L a s h o p p i n g [ i n u r e g r e t 5

1C I N E N U E S T E S | R A C ?

Un num\r impresionant de oameni pe care îicunoa[te]i, printre care [i voi în[iv\, probabil,sus]in c\ trebuie s\ fac\ economii la sânge. Suntferm convin[i de asta, ca [i de faptul c\ trebuie s\fac\ mai multe economii decât alte persoane.Aceast\ concep]ie nu se datoreaz\ veniturilorlor – mai mari sau mai mici, ci este consecin]afaptului c\ nu au atâ]ia bani câ]i î[i doresc – lu -cru adev\rat, indiferent de câ[tiguri. Viseaz\ unanumit stil de via]\, dar nu reu[esc niciodat\s\-[i împlineasc\ visul. Corabia n\zuin]elor lorr\mâne întotdeauna ancorat\ la orizont, f\r\ s\se apropie vreodat\ de ]\rm.

Mai mult decât atât, indiferent cât de trist vis-ar p\rea, aceasta este o stare de fapt permanent\,

care nu are nici o leg\tur\ cu situa]ia social\, cuguvernul (chiar dac\ îl iubi]i sau îl urâ]i), cu pre -]ul aurului sau cu rata infla]iei. Este un adev\rgeneral valabil, care exist\ indiferent de vremu-rile – bune sau rele – pe care le tr\im. Chiar dac\trecem printr-o criz\ sau un avânt economic,dac\ avem [ase servitoare [i un majordom saunu avem nici o servitoare, practic avem mai pu -]ini bani decât alt\dat\ sau am dobândit gusturimult mai costisitoare. Indiferent de situa]ie, nesim]im complet debusola]i.

De fapt, majoritatea oamenilor care se consi-der\ s\raci au dreptate s\ gândeasc\ a[a. C\cis\r\ cia nu este o no]iune corelat\ cu suma debani, mai mare sau mai mic\, de care dispune]i,ci cu ideea c\ a]i r\mas în urm\ cu plata facturi-lor la sfâr[itul lunii sau c\ nu v\ pute]i lua dinsalariu lucrurile pe care vi le dori]i. Este o con-cep]ie pe care o împ\rt\[im cu to]ii, cu excep-]ia domnului Ford, a domnului Mellon [i a altorcâtorva nababi, pentru care banii nu sunt o pro-blem\. Vorbim îns\ doar despre o mân\ de oa-meni care se încadreaz\ în aceast\ categorie [ichiar [i ei trebuie s\ fie pruden]i. (Dac\ a existatvreodat\ no]iunea de siguran]\ financiar\ – lucrude care ne îndoim, r\sfoind filele istoriei – acum

MARJORIE HILL IS6

ea a devenit doar o amintire.) Noi îns\ trebuiesau ar trebui s\ ne reducem cheltuielile, tr\indcu to]ii acela[i sentiment, indiferent dac\ renun -]\m la o ma[in\ sau la untul pe care îl mânc\mde diminea]\. (În acest caz, înseamn\ c\ am ajunsîntr-o s\r\cie lucie, lucru care nu constituie subi ec -tul c\r]ii noastre, dar ne rezerv\m dreptul de aaduce uneori în discu]ie asemenea situa]ii.)

S\ ne gândim, a[adar, la câteva lucruri pecare le-am putea considera inutile pentru c\ nuavem bani s\ le lu\m sau la câteva lucruri pen-tru care oamenii se dau peste cap s\ le ob]in\.Ave]i bani pentru ele? Iat\ despre ce ar fi vorba:o cas\ precum cea a familiei Smith, o croazier\pe Mediterana sau o ]inut\ de sear\. {i nou\ ne-arpl\cea aceste lucruri, dar ele nu sunt neap\rat ne-cesare: nu ne-am sim]i mai bine într-o cas\ maimare; croaziera ne-ar face s\ ne dorim o c\l\torieîn China; haina din blan\ de hermin\ nu ne vaaduce succesul scontat, dac\ nu ne lupt\m pen-tru el. Dar oamenii nu realizeaz\ c\ – dac\ î[ipun imagina]ia la contribu]ie [i î[i fac planuri devia]\ – s-ar putea s\ ob]in\ ce-[i doresc. Nu leplace s\ fac\ planuri (nu trebuie s\ confun d\msistematizarea posibilit\]ilor cu n\zu in ]ele la lu-cruri imposibile), nu analizeaz\ problemele cu

L a s h o p p i n g [ i n u r e g r e t 7

care se confrunt\ [i nu-[i bat capul s\ g\ seasc\o rezolvare. Vor s\ ia totul de-a gata, f\r\ s\ fac\nici cel mai mic efort.

