mizez pe naivitateaomului pasionat de un anumitprodus, care devine, f\r\ s\-[idea seama, un promotor maibun al acestuia dec`t creatoriis\i. Surprinz\tor, am urm\rit,noi ceilal]i [ase, o prezentarerelativ echilibrat\: nu am pu-tut auzi, evident, un demersanalitic ̀ n adev\ratul sens alcuv`ntului, `ns\, `n orice caz,discursul masterandei a fostc`t se poate de ponderat.

Nu [tiu ce mi-a venit chiar nu [tiu! s\ fac un mic

sondaj `n sal\, rug`ndu-i pestuden]i s\-mi spun\: EsteMircea Badea jurnalist? .Am avut, ca la referendu-muri, [i ab]ineri, [i voturipro, [i contra. Rezultatul?Patru dintre ei declar\ (evits\ spun cred , pentru c\ nu[tiu dac\ `ntrebarea mea afost sau nu formulat\ tenden-]ios) c\ nu este , o student\se ab]ine [i una singur\ spu-ne, ferm, c\ da, Badea ejurnalist . Evident, mi-am`ndreptat lentilele spre d`n-sa, f\c`nd un focus agresiv,pe care am `ncercat s\ i-lexplic: este esen]ial, pentruun om din interiorul breslei,s\ `n]eleag\ de ce unii `l per-cep pe M.B. ca fiind jurnalist(era s\ scriu gazetar). R\spun-sul s\u: Pentru c\ apare latelevizor .

Nu [tiu nici acum, la c`-teva zile dup\ `nt`mplareaasta, dac\ am reu[it s-o l\-muresc de faptul c\ nu ori-cine apare la televizor [i are

o emisiune este, automat, jur-nalist. Am fost, pentru mo-ment, tentat s\-i dau exem-plul emisiunilor lui Gâdea,Dana Grecu sau ale domnu-lui \la cu alur\ de motociclist,ce e prezentat ca expert mi-litar (Radu Tudor, parc\).Mi-am dat seama c\ intram ̀ n-tr-o zon\ minat\, pentru c\ar fi fost mult prea mult s\ `n-cerc a-i explica unui consu-mator onest de media c\ te po]ifolosi de armele jurnalisti-ce pentru a mima gazet\ria.

Televiziunile s`nt respon-sabile ( guilty as charged! )pentru confuziile mentale aleconsumatorilor de media. A-vem anali[ti, exper]i, show-men, lipsesc femeia-cu-bar-b\ de la circ care s\ fac\ re-vista presei (a, pardon!, `l

avem pe domnul Badea) [ib\iatul-care-`nghite-s\bii.Cu to]ii s`nt suprapu[i, `nmentalul colectiv, cu ima-ginea jurnalistului.

~n final, epuizat de demon-stra]ii care `[i atingeau ]intasau nu prea, am `ntrebat `nsal\: Cine este C\t\lin To-lontan? . P\i, parc\ l-amv\zut pe la teve odat\ , mi-areplicat o domni[oar\. Dom-ni[oar\, nu mai `ndr\znescs\ te `ntreb dac\ [tii cine eMirela Neag. Evident, bineam f\cut. Le-am explicat, a-poi, c\ s`nt doi dintre cei careau scris o anchet\ ce s-ar pu-tea s\ arunce ̀ n pu[c\rie maimul]i oameni importan]i dinfotbal. Da, doi jurnali[ti.Anonimi, poate. Cred c\ leconvine!

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Telespectatori [ioglinzi deformate

„Dac\ oamenii, to]i oame-nii, s-ar s\tura `ntr-o bun\zi de pove[ti, cred c\ sufle-tele s-ar usca, s-ar topi [ilumea ar ar\ta ca un pustiu.O asemenea nenorocire n-os\ se `nt`mple `ns\ preacur`nd, nici s\pt\m`naviitoare, nici la toamn\, nicipeste o mie de ani. ~nainteaei, cu siguran]\, o s\ sepetreac\ alte milioane [imilioane de fapte, [uvoiulvie]ii o s\ curg\ maideparte, cu furtuni [i`ndr\gostiri, cu boli [i r`setede copii, cu r\zboaie [iprietenii, cu crize financiare[i meri `nflori]i, cu alb, cunegru [i cu infinite nuan]ede gri. Iar faptele, `ntotdea-una, vor fi urmate de po-ve[ti, de-o mare de pove[ti,fiindc\ fiecare fapt\ sevede cu ochi diferi]i, `n fel[i chip. S`nt pove[tilenoastre, ale tuturor, f\r\ de care am muri de sete,ne-am pr\p\di. La sf`r[itulsf`r[itului, zic eu, o s\existe un singur mareregret, c\ nu-l vom maiputea povesti.“ – FilipFlorian


carte « 11

Songs of innocenceand of experience

Bogdan-Alexandru St\nescu

O carte bun\ se l\mure[te ̀ n tinef\r\ s\ te g`nde[ti la ea. La `nceputam asemuit stilul primelor paginicu acela al lui Jünger `n Pe fale-zele de marmur\: aceea[i b\taiedin aripi a premoni]iei, f`lfìtul ari-pilor unei p\s\ri funeste care poar-t\ cu ea un destin `ntunecat... Cutoate c\ Luci, b\iatul, cel ce-[i c`n-t\ inocen]a, simte trosnetul aceluibrad imens ca pe un noroc, eu v\dcum din m\duva lui va izvor` dra-ma, pentru c\ moartea lui o antici-peaz\ pe a lor, a c\r]ii, [i a noastr\.A[a e normal s\ se `nt`mple: bradulc\zut, cadavrul vegetal, `[i con]inememoria. De fapt, toat\ construc]iaminu]ioas\, atent\, lucrul `n fili-gran, munca de bijutier care iar\[ipune `n abis o parte din desf\[ura-rea c\r]ii, chiar truda copilului des-cris\ `n primele pagini, acea trezi-re a identit\]ii prin confruntareacu fata vecinilor, toate acestea s`ntpunctul de pornire al acelei mor]ivegetale. Munca eroului, `n slujbaerosului incipient, `nseamn\ `nce-putul maturiz\rii, declan[area a-celui lung proces numit via]\ [iconcluzionat, cum altfel?, prin moar-te. Magia fetei `n pufoaic\ ro[ieeste ̀ nv\luit\ ̀ n aceea a primei nin-sori, a uneia cum numai `n copil\-rie se `nt`mpla, adic\ s\ ning\ treizile la r`nd... Un prim noroc, decu-paj de Turgheniev, e o oglind\ decare materia romanului se ̀ ndep\r-teaz\, urm\rindu-[i propria siluet\mic[or`ndu-se treptat, asemeneamamei ce dispare ̀ n troiene. Mama

este memoria, mama este pierdereacopil\riei: ...s-a `ndep\rtat `ncet,fulgii ì n\p\deau paltonul, se totuita ̀ n spate [i ̀ ncerca s\ deslu[eas-c\ dac\ muncesc, era mic\, taremic\, mergea leg\nat, ca un pin-guin pe banchiza `ntins\, apoi nus-a mai z\rit .

Dou\ r`nduri ca s\ testrecori sub pielea unuipersonaj

O lectur\ atent\ a primelor paginidescifreaz\ construc]ia `ntreguluiroman: pune `n pagin\ datele nece-sare unei uit\ri complete ale acelo-ra[i instrumente. Pentru c\, odat\intrat `n lumea acelui or\[el demunte `n care se `nt`lnesc destine-le celor doi eroi, odat\ prins `n p`n-za de p\ianjen a acestui scriitorde o fine]e [i o m\iestrie excep]iona-le (da, m\iestrie, [tiu c\ ur`]i ter-menul, ̀ ns\ c`teodat\ nu poate fi ̀ n-locuit cu ersatz teoretic), lecturase `nf\[oar\ `n jurul t\u, se str`n-ge, te sufoc\ f\r\ a accepta `mpotri-vire, p`n\ dai semnele unei adic]iif\r\ `ntoarcere: empatizezi at`t deputernic, alternativ, cu fiecare per-sonaj, `nc`t te irit\ trecerea `n pla-nul celuilalt. Cam vreo dou\ r`nduri,dup\ care te strecori sub pielea lui.

Realizezi c\ povestea t`n\ruluiLuci e o rememorare ̀ ntreprins\ lamult timp dup\ timpul ac]iunii ,poate abia `n momentul apari]ieiacelor str\ini a c\ror c\rare de mun-te e blocat\. Memoria descifreaz\faptul c\, poate, ei c`ntau Hey Jude...

