0 VINO_ DE OM

ORIZONTURILE MELEoZo

= ASA CUM A FOST

DE

N. IORGA

SPRE INSENINARE

EDITURA N. STROILABucure§ti, Strada General BudWeanu No. 8.

1934 ,

ORIZONTURILE MELE0:0

0 VIATA DE OM- ASA CUM A FOST -

DE

N. IORGA

I I I .

SPRE INSENINARE

EDITURA N. STROILABucureqtt, Strada General Bud4teanu No. 8.

1934

III.

SPRE INSENINARE

XXVII.

0 nouä viatä politica : Blocul" de guvern

Singurul mieu rost, in momentul cind liberalii luaseradin nou puterea prin farmecul pe care Ionel Bratianu il

exercita asupra timidului rege Ferdinand, complect do-minat de acela carL-i zicea Maiestatea Ta", era ziarul.E adevarat ca, fiind eu Inca la Iasi, cel reinstalat inscaunul ereditar de presedinte al Consiliului mi se adre-sase si mie ca sa fac parte din noul sau Ministeriu,adeca, mai precis, ca a figurez inteinsul alaturi deArdeleni, cari nu qtiau inca, a doua zi dupa ametitoareavictorie si realisarea unitatii nationale, in care nu maicredeau, pe ce lume sint. Dar aceasta invitatie se facusein forma cea mai iignitoare. Mirzescu, cu care intreti-neam legaturi bune Inca din vremea cind, pierdut inmultimea deputatilor partidului, isi pipala terenul, primiseo telegrama de la qeful sau, pe care tinea sa mí-o arate,fara ca acest finar asa de inteligent si care cunosteaoamenii sa fi crezut cà ea mi-ar putea face placere. Inacea misiva stapineasca i se spunea cine trebuie sa fíeprefect de politie la Iasi s'i pe urma se adaugiacorespondenta directa fiind socotita probabil ca o

derogare de la o maiestate restaurata -- si oferta pentrumine a tinui loc de ministru fara portofoliu. Am luat

2 0 viatA de om

articolul prin care condamnam egoismul increzut careWed pe liberali sa tea singuri puterea si 1-am rugat peamicalul emisariu sa-1 trimeata la Bucuresti ca singurraspuns.

Foaia imi ramasese, dar in ce stare 1 Revenita la Bu-curesti in alit de modeste conditii, ea ajunsese total neoll-servata. Niel la un sprijin al prietenilor miei nu ma pu-team gindi : el se imprastiasera. Yu tot timpul luptei noastreasa de grele, imi impusevem sa nu am nicio preocupatiedecit a et si suprimasem de pe titlul Neamului Romanesc"calificatia de partid. Se intelege - am aratat-o si mai sus -a oamenii ambitiosi si grabiti au considerat accasta ca orgtragere din politica si cautasera a lua locul care devenía,astfel, fiber. Pana si pitorescul Zelea Codreanu, asa de mindrude frumosul sau cojoc bucovinean si de camasa infoiata, sevedea acuma seful unei organisatii parasite de mine : acestinteresant barbat, instrainat acum si de d. Cuza, se simtiade altfel de o esenta supraumana ; povestia cum, laChipau, tinuse o conferinta grozava", la capatul careialumea, fermecata, se intreba cine vorbise de fapt : guralui paminteana sau chipul de pe parete al DomnuluiNostru Iisus Hristos, si, ceia ce era ingrijitor, aceasta,misiunea mesianica pe care o va transmite mai tarziu,mediocrului si violentului sau fiu, o vedea in adevar. Cite-unul raminea la Liga" pe care, si cu ajutorul d-lui Cuza,

cu care ma intilnisem, dupa o ruptura publica in Par,-lament, a cart raspundere n'o port eu, in casa simpaticului-tinar avocat Melic, care va raminea un timp strins legat demine, luind s'i secretariatul partidului -, o alcatuise gene-rralul Averescu. Prietenul mien de multi ani, cumnatulmieu $tefan Bogdan emigrase la liberali si indemna peciti mal aveau credinta pentru mine sa-1 urmeze la noulsau domiciliu.

Ar fi fost destul ca sa desguste pe oricine de o acti-vitate politica In care, cu oameni incomplect educati supt

O nouà viatA politicl : Blocula de guvern 3

raportul moral, este asa de pupa credinta, consecventa$ masura a proprillor puteri, ba chiar si cea mai ele-mentara pudoare. Ziarul insa ma retinea, si ma dadusem lui cu totul. In fiecare dimineata, cu fella de sla-,nina a porcílor miei defuncti in buzunar, porniam spreimposanta cladíre unde nu still cum capatasem adapostcu tipografille mele reunite si nu stíu cum, iarasi, eramin stare .ai plati china, mai ales dupa ce se ispravisecarnetul de cecurí pe care, in momentul cind se pareaca trebuie sa inchid ziarul, mí-1 pusese la dispositie prie-tenia, noua, a inginerului Tiberiu Eremia. Aceasta panain clipa cind o adesiune neasteptata, a lui Enacovici, flude Botosaneni, om de o rara energie, de o patrunzatoareinteligenta, de un instinct superior al afacerilor, mí-a datun sprijin material care-mi lipsise totdeauna pana atunci :masína luí de cules, pe care a ispravit daruindtp-mi-o,pvea sA-mi fie de acum temeiul raspindirli jurnalului.

In acea mare casa de raport din fata \Tamil Pastel,plína si de anume mistere, caci la poarta el se puteavedea un copilas blond care samana perfect cu cinevabine cunoscut mie, redactam aproape tot ce se cuprinde&inteo foale care nu-si putuse gasí decit un numar foarterestrins de cetitori : eram pe la patru, cinci mil dincele douazeci sí cinci de mil de la Iasi. Intre mine sicreatiunile pe care le-am putut face se stabilesc insa le-gaturi pe care nicio neizbinda nu le poate rupe : cu eleimpreuna merg pe un drum de pe care nicio parasiresí nicio intelegere de la ceí din jurul míeu nu ma poatesindeparta. Aceasta fara a introduce misticism in ce amIn fata mea si fara a crede ca prin mine si numai prínmine sint a se indeplíni lucruri in a amr neaparata in-deplinire, daca nu se merge catre sipura catastrofa, credinsa din toate puteríle sufletuluí míeu.

Pupa lume se abatea in odaita redactiel, si mai multimportuni, torturatí de cheful de vorba, dintre cari unit,

4 0 via/A de om

peste asteptari/e mele, daca nu si ale lor, erau menip lafoarte marí situalii intr'un viitor apropiat. Nu se poatezíce ca ma imbulziau prietenii. Acasa, unde asezasem perafturí imprumutate de la banca de jos cartile mele, pecare mí le pastrasera cu atita credin/a, in taint/a lor dinbalconul de la Valenii-de-Munte, lucratoríí mid -- sí cucita duiosie le recunosteam, le pipaíam, le desmierdampe fiecare, asa mucezite, decolorate, míncate de muce-gaiu, cum erau I se abatea doar vre-un Ardelean ca-ruia-i trebuía o revisíe a traducerli in frarquzeste necesaralupteí ce se ducea inca pentru stabilírea hotarelor noastre./Mara de d. t. C. Pop, atit de interesant prín caracterulpatrat al persoaneí sale físice, al masivului sau cap, prín ros-Urea zdrumecata, cind poruncítoare, and tinguioasa, a uneielocvenie reale, dar de un tip cu totul particular, nu stiusa maí fi primít pe cíneva in acea miserie rau mírosi-toare sí vesníc flaminda a omuluí cu desavirsíre uitat inclipa rasplatirilor, care asa de larg cazusera asupra fugarilorsi unor tradatori maí pu/in cunosculí. ApariVa unui grupde Bucovinení sí Bucovinence m'a uímít : ce cautau acestioamení de treaba in catacombele mele ? A fost o pla-cuta surprindere, in comp/ecta mea ísolare, cind d. deSaint-Aulaíre m'a invitat la Legalía francesa pentru a-mipune la git cravata Legiunii de Onoare. Aceía sint oa-meni cu /inere de mínte...

Aflam prim al/ii, un Al. Lapédatu, pe care-I recoman-dasem luí Bratíanu pentru conferínta de la Paris, un Nis-tor, evenímentele unei \deli politice care nu-sí gasiadrumul sí in care Ardelenli intrasera de partea unde masaera intinsa si nu se,cerea nicíun risc pentru indreptareaunor asa de unte moravurí politice. Asa s'i pentru ultí-mele capitole ale razboíuluí nostru : atacul unguresc,patrunderea, un moment biruítoare, a bandelor luí BelaKhun, revansa noastra fulgeratoare, intrarea in Buda-.pesta. °data, un tinar a venit, in uniforma de ofiter,

O nouà viatl polidcg: Blocuig de guvern 5

la mine in redactie, aducindu-mi, cu un aier de impre-sionantd gravitate, un plic pecetluit cu negru. M'am zgu-,dull la gindul cA fiul sau ginerele mieu au ramas pecimpul de luptd. Era insa cunoscuta scrisoare, adresatdtuturor conducdtorilor de particle, 0 socialistului, care apublicat-o, prin care principele Carol renunta la drep-turile sale de succesiune. E upr de inchipuit cum amputut primi vestea acestel noi greutdti care se adaugiala cele supt care se zbdtea tara, neajunsa incd lasiguranta qt la stabilitate. Nu ma gindiam atunci cdimpreiurdri foarte apropiate imi vor da putinta de a in-fluenta asupm retragerii unui act care primejduia con-tinuarea, atit de necesard, peste once grqeli, care seacumulau, din nenorocire, a diriastiei.

in MO necesitdtii, netägäduite, a iscAlirii unui act impusde arbitrii lumil, cari decideau la Paris, act prin care seimpuneau clause neplacute, dar, din fericire, nerealisa.-bile, Bratianu, potrivit cu obiceiul sal de a sta la puterenumai cind e bine, se retrAsese. Totdeauna plin de inten-,pi bune, pe care i avea curajul de a le duce la capät, darsupus influentei cuí avea ultimul cuvint 0 permanentdominat de minted sigurd a prindpa/u/ui Mu sfetnic,regele Ferdinand a incercat Inca' ()data realisarea celuimai scump vis al sau : o concentrare nationald in lurulCoroanei. Un inalt magistrat, Corneliu Manolescu Rim.-niceanu, pacific colos, om de un spirit qezat 0 amabil,a fost chemat la Palat, i el se credea acum de fapt prqedintede Consiliu, distribuind carp de visitä de care m'am invred-nicit 0 eu, dud, pe nea0eptate, misiunea de a forma un nouMinisteriu a fost datd generalului VOitoianu, unul din sti pHresistentei in mornentele de panic& Meritosul ofiter, gataoricind de o intelegere, era Inca de atunci legat de partidulliberal, 0 omul care guverna din oposi/ie" il putea dedadmite, dar cu conditia ea 0 noul prim-ministru va opune

6 0 viatA de om

ultímatului luí Clemenceau aceíasi resisten absoluta dincare Ion Bratianu isi fAcea un asa de mare títlu patriotic.D. VAitolanu luase Internele, 0 numíse secretar generalpe un alt ofíter, colonelul Manolescu, creatorul, in tim-pul razbolului, al Caselor Nationale, fiu de teran de laBreaza, símplu si drept.

Trebuía sA se facd alegerí, 0 seful partíduluí liberalastepta de la dinsele, el care improprietärise pe terani,cum o spuneau marile afíse de propaganda, si cistigaserAzbolul, o manifestare de vointd populard, 0, neapdrat,imediata sa restaurare. Terenul Li fusese pregAtit sí prínsupArarea generaluluí Averescu si a luí Take Ionescu, carinu volau sa presínte líste. Cit despre agitatia obscurA aasa-numitilor terAnístio", in frunte cu spfintenul invAld-tor Mihalache si cu sistematica ambitie tenace, de osoasAsi proeminental bArbie, a d-luí Madgearu, BrAtíanu nucredea cA are sa se teamA din parted aceía. in ce ma pri-via pe mine sí pe eei carí din nou se adunaserA in jurul mien,despotul pe care n'avusem prilejul sd-1. revad dupd in-toarcerea la Bucurestí 0 care nu dorise sA mA vadAin zilele ferícite, avea cel mat absolut despret pentruirealitatea, 0 deci lipsa de once folos, a noastrA.

In momentul primelor alegerí din Romania unitd Mud,-tía mea se imbunAtAtíse. Un traíu omenesc deveníse pa-síbil prin darul, de un grup de prietení si pretuítori,format de generalul Leonte, al unei frumoase locuinti din*oseaua Bonaparte, clAditA de un Italian intr'un stil carei se pArea a fi cel romAnesc. De si rindul de sus rAmineainchíriat unuí ofíter in reserva, care tinea foarte putínsamA de nevoía de líníste a cuí lucreazA si are nevoiede concentrare si ce-am mai avut de lucru pentru aiesí din carcera celor patru odAite pentru famine 0 pen-tru zecile de mil de carti, necontenít sporite din provisffle

O nouA viatd polidcA: Bloculm de guvern 7

prietenilor mid, vechí s'i statornici, anticvarif Pach I ,puteam rasufla in aceasta casa noug, deschísa aieruluí curatde la osea. Era sí intaiasi data, la vrista de patruzeci síopt de aní, cind ma gasiam supt un acoperemint bu-curestean potrivit cu un profesor de Uníversítate.

Reluasem, impreuna cu lectiile la roala unde alp'functionasera sí supt ocupatie, s'i lucrarile mele stiin-tifice, care fusesera, tímp de citeva luni, compiectintrerupte. Materialul prelucrat la Iasi putea sa apara a-cum in tipografía mea, de s'i in conditii foarte putin fa-.vorabile, pe miserabila hirtie de care síngura dispuneam.

S'a dat astfel la tipar Istoria literaturílor romanice",care a format trei volume, aproape de loc cetite, cu toatanoutatea de plan pe care o cuprínd si observatrile per-sonale care veníau din cetírea directa a textelor, sí ele,de si s'au imprastiat rapede, nu s'au invrednicit de o nouaeditie. Tot de supt aceste modeste teancuri a lesít Istoriapoporului frances", incercarea, facuta in timpul neutra-litatii, de a inlocui obisnuita ístorie politica, militara s'i a-,necdotíca a terítodului fiances prin presíntarea desvoltarilorganice a neamului insusí : o prima editie fusese intre-rupta de razboiu sí collie trase nímicite de ocupantí ; dar;in mijlocul unei noi, sí cotropítoare, mode francese, cinesa se ocupe de aceasta conceptie, care avea macar me-ritul de a fi cu totul originala ! Vorbisem la Iasi si despreSlavii rdsariteni sí intelegearn viata ístorica a Polonilorsi a Rusilor ca o serie de actiuní sí de reactiuni intrecele doua grupe de elemente inrudite pe care le des-partise defínitív orientarea unora care Bízant si a altoracatre Apusul latin. Manuscrisul a fost dat sí el la típar :

ma intreb si acuma daca a gasit UR sin gur adevaratcetítor.

Toate acestea erau pregatiri pentru Istoria universala,privita sintetic sí organic, ca un sivoíu de mai multe orimilenar, pornit din ízvorul sau, dar hranít de atitia afluenti,

8 0 viatA de om

cad se cereau urmarití fiecare pänO la intdia lisnire din pd-mint. Credeam necesar ca &care paginA sO fie set-1M dupdízvoare, putind reda astfel insAsi atmosfera timpului, fOracare totul poate fi exact, dar nimic adevärat. 0 cetireímensd se írnpunea, sí o incepusem cu doud.'zeci de aníinainte. Pe lingd cercetarea veaculuí al XIV-lea apusean,a intinderii intregí a crucíatelor, a vietii lumii räsarítenesupt forma Imperiului Otoman sí, fireste, a fiecOrui col-tisor de istorie a Rominilor, legatd de toata vecinätateamultipld, pe linga ce trebuisem sä rdscolesc pentru a dain colectia luí Helmolt istoria Ungurilor si a Bulgarilor,pe lingd presintarea marilor probleme, a Rinului, a Du-nOrii, a Medíteranel, la Scoala de ROzboiu, adOugindu-seacum descoperirile maritime si rivalitatea intre Franta,Spania s'i Anglia din noile lectii cuprinse in ChestiaOceanelor" din 1919, mä pregätiam sa pun alte temeliiprin cercetarea pardle16 a asezAmintelor lumfi, care audat cele treí volume de Desvoltarea asezamintelor po-litice si socíale ale Europei", aparute la 1920, asteptindca elementele de unitate, esentiale peste deosebirile apa-rente, sä fie sí ele infatisate printeo serie de lucrOri,resultate in parte si din lectiile mele la Universitate, carevor incepe sd apara, cum se va vedea, numaí din 1921.

Cum se refacea totul in Europa, anume cause, ale noastres'i ale aliatilor nostrí presentí si viitori, ale neamurilorcu care aveam a lucra poate impreund, se ímpuneauatentieí istoricului. FOcusem, la Institutul Sud-Est euro-pean, unde cindva tratasem si istoria literaturii bizantine,pe care insA n'am redactat-o, un sir de lectii despreAlbania si poporul albanes : o cartícía in care puneamesenta acestuí curs, stenografiat, dar ramas inedit, a fostpublicata, in limba francesa, Inca din 1919, aducind oare-care folos undo propagande pentru intemeíarea Statuluiunei natiuni cu atitea raporturí de spre noi, si mí s'apromis de Albanesi o cOsutd pe malul Adriaticei, care se

O nouA viata no iticA : Blozur de guvern 9

va ridica poate pe locul ddruit mie pe urma, la SandQuaranta, de regele national al acestei ter' chemate laviatd. Pentru Rominii macedoneni, earl au avut, un ma-ment, marl sperante, prea rdpede imprdstiate, de aledtuirepolitied deosebitd, si o misiune cutreiera Europa ,am redactat, in romdneste si in frantuzeste, o Istoriea lor, tiparità cu cheltuiala unui negustor bucures-tean. Intr'un ardeol dat revistei suedese celei mai im-portante recomandam o Albanie liberd, care, in lipsa deoameni, ar fi intrebuintat vitalitatea admirabild a Aro-minilor nostri, noua viatd pe coasta balcanied a Mattivenedene avind sd se desvolte supt un patronagiu italiancare n'ar degenera in exploatare ca acea austriaca, nici intendinta de seldvie si desnationalisare. Cum Dobrogea eraincd in discutie, am strins tot ce putea sd spriline drep--tut nostru asupra el, addugind la cdrticica din Iasi, pe cared. Bezdechi, refugiat in Copenhaga, o tradusese in bimbadanesa : mdrturiile din volumul La Dobrogea Roumaine".In Drepturile Rominilor asupra teritoriulul lor national"reuniam argumentele pentru stabilirea noilor graniti, si incuvintarea tinutd la Academie inaintea misiunii francesecdutam sa fixez pentru noi un rol onorabil in viata gene-ral a latinitAtii.

Cartea de sintesd scrisd la Iasi pentru librdria Ha.-chette s'i dictatd apoi prietenului mien St hl zdbovia. Li-brdria francesd, foarte imbulzitd, cerea o reducere de textcare nu se putea acorda. Bancherul Blanc, pe care-1 preo-cupau atunci chestii culturale, ca intemeiarea unui TeatruPopular, condus de mine, care a peril, dupd lungi slot,-tar!, pentru cd n'a fost inteles, dar nu fdrd sd revelezeartisti ca un Calboreanu, un Find, o Piacentini, a oferittiparirea integrald a acestei Histoire des Roumains et deleur civilisation", care, din nenorocire, a fost lucratd la Parísprin ingrilirea bizarului Romino-Frances Adrien Le Cor-beau, fard corectura mea, si in sama cutdrui functionar al

O viaçA de r>m

uneí case de edíturd, incapabil de a o rdspindi in afunulfalímentuluí Mu. 0 noud editie a fost data apoí in tipo-grafía cumparata la Viena de d. Blanc. Pentru unele sufletebune am apdrut imediat ca nationalístu/ traddtor pecare-1 cumpärase Banca, sí nu-mí reservasem macardrepturí de autor... Calomnía, scirboasd, a fost strígatd siin Camera sí colportatd prín ziare care nu se dau inapoide la nick) miselle, lar pedeapsa prín justítie nu se poatecapeta la noi. Apol lectille de la coala Superioaräde Rdzboiu asupra cAldtorilor la noi au format treí vo-lume, care, acestea intru citva cetíte, vor apdrea si inteoa doua editie.

La aceastd opera stiíntifícd se addugíau cloud incercdrinoí de a invía in forma dramaticA trecutul nostru : Con-stantin Brincoveanu" sí Cantemír Bdtrinul" ; numai ceadin urmd s'a represíntat intreagd, la 1931, in Cluj.

Miele din lucrdrile pe care le adusesem in manuscriptde la Iasi au fost tipdrite de Academia Romind, in de-positul cdreia, destul de vast ca sd nu fie o nevoie de avínde agile, intrard pentru a rdminea. Finantele Academiase refälcuserd putín, dupd ce, la inceput, ele nu erau instare sa sustie Mel publícarea memoriilor cetíte in sedintdpublica, asa incit in bíata mea Revístä Istorícd", apd-ruta pe cea mai miserabild din hirtiile de dupd rdzboiu,au iesit nu numai comunicatille mele, dar sí aceleaale luí Dimitrie Onciul si Pirvan.

In Academie era greu sa se revie la atmosfera asa denecesard pentru lucrul de 'naínte de rdzbolu sau, maíexact : de 'naíntea osebírilor de päreri din tímpul neu--tralitdtii, cind mí-a trebuit oarecare trudd ca sd aducalegerea pdrinteluí Lupas s'i premíarea cdrtíí desertoru-luí" rásIdoanu despre insdsi desertarea" luí, Nu numaícd se tinuserd, cu eel rdmasí in Bucuresti, sedinte, suptochil si cu ingdduinta, compromildtoare, a celor cari in-

O nouà viatl polidcA : Blocur de guvern 11

gaduisera pe Bulgari sa prade biblioteca, trimetind unmare numar de manuscripte cele mai bune erau insaIn Rusia la Sofía, dar cite unul participase la ospetele-oferite de Germani si Ministeriul strainilor cuprinsese, pelinga cineva pe care moartea il culesese prea de vreme,pe hamicul naturalist, organisator al unui admirabil Mu-seu de zoologie, Grigore Antipa, care se infatisa totusi,si va continua sa se infatiseze, ca prietenui personal, caintimul regelui Ferdinand.

0 lamurire de la inceput ar fi fost poate folositoarepentru viitor, permitind acea activitate solidara cu carede atitia ani de zile, dupa disparitia clicilor Tocilescu,Hasdeu, Maiorescu, vesnic in lupta intre ele, ne deprin-seseram. M'am multamit insa Cu citeva ciocniri care tre-buiau sa instiinteze ca presenta in aceiasi societate nuinseamna, nu poate sa insemne vre-odata si relatii per-sonale. Aceia contra carora putea sa se ridice acusareadin punctul de vedere al credintii fata de natia lor si aldemnitatii personale s'au aratat, de altfel, dispusi a primionce mustrare pentru trecutul la care luasera parte, mer-gind si pana la presintarea unor memorii pentru desvi-novAtirea care, fata de absoluta evidentä a faptelor, era,de alminterea, imposibila. N'au trecut decit putini ani,si tot d. Antipa s'a facut, pe basa actelor propriei saleadministrapi, de hranitor devotat al stapini/or straini,procurorul national contra pacatelor acelora, inteo lucrareplina si de competenta si de talent, si o alta scriere aaceluiasi, dreapta in conclusiile ei, presinta un programintreg pentru munca unei Romarili unite la a careia in-temeiare contribuise in lagarul dusmanului. Acelasi grup,care-si pastreaza toata solidaritatea, aproape francmasonica,a propus candidatura ca membru corespondent a fostuluiprefect de politie al ocupatiei, profesorul Tzigara-Samurcas,care faced sfortarile cele mai cutezatoare pentru a i se iertaneingaduita atitudine, dar bilele negre covirsitoare au aratat

1.: O mtá de om

fara a se putea inlatura intrigile, necontend in actíune,spiritul rail nu va ajunge, macar supt raportul national,sa domine o societate interneiata cu scopuri de un netediredentísm sí de oameni cari erau absolut dreptí fata deaspiratiile neamuluí lor.

Curatirea, care ar fi servít atita la pregatirea morala auneí generatii ce se anunta foarte tulbure, fusesepledecata sí de .uímitoarea toleranta fata de vinovati, detendínta nenorocita de a face sa treaca inaíntea oricaruícríteriu superior Mrudirea, prietenia, relatiile de afaceri,obisnuite, ceía ce a adus foarte rapede índiferenta eticade care suferím asa de mult sí astazi. Numaí furtunosulpolemist Pamfil eicaru, care va deveni in curind unuldintre ceí mal marl ziaristi ai nostrí, a stat cu sabia inmina inaíntea fostu/uí politaiu german. In jurul lui Cons-tantin Stere, care se va ascunde un moment inti 'unsanatoriu elvetian ca sa se intoarca sfidator, cu o raradrazneala, pretinzind sa intemeieze cu programul ínsom-niilor sale noua democratie romaneasca sí s'o conduca,de si se tirise la picíoarele atotputerrliculuí Marghilo-man, se forma un cerc politic de admiratori, intre carinu erau numai Basarabenil, lipsiti fireste de símtul pentruceia ce fusese inainte de alipirea lor voita la Romania,ci si atitía oamení al caror avint fusese impletít cu luptapentru unitatea national& Doar inaínte de inceperea aces-teí lupte, cind, in neutralítate, se fixasera taberele carevor raminea, i, de la tribuna Camerei, rastignít intr'otragíca posa de cínematograf i scotind cel mai puternicvolum de voace din fundul adincilor si plaminí, exponen-tul Basara Wei" indemna la legatura cu Centralii, Filipescuinsusi asculta, vrat de atita ideologie si invalAturd, pedibaciul minuítor de sofísme politice i sociale. Numalcalítatea luí de colonel, de adevarat colonel cad colo-nel de specialitate era si Stere , a dus la ocna pe Verzea.

O noua viatà politicA ; ,Blocul" de guvern 13

In aceasta atmosfera de nehotarire s'au facut alegerile,de altfel cu totul linistite, si resultatul lor a fost uimitor,cu totul deosebit de ce sperasera liberaiii, cari se credeaupentru totdeauna instapiniti pe tara create de clinsii.

Ura contra vechilor practice ale politicil romanesti pecare, cu voie sau fara vote, ei le intrupau a facut cavoturile sa cada numeroase pentru oricine anunta o po-lítica noua. Amicii miei au avut un neasteptat succes,putind forma astfel un grup important in Camera De-putatilor. Dar, cum cel care striga mai mult impotrivatrecutului si care presinta mai incintatoare miragii deviitor, fara ca 'personal sa i se poata aduce inainte vre-ogreseala, era incunjurat de mat multa simpatie de catreun popor care trecuse prin cele mai teribile suferinti,cum in Muntenia ocupantii dusesera, timp de peste doiani, o inviersunata campanie contra autorilor nenorociriipublice", s'a putut strInge impreuna un bizar conglome-rat de nemultamiti si de ambitiosi, de politiciani schim-bap de piele s'i de aspiranti la onoruri, pe cari i-a aco-peril camasa simbolica a invatatorului Mihalache, devenindun partid social, al unei teranimi pe care multi dintredinsii n'o cunoscusera decit prin pledarea proceselor dela sate. In fata, formind trei cercuri inchise, desorientatisi banuitori, stateau represintantii provincillor liberate saureunite, V., intre dinsii, Ardelenii, de si ihdusmaniti con-fesional, aspirau, pe temeiul ca ei represinta Occidentulpur si democratic", fata de un Orient bizantin", gre-cesc", On de o intolerabila demoralisare, la conducereaexclusiva a terii, no' cestialalti avind numai posibilitatea,aproape chiar datoria de a ne inscrie in partidul regnico.-lar" al carui club il implintasera la Bucuresti. Un om cuprivirea de otel si inima de piatra, un mag al misteruluipolitic dibaciu intretinut asupra unei insuficiente personalepe care stia asa de bine so ascunda, avocatul fuliu Maniu,neme s salagean cu cultura esclusiv rnaghiara, catolic de

14 0 viat2i de om

convingere, era cApetenia indicata a ,acestei nemargenitesi necrutatoare ambitii.

Nu e aid locul sä repet ce am spus in Supt trei regi"despre ceia ce s'a intimplat in acel moment pentru a aducesurprinderea, intimpinatä de o dusmanie furioasa, gata aIntrebuinta once armä, a beneficiarilor puterii din care, camindrie si ca venituri, traisera -, care era un guvern decaracter cu totul nou, avind o misiune de adinci reformeneted caracterisata. Dar, cum, in acea carte de istorie,dupa putt* impersonal& nu s'a notat din truda mea sigindul mieu decit ce era absolut necesar pentru intelege-rea evenimentelor, si alte lucruri sint de spus aid, unde

vorba de evolutia unei cugetäri pe care imprejurarileadusesera si in domeniul politicei adtive.

M'am gäsit de-odata, in situatia pe care prolectul detratat, intovaräsit de o aspra moral& !Walla apoi, pusese

tara plina de o indreptatita mindrie, in fata unei lumiin mare parte necunoscute. Stiam eu bine, dinteo asa delunga experienta ce sint liberalii, toti liberal'', al carormagnific sef, din ce in ce mat pierdut in admiratia pro,-priului sau geniu, n'a binevoit sa aparä un singur momentIn acest vulg parlamentar pe care-I daduse ingratitudineanatiei, si nu voiu fi crutat de cele mai ascutite si uneor1, lucru de mirare la °amen' altfel suptiri in viata lor par,-ticulara, de cele mal brutale atacuri. Ca o tabara gata derazboiu, stiind de unde va vent', once ar fi sa fie, o vic-torte nelipsita, stateau cei o suta de deputati, in parteadreapta a &Alit Ateneului, unde, palatul propriu nefiindinca reparat, isi tinea sedintele Adunarea Deputatilor :nu s'ar fi crezut ce bataios liberal de cea mai pura spetaera, alatud de d. Duca, nervos ca totdeauna, fostul juni-mist, de cea mal profunda convingere, Pangratti 1 Pe ling&acest clan, de o perfecta disciplina, care se arunca intreg,ca un singur om, asupra adversarului, folosind tot inva-

O nouà viatl polidd : .13locul" de guvern 15

Iämintul uneí asa de lungí practice, socialisti", in fruntecu un primitiv de la Iasi sí cu vesela cravata rosie apläpumarului Crístescu, pe care asa de rapede 1-,amdomolít mdgulindu-I, pand intr'atita a stAtea pasnic sdlíastepte rIndul, erau ca mieluseii lui Dumnezeu infiptiintr'o pdsune grasa.

Ardelenil stdteau in continua atitudine de observatie,urmind exemplul sefuluí", si, cum, la inceput, prese-dinte a fost d. Vaída, care se instala ca un conduatorde Reichsrath vienes, cu toatd solemnítatea, porníreazgomotoasd a temperamentuluí care-4 std scris si in fi-gura frumoasd, ochloasd si mustdcloasa lipsia ca sdanímeze aceastd multime patriarbald de preot", de avocatidin centre mid, de medici cu clienteld modesta, deprofesod pentru cart multa vreme Bucurestii fuseserd unlerusalím unde, in templul luí Solomon, nu e cuviincíossd se facd zgomot. Toate figutile mie de mult cunoscuteerau acolo, sí cu Nícolae Balan de la Síbílu, porumbelulblond a ducind prin vAzduh la Iasi solia cd Ardealulindraznqte a se cere liberat. Corectul grup de Bucovínenín'avea Inca níci coesiune, Mel sef,Flondor, legat de d. Ave-rescu si de Take Ionescu, devenit deci al treilea in Troltd, desi se credea, in calítatea sa de Ritter, cel d'intdiu, fiind inafard de aceasta primd Adunare a Romaniei unite. Basara-henil erau oameni de la sate, fard boierii Ion, cart rdmdseserdafard, chiar cind puteau infdtísa merite ca ale luí Herta, figurdde Persan barbos supt un cilíndru de rabín fdator de mí-nuní, sau ale discretului arturar si adundtor de cArti sidocumente Gore ; incunjurat de respectul tuturora pentruo lungd qi largd opera de everget" national, bdtrInulStroescu, de fapt pdtruns ae ideile mistice ale literaturiírusesti, ca si tolstoíanul Alexandri, care ni Iipsia, sebucura de respectul tuturora, dar nu era capabil sd deanici inteo prívintd directia ; d. Ciugureanu se do vedíastrdin de once adeväratd activítate politick sí numai

16 0 viatA de om

°chit vii in fata de zímbitoare lund plind a d-luí Incu-let, ales si la Academie ca represíntant al tínutului sdu,destdinuia psihologílor fibra de dibace umblare cu oa-menii pe care o ascundea aceasta prieteníe deschisdtuturora, aceastd mdruntd elocventd, iute, aproape sop-tita, in anecdotele rusestí ale careia se ascundea atitamalitie.

Cu cine te puteal intelege maí greu, in ciuda relatillorpersonale cu unit dintre dinsii, erau terdnistli. D. Miha-lache venise la prima redactie a mea in Bucuresti, latipografía vechiului mieu sef de ateliere Nicolae Strad,care, editor din prieteníe al acestei cdrtí, era menít sdajunga un mare industrias, si-mi desfacuse inaíntea ochilorun vast program de clasd. Marturisesc a n'am pre-vdzut viitorul cind i-am spus, scurt, dupd ce inainte derazboiu il ldmurísem in chestía luptei de clasa, inaccep-.tabila pentru mine, printeun articol in Neamul Romd-,nesc", ca incercarea sa politica nu poate reusi, onceagitatie democraticd,ba cu forte mai slabe decit aceia pecare stíam ca o desfasurasem eu, fiínd menita unuí rapedefalíment ; nu md gindiam ce usor li va fi sa culeaga poameledin copac, suit pe a la e e n'a ajuns el insusi sd atingdcoama zidului I Iar, cind d. Virgil Madgearu, in redao-tia mea definitivd, i,-a intins teribila falca voluntardcatre mine, cerindu-mi solidarisarea cu un protest pd.-,vítor la alegerí, 1-am intrebat in ce calitate vine si dece partid imi vorbeste : n'am gicit cd acel care-mi stdteapalid si ciudos inaínte va fi Robespierre-ul sigur de sineal unuí iacobinísm invingdtor.

In ce priveste pe electrícul domn Iunían, care va fiapoi restauratorul" unei regalitdp, si pe d. dr. Lupu,menít sa ajungd eel mai focos dintre tribuní, nu se simtia,la inceputul uneí activitati parlamentare a aril scurtímen'o banuiam, presenta lor in aceasta lume invdlmasítd,dar cu cele mai bune disposítil in fond, care ar fi putut

O nouà viatA politicA : Binan" de guvern I'T

sa Inaugureze o viald cu totul noma, plind de cornete,de sigur, dar capabild de neasteptate revelatii, a Ro-.malle".

Deocamdatd, mai vie era pornirea de urd contra libera-Illor din partea aglomeratiei satesti, care, in anume momente,porfia cu un urlet fioros spre bancile din dreapta, unde,supt conducerea d-lui Duca, un muget de aceíasi exten-siune ii rdspundea imedIat.

Dar Aliatii grabiau, liberalii, retrasi de la putere, rd-,

mineau in atitudinea celui mal absolut refus, guvernulde general' nu fdcea decit sdo-1 urmeze in aceasta tAgd-duire, si se a ddugia pasiunea antisemita a prietenilor mieiCuza si $umuleanu, plus mesianismul cu coioc al d-luiZelea Codreanu, care simpa cd de la opinia sa afirmapaced Europei ; Basarabenii, Bucovinenii neavind nidoopinie, Ardelenii se temeau sd nu-si piar dd popularitateanationald primind formula de la París. i totusi trebuiaudoud lucruri, si anume fard cea mal mica zdbavd 4 unguvern, intdiu, si, cu el, iscalirea tratatului, asa cum era,cu tot ce cuprindea inteinsul, cu partea care ni folosiasi cu cealaltd care nu era sa se execute niciodatd, cuma fost, de la inceput, chiar inainte de a consulta pe in-sdrcinatul de afaceri al Franclei, prietenosul tinar Cambon,convingerea mea adincä.

Pentru intdia oard am väzut si noi, cei din tara veche,ce inseamnd o pertractare ardeleand, dupd cea maisigurd retetd bldjeand. Inteun cadru potrivit, salonulbunului d. Popovici, trei seri de-a rindul s'a ventilat,mai cu intepdturile d-lui Cuza, mai cu glumele d-luiInculet, mai cu legdnatul in chaise longue al d-lui Bon--tescu, mal cu semnele din sprincene ale d-lui Maniu,chestia, esentiald, ce sintem noi. Eu credeam cd trebuiesd fim basa pentru un non regim, indispensabil ; dupd

2

18 0 viata de om

multa truda, seful Ardelenilor a admis ca am putea safim una". A trebuit, inteun tarziu dupà" miezul noppidin noaptea a treía, sa amíntesc a eu am o ocupatie sica ori se ajunge la un resultat orí sint silit a nu maiparticipa la discutii care inaíntau asa de putin. Atunciin fine d, Maniu, inaintind ca la moarte, a consimtit sdpuie tscalitura sa pe actul de constituire a bloculuí".

Pentru ca acesta, care a facut prim mínistru pe d.Vaída, regrele Ferdinand explicindu-mí ca un Ardeleantrebuie sa fíe in frunte cit se discuta la Pari; despreArdeal, sa fie o adevarata for0, ar fi trebuit doua ex-clusívisme mai putín : al Ardelenilor sí al teranístílor,cad nu se dadeau minati la puterea pe care ar fi itn-partit-o cu all', a caror ghiara intinsa o simtiau, sí, apoi,acea putinta de lucru impreuna care nu vine decit saudintr'o lungà obisnuinta, insufletita de sentimente adeva,-rate, sau dinteunul din acele entusiasme nobíle, gene-roase, care fac sa se treaca peste once interes sí sa seuite once amintire. Ambele conditii lipsiau.