Nu este o mentalitate prea inteligent\, pentruc\ to]i oamenii cu spirit întreprinz\tor [tiu cums\-[i netezeasc\ drumul în via]\, având parte [ide distrac]ie pe parcurs. Cu to]ii ne dorim distrac-]ie [i un drum neted în via]\, pres\rat cu petalede trandafiri, motiv pentru care v\ propu nem s\analiz\m acest subiect cât mai simplu cu putin]\.Am vrea s\ începem prin a protesta împotrivaideii afirmate de foarte mul]i oameni, potrivitc\reia au ob]inut „totul în via]\“. S\ ai totul învia]\ nu înseamn\ neap\rat s\ ai o cas\ care s\ seînvârt\ dup\ soare. Tr\im într-o lume în care –dac\ [tii cum s\-]i croie[ti drum – po]i s\-]i îm-pline[ti visurile [i s\ p\[e[ti pe o cale pres\rat\cu petale de trandafiri. Iar condi]iile sociale n-aufost nicicând mai favorabile celor care nu suntmilionari, dar î[i doresc un drum plin de petalede trandafiri (sau vor s\ se distreze ori s\-[i cum-pere apartamente frumoase).

Un lucru important în acest sens este c\ numai trebuie s\ p\[im în via]\ bazându-ne pe spri- jinul unei familii cu dare de mân\. Nu cu multtimp în urm\, porneai la drum cu un avantaj clar,

MARJORIE HILL IS8

dac\ f\ceai parte dintr-o familie ai c\rei mem briau jucat – genera]ii de-a rândul – rolul de stâlpiai societ\]ii, aveau conturi bancare impresio-nante [i se bucurau de toate privilegiile statutu-lui lor favorizat. Dar, din p\cate, trebuia s\ repe]iînf\ptuirile str\mo[ilor t\i. Aceast\ concep]ie[i-a mai pierdut ast\zi din valabilitate. Majori-tatea oamenilor care îndr\znesc s\ ia taurul decoarne pornesc de la zero, f\r\ s\ aib\ un trecutimpresionant. Reu[esc s\-[i pl\teasc\ la timpfacturile, de[i asta presupune un efort conside-rabil. Dar ceea ce conteaz\ cu adev\rat nu estenici averea [i nici istoria familiei lor, ci inteli-gen]a [i elegan]a cu care p\[esc în via]\, în ciudatrecutului lor obscur.

Exist\ foarte multe feluri în care putem ana-liza astfel de chestiuni în func]ie de fiecare si -tua]ie în parte. Dar din acest punct de vedere,oamenii pot fi încadra]i în dou\ categorii. Din -tr-una fac parte cei care prefer\ s\ ignore greu -t\]ile cu care se confrunt\, iar cealalt\ e alc\tuit\din indivizii care au curajul [i energia de a trecela ac]iune.

Peste tot exist\ adep]i ai ideii de a da bir cufugi]ii, fire[te, care încearc\ s\ fug\ cu orice pre]de obstacolele ce li se ivesc în cale, cu atât mai

L a s h o p p i n g [ i n u r e g r e t 9

mult cu cât problemele lor sunt de ordin finan-ciar. Metoda cea mai cunoscut\ este s\-[i ialumea în cap [i s\ se refugieze pe o insul\ înm\rile sudice sau într-o caban\ din p\dure. Esteo solu]ie salutar\, dac\ nu ave]i r\spunderi acas\[i v\ place s\ v\ hr\ni]i cu banane sau carne deurs. Dar mul]i dintre noi nu putem pleca preadeparte, c\ci nu suntem preg\ti]i pentru via]a îns\lb\ticie. Indivizii înzestra]i cu imagina]ie [icuraj aleg variante mai pu]in dramatice, prefe-rând s\ ac]ioneze cu pruden]\ [i inteligen]\.

