Hristos a înviat! Adevărat a înviat!

Str. Cărvunarilor nr. 2, sect. 6, Bucureşti e-mail: bisericabelvedere@yahoo.com

Cuvânt pen ru suflet(†) Învierea Domnului

(Sfintele Paşti)

„Ziua Învierii! Şi să ne luminăm cu prăznuirea şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm.Să zicem: „Fraţilor!” şi celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru Înviere.

Şi să strigăm: „Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcândşi celor din morminte viaţă dăruindu-le.”

Sfânta Evanghelie după Matei 28, 1-16“După ce a trecut sâmbăta, când se lumina de ziua întâi a săptămânii (Duminica), a venit

Maria Magdalena şi cealaltă Marie, ca să vadă mormântul.Şi iată, s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului, coborând din cer şi venind, a

prăvălit piatra şi şedea deasupra ei. Şi înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă cazăpada. Şi de frica lui s-au cutremurat străjerii şi s-au făcut ca morţi.

Iar îngerul,răspunzând, a zisfemeilor: Nu vă temeţi,că ştiu că pe Iisus celrăstignit Îl căutaţi. Nueste aici; căci S-a sculatprecum a zis; veniţi devedeţi locul unde a zăcut.Şi degrabă mergând,spuneţi ucenicilor Lui căS-a sculat din morţi şiiată va merge înainteavoastră în Galileea; acoloÎl veţi vedea. Iată v-amspus vouă.

Iar plecând ele îngrabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui.

Dar când mergeau ele să vestească ucenicilor, iată Iisus le-a întâmpinat, zicând:Bucuraţi-vă! Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui şi I s-au închinat. Atunci Iisus le-azis: Nu vă temeţi. Duceţi-vă şi vestiţi fraţilor Mei, ca să meargă în Galileea, şi acolo Mă vorvedea.

Şi plecând ele, iată unii din strajă, venind în cetate, au vestit arhiereilor toate celeîntâmplate. Şi, adunându-se ei împreună cu bătrânii şi ţinând sfat, au dat bani mulţi ostaşilor,zicând: Spuneţi că ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat, pe când noi dormeam; Şi de se vaauzi aceasta la dregătorul, noi îl vom îndupleca şi pe voi fără grijă vă vom face. Iar ei, luândarginţii, au făcut precum au fost învăţaţi. Şi s-a răspândit cuvântul acesta între Iudei, până înziua de azi.

Iar cei unsprezece ucenici au mers în Galileea, la muntele unde le poruncise lor Iisus.”

“Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcândşi celor din morminte viaţă dăruindu-le.”

Hristos a înviat!După deniile întristărilor şi ale durerii, cu care am retrăit patimile Celui pironit pe cruce şi

pus apoi în mormânt, iată-ne ajunşi în lumina bucuriei marelui praznic al Învierii Domnului şiMântuitorului nostru Iisus Hristos.

Ziua Învierii este începutul împăcării omului cuDumnezeu şi a împăcării noastre, unul cu altul. ZiuaÎnvierii ne îndeamnă să vorbim fraţilor, celor ce ne-au greşit şisă iertăm toate câte ne-au făcut. Iertându-ne şi împăcându-neunii cu alţii, viaţa ni se luminează şi se umple de toată bucuriaşi valoarea ei, iar sufletul renaşte şi petrece numai însărbătoare, şi cu veselie cântă cu îngerii din cer: "Acum toatede lumină s-au umplut şi cerul şi pământul şi cele de dedesubt,pentru ca să prăznuim omorârea morţii, sfărâmarea păcatului şiînceputul vieţii veşnice".

Chemarea preoţilor de la începutul slujbei deÎnviere: “Veniţi de luaţi lumină!” este chemarea luiHristos Cel Înviat de a trăi în lumină, de a primi luminacredinţei în viaţa noastră şi de a nădăjdui în învierea noastră.Lumina Învierii lui Hristos dă sens vieţii creştine zilnice, pentrucă Hristos Cel Înviat rămâne tainic prezent şi lucrător în BisericaSa până la sfârşitul veacurilor. Lumina veşnică a Învierii lui Hristos este acum adunată însufletele noastre prin rugăciune, ca legătură vie cu Hristos, prin binevestirea şi ascultareaEvangheliei lui Hristos, prin împărtăşirea cu Sfintele Taine, prin împlinirea poruncii iubirii faţă deaproapele, prin dobândirea sfinţeniei, ca unire a omului cu Dumnezeu, dobândită prin pocăinţă şiprin vieţuire curată şi virtuoasă.