0 simlíam cind imi interzísesem mie once amestec in-tr'o rAsplata reclamata de Aid nerabatorí, si, afara degrupul Cuza, prietenil mid ma urmau. Daca totusi amtrecut peste aceasta hotarire sí am luat presidentía Ca-mereí, a fost ca o protestare contra loviturii, de inctii-puità dibacie, dar, de fapt, de o neinchípuita naívitate,a Ardelenilor, cari, dind Intemele generaluluí Averescu,filra a mai intreba celelalte grupe din »bloc", credeauca pot imobilisa pe omul inzeít de fostii lui ostasi,lucrupe care nu 1-am inteles in de ajuns, sufletul popularavind totdeauna tainele sale neasteptate, s'i a se fo-losi dincoace de Carpati de o astfel de popularitate, za-darnícind in acelasí timp uneltirile d-,lui Goga, al caruisuflet, rApit unel nobile poesií, era minat furtunos catre

O nouA viatA opilticA ,Blocul de guvem 19

tinte politice pentru care se credea menit inainte de toateunde nu putea ingadui sa ajunga oameni de la el cari

nu crezusera i din0i in necesitatea unitatii nationale.D. Vaida trecind in fruntea Guvernului, locul de pre-.

edinte al Camerei era liber. N'am ascultat de nicio sug-.gestie cind m'am gindit a candida, ceia ce mi se parea0 o afirmatie ca in cultura fara caracter de provinciede grupare politica trebuie cautat simbolul Aduntirii che-mate sa proclame unirea provinciilor romane0i. Mirosulfin al organisatiei regnicolare" a d-lui Maniu a prinsimediat aceasta intentie, pe care de la inceput au apro-bat-o, fara interes, d. Inculet i Basarabenii sai, sufletelecele mai sincere din toata Adunaren, eu insumi, ales laOrheiu, dupa cererea telegrafica a d-lui Inculet, fiind prinaceasta legat de coltul acestor oameni de mima. S'au presin-tat, deci, la mine doi tineri, unul, d. Savu, adiutant al

sau, ca sa ma intrebe, oficial 0 solemn, daca amasemenea ginduri, i li-am raspuns ca nu inteleg cu ce dreptmi se cere sama. A doua zi, de altfel, in fata redactiei mele,viitorul _Mitropolit Man mi-a spus cu francheta ca preaputini vor fi Ardelenii cart ma vor vota contra distinsuluicarturar Vasile Goldq, desemnat de partidul sau. Cu te-

ca i cu putinii Bucovineni, n'am avut niciunschimb de veden.

Dupa arniazi, totul filnd aranjat pentru candidaturaGoldq, de 0 acesta, izbutind, n'ar fi oprit lovitura pe carenu se putea sa n'o incerce un ministru de Interne stapin pesufletele populare, care nu avea in Parlament decit vre-odoi represintanti, ales' í aceia de pe urma indisciplinei lor,m'am ridicat din banca i mi-am pus candidatura, pentrucare prietenil basarabeni pregatisera buletinele í, ele fiindde o alta coloare decit ale Guvernului, controlul era upr.

Vicepresedintele, pe atunci unul din cei mai credincio0amid ai míei, batrinul general Marcu din Craiova, a

20 0 viaja de om

inceput numararea buletínelor, in care multa vreme d.Goldís parea ca pastreaza intaletatea. In fundul urneí insaciteva zecí de voturi au fost pentru mine. De la tribuna,cetind rindurile rapede insellate cu creionul, anuntamhotarirea mea de a apara contra oricarií intrigi existentaParlamentului a carui majoritate ma alesese. Peste citevamomente, generalul Averescu, care ma a scultase cu olucire de minie in ochlí real, impenetrabíli, din lungafata palída, demisiona supt cuvint ca í se adusese denoul presedínte al Camereí o jignire pe care n'o puteatolera. De fapt era zadarnicírea unuí plan, care venia poatede la infernala víclenie a luí Bratíanu, dar poate, printeinsul,de la Regele, hotarit sa termine cu o Adunare de o raraindependenta, a aril actiune if parea primeidios de in-calculabila.

Din acel moment, intreaga räspundere pentru situatiape care o crease alegerea sí declaratia mea cadea asu-pra-mi, si mí-am dat sama de primeidia de-asupra careia,In flecare moment, calcam.

Prima sí cea maí mare greutate a cela ce ar fi pututsa fíe, nu o umplutura sau un incident, ci pornírea mariiopere de reforme, atit de mult asteptate sí, in acest mo-ment, de cea mai urgenta nevoíe, venía din nedeprindereala lucru a Ardelenilor, obisnuiti sa rastoarne s'i incatusatiIn formulele abstracte, de secole usate, ale ideologiei uní-versítare ungurestí, de care era patruns, pana la almacelula a organísmului sau, seful insusí. Artisti in tun-gile discutli, pe care le iscodíse regimul austríac ca sainsele pornirea de lupta, avintul spre viata al supusílorsal, ei isí gasiau deplína multamire in aceasta zadarnicaírosíre de vítalítate. i totul se facea in cel mai absolutmister, cu strasnica frica nu cumva sa se auda ceva inafara si astfel toata partida sa fíe plerduta, acea par-tida pe care d. Maniu vi-o reserva pentru sine, fratele

O noul viata politicA : Mall' de guvern 21

Alexandre flind numal vedeta scoasa inainte ca sase vada din ce parte vin gloantele. Nu era lene, inadevaratul inteles al cuvintului, niel acel orientalism decare el se scuturau cu indignare, nu era numai provitv-cialismul care, indata ce e vorba de ceva peste umbraclopotnitei, se sperie si se trage inapol, nu era numaimetoda culoarelor de manastire iesuita, care sint asa deintunecoase, tacit ca sa eviti primeidia trebuie sa mergirazind necontenit zidurile, cl era ca un fel de paralisietotala, resultata din comprimarea de veacuri care anchi-losase toate legaturile, cela ce era de alminterea comuncu Bucovinenil, dibaciu infasurati un secol intreg de ad-ministratia austriaca, dar nu 0 cu Basarabenii, cad in-vatasera de la Rusi metoda comploturilor si revolutiilor.

Energie neadormita, veric uneltind contra vechilordusmanl, magarii de pe Vesuviu", in partidul caroraera si nu era, se gasia la d. Goga, al carui mare dis-curs s'a facut mult asteptat pentru ca resultatul sa fienul, invinsul momentan, de propria-i slabiciune, rami-nind gata sa incerce din nou, de oricite ori, cum o aratasi figura, asa de deosebita de cea de odinioara, ochiialbastri, in fata care-si plerduse fragezimea, avind acumliariri de rautate si trupul marunt intepenindu-se in ati-,tudini de provocare. Simt practic era la singurul Arde-lean care cunostea bine, supt toate raporturile, lumea dedincoace, unde traise multa vreme, si care era doritorsa insemne prin ceva real trecerea sa la Ministerlul care-11fusese incredintat. Pe cl. Mihai Popovici, fiul tinui marebootq brarvean si student al Universitatii din Viena,unde-si cistigase frumoase cunostinti, il intilnisem de maimulte ori si eram izbit de siguranta cu care discuta celemai grele probleme si enunta solutii care i se pareau realisa-bile. Facuse razboiul la nol, ca ofiter, in deosebire de re-fugiatii cad se uitau cu ocheanul la front, si fusese astfelstrabatut, el singur, de toate sentimentele noastre. Noua

22 0 viatl de om

ni era un camarad, un om din lumea noastra 0 in ge-neral un om de lume. Frumos inca, elegant, deprins 'avorbi cu femeile, ducind reputatia unui om cu trecere intoate categorfile din societate, el mai avea 0 marele avan-tagiu de a fi, de si mai finar, unchiul d-lui Vaida si ununchiu foarte consultat si adesea ascultat : nu odata amavut impresia ca, in tabara ardeleana, daca d. Maniu o,-ficiaza rituri secrete intr'un colt al altarului impenetrabil,acela care trage sforile in naos este juristul vienes cuveche resedinta la Bucuresti.

D-lui Popovici i s'au datorit citeva din masurile deoportunitate care s'au luat, si nu era lucru usor cind maidainuia, din indaratnica vointa a d-lui Maniu si a Con-.siliului sau Dirigent, granita economic& monetara, aproapeadministrativa si politica, intre Ardeal si partite de din.-coace. Supt Ministeriul salt s'a inceput stampilarea, asa detarzie, a coroanelor, scazute la jumatate din valoarealeului si, din nenorocire, multamita unei ingrozitoare con-,ruptii, continuu alimentate cu noile transporturi pe care letrimetea Ungariei. Exemplul Serbiei n'a fost urmat, si.aceasta ni- a adus mart pagube.

Intre Ardeleni nu se putea gasi un ministru de Internecare sà-si lea raspunderea situatiei dupa plecarea gene-ralului Averescu, intr'un rnoment cind bolsevicii atacaula Hotin si generalul Presan ni dadea mai mult explicatii,tactice si strategice, decit si,gurantele si indemnurile pecare le doriam, 0 cind muncitorii comunisti, impuscatiodata in Decembre precedent, cind se indreptau spre Palat,isi faceau ostentativ primblarile zilnice pe calk principale0 steagul rosu, cirpa de singe, aparea amenintator ici0 colo. Ca un fel de pedeapsa fiindca am facut sa sepiardd omul popular, ca si cum el ar fi fost dispus sdlucreze pentru altii, mi s'a impus de presedintele Con-siliului, pe care-1 puteai vedea in pat, dupa obisnuiteleconvrsatii nocturne fara scop, pe la ceasutile unsprezece

O not A viata poldicà : ,,Blocur de guvern 23

dimineala i in ce timpuri 1 sd-i gAsesc om in be".1.-am gasitda, eu, numai eu, cu toate injurioasele de--

negAri care mi s'au opus pe urmAin persoana doctoruluiLupu. Nu era pentru mine un prieten, í in Camerele liberaten'avusem mdcar legaturi cu acest corifeu al tineretuluimajoritar, pe care-4 puteam pre/tit numai prín inteligentabunatate cu care crulase si impacase pe leranii sai fAl-eleni pe vremea rascoalelor din 1907. Dar energía,terea de munca se desfaceau la prima vedere din figurarosie cu falca proeminenta, cu ochil miniosi de adevAratlup iesit in margenea pAdurii, i b.anutam la fiul preotuluidin Arsura un suflet generas fa/A de cei mid, ceía ce-iputea da o elocvenla specialA, asa de prepoasa in ase-menea momente ; cd era urmarit de pasiunea vitrinei eraun mic, foarte mic pacat fa/A de aceste hotaritoare insu,iri.Dialogul cu d. Vaida in privinla doctorului" s'a des,-fAsurat astfel : Ma mg, eu nu cunosc pe d. doctor Lupu.11 ¡el d-ta pe garanpe ? 11 ieau".

Dr. Lupu era un om potrivit cu situatia, asa de grea,din acel moment. Trecutul luí de prefect la 1907 II ar8.-tase, cum am spus, milos fa/A de mi1/1mile revoltatecanal:Al de a gas" cuvintul prín care furia lor se potoleste ;timpul petrecut in America it Iinuse in contact cu o cí-vilisalie in adevAt democraticd, falA de care pornirile derästurnare n'aveau ascutis ; in fond, foarte traditional st,prin legAtudie cu satul sAu, prin pietatea fa/A de parínti,el clAdea celor de stinga infäíArile, linistítoare, ale unuiprieten, rAmanind destul de monarhist pentru a qervi unrege, destul de burghes" pentru a apAra credincios vecheasocietate ; activ pAnd la neastimpar, el era sA fie un mí-,nistru care lucreazA pretutíndenea, direct. In sfirsit, ruptde la liberali si atacat de dinsii, felul cum se rapezía lafostii luí prieteni arAta cd regimul putea sd cistige inteinsulun nou si pretios allat. Doctorul a vea i idei de realisatkite° tovarasie unde ce lipsia mai mutt era un program)

24 0 viatA de om

pe care, de altfel, nimeni nu-1 schitase, fiindca insasi a/ca-tuirea Ministeriului fusese o surprindere.

Astfel constituit, la Razboiu cu elegantul general Ras-canu, om al Regelui, gata, cum s'a dovedit, sa treacaimediat, la un semn al Suveranului, in alta formatiune-vi se introduced astfel sistemul, nenorocit, al departamen-telor reservate ca o garantie a Coroanei fata de ministripe cari nu-i voise si nu-i simpatisa , Ministeriul aveainaintea sa o suma de foarte grele sarcini, si, astazi, cinds'a creat o perspectivd si sint atitia termeni de compa.-rape, nu se mai poate pastra fata de dinsul, ca si fata deParlamentul de la 1919-20, judecata pe care au rostit-43indata dupd caderea lor oameni interesati si plini de pa.-timd, asa incit avea dreptate exponentul literar al uneigeneratii desorientate si iubitoare de cruditati, d. Arghezi,cind, abia liberat, prin intervenía mea, din inchisoareaunde-1 dusese colaborarea la gazetele ocupantilor, ¡mí°feria, fard indoiala din absoluta convingere, sd apere, sdglorifice regimul cai e plecase.

Daca, fatd de situatia Ardealului in noul Stat, fata dehotarul maramur6san, pe care-I va compromite guvernulurmdtor, nu sla avut, din causa vesnicii flotari a Arde-jenilor, atitudinea hotarita care ar fi trebuit si ni-ar fi

adus, de sigur, atitea foloase, in schimb Basarabia a fostcuratita de bolsevici si chinuitoarele nesigurante din pri.-mul moment s'au inlaturat.

Pentru aceastd Basarabie, asa de mult rivnita de fustiiel stapini, trebuia legalisata fara zabavd situatia agrara pecare o crease asaltul dat de terani mosiilor detinute inmare parte de strdini. Legea pamintului basarabean s'avotat in trei zile, dupa fagaduiala pe care o dadusem d.-luiInculet, de si fart a se impiedeca o discutie competentasi cuminte, tinindu-se sama si de parerile conservatoare,dar fard a da vreme pasiunilor extreme de a se manif?stadin motive demagogice, cum s'a intimplat mai tarziu cu.

O noud viatA polidcd : Blocur de guvern 25

Salte legi, care au fost astfel cu totul indepartate de laintentille propunatorilor.

Caci ce trebuia mat mult in acest moment, cu tot ceclocotia in tara, cu tot ce se pregatia in jurul el, era afir-,marea autorit6tii. Aceasta s'a facut, si in Camera si Senat,si in afara de dinaele.

E un adevar incontestabil ca in acele citeva luni pecare ni le-a ingaduit intriga partidelor inlaturate si vernica temere, continua nesiguranta, de sine si de altii, aregelui Ferdinand, Camerele, si mai ales a deputatilor,unde se puteau prevedea incaierarile pasiunilor O. interese-lor, au pastrat o demnitate care a putut impune represin-tantilor, nesiguri de ce-i astepta, a/ minoritatilor nationale.N'am ingaduit, cu simtul de ordine al vechiului profe-so', niciunul din acele scandaluri care au desonorat asade adese oil sedintile adunarilor ce au urmat. Ziarul luí-Marghiloman, care a putut astfel sd se explice MO de IonBratianu, amintindu-i chlar anume Intilniri secrete princuloare de oteluri in timpul neutralitatil si ajungind a-cu/ege si aplause pentru cit bine putuse face si el, vor-bia chiar de Pherekydele mat final." care avea condu-cerea Camerei. Sedinta s'a ridicat ori de cite ori porniafurtuna, asa incit de la o vreme ea nu s'a mal produs,-cu °amen/ gata totusi sd se insface de piept ; /titre eeimat cuminti erau socialistii, de cari asa de mult se temo-sera sufletele sfioase. I s'a intimplat si d-lui Duca sa fíechemat la ordine pentru ca pusese la indoiala facultatileauditive" ale until presedinte care auzia foarte bine si-in mijlocul tumulturi/or artificiale, de si lucra ca la bíroulsau de acasa, facindu-sí corecturile si scriindu-si articolele.Straint cart au venit, poate cu anume indoiala, sa vada-Ora cea noua au fost primiti asa incit n'au putut plecadealt cu Mel bune despre viata parlamentara care reluase

Adunasem la presidentie pe represintantii tuturor par-

26 0 viatA de om

tidelor, claselor si nationalitatilor, cari, acestia din urrna,aveau voie, chid nu stiau romaneste, sa mi se adresezein limba lor mie, care dadeam traducerea, 0 nu pot ultacu ce sfiala calcau pe covoare imensele ciubote ale cu-taror terani din Basarabia, dintre cari unul, la presintareaAdresei, luase foarte familiar pe Regele, rapede ofuscat. timai poftiam pe cel de sama la excursii menite sa arate artasi tradiliile noastre de cultura 0, ducindu-i la Cotroceni,ii puneam inaintea farmecului Reginei.

In afard, locurile de prefecti. si. primari, reservate, pentruprovinchle alipite, gruparilor politice de acolo, care-0 luauele raspunderea si n'au fost numiri prea rele, au fostimpartite pentru Vechiul Regat intre teranisti, oameniid-rului Lupu si nationalistii miei, cad au avut mai multde zece judete, si pot spune cu mindrie ca prietenii acestiade multi ani de zile n'au lasat nicio nemultamire, dove-dind ca aceste functiuni se pot ocupa si Cu bunatate sichiste desavirsita. S'a purtat, in vremuri asa de grele,grija aprovisionarii, din ce aveam, din ce n'aveam, Cuconcursul devotat al armatei. Tar, in ce prívete temutastrada a Capitalei, ne-am inteles ca demonstratiile sa fieingaduite, dar supraveghiate de aproape, pana ce oarneniise vor obosi de aceste continue drumuri fara scop. Asas'a si. intimplat in scurta vreme, 0 generalul Nicoleanu,excelent prefect al Politiei, tocmai prin calmul sau si buna.sa dispositie, mí-a explicat marele rol pe care l-au avutin aceasta politica femeile, doritoare salí tie cit mai multbarbatii acas6.

D-rul Lupu .pregatise un proiect de lege al chiriilor, incare erau si masuri foarte indraznete ; el ar fi putut sa fiefoarte usor corectat si ar fi adus alta solutie a acesteigrave probleme decit aceia a continuelor moratorii, de-termínate de grija meschina de a nu supara prea multpe nimeni. Iar, in ce prívete chestia agrara, pentru care-era acum exemplul basarabean, proiectul d-lui Mihalache,

O nota tiat6 politica - ,Blocul" de guvern 21

care din nenorocire n'a inteles ca astfel de mAsuri nu seieau cu nesfirsíte zabavi de consultad .sovietice, sunindclopotele indiscretiel si ale reclamei pentru a instiinta peneaparatif adversari si a-i lasa sa se coaliseze, pentru a presaasupra Paiattdui tuturor aprehensiunilor, ar fi tAiat Inca deatund discutil pe atit de vane, in fond, pe eit de pe-riculoase.

Toate aceste masuri sau pregAtiri de masurí s'au luatinsa dupa lunga vacantd de iarna, dupa inaugurarea laCluj, de Rege, care parea multamit de actiunea guvernului,-dar erau asa de scurie multamirile si asa de putin solideasigurarile acestui om asa de bun, dar asa de impresio-n.abil , a Universitatii nationale, cu participarea minis-trilor straini, expusi insa la unele discursuri, ca al luiPangratti, care de-a dreptul ii ofensau, totusi cel maifrumos moment din timpul ce ni-a fost ingaduit, sí amputut constata eu insumi cA, dacA Ungudi se tineaude-o parte, intre Sasi, pe cad i-am cercetat la Sibliu s'i

in imprejurimi, erau datoritele sentimente de respectfata de Stat, de simpatie fata de natia dominanta

La inceput insa guvernul nu arata ca ar putea sa semiste : d. Maniu raminea ea un semn de intrebare cuguler inalt s'i pantaloni calcati pe muche, sfínx de sigur,dar care nu avuse de fapt nicíodata alta taina cleat anesigurantei ochilor verzi palizi de-asupra nasului vulgarinvristat cu vine multicolore ; void si nu voía, de sí, ince-1 priveste personal, cu dorinta de a vedea cum seineaca fratele Alexandru", stia foarte bine ce voia. larcl. Vaida, pe care-1 íntereseaza inainte de toate a titudineasi gestul si care se credea plant cu frumosul program1 ostit cu talent si autoritate, presida maí stapinit decit cumadovedit pe urma ca poate, din capul band' ministeriale,unde facea o frumoasa figui A. Cum adunasem majorita-tile pentru a cere sa li se dea de lucru si alt ceva decit

28 0 viatA de om

votarile de episcopi, cari, bine inteles, pentru Ardeal capentru ce se afla in afara de Ardeal, trebuiau sa fíeArdeleni ce s'a suparat preotul Saftu din Brasov,putintel compromis MO de Nemti, ca nu i s'a dat Scaunulde la Rimnic I , d. Vaida s'a suit la tribund ca sa de-clare ca, din moment ce e in divergenta cu mine, nu-iramine decit sa traga toate consecintile.

Cu terdnistii, asa cum erau, se putea merge inainte,Bucovinenii se presintau disciplinati, lar Basarabenii erauo asa de buna pine de Moldoveni dupa moda veche,chiar cind parintele Guciujna, cooperatistul, om cu ¡deldemocratice" foarte marcat rusesti, declara ca el nupoate vota pentru parintele. Miron de la Caransebes caMitropolit Primat si nu era macar, ca pentru locul dela Sibiiu, unde candida í clericul Rosca impotriva pro-fesorului Balan, un alt candidat decit dupa ce se vaIntoarce acasa si va cherna intreaga preotime de acolo casa-si manifeste vointa. Cu Ardelenii insa era peste ma-sura greu.

Unde nu se intilnia nesiguranta si indemnul la nes-firsite, catastrofale discutii, unde nu erau ambitil nesatis-facute si care nu se putea satisface i Primul ministru,intovardsit de o intreagd suita, cad o maretie ungureascaservia totdeauna de model, plecase in strainatate, de undenu 1-am mai putut readuce, cu toate desperatele melelegrame ca sa capete actul, asa de pretios, al recunoas,-terii de Aliati a stapinirii noastre basarabene, act pe care,afara de anume contingente de politica generala, l-abindit francheta, asa de putin diplomatica, dar asa defolositoare, cu care d. Vaida vorbise mal ales la Londra,-si a fost o asa de mare zi pentru mine cind, asteptindmomentul proclamarii solemne a Statului reunit, am pututanunta Camerei aceasta izbinda / D. Ciceo Pop fuseselasat in loc 0, cu formidabilul sail aspect, cu puterniculsdu volum de voace, cu mentalitatea Sd popular% din

O noul vial politica : Blocul de guvern 29

care nu lipsia intimplator si un humor care inseníneazaatmosfera, faced bine la locul sari ; anume scapatarítr'un trecut mal departat, pe care dusmanil le-au si ri-&cat in Adunare, se compensasera prin marile servicii deenergica decísinne pe care le adusese causeí nationale laArad, in zílele díficile cind totul parea a se clatina. Daraceasta decísiune n'o maí avea la Bucuresti i, rapedeinformat de sentimentele Regeluí fata de Mínisteriu, traíacu frica uneí ínvitatil de a pleca, pe care d. Vaida ar fiprímit.-o indata dupa intoarcere si pe care loctiítorul nustía cum s'o evite, lasindu-mi sarcina de a indepartaprimejdía, care raminea totusí, foarte ameníntatoare, laorízont. Odata, m'a chemat la telefon ca propuleaminarea unor Camere care inca nu lucrasera nímic, panain momentul, care nu se putea fixa, al intoarceriimuluí rninistru.

Era greu de lucrat í cu d. Goldis, totusí o persoanaasa de dístinsa prin inteligenta si cultura sa si pe care insfirsít il vazusem desfacut de legaturile cu liberalii,turale la fostul mínistru de Instructie al luí Ion Bratíanu.Era evident ca nu uitase infringerea in concurenta pentrupresídentia Camereí, sí nu i se daduse in schímb, dar nudin vina mea, un portofoliu ministerial. Maníerele saleasa de placute nu-mí ascundeau acest nacaz. L-amtilnit sí cind ma gindíam la un mare ziar popular, pecare I-am fi ajutat sa se injghebe, í d-sa credea ca arfi o adevarata dilapidare a fondurilor publice, si la dis-cutia asupra Adresei, care, redactata destul de prímitivde tinarul profesor teraníst, V. V. Hanes, a trebuit sa fie.complect refacuta de mine.

Dar cel cu care nu se putea ajunge la niclun cap& eranervosul, explosívul domn Aurel Vlad.

Era o comedie intreaga supararea mínístruluí de justí,-tie, asa de energic cind lovia tribuna cu mpnsetele scoaseafar& In rníjlocul risetelor líberalilor, carí erau deprinsi

30 0 viat6 de om

-cu alti represintanti ai Guvemului, nu numai in chestiaalegerii Mitropolitului Ardealului, unde-si avea cancli-datul, i in aceia a unei legi de unificare bisericeascd pecare am ldsat-o sd doarmd in cartoane, dar in epopelaconflictului sdu cu Statul-major, un teribil dusman pecare capriciul sau crease. Era hotarit sd rdpuie peofiterii cari-i incalcau anumite drepturi, O. mai ales pecolonelul Antonescu, ajutorul i sfatuitorul, cdrula t sedatoria asa de mult din ordinea de la cartierul general,al generalului Presan. Colonelul, inteun memoriu destulde drastic, ip ingAduise si anume apfecieri, mai mult saumai putin meritate, asupra artagosului logofdt al Drep-taiii, o focosul Ordstian, cdruia-i tisniau trdsnete dinmansete, nu putea trdi fard satisface rdzbunarea.

Am cdpdtat insarcinarea de a aduce impdcarea si aimpiedeca astfel, in imprejurdri ca acelea, o adevdratdcris& nu de nervi, ci in adevAr ministerial& Aceasta inziva chiar cind, cu solemnitatea cuvenitd, luasem partela instalarea noului Primat í asistasem la vitejia cu cared. Zelea Codreanu asaltase, pand la distrugerea totald,un bufet de miserie, care nu putuse resista, asa incit imiperise pofta de dejun. Am gAsit la Otel Boulevard pegeneralul Presan, dar nu si pe culpabilul colonel, disparutLAM urrnd. Afacerea insa grAbia, i nu-i puteam asteptadescoperirea. Am cerut deci d-lui Presan o scrisoare incare s'ar strecura macar scusa de care d. Vlad aveaatita nevoie pentru prestigiul autoritdtif i maiestateaStatului romin. Generalul o relua insd si o imbundtdtia",de cite ori era gata s'o inchidd in copertd. La urma,spdlatd prin atitea ape, scusa" se redusese la foarteputin. í, astfel, cind, fldmind í distrus de oboseald, amdus rdvasul, cdpatat asa de greu, la Mitro polie, unde Con-siliul de ministri stdtea in permanent& i cu ajutorul se-fului Bisericii romdnesti, am fost intimpinat cu o zgo-

O noua viola : Bloce de guvern 31

znotoasa desilusie. Fratele Aurica" nu void sa primeascamisiva capeteniei armatei cu care avea de lucru.

Agonía Mínísteriuluí fara sef, Lard cohesiune, pindít,lard sa-sí dea sama, de toate partile, supt ochli vagverzí aí d-luí Maníu, in fundul carora licaría o galbenasatisfactie, devenía ridícula. Zabava consultatillor sovietice.a d-luí Mihalache a scurtat-o.

Cum ma intorceam, cu pitorescul mínistru de Agri-cultura, de la manastírea Cerníca, unde ajunsesem apaca pe terani cu calugard in cearta pentru pamint, í-amprofetit ca, daca nu se grabeste, el vorbía de luna luíApril, inca anume foruri avind sa fíe intrebate , reformava fi facuta altfel sí de altií. Atunci chíar minístrul tera-nist a fost chemat la telefon de o influenta doamna, carei-a cerut sa schímbe projectul, cad altf el va trebuí saplece. Increzutul represintant al pedagogieí prímare n'avrut sa creada, í cine avea dreptate era doamna de late/efon.

Míjlocítor in toate buclucurile pe care le stirníau altíí,a trebuít sa intervín sí in acest conflict, care era saaíba asa de grele urmari. M'am presíntat Regeluí, careatund imí arata o afectiune pentru care-4 eram recunosca-,tor si pe care mí-a parut rau ca, mal tarziu, de pe urmaatitor intrigí, am pierdut-o. I-am explícat ca, orícit arfi de indaratnic ir k formulele proprii sau suggerate, d.

Mihalache ar putea fi adus sa cedeze asupra punctelor,,periculoase", dar pentru aceasta ar trebuí sa se discutecu mínistrul care de mai multe zile nu putea sa capeteo audienta. Regele mi-e promís ca acorda in joíaurmaloare. Dar, in acea decisiva jole, el era la vinatoare.A doua zí cel asa de gray jignIt venía la mine sa-miceara un sfat. El nu putea fi altul decit acela de a sacrificasítuatía luí grijel celeí mal elementare a proprieítap, sí am redactat eu insumi scurta si hotarita demisie pecare d. Mihalache a plecat s'o depule la Palat. Era cad

32 0 viatA de om

iniaturarea intregului Ministeriu trebuta sa nrmeze, sfirsitul,pe o chestie de principiu, a unei situatii pe care multegreselí, din multe pall, dar mat ales de la Curte, supusatuturor influentelor, o facusera absolut imposibila, oncear fi gindít, in ilustile sale, primul ministru, care, hotarit,nu voia sa se intoarca.

Din tot ce í se spunea, regele Ferdinand, care auzíaasa de mult si hotara asa de putin, retinea un lucru, si,linga dinsul, mindra Regina, doritoare de a guverna siregretind numai cà n'o poate face personal in numele et,intaria aceasta chinuitoare impresie pe care, cu tot mareleel curaj, supt impresia groaznicelor nenorociri care-jatinsesera rudele din Rusia, o avea ea insasi : ca s'a for-mat un complot, ca d-rul Lupu, asociat cu bolsevícii,face parte dinteinsul parca I-ar fi auzít pe doctor cind,intr'un moment de trecatoare nemultamire, fara importanta,ma incredinfa ca as fi un bun presedinte de republica /si ca fara masuri rapezi de prevenire, ca aducerea tunuri-lor la Cotrocení, soarta Tarului si a Tarinei poate atingepe membrti dinastiei romanesti ; Siguranta ea insasi, con-dusa de un fost deputat liberal, furnisa dovezile" tene-broasei intreprinderi, si, chemat in graba de Regele pentrua-mi cere sa ajut debarcarea ministrului de Interne, eln'avea curajul sa mi- o spuie si ma facea sa trec in odaíaunde Regina imi punea alternativa : ori parasesc pe omulcare trebuie sa se duca si volt' avea president% Consiliu-luí ca sa hotarasc reforma agrara, °ri aceasta mistune vatrece asupra generalu/ui Averescu. Am raspuns, ca onceom loaial, fie si in mediul cel mat pup loaial poate dinlumea intreaga, ca nu pot sa particip la masinatii/e contraunui om complect nevínovat de ce í se punea in socoteala.

Raspunzind asa, credeam ca mà pot sprijint pe lungisí devotate servicii facute dinastiei, nu numaí pentru caera in interesul text, dar si pentru a aveam o adevaratainbíre penttu aceí do' oameni ale caror calitati adinci, de

O nouA viatA politicA : ,,Blocul" de .guvern 33

bunatate la unul, de superba inteligenta sí de nobila ener-gie la cealalta, le pretuiam. 0 dovedisem si prin greauarnislune, indepliníta apoi, spre marea mea bucurie, cusucces, care mí se daduse : de a face sa revie PríntulMostenitor, in garnisoand la Bistrita ardeleana, asupra nollhotariri, comunicate oficial presedintelui Camerei, de a-siparasi drepturile la succesiune. Mi se aratase dorinta dea se ceti in plina adunare scrisoarea, cum o cerea de.-putatul extremist Costaforu, amestecat fara niciun rostIn aceasta delicata afacere ; era la Palat si colonelul cana,-dian Boyle, care, in tímpul retragerii la Iasi, salvase pepolíticianil rominí de la Odesa, amenintatí cu moartea debolsevici, s'i care captase o mare influent& pe care n'oputeam privi decit cu o indignata mirare, acolo la Curte,si se credea ca presedintele Camereí ar putea acceptasfaturi de la omul pe care am refusat sa-1 si primesc.Cind va fi vorba de Canada, voiu intreba pe acestdomn ; cind e vorba de marl interese ale Romaniei",am raspuns eu, nu intreb decit datoria s'i constiinta mea".Atunci mergi d-ta la Bistrita." Oficial, trebuie sa meargapresedintele de Consiliu, care, el, nu eu, e in serviciulCoroanei, dar ca prieten sint gata a rnerge".

si am mers. D. Vaida s'a dus, fireste, cel d'intaiu, euasteptind la archive, unde continuam, pentru a intrebuíntatímpul, vechile si spornícele mele cercetarí. Dupa un ceasprimul ministru a revenit pentru a-mi spune ca Mortenítorul doreste a vorbi cu d. Iorga, pe care-1 cunoastemai de mult". Ce s'a petrecut acolo se va sti la vre-,mea sa sau poate chiar nu se va sti níciodata, dar amiesít din lunga conversatie cu un finar print plín de sen-timente cavalerestí, care-1 onorau, dar si de simtul dato-reí sale MO de Tara, cu asigurarea ca se va retragepublic parasirea de drepturí. In adevar, conform cuvintu.kluí pe care-I aveam, peste trei zile am primit aceafrurnoasd 0 nobila declaratie, care a fost subliniata de

3

34 0 viat6 de om

aclamatiile Adunarii. La intors, am intilnit la Brasov trenulparechii regale, care mergea la o solemnitate. Nu mis'a parut ca s'a apreciat indestul vestea, asa de buna, pecare o aduceam.

Voiu izgoni" acestea sint propriile cuvinte ale Regeluicare, cu toata timiditatea, avea in fond instinctele des-potice ale rasei sale, voiu izgoni Ministeriul, dar voiupastra Par/amentu/. " Ministeriul a fost izgonit", in adevar,Simbata. Chemat pentru consultare atunci cind noii mi-nistri ai generalului Averescu asteptau in biblioteca, eufiind primit Inteo odaie de alaturi, n'am putut spune Suve.-ranului altceva decit ce-mi inspira durerea ca se face ogreseala prin aceasta brutala concediere in folosul unoroameni nepreg,afiti. I-am amintit Suveranului ce-mi spusesela Iasi despre Imparatul Wilhelm, cu care daca se vaintilni, nu el va roí" si, prevazind politica de violentape care o asteptam de la presupusa mina de fier a d-luiArgetoianu, a carui spaimoasa figura inseala asa de mult,i-dm vorbit cum s'au rast-almacit aceste cuvinte 1 desinge/e care, din strada incaierarilor de asteptat, va stropizidurile Palatului. Apoi am plecat recomandind d-luiBujor, socialistului sentimental pe care imprejurarilefacusera presedintele Senatului, sa mearga mai bine laprimblare decit sa dea o astfel de consultatie". Speriat,ministrul Palatului, diplomatul macedonean Misu, numainu-si facea cruce in fata unei atitudini asa de pup pro.-tocolare.

Ma asteptam ca, Ministeriul insta/indu-se astfel, Parla-mentul insusi sa fie disolvat. I se adusese prin surprin-,dere - ce formidabile au fost urletele de pe 1381161e libe-rale, cind s'a inteles ce se ceteste I - insusi proiectul, venitacum din initiativa parlamentara, pe care Regele nu voisesa-1 asculte D. Maniu a parut ca vrea ceara so-coteala pentru un act cu privire la care nu fusese con-sultat. De sigur ca nu trebuia s'o fac : altfel, ar fi fost

O nouà viata politIca: Blocul" de guvern 35

supus lungilor discupi ale unui for special, si mie-mi tre-dbuia lovitura sigurd, imediata 1". Am adastat in aceiasizi, pregatit pentru aceasta, ca noil ministri sa se presinte.iGeneralul Averescu, care, cu temperamentul í trecutulsu de militar, nu putea sa considere Camerele altfe/ decitca auxiliare supuse ale stapinirii sale autocratice, doria

apara dupa ce sedinta s'ar fi deschis, ceia ce am re-fusat sa fac, prelungindu-se astfel pdriA pe la oara patruasteptarea. Mi s'a adus inainte ca e de fa/a d. Nistor,care, impreuna cu d. Inculel, gata sa ma informezenoul su salas, cum mi-a í spus-o, intrase in noua for-mallune. - N'am de unde-I sti ca e ministru in noulCabinet singur presedintele Consiliuluf, cetind decretulregal, mi-o poate spune."

Astfel d. Averescu trebui sa se decida a veni, asa cumcerusem eu, potrivit cu usan/ele parlamentare. Ostasuldeprins a-si comanda miile de oameni parea desorientat,aproape timid, inaihtea acestei Adunan i politice care aveavoinla ei : nu se speriase insusi Bonaparte inaintea togelorde teatru ale celor cinci sute la Saint-Cloud ? Primit faraalte aplaus decit, cred, ale d-lui K." Braescu de laRimnicul-Sarat, cindva un enfant terrible" al politicianis-rnului romin, el a dat cetire actului care-i incredinla puterea.Indata dupa aceasta a luat o alta hirtie, pe care o cre-deam ca anunla disolvarea, dar era vorba numai de oprorogare, in speranta ca, in interval, negocia/li bineconduse ar putea sa creeze o majoritate, Regele Iiindu-seInca de cuvintul ca pastreaza Parlamentul si dorind saevite, poate si cu o noua jignire a mea, tot riscul unornoi alegeri.

Credinta mea ferma era if-1M ca regimul s'a ispravit.Cind ne-am a dunat din nou, am cautat totusi sa afludaca presiden/ia mea ar fi sustinuta : o adesiune francan'am avut-o de la nimeni, dar, inca odata, cei mai onesti

mai statornici s'au dovedit simplii Basarabeni. Ma gin-

36 0 viatA de om

disem sd dernisionez, si am Inca brulionul demisiei, darmi s'a pdrut pe urmd ca e mai potrivit sa astept desfd-surarea, care putea reserva surprinderi, a imprejurdrilor.Astfel, luind locul in band, am trecut presidentia placi-dului Bucovinean Teofil Simionovicl, care s'ar fi impdcatbucuros cu once situatie.

Resfoind o carte, am ascultat in liniste discursul, menita ma irita, al dlui Cuza, care rupsese cu mine pe chestiaiscàlírii tratatului i ajuta, fdrd s'o observe,-venirea la pu,tere a liberalilor, incercind, cu citva timp inainte, si omotiune de blam pe care am stiut sd o evit. Apoi s'ausuccedat la tribund d. Maniu, refusind, dar färd sd apese,concursul partidului a carui conducere o relua, si avintul,mal pasionat, al dlui Mihalache, care nusi poate po-runci asa de usor ca elevul scolii alvine de la Alud, dereservd O. de tdcere.