Cei care consider\ c\ lipsa averii este cevastânjenitor au idei extrem de învechite. Oameniidin înalta societate locuiesc acum în garaje ref\ -cute sau în duplexuri construite din mansarde.Pute]i ajunge, a[adar, la bun\stare [i elegan]\ lafel de u[or cum sus]in spoturile publicitare.

Singurul lucru de care trebuie s\ v\ sim]i]istânjeni]i este s\ face]i economii f\r\ discer -n\mânt. Ast\zi nim\nui nu-i pas\ nici cât negrusub unghie de venitul pe care îl ave]i, dar pe oa-meni îi intereseaz\ stilul vostru de via]\. Cifrelenu sunt importante, dar consecin]ele sunt. Nimicnu este mai plictisitor decât s\-i vezi pe oameninum\rându-[i banii cu fe]e triste, dezv\luindu-[idorin]a permanent\ de a face calcule peste calcule,

MARJORIE HILL IS10

[i nimic nu este mai atr\g\tor decât s\ vezioameni care tr\iesc elegant, f\r\ s\ cheltuiasc\exa gerat. Femeile care vorbesc despre s\r\cie,plângându-se tot timpul c\ nu-[i pot împlinidorin]ele, te aduc în pragul disper\rii, iar celecare [tiu s\ se bucure de via]\, indiferent de situ -a]ia financiar\, te atrag ca un magnet.

Chiar [i indivizii plictisitori pot s\ tr\iasc\ înmod cump\tat, dac\ au mul]i bani, dar banii îifac adesea [i mai plictisitori. Necazurile finan-ciare ne ascut inteligen]a, dar nu trebuie s\ ne„ascut\“ [i proasta dispozi]ie. Îns\ numai o per-soan\ interesant\ [i inteligent\ poate s\-[i c\l\ -uzeasc\ familia cu farmec [i elegan]\ în vremuride restri[te.

Iar cheia const\ în atitudinea corespunz\ -toare, a[a cum se întâmpl\ în cele mai multe ca-zuri în via]\. Dac\ trebuie s\ face]i economii,încerca]i s\ le face]i cu farmec [i elegan]\! }inândseama de amploarea [i gravitatea problemei,constat\m cu stupoare c\ prea pu]in oameni daudovad\ de a[a ceva. Foarte mul]i economisescf\r\ discern\mânt, pr\bu[indu-se istovi]i, în locs\ se bucure de reducerea cheltuielilor. Dar nua[a stau lucrurile în cazul indivizilor inteligen]i.Ei pornesc de la premisa c\ orice problem\

L a s h o p p i n g [ i n u r e g r e t 11

stringent\ trebuie rezolvat\ [i trec la ac]iune cumult\ energie.

Nu încerc\m s\ sus]inem teoria promovat\de celebrul personaj Pollyanna1, potrivit c\reiate po]i bucura de via]\ f\r\ s\ ai prea mul]i bani,pentru c\ po]i face asta [i dac\ ai foarte mul]ibani – de[i cunoa[tem cu to]ii oameni s\racicare sunt mai ferici]i decât cei boga]i. Sus]inemdoar c\ v\ pute]i bucura de via]\ adoptând o ati-tudine pozitiv\, optimist\ [i fireasc\, ce v\ vaajuta s\ trece]i mai u[or peste greut\]i. {i maisus]inem c\, dac\ nu face]i altceva decât s\ v\plânge]i de mil\ pentru c\ nu v\ pute]i permites\ mânca]i caviar sau carne de nurc\ [i nicim\car carne de pui sau de linx, atunci putemspune c\ orizontul vostru este extrem de îngust.