Abia apoi, av`nd ̀ n minte cheia, ̀ n-]elegi c\ memoria celui care scrieinterpreteaz\, nu doar poveste[te.~nt`lnirea cu Emil, a pu[tiului b\-tut de o bestie, e ingredientul carest\ la baza multor romane mari,tocmai pentru c\ nu exist\ preamulte noduri de magie care s\-l`ntreac\ `n for]\ pe acela al `nt`lni-rii tat\lui simbolic. De multe ori, ofigur\ mai puternic\ dec`t cea a ta-t\lui real (`n cazul eroului nostrunici nu e prea greu, pentru c\ vines\ suplineasc\ un grobian alcoolic,prezent prin sfor\it, violen]\ [iun eventual unic fel de m`ncare g\-tit din an ̀ n Pa[te), ea atrage tocmaipentru c\ nu implic\ reciproci-tate de tip consumerist . ~n modevident, Maestrul ofer\ din plin,pe c`nd t`n\rul este dator cel multcu fidelitatea.

Doi copii: unul t`n\r, unul b\tr`n

Intrarea `n scen\ a eroului Emilvine s\ declan[eze bifurcarea nara-tologic\, o dat\ prin apari]ia caie-tului s\u galben, care introduce pro-pria rememorare, [i, odat\ cu ea, ocopil\rie infinit mai complicat\ [imai pu]in zburdalnic\ dec`t cea at`n\rului s\u prieten: Mi-am ̀ nchi-puit c\ mugetele venite dinspre Bu-cure[ti, `nc\ vii [i fioroase dup\at`]ia kilometri, ie[eau din g`tleju-rile balaurilor negri, dar tanti Ma-rieta, sora bunicii, m-a l\murit c\s`nt sirenele armatei care anun]\sf`r[itul raidului aerian. Ce-i drept,n-am v\zut nici un avion pe cer [inici flama vreunei explozii. Cur`nd,vacarmul s-a stins [i au r\zbit p`n\la noi clopotele m\n\stirii de l`ng\lac. Probabil b\tuser\ `ntruna, ne-putincios, de c`nd v\zduhul se um-pluse cu bombe .

De altfel, `ntre cele dou\ anam-neze exist\ mai multe diferen]e: `nprimul r`nd, memoria Maestruluieste declan[at\ de tragedia bombar-damentelor americane din aprilie44, c`nd copilul trebuie s\ fi avut `n

jur de patru ani. Na[terea lui `ntrumemorie e [i ea simbolizat\ de ges-ta]ia sufocant\ `n lada unde copiluleste ascuns de rude. Na[terea luiLuci are loc mult mai t`rziu, `ntr-oiarn\ a lui 99, cred, [i are loc subun dublu impuls: erotic [i... erotic(g\sirea Maestrului, de la Platon`ncoace...). De altfel, c`ntecele ex-perien]ei s`nt astfel `nc\ de la `nce-put: de[i prive[te lumea cu aceea[i

curiozitate ca [i t`n\rul Luci, Emileste un copil b\tr`n. Se na[te sub vre-muri [i deschide ochii sub bombe.

O coordonat\ esen]ial\:istoria

Paideea copilului din or\[elul demunte are loc sub auspiciile [i cu`ndrumarea acestui matur ciudat,cu ale sale tabieturi [i o asprimecare `ns\ nu reu[e[te s\ acopereniciodat\ un dezinteres plin deafec]iune. Iar asta, a[a cum ammai spus-o, face parte din pactulerotic Maestru-Discipol. ~n acela[itimp, maturizarea `[i urmeaz\ pro-priile legi, universale: sfidarea pe-ricolului, erosul normal , Aventu-ra. P`n\ la un punct, adic\ acela`n care personajul nu mai reu[e[tes\ se `nscrie `n acel universal ado-lescentin, adic\ atunci c`nd nu sesimte at`t de atras, ca un fluture denoapte, de flac\ra acelui eros, [iprefer\ ̀ n continuare aventura mis-terioas\ a v`rfului de munte undebufni]ele pot fi chemate, acolo un-de ele r\spund chem\rii. Mi-amamintit de extraordinarul roman almaturiz\rii scris de David Grossman,Cartea de gramatic\ interioar\,unde adolescentul ce refuz\ ma-turizarea hidoas\ se refugiaz\ `nspa]iul magic al unui frigider aban-donat la groapa de gunoi.

~n mod evident, de[i simplificfoarte mult, Filip Florian a vrut [ia reu[it s\ construiasc\ dou\ per-sonaje excentrice (etimologic vor-bind), dou\ excep]ii dintre care unao normeaz\ pe cealalt\, ̀ ns\ cu o a-tingere fin\, formatoare prin exem-plu, nu printr-o intruziune psiho-logic\. {i, `n fond, Emil educ\, pel`ng\ orice altceva, prin literatur\[i, prin asta, creeaz\ un scriitor.Dac\ ar fi s\ rezum\m romanul, amputea spune, f\r\ emo]ii: Luci de-vine scriitor.

~n acela[i timp, o alt\ coordona-t\ esen]ial\ pe care se a[az\ t`n\ruleste aceea a istoriei. El deprindesim]ul istoriei prin intermediul ex-perien]elor rememorate de Emil [iceea ce-l deosebe[te de cei de v`rstasa este tocmai receptivitatea pecare o are `n fa]a acestei experien-]e povestite. Adic\ are sensibilitate,are, cum se zice, ureche. Esen]ialpentru un scriitor.

O alt\ latur\ a educa]iei lui Lucieste cea a tragediei personale: Emileste un om al c\rui destin st\ [isub semnul e[ecului, nu doar al is-

toriei. Asist\ la ruinarea averii fa-miliei sub comuni[ti, la `ntemni]a-rea bunicului (bijutier, nota bene!)[i a tat\lui, apoi are parte de o c\s-nicie nefericit\ `ncheiat\, ca la Ma-rin Preda, `n not\ ironic\ (o ironiea destinului), nu reu[e[te s\ creezeo rela]ie cu propriul copil... Putemb\nui un ulterior destin asem\n\-tor [i pentru viitorul scriitor.

O trezire la literatur\, la duhul ei bun

A[ vrea s\ `nchei prin a cita o alt\punere `n abis, realizat\ prin inter-mediul bunicului bijutier, ajuns s\creeze la negru bijuterii pentrunomenclatura comunist\. Aici v\do simbolizare a artei literare, supu-s\ de vremuri unor destina]ii maipu]in nobile, cum ar fi v`nzarea, deexemplu. Bunicul acesta, unul din-tre cele mai pitore[ti personaje se-cundare (i-a[ da Oscarul pentrurol...), face turul `nchisorilor comu-niste, ]inut `n via]\, mai `ntì, dev`narea detaliilor legate de fiul s\u,`ntemni]at aiurea, apoi, datorit\unui alt personaj fascinant, cunos-cut la Gherla. Acest N., misteriosMaestru al bunicului, `l `nva]\... li-teratur\. Astfel, b\tr`nul care `nlibertate considera poezia a fi siro-pel pentru cucoane devine, ini]ial,o ma[in\ de memorat, apoi un omcu o misiune: {i a a[ternut unuldup\ altul, `ntr-o miniatur\ a mi-niaturii, `n mai pu]in de o sut\ dezile, cele nou\sprezece sonete pecare N. le compusese `n `nchisoare[i pe care, de bun\ seam\, le [tia pede rost. Micul papirus de mu[ama,odat\ `nf\[urat, aducea cu un filtrude ]igar\ ori cu un metru de croito-rie mai sub]ire [i mai colorat .

Este, cred, aceea[i rela]ie care for-meaz\ cadrul mare al romanului, te-lescopat\ invers `ns\, `n dep\rtareamemoriei. Avem aceea[i trezire la li-teratur\, la duhul ei bun, acela carepoate `ndulci orice otrav\ [i poateda aripi celor prea slabi pentru a su-pravie]ui aici, jos, printre jivine.

Filip Florian, Toate bufni]ele, colec]iaFiction Ltd, Editura Polirom, 2012

Tyger! Tyger! burning brightIn the forests of the night,What immortal hand or eyeCould frame thy fearful symmetry?

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulCraii [i mor]ii, de DanStanca, care va ap\rea `ncur`nd la Editura CarteaRomâneasc\, `n colec]ia„Proz\“. Volumul va fidisponibil [i `n edi]iedigital\.