Se pare cd generalul Averescu, dupd ce se discutase inascuns, era sigur de concursul care, astfel, ii lipsia. Dela locul sdu, cu linistea careI deosebeste, el s'a ridicat,pentru ca, invesmintat in aceiasi liniste a nelinistitoruluiMu calm, sa reapara aducind decretul de disofvare, smulsRegelui, cu sau fárd intervenlia personald a lui Ion Brd,-tianu. La strigdtul mieu de Sinistrd comedie" Camera ardspuns cu o zgomotoasa manifestatie, dominatä imediatde accentele revolutionare ale lui Desteaptd-te Romine".Din mijlocul Ardelenilor, d. Ghio E op anuflia chiarincepe socoteala cu Coroana, fiindcd ea trimesese asa deusor la primblare Camerele ce votaserd unirea tuturorminilor si care singure au fost iesit dintr'o libera i ade-vdratd vointd a alegdtorilor, inca nefalsificati de metodeledemagogiei.

Seara, a fost un banchet, í, supt impresia loviturii ne-drepte, data fard a se observa formele constitutionale,cad ministrul presedinte nu se ridicase impotriva Par-lamentului si acesta nusi aratase prin nimic sentimen-

O until viatA poldicl : .Blocur de guvern 37

tele fa td de acela care fusese primit Cu aplause ca mi,-nistru de Interne al d-lui Vaida, s'a petrecut acolo ostringere de rinduri, care, men/inutd, ar fi ingdduit, pebasa proiectului de legre agrard, o mare campanie elec.torald contra unui Guvern ce afisa dictatura, de si infond, cu tot eroismul" atragerii in cursd a socialistilorsi a condamndrii lor, merit disputat pand azi lute dd.Averescu si Argetoianu, era incapabil de aceasta. I-a scapatcuiva din gurd si ideia de a se da luptei un sef, 0 vot-torul, incalzit ea la masd, ce mal mustrari va fi primitsdrmanul a doua zi I , m'a proclamat pur si simplu, nufdrd zgomotoase aplause, sef al unui partid terdnesc"In care s'ar fi topit si Ardelenii si celelalte partide pro,-vinciale. Dar pentru asta se intemeiase clubul regnicolardin pasagiul Comedia", cu dreptul pentru oricine de ase inscrie inteinsul, si pentru asta se trudise atita vremed. Madgearu cu proboscida osoasd a ambitiei sale ca safacd partid popularitdiii vestimentare a d-lui Mihalache ?...

XXVIII.

Vremuri politice tulburi.

De fapt, Inca de a doua zi putea sa se vada ca bloculs'a prefacut in tanduri la atingerea cu coltul velinei pecare era scris decretul de disolvare pus de Ion Bratianuin minile regelui Ferdinand ca sa-1 ceteasca generalulAverescu. Atilia Ardeleni stateau la picioarele victorba-sului, gIndindu-se mai mutt la cariera lor decit la onceidei si la once amintiri, cad era doar acolo celalt sef allor, revolutionarul, framintatorul poftelor tinere, poetulcu ochii aspri de presupus dictator al zilei de mine, d.Goga, care se bucura, in afara de alte aporturi, de per.-manenta favoare, trecind din tata in fiu, a dinastiei. Cindd. Vaida a debarcat, mazil, din trenul care-1 aducea cutoate dosarele unei activitati spornice pentru lara, si cud. Tilled, interpretul sau, am crezut de datoria mea sa-4intimpin, ca aliat politic, dar mai ales ca Romin rectv-noscator pentru ce dobindise. Am inteles de la cele d'in-taiu incrucisari de priviri ea' eram zugravit ca autorul,prin presintarea din iniliativa parlamentara a proiectuluiagrar, al catastrofei, altfel d. Ciceo Pop fiind, fara in-,doiala, omul care ar fi putut sa pastreze primului mlnistruabsent un loe pe deplin asigurat... Din acea zi de lamurirefara cuvinte nu m'am mai vAzut cu prietenii de panaatunci, ocupati peste masura cu in curind celebrele per-tractari", in care, cu aceiasi snetoda, fiecare 4ducea alteinterese si alte ambitil.

Vremuri politice tulboli 39

Un moment de lamuríre a venit numaí dud, intr'omare intruníre, tínuta la Alba-Iulía, devenita Medina re-tragerilor Profetuluí sí punctul de plecare al rasbunarilorluí, cocí Badacinul, movía ancestrala a nemesului careera d. Maniu, nu-sí inscrisese Inca modestul nume in ís-toría neamuluí, trebuia sa se hotarasca definitiv, la su-paratoarea lumina a zileí si contra tuturor ímpurelor du-,hurí ale noptii care agítau sí vor agita totdeauna partidul,oríentarea in alegeri, care se anuntau violente.

Invítat, am mers acolo, unde d. Mihalache, caruíavadit once apropiere prea strinsa de vechiul mieu natio-nalism í se parea sí pup practica, dar maí ales plina derise si de primejdie, a aparut si el, si unul si altul as-teptind sa vedem ce iese dintr'o masina, minunata, darde sigur cu prea multe suruburi, cum era partidul na-,tional ardelean. De sus din galerie am ascultat lunguls'i bunul exposeu" al sefuluí, care in Parlament pastrasetacerea ce trebuie pentru a slabi guvernarea amiculuisau Vaída, tar, pe urma, cum nu era altceva de lucrusi, la asemenea adunan, nu strica artícole culturale sauexhibitii teatrale sí nu era /a indemina níciun tenor,niciun dantuitor, de sí d. Míhalache avea aparenta, precumsi niciun nteatralist", níciun vorbitor stiintific, ni s'a cerut,si sefuluí teranesc si mie, sa tinem cite o vorbíre", indi-cindu-ni-se chiar subiectul, ca sa nu ne ratacím.

Apoí, dupa ce fusese vorba si de o legatura cu libe-ralii, pe care o voiau multi díntre batrini, pe cind tíneriidoríau sä mearga impreuna cu noile particle din Oraveche, a trebuit ca, in casa primitorului primar Sayo, saascult propunerí ale d-luí Maníu din care nu se des-facea altceva decit nevoia unuí modest concurs electoral,de care nu s'ar lega insa niciun angajament. Era, mairnult decít o discutie politica, un inleresant experimental unei psihologii asa de deosebita de tot ce cunoscusemin vre-o patruzeci de ani pana atuncí, incit ma puteam

40 0 viatA de om

intreba ddca nu e, in fond, mai mult decit o totala deo-sebire de educatie : o diferentd de rasa.

Totusl, cum in partid era si mintea romaneascaneted europeand a d-luí Popovici, om purtat prin lume,caruía nu i s'a recunoscut cit de mult a strut sa dreaga

greselile cui nu.-1 era nepot, s'a ajuns, daca nu lao refacere a blocului", primit la timpul sat' Cu atitagreutate, macar la un front electoral cornun. Mi s'a in.-credintaf sarcína de a md face ales, pe lingd can,-didaturile, care dupd vechea lege trebuíau sd clued laizbinda, din Regat, in cercul, asa de simpatic rate princalatoriile ardelene din vremile de robie, al nobileíSaliste teranesti.

Mi-am dat sama foarte rapede ce stdtea supt aparentasacrificare a intereselor parinte/ui Lupas, fostul protopopal cercului. Guvernarea partidului national supt formaConsilluluí Diligent fusese atit de rea, incit teranii prin-sesera groaza de dinsul, i astfel s'a inscenat trecerea aderen-tilor luí salísteni la partidul nationalist al mieu, i aceastaformal, prin actul, frumos caligrafiat Í cu ingrijire 'scant,pe care-1 posed si acum. De altfel, pe unde ma duceam,mí se punea de frumosii i vrednicii satení, o comoara,nepretuita in de ajuns, a neamului intrebarea, foarteserioasa, daca nu cumva slut í eu cu dirigentii". Parím-tele Lupas m'a recomandat o singura data acasa ladinsul, evitind prea dese intilniri cu alegatorii din alteparti ale cerculuí.

Nu era sa les la Saliste, reunita pentru ocasie cu alteun de adversarul mieu d. Bucsan - nu doctorul,

mort tinar de cancer, unul din tinerii Ardelení cart m'auinteles mai mult sí au fost mar apcoape de iníma mea,ci tratele fui, cumnatul d-luí Goga-, om nascut pe acolo,avea legaturile personale cele maí strinse, dar calatoriain Ardeal, prima calatorie Cu scopuri politice dupa aceia,pentru cunoasterea l impacarea mationalitatilor, ca pre,-

Vremuri politice tulburi 41

edinte al Camerel Deputatilor, mí-a fose de mare folospentru a pAtrunde i mai mult in sufletul acestui admi-rabil popor, care, din nenorocire, nu 0-a capatat con.-ducatori, nu numai vrednici de dinsul, dar mAcar ase-menea cu dinsul.

Am fost pretutindeni, de obiceiu singur,'ori cu vre-untinerel, care era in stare doar sa-mi arAte drumul, dinsat in sat, timp de mai mult de o saptamina. M'am suitpanA sus in munte, dincolo de Rod, la localitatea ceamai ridicata din tot fostul regat al Ungariei", m'am in-virtit prin satele de oieri care, de la SAli0e, se infundain valea ingustA a muntelui, am cercetat qezärile decealalta parte a Sibiiului í noaptea am trecut pe lingainaltele case solide ale acelui Amlq care se tinuse obucata de vreme, cu Sasi sí Romini laolaltä, de stapi-nirea feudala a vechilor Domni al Terii-Romäne0i. Cupopulatia säseasca am avut mai putin a face ; oameniperfect disciplinati tiam de mult, de cind, in Brapv,asistasem la o intrunire a lor care trebuia sa decida dacAmai merg cu guvernul unguresc ori ba, dup-A ce efulSa0lor verzi" capatase un rost de notar unii il so-cotiau deci ea tradator. Sala, in care-fiecine era qezatdupa rangul sau bine chibzuit, era vadit contra Ungurilor0 o atita aparitia frumoasa a pastorului cu barba inflo-lita, care li amintia ca la spatele lor e marele poporgerman din millocul caruia venia el ; trAdatorului" i searunca in fata, chid intreba ce a capatat, ca a mincatun extrawurst", un eirna/ suplementar". MA rog, revo-,lutie 0 nu altceva, complecta rasturnare a conducerii;dar, cind a fost la vot, top au mers ca unul singur Cuacela care nu avuse o singurA aprobare publica. Deci

acuma, cind am stat sa explic, in nemleste, cine sint0 ce vreau, am fost intrerupt ca sa mi se spuie noitim", ni s'a spus'. Dar cu ce constiintA politica vorbiau

acesti /erani, fata de cari nu se putea intrebuinla trucul

42 0 viata de oin

nerusinat ca, nepresintindu-se timp de jumdtate de ceasniciun alegätor, urna este inchise I

La ai nostri nu erau numai primirile ospitaliere, cucàlareií iesind in margenea satelor, cu covoarele scoasela feresti s't florile pe masa, cu poftirile inIduntrul fru-.moaselor case imbulzite de mullimea lesdturilor i ospdlulimpreund, cu inchindrile de pdhare. Pe alocurea era 9i

cite cineva care ma ; aiurea nu pdtrunsese mo-desta mea notorietate. De obiceiu se asculta, cu odeosebitd cuviinO, cum se cade fa/d de un oaspete :undeva, la cdderea serii, oamenii au fost adunati deformidabilul glas al crainicului, care, ca in vremi depdr-tate, pitoresc patriarhale, suit pe o dilmd í puind minilela gurd, striga, de sd se audd panä in cea mai depär-tatä niargene, cd o vinit un domn de la Bucuresti, de

la dipotar si, intr'un sfert de ceas, supt strasina bisericii

erau strinsi bdtrini i tineri, sprijiniti in bote", Cu mi-nile supt bärbie, fard a spune nici da, nici ba, ca oamE nipali/i, earl au trecut prin multe incercdri. Intimpinamindoieli : undeva, in margenea päidurii care duce spreAlba-Iulia, un sdtean m'a intrebat, sincer ori mehenghlu,el o fi stiut, ce trebuie sà faca, de vreme ce unulspune azi una si mini altul ii spune alta, pe cind odatdse stia una si burin (candidatul romanesc, se gindia el,de sigur, opus celui strdin) si i-am vorbit in parabola :D-ta esti insurat ? Sint I Dar, cind a fost sa te

insori, multe í se vor fi imbiat, si de niciuna nu /i s'afi spus cd e chioard, schioapd, proastd, lenesd si saraca ;insd tot te-ai insurat cu una. Apoi asa sd faci í cind/i se imbie mai multi candida/i, fiecare läudindu-se,fireste, pe sine". Cei de fa/d si-au dat din coate, taromul a tdcut.

Intr'un singur loe, la Apold, feuda familiel Beu, prie-teni ai d-lui Goga, am intilnit agergi pornili pe gilceavd,cari strigau ingaimat, si in presenta pdrintelui Lupas, pe

Vremuti politice tulbuti 43,

care aveau de ce, pe semne, sa nu-1 sufere, ca generalulAverescu e asa 0 pe díncolo í deal n'as avea ce sa cautpe acolo. Li-am spus scurt ca nu-i stiam ca sint oamentde nu-sí cunosc datoria fata de cine-1 cerceteaza i, cutoate protestarile multora, mi-am urmat drumul catreAmlas. Imí aduc amínte si de sínguratece drumuri prínpaduri, mult timp dupa miezul noplii, jute() biata cannatrasa de o iapa cu minz, care se opria in desisul nestra-batut cu ochii pana i se intorcea odrasla sugubeata, cu-ríoasa de a sti ce este prín toate cararile. De partea cea-lalta, sfiriiau automobilele ofíciale, afisele guvernului seliplau, sl la Saliste, pe usa bisericii, preolit se ascundeau,banti í fagaduielile, de parnint, de pasune, se uniau pen-tru inca una din falsifícarile cu care se tine democralia"zilelor noastre.

Resultatul era de asteptat. Uncle aiungeam, urna se

inchisese, í inainte de amiazi. La Saliste, unde adver--sarul nu cutezase a se infatisa macar, bíletele erau trans-parente sí ofiterul, luat intr'ales, stia bine ce trebuie safaca. D. Bucsan a fost proclamat deputat i, chid meto-dele alegerit sale au fost aduse in Camera,. n'a stiut cumsa se furiseze de la o raspundere pe care asa de usor o-ptimise constiinta sa de om tinar si cult.

In tara veche, incaltea se lucra mai pe fata, supt con-ducerea operatiilor de un fost socialist, un prietenpoporului", un democrat" convins í ireductibil, d. Ata.-nasiu de la Galati, campionul cel mai fanatic al sufra-,giului universal. La Braila am putut cunoaste toatatalitatea, gata sa mearga pana la varsarea de singe, ametodelor puse in serviciul idolului popular, al parintelutnatíeí,si in acelasi timp am descoperit i cita vitelie se.

cuprinde in reservele sufletesti ale oamenilor de stinga,cu revolulla pe buze.

Erain acolo, cum lupta se ducea in. numele unei Fe.-deralir, de fapt tot asa de sincera ca si blocul" díspa-

44 0 viatl de om

rut, linga dd. dr. Lupa i Mihalache I, inteo sala mícuta,plina de lume, vorbía un doctor de acolo, om papicprín totala sa ínsufícienta oratorica. De-odata o ploaie depietre s'a abatut asupra noastra, fara a ne putea clintidin loc. Gel chemati din circiumele portuluí í din pra-valille lor de parlagli ca sa ni sparga intrunírea nu s'au

insa, cum se poate intelege, cu una, cu doua, i in-tr'o clipa a fost smulsa stinghia din margenea scenei.M'am uitat in jur efíi democratieí" plecasera, lasin-du-ma síngur cu d. Mac, secretarul partidului mieu.Mini furioase manevrau acuma stinghia i sfarimau pa-harul, sficla cu apa. Inainte de razboiu, prín cite alegerítrecusem, aa ceva imi era cu totul necunoscut. Am trecutin curte i acolo, urlind, un cetatean ma apuca de mina,pe cind cealalta cauta in briu ce trebuia ca sa ma spin,-tece : dintre aí miei, unul s'a 0 ales cu pantalonul sfqiat.Un gest al d-luí Metic a venít tocmaí la tímp ca sanu simt in carnea mea ce inseamna prima díctatura,pulara in Romania, dupa care erau sa urmèze í altedictaturi, mai putin populare, dar cu aceleasi naravuri,pana ce, ca stare moral& Ora a ajuns unde este. $1, cumRominul e un o.m spiritual, d. Atanasíu observa a omul-de la Braila nu voía altceva decit sa-mi scurteze barba".

Sfortarile regeluí Ferdinand de a aduce imposibila gru-pare a tuturora in jurul unuí Ministeriu care avea insarcina terminarea problemeí agrare, marea 0 neaparatapreocupatie, strins legata de inima luí, nu puteau decitsa ramiie vane. Peste once alta preocupatie se ímpunearasturnarea, cit mai curind, a regimuluí care nu numaídebutase astfel, dar era sa continue cu atacuri personale,cu insulte, ca acelea pe care mi le stríga, ca unnatec, in risetele confratílor, un energumen, ingíner deprofesiune, dupa ce un altul ma inhatase ca injuriile incadin sectiunile de verificare, impiedecindu-se astfel once

Vremuri politice tulburi 45

intelegere, care, cu alte temperamente si cu altd pregdtire,si atunci ar fi fost cu putintd.

Supt cele mai rele auspicii a inceput astfel noua le-gislatura. Un presedinte de Consiliu, om de marl meriterdar care in Parlament se pierdea cu totul, spuind cu glasincet lucruri mai milli banale; un presedinte de Camera,scriitorul de mult talent care era Duiliu Zamfirescu,tusi un diplomat de carierd, rosu, nervos, gata sd se a.-runce, luind atitudini de campion, care treziau la fiecaremoment un imens scandal (odatd a promis unui deputato regulare de socoteli indata ce va termina de vorbit,

permis observ momentul cind trebuia sd-sitie cuvintul...) ; o majoritate de devotati, cart nu vdzu-sera in vista lor ce e o Adunare si cari credeau ea'

datoria lor e sd strige í sd se arunce la once provocare;.un ministru de Interne, d. Argetoianu, care cheltuia inzddar mijloace de ingrozire, incapabil sd impuie, í credeacd prin vorbe groase se poate dovedi geniul politic ; unministru ca d. Goga, care se si credea calare pe duct-palul dictaturii visate si se lua de par cu oricine; unnistru al Muncii, d. Trancu-Iasi a cdrui jovialitate nudesarma ; iar, de partea cealaltd, o minoritate, unitd caOposiiie Nationale, care, cu perfecta disciplind pe care-o realisasem, porfía metodic la darimarea unui regimsocotit ca usurpator. De la inceputul acestei obositoaresesium de vara, cineva care putea judeca imprejurdrileobserva marea superioritate a acestei opositii, í n'au tre-cut citeva s6ptdmini fard ca ridiculul sa se reverse largasupra acelor cari apdruserd ca salvatorii terii din anar-hie si ca marii constructori sprijiniti pe asentimentul fanatical multimilor idolatre. Se dovedia astfel incd odatd, si cuce elocventd 1, ca, totusi, oricare ar fi valoarea sentimen-telor treatoare, nu e nimic puternic, si nu e nimic durabil,decit ceia ce da inteligenta omeneascd, hranita de traditie

46 0 vidta de om

vi sfatuita de incercare. Marea experienta se deslina astfelzi de zi, compromitind prestigiul, ap de necesar terii, alunui mare general care era i un om perfect onest, un om(le bine in cel mai deplin inteles al cuvintului.

La capatul acestei tumultuoase sesiuni supt cerul defoc al Bucure0ilor nu era alt resultat decit al invraibi-rilor care, tratate cu acelea0 apucaturi de violen, tre-buiau sa duca peste un an 0 ceva la plecarea Guyer-nului 0 la disolvarea celui de al dotlea Parlament, care,totu0, bine condus, ar fi putut realisa, imediat, foartemulte, al Romaniei unite.

Diletantismul elegant al scepticului marchis" care eraMatei Cantacuzino, minte de o extraordinara fineta 0 deo elocventa demna de Franta secolului al XVIII-lea, ceputea face in miIlocul acestei turbate vulgaritati, care aispravit prin a-1 desgusta 1

Inainte de a ma ralla la cei ce vor cauta sa largeascamai mult reforma agrara care a format preocupatiacelei de a doua sesiuni, prima ordinara,fara ca in gu-vernul insu0, cu un conservator marghilomanist, d. Ga-roflid, la Agricultura sa fie vre-o unitate de vedere, vre-osiguranta teoretica, pe care o facea imposibila, de altfel,0 continua flotare intre interesele matt proprietati in desfa-cere 0 generositatea" teraneasca represintata prin rotun-zimile imposante, de teran chiabur, ale d-lui Potirca de laCraiova, al carui nume singur era un intreg programrural, o invitatie la Paris, venita inca din vremea chidpresidam Camera, m'a smuls pentru citva timp din acestbaos de triviala framintare a poftelor, patimilor 0 ilusiilorfiecaruia despre propria sa valoare. De acum inainte a-,ceste visite in lumea unde trebuia sA intilnesc interesulpentru ideie, simtul pentru forma, traditia de politeta avremilor mai bune, prietenii de intelectuali care se vorconfirma 0 spori din an in an, vor fi marea mea mia-giiere, millocul minunat prin care-mi voiu recapata pu-

Vremuri politice tulburi 47

tenle stoarse in miseria moralä a uneí vieti politice con-vulsionate, cu tot ce puteau aduce fundurile necuraterdscolíte de sufragíul universal, care e de sigur, mareadreptate, dar sí marea primejdie a epoceí noastre.

De la congresul din Londra nu mat fusesem in strdí-ndtate. Reveníam acuma, in circumstante asa de onorabíle,trebuínd sd vorbesc la Collège de France indatd dupdun om de valoarea epocald a unuí Einstein, si un loc demembru corespondent la Academia de Inscríptií, adu-,narea stlintífied de mai mare prestígiu in lumea intreagd,se adaugi in acelasí tímp.

Medíul imí era necunoscut. Nu mai trdia, &titre vechiimid profesorí, Monod flind luat de cancer dupd pierdereafiului sau tubit, Bernard, care a fost martírísat in armatd,Giry díspdrut de mult, lar Roy, Lavísse isí incheíaserd rostulinainte de rdzboíu, decit Thévenin, pe care 1-am desco,-perít complect sfirsít in oddíta sa, apol inca tindrul Langloís,acum director al Archívelor, care, insurat cu flica mareluichímist Berthelot, ne-a adunat cu ai luí la masa cucídru de Normandia, $í d. Bémont, a arid continua símiscatoare bundtate iritovardsise cu o calda prefatd pd.-

rinteascä edilia parísiana; revdzutd ca sill de dinsul, aRelapilor díntre Franta si Rominí", pe cind vechiul mieucoleg de la Roncière recomandase, in termini atit deamicalí, artícole din zíarul ix-lieu, frumos traduse de d-raAlexandrína Dimítrescu, pe care Berger--Levrault le pu-blicase, in vremea de lupta desperatd, supt títlul de PagesRoumaines. Am cerce tat pe venerabílul mieu invdtdtorde pe vremuri in biblioteca luí din Rue Monsieur Le PrinceV am crezut cd pot sd tulbur fArd a ma anunta de 'na-inte, am simtit mai tdrziu greseala ce fAcusem in aceastdsocietate de indirjítd muna, pe cind la Moscova loanBogdan putea sà intre la míezul noptíí pentru un pdharde ceaiu /a profesoríi sdi, dacd maí vedea lumind la fe-

48 0 OW de om

reasta lor , pe bätrinul filolog Havet, la care am pdtrunsstrabatind lungi culoare intesate de cart'. Cu acest prilelam cunoscut intdiu oamení intre carí ma voiu aseza peurmd la Academia de Inscriptii, ca senínul cercetator alliteraturli grecesti, d. Croíset, ca d. Diehl, maestrul stu-diilor bízantine, si nu numai in Franta, de care era sd malege o calda prietenie, apoi ca harnicul cercetAtor minu-tios al iconografiei in arta aceluíasi Bizant, d. Millet.0 intreaga lume noua de cunostinti, intre oameni dintrecarí unii aveau o vristd apropiatd de a mea s'i cu carítrebuia sd ma uneascd neaparat potrivirea, nu numai inocupatii, dar si in Wei si sentímente.

La Legatia Romanieí am gasít pe d. Dimitrie Ghíka,om de o aleasd politetd sí de o intelectualitate extrem defina si de complexa, pe care o impartasia cu fratele sau,acuma preot catolic, Vladimir, care, in millocul ocupatit-lor, cind indreptate catre o literatura de foarte inzestratdiletant, clnd retinutd de nobila grija a miseriilor umane,pastra un mare interes pentru istoria Moldovei supt bu-,nicul sau, nobilul Grigore-Voda.

Calauzul cel mal bun in acest nou Paris, in care marecunosteam asa de greu, mí a fost d. C. Marínescu,unul dintre cei mai buní eleví aí miei, care, dupd cetrecuse prin incercarile räzboiului, gustind si din neajuu-surile, suportate cu demnitate, ale prisonieratului inGermania, era acurn, cu bursa de Stat pe care o cdpd-tase de curmd, ascultStor, dincolo de obisnuitii ani destudiu, al profesorilor francesi, sí in special al d-luí Lot,pe care-I cunoscusem de departe ca tinar luptdtor sí, era,acum, membru al Institutului si unul din profesorii ceimai respectati aí Sorbonei. Cu tindrul míeu prieten amcutreierat acest Paris de dupd rdzboiu care conserva totcaracterul Mu de pe vremurí, dar in care, a doua ziodupd ízbavire ser biruintd, pulsa o intreagd \dap noud,din care nu lipsia, ca la noí, solidaritatea, Tot d. Ma.-

Vremurl politice tulburl 49

rínescu imi gasíse adtipostul la scumpul Otel Foyot,cuínta cu numaí doua rinduri, comode pentru batriniicarí, in maretul palat, din fa, al Ecaterínei de Medicis,puneau la cale rosturile teril lor, dar, cautind a ni in-destula seara in °dale apetítul, nu indrazniam sà peapropiem de restaurantul de jos, pentru oamení maibogatí decit mine, care aveam numaí retributia confe-,rintjlor mele.

In París am maí gasit insa pe cineva de care, de untimp, i cu toata povestea de la Iasi a cascadeí tronu-rílor", ma lega tot mai mult aceíasí apreciare a oamenilor

imprejurarilor, aceiasí orientare in ce prívete mijloa-cele de a consolida minunata situatie pe care ni-odaduse sfirsítul fericit al razboíului. Nu vazusem pe TakeIonescu, dupa indelungata luí desterare, in lunile cind,impreuna cu Flondor I cu generalul Averescu, facea oindirjíta opositie liberalilor, pentru ca, la caderea acestora,sa nu se presínte, cu slabele ramasite ale unui partidevaporat odata cu avantagille budgetare, la alegeri.Desgustat de adesiuníle interesate care, in juru-i,lasera íubire i devotament, el intrase in formalluneaAverescu, de sí stia bine ce sentimente-í poarta abson-bantul minístru de Interne. Cu dinsul se rallase la noulregím, caruia Regele voía tot mai mult sa-i lea caracterulde partid, ajungind tot mal mult a-I considera ca un aldoilea provisorat, fostul luí adiutant, tinarul care-I datoría,cel putin asa de mult ca talentuluí sau de elocventa inbarou, o prípita í stralucitoare cariera, d. N. Títulescu,profesor de... forma la Universítatea din Bucuresti. Daracesta, care nu doríse intoarcerea sefuluí sàu i visa denu stíu ce nou partid radical pentru sine insusí, se grabísea repudia once legaturí cu preposul patron de odínioara,care í se parea acuma ínutil. In ce prívete popularítatea, pecare Take Ionescu o meríta de sígur prín frumoasa-í atitudíneIn tímpul räzboiuluí,seful unuí partid conservator complect

4

50 0 viatä de om

sfarimat qtia bine ce-1 asteapta de la alegatorií postbelici,complect desorientati sí une oii de o uímitoare incons-tienta. Astfel el Ben abstractie desavirsita de impraurarileinterne, cu nevoile sí pasiunile lor, si, foarte hotarit a nucrea printeun nail patronagíu al sau o noua serie de ín-gratí, se consacrase, stind cit mai mult in strainatate, cinddarul Mu de vorbíre, intact, nu era necesar pentru adrege gafele asociatilor, servirii íntereselor externe aleRomania.

Inca din vremea petrecerii la Paris, el fusese pentruo intelegere cu Sirbil, cari dorisera in zadar ca imperio-.sul Ioan Bratianu, in drumul spre Apus, sa se opreascaun moment la Belgrad pentru a discuta chestía Banatu-lui. Cu d. Benes, profesorul ceh care-si lua de la in-.ceput un loe de frunte linga filosoful creator al Statuluí,d. Masaryk, pe care-.1 zarísem la Iasí, el era sa se intil-neasca inteo complecta potrivire de Ida. In alcatuirea,pe care regele Ferdinand multa vreme a raspins-o, a uneíaliante pentru apararea noilor graníti contra Ungariei, ela jucat fara indoíala un rol de capetenie, orícit ar ficautat sa i-1 scada mal ales acest bun neam de oamenicarí sint Rominii cu oarecare cultura. Nu uitase relatiilesale cu Grecia dupa incheíarea primului tratat din Bu-,

curesti s't era, pentru a í le amínti, numele de StradaAtenei, dat aceleía in care el lacuia dupa ce-si refacusecasa, salbatec devastata si spurcata de ocupanti. CindPolonia, atacata de revansa bolsevíca, parea ca este lapamint, el arata sa doreasca acea interventle, ceruta síde Francesi, fata de cari-1 acusau ca e prea complesent,care ar fi putut sa devie, fall lovitura fericita a luí Pit-sudzki, de cea mai absoluta necesitate.

kevazindu-ma la Paris cu dinsul, el mí-a aratat toataprietenía. Fusese, in negociathle sale, la Londra si, intorsde acolo foarte obosit, tinuse totusí sa asiste la o con-,ferinta despre arta romaneasca' pe care am facut-o la Le-

Vremuri politice tulburi 51

gatia Romania Ba, plecind in Ora, 11 dAdu in mintesA mA insarcineze cu represintarea terii la o conferintAfinanciara din Bruxelles, onoare pe care fireste cd am re-fusat-o, rugind sA se trimeata un om de competintafostului profesor la Universitatea din Iasi, d. Neculce.

Conferintile mele s'au intins asupra intregii vieti a po-porului romänesc presintatA ca o sintesA, si ele au apa-rut intAiu, in parte, cred, si in ziarul cultural pe care-4scotea la Paris poetul Cincinat Pavelescu, si apoi inbrosura Les Lgtins d'Orient. Cautam sA invederez ciinoi nu sintem numal o natiune latín, ci 'was' latinita-.tea orientalA, cità si cum a rAmas dupA ce prin atitea i-alost dat sa treacA. Resumatul fiecArii conferinle o redactamimediat la otel.

MA apropiasem de catedra parislaná, dupA atitia ani decind nu vorbisem frantuzeste in public decit, la anumeocasii, pentru scurte manifestäri, cu o sfialA dureroasA,care a räpit de sigur foarte mult din cela ce, in altà starede spirit, socot cA as fi putut sA dau.

Era, acolo, totul de reluat, si invitarea la Collège deFrance a fost prilejul pentru inceperea unei intregi operede propaganda', menitA sa scoatA la iveala origlnalitateasi, prin aceasta, valoarea poporului romänesc, asupracAreia, si in Frania ca s'i oriunde aiurea, se fAcuse obis-nuinta de a trece, in once domeniu, fa-ra a i se recu-noaste rostul in lume.

Am putut vorbi la o societate unde presidenpa trebuias'o aibA insusi Poincard. Fostul presedinte de Congliu erainsA prins in dificultAtile unei crise de guvern. IntAiulcontact cu cercurile politice francese mi-a dat incredereatrebuitoare pentru a incerca si mai departe NI trezireaprieteniilor asa de necesare in vremuri tulburi, chid totulera rasturnat din cela ce fusese, si, pentru once popor,chiar pentru cele mai mari, se impunea o revisuire si

52 0 viatà de om

intregíre a legdturilor s'i amicípilor. La. mesele colegialecare mi s'au dat, ca unuí oaspete neobisnult, am pututsd intínd sí sa a dincesc relatille create astfel.

Inaintea unuí public foarte numeros, In sala Richelieua Sorbonei, am cdutat sd presínt apoí farmecul peísagillor simonumentelor noastre : conferinta a aparut supt Whit deVoyage en Roumanie". Verva mí-o tdíaserd insd cloudpersona& solemne, care pdreau cd-mi cintaresc fiecarecuvint s'i cd se opresc asupra fiecdríí nuante de stíl, re-fusindu-mí once zímbet la glumele pe care le ríscam.Nu putínd mi-a fost surprinderea cind am aflat prín pre-.síntarea lor cd presupusli nemilosí criticí, pe cart nu f-asfi putut satisface, nu erau decit consulul romin GhitdIoan, nepotul lui Take Ionescu, sí bdtrinul profesor grecde la Jai, un coleg s'i arnic de pe vremurí al mareluibizantinolog german Krumbacher, d. N. Dossíos, carepe vremuri imí solicítase un articol de recurioastere inEpoca".

Intre profesoril francesi mal tined, cunoscusem la Bu-curestí, cu ocasía venírit misiunil francese, pe acela care,elev al luí Gaston París si al lui Paul Meyer, se ocupade mult cu bimba romdneascd, pe care o cunoaste caun Romin, sí cu literatura noastra, care-1 ínteresa ca fi-'lolog, d. Mario Roques. In convorbírea cu acest om asade víolu sí de intreprinzdtor, care a devenít apol sí minadreapta a luí Albert Thomas in opera de organisare eco-.nornica a acestuía, mí--a rdsdrit ideía unor cursuri laSorbona despre sublecte interesind pe Rorniní sí medítilin care i-a pus soarta. Ina de atunci am facut citevaconferinti cu cupríns romdnesc, sí, ceía ce cred cd nus'a mal intimplat in sale ilustreí Uníversitati, d. Roquessíngur ízbutind a o face, am dat studentílor rominí, *cat'in mare parte fdrd a-si cunoaste tara s'i trecutul el, citevalectli de ístorie in romdnepte.

Putíni le-au ascultat. Inca de la aceasta prima visítd

Vremuri politice tulburi 53

mt-am putut da sama cit lipseste acestui tineret, venit laParis pentru a-si pregati o cariera or' numai pentru aurma o moda, aceia ce leaga pe un om pe toata viatade tara de unde se trage, de neamul din care face parte.Pe cind studentii de alta origine cauta once posibilitatede a se afirma ca grup national, la ai nostri pare ca1I-ar fi rusine sa arate ce sint, ce inteleg a raminea instrainatate. In ciuda celor citeva intilniri cu mal multesett &titre dinp, cautind sa li invederez singura si ma,-rea datorie, pe care o afirmau cu o asa de elocventamindrie inaintasii lor de pe la 1848: Aceia de a stringecit mai multe cunostinti si cit mai multa experienta pentrupatria ior, am pastrat c-ontinuu aceasta impresie : ca orea crestere in scolile de acasa ii trimete cruzi intrio lumeuriasa, asa de impresionanta, in care subrezimea lor su-fleteasca nu li poate pasta bruma de individualitate ve-'ilia mai mult din instinct.

Odata, la un An Nou, inaintea unor ascultatori intrecari era bunul general Berthelot si d ra Vacarescu, ra-masa, linga batrina sa maica, o boieroaica din vre.-mile vechl, Rominca pana intr'atita incit, si vorbind custrainit prieteni, printre cari i.,-.,a creat un asa de mareloc, amesteca vorbe romanesti, s'a presintat ce e maiacru si amar in criticele lui Caragiale, intovarasind o,asemenea lectura pentru o zi mare, incunjurata de asa defrumoase datini, si de alte manifestari nepotrivite, in sunetulvioarelor liganesti gidilite la ureche ; n'am putut rabda

ca semn de adinca indignare, am parasit sala. Eraaceiasi stare de spirit, de o asa de complecta incons-tienta, pe care o puteam constata cu acelasi prilej la Le-gape, - care, de altfel, continua veche traditie de indife-renta fata de ce se petrecea in colonie si mai ales inaceasta studen/ime , unde grij4 unica era asaltul salbatecasupra bufetului, un fel de initiare la viitoarea prada abudgetului. Cita deosebire fa/a de yremea, cu atitea de-,

54 0 Viajd de om

cenii in urmd, cind sectia din París a Ligii fäcea ap demult pentru popularisarea causeí romänesti in strdinatate I

chiar atuncj, citä deosebire fa td de Sirbi, cad, in jurulomuluí cu inirnd caldd care e d. Spalaicovici, se adunaula hramurile lor, observind 0 cel mai neinsemnat dinriturile lor populare, bArbati i femel, de toate vristele,stind ca la bisericd in sala plind de o multime ap demult cu gindul la vetrele el, in.cit ochli li se umpleaude lacrimi 1

erau multi Romini de la París, nu numai studentí,bucuro0 unit dintre din0i sd rdmiie acolo pentru tot-.deauna, ca marele invätat de laboratoriu, d. Livaditi dinIa0, insurat cu una din flicele d-rului Istrate, nationalistulinfläcdrat venit sd moard la París, descendenta lor topin,-du-se cu totul in mediul frances. Pensionan, ca un Cos-.moviei de la Cane Ferate, aventurieri cu un trecut de-.testabil la noi, petreatori de toate nuantele, oamení co,-mozí, cad nu intelegeau sa participe la greaua muncd dereconstructie dupd rdzbolu, se ingrämddiserd prín toatecolturile imensului ora, fiecare trdínd pentru sine, intre aísal, fdrd sd caute contactul, socotit compromitaor, cu alpRominí. Citeva barine singure se vedeau la capela roma.neascd, pe lingd care se- pdstra o traditie musicald carefacea ca multd lume strdind sä alerge la productiile co-.rului ; o bibliotecd de mutt pardsitd a trebuit sd fie cer.-nutd pentru a se pune la addpost ce era mai rar 0 made pret inteinsa.