De aceea, când ne pregătim pentru Sărbătoarea Învierii, în timpul PostuluiSfintelor Paşti, ne pocăim de faptele noastre cele rele prin Taina Sfintei Spovedanii,judecându-ne pe noi înşine şi cerând iertare pentru răul pe care l-am săvârşit cu gândul, cuvorba şi cu fapta. Totodată, încercăm să ne înnoim şi să ne sfinţim viaţa, să iubim mai mult peDumnezeu în rugăciune şi pe semenii noştri în fapte bune, să iertăm şi să ajutăm.

Slujba de Paşti începe cu împărţirea Luminii din Sfântul Altar la toţi credincioşii, urmatăde ieşirea în afară, în faţa bisericii, pentru că întreaga natură este binecuvântată şi transformată,pentru ca iarăşi, cu toţii să ne reîntoarcem în biserică pentru a participa la ospăţul euharistic alSfintei Liturghii. Primirea Luminii, deci, nu înseamnă participare deplină la miracolulÎnvierii, chiar dacă ascultăm citirea Evangheliei şi cântăm "Hristos a înviat!". Suntem datori săparticipăm trup şi suflet la această sărbătoare sfântă. Nu trebuie să plecăm acasă imediat ce amprimit Lumina şi Paştele, deoarece lumina materială a lumânării nu are valoare dacă estedespărţită de sursa luminii, de Hristos ce se împărtăşeşte în Sfânta Liturghie. Lumina văzută pecare o primim este doar fereastra ce ne deschide calea spre Înviere. Purtată în mâini, ea necălăuzeşte paşii în biserică, pentru a intra în comuniune de taină cu Hristos, Cel Ce ni sedăruieşte tuturor din Potirul Sfintei Euharistii, la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie.

Mare este bucuria noastră ca în noaptea Sfintelor Paşti să fim adunaţi laolaltă atât demulţi împreună ca să dăm slavă Învierii Domnului. În acelaşi timp, însă, ştiut fiind că de faptsărbătorim în fiecare Duminică Învierea Domnului, ne gândim cu durere că mulţi dintrenoi pierd acest prilej de mare bucurie, de-atâtea ori de-a lungul anului, atunci când nu vinDuminica la Sfânta Liturghie.

În această noapte Sfântă a Învierii, am primit din partea preoţilor vestirea că “Hristos aînviat!” şi am răspuns cu toţii, cu multă bucurie, “Adevărat a înviat!”. Timp de 40 de zile,până la Înălţarea Domnului, acesta va fi şi salutul pe care noi, creştinii, ni-l adresăm unii altoradar trebuie să conştientizăm că acest salut nu este doar o formulă de politeţe sau oobişnuinţă, ci este o mărturisire de credinţă a tainei Învierii Domnului.

Să prăznuim cu bucurie duhovnicească acest praznic luminat şi să ne învrednicim caÎnvierea Domnului să învie şi sufletele noastre. Să plecăm spre casă cu bucurie sfântă în suflet,cu lumina Învierii în inimă şi cu cântarea Domnului pe buze; să arătăm în jurul nostru luminădin Lumina Sfintei Învieri a lui Hristos! Amin!

Hristos a înviat!(Preafericitul Părinte Daniel, PS Damaschin, pr. Ion Cârciuleanu;

ziarullumina.ro; basilica.ro)

Sfânta Lumină de la IerusalimUna dintre puţinele minuni care au loc, în fiecare an, în zilele noastre, este

aceea a arătării Sfintei Lumini la Sfântul Mormânt în noaptea de Înviere, adică a aceleilumini neaprinse de mână omenească. Asupra acestui lucru există numeroase mărturii, sute şisute de credincioşi fiind prezenţi în momentul când, în noaptea Învierii lui Hristos, luminează pepământ pentru câteva clipe un foc nematerial, o lumină care poate fi ţinută în mână fără a tearde.