– FRAGMENT –

~ntr-una din serile c`nd, `n tihnaconacului b\tr`n, boierna[ii ro-mâni, auzindu-i pe cavaleri cumvorbesc, sim]eau c\ prind aripisau al]ii dintre ei, mai slabi de `n-ger, ziceau c\ ì trec fiori de ghea-]\ prin [ira spin\rii, poli]ia sau ceap\ra pe atunci ordinea `n Prin-cipate a dat buzna `n\untru [i aumflat pe toat\ lumea. Domnito-rul Grigore Ghica, prin iscoade, afost din vreme `n[tiin]at c\ `n ce-tate au loc `nt`lniri bizare [i c\ ti-neri din familii bune boiere[tis`nt corup]i de ni[te pretin[i no-bili ru[i, dar care, prin felul lorde-a se purta, nu par c\ ar apar-]ine elitei din acea parte a lumii.Cine [tie ce neam stricat or fi, pro-babil tot grecotei, de a c\ror amin-tire românii nu se vindecaser\,fiindc\ nici epoca fanariot\ nu se

`ncheiase de mult. Dar dac\ nuerau greci, ci venetici din \[tianoi, fran]uji, talieni, nem]i, carenu-[i g\seau lini[te acas\ la ei [iumblau din poart\-n poart\, cas\ `mboln\veasc\ [i min]ile altorna]ii? Domnitorul român se temeac\ scap\ situa]ia din m`n\, cion-d\nindu-se des cu boierimea, darcel mai mult `l `nfuriau pu[taniicare cereau reforme, prop\[ire,dezrobire. Se apropia, de altmin-teri, vremea lui Mitic\ Filipescu,minte dezghe]at\, dar care a pl\-tit scump curajul s\u, aruncat deVod\ `n temni]\ ca un de]inut po-litic avant la lettre [i l\sat acolos\ putrezeasc\, aceasta pe la 1840.B\lcescu a fost mai norocos, a ie-[it dup\ trei ani [i prin faptele luia intrat de-a pururi `n panteonulna]ional. Ca s\ nu declan[eze unscandal diplomatic, autorit\]ilenu s-au legat de cavaleri. Genera-lul Kiselev avea nenum\ra]i ochicu care urm\rea forfota din Prin-cipate. {tia b\tr`nul c\ româniis`nt un neam indisciplinat, dar ca-re, dac\-i pui str`ns z\bala, nu semai r\zvr\te[te. Regulamentele mo-dernizau ]ara `mpleticit\ timp desecole `n [alvarii otomani, dar,dincolo de modernizare, politicaruseasc\ avea planuri mari cu m`r-]oagele dun\rene, anexarea, pa[-tele mamii voastre de destr\b\-la]i, transformarea `n gubernii [i

atunci vedem noi care-i mai tare,pref\c\toria voastr\ sau biciul nos-tru? {i tot noi vom [ti ce e mai bi-ne pentru voi, `n a[a fel `nc`t vomalege din r`ndul vostru slugile pecare acum le desconsidera]i [i levom da putere, fiindc\ asta am`nv\]at noi de la Ivan Groznì, c\sluga ridicat\ `n rang e cel maiamarnic st\p`n [i joac\ precumnimeni altcineva pe oasele celuicare odinioar\ i-a fost boier...A[a g`ndea generalul [i planurileclocite de el clocoteau la Moscovasau la Sankt Petersburg, acolo un-de toat\ aristocra]ia rus\, purta-t\ de valuri de [ampanie, tr\ia re-verii imperialiste [i credea c\ numai are egal `n lume.

La noi, echipaje luxoase hurdu-cau pe Podul Mogo[oaiei, gr\bin-du-se spre Curtea Domneasc\. ~n\-untru se leg\nau cucoane r\sf\-]ate, `nf\[urate `n [aluri scumpe,purt`nd inele [i br\]\ri care lestr`ngeau antebra]ul, cu obrajiiro[ii, ochii `ncondeia]i [i chico-tind tot timpul f\r\ nici o explica-]ie. B\rba]ii lor, d`rji [i `ncrun-ta]i, lep\daser\ portul turcesc [ipoate nu se sim]eau chiar `n lar-gul lor, de vreme ce ì cam str`n-geau noile haine europene[ti. Darmai [tiau c\ vin prefaceri primej-dioase [i c\ din toate mahalale sevor ridica nori mari de praf. Lor,

`n pofida puterii de care dispu-neau, le va fi foarte greu s\-i `m-pr\[tie, [i acesta era ̀ nc\ un motivserios al indispozi]iei. De o parte[i de alta a drumului str\juia `n-tunericul, `n a c\rui mas\ com-pact\ lic\reau lumini r\zle]e. Case-le oamenilor boga]i dormeau somnad`nc, scufundate `n acelea[i cur]i`n\bu[ite de verdea]\ [i flori. ~nspatele ferestrelor z\vor`te [i aldraperiilor groase de catifea seconsumau vicii f\r\ glas, ultimezv`cniri ale unor m\dulare mole-[ite. ~n urma incendiului din 1812,acela[i an c`nd Napoleon `[i pr\-p\dise frumuse]e de armat\ princoclauri `nghe]ate, Curtea Nou\Domneasc\, ridicat\ cu vreo pa-tru decenii `n urm\ de AlexandruIpsilanti, arsese din temelii. De a-tunci a ̀ nceput s\ i se spun\ CurteaArs\ [i domnii reveniser\ laCurtea Veche, uitat\ p`n\ atunci[i p\r\ginit\. Dar, p`n\ ce aveas\ se `nal]e de cealalt\ parte ag`rlei noul palat, mai trebuia s\curg\ ceva vreme. Domnitorii `n-s\ nu f\ceau caz de re[edin]ele lor.Cu pu]ine excep]ii, nu au avut sim]estetic [i orgoliu de constructori,de aceea aspectul de [atr\ al ca-sei unde vie]uiau le pria de minu-ne. Tot c\l\torii str\ini spun c\,fa]\ de palatele din Apus, alenoastre erau bicisnice, sem\n`ndmai degrab\ cu un [ir de scorburilegate unele de altele prin gan-guri care traversau corpul cl\di-rii [i uneau, cu suspect de mult\u[urin]\, `nc\perile unde locu-iau slugile de acelea unde `[i du-ceau traiul domnul [i familia sa.De asemenea, `n curtea interioa-r\, or\t\niile [i animalele domes-tice se sim]eau ca la ele acas\, iarmirosurile grele care urcau dinbuc\t\rie se `mpleteau cu parfu-murile domni]elor, realiz`nd unamestec care `ntorcea oricui sto-macul pe dos. Mai intrau aici,c`nd ]i-era lumea mai drag\, c\-ru]e hodorogite [i zgomotul pro-dus f\cea [i mai nesuferit\ via]a.Odat\ p\r\sit\ de boieri, CurteaArs\ a devenit repede un fel deCurte a miracolelor, loc adminis-trat de bande de r\uf\c\tori, un-de nimeni nu murea de foame. Darputeai s\ mori `njunghiat, vorbe-le ur`te [i blestemele erau slobo-de [i a]`]au s`ngele co]carilor.Dac\ se mai g\sea pe acolo vreunnebun care spunea c\ e om-pas\-re era iute crezut, dar vai de capullui dac\ nu putea s\ dovedeasc\de ce e `n stare. F\cea omul efor-turi disperate ca s\ se ridice de lap\m`nt, fiindc\ altfel era pe loct\iat de aceia care, `ntr-o lume caa lor, nu sufereau sub nici un