Na de mare fusese asaltul la inchipuitele placed contínue ale Parisului, care ar fi sd se ofere gratuit aliatilorromini, incit, indatd dupd incetarea ostilitätilor, la LegatiaFranciei, unde era insdrcinat de afaceri spiritualul deFlers, pe care apol nu 1-am mal putut revedea la París,nu se mai rdzbía cu vízarea pappoartelor. I-am spusluí de Flers cd, dacä-í mal ajutd sd plece, nu vor maíräminea Romini in Romänía". Il y aura", mí-a räspuns

Vremuri puliticQ tulburi 55

el cu un nobil gest, des Français qui reviendront". Sinu incepuse inca emígrarea, pusa la cale si de anume,deputatí, furíosí cind strigam in Camera ea, decit oa.menli nostrí sa umple strainAtatea, maí bine sa crape defoame- in tara lor, a teranllor de peste muní, gospodariimpovarati de datoríí, earl intelegeau a face in Franta,tara cu salariile marl, ceía ce inaintasí de-al lor facusera,nu fara folos, In America sí cari, dupa ce-O vinduserape nimic stramoseasca mosíe, debarcau fara sprijin 0 farasfat in acest furnicar uman, in care foarte adese orí erauintrebuintati la un /ucru pe care-I despretuíau Arabii sí ceidin urma dintre oamení, pusí la curatítul gunoalelor. Uniivi-ar fi dat aní dín víata ca salt revada brdzda sí sa sí-ostie iarasí a Ion; rare orí ii intovarasiau femeí, fete, carese pierdeau, in casul cel mai bun, prin slugarítul parisian.Si erau níste oameni asa de buní, de curatí, de crestini insuflet I Unul, daunazí, caruía it vorbíam de scaderea síaminarea datorillor, imi raspundea, el, care de ani dezíle traía ca rindas Lard sa-sí dea un ceas de dístractiesí mingiiere : Am luat la nevoid mea de la un om deomeníe, ruda mea, sí, ca un om de omeníe, trebuie sa-idau banii inapoi la nevoid luí". Pe cind Polonli ki ausail lor fíresti, recunoscutí de Statul frances, preolli sí

bisericile lor, scolile lor, sí ambasada polona nu-i pierdeo clipd din_ ochi, ai nostrí sint parasiti nu numai miserieímateríale care-í atínge la ceasul críselor de somaj, cindei sint indata atinsí, dar s't desperatt morale, care-íarunca in categoría dusmanilor oricArii societAti 0 inrindul intaiu aí aceleia care a tinut asa de putin samade dinsíí.

In aceasta calatorie la Paris am cautat sa invederez sialtfel decit prin cuvint ce poate sa infatkeze in dome-,flint culturíí natía noastra. Adusesem cu mine schíteleluí Stoica, marele desemnator, pe urma harnicul pie.-

56 0 viatA de om

tor, descoperít de mine intimplOtor, cind, aproape co-3(ladea prín arta sa corespunzdtorul SgmanAtoru,-

luí" in literatura, un timid, expus prin acest símpaticdefect al sOu tuturor tägdduirilor í nedreptatilor in tarasa, precum s't documente originale din colectia pe careo putusem aduna ; i fotografii se addugiau la aceste mar-turii ale unui suflet national aproape complect necunoscut.Niste oda inchiríate de Legatie pentru scopuri de pro-,pagancid, de pe vremea cind d. Vaida apOruse cu o suitdde magnat i cind d. Pelivan, represintind Basarabia sa,inca primejduitd, se lupta mal mult cu cocoanele solici-tatoare de imprumuturi si subventii uneia care nu votasa creadd cd nu e acasA", a apArut insusi ca sa i-oconfirme: »cine poate. s'o stie mai bine" ? decit cuadversarii rusi, ¡mi stOteau la dispositie, si in ele, cu a-jutorul a doí functionari, dintre cari unul va sta anítregí lingd mine in opera intreprinsO 'n capítala Franciei

va fi un pretios colaborator si un bun prieten,tinArul jurist íesean Víctor Ianculescu, am alcatuít o micAexpositie, care a fost cercetatà i inutO in sama.

Va lipsi insd, mal ales dupd ce propaganda ofíciala,foarte costisitoare, va fi lichidatd, un centru al acestorsfortAri, pana ce voiu putea sd creez 4coala roma-neascA in Franta", a cOrii ístorie, legatd de a scolií suroride la Roma, e de intercalat aici, de sí punerea in picioarea acestor &t'O asezaminte va trebui, dar tot supt regimulAverescu, sa zAboveascA o buca to de vreme.

Admirabilele i atit de periculoasele silinti ale Ungurilor,nerabdOtori de a revení la ceía ce fuseserd, iscodisera i biela,sprijinita pe amintíri revolutionare comune, de pe vremealuí Kossuth, de o parte, a luí Oaribaldi sí Mazzini, dealta, a unel maghíare la Roma. Aceasta afirmatienationala trebuia neaparat sd intimpme pe a noastrd, spri-jinitd pe altceva decit pe un episod ideologic : adecd pe

Vremurl politice tulburi 57

.comunitatea de rasa, pe potrivirea de suflet. Am presintatCameral prolectid de initiativa parlamentara prín care seereau ceste dotia focarg da studil si de radiere nationalaIn acelasi timp eu asa le-am in/eles din cele douamarl Capitale latine.

Duiliu Zamfírescu a itnbratisat cu caldura ideia si, farasa mai cerem parerea finului cugetator filosofíc, icoana amaestrului su Maiorescu pana si la cel ma' marunt din-tre gesturi, dar mult mai personal in Wet si mai stílistIn forma, care era n-línistrul de Instructie Publica, profeso-mi P. P. Negulescu, proiectul, care va merge rapede síla Senat, a trecut la un obosit sfirsít de sedin/a, in carecalculul voturilor se face, une ori si cu scopurí bune, maimutt aproximativ. Par ininistrul jignit n'a aratat o de-osebíta caldura pentru legea astfel votata si Pangrattí se,si grabise sa alerge cu gindul de a preface scoala deistorie, filologie si arta din Franla intr'un mai mare Insti-tut, s'i pentru stlinte, ceía ce i-ar fi permís amestecul pecare-/ doria.

Astfel numaí cu multa truda s'a ajuns la o infaptuireale carií foloase nu eu le volu spune, si alai. Ma ingriji-sem ca ambele asezaminte sa scape de jocul de partidecare domina Statul, sí astfel directorii, pe via/a, vorfi numiti de Academia Romina ; regulamentul a- fostelaborat de mine, de Vasile Pirvan s't de caldurosul nostruprieten Ramiro Ortíz. Eu insumí am propus pentru Romape Pirvan, a carui faima de arheolog era larg raspinditain strainatate sí cu care rela /Me, intrerupte un timp, de peurma ambitiei luí de a domina, nemargenita, erau a-tundí cele maí bune. El a luat cu chide un modestapartament pe care numai dupa mul/i aril era sa-1 in-locuiasca marea/a cladíre ridicata din sacrificiul BanciiNationale. Eu, gospodar moldovean, n'am volt sa incepintr'o trecatoare casa straina. D. Ghíca imí propunea in-lelegerea Cu un liceu frances care ar fi adapostit pe al

58 0 viatA de om

nostrí : mi se parea supt demnítatea unui asemenea institutnational. i, astfel, cu prílejul uneí visite la d. Lot, caretrebuia si-mí ajunga un asa de bun prieten, m'am apucatsa cercetez casele de vinzare din mínunatul mic centrude banlieue al Parisuluí care e Fontenay-aux Roses, plínde gradini si lipsít de fumul usinelor : a doua pe care amvazut-o era ca facuta pentru noi. Avind la spate doualívezi intinse, o ciao:lire cu patru rindurí alcatuite dinodai ca pentru un otel sau un sanatoríu, se ridíca in fataunor atenanse potrivite pentru once destinatie : o batrinavaduva ocupa un colt din acest modest castel din care asade greu s'a hotarit sa plece. Halul de infectie in care seaflau acele atenanse, pline de famillí muncitoresti, cu batrineoarbe, pisici favorite sí colonll de plosnite, nu ne-a des-gustat ; gospodarul din nastere care e d. Ianculescu,ínstalat ca subdirector, a stiut sa aduca lumina, curatenie,multamíre. Am smuls lui Take Ionescu suma necesaracumpararíí, pe care ministrul de Finante, d. Títulescu, opromísese, dar uítase a o platí, am mobilat cum am pututcele douasprezece odaite, 0, in frunte cu d. C. Marínescu,pictorul Catul Bogdan-Duía, flu de Alsaciana, 0 citivaaltii, putiní, au inceput cela ce consider ca una din cele maimarl opere ale vietii mele.

Lucrul líterar 0 stlintífic mergea mal incet 0 in acestan, in mijlocul unuí mediu indreptat aproape exclusivcatre problemele politice sí sociale. Comemorarea luí TudorVladimirescu la o suta de aní dupa o incercare lipsita 0de orientarea necesara si de neaparata solídaritate na-,tionala m'a indemnat, pe de o parte, a stringe ízvoarele,asa de risipite, si prin ziare, ale miscarli luí nelzbutíte,sí aceasta a. dat volumul Izvoarele contemporane asupramiscarii lui Tudor Vladimirescu", si, pe de alta, a cautaintr'o forma populara din colectía Steaua", pe care opastra inca rivna d-/uí P. Girbovíceanu, explicarea acesteicariere tragíce, cu privire la care erau sa se adauge in

Vremurl politice tulburl 59

curind, printr'o descoperire in sura unei familii boieresti dinCraiova, neasteptate revelatii, si astfel am adaus, pe lingabrosura despre Mihai Viteazul si dead despre ingeresculMitropolit moldovean Veniamin Costachi, carticica Linaparator al saracilor : Domnul Tudor din Vladimiri".Pentru aniversara lui Dante am reunit cu discursul laAcademie infatisarea dramatica a suferintii si a speran-telor magului poetic al Italiei medievale,

Viata in Franta imi dadu, de altfel, putinta de a cer-ceta tara in provinciile ei, care, cu tot indelungatul timppe care-I petrecusem la Paris ca student, imi ramaseseraCu totul necunoscute.

Am luat astfel pe rind Normandia, cu pasnicul Rou-en, plin de amintirea Ioanei Dare arse pe rug, Picardía.vechiului mieu Philippe de Mézières, cu acel Amiens,mindru de splendida-i catedrala gotica si On inca de-casele batrinP, cu coastele de lemn si ascutiturile din virf, pecanalurfle mucede strecurindu-se printre paianta lor. ApoiBretania, unde, la Rennes, asa de curata resedinta a du-,cilor de pe vremuri, am nemerit, pentru numele lui istoric,inteun otel »La Bertrand Duguesclin", unde, pentru o obser-vatie a sotiei mele cu privire la curatenia odaii, am fostpur si simplu dati afara ca sales météques" in pragulnoplii, iar politaiul, fost jurnalist in cearta fricoasa cu.popii atrasi de cumplitul otelier, era sa-mi dea promisasatisfactie publica in aceasta forma aproximativa: Fostutpresedinte al Camerei uneia din natiunile care a hiptatalaturi de Franta, parasind \flap politica, face o calatoriede informatie in tara noastra si, sosit la Rennes, intr'un,otel care poarta numele unuia din ostasiieroici medievali,.pare a fi fost expus la procedan neamabile din parteaotelierului ; pentru care-i aratam parerile de rau alepopulatiei". In jurul Parisului chiar, am ratacit prin pus-tiile strazi acoperite cu iarba ale incintatorului Senlis,si el impodobit cu o biserica din vremile cele mai bune

CO 0 viatA de om

pentru arta. Burgundía am cunoscut-o la Dijon cu cate--drala prefafatd de gingase coloane sí cu mostenírea deartd a lui Claus Sluter. Largul, bogatul Lyon mí s'a in-,fdtisat, intíns pänd departe pe malurile riurilor puterníce,supt indltimea de la Fourvières, Forum Veterem, cu amintírealuí Traían, ca si pitorescul Avignon al Papilor. Färd a ajungepand la Marea de Miazdzi, m'am gäsit, la Nimes, la Orange,In míjlocul celei mai stäruitoare permanente a vielli romanesí m'am desfdtat, cu tot puternícul vint care ma ízbía in pa-reti, de tot ce e poesie pastoral& mireasmd de cimpll arsede soare, in Arles, legat de vechea Roma tot asa de multca si de cultul inimitabiluluI poet provental Frédéric Mis-tral. Din aceste amintiri, consemnate pe un colt de masa,am scos cartea ilustratd Din Fraga, care se aseazd príntrecele cu totul neintelese si aproape necunoscute.

Comemorarea luí Petru Malor la Academia Romind miacerut o privire generala asupra rostuluí invietorului teore-tic al drepturilor noastre. Prin conferínta Schímbarea dedirectie si caracter a comertuluí romänesc" intregiamvolumul publícat inaínte de räzbolu.

Visita la Bucurestí a printului Sapieha, prín care s'apregatit, dupd marea victoríe, pe care n'o ajutaserdmprín nicíun gest, de la Varsovia, intelegerea defensívdcu Polonia, mi-a dat prilejul de a publica un studíuasupra relatiilor díntre un stramos al acestui descendent,prin Visnovietchi, al Domnílor Moldoveí si dintre MihalVíteazul. Tot atunci am dat, in romdneste si apoi in limbafrancesd, un studíu asupra raporturilor dintre Poloní siRomini. Casätoria princesei Elisabeta cu Mostenitorultronuluí grecesc a prilejit brosura Grecs et Roumains,pelingd note asupra relatiilor líterare ale acestor cloud natiuní,cdreía i-a urmat d alta pentru legdturile cu Sirbil,la casatoria díntre principesa Maria sí regele Alexan-,dru al Serbiel, pe care-I vdzusem la Bucurestí sí care-míaratase o deosebità pretuire. 0 conferintd facutd la París

Vremuri politice tulburi 61

in cercul inchis de pe linga Curtea de Casatie a fost tipa-ríta pentru membrii singurí supt títlul de Spiritul public inRomania". tí raspunse conferínta bucuresteana despreSecretu/ culturli francese". 0 scurta ístode a Rominilorpentru Sasi a fost tiparita in acelasi an. Vrancea si Vrin-cenii" vine dínteo conferinta la Focsaní, clod* vechede a asculta literatura si stiínta prín %rill gralu trezíndu-sedin nou la poporul care da cel maí numeros si maí símpa-tic auditoria pentru astfel de comunicari, caci dorínta dea se ínstruí e la dinsul mult maí mare decit priceperea intrua o satisface. Alaturí ii sta brosura despre originne Romíní-mii bihorene.

Dar lucrarea de temeiu a acestuí an a fost cea d'intaiumare sintesa a evului medíu in ce prívete principine luíconducatoare, intrupate in autorítatile de caracter univer-sal, care acestea trebule avute in vedere, lar nu nesfirsitafarimítare locala, asa de tulburata sí de caprícioasa, a feo-delor si cu atit maí putín aparenta formatiunilor asa-zísenationale, carora li lipsia cu totul constíihta chiar de undepot pleca astfel de State". Decí, peste hotarele a carorimportanta e foarte relativa, am grupat toate lucrutilede capetenie care s'au petrecut in cursul acestuí ínteresantmileniu, plín de vitalitate, bogat in creatíuni, supt rubricilede unítate ale Papalitatíí si Impeduluí. Mí-a trebuít, pea-tru a prinde adevaratul sens al acestor fenomene ístorícedecisive, sa ma indrept, ca odiníoara pentru mica Istoriea Imperiului bízantin, la ízvoare, care maí aveau secretede destainuit. De aid a resultat o carte intinsa, care n'aavut nevole de o reeditare pentru folosul studentilor nu-a-maí pentru ca ea a intrat, cu legaturí si maí intínse, coborin-du-se pana la regalitatile subordonate s'i la formatiunneorganice ale cetalilor si Romarnilor" autonome, in volu-.mul consacrat evului mediu din Síntesa mea a desvolta.-di omeniríí.

Mí s'a oferít atund de edítura Ramurí" pubIlcarea

62 0 viatA de om

uneí parí intínse din lucratile mele de mult -initiate sauneaparute in forma de volum. Astfel s'au adunat Scrieriledin prima tinereta, si ca largul studíu asupra inceputud-lor romantísmuluí, miserabil típarit in »Archiva" de laIasi, s'au reunit artícolele din Neamul Romanesca pevremea razboiului, supt titlul de Razboíul nostru in notezilnice" (trei volume), s'au reedítat poesiile mele sí li s'auadaus numeroase traducen dar pana astazi nu mí-amputut indeplini vechiul plan de a presinta in traducen,vechí si noí, lacute de deosebip versificatori, comoarapoetica a omenidi intregi, ceía ce ar forma un admírabilmijloc pentru cultivarea si educatía nu numaí a tineretu-luí, cí si a intreguluí public romanesc. Prumoasele vo-lume de la »Minerva" cuprinzind Istoria Rominilor inchípuri sí ícoane" au dobindít insa o forma desagreabíla síincomoda in volumul uníc, cu litera neadmisibil de ma-runt& in aceastalalta editura.

Sesiunea generala a Parlamentuluí averescan, daca nufusese mai lini,títa, cad spaíma de masele populare pro.-dusese o adevarata goana salbateca impotriva celor cadvorbiau in numele lor, daduse macar ceva mai multa si.guranla, non veníti ajungind a cunoaste din practica ba-taioasa realitalí politice de care erau, la inceput, cu totulstraini, ceía ce daduse in vara, zilnic, scene cu totul ridicule,inteo atmosfera de razboiu civil. Se pregatía cu oarecareseriositate, dar cu acea lípsa de directie unica pe caream semnalat-o maí sus, neaparata reforma agrara, pe carelíberalii, pentru a nu supara pe Dolmen', preferau sa obase indeplíníta de acesti oamení in loc, pe cad stíauca-í pot inlocui usor sí a caror opera se pregatíau s'oprefaca, supt forma discreta a aceluí regulament de apli-care ale caruí mestesugurí vor íesí din imaginalia fecundasí marea subtílitate vícleana a luí Al. Constantínescu.

Din partea oposítiei nu se putea inregistra la sfirsitul

Vremuri politice tulburi 63

anului niciun progres in - ce priveste organisarea. Eraevident ca Ardelenii urmariau un singur scop : instapt-nirea, asociinclu-si elemente din Vechiul Regat", cisti-gate mai curind unul cite unul pentru ea sa nu poatamahifesta pretentii, si clientii n'au lipsit, de si numarul lornu putea satisface ambitia d-lui Maniu, care era absolutindiferent, in visurile sale de autocratie, in ce privestecalitatea lor. Teranistii, pe cari insuficienta lor culturalasi lipsa lor de experient6, ca s'i fanatismul d-lui Madgearu,devenit secretarul general al inocentet d-lui Mihalache, iifacea bdnuitori, negociau si in dreapta si in stinga, - si cuseful guvernului, care a ispravit spuindu-li limpede caintelege sa ramiie ciobanul turmei". Cei citíva oameni dinjurul mieu cari, in vederea unei veniri la putere, fierbeaude nerabdare, gata sa intre in °rice combinatie cit demult isi samana, in duda doctrinelor" si devotamentelor,adesea interesate, oamenii aceleiasi societati 1 -, ajunseseraa lua atitudini de disidenta st a-mi trimete adevaratesomatii pentru ca si eu sa intru in pertractarile"termenul se incetatenise de humorul romanesc carefaceau confusa si fara orizont drama politica in careprotagonistii erau, din nenorocire, doar cu esceptia ati-tudinii de mindrie despretuitoare a lui Ion Bratianu, asade inferiori si supt raportul intelectual si, mai ales, suptaeela moral. Opositia unita" nu mai oferia astfel nielun sigur mijloc de lupta azi, nici o viitoare basa de gu-vernare mini.

Am incercat cu Vintila Bratianu, intilnit intimplator pestrada si omul, asa de dur in aparenta, cu lucid du-doase in lucitorii ochi de sorieut, avea sentimentalitatiduioase, pe care le ascundea cu ingrifire o coalitie apartidelor care au facut razboiula, cela ce ar fi exclusgruparile de aventura si alcatuirile pe basa luptei deelasa, si ar fi placut poate si gindului de colaborare intrepartide pe care-I torcea necontenit indaratnica minte a

64 0 viatA de om

regelui Ferdinand. Se &Mu& pentru a impiedeca oncenormalisare a vleiii politice, pe care n'o avem nici pan&acum, despre/ul, une orí manífestat brutal de cite omentalitate asa de primitiva ca a d-ruluí Aurel Dobrescudin Brasov, de trebuía sa intervin public, orícare d fifost sa fie consecintile , al grupuluí ardelean falA deaceastA lume de díncoace de Carpali, care nu trebuiecunoscuta numai in exploatatoril ei sí a cadí discretdvaloare nu se deschíde decit inaíntea unor ochi in a devarinteligenp si in carí tremurA o luminiiA de iubíre.

In guverntA generaluluí se afla un om a cAruí supremAambítie era sa parA acela in care se concentreazA totul,de la care pleaca totul, acela a carui presupusa energieface sa tremure carnea pe oamení si care pentru aceastapunea sí continua, va continua pana la sfirsít, a pune

peste bune tradítii de famine, peste o crestere ingri-lita, peste un lung stagiu intre oamenlí suptiri al diplo-matiel, peste unele posibilitap refulate" chíar, o uritamasca de provocare sí brutalitate. Pentru aceasta celcare putea face apel numai la mli/oacele dístinse aleinteligentel, culturit sí until talent pe care o curioasdtimidítate, tagaduitA cu inviersunare, l-a impiedecat tot-,deauna de a se manlfesta, a recurs la indemanArile dedibacle ordínara care sint semnul oamenilor cu totuiinferíod. D. Constantin Argetolanu voía cloud lucrurí :inlaturarea luí Take Ionescu, colegul Intrus, fatA de careintrebuín/a, sperind sa-1 scada astfel, cele mai drastíceelemente ale unuí vocabulariu cules de la clientií nelipsílial trezírilor sale, sí impiedecarea unlit elementelor deoposítie.

Necunoscindu-ma in de ajuns, mínistrul de Internecredea a ajunge sA mi se arate un pumn" de care,dui:A ce infruntasem, in suferintile tinere/ii mele pum-,nul, mult mai adevArat, al uneí soarte vitrege, de sAraciesí umilinta, n'aveam sa ma las impresionat, - si nu e

Vremuri politice tulburi 65

pumn care sa poata atinge o vía/A de munca 0 de onesti-tat& , pentru a ma aduce la capitulare, 0, astfel, am tre.cut 0 pe ling aceasta dovada a moravurilor politice dinsocietatea noastrA. Cind atentatul de la Senat, cu mor/iipe cad ía lasat pe scinduri, a venit tocmai la timp casa indrepta/easca o politicA de teroare, care, pentru afi efectiva, cere altfel de pumni" 0, la spatele lor, altfel demin/1 0 altfel de meríte, cind am fost intimpinat de urletelemajoritA/ii, care avea aieru/ ea vrea sa se arunce asupra meapentru a indicasem Intre vinovapile pentru crima politica desfídare 0 de prigonire in care totdeauna clocesc comploturile,cind, apoi, ziarul míeu a fost tirit la censura ca un organ alanarhiei 0 supus tAieturilor de condelu ale unui nein/ele-gator patimaq, dornic de ali crea merite fa/A de stapin, s'avazut din nou c8, fa/A de ce ajunsesem a fi prin ostenelilemele, astfel de metode, care nici macar nu jignesc, cad, siin política, once lovire are puterea inAllimil de la carepleaca, nu pot avea niciun efect asupra unei actiuni deoposilie in care, cum s'a vAdit din atitudinea mea ulte.-rioara fa/A de aceia0 oameni, nu aduceam urA, ci numaipasiunea de a impiedeca rAul ce s'ar putea face /mil.Atuncí mí se scoase inaínte, pentru a ma indeparta deterAni01, indiferenp la sensibílitAple naponale 0 la deli--cate/ele morale, 0 chiar de Ardeleni, cari contau pecine fie ce raporturi posíbile in viitor 0 cu eei malpAtali díntre oameni, stafía sinistra a luí Constantin Stere,pe care o popularítate basarabeand unita Cu toleran/a.administraliei 1-a suscitat de putat, a doua oarA, al Ro-mAniel unite, in Martie al anului 1921, la intoarcereamea de la Paris.

De acuma eram, cu prie tenti mid eft" nu fusesera Incasmomi/i, lasindu-í ling mine, dar fard nimic din aceacredin/A care face valoarea uneí aderenie politice, unom ísolat. Un om isolat, dar intru di poate fi iso1at cl-

5'

C6O vlata de omneva care nu are decit sa se coboare in fundul sufletuluisau ca sa gaseascii reserve de resistenta s't posibilitati deavint care fac mai mult decít o leota intreaga de sala-,riati si decit mil de naívi si de ilusionatio cad se leautotdeauna dupa un crez de ideologie pe care in fond nusint capabili sa-1 inteleaga, oricit de des 1,-ar repetain once colori 1-ar serie íe pe steaguri de vana fluturare.

Discutarea reformel agrare a dovedít toata incoherentacare era stapina pe sufletele felurite ale oamenilor adunatiin iurul unei legende sí inchinatí uneí simple idolatrii, va-zind in vrednícul general cela ce nu era sí nevazind, din ne-norocire pentru el sí cu paguba pentru dinsul insusi, celace era in adevar. Am íntervenít de citeva °xi pentruceia ge mí se parea o dreptate elementara pe care in-terese conservatoare inavuabile se pregatiau sa o calcein picíoare, dar hecuse vremea cind, logíca sit sentimentulputeau sa mai aibA o influenta asupra intereselor trezitesí a patimilor deslantuite. Intre recunostinta pentru lup-Mori' razbolului uníril sí necesitatea economica de a dapamint celor car' vor si pot sa-1 lucreze, spriilnind numaípe cei cad de la sine pot sa aíba míjloacele necesareera de gasít un drum, dar pentru aceasta trebula sau oneinduplecata voínta a sefuluí amestecat in toate síim-punind tuturora vointa sa, sau pornirea furtunoasa a unulentusíasm general, trecind peste toate nesigurantele egoís-muluí. i una lipsía insa, $í cealalta. 0 opera híbrida seintruchipa astfel, í condítfile de realisare erau asa detumultuoase sí de confuse incit descuraiau i desgustaupe oricine.

A doua zi dupa marea reforma" veníra zilele micílorafacerí, i nationallsarea" manoasefor usíne de la Resita,.cu dístribuírea, ca o rasplata politica, a actíunilor creapofte i destepta invídil intre membrii, cari se cereaurecompensatí cu totií, ca inteo adevarata democratie",ai majori àçií. Enervarea cuprinsese si banca ministerial&

Vremuri politice tuiburi 67

daca admirabila stapinire de sine a generaluluí Ave-,rescu resista, principalul su acolít, d. Argetoianu, nu putusa se sustraga influentel acestui mediu de continua iri-tape, hdaugíndu-se probabil 0 tot ce putea sa resultepentru temperamentul su dominator din greutateapilor personale cu un ef pe care trebuía sa-1 suporte0 de a carui hotarire, cu sclipiri red de ghilotina, aveamotivul sa se tearna.

Astfel vent zíua cind, in frigurne ReMel, caracterul,siciitor pana la exasperare, al "rostirli a-luí Madgearu,cu neconteníta intoarcere, de o incapatinare fara pareche,asupra acelora0 invinuiri, fara sa se amestece un pic dinacea umanítate, din acea generositate í poesie care e instare sa desarmeze toate dupianille í sa aduca o clipsde cugetare senina 0 la cine a gre0t mai mult, aceleaccente de iacobinism sec i plin de ura smulsera bu-zelor, care nu se refusau la Md.° cruditate, ale d-lui Ar.

toianu o insulta de ultima treapta care de sígur canu s'a mai auzít de la locul unde minitri represinta peSuveran.

Am avzit-,o, am semnalat-o í subliniat-o, dupa ce,putintel lenat, cum era sí natural, cel vízat confirmaseaceía ce prínsese fireste mai bine decit orícare altul,In jurul acestui meprisabil incident al unei vieti politicedegenerate 'am strins, impreuna cu pone care simtiau cali-a venit ceasul, pi tot ce mai era buna cuviinta i dern.-nítate la oamenil cad de un an de zile nu faceau decit

piarda tímpul in hartuieli de orbí cari nu vad dro-mul cel drept deschís inaintea tuturora.

Deci, cu liberalií impreuna, cari-0 qteptau succesiunea,ne-am dus la Palat pentru a semnala in scrís regeluiFerdinand de ce oameni e servit 0 in ce forma. Pesteciteva zile am putut vorbí 0 direct Suveranului, caretraise insa o lunga tinereta intre oameni a ea-1'0r fire orlen-tala gasia cea mai aleasa distractie in gesturi í cuvinte,

O viatA de om

care nu se departau prea mult de ceia ce se oferise ora-toruluí teranist. Nu ar_ata deci ca lea lucrul prea tragicsi, in once cas, pe dreptate ingrijat, si chíar nu atita cittrebuía, de starea sanatapi sale, omul bun 0 nobil alecarui sfortari spre unire si lucrul spornic fusesera con-tinuu asa de nenorocite isi cerea un ragaz de intre marein strainatate.

La intoarcere Insa masurile fagaduite nu s'au luat :momentul paralisiel unei timiditati asa de induiosatoarevenise. Supt ochii sefuluf Guvernului, decisiunea din varase evaporase, si, de alta parte, Regele simtia atintiti dedeparte asuprai alp ochi, aceia ai omului care a avutmai multa influenta asupra slab4ciunii lui si care, faraa vorbi, fara a aparea, fara a don i sa1 vada, absent inCamera, nezarit de nirneni, parind ocupat de imbuna-taprile agricole la iubita luí ferma de la Florica, in mij-locul animalelor carei ziceau mai mult decit teribila me-nagerie política, statea calculind 0 asteptind, cu sigurantaca, peste atita prostie, si a oamenilor celor mai Inteli-genti, peste atita isterie, si a minplor care pareau maicumpanite, ceasul Mu, nelipsitul sau ceas va ve-ni nea-parat.

Pentru a inlocui acea hotarire regala, in care aveamdreptul sa speram, nu eran decit dotta mijloace. De oparte, intelegerea, nu cu dinsul, cu care de la Iasi numa mal vazusem niciodata, ci cu oarnenii prin cari lucra :auxiliarul, de resurse nesfirsite, care parea anume facutpentru un astfel de mediu si pentru astfel de situatii, Al.Constantínescu, 0 cumnatul sefului liberal, stapinul unorlegaturí de natura privata cu locul de unde se putea rostisentina mult asteptata, tacutul domn Barbu Stirbei, dicarui pasi fara zgomot, a carui catifelata actiune cu efectesigure se simpa tot mai mult in tot ce- privia políticaromaneasca. De alta parte, intrebuintarea revoltel, deatitea ori 0 cu atita durere inabu0tà, a luí Take Ionescu,

Vremuri politice tulburi 69

care, in millocul celor mai nesuferite jigniri, in fa/a ceIormai grele piedeci, fusese silit a pdrdsi once amestec inpolítica internd, once legaturi cu ceí earl o determinau,pentru a se consacra exclusiv griplor aceleí politice ex-terne a Romdniei creía i-a dat, ca basd statornica 0solid& raporturile, de comuna defensivd, cu Cehoslovacii0 Iugoslavii.

Fostul ef conservator, asupra cdruía se cobora paredumbra tot mai deasd a une morp apropiate 0 al cdruieizeci de ani trecup nu mai pdstrau vioiciunea, veselia,

vitalitatea radiantd care-I fdcuserd a§a de simpatic atitoraIn tinere/ele sale, alungind sa formeze, fdrd nume, fardavere, fard sprijin, un numeros partid in jurul sAtt, a pututfi adus insd numai cu greutate la un rol pe care el insu0il simpa trecdtor, lunga luí experien/d ajutindu-1 sd prevaddce i se pregate0e din partea nesfir0teí dibAcii, superioardaceleia cu care odinioard el insu0 se mindrise, a libe-ralilor.

Regele dorise totdeauna un Ministeriu de coalipe. inchiar regímul d-lui Averescu se introduseserd elementecare nu se dadeau la fusiunea pe care o propunea custdruinld generalul, in credin/a, care s'a dovedít justifi-catd, cd o acliune de hotdritd indreptare nu se poateface decit cu oamení deprin0 a lucra impreund 0 slipupLard reservd influen/ei unuí singur ef. Ce era decí mainatural decit sd i se aduca amínte, intr'un moment deincontestabile greutdp, de indatorirea pe care, intr'o formdsau in alta, o va fi luat in mornentul chemdrii la putere 7Se putea inchipui insd cd un spirit ap de autoritar ca alfostului comandant de armatd 0 o dorin/d de a se impunea§a de cumplitd ca a ajutdtorului sdu, cdruía i se pdreaa 0 blinde/a luí Take Ionescu ii face umbra 0-i punepiedecd, nu vor putea sd se impace niel inteun chip cuo astfel de impdrpre de drepturi. Frasa care trebula sapyovoace conflictul a fost introdusd deci, dupd o hale-

70 0 viatà de om

legere la mine acasa, in raspunsul regelui la adresa 0totodata m'am aratat gata sa iscalesc impreuna cu IonBratianu o declaralie de neparticipare la lucrarile Parla-mentului, a aril redactare a ramas in sama capetenieiliberalilor.

Se tie ce a urmat ; unele detalii pe care le-am aflatindata nu pot sa fíe desvaluite niel acuma, de 0 in lumeapolitica ele sint de mult cunoscute. 5eful guvernului s'aproptit pentru o resisten/a care se arata gata de a mergepana la capat. Dar cine cunoafe pe generalul Averescuqtie a doi °amen' se luptà in aceasta neobknuita 0 atitde cornplexa personalitate : o decisiune prompt& necru-tatoare, fara consideralii 0 LIM mila, sfidind toate riscu-rile, dar, in momentul executarii, care nu se presinta inconclipile, perfect calculabi/e, ale unei actiuni militare,comandantul deprins sa fíe ascultat Mira sovaire face locomului care numai prin atita inteligen0 0 munca 0-acktigat Cu greu locul in lurne, omului care e deprins saasculte, sa se supuie. Si in alte imprejurari se va putea ob-serva aceiasi dualitate, catastrofala pentru cine vrea sa inde-plineasca un rost de dictatura na/ionala. Retragerea d-salede la Ministeriul de Interne in Cabinetul Vaida, unde arfi putut sa deje lovitura ce ar fi voit-o, era o presim-pre a cela ce trebuia sa se intimple acum, la sfir0tulanului 1921.

Astfel, dupa citeva Ale de §ovaire, in care s'ar fi pututcrede ca impotriva voinlei, neted manifestate, a Rege-lui se va ridica ace/a a primu/ui sau ministru, spri-jinit pe Parlament 0 pe o popularitate care era macarfoarte mult scazuta, s'a vazut, de fapt, dui:A incercari dea se pune de acord cu Suveranul, demisia de care IonBratianu, care cuncktea mai bine psihologia fostului sauasociat in umbra, parea sa fi fost sigur de la inceput.

Take Ionescu era el sigur ca I se va acorda disol-varea 7 A fost el -irkelat de cuvinte nesigure, de atitu-

Vremuri politice tulburi n

dint ingaimate, cum nu erau rare la sufletul, disputatintre multe consideratii si sentimente, al regelui Ferdi-nand ? El n'a spus.-o niciodata, si ce se putea vedea ladinsul era numaí temerea de a primí puterea pe care deatita vreme o doríse ca sef de guvern, nelncrederea, in-dreptatitA, in oamení si, ce era mai periculos, neincre-derea in el insusí.

Au trebuit multe rugaminti, minglieri sí asigurari pen.-tru ca el sa se decida a primi o asa de insidioasa misiune,lipsit fiind, de mult, de sprijinul acelora. cart atita vremeil incunjurasera. Stia bine ce-1 pregateste dad* derasbunare a celor pe cart-i inlocuia sí mai ales a d-luiArgetolanu, care, pe linga o manifesta ura, isi atribuíadreptul de a despreluf pe acest om de mare talent si denetagaduite merite. Simia la spatele Mu dogorítoareapatima, de stapinire a luí Ion Bratianu. Sigur de spa-jinul mieu, pentru caree cum se va vedea, am trecut prinmomente deosebít de neplacute cu seful liberal, si avindUna dinsul prieteni pe carl i-i pusesem la indemina, cavechiul mieu coleg din liceul de la Iasi Constantin Cí.-_hodatiu, inginer care aducea cu dinsul o perfecta ones-títate, o mare putere de munca si un spirit de gospodar,noul presedinte de Consiliu nu stía ce poate sa asteptede la Ardeleni, cart ei insii, kiitind vremea chid lupta lorse impartía de neprecupetitul ajutor al ministruluí deinaintea razboluluí, nu stíau, de fapt, ei singurí, in in-terminabilele lor discu/ií, ce au de gind sa faca. Tera-,nistii vor fi mat increzatori intr'insul.

S'a crezut cd in timpul pe care-I lasa fiber o prorogareca aceia de care beneficiase la inceput generalul Averescu,Take Ionescu va ízbutí sa cistíge prín avantagií personaleo majoritate care sa-i permita a termina sesiunea. Defapt se pare ca mul'í au prima de la dinsul ce voiau,reservindu-0 ca apoí sa voteze contra lui. La sfirsítulacestor lungi sí unte tratative primul ministru el insusi nu

72 0 Aga de om

se arata de loe asigurat in ce prive0e soarta guvernariisale.

Ce era in capul parlamentarilor regimului averescan oardta, de altfel, visita pe care mi-au facut-c d. I. Petro-.vid, fostul elev 0 colegul de la Ia0, vechiul colaboratoral foil mele, impreund cu Basarabeanul Bogos, autorulund folositoare cart' despre unirea provinciel sale, cari-mipropuneau sa ma ridice pe mine la locul ocupat, dupasfatul mieu, dupd insistentele mele, de Take Ionescu, fa-cIndu-se garantl ca, pentru a nu avea neplaceri, generalulor primi presidentia Senatului, lar d. Argetolanu am faceo calatorie de placere in strainatate, ...acest om bun 0 blindfiind, fire0e, capabil de toate sacrificiile. tí poate inchipuicineva cum am primit asemenea propuneri, a caror sin-cerita te ramine foarte dubioasa.

In *nut acelei zile, din Ianuar 1922, in care Ministe-riul, compus din oameni onorabili, carom nu li lipsiacapacitated, trebula sd se infatiseze inaintea necunoscu-tului, Take Ionescu a vent la mine. Era foarte enervat :°chit- it dipiau si barbia, ca in momentele grele, ii tre-mura. Credea ca ar fi bine sd nu fíe de fata la ciocnireacore trebuia sa se produca. L-am rugat sd infrunte odu0nanie pe care o prevedeam 0 i-am spusomanifestata prin grobieniile unui om ce nu ar avea nimicde pierdut. Dar sa nu dea niciun raspuns, d sd cearapur 0 simplu votul, oricare ar fi el.

Ap s'a 0 fdcut. Vorbitorul in numele majoritatii a

4ost pamfletarul N. D. Cocea, care n'a crutat primuluiministru Wei° ofensd, in millocul risetelor insultdtoare alemajoritAtil, care dovedia o perfecta, 0 putintel nea0ep-tata, disciplind. Ardelenii, cari pdstrau sperante de parti-cipare importanta la noul regim liberal, n'au venit laurn& teranipi avind atitudinea contrara. La proclamarearesultatului, calm, fard a arata vre,-o emotie dupd atita

Vremuti politice tulbuti 73

suferin/d a mindriei sale, Take Ionescu s'a rídicat ca sddeclare cd va informa Coroana.