Afirm\m, de asemenea, cu riscul de a p\reaînfumura]i, c\ ne putem face to]i o existen]\ fru-moas\, f\r\ s\ dispunem de prea mul]i bani. Maimult, ne place s\ ne organiz\m via]a de-a fir ap\r. Nu este o perspectiv\ atât de trist\ pe cât vise pare [i, în plus, foarte mul]i dintre noi trebuies\ înve]e s\ se bucure de via]\ cu cât mai pu]ini

MARJORIE HILL IS12

1 Pollyanna este un roman pentru copii, scris în 1913 de

Eleanor H. Porter (n. tr.).

bani. Banii apar [i dispar la fel de repede ca ominge de tenis în mâinile unui iluzionist.

Dac\ analiza]i de la A la Z numele cuno[ -tin]elor din agenda telefonic\, ve]i fi surprin[i s\descoperi]i câ]i oameni [i-au schimbat stilul devia]\ în ultimii ani – unii au progresat, dar ceimai mul]i au regresat. {i, dac\ traiul dumnea-voastr\ a r\mas la fel, s-ar putea ca anul viitor s\nu mai r\mân\. Dar, dac\ a[a stau lucrurile, nutrebuie s\ fie neap\rat o schimbare în r\u, cidoar o schimbare. Cu to]ii avem nevoie de a[aceva uneori.

Primul lucru pe care nu trebuie s\-l face]i estes\ v\ plânge]i neîncetat pentru c\ nu pute]i aveatotul în via]\. Oamenii g\sesc mereu motive s\se vaite [i – dac\ le da]i prilejul – le dezbat cumult\ art\. Un exemplu în acest sens sunt fe-meile înc\ tinere, ai c\ror copii fiind mari, nu lemai solicit\ tot timpul [i ai c\ror so]i nu au ve-nituri impresionante ca acelea ale vecinului dinvila de peste drum. Ele fac tot timpul pe victi-mele obligate s\-[i duc\ crucea pân\ la cap\t –[i-au sacrificat geniul [i talentul pe altarul fami-liei, considerându-se acum ni[te biete prizoniere,care î[i frâng în zadar aripile, încercând s\ scapedin colivia lor. Nu se gândesc c\ au o slujb\ care

L a s h o p p i n g [ i n u r e g r e t 13

le-ar putea ocupa tot timpul, dac\ s-ar str\duisuficient de mult, c\ atitudinea lor le-ar aducenumai necazuri [i c\ ar putea fi u[or concediate([i pe bun\ dreptate), dac\ ar lucra în alt\ parte.Îl înlocuiesc pe „suficient“ cu superlativul abso-lut [i g\sesc nenum\rate pretexte pentru pu]i -nele lor realiz\ri. S-ar sup\ra dac\ le-a]i spunec\ e vina lor c\ activitatea în care sunt implicatepare monoton\.

Într-o alt\ categorie se încadreaz\ femeile-mar-tir, care [i-au dedicat întreaga via]\ carierei, con-vinse fiind c\ rolul de so]ii [i mame iubitoare nuli se potrive[te. Poate c\ da, poate c\ nu. Dac\ teconsideri martir, atunci vei duce via]a unui mar-tir. Istoria e plin\ de teorii despre incapacitateade adaptare la un anumit mediu, dar nu trebuies\ fii geniu ca s\ faci mici schimb\ri, dac\ e ab-solut\ nevoie.

Indiferent de situa]ia financiar\, aceasta re-pre zint\ doar o provocare prin intermediul c\reiav\ pute]i evalua resursele, un set de instrumentecu care pute]i porni la drum. Poate c\ a]i pre- fera s\ juca]i polo în loc de ping-pong, dar, dac\ave]i un set vechi de tenis de mas\ [i nu dispu ne]ide ponei pentru polo, atunci v\ ve]i distra multmai bine devenind campioni de ping-pong

MARJORIE HILL IS14

decât jucând polo, unde nu ve]i reu[i s\ mar -ca]i nici un gol.

C A Z U R I

Cazul I: Doamna A. Doamna A. este o fe-meie frumoas\ cu un farmec aparte [i de o mân-drie ie[it\ din comun. Pân\ de curând, a avut unso] extraordinar, înzestrat cu spirit întreprinz\ -tor, care a fost când bogat, când falit. DoamnaA. î[i f\cea apari]ia doar în perioadele de bun\ -stare. Atunci, so]ii A. tr\iau în opulen]\ în ParkAvenue, iar doamna purta numai haine de la re-numite case de mod\ precum Bendel [i se bu-cura de un stil de via]\ luxos. Cât despre ce seîntâmpla între astfel de perioade, lucrurile audisp\rut în negura uit\rii.