chip minciuna. Despre CurteaArs\ a Bucure[tilor au circulatnumeroase legende, una mai pi-cant\ dec`t alta. Se aciuiser\ pe a-colo [i r\spopi]i care nu veniser\cu mìnile goale, ci aduseser\ lum`-n\ri furate de la nu [tiu ce schit,cu `nsu[irea de-a nu se consuma[i de-a arde f\r\ `ncetare. De ase-menea, se prip\[iser\ pe acolo [it`lhari fugi]i de sub paza poterei.De c`te b\t\i `nduraser\, ajunse-ser\ s\ nu se mai sinchiseasc\ depropria piele de care, `n ceasu-rile asfin]itului, c`nd aerul se `n-ro[ea, se dezbr\cau f\r\ s\ simt\nici o durere, ca de o hain\, [iap\reau `n lumina crepuscular\ca ni[te sfin]i jupui]i, statui de ru-bin viu, pulsatil. Dup\ cum erau[i [arlatani ce scoteau de sub bu-lendre cioburi de oglinzi `n care-iinvitau pe al]i punga[i s\ se pri-veasc\. Iar ace[tia, uit`ndu-se,`ncepeau s\ urle instantaneu fi-indc\ nu se mai recuno[teau, [i`n locul mutrei, oric`t de pocite,vedeau clon] de bufni]\ sau coar-ne r\sucite de ]ap ori berbec saualt monstru cu ochi poliedrici cade albin\. Oglinzile erau vr\jite[i scoteau la iveal\ ascunzi[uri a-le omului. ~ntr-un asemenea locau nimerit cavalerii de Malta [i,de la bun `nceput, toat\ pegra a-ceea slinoas\ [i fosforescent\ i-acercetat cu maxim\ curiozitate.Nu mai v\zuser\ a[a ceva, de un-de veneau f\pturile acelea nep\-r`nd s\ apar]in\ nici unui stratsocial oric`t de sf\r`micios? {ipoate tot atunci, un pezevenghicu ochi p\trunz\tori, care citeadirect `n sufletul omului [i rupeaf\r\ mil\ `nveli[urile, a strigat:Pa[elor, ce c\uta]i aici? Sec\turanu [tia c\ Pa[a e diminutivul `nruse[te al lui Pavel [i astfel o ni-merise bine, divulg`nd din prima`ncercare identitatea acelor r\t\-citori enigmatici. Cavalerii, auzin-du-se astfel striga]i, au tres\rit [iprobabil c\ a[a s-au [i hot\r`t s\r\m`n\ acolo, la curte, `n mijlo-cul unei adun\turi de oameni f\-r\ c\p\tì. Dup\ scandalul pro-dus de descinderea poli]iei, nici ofamilie bun\ boiereasc\ nu maivoia s\-i primeasc\. Erau goni]ide peste tot [i toate casele de vaz\le erau `nchise. Faima rea care a`nceput s\ creasc\ `n jurul lor,aceea de corup\tori ai tinerei ge-nera]ii, nu putea fi infirmat\. A-p\r\torii vechii ordini erau dince `n ce mai `nd`rji]i [i col]o[i, iarfiravele `ncerc\ri exprimate `nfavoarea lor nu au avut izb`nd\.Erau acuza]i de grave abateri dela `nv\]\tura ortodox\ [i de ase-menea li se puneau `n c`rc\ p\cate


12 » avanpremier\

AUTORULDan Stanca se apropie vertiginos de 60de ani. A debutat editorial cu romanulV`ntul sau ]ip\tul altuia. A lucrat animul]i la cotidianul România liber\ ,unde a publicat sute de articole. De ase-menea, prezen]a sa `n presa cultural\,de la România literar\ la Luceaf\-rul [i de la Apostrof la Convorbiriliterare , acoper\ un interval de maibine de dou\ decenii. Voca]ia sa este `n-s\ aceea de romancier. A publicat p`n\`n prezent 17 romane, dintre care amin-tim: Morminte str\vezii, Muntele viu,Ritualul nop]ii, Mila frunzelor, Mut,Cei calzi [i cei reci, Noaptea lui Iuda, Adoua zi dup\ moarte, Ultima biseric\,Apocalips am`nat. A primit de dou\ oriPremiul Uniunii Scriitorilor din Româ-nia. A fost nominalizat, tot `n dou\ r`n-duri, la aceea[i distinc]ie. A mai primitPremiul Asocia]iei Scriitorilor din Bu-cure[ti, dup\ cum a mai fost premiat derevistele Ateneu [i Flac\ra . Roma-nul s\u Noaptea lui Iuda a fost nomina-lizat la Premiul Cartea Anului al revis-tei România literar\ , `n anul 2007.Romanul Morminte str\vezii a fost tra-dus `n limba maghiar\, `n 2011, la edi-tura Napkút din Budapesta.

Dan Stanca – Craii [i mor]ii


[i mai mari, cum ar fi acela alhulirii numelui lui Hristos [i allipsei de respect pentru sfintele i-coane. Erau considera]i filosofif\r\ suflet, cuget`nd abstract [i r\s-p`ndind `n jur vidul cunoa[teriif\r\ Dumnezeu. Amalgama]i cumasonii, erau de asemenea `nvi-nui]i pentru faptul c\ vorbeau cutrufie despre Marele Arhitect alUniversului, ca [i c`nd lumea arfi ie[it din m\sur\tori f\cute cuecherul [i compasul [i nu fiindc\a zidit-o duhul sf`nt. Se mai spu-nea despre ei c\ nu au pus nicio-dat\ piciorul `n biseric\ [i opriveau de sus, consider`nd c\tainele s\v`r[ite acolo s`nt ne-semnificative [i vulgarizate fa]\de secretele pe care le vehiculauei [i la care aveau acces doar ceiini]ia]i. Bie]ii cavaleri, `ncol]i]idin toate p\r]ile, [i-au g\sit astfelrefugiu printre vagabonzi. Caleaaleas\ de ei a fost ca de la sine`n]eleas\, fiindc\ doar oameniide foarte joas\ condi]ie mai pu-teau s\-i `n]eleag\. Surtucul pe-ticit al bufonului sau al pribeagu-lui era tot ce le mai r\m`nea pen-tru a supravie]ui. Dar [i aici, laCurtea Ars\, privirile care-i cer-cetau nu erau neap\rat `nc\rcatede bun\voin]\. {i aici sim]eauostilitate. E drept c\ nuan]a eramai degrab\ de ne`ncredere dec`tde respingere. De aceea nici nuau mai fost goni]i. Printre t`lhari[i [arlatani, be]ivi [i pierde-var\,ho]omani [i proscri[i, ei se pu-teau ascunde fiindc\ `n sufletullor umbrit de melancolie se dizol-va c`te pu]in din nefericirea fie-c\rei categorii. Cavalerii [tiau c\vie]uitoarele acelea zv`rlite lamarginea societ\]ii nu se bucur\dec`t rar [i c\, `n pofida clipelorc`nd petrec f\r\ m\sur\, tr\iesc`n `ntuneric [i nici nu mai a[-teapt\ ivirea soarelui. Ruinele `n-negrite conturau de jur-`mprejuracela[i peisaj s\lbatic al dezol\-rii. Poterele nu se mai `ncumetaus\ p\trund\ `ntr-o asemenea jun-gl\ [i, ca printr-o `n]elegere comu-n\, oamenii erau l\sa]i s\-[i vad\ devia]a lor rupt\ de ce se `nt`mpla

`n restul ora[ului. Tot c\l\toriistr\ini, ale c\ror `nsemn\ri de-spre Bucure[tiul acelui `nceputde veac s-au p\strat p`n\ `n zilelenoastre, au spus despre CurteaArs\ c\ era un loc otr\vit, dar c\acele stranii viet\]i numai cuotr\vuri se puteau hr\ni. Poate deaceea cavalerii de Malta [i-aug\sit aici s\la[. Doar c\ admite-rea lor trebuia condi]ionat\ deanumite fapte. Nimeni nu st\teape gratis. Jude]ul celor mai temu]it`lhari hot\r`se c\ viitorii lor to-var\[i trebuie selecta]i sever.Dac\ nu se f\cuser\ cunoscu]iprin cine [tie ce blestem\]ii, ja-furi, siluiri, omoruri, atunci ler\m`neau alte forme ale p\catu-lui, dintre care cea mai distins\era magia. Locuitorii Cur]ii pu-teau fi [i vr\jitori. De la lum`n\-rile care ardeau continuu lacioburile fermecate de oglind\,[irul ciud\]eniilor nu cuno[teasf`r[it. Anomaliile aveau voie s\se `nmul]easc\ [i, cu c`t era aba-terea mai mare, cu at`t autorul eimai apreciat. Despre cavaleri sezvonise deja c\ s`nt respin[i delumea bun\, de cler, de `nsu[iVod\. Dac\ erau at`t de p\c\to[i,apoi p\catele acelea aveau loculcel mai potrivit de desf\[urarechiar la Curtea miracolelor [i aproscri[ilor, nu `n alt\ parte. Darei nu se f\ceau remarca]i prin ni-mic. Altfel spus, tr`nd\veau, ceeace era de ajuns pentru a sporinemul]umirea. P`n\ c`nd aveaude g`nd s\ huzureasc\? Ziua ace-ea nu s-a l\sat `ns\ prea mult a[-teptat\. A fost tot spre asfin]it,c`nd toate se `nro[eau, ruinele lu-ceau hipnotic, vegeta]ia careacoperea g\urile c\scate `n fos-tele ziduri ale cet\]ii se `nc`lceafioros [i c\p\ta asprimea metalu-lui. ~n acel ceas care separ\ lumi-na de `ntuneric doar prin grosi-mea unui fir de p\r, cei trei cava-leri s-au hot\r`t s\ apar\ `n toat\splendoarea lor. Au aruncat depe ei mantia de cenu[\ [i [i-audezvelit astfel pieptarul pe careerau brodate semnele `naltuluirang. Verde [i galben... Dragonul