Regele Ferdinand era pregdtit pentru sítualía noud carese crease prín aceastd infringere a primului sau sfetnic.Refusind disolvarea, el í-a prima demisia. La orízontapdrea, dupd in/elegerea prealabild, Ion BrAtianu. Se parechiar cd el fusese recomandat, in interesul /erii, de acelacare pleca.

Dar si de data aceasta, Brdtíanu avea de la Suveransarcina de a incerca necontenít dorita s't necontenít esca-,motata concentrare de partide sí de puteri. Si, ca siia 1918, el a fdcut tot ce í-a stat prín putinid far míj-loacele luí erau marl si feluríte ca sd inlAture oncetovardsle, si in special aceía, care-í fusese recomandatd, aArdelentlor, sí ca sd facd impcsibild once plata fa/d de minea datoriei contractate in lupta comund. Din nou íngíneríapollard a luí, cu neapdratul ca/cul a/ resistentelor, era sdintre in joc.

Se astepta de sigur ca d. Maniu sí ai sdl sà manífestecele mai lacome pretenlii si sd se intindd asupra lor lapertractdrí" care, data flind sítualia, cu tot ce fierbea laaverescaníí inlaturati, Cu tot ce putea sd pregAteascd In-.demdnarea d-luí Argetoíanu, pentru care ispíta puterííe iresístíbild, nu se puteau prelungí WA termín. Multi díntrelíberali, ca Al. Constantínescu, ca d. C. Banu, care m'acercetat acasd pentru a-si ardta temerea cd nu se vaajunge la capat, erau pentru o in/elegere. In jurul a vre-otrei mandate de senatorí in Ardeal, cdci /esdtura de in-terese permanente e acolo asa de strinsd incit niciun ochiunu poate sa scape dinteinsa, s'a produs nein/e/egerea, pecare manierele dictatoriale ale sefuluí liberal nu erau po-trivíte ca s'o ímpace. In citeva zile, el pdrea furíos im-potriva intransigenleí transilvane pe care n'ar fi shut cums'o inldture mai mult.

Cu mine s'a fdcut teatrul pentru care Ion BrAtianu

74 0 viatA de om

avea mari aptitudini. Era indignat ol-i prefer pe ace0iArdeleni gata de gilceavA 0 nesatio0, dar nu-I mira aceastadin partea unui om care tine ap de putin la considera-,pile de moralitate incit s'a pupat cu Take Ionescu".M'am ing6lbenit inaintea neVeptatel 0 nemeritatei insulte,dar mi-am dat sama in de ajuns ca trebule sa indurmulte de la cine se afla in casa mea ca sa ral-'1 rAspunclaltceva decit a, in materie de pupat cu Take Ionescu, afacut-o i el odat& 0 nu pentru interesul terii, ca mine,ci pentru un interes personal, i anume unul de ordinematerial& in chestia tramvaielor. Dar, ca de obiceiu cindsint silit a figni pe cineva, mí-a parut rdu, i la ie0ream vorbit viitorului prim-ministru de fiul su la- studii, pecare liam ca-1 iube0e, 0 chiar de ajutarea acestuia, pentrucare tatäl declara, foarte convins, ca n'are destule mfiloace.

De atunci n'am mai vorbit cu Ion Brdtianu, care inasemenea inprejurari, i0 incepea, fara sa aibd nimic inain-tea ochilor decit bucuria de a stapini, o nouA guvernarece trebula sa fie lunga.

Peste citeva zile plecam la París pentru conferintilemele la Sorbona, in care am tratat despre caracterul me-dieval al formelor bizantine intinse asupra peninsuleibalcanice, din a caror autonomie, tolerata de Imperiu,trebuiau sa se desfaca mult mai tarziu constiintile na-tionale ; ele au fost adunate indata supt acest titlu Formebizantine i realitati balcanice".

La intoarcerea din aceasta lume in care, de acum, infiecare an ma voiu intdri in schimbul viu al ideilor, inatmosfera de intelectualitate hernia, in mijlocul simpa-tiilor care se dobindesc greu, dar pe care nu le mal pierziniciodata, am gasit furia alegerilor, in care nu mai puteafi vorba de o intelegere intre partidele in opositie, aciterdni0ii pornisera pe drumul lor de clase, iar ArdeleniiSe gindiau la mifioace pe care constiinta mea nu le-ar fi

Vremuri politice tulburl 75.

putut primí niciodat& ca redactarea unuí memoriu catrestraingtate cum, mai tArziu, contra liberalilor, il vorface teranístlí, indemnati de d. Madgearu, si cum si ei, Ar-,delenii, vor incerca-o, inteo forma oarecum deosebita,inca mai tArziu .,.- si pregatírea unel misari revolutionareIn Ardeal, unde volau sa se inchidd pentru o resístentapana la cutite. Prin masele de peste munti sí prín de-,mocratia de peste flotare el credeau ca vor putea sadärime un regim care devenise de usurpare din momentce nu ii putuse satisface toate pretentffle.

Cu toata slabiciunea materiala a grupArli mele, putínasi lípsita de bard, voiu putea sa ma fac ales si de aceastadata, ca un singar prieten, care, de fapt, cum s'a doveditindata, nu facea política mea, ci a lui proprie. Presin-tasem o lista comuna cu Take Ionescu, care parea asímte si el nevoia unui partid al centrului burghes si na-,tional, sí /upta impreuna a intarit inca sentimente/e carene legau.

In adevar fostul prim-minístru a fost MO de mine decea mal delicata atentle. Iml aduc aminte ca, °data, /a aadunare la Ploesti, ande candida si d. Stelian Popescu,alaturi de vechful míeu prieten Munteanu-Rimnic, Uni-,vetsul" facind tot ce putea pentru un succes care nu s'acistígat, am fost asteptat vre-o dou6 ceasuri sa ma intorcdín calatoria in judet. Ales sí in Bucurestí, ca mai multevotan i decit cine avea, ca dinsul, un asa de lung trecutpolitic, clar ajunsese ignorat de straturile electorale ce se ridí-cau in regimul, desilusIonant, al votului universal, 1-am ce-dat mandatul, pe care I-a trecut fiului luí Nicolae Filipescu,care a intrat astfel pentru intaía oard in CamerA, ince--pind peste citva tímp o actiune personald asupra careíavoiu revení.

Peste cíteva saptamini, Take Ionescu parAsia Ora pentrua se odihni. A trecut pe la mine pentru ali lua ramasbun. Era perfect sànatos si-i reveníse spiritul glumet ;

76 O viajl de om

viitorul terii nu !rea si-1 ingrijoreze 0 de pe buze nui-a cazut un síngur cuvint de regret pentru ce pdrasise,de suparare pentru felul cum it tratase 0 Regele 0 ma-,sele electorale. Rare ori am vAzut un om in dispositilap de senine. Cerul cald al Italíei pdrea a-4 trimete dedeparte o solie care-I insenina. In treacat mí-a vorbit deciti prieteni, de si-i numeri pe degete, ii r5mAsesera, 0,cu aceía0 dorínta de a rAminea ceva din alianta noastrdelectorald, ii recomanda sfaturilor mele.

In Franta, uncle md cherna congresul de istoria artei,era sA aflu nea0eptata veste cd well care plecase ap devesel 0 plin de incredere in viitorul sau a fost doborit deo boald ticaloasA care-I pindise in strAlucirea de lumina aNeap°lei pentru a-1 roade saptArnina de saptdmina, bi-ruindu-I in momentul cind se putea crede in conva-lescentA.

Prietenii luí au incercat leg6tura cu mine, pe care odoriam 0 eu, aci el represintau o parte pretioasA dinexperienta unei teri asupra careía se aruncau acum, apde curagios 0 de lacom, atitea nepregatiri ce nu-0 da-deau sama de ce putine puterl aduc cu dinsele 0 de citva avea sl sufere ea, tara, din orbecalelile lor stingace 0 dinincercdrile unei ignorante absolut incon;tiente. PAcateletakismului" erau dísparente 0, in once cas, noii venitile intreceau cu mult prín disposiple lor de a exploata,MR, fdra niciun fel de reserve, puterea la care rivniau.Ceva din vechea distinctie a unel vieti politice dominatede aristocratia de nqtere sau de talent trAia in ace0ioameni rdmasi fdra conduator. i mal ales eful. dispArut,0 pe care 1,-au uitat pana ast4zi mult mat putin decitliberalii pe al doílea Brdtianu, cAruia-1 datoriau totul, lildsase o mo0enire pe care n'o puteau pArdsi : cultul ideiinationale, pe care in a doua parte a vietii sale el o ser-vise cu atita devotament.

Dar e foarte greu scl se alip. eascA grupari de origini §i

Vremuri politice tulburl 77

cu tendinte deosebite, chiar in aceasta lume politica aRomania in care asemenea lucrud sint un bagaj ce seda upr pe fereasta. Si, mai ales, cu organisatiile" noua,ca pentru sufragiul universal, adause la vanitatile legatede once fiinta omeneasca, fiecare tine sa-0 pastreze unloc pe care une ori a facut ap de putin ca sa-1 ci0ige0 sa-1 mentie,

La Galati, intre dirzul Toni 0 prietenul lui Take lonescu,inzestratul 0 simpaticul avocat Caramfil, se trezIse o con-curen duvnanoasa pentru primul loc, care duse 0 launte discutii cu privire la dreptul de a intrebtiinta in alegedsemnul comun. Se putea crede, astfel, ca la propunereaformala de fusiune, facuta de d. Grigore Filipeseu, se varaspunde cu o prietenie sincera 0 calda? Unii dintreaderentii miel au cerut o alegere intre taki0i, cad ar fiprimiti individual 0, aceasta acceptindu-se de comitet, eeljigniti astfel s'au indreptat catre d. Maniu, pe care nu-1cintarisera bine. El au ci0igat prin intrarea in partidulregnicolaru putinta de a participa la guvernele viitoare,dar mai ales Ardelenii au dobindit subventiile untilMironescu, unui Mihail Cantacuzino, apoi ziarul ap deraspindit al activului Stelian Popescu 0 ceva din aceaqtiinta de a guverna care 1-a ferit, in raomente grele, deadevarate catastrofe.

XXIX.

Supt dictatura mascati a lui Ion I. Bratianu

Liberalii bíruiserd numaí intrebuintind miiloace de bru-tald violen, mergind pand la acel furt al urnelor" pecare 11 l-a repropt continuu, cu indignarea pentru locurilepierdute prin inqeldciune, Ardelenii, uítind cd sístemul fusesetransmís doar de popularli" amid al generaluluí Averescu.Dupd ce patisern supt regimul acestuía la Braila, era sdflu primít la Galati de o adevdratd band& care intrerupeala intrunire pe preotí, pe profesori, pe onestul general Ra-dian, in urlete feroce, vredníce de cea mal decdzutddemagogie ; a trebuit-sd inlel pe fapta0 declarind aduna-rea Incheiata pentru ca el sa se grupeze afard, pregatin-,duli merele putrede p oudle clocite de aruncat asupranoastrd, lar noi ni-am putut termina astfel, cu u0le in-,cuiate, cuvintdrile. In Dolj am fost arestat inteun sat 0oprít, un moment, de a íntra in altul ; mí-a trebuít rdb-dare 0 aratarea uneí scrisori cu pecetea príntului Carolca sa imblinzesc pe agentul guvernului, pe cind atureaalt jandarm ne intovArd0a in visítele electorale 0 ni arätanaív speranta sa cd vom invínge. SAtenli ni se dovediauprieteni 0, in multe locurí, la aceste suflete simple 0bune, am putut constata porniri nobile care se cereaunumaí educate pentru ca votul universal, dat cu intentilcare nu erau cu totul curate, sa devie, nu un mijloc denesigurantd 0 incurcdturd pentru noua Romanie, ci ins-

Supt clichtura mascatA a lul Ion 1. BrAtianu 79

trumentul popular atot puternic pentru refacerea ei po-Mica si morala.

Fusesem ales si la Sib/iu, Ardelenii crezind ca nu potrazbi altfel o furioasa actiune guvernamentala. In stareaIn care erau relatiile noastre si In dispositia de spirit incare ma claim, nici n'am vrut sa ma presint alegatorI-lor. De a doua zi insa mi s'a cerut, de multe 011 cugrosolanie, sa inlatur pe partisanul mieu de la Galati casa las locul unui general in reserva care venia acolo, laSibiiu, dupa mine, si a trebuit sa raspund cu tooth' ho.tarirea insistentelor pe care le depunea d, Mania insusi,gata sa se friga pe foc si pentru cel din urma dinaderentii sal.

Guvernul cel nou nu aducea niciun alt plan decitilusia unei revisuiri a Constitutiei, care trebuia sa insemneo noua editie a vechiului pact fundamental", doar cuo reglementare deosebita a alcatuirii Senatului, cu mem.bri de drept, si ce putea oare sa se astepte de la batrinetelerutinare, cu totul straine de spiritul vremii, ale unui C.Dissescu, notorietate artificiala creata prin reclama gazete.lor ) Se adaugla pericolul care, in invasia pornirilor violente :antisemitism de lovituri $i scandaluri, fascistn, toate produse,nainte de toate, ale lipsei de educatie, statea in totalu,despret pentru once actiune al presedintelui de Consiliu,care se credea chemat numai sa troneze de la inalti-mea moteniril sale si a realisarii unitatii nationale, casi din lipsa de autoritate si de energie a celor cari-I in-locuiau la Ministeriul de Interne. Pe cind de sus sevorbia numai de grija ordinii", de infrinarea spirituluirevolutionar, anarhia patrundea in toate domeniile vieliipublice, si in fata regimului statea hotarirea, de.a dreptulpornita pe luptá civila, a inlaturatului partid national dinArdeal si nepotolita veche ura, in adevar de clasa, amaselor muncitoare" contra profitorilor.

Deocamdata aceste primejdii au fost acoperite de pre.

80 0 viatA de om

gatírile incoronarii 0 de stralucitoarele serbarí, cu des-fa§urarea unuí prestígiu militar asígurator, de la Alba-Iulía. Ion Bratianu, exasperat de planul generaluluí A-verescu de a presida acest act, care se credea necesarmai ales fa ta de superstitia ardeleana, In special la Ungurí,a regelui incoronat cineva a venít la mine ca sa oferecoroana Craiului ungur $tefan Bocskaí, 0 l-am raspuns,fire0e, ca. n'avem ce face cu diosa, tinuse neaparat caacest act ultim al epopell nationale desfaprate supt a saobladuire sa nu se faca supt ocrotírea 0 spre folosulpolitic al altuia.

Partidul national din Ardeal a avut MO de incoronare-cea mal proast inuta patríotica. Atunci cind represin-tantii nationalitatilor au participat, pana 0 Ungurilíredent10i in fond, el a refusat, in propría sa casi, saapara pentru a primi pe Suveran 0 pe membrii dinas-tieí, cu cele cloud regíne balcanice venite 0 ele la bucuríacea mare a parintilor. Niciodata o anume grobieniecare deosebe0e Foala d-luí Maniu cel dibaciu 0 in-ternnítat in gulerul solemn nu s'a aratat mai urit cleatcu acest prilej, cela ce regele Ferdinand, foarte vindicativsupt infatiprea sa tímida, nu era sa ferte nicíodata (dealtfel, in conversatil particulare, d. Maniu io arata cel.mal adinc despret pentru qeful Statuluí). lei i colo apareadoar, ca un fel de ninformator amerícan", cite un mein,-bru de a cloud treapta al grupaiii. Biserica unita, careintrebase la Roma daca poate Infra, la o asemenea im-preIurare, inteo hiserica schismatica" 0 primise raspunsulpe care-1 doríse, pastra aceía0 atitudíne, pe care citeun eplscop Hosu de la Gherla o desaproba fat4 o insu0nuntiul papal se feria sa o laude, nu riumaí din acest scru-pul confesional, cl 0 pentru ca ea apartinea aproapeintreaga partidului ce nu se putuse instala la putere.In ce prive0e pe averescaní, generalul, imbracat in unb-orma, ca sa arate care e caraderul presente! sale, nit.

Supt dictatura mascatA a lui Ion I. BrAtIanu 81

se hotarise a veni decit dupa ce un trimes special alRegelui, sef al armatei, mersese sa-1 invite.

Ca ansamblu, serbarile, afara de parada militara inaintearepresintan/ilor Statelor amice, au fost lipsite de elegan/a,care nu e de sígur o specialítate liberala, ca sf de sínceritate,omorita de multa vreme in clinoasele lupte politice, 0de popularitate. Se adunasera mii de terani acolo, dar spiritullor era foarte pup pregatit pentru a in/elege mareliamomentuluí, 0, cind cordoanele poll/lei 0 armatei s'aurupt, 0 multimea, in care erau amestecali 0 Sa0 0 multiUnguri 0 Secui, a putut umplea strazile pupne 0 ingusteale oraFluluí a carui realitate modesta 0 banala cores-.punde ap de pu/in legendei tesute mult timp in juruluntil nume de falsa romanítate, s'a putut vedea corn-.plecta desorientáre. Se incepea astfel jucaria cu poporul,care, cu ,steaguri, cu insignii, indata 0 cu cama0le co-.lorate, pe care, depríns cu Italia, le va inaugura cel d'in.-täiu generalul Averescu, e chemat, ca vechil alegatori aíColegiului al III-lea in Regat, in trenuri gratuíte pentrua li se da pine, brinza si cite o pornana in bani. Altfefse cuvenía sali pule pe cap coroana stropita cu mult 0scump singe acela caruia soarta il daduse neasamanatafavoare de a culege dupa peste trei sute de ani mote-!Urea luí Mihai Viteazul, care acesta nu era la dísposiliacetelor de boleti 0 nu trebuía sa se supuie resultatuluíultím al intrigilor lesute in jurul sail. Armata i0 aclamacapitanul, dar sufletul popular, voía milioanelor din carese fac 0 Wile nu era, luminata 0 incalzíta, in ziva aceiade toamna cind razele unui soare sarac sarutau sfíoasezdreniele glorloase ale stindardelor i crucea din guravulturilor.

In minocul acestor miserii 0 qteptind pe acelea, maigrele, care erau sa vie, am dat, pentru al doilea elementde unitate 0 legatura in viala Europa, volumul State

82 0 viatd de om

sI dinastli", care e de fapt o istorie a epocel moderne,vazuta din acest punct de vedere. 0 cercetare, care míse ingaduíse inaínte de razboiti, In Archivele Mínisteriuluíde Externe sí pe basa careia scrísesem un volum desprePolítica externa a regelui Carol", invederind felul príncare s'a aiuns la legatura, multa vreme in adevar así-guratoare, cu Centralii, imi dclduse un pretios materialde cbpil ví de resumate, din care am facut colectía, cares'a bucurat de o destul de largà raspindire in ,straínatate,Correspondance diplomatíque roumaine sous le roí Char-les I-er". Traducerea carpí mele germane" de Istorie aRominilor era de multa vreme in manuscript la mine:adaugindu-1 ceia ce dupa atita trecere de vreme eranecesar sí am putui constata ca indreptarile ce se ím-puneau erau Cu totul neinsemnate --, am inceput, in con-dip' extrem de modeste, potrivit cu asa de putínéle mij-loace care mí se puseserd la dísposítie, in tipografía mea,dusa inaínte necontenít cu atita greutate, publícarea aces-teí versiuni, datorita foasteí mele eleve, d-ma Enache Io-nescu ; aparítía celor cinci: volumase, pornita la 1922,

s'a termínat numaí in sase aní, liar raspindirea a fostaproape nula. Pentru Liga Culturala incepeam apoi o nouaedítie a Poesillor luí Emínescu, cu ingrijire verifícata asu-pra textuluí din Convorbiri" : e síngura despre care nielbibliografii poetuluí n'au aratat sa aíba vre-o cunostínta.

Cum liberalli organísasera la Floríca pomenírea luíI. C. Bratíanu sí crezusem ca trebuie sa tau parte la ono-rarea unei asa de mart memorli atuncio am vazut ma-rele castel de azí, cu biserica in stil romanesc facuta deLecomte du Noily, si, intr'un colt, odaia mica, goal& sa-raca, patul de fíer, dur ca pentru un ostas, pe care ago-ni ase omul marilor creatiuní , am publicat un studíusintetic a upra anílor de tínereta aí ctitorului Romanieí,care a fost pe atuncí un istoric plin de darul divinatielvi incalzit de statornice si indraznete credinti. In sfirsít,

Supt dictatura mascatl a lui Ion I. BrHann 83

pentrtt serbarile comemoratíve ale ziaristilor, presedintelesindicatuluí, d. C. Bacalbasa, mi..a cerut un istoric alpreset, care a aparut in acelasí an, in mare parte pebasa materialului prelucrat in Istoría literaturil rominein secolul al XIX-lea".

Dar lucrarea de capetenie pentru acest an a fost oIstode a vechil arte romanesti" in límba francesa, carem'a retinut mai mult tímp, pana la sleírea puterilor.Participarea la congresul de istoria arteí in Paris imídaduse ideía, dar am pasit numaí cu sfiala la realí-sarea uneí opere cerind cunostinti tehníce care-mí lip-siau. Am incunjurat greutatea adresinclu-ma coleguluímieu de la Comisiunea Monumentelor Istoríce, undeluasem mostenírea luí Dimitrie 0nd-tit, d. G. Bals, carepublicase studii de specialitate. Cred a pretioasa con-tribute pe care mí-a dat-o atuncí I-a indemnat la se-ría de publicatij bogat ílustrate care lumineaza astaifa§a de puternic desvoltarea arhitectudi moldovenesti.Din partea mea, cautam sa invederez intaiasí data,pomínd de la vechile constatari din Istoria Romini-lor in chipuri si ícoane", ele insesi sprijinite pe cerce-tarea rabdatoare a celor mat multe din monumentele deveche arta, descríse pe scurt, dar nu fara stabílirea delegaturi, in Drumuri sí orase" si mai ales in Sate gmanastíri", ca in cladidle domnesti, boierestí, negusto-restí si teranesti ale pamintuluí romanesc nu e o serie deimitatli razlete, cind de la unii, cind de la altil, ci ma-nífestarea progresiva, pe basa realitatilor nationa/e, locale,si cu adausul, chibzuit sí cintarít, al influentelor de ainrea,din multe s't felurite partí, a unei conceptii unítare siarmonloase.

Tiparirea acestei opere intinse, terminata Inca din 1921,la care trebuia sa se alípeasca un mare numar de ilus-tratii, nu s'a facut usor, mal ales cu lipsa totala de in-telegere pentru folosul si in strdinAtate al unor asem nea

84 0 viatl de om

lucrari. A trebult o operatie financiara pe care d. Ti--tulescu o credea fericita ca sa se poata consacra sumanecesara tiparirii la Paris in bune conditif artistice a acesteicarp, care, multa vreme, cu toate criticele grosolane pe carele-a intilnit in tara, de la oameni cad nu Qdata in viata lormi-au presintat scuse pentru mai vechi insulte, rugindu-seumil de iertare, a servit 0 in parte serveste si astazi-de basa cercetatorului pentru cela ce am dat si noitesaurului de frumuseta al ornenirii. in 1922 Istoriavechii arte romanesti" iesia de supt teascurile tipografieiparisiene.

Arta cealalta, a smeritului teran, care nu pleaca de laidei abstracte, nici de la mindria de a straluci, ci de lanevoia intima, fundamentala, a sufletului romanesc ne--falsificat printeo cultura de imprumut de a da lucruloriginal, no-u, placut la vedere/ ma interesase de multInca, de la cursurile de vara din Valenii-de-Munte,unde am cautat sa fixez s'i cicluri pe care le mentin sipana acum pentru balada romaneasca. Succesul lucraritdespre marea arta mí,-a inspirat dorinta de a-i punealaturi si pe aceastälalta. Astfel, cu un, scurt text si cumulte ilustratii, am alcatuit in limba francesa a doualucrare mal intinsa in acest domeniu al artei, cautind siaid sa descopar originile, principiul creator, mult maivechiu decit fiinta poporului romanesc deplin ispravit peaceste plaiuri, ca unul ce sta in arhaica infaptuire a strabunilortraci, cari au lasat aceastá mostenire si tuturor celorialte nea.-muri ce s'au asezat pe vatra lor de odinioara, de laGreet, cu fustanela si falsul lor fes, la Albanesi, al carorilirism e insa mai putin doritor de podoabe, la Slavildin Balcani, cari, de fapt, in ultima analisa, sint asa deputin Slavi atara de limba, apoi pana la -Rusii apuseni,traind 0 ei pe basa tracica, pana la Slovaci, la Cehi, cucojoacele lor inflorate, si pana la Ungurii din pusta, faraa mai socoti pe cine, venit tarziu, a luat asa de mult

Supt dictatura mascatA a lui Ion I. BrAtlanu 85

de la pastratorli acesteí ereditatí mílenare, ca Sasíí. Seputea deslusi astfel o parte insernnatd din intínderea sídesvoltarea artel stilisate, abstracte, geometrice, creatiunea celor d'intalu neamurí asezate in Sud-Estul Europeí,vi indrazniam sa gasesc ínfluenta acestuí schematism receví mäsurat asupra naturalismului bucuros de adevar, derealítate al Grecílor insisi.

Lucrarea a apArut, destul de ingríjíta, la Ramurí" inCraíova, si, daca in tara a stirnít putin ínteres, ea a fostfavorabil primita in strainätate, o buna traducere italianaavind sa apara maí tärziu ; de una romaneasca nu s'asímtit nevoíe, cum níci pentru Istoría arteí cultivate.

Astfel mi se forma in mínte Ideía, care mä va stapinítot maí mult, a presíntaríí fata de strainatate a uncíintregi sintese, la capatul careía n'am ajuns Inca, pedeparte, dar a aril realisare integrala imi va fi poateingaduita de soarta, a ceía ce poporul romanesc, lasat lao parte in toate privintile, asa de pe nedrept ignorat, sifííndca el insusi nu si-a cerut nícíodata dreptul, a fostIn stare sa deje cívilisatiei.

Din aceasta serie de revelatii pentru OH face partesi alcatuírea, in 1925, a unei presintarí a pamintuluí ro-manesc insusí, luat pe valle in care se imparte sí infatí-sarea naturii si caracterele flintli omenestí, si insírind, grupde sate dupa grup de sate, centru orasenesc dupa centruorasenesc, tot cela ce se gäseste pe unía trasa de cursulapeí. Si aceasta lucrare ílustrata, La Roumanie Pittoresque,a fost edítata de Ramuritle" craíovene, care n'au stiutsa-í dea o raspindire peste granita, la care avea dreptul.Ilustratía, foarte bogata, nu e ava de neteda, de precisaca in Arta populara in Romania". De vre-o traducerein romaneste n'a putut fi vorba, de si planul si felul deexecutare, deci sí folosul, sint cu totul altele decit in cartea,multa vreme iubitä, a luí Vlahuta, in care MIA atitea

86 0 viatA de om

lucruri vAzute de ochiul poetului lie, dar si altelede simplO inchipuire, oricit de simpatic ar fi descrise.

Tot asa de pupa interes va trezi calOuza pe care amalcatuit-o pentru cercetarea monumentelor istorice decatre strOini, acel Guide historique de la Roumanie, pre,-cedat de vechea Introducere" (tradusa si in italieneste debunul nostru prieten, asa de curind dispOrut, MicheleSilvestri), care a apdrut numai in 1927-8.

Cind, la 1925, s'a fäcut, intaiu la Paris, apoi la Geneva,O. cu colaboratla d-lui Henri Focillon, delicatul pretuitoral oricarii arte s'i cugetatorul original asupra principiilorel, care devenise un obisnuit al tern noastre, o exposiliea vechii arte pecare Romania o presintase publicului apusean,am introdus si unele elemente not in brosura sinteticd,aparutO la Geneva, Coup d'oeil sur l'art roumain (1925).

In legAturd cu congresul bibliotecarilor, am redactat apoisí o scurtd istorie a carpi romAnqll (L'ornementation duvieux livre roumain, 1925), in care cdutarn sd relevezoriginalitatea introdusa de noi inteo artà pe care, prinMuntenegru, o imprumutasem din Venetia lui AldoManuzio, aceasta originalitate fiind autatà mal departe sisupt raportul iconografic, prin note asupra tipului romanescal Adormiril Maicil Domnului, in Omagiul de la Pragaal luí Condacov. 0 conferintO la Paris, precedind osedintO de musica romaneasca a tingrului maestru Chi-.rescu, la Societatea de geografie, m'a adus tot atunci sddau note scurte asupra cintecului nostru (La musique rou-maine). In Mercure de France", care-mi acorda reparatiepentru o nedreptate, am arAtat apoi ce datoreste literaturacultO inspiratiei populare (La litterrature populaire source dehaute littérature). Literatura cultd insdst era pusA in le-gäturà cu cele vecine in al doilea volum din acelebides roumaines - primul fiind, in legaturà cu aceleasícursuri la Paris, o initiare in influentele asupra vietiiromanesti 3 ambele volume au putut vedea lumina mul-

Supt dictatura mascatà a lui Ion I. BrAtianu 87

tamíta bunelor amintiri romdnesti ale unui hamic si,un timp, s'i norocos Romin, líbrarul Gamber, din Orsova,fost la librdria Socec (I, Influences etrangères ; II, Idees etformes littéraires dans le Sud-Est de l'Europe). Doudcursurí la París au incercat sa presinte toata via/a noastrasocíala in secolul al X1X-lea prín literatura narativa sicea dramatíca (Les écrivains réalistes en Roumanie §i Lasociété roumaine dans le théâtre roumain, 1926). i comertulnostru era atíns in alt curs (Points de vue sur Phistoiredu commerce de l'Orient, 2 volumase. : ev medíu 0 epocamoderna), in timpul cind reluam prímul volum dinIstoria comettului in romaneste, adaugínd sí pe al doilea.Culegind sí din gura uneí tínere Moldovence povestíinedíte, 11-am dat o forma desvoltata, in sensul apusean,prin acele Contes roumains, care au fost traduse sí in arme-neste, la Beirut. In sfir0t, pentru a inlatura lacuna in víatapoporului nostru care ocupa cea mai mare parte a evuluí me-dia, am times Omagiului Uspenschí" Danubiul de Impe-riu", invederind permanenta vie til romane imperiale pe Du.-flare, 0 Revistei de istorie qi filolog"e" din Bruxelles un stu-,diu care tíndea sa arate partícíparea romdneascd la Stateleslave din veacurile al VI-lea si al VII-lea pe malul stingal Dunärlí. Acetasi taina o cdutam si in studíul desprevechile croníci ungurestí.

Adaug ca alaturi de acea vadire a ce a putut sddele adincul acestuí neam in domeníul arteí ma ocu-pasem, la Academie, inteo comunícatie aparutd apoí numalIn Revista Istorica", de felul cum oameníí fard invataturdsí neadmisí la partícíparea in viata publica au putut in-telege evenimentele istoríce, care se fac si cu dinsii, de..sí nu totdeauna pentru dinsii.

Dar cercetarile cu prívire la propría noastra arta mi-auínspirat, in legatura si cu un curs la Uníversitate, ideíade a cauta si dincolo de margeníle vietíí noastre natio-,nale explicatii noi sí o intelegere mai deplind, intrebuintind

88 0 viatl de om

acea metoda care-mi daduse foloase insemnate in un-marirea constructillor romanesti, cu podoabele pe care lecuprind sau care le acopär. Istoría arteí imí aparea &el, -afara de consíderatiile tehnice, care acestea ar puteaforma un studíu deosebit : acela al evolutiei tehniceíinsesí, ca materiale si ca metode, ba cigar ca elementeumane intrebuíntate, - nu ca. o descriere literara a tablow-rilor sí sculpturilor, Cu urmarirea uncí transmistuni ico-,nografíce, care si aceia este un domeniu aparte, strictdelímitat, sí Met ca o serie de biografíi ale maestrilor,interesante de sígur, dar care Singure nu pot ajunge, cica o manifestare, inca o manifestare, a insusi spirituluiunei epoce, inteles in toatä adincimea, intinderea si va-rietatea luí. Astfel s'a format carticica, plina de o ilus-,tratie in mare parte rara, Istoria artei medievale i mo-derne in legdturei cu desvoltarea societeitii, care n'a gasítniciun fel de intelegere, dar din care s'ar putea desfaceo expunere cit de larga, puind in alta lumina atitea dinaparitiile artístice in cursul vremurílor.

Tot mai mult in acestí patru ant implínití, sí in trecuti,de guvernare líberala, desordonata si. istovitä, oboseala,trebuie s'o spun Inca de acum, explicindu-se pe deplínprín necontenita retntrare pe scena puterii a unor oameni,tot aceiaA cart nu se putusercl reface nici ca idei, nicichiar ca pulen i , desgustul de o viatd política de fra,-mintari sterpe ma prindea tot mat mult, indreptindu-ma,pe timp cit mai lung, spre acea strainatate, datatoare demingiieri si inderrinuri, sí Ion Bratíanu avea delicatetaspiritul de dreptate de a-mi imputa odata in plina Ca-mera a ma primblu pe banlí Statului" (adecä modestaleafa de 100.000 de lei pe an pentru conducerea scoliipe care o creasem la Fontenay-aux-Roses) si locuiescin Casa Statului" (pe care fdra. mine Statul n'ar fi avut-onieto data).

Supt Mctatura mascatA a lul Ion I. Bratianu 89

La una din intoarcedle mele de acolo voiu gat stradain puterea unut tineret gata de batate, care credea aserveste in adevar si cadera sa si interesele terit si alenatiei inlocuind munca ,si inteleapta chibzuire a timpuluisu cu zadarntce manifestari violente : spargert de geamuri,atac contra trecatorilor, -prin care Lira indoiala nu seschtmba intru nimic inferioritatea noastra, dureroasa siOkla de primejdit, fata de populatia evretasca, asa de

-numeroasa, de activa, de econoama si de solidara, indomeniul economic, si, de la o bucata de vreme, nunumat in acesta. Pravaltile se inchisesera in semn deprotestare, dupa o tentativa de devastare a lor, spectacolcane nu se mat pomenise in viata publica a Romania ,sicare era o incurajare pentru elementele anarhice, de caresint pline mahala/ele, complect needucate, ale orase/ornoastre de nesupraveghiata adunatura. Am atras in zadar,la Camera, atentia primului ministru, al can't autorita-rtsm sistem Carp era tot asa de mult o simpla aparentaca st al teribilului" fost ministru de Interne al genera-lului Averescu, lar carturarit cad ca sub-secretari de Statconduceau acest Ministeriu nu aveau, am spus-o, nici hotarirea, Met autoritatea care o poate sustinea. Citeva din fraselecarora Bratianu stia sa li dele un asa de impresionant ra-sunet n'au contribuit intru nimic la o linistire care seputea capata atunci. indata ce astfel de rnicari s'au dove.-dit posibile, tar puterea publica incapabtla de a It se opune,vocatti dictatoriale au aparut ftreste, generalul Averescuel insust facind greeala de a-si da aceasta infatisare. D. A.C. Cuza a prima sa de vie prisonierul acestor tineri fur-bulentt i., peste capul d-sale, si, de la o vreme contradrepturilor d-sale, altit se vor ridica, incepind prin moartede om o cariera care li va procura multe satisfactit po-litice.

M'am impartasit st eu larg de neplacerile, de la ceamai de jos calonrate la cea mai grosolana insulta, care

90 0 viatA de om

trebulau sa atinga pe oricine linea la ordinea si la numelebun al terii, ca si pe °rice profesor si educator cu sinrqulraspunderii sale. Anuntasem o conferinta la Ateneu, inlegatura, cred, cu Unirea Principatelor, si, cum once erapretext de noi demonstralli pentru gonirea din Univer-sitate a Evreilor, cari trebuie intrecuti, nu exclusi contradreptului lor de ceta/eni, s'au luat masuri pentru cascandalul sa nu se mute din strada in sala de cultura.Cei ce asteptau afara, studenr de prin licee si dinsuburbil, au fost instiin/a/i de oameni de treaba ca euam ordonat sa nu fíe primip. Erau acolo in fata Ate--neului citeva mii de tineri exalta/i, cad nu stiau nici dece e vorba, nici cu cine au a face, caci de sigur nu-miascultasera niciun curs si nu-mi cetisera nick) pagina.Am fost salutat la iesire cu obisnuitele huiduieli prin carese vadia o constiin/a patriotica treaza 0 o vitelie inmassa. Cel care ma intovarasia, speriat, imi dadu sfatulde a apuca pe o stradita laterala ; desprquind acest in--demn de lasitate prin care se incurajeaza toate imperti.nentele, am mers drept la adversarii" mid nevristnicisi i-am intrebat daca au ceva sa-mi spuie, lar, dupatacerea in care asteptau sa-mi intorc spatele pentru a mahuidui din nou ca pe cel mai rau dintre Rominierau sa descopere si suma cu care m'am vindut ban-cherului Blank, pe care 1-am vazut, pentru scopuri decultura si interese de schimb ale colii din Fran/a, detrei ori in via/a mea , li-am spus atita : Ferice de pa-rin/ii cari au astfel de cope. Dar, intors acasa, am de-clarat in serfs ministrului de Instructie, colegul dr. An-,gelescu, ca nu inleleg a mai raminea profesorul unuiastfel de tineret. Preferam sa-mi ,leau pensia si sA adaugcistigul modest al unor cursuri libere. Am revenit cevamai tarziu asupra acestei hotariri a unui suprem des.-gust, numai dupa staruinple ministrului 0 mai ales aleadevaraplor, de si tot mai pupilor miei elevi, opri/i

Supt dictatura mascata a lui Ion I. BdIlanu 91

mult tímp de la lectii de frigurile liceerrilor rdu crescutí,abía intrati in Facultate.