Procesiunea este măreaţă. Patriarhul cu tot sinodul, arhimandriţii, stareţii mănăstirilor dinPalestina, monahi şi fraţi, toată Frăţia Sfântului Mormânt, la care se adaugă şi pelerinii clerici,stau înşiruiţi pe două rânduri într-o ordine desăvârşită. Apoi merg de la altarul Bisericii Învieriispre Sfântul Mormânt, în sunete de clopot şi toacă, împletite cu glasurile neîntrecute aleslujitorilor. Întreg văzduhul este numai sunet şi cântare. Procesiunea se face fărălumânări şi în toată biserica nu se află nici o candelă sau lumânare aprinsă.

Să ne închipuim această măreaţă privelişte. De jur împrejurul Sfântului Mormânt, lumeade pe lume, ca la un mare spectacol, înghesuită peste tot şi la toate nivelele unde se poate sta,până sus la uriaşa cupolă de deasupra. Toţi ţin în mâini buchetele de lumânări, câte treizeci şitrei, după numărul anilor pământeşti ai Mântuitorului, şi, cu privirile aţintite spre SfântulMormânt, sunt într-o încordată aşteptare. Procesiunea slujitorilor înconjoară de trei ori SfântulMormânt şi cele două capete ale şirului se ajung înfăşurându-l ca o uriaş panglică vie.

Privindu-i, gândul se duce la hora cosmică a aştrilor şi a atomilor, în rotirea lor neobosită.Ceea ce simbolizează aceia, aici se petrece aievea: Dumnezeu este centrul existenţei, toatăfăptura se roteşte în jurul lui Hristos, prin Care toate viază şi se mişcă. Parcă deja aînceput măreţul ospăţ de nuntă al Mirelui Hristos precum zice Biserica:"Mire Hristoase, Care eştimai frumos decât toţi fiii oamenilor,Care ne-ai chemat la ospăţul celduhovnicesc al nunţii Tale".

Mormântul Domnului estepecetluit de cu seara: "Lumina era înîntuneric, dar întunericul nu a cuprins-o". După a treia înconjurare sedespecetluieşte uşa. Patriarhul intrăînlăuntru, adună cu mâinile vata de pelespedea Sfântului Mormânt (care eradinainte aşezată acolo), şi care seaprinde acum cu o luminăfosforescentă, care nu arde şi iese cuea afară la mulţime...

Un strigăt de uimire cutremurătoată biserica şi ropotele de aplauze ale unei nestăvilite bucurii umplu văzduhul. Minunea s-a maipetrecut o dată! Toată lumea se înghesuie să-şi aprindă buchetul de lumânări de la SfântaLumină şi în câteva clipe întreaga biserică este o mare de foc. "Acum toate s-au umplut delumină, şi cerul şi pământul".

Paştile este sărbătoarea luminii, a biruinţei, a bucuriei şi totodată inaugurare,început al împărăţiei celei veşnice. Aşa cum pe Tabor Domnul şi-a arătat o clipă ucenicilorslava Sa, tot aşa şi acum, la Sfântul Mormânt prin Sfânta Lumină, Hristos Cel înviat străluceşte orază a slavei Sale peste cei adunaţi la ospăţul cel de taină al Învierii Sale. Dar totul durează doarcâteva clipe; e o icoană, o arvună numai şi încă nu e bucuria cea deplină. De aceea, în noapteaÎnvierii Biserica o va spune cu dorire: "O, Paştile cele mari şi preasfinţite, Hristoase...! Dăruieşte-ni-le însă mai adevărat,îin ziua cea neînserată a Împărăţiei Tale!"

Încetul cu încetul, entuziasmul se potoleşte, lumea e fericită că încă o dată s-aînvrednicit să primească Sfânta Lumină. La altarul Bisericii Învierii începe citirea celorcincisprezece păremii şi se continuă Sfânta Liturghie a Sâmbetei celei Mari, la care am avutmarea fericire să slujesc şi eu, nevrednicul, ca smerit pelerin la Sfintele Locuri din Ţara Sfântă.Dar, în jurul Sfântului Mormânt, până târziu se vor împleti cu dangătul clopotelor ecourilebucuriei pascale ale mulţimilor de credincioşi de toate confesiunile care s-au adunat ladumnezeiescul ospăţ. Amin.