de smarald [erpuia spre cerul bo-real care acoperea bolta scutului.Era acolo tot zbuciumul s`ngeluilor distilat `n mai multe r`ndurip`n\ ce se esen]ializase [i crease osuit\ de hieroglife ca ni[te sc\riale marelui urcu[. Istoria, porni-t\ din negura `nfl\c\rat\ a cruci-adelor, str\b\tuse nenum\rateetape ca s\ ating\ punctul zero,altar al ultimei taine `nainte det\cere. Nu se [tie unde au avut eiascunse arcurile pe care atuncile-au ridicat [i, ca-n vechime, ca`n alte `mprejur\ri-limit\ `n tim-pul r\zboaielor sau `n vreme depace, c`nd oamenii uit\ cine s`nt[i e necesar s\ li se aminteasc\ o-riginea, au slobozit s\ge]ile carenu s-au mai `ntors niciodat\ pep\m`nt. Vagabonzii de fa]\ au`nm\rmurit v\z`nd traiectorianeobi[nuit de `nalt\ pe care s\-ge]ile o c\p\tau p`n\ acolo `nc`tnu mai puteau fi deslu[ite, [i a-tunci oricine [i-ar fi `nchipuit c\s`nt p\s\ri sau mai mult de at`t,`ngeri zbur`nd razant cu margi-nea cea mai dep\rtat\ a universu-lui. Soarele [i-a prelungit apusul,a stat [i el `ntr-o m\rea]\ a[tep-tare, clipe privilegiate, ie[ite dintimp, daruri f\cute oamenilorignoran]i. Poate tot ora[ul atuncis-a `nfiorat, biserici, conace [i ha-nuri, surugii, potcovari [i ]`rcov-nici, giubeaua, calpacul [i cearasigiliului domnesc, toate au tre-murat atinse de o febr\ misterioa-s\. Pa[elor, ce-a]i f\cut? a urlatatunci starostele Cur]ii, o huidu-m\ de om, ale c\rui m`ini cani[te lope]i s-au `mpreunat, sub-]iindu-se [i preg\tindu-se de ru-g\ciune. Nu a trecut mult\ vreme[i a `nceput s\ plou\. Cu s`nge. Aplouat ore `n [ir, timp `n caresoarele nu mai apunea, ci luminacu [i mai mult\ t\rie [i transfor-ma ploaia ro[ie `ntr-o feeriestr\lucitoare. Cavalerii, ca ni[tesacerdo]i neclinti]i, se aflau `ncentrul acelei `ngem\n\ri [i bla-zonul lor ardea cel mai puternic.Dragonul de smarald s-a smulsatunci din broderie [i s-a `n\l]atla cer, croindu-[i `n sens invers

drum prin ploaia necontenit\. Eraun schimb neobi[nuit de oficii `n-tre cer [i p\m`nt. Ce d\dea unul?Cum r\spundea cel\lalt? Nu dinp\m`nt a[adar izvora s`ngele, cidin cer, iar pas\rea primordial\nu venea de sus, ci ]`[nise din piep-tul unor muritori. Dup\ ce n-amai curs picur, toat\ cetatea ar\taca `nvelit\ `ntr-o mantie purpurie.

N\cl\ite erau hainele [i p\rul oa-menilor, `mbibate b`rnele care po-deau uli]ele, ca [i lemnul por]ilor.P\m`ntul mustea hemoragic de-oarece supsese cea mai mare can-titate de s`nge. Dar de undeva desus priveli[tea era f\r\ pereche.Odat\ ce noaptea s-a l\sat ad`nc,cetatea continua s\ luceasc\ subaceea[i purpur\ nestins\.

CARTEA

Craii [i mor]iieste un romanvindec\tor, dup\cum m\rturise[te`nsu[i Dan Stan-ca, scris cu spe-ran]a `n for]a eli-beratoare acuv`ntului. A[acum cei trei craitaumaturgi, veni]ide la R\s\rit, aureu[it s\ `nf\ptu-iasc\ miracolulpromis, a[a [i

scriitora[ul Horia Stanciu vaspune o povesteuluitoare, cu ra-mifica]ii ezo-terice, la sf`r[itulc\reia va ie[i dinscen\, tot miracu-los, rup`ndlan]urile unui tre-cut ignobil. To]i Diana, muz\crud\, friz`nd sociopatia, cei trei crai de timpuri noi: Pa[adia,Pirgu, Pantazi, tot trecutul vor r\m`ne sub domnia efemerului,iar el, sub mantia cavalerilor de Malta, va disp\rea f\r\ s\ i semai dea vreodat\ de urm\.

Cartea aceasta este o reverie, dar [i o flagelare. Am scris-o `nurm\ cu un an, l\s`ndu-m\ prad\ unei viziuni care mu[ca dinmine ca un acid. Pun`nd pe h`rtie fantasme `nver[unate, amsc\pat de acele obsesii care-mi f\ceau via]a imposibil\. Dar am[i adulmecat d`ra astral\ a lui Mateiu Caragiale. Literatura areaceast\ calitate de a ne lecui de noi `n[ine, `ntr-un catharsis.

Dragostea, am aflat, merge cu moartea de m`n\, `mbl`nzind`ntunericul, str\b\t`nd tenebre, mistuind r\ul din sufletelenoastre torturate. Am ie[it la liman: `n scrum s`nt brodate celemai ginga[e dantele... so]ia [i feti]a mea [tiu. Precum [tie [i`ngerul care ne vegheaz\ pe to]i deopotriv\: oameni [i perso-naje... Dan Stanca

Adelin Petri[or, Coreea de Nord, un lag\r c`t o ]ar\, prefa]\ deC\t\lin Tolontan, Hors collection, Editura Polirom, 140 de pagini,89 lei

~ntr-o epoc\ `n care televiziunea transmite totul [i nu co-munic\ nimic, Adelin Petri[or realizeaz\ un incitantperiplu fotografic `n cea mai `nchis\ ]ar\ a lumii. Captivan-tul s\u album de fotografii reprezint\ `n egal\ m\sur\ unavertisment privind riscul de a repeta gre[elile istoriei.

Contactul cu ]ara lui Kim a fost, a[a cum m\ [i a[teptam,dur. Am `nt`lnit imagini familiare: cozi la magazine, str\ziuria[e aproape pustii, cl\diri faraonice. La fiecare col] destrad\, din difuzoare se auzeau discursuri mobilizatoare,iar bannerele uria[e con]ineau doar sloganuri ale propa-gandei partidului unic... Imaginile orwelliene mi-au datfiori [i m-au f\cut s\ m\ g`ndesc c\ a[a ar fi ar\tat Româniadac\ nu ar fi existat decembrie 1989. (Adelin Petri[or)

Andrei {erban, O biografie, postfa]\ de Basarab Nicolescu, carte publi-cat\ [i `n edi]ie digital\, 399 de pagini, 19.95 lei

Un parcurs uimitor, plin de succese, de experien]e inedite [i exoti-ce, dar [i de munc\ zdrobitoare [i dezam\giri. Experien]a lui Andrei{erban, emigrant picat din lumea cenu[ie a comunismului româ-nesc `n jungla boemei newyorkeze, momentele deosebite petre-cute al\turi de Peter Brook [i de discipolii s\i, exerci]iile de medi-ta]ie zazen `ntr-o m\n\stire de l`ng\ Tokyo, `nt`lnirea cu reginaFarah a Iranului [i cu numeroase personaje ie[ite din comun s`ntdoar c`teva dintre punctele de interes ale acestei (auto)biografii.Nu lipsite de picanterie s`nt pove[tile legate de România, mai ales`n cei trei ani petrecu]i `n fruntea Na]ionalului bucure[tean. Aces-te pagini s`nt `ns\ marcate de triste]ea omului care vrea s\-[i pun\talentul [i experien]a `n slujba ]\rii sale, dar `nt`mpin\ acelea[itare care `nc\ otr\vesc spa]iul românesc. O carte plin\ de farmec,umor [i melancolie, care ne d\ m\sura unui mare artist.

SEMNALE

avanpremier\ « 13

J.R., cel mai iubit erou negativPrin urmare, nu e de mirarec\ rolul John Ross Ewing adevenit rolul vie]ii pentruLarry Hagman, `n mai marem\sur\ dec`t rolurile Colum-bo sau John Steed din R\zbu-n\torii pentru Peter Falk [iPatrick Macnee.