De atunci scoala n'a fost scoald, sí in jurul anarhieírolare, care atragea tineretul i ffindcd nícdiri nu sedddea un teren pentru o energie afitatd de ce vazuse inmill din urmd, s'a alcdtuit o alta. Ceí cari, atita timpcit erau pe bat-wile Liniversitdill, se gindíserd mai mult astriga jos jidanii", a impartí ghlonturí, a pala rochii cucerneald, a sfida pe profesori si a organísa procesiunile suptsteagurí cu crucea birligate, asa-zisa svastfcd importatdde la Berlin, dupd datina pentru ziva studentímlí", aceiacind se produsese prima revoltd, nu puteau sa íntre de-adreptulin viata normald, ordonatä, asa cum fAcuserdna, lavremea noastrd, dupä generatille care ne procedasera, noí..Succesul obtinut cu discursurí färd ¡dei sí fdrd talent, cu follestudentesti" care vadiau o complectd nepregAtire in ma-terie de gramaticd, ca í subventiile venite din partea unorbieli negustori romini inghesuip de jidovimea incunjurd-,toare, perfect solídard contra lor, toate acestea ii indem-nau a continua in politica terii cela ce fdcuserd intrezidurile Uníversitatii, acum fdrd nicio ordíne si cu asa deputin folos in studii. Aceia díntre liberali, díntre prieteniigeneralului Averescu, ca nesdturatul de putere domnGoga, cdruia frumoasa-í literatura de pe vremurí ajungeaa-i fi o amintire nepldcutd, aproape o insultd-, carí credeaucd se vor putea folosi pentru partid din aceastd efer-vescentä s'au inselat: conducdtorii studentimii" voiau cevapentru el insii. Nu va trece vremea, i d. Cuza chíar,canna i-au rdmas credincioase satele bucovínene secdtuitede Evrei, va fi intrecut, í cu exemple din Germania, pecale de a se supune ultra-nationalismului rdzboinicunui Hitler, cu amintiri din romane in fascícule sí dinspectacolele de cínematograf in care nu e decit foc sl singe,se vor forma, pentru fericirea natieí, care se poate cdpdtaaltfel, legiunile Garza de fier, avind in frunte pe ucigasul

O viatA de om

prefectului de politie de. la Iasi. Caragiale era invins,Ponson de Terrail, Xavier de Montépín invíau. 0, Dra-,mele Parisului" i d. de Morley care se lupta cu

realttati romanestí ati ajuns astfefl MuIt in urmarà-masesera anu,me planurí ofiteresti de dictatura militara, cumaiorul Bagulescu, autorul unei duíoase carp despre raz-,boiu, si cu altii, pana la unit generali, vorbíndu-se inacele cercuri, unde se faceau juramínte pe pumnalerevolvere, cu liste de proscríptie, si de adesiunea Prin-tuluí Mostenítor.

Fata de asemenea manifestari bolnavicioase atitudíneamea va raminea neschimbata. In fata neputíntii sau releívointt a oficialilor, faceau sí mai departe calculelelor gresite sí nu indrazníau un gest energic fata de cons-,pirape ca si fata de demagogle, acuma síngurele fortevii inteo tara de politica molesita í interesata, continuarao desaprobare fapsa, publica, botarita, care nu putea decitsa-raí cistíge un i ce vor fierbe multa vreme in jurulmieu si pe care le voiu despretui pana la capat. Ele semanifestau prín calomnii strecurate in miserabile foí deintepre, afírmindu-se de oamení fara constiinta í repe-,tindu-,se de multi oamení fara mínte ca eu, care tot-deauna mi-am tinut casa, si, pe alaturi, tipografía faracistig, Dumnezeu stie cum, am luat bani, bani multi, de laEvreii carora m'as fi aservit, si se specifica sí de la tribunaCamereí, nu numai de d. Cuza, dar si de pasiunea de apiri si de a urmarí pe adversari a d-luí Madgearu, ade-varat Fouquier-Tínville al tacobínísmului romin, a d.Blank tinarul mí-a platít Istoría Rominilor" in límbafrancesa s't ca 1-am facut sa intrepe la studiile de Mgt--net-1e pe flu! mieu Mircea, pe linga alte afacerí nestíute si desigur deosebite de ale politicianilor onesti, cart, fart corn,-petinta financiara, erau in comítetul aceleí band. In zadarse raspundea límpede, la once nou atac, cà lucrarea fran-cesa fusese ceruta de banca pentru a o edita fara a-mi

Supt dictatura mascat6 a lui Ion 1. BrAtianu 93

prevedea 'lido plata, ca fiul mieu era fiber saií angajezeserviciile villoare la once intreprindere onesta, ca. $coliide la Fontenay aceiasi banca II daduse doar, ei, acesteiscoli de Stat si nu mie, mobilierul extrem de modest al uneisingure odAi, ca la Teatrul Popular, intemeiat de d. Blankpentru a pierde un milion, eu nu eram decit presedintelegratuit al Consiliului de administratie, din singura dorintade a-i da si de a-i pastra o buna directie culturala.

Si oameni altfel cumpaniti se infectau de aceasta cumplitamiserie morala in plina crestere. Odata, Al. Constantinescumí-a cerut o intilnire la Camera si dupa multe indoieliam acordat-o batrinului §i, -de altfel, totdeauna foarteamabilului ministru liberal. Inteo sectie a Camerei, petonul misterios al unui judecator de instructie care-s1 in-deplineste functiunea, mi-a vorbit de un dosar" al rnieula banca Blank, unde el participa la administratie, si mi 1-aaratat la distanta cuvenita ca nu cumva, vazindu-ma desco-peril, sa caut a-1 smulge s'i nimici. Era inuntru contractulflului mieu cu fabrica Vulcan" si mai ales zeci de cht-tante ale mele ca director al $colii din Franta, care-siavea budgetul depus la sucursala din Paris a Case' Blank;ba era si o carta de visita prin care rugam personal pebatrinul ei, conducator, cu care n'am schimbat o vorbaIn toata viata mea, sa inainteze unui student, inainte devarsarea sumei budgetare, cheltuielile plecarii la Paris. Cuun gest de infinita viclenie, puind rapede dosarul" inbuzunar, ca s'i c-tun s'ar fi facut dovada si nu-mi mairaminea decit sa fiu la dispositia istetului descoperitor, mainvita acuma sa stall de vorba asupra politicii, ca sa vada adevaratii miei prieteni sint aceia pe cari m'am obirnull a-i crede dusmani". M'am ridicat, 1-am anuntat caaduc santajul" in fata Camerei, si am si facut-o, pe cindel, care incercase, speriat, a ma opri, se gramadia intr'uncolt al band' ministeriale, ca si cum n'ar fi fost vorba dedinsul. Cer iertare cetitorilor onesti pentru aceste vadiri,.

94 0 viatà de om

care mi se par necesare pentru a se fhcA atmosfera tica-basa in care aiunseseram a tal si care nu se va curatí,cl va devení din ce in ce mai otravitoare.

Cela ce era in Mine de studiu ale Universitatii, de-,prinsa a se revarsa in strada cu o salbataocie total in-cultural& cela ce fierbea in adunarile talnulte ale unorbaieti pe cart-i inebunia misterul sí cari vísau de ultimulact al cinematografului lor, trebula sa se intilneasca, inforMele corespunzatoare, si in Parlament. Incetul pe in-cetul se pierdea obiceiul, care dura de atitea decenii, alintrunirilor publice la Dacia, imbulzita pana in culoare, incurte, pe coperísuri de o lume, mal mult curioasa, ca sí delerani a dusi din cele mal apropiate veciatati ale Bu-,curestilor, cu discursurile rasunatoare catre un popor" lacare se adaugiau top ndanasii de la pravaliile din Lipscaní,cari lubiau mai mult pe tumultuosul doctor Lupu, si poate-1si votau, cu declara/lile fulgeratoare din balcon, cu min--dria de a linea in curte a doua intrunire", cu lesirea ingrup, scotind in t'ata pe aceí sefi carí nu credeau ca emal prudent sa se strecoare acasa, típtil, inca infiorati de ultí-mele accente ale proprieí lor cuvintari, ba chlar cu infrunta-rea, de altfel, pacifica, a armatei, care suna desperat din trim-bit", pentru ca erice ciocnire cu vre-un soldat ungur dingarnisoana sil fie presintata a doua zi ca un atentat cupremeditare la viata fruntasului politic" sí, in sfirsit, cu in-,cercarile, intovarasite de zgomotoase urale, de a trece pe laspatele soldaplor si de a avea suprema satisfactie a mazifestariiinaintea Palatului Regal, strígind jos guvernul a sí cintind,ca buní dinastici, la zabrelele inchíse sí in fata gardei ín-sensibile, un vibrant Tralasca Regele". Erau preferabileacum alte metode, invatate frumos de la studentí : so-bolaní spinzurati la clubul din Catea Victoriei al unei ra.-muri mal iscoditoare din opositie, ca sa moara de nacazliberal'', cari, cum se stie de la cumplitele sfortari ale luí

Supt dictatura rnascata a lui Ion I. BrAtianu 95

C. Mille, nu sint altceva decit rozatoare din pivnitileBancii Nationale si ale bancilor sucursale, pugílate la tri-buna, rdsturnare de urne, rupere a balustradei, intocmaica in vechiul Parlament unguresc, unde nationalitatilecautau, fíreste, sd faca un scandal european" sí sa ddrimeo tara; ba un cucernic pdrinte rural din Teleorman, su-flet dat de mult pe bdtale, cu orícine ar fi, a putut aducela sedinta niste fiole de gaze asfixiante care ne.-au fAcutsa rdbarn, in paguba pldminilor nostri, vre.-o zece mi-,flute pana a plecat d. stefan C. Ioan, inainte de care,socotít cel mai fricos din top, nimeni n'avea curajul sdfugd.

Luí Ion Bratianu, cdruia i se strigau cele din urrndinsulte, iar majorítatea n'avea curajul sa-1 apere, í s'aintimplat sa trebuiascd a vorbi stenografílor, pe ciad vitejimembrí al oposítiei huíduíau de sd se ddrime cupola : d.Rdutu de la Dorohoiu dovedia insusiri cu totul superíoarein aceastd privintd, cum le dovedise si contra generalu-lui Averescu. In War noul regularnent de supt averes-cani prevedea pedepse, pand atuncí necunoscute, pentruzurbagii.

Asa se discuta noua Constitutte, elaboratd de creierulatit de obosit al luí Dissescu si revisuild de omul tuturorpunerílor la punct, Al. Constantinescu. Regele ceruse sa fíeaproape ca sí cea de Nona atunci, si cu pastrarea drep-,tuluí la succestune al rudelor de la Sigmatingen, care,dupd datoria lor, de altfel, luptaserd in armata germand casa ajungem la pacea de la Bucurestí. Ardelenlí, terdnistli nuvoiau sd stie de un astfel de act pe care Camerele, impro-visate Constituante, nici n'aveau dreptul sa-1 voteze. Ciadtoate celelalte míjloace s'au istovit, pana si la sticlutele pd-rintelui, opositía cealaltd a pardsit incinta. Am ramas decísingur, incercind sd íntroduc unele schímbdri pe alocurea, caIn ce prívete caracterul national al Statului, drepturile celeíde-a doua Biserici romdnesti si asa mai departe. Fíreste ca

96 0 viatA de om

atitudinea mea era socotitd ca a unuí tradator, lar multamitade la aceía carora li dadeam totusí o opositie era aproapenula. Mirzescur omul cel mai intelegator, cel mai liberfata de seful in fata caruía cellalti stateau timpiti si in-.cremeníti si, adaug, cel mai síncer díntre conducatorikliberall, era de pArere ca s'ar putea trece la o guvernarea mea, cu ce as reusí a stringe in jurul mieu ; ceilalti,cu toate simpatille pe care mi le arata d. Duca OM lacel mai apropiat conflict cu nervositatea sa, aveau in ve-dere si pregatiau o succesiune a d-luí Averescu, dar, bineinteles, nu fara a se implini intreaga legislatura de patrusesiuni si fara a se pAstra aparenta ca, opera filnd termi-nata, partidul liberal lea vacanta de care irisusi si síngura simlit nevole.

Aceasta era cu atit mai necesar intereselor partidului,cu cit puterea trecuse de fapt in minile luí Vintila Bra,-tíanu, a carui tinta era sa creeze alor sal o basa, ma-teriala permanenta prin comercialisarea" in folosul lora averli Statuluí, decretat ca incapabil de a conduce ;prieteni devotati persoaneí luí, dar maí ales íntereselor pro-prii, ca d. Tancred Constantínescu, asa de desagreabilla ascultat, ii stateau imprejur pentru noua si energicaofensiva economica, pe ling care treceau in al doileaplan greutatile, tot mai marl, mai evidente si mal amenin--Otoare, ale Tesaurului, pentru a carui usurare ministrulde Finante fusese chemat la Londra de d. Títulescu, acumauxiliar al regimului liberal, sí, magnificent cum estefostul amic al luí Take Ionescu si al generalului Averescu,modestul si patríarhalul razes de la Florica imbracasecel mai corect costum de la englísh taylor"ul fas-tuosului nostru ambasador in Occident.

Acestei porniri catre noile afaceri, care neaparat tre-buiau sa se producd, multi oameni asteptind doar atitapentru a-si reface proprille fínante si sístemul va treceintreg, cu si mai mare cinism, la ideologii democrati carít

Supt dictatura mascatA a lul Ion I. BrAtianu 97

faceau zimbre la usa puteril -, m'am impotrívít din toateputerile mele. Aratam ca Statul, calomniat pentru ocasiede oamení cari de fapt nu-1 vedeau sí nu-1 intelegeau de-cit pe dinsul nu e, pe departe, un asa de rau gospodar, canot n'avem capitalurí marl de scos la luptd, cà ni lípsescsí competentele si energille, ca acest sultan-mezat cu cebruma ni mai ramasese nu va face decit sa trezeascabate poftele si sa adauge la infectía morala a vremli.Pe aceíasi liníe, altift se gindíau sí mai departe, pentru ase da o s'i maí puterníca temelie Ida de partid. Pe cind,de la tribuna pe care o ocupa cu ceasurile, exasperind cuacusatíí de necínste sí pe Vintila Bratianu sí pe auxíliaridluí, d. Madgearu cauta sa dovedeasca malversatííle sa.-virsite de oameni1 regímuluí, aprígul compulsator dedosare sí inlantuitor de cifre se gindía la crearea pentruamid' sai a paradisurilor care vor fi regule autonomein care se va desface administrarea de Stat a departa-mentelor luí. Un economism sígur de sine, gata de toateriscurile pe socoteala noastra, a tuturora, cistlga primulloe in preocupatille timpuluí, masura de masura, reformade reforma succedindu-se fara a face mai buna situatiauneí ten i careía nu-i trebuía alta decit ceva mal multamum& si maí bine chíbzulta.

In acest tímp, din acele motive care s'au aratat mal sus,sí care erau straine de constiffita mea, am ropus d-luíManiu o intelegere mergind pana la fusiune, si, cumcunosteam destul de bine ca ce psihologie specíala aveama lace, n'am plerdut o singura clipa cu obisnuítelepertractaria, care se pot intortochía sau pur si símplutagadui pe urma, cl am procedat prín scrisori, care rd.-min. Raspunsul sefuluí ardelean, persecutat de ideía cAtotul se poate indrepta numaí de el insusí cu vechli prie-tent personalí $ ca niscai regnicolari" ca grupul takístcare trecuse cu zgomot mare la dinsul, a fost cum seputea astepta. Citiva vechí politíciani, credea dia, se

7

98 0 viatA de om

pot rApede topi in masa si nu era sA fíe asa ; altfel einsA cu °ament pe cari-i leaga un crez si atitea suferinti sinedreptati indurate impreunA. infasurat in formele de o recepolitetA, cu care e deprins represintantul Ardealului",rAspunsul a fost up refus. Altceva atrAgea Ina de atuncipe d. Maniu : zestrea de voturi a aglomeratiei ase-ziseterAniste, si mina luptatorului pentru eliberarea alor sOise intindea frAteascA spre omul tradArii din timpul raz-boiului, spre sumbrul ambitios care sacrificase tara sasuggestillor unei nemArgenite vanitini, pentru ca acest dibaciuconspirator &Ali retraga mina a doua zi dupd ce, cu.obisnuitul acompaniament de orchestrA in presA, legOturaArdelenilor cu terAnistii se pecetluise acum.

Pe atunci, o altA imensA dorinta de a stOpini se des.-fAcuse de la acela care nu intelegea sa acopere cu numelesdu de mare general o political, personalä si de coterie,care nu era a sa. Nu stiu ce pot fi legaturile intr'o guver-,nare comund cu generalul Averescu, de care md tinusemtotdeauna departe, din causa metodelor sale, ca si dincause unei infälisAri care imbie numai la supuneri, darern putut pretui pe Irma ce inseamnA, mai ales la gu-vern, legAturile cu rebelul, rApede excomunicat pentrucAlcarea indatoririlor ierarhice, d. Argetoianu. Citiva prie-tent pallet de atunci, ca d. eicaru, ca amicul sau dela Craiova, d. Sägetel, viitor membru, de pe urma de-,toriilor de la Ramuri", al partidultd. liberal, imi vorbiaucu entusiasm de calitati/e, si de inimO, ale omului caremA jignise asa de adinc, dar, intre jignirile de fiecare zi.ale vietii politice din RomAnia postbelicA, cine sd tieminte prea mult ;imp si pe cele mai unte si mai grosolane 1

MA indemna la o intelegere, oferitA astfel, cu toata cal-dure si convingerea, prietenul politic care de mai multiani acuma stAtea lingO mine, din du-mi tot ce putea venide la pretioasele sale calitäti, de ordine, de rinduiald, de

Supt dictatura mascatl a lui Ion I. Bratianu 9

organisare, pe care le datoria, pe linga temperamentulsu de gospodar moldovean ca pe vremea veche, si

pregatirii si ocupatiilor sale de linginer, Constantin Ciho-clariu, devenit secretarul partidului. Pentru _dinsul partidultrebuia sa fie o realitate disciplinata ;-^,i efectiva, o reali-tate ca toate celelalte in viata política, cu inscrieri si re-gistre, cu o corespondenta urmata, cu plata regulata acotisatiilor, cu adunad si manifestatii. El trebuia neaparatsa ajunga la putere, sa guverneze. Cum, odinioara, con-tra d-lui Cuza, a carui parere fusese ca avem sa crestemtined cari pe urma sa se poata duce oriunde, aparasemideia ca trebuie sa-i pastram inteo legatura de partid,astfel acum Cihodariu, contra mea, care nu pretufamadesiunile de forma si de interes si tinerea lor impreunaprin mijloace exterioare si artificiale care, apoi, nu admiteamcultivarea sperantelor de guvernare si raspingeam tova-rasiile utile poate pentru un moment, dar scazAtoare sicompromitatoare pentru o viata intreaga , represinta, cuo convingere si o caldura impresionanta, conceptia apu trebuie sa fie in jurul mieu, cum zicea el, un simplu,,cerc de admiratori personali", ci ca aveam a tinea samacle cerintile vietii, ca e indispensabil sa ne adaptam rea-Math si sa-i facem oarecare concesii pentru ca, in schimb,rasplata sa fíe cu mult mai mare. De acelasi parere erau,de altfel, si altii din prietenii miei politici, cad credeau,uitind ce am putut face singuri in 1919, ca a ne tineaisolati inseamna a ne distruge si cad, autori al pronuncia--mentului de ieri pentru unirea cu oricine", afirmau ca oasociatie singurA ni poate asigura participarea la viata pu-blica: intelectuali i functionari, ei nu-si dadeau sama a laei insii, la munca lor staruitoare de propagandist', e chelaviitorului 0 nu-i invKla in aceasta privinta niel exemplulteranistilor, de obiceiu oameni mediocri si de o culturaInferioara, cad insa strabateau, in cannioane, in caruti, panaV prin cele mai departate vai, sau al studentilor, cad agi-,

100 0 viata de om

tau la circiuma si se amestecau In \data de toate zilele-a satelor, Cu toate greutatile si suferintile el.

Nu voiam sa mí se impute vre-odatd a am confiscat-pentru o política de o inflexibila purítate vieti omenesticare-si reclama firesti satisfactil ,;:i ca am cerut un eroísmantic unor Romini de pe la 1920. Astfel, dupa ce d.Argetoianu, om de talent sí in scrís, in care pastreazacele mai sigure traditil de eleganta precisiune francesa,asa de deosebita de felul sau obisnuit de exprimare oral&imi adresase o scrísoare de explicatii fata de atitudínifesale din" trecut, socotindu-se astfel mai mult sau maiputin angajat pe víitor, am consímtit, la sfirsitul anului1924, sa ne intílnim in casa lui Cihodariu pentru a vorbidespre o eventuala fusiune, in care asociatul mieu, careiLreserva initiative in ce prívete chestiunile financiare sí eco-nomice, aducea de fapt un restrins numar de amíci foartepersonali sí o reputatie politica in care nu era numaí o pd.--cepere, in care credea ca inter) religie, si o eriergie, carenu se va putea verifica totdeauna asupra chestiunilorcurente.

Abia dupa citva limp, s'a putut face, la un clubcare-mi mirosia putín a joc de carp, acea legatura princare amicii Intel se credeau garantati in ceia ce príveteviitorul lor politic. De la inceput, tovarasul care binevoíasa accepte conducerea mea ca presedinte isi fixase punc-tul de vedere : ideología s'a ispravit, chestiunile econo-mice ocupa locul intaiu ; lumea nu mai luptä pe bad-cade pentru un crez, cí se straduieste dureros pentru ín-teresele el. Nu era tocmaí ce facusem o \data intreaga s'i

ce intelegeam sa fac de acuma inainte, in ce ma prívetepe mine, care voiu crede pana la sfirsit ca la orígineatuturor lucrurilor este starea de spirit, factorul moral, siea' ele au exact valoarea si trainicia pe care lí-o ddacesta. Dar din acel moment, reservindu-mi toatd con-..stiírita nu facearn decit sa-mi servesc prietenii pe-

Supt dictatura mascatl a lul Ion I. BrMinn 101

linfa pe care 11-o arata timpul lor. Formula eu nu sinteu" o puteam rosti inca de atunci, fiindca ea corespundearealitatil.

Scopul d-lui Argetolanu, credinclos traditlilor nepoto-litei boier mi oltene, gata oricind de framintari si deharte: odatd pe cimpiile de luptd, unde Domnii se in-fruntau cu pretendentii, apoi in fundul letacelor fanariote,mestere in prefaceri si rasturnari, era obtinerea puterii,pentru altii pe alaturi, pentru d-sa in primul rind, imba-tatoarea putere din care se desface o singurd i imensasatisfadtie, acela de a-ti simp toatd lumea supt *Ware,atribuindu-ti dreptul de a face cu dinsa tot cela ce vrel.0 intreagd clasd politicd, ap de activa incit nu odata afost nenorocirea terii, lucra din a dincimile vremilor asupraunui suflet ca al sau, in care erau atitea puteri si atiteareserve, de sl mult rnai putine decit ii placea sa si leatribule cine le pose da.

Deci alcatuirea insäsi a partidului nationalist al pa-porului" era pentru amicu/ mieu numai un pas, insufi-,dent, in drumul spre tinta ultima. Contra partidului li-beral, pe care-I atacasem eu insumi totdeauna, de la olegislatura la alta, din antipatie fata de un doctrinarismpe atit de ingust si de demodat, pe cit s'i de nesincer, sifata de apucaturile sfidatoare ale unui despotism personalcare nu era nici fecund in fapte, ni cl amabil fata de ad-versaril onesti si patriotici, trebuiau sa se adune toate pu-tenle opositlei, de la noua noastrd formatiune pana lanationalii din Ardeal, de fapt ardeleno-takisti, pana lateranistil de once nuanta si de °rice calitate. Programele,declaratiile de.principii ii pareau acestui om, care credea ca-de fapt tot el va hotari situaliile, forme schimbatoare ca haina-de ceremonie, arhaica si une ori ridicula, pe care n'ai ce'face si o pul la ocasille solemne, lar pe sefii" succesivi if ju--deca simple figuri decorative, pe care esti silit a le intrebuintaflindca personal n'al Inca atita trecut, atita popularitate si atita

102 0 viatä de orn

putere de a trezí simpatii pentru a lucra pe sama propríe..Sentimentul cd vechea mea políticd s'a isprdvit, inlo-,

cuitd de imbulzeala vulgard a unor neinfrinate ambitiinealeginduli míjloace, a fAcut ca, incd de atuncj, fie sínumai pentru a face sd inceteze intolerabila tiranie a libe-ralísmului decazut si cdruía-i lipsiau de o potrivd sí simtulvremurilor sí valorí umane maí dístínse, sa ma de-ciar inteles cu once incercare de a grupa impreundopositia, fie si intr'o fustune, forma fiindu-mi indite-,renta. Astfel, cind, la sfirsitul anului in cursul cdruianationalismul-democrat, care era o scoald de etícd, ab,-.dícase in fata spírituluí nou, Indíterent la asemeneaconsideratfi, am plecat eu la Paris pentru lectiile si cerce.-tdrile mele, si i-am dat in scrís d-luí Argetoianu, care-siurmaría cu stdruintd scopul, voia de a incheia cu natio-mill, la carí acum dorinta de putere biruía totul, intele-gerea pe care ar crede-,o de cuviintd, n'am schímbat unsingur cuvint asupra conclitiilor, gata de a le primí cuacelasí despret pe care contíngentele politice mí-I ínspi-.rasera sí care nu fdcea decit sa creascd din zi in zí. Eramhotdrit sd md intorc din straingtate numaí dui:A sfirsítul unortratatíve pe care le banuiam cd vor fi lungí sí grele, desí erau la indemind punctele pe basa carom d. Maníufdcuse trecdtoarea intelegere cu teranístii; se pare cdsíngure asigurdrile d-luí Argetoíanu, totdeauna bine laCurte, cd regele Ferdinand, doritor de a scutura stdpi-nirea luí Ion BrAtlarru, e díspus sa dea mostenirea uneíasociatii a noastre cu Ardelenii a hotdrit pe acestía dinurrnd a se uní cu noí, trite° formula pe care o ldsau asade vagd anume pentru ca apoí sd reclame pentru dinsilcela ce doríau mal presus de once sí ce erau sa si albdde fapt: conducerea.

Mí se scrisese la Paris de d. Argetoianu cd toate s'auaranjat, cd va cduta sd-mi asigure o conducere pe caren'o cerusem, sí fiíndcd-mi dddeam sarnd ce ar putea ea sd.

Supt dIctatura mascatà a lul Ion I. BrAtianu 103

insemne cu astfel de oameni, crescuti astfel si deprinsi

cu un astfel de sistem politic. Toate aceste amanuntepersonale imi erau, de altfel, atit de indiferente, incit,cind am fost intrebat daca primesc ca fusiunea sa se faca

si mai larg, cu insusi generalul Averescu, a carui ac-hine, imitind pe a fascismului Malian, o criticasem aspru,socotind-o periculoasa, si pentru aceia ca altii, fara niciunscrupul, vor imita-o, am telegrafiat ca admit bucuros s'i

fara vre.-o rancuna.Veniam deci, dupa luni de fericita muncd intelectuala,

de care va fi vorba in alta parte, in acest mediu de ne-sinceritate s'i de intriga, asa de defavorabil pentru pre-gatirea unui regim cu totul deosebit de al liberalilor,cum il doriam eu, Jara sa stiu ce sint in noua combinatiesi ce se cere de la mine.

Ce se cere, am afiat-o indata. Atacul hotarit, fara nicioreserva si nicio erutare, contra unui regim care separea ca ar putea inca de atunci sa se prabuseasca. Ast-fel, judeca d. Ar/etoianu, conducerea mea s'ar impune".Am satisfacut, in sesiunea prelungitä asupra primaverii,aceasta dorinta a aliatilor s'i tovarasilor miei, infruntindpe dictator, care, profund jignit de indrazneala mea, si-aparasit furios locul din fruntea bancii ministeriale.

Ce trebuia sa am in aceasta mestesugita tovarasie, mi-adovedit-o imediat actiunea neobosita a d-lui Maniu.Plingeri, transmise cu aierul profund $i misterios care ise cunoaste, de d. Argetoianu, m'au adus la gestul generosde a ruga, printeo scrisoare publica, pe d. Maniu sa maajute, in acelasi rost si cu aceleasi drepturi, la conducereaunui partid in care se adunasera, fart' nimic comun, oamenide toate spetele. M'am grdbit sA-i. propun 0 o impartire arosturilor, eu reservindu-mi numai pe acela de directiegenerala fara sa ma amestec in cela ce se numeste,trivial, dar corespunzator cu adevarul, bucataria de par-tid". In aparenta satisfacut astfel, capetenia Ardelenilor n'a

104 0 viatl de om

intarziat sa faca us de drepturile" sale : n'am ajuns a pre-sida o singura data comitetul de conducere, in care.-I ga"'siam totdeauna instalat si decís sa inlature once imix-tiune, fara ca el insusi sa represinte o vointa vesnic treazd,sprijinita pe o adevarata cunostinta a lucrurilor, ca unul carese mira ca la Bacau sint felinare, sí a oamenilor, cei dintara veche fiindu-i cu desavirsire straini. Bietul mieuamic Cihodariu, care fusese asa de bucuros c s'a fa'cutfusiunea, a pastrat numai teoretic situatia de secretargeneral, caci minuitorul masinii de partid nu recurgeaniciodata la dinsul, ci se servia de tinarul fiu al

piletenuluimieu, si politic, Lugo,ianu, pentru ale carui in-demanari de englezeste, capatate in America, d. Maniu aveao admiratie nemargenita. Cind a fost vorba si de intele-gerea cu teranistii, foarte dirji, cu taiosul cuvint al d-ruluiLupu, nu s'a putut ajunge la niciun capat, inttlnirile huidmai mult un prilej de certe si de jidniri, tocmai in mo-rnentul cind se impunea mai mult o loaiala conlucrare.

La sentimentele pe care le aveam fata de regimul carese eternisa fara sa poata da o singura creatiune serioasasi durabila se adaugi mai tarziu revolta fata de lovitura pecare, la inceputul anului 1926, temutul domn neincoronatal terii, stapinit din ce in ce mai mult de o pagina pa-,tima de a domni, strivind totul supt o mina mult maigrea, de si inmanusata, decit pumnul" de sfidare ald-lui Argetoianu, o dadu in chiar cuprinsul dinastiei, pecare credea ca o poate conserva numai in felul pe careI 1-ar impune voluta sa necrutatoare.

Nu vazusem de mult pe Printul Mostenitor, pentrucare aveam o sincera afectiune, cu o reala pretuire a in-esusirilor sale de inteligenta, daca nu si de o vointa necon-tenit aceiasi si putind serví ca o basa política in asa degrelele imprejurari, care devenisera si mai ingrijoratoareprin reaua stare de sanatate a Regelui. Ultima °ara, la

Supt dletatura mascatl a lul Ion I. BrAtianu 105

masa data la Curte pentru intoarcerea sa dinteo lungdcdlatorie, manita a-1 desface de legdturi la cara linea incd-asa de mult, sí dinteun cavalerism laudabil, putusemconstata cit ti folosiserd aceste drumurt in largul lumii,pdnd in India, in Iaponia si in Egipt. cità folositoareexperienta adunase sí cit de bine o stdpinia. De atunci,casAtoria cu princesa Elena a Greclei, femeie foarte binecrescutd, cu multd chibzuiald sí masurd in toate mani-festante el, atit de discrete, si simpatica s'i prin insusi-rile ei física, legase sí mai strins de Mostenitorul Tro-nului sperantele intr'un viltor in care asupra tuturoran'ar mai apasa asa de intolerabil spiritul de partid incor-porat in trufia lui Bratianu al II-lea. De si opositia,jipad de atitudinile dictatorului ministerial, a refusatinvitatia, facutä cu un gind de apropiare intre oameniipolitici, la botezul copilului carilla I. s'a dat numele, plinde glorioase amintiri, al lui Mihai Viteazul, aceastd así-gurare a viitorului dinastiei a umplut de bucurie pe totiaceia cari intelegead ce poate sa insemne inteo demo-cratie imorald si necontenit tulburatd garantia de ordinesí continuitate a familiel domnitoare.

De si se vorbia, de la o vreme, dar foarte putin, decitiva initiati numai, de o noua pasiune a Printului, desi o calatorie in Italia il facuse sä capeta simpatie pentrufascism si el descoperise ca agent al madi prefaceri tocmai ped. Argetoianu, nimic in atitudinea si in actele sale nu anátacd in interesul terii ar fi sa se lea masura, atit de extra-ordinard si plina de cele mai mallo riscuri, a inlaturdriiviolente sí in ce conditii de publicitate grosoland, unit4Cu cele mai tirite calomnii 1, a unui finar frumos si

voinic, stapin pe multe cunostinti pretioase, initiat in ros-turile armatei sí lubit de tindra ofiterime, care, apoi, schitasi programe culturale potrivite cu nevoile morale ale teriisi cu dorintile unei generatii asupra cdreia lunga sí

greaua mea predica nu ramäsese fard influentd.

106 0 viatä de om

$i totusi Ion Bratianu era hotdrit sd sfarme ultima pie--deed in calea unei dominatiuni, pe multd vreme asigu.ratá, a partidului sau, si, astfel, el, seful until guvern impopu-lar, al cdrui sfirsít se apropia, indräzni totusi sd impund sla-biciunii unui tatd bolnav de o teribild boalä, care seputea banui inca de atunci, o hotdrire la care Regele eraindemnat sí de factori cp.' nu se pot nurni färd durere, unii,si fara desgust, altii.

Chemat la Sinaia pentru a exprima o pärere intr'ochestie pe care nimic nu facea s'o presimtd a/tii decitputinii initiati, am fost instiintat din vreme de citiva prie-,teni, cari mirosiserd secretul, de ce e vorba. Cu toatä putereasufletului míeu eram contra mäsurii neindreptatite si

brutale. in drumul spre castelul unde asteptau si dd.Maniu si Vaida, ca si representativul personagiu rural caree d. Mihalache, prelucrat de intriga luí Stere, pus si el lacale de d. Stirbel, care avea motívele sale de a donisd se mintuie cu Printul, am vdzut iesind in automo-bilul Presidentiei pe Ion Bratianu. infasurat in blandparintelui sdu, cu cdciula trasa pe urechí, sever si palid,el intrupa in acel moment ca priVire si atitudine toatàpolítica nemiloasd pe care o dusese lungi ani de zile,unind bínele cu 16111, dar totdeauna cu preocupatia,decisivä, a íntereselor grupdrii sale si a cerintilor imen-,sei sale mindrii. De ambe/e 0'0 ochii eau inti/nit cu aexpresie care corespundea unei absolute imposibilitalfde a ne gäsí vre-odatd pe acelasi drum. in acel mo-ment, eu care nu md pot opri mult timp asupra persoa-nelor, mersul lucrurilor insusi interesind mai ales, cume si firesc, pe istoric, want pe Ion Brdtianu.

Regele Ferdinand, la care am fost íntrodus dupd cevdzusem, nu fdrd greutate, pe regína María si nu evremea sd spun ce impresie am cules din intilnirea cu,acela a aril mare operd nationald o admirasem sí oajutasem la Iasi , era un om descompus de durere, care,

Supt dictatura mascatà a lul Ion I. BrAtianu 107

vorbínd, cu neasteptate destaínuiri, imí uda minile de/acrimi. Fiul sau, plecat la Venetia, nu raspunsese cumse astepta la staruintile parintesti de a se intoarce :era o cumplita lupta de familie, intenta de rauvoítoriinteresati, care ma ingrozia. Am cerut favoarea de 4intervení eu insumi pe ling Print, gata sa plec in Italia;am pi-opus cu staruinta macar o aminare a decisiunii, símí se paruse ca am capatat-o, ceia ce m'a facut sa ocomunic cu bucurie asociatilor mieí ardelení, complectdesorientati sí preocupan numai, ca toti ceilalti, degrija sa nu piarda perspectivele de a ajunge la putere.

Dupa amíazí, la ceasurile chic', in trista solemnítate aCastelului Peles, in sala de Consiliu de pe vremuri,unde e u atita demnitate s'i regala mindrie presidase regeleCarol pe sfetnia sal din boterime, cad stiau sa deje de-cena si actelor celor mai neplacute, asteptam, ministri,conducatori de particle, cu dd. Maniu 0 Vaida impreuna,sosirea, care intirzia, a RegOui, príns intr'o ultima sfortarede a-1 duce, la actul iremisibil.

Am deserts aiurea neuítata scena, cu sovairile unor oa-meni fara caracter, cad cautau in resursele lor íntelectuale,nu prea bogate, tot ce putea sa fie echívoc si evasiune,d. Maniu biruind pe ton in aceasta privinta, pe cind ro-.tundul provincialism incliscret al d-lui Vaida avea macarfranchep in acceptarea dorinni regale, imbracata in formelecele mai dure, ca sa para ca e vointa, si ca. vointa aceastae a luí, numai a luí , cu lipsa sfatului celui bun de la acelcare, in suprema situatie ierarhica a Bisericii, ar fi pututvorbí mai tare decit oricine, cirja luí fiínd altceva decitbetigasul de orhestra al unui sef de partid, cu ingimfa-rea luí Ion Bratianu, lovind cu pumnul si graseindmaieStos felicitarile pentru Regele care Inca odata s'ainvins", cu triviala satisfacne a luí Al. Constantinescu,strígind ca ímedíat decístunea sa se dea la Monitoriu".Regele a trecut in fa acelora cari nu cutezasera a

108 0 v1at5. de om

impiedeca greseala sí, ajuns la mine, mi-a amintit exern--plul luí Carp, care n'a vrut razboiul sí apoi totul a íesitbine, tar, fata de rechemarea aceasta a omuluí care n'a stiutlubi, eu í-am observat Regeluí ca in impotrivirea mea deunul singur era la míjloc sí lubire.

Afara, bunul general Rasovíceanu, care ma conduceala gara, avea lacrimile in ochí. In tren, ceilalp vorbiau deonce, ca la capatul unei intilniri fara importanta, d. MI-halache, retras la o parte, facindu-sí cuvenítul raportlui Stere, care se vedea revenit pe scena politica príninteresatul sprijín al d-luí $tirbei.

Au urmat acele audiente din Bucurestí in care Regelecauta sa vada daca numirea unei regente e sau ba onecesítate imedíata. Dupa o conversatie cu d. Hiotu,maresal al Palatului, care mí-a spus in ce forma nedi-,bace dusese la Venetia somatia intoarcerij, am mers inodaia suferintilor si indoielilor, masca1 e cu aceíasi apa-renta energie si luare a intregií raspunderi, numai dupace fusesem asigurat ea nu se va incerca a ma face sarevin- asupra unei nezguduíte hotariri. 1mi propusesemsa nu ajut pe Rege a vorbí si sa dau un síngur raspuns,acela pl unei desaprobari definitive a actuluí indeplinit.M'am tinut de cuvint sí am cautat curajul care trebuíapentru a fi marturul chinuluí supra,-omenesc. Se pare caSuveranul a socotit ca o ofensa faptul ca m'am ridicat duparaspunsul unic pe care H dadusem, fara sa astept o con--cediare, sí era minie in glasul sau cind am aruncat acearresponsabilitate pe care cavalerísmul sau jertfitor vi-oatribuia, asupra facatorilor de rele" earl erau pentru mineministrií sai. - Sint consilierii mid" / -$i o tara ititreaga seintreaba de ce nu se desparte Maiestatea Voastra de dinse.Ne-am revazut de atuncí rare ?xi, intimplator sau cindcerea o neaparata datorie, s'i regele Ferdinand, asa timidcum se infatisa, nu era om care sa uite, si n'a uitat.