Hristos a înviat!(Părintele Petroniu Tănase - Schitul Prodromu, Sfântul Munte Athos)

Rânduieli speciale pentru perioada pascală Începând din prima săptămână care urmează după Învierea Domnului şi Mântuitoruluinostru Iisus Hristos (Săptămâna Luminată) şi până la Rusalii (Pogorârea Sfântului Duh) este operioadă a bucuriei şi a împlinirii duhovniceşti, bucurie manifestată atât în conţinutul slujbelorBisericii, cât şi în rânduiala pe care o urmează fiecare creştin în viaţa sa particulară.

În Săptămâna Luminată nu se posteşte, fiind dezlegare la toate mâncărurile, iar înrestul perioadei, până la Rusalii, miercurea şi vinerea sunt zile cu dezlegare la peşte.

În Săptămâna Luminată slujbele se ţin cu Uşile Împărăteşti larg deschise, ceea cesimbolizează uşa deschisă de la mormântul Mântuitorului dar şi ruperea catapetesmei templuluidin Ierusalim în momentul morţii Mântuitorului.

În toată această perioadă, până la Rusalii, nu se îngenunchează şi nu se facmetanii; atât rugăciunile începătoare cât şi rugăciunile dinainte şi după masă sunt înlocuite cuimnul pascal „Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţădăruindu-le.”

De asemenea, timp de 40 de zile, până la sărbătoarea Înălţării Domnului, creştinii sesalută cu cuvintele-mărturisire „Hristos a înviat”, răspunzându-se „Adevărat a înviat”.

"În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharulşi pe scaun ai fost, Hristoase, cu Tatăl şi cu Duhul, toate umplându-le,

Cel ce eşti necuprins." (Troparul Învierii)

Să-L primim în inimă pe Hristos"Iar ei, ducându-se, au pecetluit piatra și au întărit cu strajă paza mormântului." (Matei 27, 66)

Vin din când în când vremuri grele, când pare că triumfă puterea întunericuluiși că biruința este de partea vrăjmașilor lui Hristos. Domnul a îngăduit pironirea pe crucea Fiului Său, punerea Lui în groapă; mormântul părea să se fi închis asupra Lui pentrutotdeauna: nu mai vedem decât o piatră mare și pecetea de pe mormânt. În fața priveliștiiacesteia stau cu durere Apostolii.

Deseori ni se pare și nouă că este pângărită, înfrântă, credința noastră...Dumnezeu nu-Și face auzit glasul, nu-L auzim în fărădelegea care se săvârșește. Lumina a fostacoperită de o beznă de nepătruns, puterea vrăjmașului pare să fi învins dreptatea și adevărul.Descurajați, cu durerea în inimă, Apostolii lui Hristos se întreabă: de ce S-a lăsat acoperit cu opiatră de mormânt Învățătorul lor?

Astăzi înfrângere, mâine biruință - și dacă în istoria popoarelor, din pricina mulțimiipăcatelor omenești, Hristos apare mai des înfrânt decât biruitor, să fim încredințați că dupăîndelungata domnie a răului va veni triumful deplin, văzut, al lui Hristos încununat deslavă, în fața Căruia s-a plecat tot genunchiul celor cerești, al celor pământești și alcelor de dedesubt (Filipeni 2, 10).

Fiecare dintre noi, repetând zilnic vie împărăția Ta, poate grăbi venirea acesteia primindstăpânirea lui Hristos în inima sa și înmulțind numărul celor care în mijlocul stăpânirii păcatului șia trupului se închină lui Hristos cu toată ființa și cu toată viața lor. Amin.

Hristos a înviat!(din cartea Fiecare zi un dar al lui Dumnezeu)

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti vă dorim multă sănătate şi împliniri duhovniceştiiar Lumina Sfântă a Învierii să coboare în casele şi în sufletele dumneavoastră

şi să vă aducă pace, linişte şi speranţă, dăruindu-vă tot ce este mai bun alături de cei dragi!

Hristos a înviat! Adevărat a înviat!

Preot Paroh Liviu Popa – tel. 0722 280 003Contul bisericii: BCR, Sect. 4, PAROHIA BELVEDERE – RO41RNCB0069007665720001