Numai câ]iva prieteni puteau s\ le dea de urm\în vremuri de restri[te, dar observau c\ nu suntbine primi]i în locuin]a s\r\c\cioas\ a fami liei A.,dintr-un cartier m\rgina[. Gazda lor nu mai erafemeia frumoas\ pe care o [tiau cândva; era opersoan\ neglijent\, c\reia nu-i mai p\sa de cumar\t\. Era mereu îmbufnat\. Îl ura pe so ]ul ei pen-tru situa]ia în care se aflau, îi ura pe oaspe]i pentru

L a s h o p p i n g [ i n u r e g r e t 15

c\ i-au descoperit ascunz\toarea [i ura via]a în -s\[i pentru soarta crud\ la care o osân dise. Mu-safirii lor, care o admiraser\ pe doam na A. pentruspiritualitatea ei [i pentru jocu rile distractive debridge pe care le organiza, fiind acum dispu[i s\ lereia, f\r\ s\ ]in\ seama de pro blemele financiareale gazdei, s-au retras debu sola]i, con[tien]i fiindc\ nu aveau cum s-o ajute.

Când so]ii A. [i-au f\cut apari]ia în lume dinnou, situa]ia s-a repetat pân\ când a intervenit oschimbare.

Recent, domnul A. a cunoscut o perioad\ mailung\ de prosperitate, dar doamna A. nu a maibeneficiat de ea, deoarece so]ul ei [i-a d\ruit ini -ma [i numele unei tinere care lucra într-un ma-gazin [i care reu[ea întotdeauna s\ fie elegant\[i vesel\, în ciuda salariului mic. Noi nu îl con-sider\m pe domnul A. un ratat, dar, din p\ cate,fosta doamn\ A. (care s-a pierdut acum pentrutotdeauna în negura uit\rii) nu ne împ\rt\[e[tep\rerea.

Cazul II: Doamna L. Doamna L. este c\s\ to -rit\ cu un artist talentat, cu o fire fermec\toare,dar care nu-[i poate între]ine familia. DoamnaL. este o femeie inteligent\, care în]elege foarte

MARJORIE HILL IS16

bine c\ nu-l poate schimba pe domnul L., motivpentru care dr\muie[te cât mai bine cu putin]\venitul, creând în acela[i timp o atmosfer\ ve -sel\ acas\.

A mobilat cu gust apartamentul lor cu dou\camere [i o buc\t\rioar\, f\r\ s\ cumpere piesede mobilier luxoase, bazându-se pe faptul c\prietenii nu vor face diferen]a între economie [iart\. C\l\uzindu-se dup\ acela[i principiu, [i-aadus propria contribu]ie la amenajarea locuin]ei,iar rezultatul a fost uluitor. Se ocup\ de toatetreburile casnice, sp\lând de mân\ chiar [i hai-nele familiei, dar se uit\ adesea în oglinda dinbuc\t\rie ca s\-[i studieze trupul zvelt, face exer-ci]ii ca s\-[i p\streze silueta de invidiat [i ]ineîntotdeauna la îndemân\ o rochie ce-i confer\înf\]i[area unei prin]ese. Când nu poate s\-[icumpere o ]inut\ modern\, modific\ una veche,pe care o poart\ apoi cu dezinvoltur\, stârnindadesea invidia prietenelor.

În plus, frecventeaz\ toate expozi]iile gratu -ite, cunoa[te lucruri fascinante legate de muze -ele din ora[, petrece ore în [ir la biblioteca public\din apropiere [i cite[te toate articolele din ziarepe teme literare, încât ai putea crede c\ nu i-asc\pat nici o pies\ de teatru pus\ în scen\.

L a s h o p p i n g [ i n u r e g r e t 17

Dacă v-a plăcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalităţile de livrare şi plată puteţi găsi în paginile Nemira.ro.