Fascina]ia exercitat\ deJ.R. asupra telespectatori-lor nu a f\cut dec`t s\ con-tribuie din plin la succesulDallas-ului, serial care a con-stituit o transformare inedi-t\ ̀ n materie de nara]iune [iscriitur\ pentru seriile TVamericane. Dallas, serial decategoria night-time soap ,a fost lansat `n 1978 [i s-a im-pus prin caracterul s\u defoileton. Un pariu riscantpentru postul produc\tor,CBS, fiindc\ seria se bazape fidelitatea telespectatori-lor [i pe capacitatea lor dea-[i aminti, de la o s\pt\m`n\la alta, evenimentele petre-cute `n episodul precedent.

Pentru a-[i asigura aceas-t\ fidelitate, unul dintre tru-curile folosite de scenari[tia fost cliffhanger -ul, fina-lurile tensionate care `i facpe telespectatori s\ doreas-c\ s\ afle neap\rat ce se va`nt`mpla `n continuare. Pen-tru ca asta s\ func]ioneze,era nevoie de personaje sim-pliste, aproape caricatura-le, u[or identificabile [i cla-sabile c\tre de public, perso-naje mai ales capabile s\ cris-talizeze sentimente precummila, simpatia, compasiunea,m`nia sau antipatia . De

asemenea, pentru a atrageconstant publicul, persona-jele trebuiau s\ evolueze `n-tr-o lume potrivit\. Sexul,banii [i puterea s`nt astfelcele trei teme extrem de pro-pice intrigilor din Dallas [i,mai ales, dezvolt\rii perso-najului J.R. Ewing, servit[i de fizicul foarte potrivit alactorului Larry Hagman,mai ales de ochii s\i alba[-tri [i de sur`sul ezit`nd `n-tre `ncredere `n sine [i dis-pre] fa]\ de interlocutor .

Ce e uluitor la personajulJ.R. Ewing este faptul c\ far-mecul s\u nu a func]ionatnumai `n SUA, ci [i `n nume-roase alte ]\ri. Nu neap\rat

din acelea[i motive , scriucei de la Le Monde . Publi-cul american `l ura pentrulipsa lui de moral\ [i carac-terul manipulator. ~n Fran-]a, J.R. reprezenta o carica-tur\ a Americii, un sim-bol al avidit\]ii financiare,arhetip al mo[tenitorului f\-r\ educa]ie, `ntruchipare a o-mului de afaceri f\r\ scrupu-le etc. .

Autorul articolului amin-te[te c\, `n epoc\, `ntre SUA[i Fran]a exista o uria[\ fo-s\ cultural\ . ~n Fran]a erauimportante studiile f\cute,parcursul intelectual urmatpentru integrarea `n societa-te; `n SUA era important

num\rul milioanelor dedolari f\cute `ntr-un an .

Aceast\ fascina]ie pen-tru bani (capacitatea de aface bani cu orice pre]) re-prezenta pentru noi o for-m\ de sl\biciune moral\,dovada unei lipse de socia-bilitate, chiar refuzul de ase integra `n societate. Lu-crurile `n Fran]a s-au schim-bat de atunci , scrie LeMonde .

Av`nd `n vedere popula-ritatea mondial\ a lui Lar-ry Hagman [i a personaju-lui s\u, ideea familiei salede a r\sp`ndi cenu[a acto-rului `n `ntreaga lume parefoarte potrivit\.


14 » interna]ional

~nchiderea site-ului de sharing Megaupload a fost con-siderat\ o uria[\ victorie `mpotriva pirateriei. Dar, se`ntreab\ revista Premiere , nu cumva dispari]iaMegaupload a f\cut r\u industriei cinematografice?

Cei de la Premiere citeaz\ studiul Pirateria [i `n-cas\rile filmelor: Dovezi de la Megaupload , realizat deChristian Peukert [i Jörg Clausseny, doi cercet\tori eu-

ropeni speciali[ti `n management [i economia ino-va]iilor tehnologice. Ei au analizat `ncas\rile a 1.344 defilme realizate `n 49 de ]\ri pe o perioad\ de cinci ani [iafirm\, aduc`nd ca argument cifrele, c\ `ncas\rile fil-melor mici (adic\ cele care s`nt proiectate `n SUA `ns\li de sub 500 de locuri) au sc\zut u[or din ianuarie2012, odat\ cu `nchiderea site-ului Megaupload.

Ce cred autorii studiului? C\ activitatea acelui site `nrealitate o celebr\ platform\ pentru schimbul ilegal defilme [i muzic\ avea, ca efect secundar, un rol importantde mecanism servind la r\sp`ndirea de informa]ii de laun spectator care nu avea chef s\ pl\teasc\ un bilet la filmla un alt spectator care ar fi preferat s\ vad\ un film lacinema . Cu alte cuvinte, pirateria pe Megaupload deve-nea, f\r\ s\ vrea, un agent de promovare pentru filmelemici, care, `n general, nu `[i permit un buget consistentde marketing.

Pe de alt\ parte, acela[i studiu arat\ c\ `nchiderea si-te-ului Megaupload a fost un lucru bun pentru blockbus-tere, ale c\ror `ncas\ri au cunoscut o (u[oar\) cre[teredin ianuarie 2012 `ncoace.

Ajut\ pirateria filmele mici?

„J.R. Ewing nu a fost o `ncarnare a r\ului; era, pur[i simplu, un condensat a tot ceea ce este mai r\u[i mai detestabil `n noi, un soi de Uriah Heep mo-dern. Dar, `n vreme ce personajul lui Dickens ne in-spir\ repulsie, mo[tenitorul de la Southfork atrage[i fascineaz\, dovad\ [i num\rul record de telespec-tatori care au urm\rit primul episod al sezonului 3din Dallas pentru a afla cine l-a `mpu[cat. De ce?Fiindc\, ̀ n fond, J.R. Ewing este un bun erou negativ,cel de care nu te po]i s\tura, cel care poart\ ac]iu-nea pe umerii s\i“, scrie „Le Monde“ `ntr-un articolprilejuit de mediatizatul deces al actorului ameri-can Larry Hagman, interpret al unuia dintre celemai populare personaje TV din toate timpurile.

„Artistul“ [i faima c`inelui s\u~n ciuda unui Oscar c`[ti-gat, actorul francez JeanDujardin nu este foarte cu-noscut `n SUA, iar ziarulamerican New York Postrelateaz\ o p\]anie amu-zant\ ce i s-a `nt`mplat ve-detei din Artistul.

Dujardin se afl\ la NewYork, unde lucreaz\ la no-ul film al lui Martin Scor-sese, The Wolf of Wall Street.~ntr-un weekend recent, actorul francez se afla `ntr-unbar, unde venise s\ urm\reasc\ la televizor un meci derugby. Dintre cei prezen]i `n bar, nimeni nu [i-a dat sea-ma cine este clientul francez, `n afar\ de o singur\ persoa-n\. Aceasta s-a apropiat de Jean Dujardin [i i-a spus:

Sem\na]i cu tipul din The Artist! . Eu s`nt , a r\spunsactorul. Da? S\ [ti]i c\ nimeni n-o s\ v\ recunoasc\ f\r\c`inele din film! . Dujardin s-a amuzat teribil [i, `n locs\ se supere, i-a f\cut cinste interlocutorului s\u.

Dup\ ce va termina lucrul la filmul lui Scorsese,Jean Dujardin va `ncepe film\rile la o nou\ produc]ie re-gizat\ de George Clooney, The Monuments Men.

Ceremonia Oscarurilor de anulviitor se va desf\[ura `ntr-un cli-mat de team\ fa]\ de viitorul fil-mului [i al conexiunii lui cu cul-tura popular\ , se afirm\ `n arti-colul alarmist Movies Try toEscape Cultural Irrelevance , pu-blicat la sf`r[itul lui octombrie `npaginile culturale ale publica]iei

The New York Times .Autorul articolului, Michael

Cieply, este de p\rere c\ filmele`n SUA devin tot mai irelevantedin punct de vedere cultural , no-t`nd c\, `n ciuda `ncas\rilor uria-[e la box-office, num\rul oameni-lor care merg la cinema a sc\zutdrastic numai 1,28 miliarde `n2012, cel mai mic num\r din 1995`ncoace.

{ansele ca un film s\ se mai poa-t\ insera `n con[tiin]a popular\,

a[a cum se `nt`mpla pe vremuricu Pe aripile v`ntului sau Na[ul,par tot mai firave ast\zi, `ntr-oer\ `n care con]inutul se consu-m\ `n felii sub]iri, iar filmele s`nttot mai pu]in profunde , se scrie`n articol.