Aceíasi rusíne ca in Consiliul de la Sinaia a fost la

Supt dictatura mascatA a lul Ion I. BrAtianu 109

Camera, Cutare nu stia cum si stríge mai tare de la tri-buna aprobarea sa pentru hotarirea regaid, intrecind sídirzenía, cu aceíasí incruntare de spríncene si acelasi gest depumn, a primului mínistru ; allii, ca dd. Manin si At,-getoianu, nu stiau cum si gaseasca o mai subtila for--mula de alunecare si se straduiau si-mí impuna o tacerepe care, cu o zbucníre de indignare in glas, am rupt-opentru a-mi stríga convingerea. Apoi toata lumea a trecutla gríja ínterese/or momentului, gata iíreste si aclame laceasul sau pe acela la a caruí condamnare contribuisefiecare dupa puteri, fara ca el insusí, prins de o crísa devoinla, si fi facut cel mai slab gest de aparare, ba mergindchíar pana la desavuarea formal& in scris, a aparato-,rilor saí.

Actinia nu mal eran doi stapini in Romania, ci unulsingur : Ion Bratianu. Dinastía de fa Arges biruise cutotul pe cea de la Sigmaringen. In neexperienta patriar-hului, in formalísmul juridic al magistratului Buzdugan,care totusí va incerca une/e gesturi fa/6 de cine in e/egeaa.-1 porunci ca unui subaltern de la un birou oarecare,in lipsa de chemare a printului Nicolae, inzestrat totusiCu o sinceritate si un loialism care.4 vor da in vía/a multeceasuri bune, el nu putea si vada nido ingustare a unelautoritap afirmate cu atita stralucire.

Mai lipsia un /ucru pentru deplina asigurare a acesteiatotputernicii care nu banuia ca pe linga prevederileomului sint sí hotaritile unor misterioase forte care dís-trug cele mat solide edificii ale calculelor celor mai precisesi ca impotriva acestor sentinte nu e mijoc de aparare.Trebuia o lege electorala, imprumutata de la fascísmulitalian, care avea un intreit avantagiu : acela de a distrugeonce valoare a votuluí pe regiuní, unde se alege omul,pentru a-i substituí votul pe /aril, unde se voteaza par-tidul, acela de a reduce importanta minorita/ilor nationale

110 0 viatl de om

V acela de a zdrobi, prin insusi acest vot pe tara, cit siprin clausele care impun insemnate sacrificii bAnesti, totce se putuse injgheba ca partid mic.

Dupa pronaulgarea acestei leí, dictatorul se retrase casa reapart, cind ar fi vrut, mal puternic decit oricind(Mart 1926). Dar, pana a nu ajunge la partea pe caremi-au dat-o imprejurarile, 0 acum asa de vitrege, in re--solvirea crisei care se deschiclea prin aceia ca despotulluase vacanta pe citeva luni de zile, o privire asupramuncii intelectuale din acestl doi ani in cad ea a fostsingurul mieu adev6rat sprijin 0 singura mea mingifere.

0 mare parte din aceasta activitate, pe care n'as fjertfit-o pentru nimic in lume ca sa-mi resting tot gindulsi fapta asupra unei vieti politice sterpe , numai de intrigisi de interese personale, a fost in legatura cu drumurilemele in Apus.

Provincia francesa o cunosteam nu numai prin intaiul'drum de informatie generala. Numit doctor de onoareal Universitatii din Strasbourg, mersesem, indata dupd rAz-boiu, in capitala Alsaciel reocupate de Franta, unde amgasit urmele bogate, dar greoaie, ale sfertului de veacpetrecut supt dominatia germana 0 calduroasa dorinta aFrancesilor de a relua legaturile de tot felul cu provinciacare li 4parpuse doua veacuri. 0 mare opera de res--taurare culturalg se savirsia acolo, in umbra maretei ca--tedrale, in fata Rinului care desparte doua civilisatil,aproape cloud lumi, si toate sacrificiile se faceau pentruca institutlile de acolo sa fíe la cel mai inalt nivel. Inmijlocul colegilor invesmintati in togele lor colorate, dupavechea si buna datina, am vorbit despre nationalitatilereale si cele aparente in Sud-Estul Europei si, destul destingaciu, am vrut sa schitez o privire generala asupraartei romdnesti. Incepusera a veni acolo, unde cimitirulde razboiu cuprinde pe bietii nostri soldati, pusi de Ger-

Supt dictatura mascata a Ltd Ion L Bratianu i 1 1

-maní la mínele de potasiu, si, de fapt, lasati sa moarade foame, studenti in teologie de la noi - altií mergeaula protestantii din Paris, cu cart am legat apoí relatil asa-de strinse, devenínd sí doctor de onoare al Facultatii. Ammaí revenít apoí la Strasbourg, invitat de bunul generalBerthelot care-si ispravia cariera militara in sítuatía decomandant al acesteí Alsacii, sí am fost gazdult - cine s'ar fiputut gindi la o asemenea mínune 1 - in chiar palatul degranít roz al luí Wilhelm al II-lea, am fost servít in far,-furille luí imparatesti, - sí acest mediu pe care i-I daduse,desfasurarea tragedieí istoríce suggera fostuluí sol al Fran-del in mijlocul miseriilor noastre povestiri, cuprínse numaiin parte el insusí o spunea in notele luí, care artrebuí gasite, despre momentele cele maí delicate si maisupuse discutiel din legaturile luí cu sefil armateí romanestí.

La Lyon, unde ma astepta, in chlar casa luí, buna Kit-mire a prietenuluí Focillon, mi se acordase aceiasí dís-,tínctie doctoral. Am putut cerceta in ragaz marele oras undeprimarul, un om politic de importanta d-luí Herríot, faceao asa de laudabíla opera de ajutorare sí inaltare a claseímuncitoare, dind lucratorilor, sotiilor si copiilor lor sa-natatea sí poesia gradinitílor din margenea ímenseí aglo-,meratil : intr'un díscurs la Primarie, seful radical isí arataincrederea in viitorul socialismuluí rusesc, pe care-I invi-tase la vestítul bilciu liones si-1 credea capabilgeneroasaHuge l de a-si plati datorfile fata de tolí creditorii sí,fireste, in rindul intalu fata de democratia francesa. Im-preuna cu d-rul Cantacuzino, care a tínut un frumoscliscurs, de o impecabíla rostire, am fost proclamat doctorde onoare in sunetul musicei militare, cum cere obis-nuinta pompoasa a locului, sí din nou mi s'a oferít prilejulde a lamuri parted care ní revine in desvoltarea arteí dedupa Bizaat.

La Academia din Lyon, care primia sí pe tinarul mleucoleg sí fost elev Oprescu, asa de strins legat de d.

112 0 viatd de om

Focillon, initlatorul luí in studille de arta, am vorbit, camembru strain, despre problema situarii regatului dac alluí Decebal ii m jlocul lumll barbare si despre adevaratulsens al campanillor luí Traian, aratind ca pentru mareleimparat, continuator al luí August, nu era vorba numaide o actiune locala, cu atit maí putin de presupusa ras--bunare a onoareí armelor Romei, invínsa supt Domitian,cí era o incercare indrazneata de a invaluí pe la Rasaritintreaga lume barbara, mat ales germanica, intocmaíprecum, cu atitea veacurí in urma, regele asiatíc Daríuveníse la gurile Dunarit pentru ca sd lea pe la spateincomoda í perículoasa barbarie scíta.

O ínvitatie staruitoare a d-luí N. P. ComRen, care intimpul razbaului facuse insemnate servicii propagandeiromanesti in Elvetía, unde acum se intorsese catru la Berna si represintant pe linga Societatea Natiuni-lor, m'a adus in mínunatul oras de supt Alpí, in Laid

límpedeluí lac asupra caruia se abat albe pasari de Mareveníte prín larga deschizatura a Rhemuluí. Acolo, gazduitcu cea mai larga prietenie de acest om atit de prímitor,am tínut conferintíle despre Sud-Estul european pe care,cu altele, le-am adunat la 1924: Cinq conférences sur leSud-Est de l'Europe. Am cunoscut acolo o societate co-recta, discreta, dusmana a tot ce e frasa í aparenta,pastrind sun calvinísmul strict al secoluluí al XVI-learari insusiri de cardcter si o simplicitate asa de simpatica.Voiu mai reveni acolo, de pe urma acelorasí staruintiamicale, spre a vorbi despre cultura. literatura bizantina,despre períoadele acesteía, despre Fotie, sfarimatorul mo-mentan al legaturilor cu Roma pontifical& si mi se vadecerne, in acele forme de o colegialitate fard zgomot,titlul, confírmat printeun vot, greu de capatat, al Adu-narií cantonului, de doctor de onoare al unei Universitatiunde nu lipsesc Rominíí. intre profesorii ei, unul ne cunos-,cuse de mult prin calatoriile sale de exploratie antropolo-.

Supt dictatura mascatl a MI Ion I. BrAtianu 113

gica in museul de neamuri al Dobrogii, 0 el ni va reveni,panO si in coltul mieu de la VAlenli-de-Munte : d. EugènePittard, un adevarat si bun prieten, pe care-1 intovärasiain excursii nu totdeauna usoare de facut sotía sa, femelede un mare talent literar, tare a iscalit Cu pseudonímulNoelle Roger pagini adinc dureroase despre spitalelerazbolului (Notes d'une infirmière) 0 a creat cu o imagt-nape cutezAtoare si absolut nouà o intreaga lume ineditOIn romanele el; d. Pittard va fi si patronul expositieinoastre de veche arta la Geneva. Ginclitor curagios síspirit de largO sintesa, sufletul omului intrece chiar si

opera, atit de solida, si el se exprim4 in marii °chi decalda lumina, in generositatea romantia a barbii salelarg rOspindite, in fiecare din gesturile temperamentuluiMu meridional, esceptie in cetatea reservelor putintelcam red. Am colaborat un timp si la Revue de Genève,publicatie foarte stímata in lumea internationalO, a aceluíspirit revolutionar care e d. Robert de Traz.

In 1923 si 1924 am primit o indoitd invitatie, determi-natà de sig.& si de legaturile noastre politice retente,de a visita Cehoslovacía si Polonia, dind conferínte incentrele universitare ale acestor ten i de o asa de energicdrevenire la viata nationalA nerd si asa de rnindre sil

arate opera impundloare realisatd in asa de scurtO vreme.

PregOtitd de multà vreme, in toate domeniile, printr'oindOrOtnicO muncO inteligentA, de o perfectO solidaritate,pentru ca, la vremea care ar yen', toate sd fie gata si lalocul lor, ca sO lucreze intr'o perfectä &motile, Ceho.-slovacia, conclus6 de senina intelepciune a cugetatoruluiMasaryk si, in afar& aparata de staruinta 0 incredereafostului profesor Eduard Benes, pe care am avut ocasíaa-1 cunoaste, descoperind citO vitalitate activa §i pre-,vOzOtoare se ascunde in trupul alit si nervos, in minteaiscoditoare de prolecte care nu se mai pArAsesc odatd

8

114 0 viata de om

formate, putea serví ca model oricarli teri, cit de veche,din Europa. Masele populare, in care nu lipsia totusi samintade nemultamíre, erau tinute intr'o ordíne exemplar*ajutind la aceasta sí o cultura elementara bine indrumata, jarputerníca minorítate germana, la inceput ca firestíle aspiratiipeste hotare, era potolíta prín chemarea de a participala o munca atit de fecunda i evident folosítoare tuturora.Agricultura fusese regenerata stlintific, i prín strinsa legaturacu o industrie asa de puternica, urmind pe cea de suptAustria si pastrindu-i debuseurile, care s'au intins chlarsI pana la hainariile din Bucurestí i la portelanele cu vedenidin Valenfl-de-Munte, pentru Romania, pana la deposítelepe care le.-am gasít tocmai in fundul Californíei, díncolode San-Francisco, pe drumul Mexícului. .5coala raspun-dea unor nevoí reale si invatamintul mai inalt servia cuspor o intoarcere brusca de la traditiile subgermanice laorientarea spre Franta sprijinítoare, iar cursurí de limbilepopoarelor vecíne faceau ca la Praga, unde lucra siprofesorul macedonean, asa de primítor fata de noi, Staca,sa se gaseasca sí destuí cari sa fi invatat romaneste, tri-mesuluí la Bucurestí recomandindu÷se chíar o cit de ra-pede inipare in límba pe care un Kunzl-jezerskí aiungeasa o inteleaga sí sa o scríe curat. In sfirsit, cultul trecu-

r lulu' era intretínut cu o nesfirsita iubíre i, pretutíndeni,nijíle edílitare eran perfecte.Am vorbít la Universítatea ceha din Praga, nu numai

de relatiile noastre cu Cehli, prín husitísmul secoluluí altrezítor I pentru literatura noastra, ca sí prín pe-

trecerea in acél oras a luí Maid' Viteazul fugar, dar sí deraporturile ce putea sa aiba acea mare míscare reforma..toare nu numai in domeniul religios, cu Anglia luíWycliffe fíreste, dar s't cu Eranta agitata de ídeí inoítoarein epoca, atit de cunoscuta mie, si mat ales in aceastaprivinta, a lui Philippe de Mézières. Am gasít aíci, undeminístrul Romaníeí, d. Híotu, ni crease o atmosfera asa

Supt dictatura mascatl a lui Ion I. BrAtianu it

de simpatica, si un tinar industrias, menit unel triste soarte,a carui eleganta sotie era hica unuf avocat din Bucuresti.

De la Praga am trecut la Brno, Brünnul austriac, asade vesel in acele zile de primavara, cu arborii in floareai strazilor largi, iar de-asupra Cu stinca, plina de prigoni-toare amintiri, a Spielbergului, inchisoarea politica vesni-cita de Silvio Pellico ; am gasit casa veche, cu largacurte i zidurile inalte, pe poarta careia se pastreaza, ase-zat in ragaz pe vine, cu ciubucu/ in gura si fata fericitade huzurul unei captivitati voile la crestini, un Alexandru-Voda Ipsilanti de piatra.

Putina lume se putea stringe aici pentru o conferintaIn limba francesa, in dart de profesorii cad m'au in-timpinat cu atita prietenie. Si mai putina insa in vechiulPojon al stramosilor nostri, devenit acuma,- pe basa mordeductii istorice, Bratislava, centru pecetluit pentru ot-deauna cm marca Ungariel teresiane, banal í prafos,monurnente, patriarhal i lenes, dar totusi lafaiat pe malurileDunarii purtatoare de atita viata O. peste albia careia trece-vintul invietor al atitor civilisatil. Aicr am gásit insa pebasta noastra eleva de la Bucuresti, raspinditoarea har-nica a cunostintilor despre Romint, mai ales in domeniulliteraturii, d-ra jindra FlafLhansova, fiica unui profesordin Praga, membru al Academiei cehe : era sa fiu maitirziu si doctor de onoare al Universitatii acesteia dinBratislava.

Stapinita de marele ei trecut, spre inchinarea amid-erau minate in lungi cete toate scolile, pana si la gigi-ha din clasele primare, puternic intiparita de un cato-licism fervent, care a ducea la procesiuni sate intregi cuprapurile i statuile colorate ale Ma donei ocrotitoare sitrintia la pamint päna departe de portile bisericilor, cu sutede lumini care filfiiau de cintece/e entusiaste ale multimii,pe credinciosii intirzíati, hotarita apoi sa domine, printeo

116 0 viatà de om

cultura chemata la lupta de fiecare ceas, minoritattle eicea ruseasca, pe care o despartia de Moscova prin vrajaistorica a Ucrainei, cea evreiasca, in ciuda pasiunii nationa-liste pentru caftan, perciuni i tichiuta, in care se vedeca Evreii poloni admira un fel de folklor special, de unfoarte dubios caracter simpatic, Ora regeluí Casimir s't aluí Ioan Sobieski faced, de la un capat la altul, o imp: estede Stat larg i puternic, solid intemeiat, cu toate aprigilecerte de particle pe care le-a zdrobit apoi, prin metodecare-í sint proprii, mística personalitate de visionar incal,-culabil a maresalului Pilsudzki , pe o constiinta national&

nezguduita.La Varsovia, am regasit atmosfera de secol al XVIII-lea,.

dar cu atita miscare libera pe car timpurile rusesti n'ocunoscusera, cu atita bucurie de a trai, masiva catedralaurita a Rusilor, sora mat mare a celei implintate in mij-locul Bucurestilor, fiind osindita la darimare ca lipsita.de trainicie" : dominalia ruseasca de peste un veac pareaca n'ar fi fost niciodata. Functionarul de la Externecare ma intovarasia m'a facut sa cunosc pe sefii, menitíunei existente efemere, cart dominau atunci \datatic& astfel : pe impresionantul presedinte al Seimului, pepitorescul Mihalache" polon, care postrase din costumulde acasa numai lipsa de guler, multamita careia ajunsesesí presedinte de Consiliu, pe cutare marunt, nervos síde sigur nu peste masura de frumos represintant alextremei stingi. Am fost presintat i presedintelui Woj-cechowski, bun batrin cu barbison alb, vechiu refugiatprin Elvetia, care vorbia incet, obosit, dar cu o patrian-hala ainabilitate, o germana cu accent. Dar, impotrivasfaturilor ce mi s'au dat, am cerut neaparat sa visitez,la retragerea de linga ora,, intr'o casuta cu scara delemn nevapsit, pazita de garda lui credincioasa, pe omulasa de puternic s't in aceasta abdicare momentana, carepregatia o lovitura de Stat ; cu maresalul Pilsudzkí am

Supt dictatura mascatA a Jul Ion I. BrAtianu

vorbít mult limp despre multe lucruri, cu ochil la fe--reasta care se deschidea asupra vasteí intínderí a sesuluipe care larga Vístuld ealAtoria spre Marea depArtatà.

Data aceasta, capítala polona mi-a vAdit sí altceva de-cit tainele archívelor sí bibliotecilor sale. Am cautatprín toate colturile urmele de trecut, sí, in luxosul castel,de stilul frances iubit de tinara í neastimparata &lie, alluí loan Sobieski, la Willamow, am patruns prin odAllemícute unde regele ostas a gus at, intre planurile rdzboinice,-care l-au dus de cloud orí in Moldova, humruri casnícede care era asa de dorítor, cu poesía ascunsd intr'unasa de voluminos trup ; imprejur, copacii bdtrini spu-neau din zvonul frunzelor povestí din vremile pompoase

eroice. Am avut i curíositatea de a rasbate in ghetto,-unde str'ada nu e decit locul permanent de intilníre agrupelor in laíbere lungi care amelesc invirtínd märunteafacerí, femeile cu peruca pe capul ras dupa tradípilecele mai vechi amestecindu-se in roiul zbirniítor, pecind de la fiecare din ferestí cite zece capete cu zulufise intínd ca sA auda ceva din ce se vorbeste jos.

De la Varsovía am mers la Vilno cea rivnitO de Litua-niení, curios sí interesant oras, in care citeva-ajung ca sä tred de la cetaluia vechlului cneaz lítvandin veacul al XIV-lea, azi in mijlocul unui parc bineIngtijit, la biserícile masíve, in stilul lesuit al secoluluí alXVII-lea, pe cind supt culoarul intunecos toatd lumease descopere inaintea icoaneí Malcii Domnuluí. Pe strd-zi/e pietruite zgrunturos trasurile se hurducd zgomotos, sícafenelele adunA tot felul de lume, intre care sí vdditi-aderenti al idellor Rusiei vecíne. Aid am regAsit pe unoaspete simpatic al cursurilor de la VOlenti-de-Munte, au-torul uneí scurte istorii a literaturil polone pe care pe-amingrijít sa o traducem in romOneste, tinarul mieu príetenGlixeli. Pentru o conferintd la Uníversítatea care poartAnumele vecinului nostru de pe vremurí stefan Báthory,

118 0 viata de om

cel mai mare Suveran al Poloniei moderne, dar odatasimplu Voevod, purtat si prin Moldova, al Ardealului,am luat cu mine iscaliturile de amintire ale colegilor caripeste citva timp imi vor face onoarea de a ma proclamadoctor de onoare al Universitatti lor.

Am trecut la Poznan, recuperat de la Prusieni, amestecde traditii ale burghesiei medievale din casele de cara-1mida rosie cu virfuri ascutite si de impunatoare" ziduriale mindrului Stat german, care, ca la Strasbourg, inaltapalate si puterii imparatesti ca si culturii-; mare oras plinde miscarea unei populatii deprinse cu disciplina si pusela munca din generatie i'n generatie : aici dorita indre-ptare catre Franta era numai la inceputurile ei.

In sfirsit m'am intors prin Galitia,- asa de cunoscutamie si unde am regasit vechi prieteni, a caror primirea fost mai mult pehtru oaspetele trimes de Romaniaarnica si pentru fostul presedinte de Camera, (Jed deo-sebit de ceremonioasa, cu primiri in gad, defilart pestrada si presintäri solemne ale colegilor. Abia intors prinfaimosul coridor", unde revisiile alternative ale celor douatea nu te lasa sa dormi, am ascultat la UniversitateaIagelonica, de glorios trecut, din Cracovia, toate cuvin.-tarile unei sedinti solemne a Academiei pentru ca laurma sa mi se comunice alegerea mea ca membru alei si ce bucuros m'am scuturat de toropeala discur.surilor pe care nu le intelegeam I In casa profesoruluiMorawski, urias asa de blind si atit de harnic cercetatoral trecutului scorn sale seculare, am putut cunoaste lumeaintelectuala cracovianä, si un foarte priceput profesor deistoria artei mí-a explicat amabil biserici si bisericute,colturi de veche frumuseta care-mi ramaseserä necunoscute.

La Liov am aflat, nu numai ceia ce cunosteam asa debine, oameni si lucruri, dar s'i o primire afectuoasa incercuri dincolo de cele universitare, vechea nobilimepolona invitind pretutindeni, cu bucuria de oaspeti s'i me-

Supt dictatura mascat6 a lui Ion I. Brdtianu 119

galabila ei amabilítate, in care tríete inca spirítul deli-catuluí secol al XVIII-lea. i, acolo uncle s'a strecuratatita vía moldoveneasca, am urmarit-o in plata undetreí Domní al Moldoveí au peril de sable din ordínulSultanului, ascultat la Varsovia ca si la lasi, apoí in bisericaluí Constantin Corniact, vamesul bogat al luí AlexandruLapusneanu, si a luí Miron--Voda Barnovschí, in aceiape care a inallat-o Vasile Lupu si care-í poartd Incazimbrul in frunte, in manastirea Basilitanilor, unde s'aucoborit, in veacul al XVI-lea, oase domnesti. Era o cu-,fundare in a facerile ca si In dramele trecutului nostruinaínte de a ma intoarce cu atitea impresii noua si cuatitea materiale de ístorie romaneasca.

Despre Cehoslovacia am vorbít intr'o serie de artícolecare n'au fost nicíodata retíparíte, in ziarul Adevarul",care, cu citeva luni inainte, publícase si observatille rnele asu-pra Parisului de dupa razboi.u. Conferíntile de la Praga, pecare le.-am reconstítuit, au fost editate de casa Orbís"de acolo, supt fitful Roumains et Tchecoslovaques, resumer

de trats conferences faites ez l'Universite de Prague en1923. Impresiile polone au fost cuprínse in carticícaNote polone din 1923, lar conferintile tinute in deosebí-tele orase se afla resumate in Choses d'Orient et de Rou-manie, din acelasi an. Academia Romina a publicat apolce gasísem ca informatie istoríca notia, in alte Notepolone", la 1924 : acolo se gaseste sí de multi neobser-vata si cu totul neasteptata de mine insumi descoperíre dinArchívele de la Poznan cu privire la importanta coloniede Rominí macedoneni care traia in acel oras, foarte pretuità,la sfirsítul secoluluí al XVIII-lea, sí in míjlocul careíafunciona ca pastor sufletesc Ucuta, autorul unei rarisimecarp de gramatica a dialectulul sau, tipdritd tot la Poznan.

Intre aceste cdIatorii se aseazd, inca in 1924, 0 oprirea

120 0 viat6 de om

la Genova vechilor si spornicelor mele studii, unde tot-deauna m'a asteptat cu prietenie cl na Tomellini, Romincdmdritatd cu un asa de distrat si de simpa tic medic siprofesor la Universitatea de acolo, care numai a disecatorlegist de cadavre cu cintec nu saran& Primit acolo cuo deosebitd afectiune, am cautat sa amintesc la Univer-sitate vechile noastre raporturi cu nobila cetate italiandavindu-si contoarele la China si la Cetatea-Albd, time-,Iinduli negustoril de clopote si piper de la Pera Cons-tantinopolei la Suceava secolului al XV-lea. Un resumatal cuvintarii a aparut intr'o publicatie locald supt titlulde I Genovesi nel Mar Nero.

Dar Iucrul cel mare pentru mine in ce priveste rela-Vile cu o strdinatate areia trebuia sa ne revelarn in toateprivintile a fost succesul, privit de multa lume de la noicu obisnuita invidie, care vestejeste totul, al congresului,primului congres de studii bizantine, care s'a put laBucuresti in April 1924, cu durabile resultate, ce secontinua, pentru cel mai mare folos al stiintii, si pdnda cum a .

La congresul de stiinti istorice de la Londra, in 1913,-se hotdrise cd viitoarea adunare se va tinea la Petersburgsi, cuprins in comitetul de organisare, pdstrez incdcirculara cu frontispiciul acestui comitet mejdunarodni".Rdzbolul a zaddrnicit insd acest plan, a cdrui realisare arfi fost, asa de interesantd. Congresul s'a tinut deci, la1923, fard participarea dusmanilor nostri din conflictulabia incheiat, la Bruxelles, intr'o atmosferd de aliatipolitici, singur numele orasului ocupat si terorisat atitalimp de Germani ajungind pentru a aminti teribila tragedie,ca si de, altfel, presenta izbucnitorului mare istoric belgianPirenne, o bucatd de vreme oaspete, pentru credinta fald depatria sa, al unei fortdrete germane. Cu toatä lipsa Germani-lor, a Austriecilor si a amicilor lor, afard de cei cad intraserd

Supt Mamma mascatA a luí Ion I. BrAtianu 121

in Societatea Natiunilor, in care se puneau atunci, la ince-put, cele mai marl sperante,, congresul a fost plin de viatasi de vole buna, intr'o atmosfera de o solidaritate perfecta,hranita de amintiri recente care se intindeau í asupraaltor domenii decit ale stiintli. Venit cu o zi mai tarziu,am gasit locul mieu in comitet ocupat de Elvetianul deCrue, cercetator al secolului al XVI-lea, dar mí s'a oferitcompensatia de a tinea cuvintarea de inchiciere, la care s'aadaus, fara ínvitaie, aceia a unui Amere n. Aceste citevacuvinte, pline sí ele de alusti fkesti la situatia morala a/umii in ace/ moment, au fost primite cu caldura de omulcare stía mai multe decit oricare din contemporanii salsi care /e avea la indemina in flecare moment, SalomonReinach : de atunci dateaza legaturi care m'au onoratfoarte mult, facind din el si un colabora tor at revisteifrancese in care se va transforma in curind Suletinul"Institutului mieu.

Atunci cunosteam intaia oara voioasa capitala a Bel,-giel, oras modern in mare parte, linga vechile cartieredin margine pline de un umbrit pitoresc ; alei largi, strazibine trase sí perfect legate intre ele, masive constructii,ambitioase intr'o tara care abia era pe pragul centena-riului el ; o lume bucuroasa de a trai si infatisindu-si cumindrie bogata viata de familie. Dupa maretia putin camsumbra a Parisului, marele oras belgian parea ca traieste,

In zilele reci ca de toamna, supt razele unui soarecare nu se oboseste.

Voiu reveni acolo, regasindu-mi cunostintile, in curindprietenii, pe cari mi-i fa'cusem in timpul congresului. Inprimul rind al lor era d. Henri Grégoire, cea mal uirni-toare figura de rascolitor al tuturor problemelor din toatelocurile í timpurile, iar, In materie de limbi, stlindseste sí gata sa invete romaneste, trecind tot asa de usorde la versul elenic din tragedille pe care le-a tradus la-formele artificiale ale bizantinismulul i ajungind pana la

122 0 viatl de om

greceasca de azi, pe care fostul membru strAáln al colíífrancese din Atena o vorbía ca pe tropria sa francesa,precum sí príetenul sau, un distins arheolog, d. Graíndor,ambit represintanlí al unui tíneret belgian, grupat larevista de actualitatí le Flambeau, care intra in viata Onde energía trezitd de suferintile i incordarile razboluluí.

In sec/ia destinata studiilor bizantine s'a ivit intr'o zi,

dintr'o conversatie cu d. Grégoire, ideia unui congresspecial pentru aceasta materie, asa de bogata si mai alescu atitea prelurgiri in viata popoarelor care se gasesc peteritoriul fostuluí Imperiu de Orient s'i care au mostenitatita din formulele i manierele Bízantului. Am oferít caprim loe de intilníre, pe care 1-ar desemna si initiativamea din 1913 de a uní in aceleasí cercetari pe totíepigonlí bizantini, Bucurestii, si propunerea a fost pri.-míta cu caldura, ramínind sa se capete asentimentul unorfactorí asa de hotaritori ca d. Diehl si descoperítorulrosturilor iconografieí bizantine, ale aril !frill le-a fixatde la inceput, printr'o carte de neinchipuita rabdare, d.Gabriel Millet.

Foarte rapede, in deosebíre de alte pregatiri care 1in

ani intregí de zile, am luat primele masuri pentru adu-narea care era sa se lie in 1924. Guvernul romin, ínfluen-tat de obisnuitele interese si pasíuni politice, nu se arata deloe bucuros sa spriiine o initiativa a carii indeplinire, fíesí in ciuda multora, trebuía sa faca onoare Romaniei.Daca ministrul de Instruciie, bunul míeu coleg dr. C.Angelescu, un amorezat de scoa/à, a acordat o nefn-semnata suma pentru a preintimpina bine socotitele chel-tueli, daca ni s'a acordat gratuitatea pe calle ferate s'i

vagoane cu paturí pentru excursia finala, care trebuía salase neuítate amintiri oaspetilor nostri, Ion Bratíanu de-clara ca Statul nu poate patrona ceía ce i se parea aaventura usurateca a aceluí Iorga caruia numaí dupa suc-ces era sa binevoiasca a-í recunoaste singurele insusiri de

Supt dictatura mascatA a WI Ion I. BrMiami 123

animator" (si cum s'a prins de rapede calificativul pentru amargeni cit mai strins rostul ce as putea sa-1 am, si in mice».Cind insa invatatii francesí si belgieni au aderat cu pla-cere, cind .s'au anuntat participari italiene, cind s'au in-serts vecinii nostd, chiar si Bulgarii, prin merítosul arheo-log Filov, Sirbii, Iugoslavii in genere, pana la un sim-patic German de la Liubliana-Laybach, care nu ne vauíta niciodata, anuntindu-se in numar mare, tar Grecilavind a fi represintati prín maestrul studiilor de archen-logie medievala la ei, d. Sotiriu, sí prin profesorul Ku-geas, care, ce e drept, a obiectat ca nici tara, mid omuln'ar fi trebuít sa vie in prímele rinduri ale bizantinolo--Mel , cind s'a aflat ea din Anglia va vent ilustrul ba-trin Ramsay, in drum spre Asia Mica a studiilor salepermanente, sí chiar America sí-a ales un participant,acea otravita lume politica a inteles ca nu-í ramine decitsa dea adunarii concursul oficial. Regele sí Regina erauin calatorie prin Apus, sí ni s'a refusat in lipsa Suvera-,nului o receptie la Palatul Regal, dar Printul Mostenítorsi gratioasa luí sotie au primit Cu atentie pe congresisti,carora aceasta tinara pareche, atit de unita inca, li-a facutcea mai buna impresie ; printul Carol a schitat chíar fru-mosul gest de a aduce cu banii sai pe gloríosul bízan-tinolog rus, patriarhui studiilor de arta in acest domeniu,Condacov, refugíat la Praga, de unde a intrepríns la not ul-tima sa calatorie pentru a ni face o conferinta, bogat ilustrata,despre costumul bizantin.

Temele tratate au fost foarte felurite, s't de un deose-,bit interes. Eu-arn vorbit despre originile iconoclasmului",semnatind neasteptata potrivire a politicii religioase un-mate de imparatii dusmani al ícoanelor adunatoare deavert si hranitoare a legiunilor de calugari cu aceía pecare fata de monahismul budist au urmat-o, din ace-least motive físcale sí in general ¡alce, impira/li depdr-tatei Chine ; scrisorile famillei Doamnei Ecaterina, gasite

124 0 víatd de om

-odinioard la Venetia, au servit pentru a semnala unelefenomene din greceasca vu/gard. Tinärul istoric Gheor-ghe Bratianu, abia intors de la studiile fAcute in Paris,dddea cele d'intaiu co. nclusii, prívitoare la Pera, culesedin cercetdrile sale privitoare la comertul Levantului. Or-,ganisatorul de fapt al congresului, fostul rnieu elev C.Marinescu, cel mat, bun cunoscAtor dupd Rubio 1 LIfich, -care si el si-a trimes comunícarea, al relatiilor Aragonuluicu Orientul, si-a atrasy cu statul sau major de ambesexe, recunostínta tuttwora, in acelasi limp cind a luat oparte foarte onorabild si la lucrdrile stiintifice ; cl. Gh.Murnu a incercat sa cistige pentru Romíni pe Comneniiimperiali, si in discutlile de drept intre d. Paul Colli-net, de acum strins legat de noi, si un tindr adversaritalian a intervenit profesorul cernautean Spulber, careera sd publice si sd traducd unul din textele juridice bi-zantíne. Numal profesorul de studii bizantine la Lint-versítatea din Bucuresti, d. Demostene Rousso, om deeunostinti asa de vaste, dar si insondabile, reservin-du-si totdeauna ceva nestiut pentru a-I scoate inainteaoricui s'ar ocupa de acelasi subiect, si proprietarul uneiimense biblioted, s'a tínut, afard de relatli personale cuconsingenli sdí, total la o parte : dacd n'ar fi pastrataceiasi atitudine fata de congresele urmatoare, s'ar fi pu-tut atribuí aceastd separatie unei jigniri de amor-propríupe care nimení n'avuse de gind, si n'avuse de ce, sà i-,oaducd.

Dupd- cele trei zile ale congresului, in cursuf cdrora chiarau fost receptii si. excursii si la casele de tara, asa deluxoase, ale d-lor tirbeil si Valentin Bíbescu, fostul rege alGreciei, Gheorghe, sí princesa Elisabeta, gdsindu-se in fatacelor dot republicani din clanul care-i rdsturnase -, sí totuls'a incheiat prin darurí Matte de no' oaspetílor, in produseale artei populare, au urmat excursille, potrivite in asafel, íncit in cel mai scurt tímp si fdrd nido osteneald sd

Supt dictatura mascatà a tut Ion I. BrAtianu 125-

se vadd ce posedäm ca arta post-bizantina, tot asa la manas-tirite Domnilor moldoveni in Bucovina, unde, de la co.-pacii infloriti ai Capitalei romdnesti, ne-am trezit intr'ointdrziatd fulguiald de munte, ca si la creatiunile stdpi-nilor Terii-Romdnesti, si in Oltenia, de la Neagoe Basaral)pana la celalt Basarab, din secolul al XVII lea si al XVIII.-lea, Brincoveanu. Pretutindeni aceastd revelatie a impre-,sionat adinc, putindu-se verifica in ce prívete frescelebucovinene pdrerea mai veche, asa de admiratoare, aunui Strzygowskí ; intram din acel moment in constiintade frumusetä a atitor fruntasí al stiintii apusene; de peplatoul cetätii Suceveí d. Gay, de la Universitatea dinLille, privind in amurg larga desfdsurare a satelor albecu ascutitele turnurí ale bisericilor rdsärind din mijlocullívezi/or, totul asa de potrivit eu aceastd tarind galbuiedin care se desfdceau cele d'intdiu tufe de larbd deasd,nu s'a putut impiedeca de a spune cd e una din cele maifrumoase privelisti pe care le-a vdzut. Lumea participa,primäriile ca si particularii, in chipul cel mai cdlduros laintimpinare, sí mesele oferite erau prilejul line adevärateinfratiri a sufletelor : rare ori in viaja mea m'am simtít asade mindru si de fericit ca fatd de aceastd spontanee re-alisare, \Thad Brdtianu el insusi a fost prins de o pa-.trioticd emotie s't prin nepotul sdu Gheorghe mí-a declaratcd pune la dispositie citeva milioane pentrti a se intemeíala Bucurestí un Institut de studii bizantine, pe care nu-Iavem nici acum, el pretínzind mai tärziu a voia sa facd'

dInteinsul un fel de adaus la Seminariul respectiv de laUniversitatea bucuresteand, adaugindu-se, dupd pdrerea,luí, si represintanti al celorlalte, cari nu s'au adunat insdníciodatä.

Iugoslavii au cerut al doilea congres la Belgrad, undeerau sd se adune peste treí ani si represintantii Statelorpang led dusmane, care intraserd pänd atuncí in toy-a-,rdsia e pace. Inainte de a ne despartí, dd. Diehl, Millet,

126 0 via¡A de om

Gregoire si cltiva Inca din principalii represintanti nationals'au intilnit in casa mea pentru a decide ca, pe ling asade meritoasa revista bizantina de la München a luí Krum,-bacher, la care colaborasem í eu cu un studíu despre Latíni

Greci in Orient in secolul al XIV-lea" sí cu care a-vusem multe legaturi trecatoare, sa se creeze inca una,de limba francesa si de un caracter mai putin strict filo-logic ; s'a ales titlul de Byzantion" si se oferira s'o orga-niseze sí s'o conduca dd. Gregoire i Graindor : ctitoriaaceasta a primului Congres de bízantinologie, care a a dugmad servícii stiintii, traieste sí pana acum, bine asiguratapentru irlitor i bucurindu-se de o larga colaboratie, sídin partea Rusilor, de toate categoriile. Si alte planuri seintrevedeau Inca de atunct Din parte-mí, cu acest prilejam prefacut suptirele mieu Buletin al Institutului sud-esteuropean" intr'o mult mai incapatoare revista trimestriala,Revue Historique du Sud-Est européen.