Se pare c\ [i capii industrieicinematografice s`nt `ngrijora]ide aceast\ tendin]\, [i mai multeinstitu]ii, de la Academia America-n\ de Film la American Film In-stitute, se g`ndesc la campanii ca-re s\ conving\ publicul c\ filmuleste `n continuare important.

Deocamdat\, arta cinematogra-fic\ pare a se muta de la Hollywoodspre televiziune [i chiar ceremoniaOscarurilor de anul viitor tinde s\`ncuviin]eze aceast\ tendin]\, nu-mindu-l ca gazd\ a ceremoniei peSeth MacFarlane, un puternic

scenarist [i produc\tor TV. De a-semenea, autorul articolului aduce[i argumentele audien]elor unor fil-me difuzate la televizor sau celeale unor foarte populare seriale pre-cum Mad Men.

De cealalt\ parte a Atlanticului,francezii v\d mult mai deta[at a-ceast\ problem\. Not`nd articoluldin The New York Times , ziarulLe Monde aminte[te c\ problema

dec\derii Hollywood-ului este unsubiect atins anual de presa ameri-can\. Le Monde mai aminte[tec\ prohodul cinemaului a fost c`n-tat `nc\ de la apari]ia televiziunii,c\ num\rul spectatorilor a sc\zutconstant de la sf`r[itul celui de-alDoilea R\zboi Mondial [i c\, `nc\din anii 60, lumea s\ pl`ngea c\ fil-mele nu s`nt la fel de bune ca pevremuri .


interna]ional « 15

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici

RReeddaaccttoorr-[[eeff::George Onofrei

RReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca Baraboi

SSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin Iorga

RRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

peste 400 de titluri

disponibile

Re`nt`lnire Pacino-dde Niro, sub bagheta lui Scorsese

~ntr-un interviu acordat cotidianului britanic The Guardian ,cu ocazia lans\rii comediei romantice Silver Linings Playbook,Robert de Niro a confirmat faptul c\ lucreaz\ de mai mul]i ani cuMartin Scorsese la adaptarea c\r]ii I Heard You Paint Houses, obiografie a sindicalistului mafiot Frank Sheeran. Acest nou filmal lui Scorsese va reuni ̀ nc\ o dat\ pe marile ecrane cuplul Robertde Niro Al Pacino, al\turi de care va ap\rea un alt specialist `nfilmele cu gangsteri, Joe Pesci. Filmul ar trebui s\ fie realizatanul urm\tor sau peste doi ani. Altfel, n-o s\ mai fim pe aici s\-lfacem , a comentat actorul american. Romanul I Heard You PaintHouses spune povestea lui Frank Sheeran, care s-a l\udat cu asa-sinarea altui sindicalist mafiot celebru, Jimmy Hoffa, [i a fostscris de avocatul eroului ,Charles Brandt. ~n film, deNiro `l va interpreta pe Shee-ran, iar Pacino pe Hoffa. DeNiro [i Al Pacino au jucat `m-preun\ `n trei filme: Na[ul II(1974 unde nu aveau nici oscen\ `mpreun\), Heat (1995)[i Righteous Kill (2008).

Un nou album Hendrix,„inedit [i experimental“

Pentru aniversarea a 70 de ani de la na[terea le-gendarului chitarist american, un nou albumcu 12 piese inedite semnate Jimi Hendrix va filansat anul viitor.

Aceste melodii, spune site-ul oficial al artis-tului, au fost ̀ nregistrate ̀ ntre anii 1968 [i 1969.Se pare c\ Hendrix inten]iona ca piesele s\apar\ pe discul First Rays of the New RisingSun, albumul la care lucra `nainte de a muri,continuarea celebrului Electric Ladyland.

Noul album Hendrix poart\ numele People,Hell and Angels [i va fi lansat `n Statele Unitepe 5 martie 2013. Melodiile incluse sugereaz\c\ legendarul chitarist era interesat de noidirec]ii muzicale, mult mai experimentale , `nmuzica sa compus\ separat de cea a grupuluiJimi Hendrix Experience.

Pe l`ng\ chitar\, Hendrix era interesat s\`ncorporeze `n muzica sa [i alte instrumentemuzicale (clape, percu]ie), precum [i o a douachitar\.

De asemenea, `n decembrie, faimosul concertal lui Hendrix de la Woodstock va fi prezentat`n mai multe cinematografe din Marea Britanie.

Declinul Hollywood-ului:o fals\ problem\?

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Au, Ferdy! Au! Maiu[or, c\ m\ ustur\, ce nai-ba e cu tine? Mai d\-l dra-cului de vin ro[u, `n]elegc\ te face taur, dar eu nu-svac\.

Scuz\-m\, iubire, chiarn-am vrut. A[a e mai bine?

Mai la st`nga pu]in...a[a, da, da, daaaaaaaaaaa!Nu te opri!... Of, Ferdy, c`ndm\ sim]eam [i eu mai bine...

E de la stres, Maria.M\ freac\ \[tia `n sus [i-njos cu peti]iile lor.

Ei, las\, c\ [i c`nd nuerai stresat tot at`t reu[eai.

Auzi, te rog frumos s\nu m\ faci s\ m\ simt prost!

Nu, dragul meu! E[tial meu a[a cum e[ti. Hai,

pune-]i capul pe s`nulmeu. A[a...

Dore[ti tutun, dra-g\? Parc\ a[ servi pu]in.S\ chem s\ ne aduc\?

Hmm, da, ar merge o]igaret\. Auzi, Ferdy, [tiice m\ g`ndeam eu? C\ dac\am fi destul de inteligen]i [idiploma]i, am putea s\ nem\rim mo[ia.

Ce `nseamn\ asta?Noi nu avem mo[ie, drag\,totul e al ]\rii. Noi doar...

{tiu asta, iubitule, nu-mai c\, na, mie ca femeie ̀ miplace s\-mi `nchipui c\ defapt e mo[ia mea, de[i [tiuc\ e bunul na]iunii ̀ ntregi.

Dac\ te face s\ tesim]i mai bine, te rog s\

consideri c\ e a ta. Uite,]i-o pun la picioare! Dac\vrei, `]i dau [i act scris.

Da, da, ̀ mi dai mie ]a-ra cu totul...

}i-o dau, scumpa mea. Tocmai la asta m\

g`ndeam c`nd ziceam dem\rit mo[ia. Stai, ridic\-tepu]in, c\-mi amor]e[te u-m\rul... a[a. Ziceam c\ artrebui s\ m\rim ]ara. S\avem [i noi un regat maimare, s\ nu mai r`d\ denoi to]i \[tia pe la dinee,c\ avem teritoriu mic.

Dac\ vrei, lu\m Bulga-ria, c\ oricum treaba cuCadrilaterul m-a enervatla culme.

Nu vreau Bulgaria,nu-mi place.

Dac\ vrei Serbia, s\[tii c\ e mai greu, c\ s`rbii\[tia `s da]i dracului, selupt\ ca leii turba]i.

Ferdy, nu fi prostu].Vreau Basarabia, Bucovi-na [i Transilvania.

Toate trei? De ce? C\ a[a vreau eu, d-aia!

Ca s\ nu mai fim o ]ar\ mi-c\. Uite cum m\ g`ndesc eu.Trimitem ni[te trupe `nBasarabia, s\-i fug\reasc\pe solda]ii ru[i. O eliber\m[i o alipim.

Hmm, interesant\ idee. Pe urm\ lu\m Bucovi-

na, c\ austro-ungarii s`nttot mai slabi. O s\-i cap\cim

pe ucrainenii de acolo [i olipim la noi.

{i cu Transilvaniacum facem?

P\i o s\-i ajut\m pe ro-mânii de acolo s\ lupte cuungurii, s\ devin\ st\p`nide drept, dup\ care ̀ i punems\ voteze unirea cu noi. M\g`ndeam s\ facem o adu-nare mare, la Alba Iulia.

De ce nu la Techir-ghiol? Poate m\ dau [i cuni[te n\mol.

Las-o a[a, la Alba Iu-lia, c\ d\ bine `n istorie.Toat\ lumea o s\ te [tiedrept `ntregitorul de neam.To]i o s\ fac\ plec\ciuni`n fa]a Regelui Ferdinand[i a Reginei Maria.

Ca spectator c\ruia i-aupl\cut aproape toatescurtmetrajele lui PaulNegoescu, `mi permit s\spun c\ m\ a[teptam laun altfel de debut de la el.

Cu fiecare scurtmetraj, Negoes-cu s-a rafinat tot mai mult, ajun-g`nd `n Orizont la un fel de haiku.E de `n]eles, pe undeva, dorin]ade a-i surprinde pe ceilal]i (poate[i pe sine) cu o schimbare de re-gistru pentru primul lungmetraj(realizat la 28 de ani!), dar e maigreu de `n]eles de ce a plecat me-ticulosul regizor la drum cu un sce-nariu (scris `mpreun\ cu VladTrandafir) care nu era gata [i cuun anume conven]ionalism carenu-i st\ `n fire. Asta e prima sen-za]ie pe care o ai urm\rind po-vestea inconsistent\ pentru unlungmetraj a unui t`n\r din zile-le noastre care se desparte `nnoaptea de Revelion de iubit\ [ise `mpac\ cu fosta dup\ un [ir deopriri aleatorii prin diverse clu-buri bucure[tene.

Nu reu[e[te s\ fie filmulunei genera]ii

Amintind vag de filmul lui MartinScorsese, After Hours, mai alesprin faptul c\ acoper\ mai atentintervalul unei singure nop]i (de-[i ac]iunea cuprinde 24 de ore),O lun\ `n Thailanda cap\t\ sensatunci c`nd povestea `[i mu[c\

coada [i Radu (Andrei Mateiu)reia `mpreun\ cu iubita reg\sit\,Nadia (S`nziana Nicola), acela[iceremonial al locurilor comune([i pu]ine) care par s\-i populezeuniversul interior, ceremonial pecare `l aprofundase [i cu Adina(Ioana Anastasia Anton). Printreacestea se num\r\ visul destulde improbabil de a pleca `mpreu-n\ cu iubita (care o fi ea ̀ n acel mo-ment) `n Thailanda, unde se tr\-ie[te foarte ieftin [i unde, deci, sepoate sta mai mult ( doar drumule mai scump ). Dac\ O lun\ ̀ n Thai-landa nu reu[e[te s\ fie filmulunei genera]ii (presa a folosit a-ceast\ sintagm\, dar m\ `ndoiescc\ realizatorii [i-au fixat acestobiectiv), e din pricina dificult\-]ii de a construi un portret coerent[i relativ profund al tinerilor de25-30 de ani, precum [i a difi-cult\]ii de a fi autentic. Replicilesun\ de multe ori for]at, parc\propun`ndu-[i s\ sune adev\ratcu orice pre], tu[a minimalist\ edestul de obosit\ (de[i lui Nego-escu `i iese at`t de bine `n scurt-metraje), atmosfera treneaz\ ne-pl\cut chiar dac\ regizorul [i-apropus-o inten]ionat, iar bur]ilecare umfl\ ac]iunea au [anse s\te piard\ p`n\ la arcuirea de la fi-nal, c`nd ar fi trebuit s\ fii ̀ n priz\.Paul Negoescu a riscat mult cuaceast\ poveste, care s-a `ntorsp`n\ la urm\ `mpotriva lui.

Negoescu a gre[it la „calcule“

Cel mai bun moment al filmului [i cel care `ncepe s\ lege povesteadesf\[urat\ p`n\ atunci voit dez-l`nat, aleatoriu e cel al dansului

lui Radu al\turi de prietenii s\i[i, mai ales, de Emilia (VictoriaR\ileanu), fata pe care tocmai acunoscut-o [i care povestise des-pre cum s-a dus `n Spania dup\ unc\lug\r zen de care se `ndr\gostise.Av`nd ca fundal sonor un remixdup\ The Power of Love, hitul luiJennifer Rush care a `ncins anii80, acest moment func]ioneaz\

ca o imaginar\ linie de fini[ pen-tru eroul care d\ impresia c\ sevindec\ de desp\r]irea de Adina,

fiind preg\tit s\ reintre `n aren\,dar e ideal [i pentru bioritmulspectatorului, care avea nevoiede un astfel de liman energetic.E, probabil, [i singurul momentc`nd sim]i c\ cei din fa]a ta s`nt`ntr-o oarecare m\sur\ vii [i c\ai putea rezona cu ei. P\cat c\ `njurul acestei insule nu se `nt`m-pl\ mare lucru [i c\ inten]ia de alua pulsul unei genera]ii care

abordeaz\ superficial rela]iile deiubire d\ filmului ̀ nsu[i un aer su-perficial [i inconsistent.

E posibil ca izvorul tuturornenorocirilor s\ fi venit de laaprecierea gre[it\ a propor]iilor.Obi[nuit s\ simt\ at`t de bine tim-pii `ntr-un film de 12 sau de 20 deminute, s\ scrie c`t de pu]ine re-plici s`nt necesare ca povesteas\ respire normal [i s\ sune cris-talin, Negoescu a gre[it la cal-cule . Poate c\ num\rul mare descurtmetraje pe care le-a f\cut i-acreat dificult\]i `n a se muta pe oscal\ mai mare. Regretul meu ec\ n-a riscat unde trebuia [i c\nu [i-a propus mai mult, risc`nds\ cad\ de mai sus.

O lun\ `n Thailanda. Regia: PaulNegoescu. Cu: Andrei Mateiu, IoanaAnastasia Anton, S`nziana Nicola,Tudor Aaron Istodor

En]iclopedia Encarta

Luiza Vasiliu

Inexactit\]iNu [tiu ce p\rere ave]i dvs., dareu cred c\ avem ni[te vie]i inexac-te. Chiar dac\ facem diferen]adintre o bisectoare [i o mediatoa-re, chiar dac\ `nv\]\m formulelereac]iilor chimice, chiar dac\ [timc`te grade Fahrenheit `nseamn\un grad Celsius, s`nt multe, foartemulte lucruri, a c\ror dimensiuneprecis\ ne scap\. Tr\im cu aproxi-m\ri [i c`nt\riri din ochi , avemo rela]ie pseudo[tiin]ific\ cu lu-mea din jur, iar asta nu ne `mpie-dic\ s\ avem cele mai bune vie]idin toate vie]ile posibile. Ca s\nu v\ mai obosesc cu teoria: amcrezut p`n\ la 28 de ani c\, dup\ obaie fierbinte, temperatura corpu-lui cre[te, motiv pentru care nu-]imai este at`t de frig c`nd intri `n-tr-o camer\ frigorific\. Dar, doam-nelor [i domnilor, temperatura cor-pului n-are cum s\ creasc\ cu maimult de jum\tate de grad, altfel dai`n febr\ [i tot ce dep\[e[te febrae, ca s\ zic a[a, foarte nepl\cut. Lafel, comunitatea [tiin]ific\ a crezutp`n\ `n 1937 c\ spanacul con]ine 35de miligrame de fier `ntr-o por]ie.Din cauza chimistului german Erichvon Wolf, care `n 1870 a m\suratcantitatea de fier din legume [i atrecut `n dreptul spanacului 35 demiligrame, `n loc de 0.35, a ap\rutPopeye. {i foarte bine c-a fost a[a.Nu la fel de bun\ e orbirea indus\teoretic , adic\ hot\r`rea cu careoamenii de [tiin]\ refuz\ rezul-tatele unor cercet\ri care par s\le contrazic\ bazele teoretice de p`-n\ atunci. Dac\ medicii austrieciar fi acceptat `n anii 1840 conclu-ziile doctorului Ignaz Semmelweisreferitoare la beneficiile sp\latu-lui pe m`ini [i r\sp`ndirea febreipuerperale, ar fi putut evita izbuc-nirea epidemiei. Data viitoarec`nd vre]i s\-i spune]i unui b\d\-ran `n parcare Brontozaurule! ,s-ar putea s\ vre]i s\ [ti]i c\ bron-tozaurul nu exist\. Descris pen-tru prima dat\ `n 1879 de OthnielMarsh, brontozaurul era de faptacela[i lucru cu apatozaurul, o spe-cie descoperit\ cu c`]iva ani `na-inte. Nici m\car Everestul nu areo `n\l]ime constant\, cre[te sauscade `n fiecare an, din cauza mi[-c\rii pl\cilor continentale. Mai mul-te astfel de minun\]ii ale inexacti-t\]ii [tiin]ifice g\si]i `n The Half-life of Facts de Samuel Arbesman,ap\rut\ toamna aceasta `n Amer-ica. V\ las, m\ duc s\ v\d cu c`temilimilimilimiligrame s-a mai `ngr\-[at atomul verzui pe care l-am l\satpe-un ziar, la soare, `n balcon.

Film

Iulia Blaga


Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

BobiPlanuri conjugale

16 » fast food

O lun\ `n Thailanda

filip florian: scrisoare „faptele, `ntotdeauna, pentru vor ... · toate bufni]ele, ultimul roman...

Documents