In anul urmator, 1925, cind am vorbít la Sorbona desprerealisti in Romania ca marturi al yield socíale

din vremea /r", popularísind astfel, dupa teatru, consi-,derat supt acelasi raport, si nuvela í romanul nostru, amcalatorit in provincia francesa si la Bruxelles pentru aduce unora din principalii participanti al congresuluicoratiile pe care li le acordase Regele, exemplu care nus'a putut urma, i din causa unei participari tot mai largi,la urmatoarele congrese de studii bizantine. Am fost sledla Lille, marele centru nord-estic de industrie si de co-mert, unde am gasít o alta Franta decit cea din París, cuaplecarea locala catre viata gustata puternic í familiarsi catre asociatiile strinse. Am linut acolo, unde studentiltraiest ca la Universitatile germane, in cluburi pline defum si de zarva, o conferinta de care nu-mi pot aduceaminte fara parere de rau: in sala rece, goala, trista incare am vorbit í alta data, dar totdeauna apasat de mediu,deci prost, citeva persoane aparindu-se contra curentuluí

Supt dictatura mascatà a lui Ion L BrAtianu 127

ascultau o expunere al carii fir s'a cam incurcat. La spate,tinde erau colegii mid, un medic mal pufin tolerant alasat sa se auda judecata : Une bien mativaise conference,cela ce bunul, prietenosul rector a cautat s'o acopere,apoi chiar judecatorul mieu la masa de sara, unde mí-alaudat trista exhibitie, gura furindu-ma sa zic : O spui d-tafiindca esti politicos, dar allii, mai putin politicosi, au spusaltfel". Dar meritata jignire s'a ultdt in atmosfera prie-tenoasa a serii, cu discursu/ inflacarat si popular al con,-silierului comunal socialist l cu cintecul, facut anumepentru decorare, de un vesel profesor de literatura en-glesa. O excursie la Roubaix in acelasi aier de funin-

ne mi-a vadit clineasca munca a postavarilor continuind'seculare traditii.

La Clermont-Ferrand, am mers sa gasesc pe unul dincel mai simpatici membri al Congresului, viitorul mieuprieten Louis Bréhier, carula niciun domeniu al vietiizantine nu i-a ramas inchis, arta, cu nesfirsitelecatele ei legaturi, pasionindu-1 mai ales, intr'o opera carese imbogateste necontenit. intr'o eleganta veche cladire

locuinta din secolul al XVIII-lea el linea leche la omasa ingusta cu eel citiva studenti carora li facea istorieantic& Supt o calauzire asa de competenta si de priete-was& am cercetat orasul ridicat pe terna vechii Arvernii,Ora vulcanilor stinsi si a ultimei lupte de independentagalica supt Vercingetorix, cu impresionanta catedralasumbra í vecinatatea, peste cimpul pe care-1 ocupa fabricade cauciucuri de automobil, cu lucratorii in mare parteleften" Italieni, a medievalului orasel Ferrand, pastrindfatadele pirlite í umedele, dar asa de pitorescile curtíterioare. Si aici publicul de provincie era deosebit deprevenitor pentru strain', í cercetarea imprejurimilor amfacut-o cu automobilul si participarea unui °filer su-perior.

La Bruxelles, unde era sa revin pentru o conferint a

128 0 viata de om

despre invdtdmint, d. Grégoíre a facut, atunci 0 pe urna,imposibilul pentru o build primire. M'am putut intilnímultdmitd d-sale cu literal belgiení aror 11-am vorbít fa-miliar despre poesia noastrd. La Uníversitate am autatsa explic crisa economica provocata de prima cruciata.0 societate inchisa mi-e cerut o expunere desprellfigurilerepresentative ale istoriei Rominilor, si mlnistrul nostrtf-laBruxelles, d. Henry Catargí, a venit,_ foarte ernotionat,sa-mi anunte cd príntre ascultdtori va fi insusi regeleBelgilor. N'a fost numai Albert I-iu, care ma primise sipe vremea congresului si care este pentru noi toti cei ceam trecut prín suferintíle si incordarile razboiului, imagi-nea insäsi a celui maí resistent, dar si mai discret eroísm,ci 0 regina, care sustíne din darurile sale exploratiiledin Egípt ale unui Capart, pe care-I vom asculta laBucuresti, 0 printul mostenitor si simpatica princesa careera sa fie in curind sosia printului de coroand al Italief.

Am avut, impreund cu sotia si flied mea si cu d.Grégoire, deosebíta onoare de a fi invítat la masa searaIn castelul Laeken. Monarhia moderna, mai presus detoate luptele de partid 0 de clasa, insenínind prin dreaptaei mdsurd si atmosfera politia cea mai intunecata 0pdstrinduli, printre atitea pietre ce se aruna si noroince se improased, tot prestígiul pentru care nu se mal.poate recurge astdzi cu folos la gratia divine, nu poatefi represintatd mai desdvirsit decit de acela care a stintsa líe asa de sus demnítatea si sa intrupeze asa de de-plín onoarea uneí teri mid asupra areia, contra dreptu-lui, se prabusise brutalitatea uneí mari Imparatii. Pana tdrziunoaptea din gura monarhului cu aparenta inca tindrd,blond si miop, cu o infatisare in, care seriositatea era strd-bdtuta de o usoard undd de zimbet, s'au insirat amintiridin ceasurile grele, pe care le ascultam cu un respectuosinteres. Pastrez ina vie impresia acestor momente incare unul din principalii protagonist' aí celei mai grozave

Supt dictatura mascatA a lui Ion L BrAtianu 129

drame din ístoría omenírit atíngea singeroasa poveste cucalmul unei constiintio perfect impacate 0 cu modestia culare destul ca sa nu pretind6 nimic.

In cursul aceleíasí calatorlí am mers sí la Gand, undeerau maxi serbari cu partíciparea familíeí regale, sí laMalines, pentru a auzi aceleasí lucrurí de pe buzele cuivacare, prín energía sa patio:Ala s'i spirítul de sacríficiu,prín mindria cirjeí sale de pastorie sufleteasca, infruntindgrosolania sí amenintarea soldatesceí germane, al cArií

spirit insufletia si pe generalii comandanti, s'a asezatintre noii sfinti aí epocif noastre tulburate, cardinalul-Mercier, si de la dinsul, nobilul lAtrin, care mat aveaasa de pup de trait, am auzít, in odaíta din umbra ve.chíí catedrale, toatd indurarea unuí popor care a stiutsa rdspunda la once ofensa s'i sa infrunte once amenín-tare : lagarul de concentrare al femeilor, flaminzírea po.pulatieí, care avea vole sA cumpere once sí orícit" dupdce garnísona golíse plata, raspunsul lui von Bissing cdnu-i pasa niel de judecata ístoriei chematà in spriiin deepiscop : Istoría 7 Dar not o vom serle" 1. Chípul car-dínalului Mercier este sí astAzi inaintea mea, sí acasa laBucurestí si la Pontenay.aux-Roses, cu cuvíntele de de-&cape ale coleguluí la Academia de Inscríptil.

O invítatie in tulle scandinave, pe care nu le cunos-team in de ajuns, a urmat in 1926. Pentru Danemarcaea imí venise de la o veche cunostíntA, un indragit defimba romaneasca, pe care o preda la el acasa, al6turi delectií generale de romanistica, un oaspete de pe vremurila Bucuresti, d. Sandfeld Jensen, cu care md intilnísemsí la Pontenay-aux-Roses, unde mi-a vorbit romaneste.Din Copenhaga, de mult cunoscuta mie sí care pastraaceíasi infdlisare de munca multamíta sí perfect ordonata,am mers cu consulul nostru, un stimat negustor, de lacare n'am stiut niciodatà sa 1u6rn tot folosul, in impre.

9

130 0 viatA de om

jurimi pentru a descoperí cdsuta de tara, impodobítOcu lucrurí romane01, pe care tinOrul profesor danes avolt s'o numeasca, in limba noastra, Vatra", i unde1-am gAsit, putin schimbat de vristA, in mijlocul familleisale. La conferintile, tratind despre sublecte de Sud-Esteuropean, pe care le-am dat la Uníversitate a alergat

ce induioptoare a fost aceastA dovadA de símpatie 1un alt Danes care cAlAtoríse in Romania, d. Erling

Stensgard, bibliotecar la Arhus, care la VAlenii-de-Munte¡mi aratase cit de plAcut I-a surprins in fragila casA aIeranului nostru aleasa zestre de artA ca í insuOrile deadevarat not:di, de cavaler rustic" ale locultorului ; nutrece an fad ca depOrtatul prIeten sd-mi dea o dovadOa nu ma uítA. Am cercetat í unele din localitAtiole ve-cine, cu vechile castele regale prefOcute in musee 0 amgOsít numele í armele luí Carol I-íti al RomOnlei in capelatinde sint stemele membrilor ordínului Elefantului" ; baerau 0 cele treí pick"- ale mínístruluí nostru pentru tustrelelerile scandínave, d. Picleanu, care mA invita telegrafícla Stockholm pentru seara in care dAdea un bal la care,spunea telegrama, vor asista i printii dinastía Am visitatacolo, la Copenhaga, i bogatele exposItil comerciale, care seschimba la citeva zile, í laboratoriul until fisician danescare e o glorie a tiíritii 0 la care lucra i un profesorrrnoldovean, 0 am fost prímit la Adunarea Deputatílor,ap de cumínte, cu femei cu tot, cu ínterminabilecursuri pe care presa í le insemna rdbdator, í prqedin,-,tele mi-a dat un dejun, mie í d-lui Ianculescu, care pesama sa voise sd md intovOrOseascA, gustind noi astfelnesfir0ta bogatie a felurilor picante pe care bucOtOrlaclanesO §tie sa le fabrice din pestií de toate spetele.

Am trecut de Stockholm, unde, la intoarcere numal,vom revedea pe batrInul prieten Westrin, care, dupd unaccident, i0 petrecea In pat ultimele luí luni de víatO, darcu cartea romdneascO la capOtOlu, 0 am mers drept la Up-.

Supt dictatura mascata a lui Ion I. BrAtianu 131

sala, unde eram asteptat. Peste cimplile de un alb ima-culat, din care se ridicau in lama clara Ohba de soarecasutele de lemn ale unei teranimi viguroase, si printrebrazil solemnf ca Mil negre ale eternei slujbe pentruzeii nordici lunecau skyurile drumetilor. Am ajuns la ba-trinul centru universitar care-si insira supt seninul in--ghetat marea biserica gotica, puternica biblioteca, zidirileuniversitare, scoala de fete, cu eleve de la odrasla demuncitor pana la mostenitoarea generalului si a bogatuluinegustor, pe care, din singura dorinta de a face bineprin educatia integral i reala a tineretului feminin, ocrease, in asa de largi proportti si Cu un asa de cuminteprogram, un profesor universitar de filologie slava ; icisi colo se mal pastreaza micile cladirl de lemn. Noapteaera limpede, linfstitoare, cu o lumina care nu se stingeaniciodata, fiindca imensele zapezi o retrimeteau cerurilorfara non. Am vorbit unui public care intelege gluma,despre sederea la Bender a lui Carol al XII-lea, inve--derind ciocnired fireasca intre cloud conceptii deosebiteale vietii si ale politicii, s't despre arta noastra popular,a aril sor a buna din aceiasi mated tracica o &jam incovoarele si pestelcile acestei lumi rurale suedese. Arille-piscopul Sucliei, al carui secretar 11 cunoscusem in Bucu-resti 0-1 purtasem prin manastirile din imprejurimi, a dat,dupa un altul la rectorul Universitatii, un dejun la care,venit tarziu, dupa ce vazuse primirea ce mi se face, avenit si masivul, blajinul, dar neexistentul ministru alRomaniei. Un episcop luteran linga sotia si in mijloculcoplilor sal, in costumul nostru al tuturora, vorbind deopera de infratire religioasa careia i se consacrase, nuera un lucru obisnuit si amintirea ceasurilor petrecute inaceasta rapede casa ospitaliera ,al carii stapin era sa pleceasa de rapede dintre cei vii o pastrez neatinsa.

In tot acest timp contributia la tstoria Rominilor s'a

12 0 viatl de om

oprit la articolele din Revista 'storied" si la memoriilepublicate de Academia Romind. S'a adaus o reeditarecu unele schimbari a Istoriei literatudi romanesti", con,-topind inteo singurd desfdsurare ceia ce pana atunci fu,-sese publicat in fragmente. S'au reeditat colectiile pentruscoll din Scrisori de Domni" 0 Scrisori de boiled" sis'au adunat Scrisorile de negustori".

Literatudi if dadusem, impreuna cu articolele de direc-tie la Ramuri", cu care contopisem Drum Drept", doudpiese in care am ca'utat sa presint probleme actuale : ceaagrard, care nu cere reforma conditiilor materiale, ciprefacerea omului, a omului din launtru, si conducerea celuicare odinioard a fost coordonatorul si conducatorul munciiterdnesti, exploatatd supt steagul democratiei de eel maiuriti si mal netrebnici din demagogi (Omul care ni tre-buie), 0 cea muncitoreasca, in acelasi sens al inlaturadiprofitorilor de tribuna 0 de club prin tot acela care sin--gur poate stringe impreund toate puterile 0 e capabil sapoarte rdspunderea resultatului.(Sarmakl, amicul poporului).Ambele s'au represintat la Teatrul Popular, intreprindereala care n'am putut atrae, cum aveam in vedere de lainceput, un public de scolad, de functionari, de soldatichiar, cdruia sal se facd o educatie prin puterea scenei.Pentru cursurile din Valenii-de-Munte am dat bucati sa-tirice si sarje in forma dramatica, pentru a caracterisa 0osindi pretentiile de tot felul, ele trebuind sd fie consi-derate si ludecate deci din acest punct de vedere calucrad de critia 0 continuare a propagandei care mastapinia de atitia ani si care, de si nu dupa asteptarilemele, nu rdmdsese cu totul fdrd efect 3 mai tarziu le-am adu-nat, pe cite nu s'au pierdut, in volumul, ramas cu totulnestiut, Trei piese simple pentru oameni iriodesti" (Bu-curesti 1931).

Din trecutul nostru, in legaturd. Cu noile revelatii despreTudor Vladimirescu, luasem figura, care mi se parea ca tre-

Supt dIctatura mascat5 a lul Ion 1. BrStlanu 133

hula corectata si intregita, a erouluí revolulionar de la 182.1pe care am presintat-o intr'o drama in pros& de N 1921inca; o editie sibiiana s'a adaus la aceía iesita din chiartípografia mea. In relape cu congresul de la Arges alUgh Culturale, in care pentru prima 0 ultima oara auaparut fruntasii Sasilor, am scrís Zidirea manastiril Ar-,gesului", cautind si-i dau un sens mistic, in legatura cuDoamna slava a luí Neagoe, opunindu-I legendei, naive0 teribile, care, venind din Balcani, s'a príns de aceastactitorie ; mesterul Manole" n'are aid niciun rol. Tot asacomemorarea luí Dante imi suggerase actul in versuri decare am vorbít, si la aceía a luí Molière am incercat sainviez mediul de nobilime decazuta 0 expusa ridícululuipeste care a trecut patrunzatoarea privire a omului degeniu, care prín condamnarea rostita de dinsul pe scenaposte fí privit ca un precursor al revolutiei francese (Mo-lière se reizbutzei). Mai ales pentru intaia din aceste lucrari,pusa in fa/a zgomotuluí trivial al fabricapei dramaticepentru efect sí succes, cite unul, ultind ca autorul n'aredreptul la nido atentie, a gasit cuvinte de lauda.

In cursul calatoriel mele prin Scandinavia, in Februar1926, primísem vestea, prematura, a retragerli lui Ion Br all-anu, in mígocul zbuclumului revoluponar, 0 o telegrama dinViena indica succesittnea mea in fruntea partídului a caruíconducere de fapt o acaparase de la inceput, cu metodelesale lente 0 sígure, d. Manful. Nu stíam ca in acest tímpse lucra la Bucurestí tot °data pentru doua scopuri :pregatírea pe linga regale Ferdinand, prín intimítaple pecare 0 le atribuía d. Argetoíanu, a succesiunti partíduluíinsus1,41-Inlaturarea mea, care devenisem desagreabil Su--veranuluí, cum fusesem, totdeauna, 0 altora.

Abía sosit insa, mi s'a comunícat, in fa/a dernísiei,care se produsese, a atotputernicului prim-ministru, caRegele doreste un guvern al partidului national", - acestahind WWI uneí nesíncere fuguni , dar ca a repetat

134 0 viatA de om

confidentului Mu i cu Maniu, nu cu Iorga", adauglnda, daca se destAinuie0e aceasta dorinta, va fi. silit a otagadul.

A urmat un schimb de veden si, in stared mea despirit de atunci, profund desgustata, situatia de sef deguvern n'avea nimic care sd mA atraga, trebuind a lucracu oameni cad vadit nu ma volau. jignirea era insa asade grosolana, incit trebuia pentru demnitatea mea personala o satisfactie, pe care d. Davilla a gasit-o : voiuconduce singur partidul atita vreme cit d. Manlu vaavea presidentia Consiliului. La sfirsitul unel intrigarilasa de josnice, in care se amesteca, din nenorocire, 0onoarea Regelui, puteam, in sfirsit, sa rasuflu.

Misiunea care-mi raminea parea usoara. Voiu meo-manda Suveranului un Ministeriu Maniu, si atit. Amgasit inaintea mea, la omul pe care nu-1 v5zusem demult, dorinti neprevazute, retractari, daca e sa se deacrezare afirrnaVilor d-lui Argetoianu despre refusul de amA accepta, retractAri jenante, 0 acele ovaieli care nuerau noud la acest suflet chinuit. Ar fi vrut un Ministeriu.al tuturor celor cad, in zgomotoasele, brutalele alegeri ca-munale, biruisera pe tiran, si a trebuit sa arat ca gene-ralul Averescu e socotit, dupa anume noi manifestarlale sale, ca nesincer. In ce ma priveste, fiindca-i pome.nisem de preferinta pe care o manifestase, m'a asiguratca nu se amesteca", precum hid Carol I-iu nu s'aamestecat intre Ion Bratianu cel batrin si fratele lui,Dumitru. In once cas, vrea in noua formatiune si peteranisti, cu cad de la intoarcere n'avusem nicio intilnire,el insisi necautind un prilej de lamurire, poate pentruca, dupa primirea la Palat a lui Stere, pe care Regele mi-aspus hotarit ca-I crede primejdios cu planud ascunse, 0ca nu-I vrea, ei capatasera impresia ca ar putea succedasi singuri. Trebuia sa-i aduc o lista cuprinzindu-i si pedinsii.

Supt dictatura mascatA a lul Ion 1. BrAtianu 135

Am cdutat s'o capdt sí, pe cind d. Maniu manevraca si-i inlature, fara sd aiba insa alerul, dind asigurariafectuoase qi glaciale fn dreapta 0 in stinga, am rugat,pe d. Mihalache sa ma vadd í am ajuns, dupd o scurta,sfatuire cu dinsul, care in acea fosa nu se credea unsul.luí Dumnezeu pentru a cirmur, cu teraní 0 pentru teranl,ca §1 cum n'ar fi decit un síngur fel de terani, Romanianoud, la o deplina intelegere. Regele voia o listd comuna tsa i se dele decí o lista comund, dar atit, fara a o 1ntovara0de nick) explicalie, puindu-i insa in vedere toate tulburarilece s'ar produce la alegeri dacd s'ar da puterea genera-luluí Averescu, a carui popularítate se imprdstiase aproapecu totul.

Dar peste o oard d. Maniu imi venía indignat ca i-arrxstricat socotelile; í se pärea maternatic sigur a putereao va avea el, 0 numaí el, cu cei de aproape ai lui, pelingd cari at:mat fi miluit 0 pe cíneva din jurul mieu. .Fire0e, 1-am lasat, ca viítorului prím-ministru, decisiain ce prívete conditiile guvernarii, care, credea el, ilasteaptd negre0t. Dar oara trei, pentru care fusesernchemat la Palat, se apropia, 0 d. Maníu nu venia culista viitorilor ministri. in ultímul moment, a sosít cudinsa : pentru locurile reservate /erdni0ilor numele lipsiauatunci cind Regele ceruse acea lista comuna, acea listdcomplecta, de un caracter unitar, 0 imediat, pentru anu se prelungi o crisa care putea sa devie perículoasa

Cu aceasta hirtie inoperanta rreArn --presintat din nouluí Ferdinand I-lu, care parea foarte bine dispus, 0 oputeam interpreta in folosul grupdril din care nominalmat faceam parte. Mie personal, mi-a aratat multd bund-vointä, 0, cind aril facut alusie la sfaturíle pe care le-amtransmis fiului sau, s'a aratat m4cat 0 mí-a multamitpentru sentímentele statornice pe care i le-am aratat.Dar lista nu-1 multarnia : acele goluri in care se puteaascunde ambilla imensa 0 intriga dibace a luí Stere, il

136 0 viatA de om

nelinístiau ; in zadar puneam in perspectiva un Mfnis-teriu al Basarablei nu pentru neobositul uneltítor, cípentru meritosul si plínul de omenie Halippa, pe ne-dreptul ridiculísat de spirítul de strada sí de cafenea alBucurestilor. Lassen sie mich fibernachtenl a fost hotarfreasau mal bine formula prin care ascundea lípsa de hota-tire. Deci numaí mine se va rostí hotarlrea, si-mi luamramas-bun de la Suveranul pe care nu era sa-1 maí vadcurind, in dísposiliile cuiva care, cum adaugíam, sperasa-4 poata serví alta data.

Dar peste citeva ceasurí, in chlar seara aceia, supt in-,fluenta luí Bratianu, care intrebuínta pe obisnuitul sauambasador d. tirbeí si se folosia de dibacia nesfirsíta alui Al. Constantínescu, mieles cu d. Goga, inchípuitulsef real in noul regím, totul era terminat. GeneralulAverescu capata, a treía oara, puterea, dar, dupa doríntaRegelui, cu o colaboratie ardeleana, aceí doi membrí aipartíduluí national" cari i se adaugíau fara a se inscriein alta gru pare sí Regele giumise cu mine asuprapresenteí Ion pe amindoua lístele ; d. Goldís, cazut pradaunei tarzii dorinte de a se valorifíca din nou pe bancaministerial& sí paríntele Lupas, care-sí simlía o vocatiepoliticä de conducator i d. Ioan Lapedatu, fratele, culunga experIenta in bancí, al lui Alexandru, lí se adauglaca sub-secretar de Stat.

Seara, telefonul m'a chemat printr'o greseala, caci defapt se cauta de la lasí casa unuia din noil ministri, siam putut afla sí compunerea Cabínetuluí. O oarecareindoiala mat putea sa ramiíe totusí ; incredintat cA d.Maniu va fi cel ales, trimesesem si un artícol pentrufoala mea popular& anuntind acest Ministeriu, si a tre-buit sa scap de ridícul, punindu-I in sama unuí colabo-rator din provincie, care se inselase. Dar la opt ceasuri

1 LasA-mA sA mA gIndesc peste noapte.°

Supt dictatura mascatA a lui Ion 1. BrAtianu 137

.de dimineatd ale zilei urmAtoare, glasul speriat al celuítare trebuia sd se imbrace in caftanul mult qteptat rndintreba dacd am lost invitat la Cotroceni. Nu. Dom-nul general e acolo. Era acolo, de fapt, í presta jurd-min tul.

A fost atunci, dupd pedeapsa care atinsese atitatdrire, nesinceritate, neloalalitate i atitea reserve mentale,la mine acasd, unde fiersese crísa terminatd ap de la-mentabil pentru sperantele amicilor miei, o scend de uninalt comic, care md face sd zimbesc de cite or/ md gin-desc la dinsa. D. Maníu, careli luase 0 cele din urrndmdsuri, strecurindu-mi la ureche, cind 1-am cercetat ingoala-1 celuld de otel : dar Ardealul tot eu il conduc",se inchísese in aced chifle 0 nu cuteza sd meargd laclubul plin de postulantí cad stAteau imbrdcati in cos-,turnele de circumstantä, 0 a cdror furie a fost cumplitd.D. Argetoianu venise insd, í odaía mea de lucru eraprea ingustd pentru !argil pa0 cu earl o strabdtea, plin-gindu-se aproape cu lacrími cà í s'a infípt un cutít inspate", ba chiar cruzimea mergind pdnd acolo cd mareplulPalatuluí 0 d. tirbei, care la visita congresi0ilor de la Buf--tea imi spusese ironic ed fuslunea cu noul mieu anticera bund pentru acesta", it daduserd asigurdri detimul moment, Wind, in inocenta lor, foarte mirati cd aie0t ap". lar d. Potircd, al cdrui aspect fisic e tot cepoate fi mai putín potrivit pentru a exprima melancolía,declara formal a nu mai intelege a lucra in cadreleunui partid care nu se pricepe la maí mult : [le fapt, ca0 d. D. R. Ioanítescu, om activ í inzestrat cu cele mairesistente coarde vocale pe care le-am cunoscut, el ío-a

descoperit indata o vocatie terdnistd, í origínile lor ne-ted i onest terdne0i indreptindw-i, dupd stagiul aiurea,in aceastd directie.

Un pronunciamento la club, particípind, in virtejulprimului moment, 0 atitia dintre Ardelenii cari pareau

138 0 vlatd de om

mal siguri, a decapítat pe omul despre care, cu autori--tate de medic, qi de antropolog, bunul sat] amic 0 ad-.mírator d. Vaida spunea ca are cea mal marel icircon.-feren/a craníana din tot Ardealul". DupA consfatuiri lacare a luat parte s'i spirítul realist al d-lui Popovici s'aluat hotArirea de a-mi incredinla numai mie soarta vii.-toare a unui partid care pana atunci voíse asa de pu/insa md cunoasca. D. Argetoianu a fost insrcinat Sa-miaducA aceastA veste, cerIndu-mi chiar ca, printeo scri-.soare fa/d de fostul" sef, care de sígur prín retragereasa in/elegea sl proteste contra lípsei de cuvint a Regeluí,sil arat ca primesc sarcina asa de nou6 pentru mine. Amscris deci d-luí Maníu, asigurindu-1 ca niciodata nu voiudecide ceva färA a fi luat mai intaiu sfatul s6u. Oh,aceste tradilli boierestí cit rdu mi- au facut totdeauna in-tr'un medíu díspus a considera once polite/A, once ama.-bilitate ca o dovada de slabiciune 1

Thrziu dupa amíazi acestea petrecindu-se pe la oa.-rele unsprezece am primit visita d-luí Maníu. Doría sastie exact ce a fost", ce a spus d. Argetolenu ; notelemele, pe care stia ca le íeau, 1-ar putea lamuri ; sa í learat I Era prea mult s'i pentru omul cel mai políticos,care insd nu e depríns sd se joace cu atitudinile si ho,-While. 1..,-am Mcut sa inteleagd cd nu sint dator sa arattotdeauna, dupa cerere, insemnArile mele intime. Atuncisd ramile asa", dar sa-1 las sa convoace pe Cei o suta"pentru o duioasa scend de desparlire, Dar ei nu exista.

Nu exista, dar sd-i mai chem °data. i mí-a explicatmotívele pentru care fixeaza cutare data din April, dupacare era sä urmeze Congresul parlidului si instalarea meala o conducere unica. Cum se poate refusa o revarsaresufleteasca asa de naturala si care trebuía M. fíe atit deduioasa 1...

Ca stiam ce se va petrece o dovedeste rugAmintea pecare t-am facut-o arnícului politic al mieu foarte de

Supt dictatura mascatA a luí Ion 1. BrAtianu 139

aproape, atunc4 d. Tascd, eminent profesor de drept sivorbitor de frunte, pe care apoi 1-am pierdut in diplo-,matie, 1-am recistigat In Cabinetul mien din 1932 0 1,-ampierclut pe urmd, poate nu definitiv, din nou, de a mergela Blai ca sd verse 0 din partea mea asupra despArtirilfatale o calda lacrimä. S'a intors povestindu-mi ol, incercul celei mai stricte intimitdti, cu nepotii sal in frunte,d. Maniu a vorbit, a fost aplaudat, apoi rugat sd ratline

ca bun unchiu si prieten, ce sd facd omul ?, a cedat.D. Tascd fusese chiar rugat sd-mi comunice a d-sa, d.Maniu, nu ma va lipsi de frdtescul ajutor,la o conducerein care End va cruta de once osteneald.

Bine inteles afard de aceia, care mí s'a pus indatd in spi-nare, tovaräsul mieu stiind evita once rdspundere-, de anegocia cu terArdstíí asupra felului cum am participa caopositie unítà la n4te alegerl pe care d. Goga, ministru deInterne 0 sdltat din cAlciie cu un sfert de metru macar,trebuia sd le facd asa cum le anuntase : cu landarmul pentrusine, cu soldatul pentru d. general. Atuncl, reinstaiatulneexistentilor O sutd", contind pe singura mea gene,-rositate, a fost atins de o grípd ap de grozava incit aintrat in Sanatoriu, la Bucuresti insd, de unde se puteauurmäri lucrurile ce se vor petrece.

Eram la lard, hotärit sd nu md mai amestec intr'aviald de partid asa de onestä, intr'o viatd politicd asa decivilisatd, Intre oameni pentru cad nimic n'are valoaredacd se interpun interesele personale cele mai cinic ex-.hibate. Un suprem desgust rod cuprinsese, pe mine careintelesesem inainte de rdzboiu cd arnestecul in \data pu-blicd nu e un mijloc de a folosi ca avere sau ca noto,-..rietate, ci indeplinirea unei stricte si grele datorii fata delard, färd sd astepti nicio rdspldtire. Ce cdutarn eu inaceastd zgnmotoasd harmalaie a unor suflete atit de unte I

Dar citiva din vechii miei nationalisti, printre el si citeunul care, pe lingd atitea pretentil inghltiteyimi va face la

140 0 viat5 de om

.cel d'intdiu prilej ca mu/ti altil, au venit sd rad roagedin partea d-lui Vaida, scos inainte de fratele" sdu Itiliude cite ori lucrurile se ingrosau, sd md implore dinpartea lor, cu gindul la situatia ce vor avea in alegeri,ca eu sa fac un ultim sacrificiu venind la Bucuresti pen-,tru a presida congresul. Masina cu care sosiserd m'a furatchiar in acea seard.

Odatd ajuns, mi s'a spus cum va fi congresul cdruia tre,-buia sd-i dau numai concursul unei simple presente,dacd se poate cu totul mutd. Se va ceti un exposeu",redactat fireste de d. Lugosianu, apoi se va da cuvintulJa cit se poate de putini vorbitori, si d. Vaida, care stiecum se anuleazd o adunare indbusind--o in protocoale,va incheia desbaterile" acestui nepldcut congres careacum, dupd manifestarea Celor o sutd", nu mai aveaniciun rost si de care trebuia sa scdpdm cit mai rapede.

Dar, dacd lipslau mai toti Ardelenii, al cdror rol se ter-minase prin imbrAtisarea singurului sef pe care si-1 voiau,-eel din tara veche veniserd, si unii din ei foarte hotdriti,cu garda lor de terani imprejur, sa nu plece de acolopdrid nu se va decide o legaturd cit mai strinsa, o fu-'&Tune mai curind, cu terdnistii, pe clod altd aripd, a fos.tilor takisti, citi mai rdmdserd, cdci altii se indreptaserd laliberali, nu voiau de loe aceastd alunecare spre stinga.

0 datd ce venisem, am vorbit, si am cdutat sd dau viatdadundrii. Problema, de care Sanatoriul de la osea aveaatita fried, am pus-o deschis, si ne-am ales cu märturisireafranca a dorintii de colaborare, si chiar de unire.

Dar cei cari o voiau si, in anume conditii, dar nu-,mat in anume conditii, fdra a prirni doctrina luptei declasd si a o inscrie in numele insusi al noii grupdri,-o voiam si eu nuil dddeau sama in de ajuns ce-viitor isi vedea d. dr. Lupu, cdruia prietenii ii vorbiau-de o misiune speciald ca a lui Abraham Lincoln in StateleUnite, ce ingust si inddrdtnic isi fixase drumul, in rindul

Supt dictatura mascatA a lul Ion 1. BrAtianu 1411

intaiu pentru sine insusi, ca viitor dictator financiar, d. Mad-gearu, secretar al partidului 0, in ultimul rind, dar nu cainviersunare egoista, ce rancune seculare contra c/aseiconducatoare", ce sovietism revolutionar hraneste, in de-'corul de opereta al costumului su pitoresc, d. Mihalache,Tinind sama de ce represinta amicii d-lui Maniu in Ardeal,uncle acestl teranisti regateni" incercasera fara folos a-iconcura pentru a-i distruge apoi in basa ideii sociale, 0 gatasa-i inchida momentan, pang la cine she ce noua ofensiva,in margenile provinciei lor, ei n'aveau insa decit cel maimare despret i pentru grupul de ciocoi" al takistilor fosticonservatori i pentru mina de oameni de carte care mamai incunjura.

Fusiune, da, mai tarziu, cu impartirea tern in don&Carpatii deosebind provincialismul unora de demagogiarevolutionara a celorlalti, tot restul hind strivit in aceastavoinica irnbratisare creatiuni personale, fara vlaga, faraprogram", fart misiune, Incurca-lume. Deocaradata, a-lianla electorala, i tot pe aceasta basa. lar, pentru a nuse pierde timpul, o hotarire grabnica í sigura. Oricit debrutala parea atitudinea, acolo era cel putin o visiune ne-teda 1 curajul de a lua o zesponsabilitate.

La aceia pe cari asa de putin ii puteam considera caai miei, spectacolul era deplorabil in toate privintile.Veniti din toate parti/e, oamenii erau insufletiti de senti.-mentele i minati de interesele cele mal deosebite. Takistitimizi, ca d. Mironescu, de un spirit asa de impaciuitor,dar qtlind sa-si cistige cu dulceata moldoveneasca de laVasluiu un rol important, aprigi luptatori pentru miscareamaselor, care hotarau in spiritul lor, ca d. Davilla, careni invedera ca puterea adevarata este numai la nouademocratie rural& intelectuali cu multe reserve ca d.Tara, specialisti in alegeri ca d. Ioanitescu erau chematisa discute asupra lucrului care de fapt it interesa singurpentru moment : sansele electorale in colaboratia care se

142 0 viatà de om

Schimbul de scrisori cu d. Mihalache, necon-,testatul sef de dincolo, ne putuse lamuri asupra imenselorpretentii ale unui teranism care stie sa lupte ; rindurilevatatorului muscelean nu sunau ca o prieteneasca propunere,ci ca o imperioasa somatie omul n'avea vreme sa asteptecind misfile d-lui Goga se incarcau si se alegeau /emnepentru bitele cele mal eficace. Solii nostri, intre dinsii

blindul Munteanu-Rimnic, a carui haina de profesorsarac cu multi copii constituid o ofensa pentru elegantademocratie a d-rului Lupu, care i-a i spus-o, - n'aveauniel siguranta manevratorilor de caprarii, nici entusiasmulpentru o idele, inviersunarea unei pasiuni.

Priviam neputinclos, mal neputincios decit d. Maniu,care avea telefon ling patul suferintilor sale si risca foartemult primind delegatii i visite, la aceasta actiune bolinda,,care nu se putea termina decit cu acea infringere la care,din moment ce i se asigura Ardealul su i ceva locuripentru dol, trei takisti mal generosi la cheltuieli, lucratovarasul mieu insusi. D. Ioanitescu i-a adus o formula,distrugatoare pentru noi ceilalti, i, sigur, in candoareasa, a eu am aprobat-o, seful ardelean, in fata carula stateacu degetul la minutarele ceasornicului somatia de TudorVladimirescu a d-lui Mihalache, a iscalit. Ce mal puteamface fata de un asemenea gest /

A fost o mirare ea m'am ales, cu un singur tovarasdin vechil miel aderenti. Dar si asa era prea mutt. Onestii

camarazi ar fi fost incintati daca once actiune amea ar fi fost de la inceput impiedecata de zgomotoasaintoleranta a masivefor majoritati averescane de-asupracarora suiera, in betia stapinirii puterii, WWI d-lui Goga ;intrat tarzfu acolo, numai cind prietenul Stahl, acum sefulstenografilor Camerei, spus ce se crede i ca mA temsà infrunt adversari patimasi í adese. a foarte rau crescuti,am gasit insa o atmosfera care permitea manifestarea altor

ba, mal tarziu, cbiar, la multi, o reala, í cu totul

Supt dictatura mascatà a lul Ion I. Bratianu 143

desinteresata simpatie, cela ce m'a facut sa suggerez a-cestora o legatura contra liberalifor pe care generalul,deprins ca militar cu singura comanda Mora grey a unui-singur front, o refusa, taraganind, altfel decit in forma uneifusiuni, la care a ízbutit, nu fara truda, sa mine pe or-,fanii nationalilor ardeleni, colaboratorii din cabinetul sau.

Dar, pentru a face ca once actiune a mea asupra mi-noritapi sa dispara, s'a creat, la noi, un comitet parlamentar,in care trebuia sa nu insemn nimic, nemai chemindu-secomitetul de partid, in care jumatate era a fostului grupna/ionalist al poporului. 0 singura lovitura mai era dedat, i d. Maniu, complect restabilit, o pregatia cu me-.todele sale de cfrculalle subterana: in/elegerea cu lerani0iipentru o fusiune in once condilli, lasindu-se restul pentrumanevrari ulterioare, 0, prin aceasta sau prin consecin/ileacestei fusiuni, debarcarea tuturor concurentilor autocrapeisale planuite, de la ap de teranistul" dr. Lupu pana la4. Argetoianu, asteptatorul de dictatura atit de pu/in te,-Anista", 0 mai ales pana la mine, acela care tabula sadispar LAM urma dinteo via/a politica in care erau atiteadin ideile male 0 atita din insa0 munca mea.

Pe d. Maniu 1-am avut odata la Valenii-de-Munte, (dea caror misiune" culturala vorbise ap de sincer, poate,macar in abet moment, d. Argetoianu). Mi-a vorbit dece rol mare a avut, simplu locotenent care da ordirle inMinisteriul de Razboiu din Viena, la desfacerea Monarhieldualiste, 0 de §ansele pe care le-ar fi avut de a fi chiarpre§edintele republicei austriece. Dar doi soli, unul /era-'list, d. Madgearu insu0, dads sa curate terenul de ulti-,male mete pretenlii, celalt, doritor de a fi cit mai rape&0 mal deplin Ieranist, d. Ioarillescu, m'au cercetat acoloca sa,-mi pule in fata invitapa, somalia aproape, de aabdica de la ce era socotit ca mai aveam ; pentru oricepropuneri, cuminli 0 prevazatoare, de imparliri utile

144 0 via1A de om

a rolurilor nu mal era loe: un singur partid, un singur§ef. Acela trebuie sa fie, mi se spunea, d. Maniu, fiindca-timping Ardelenii ; fiindca-1 cer pe dinsul terani0ii, ml sespunea din coltul Ardealului, poate Inca mai putin sincerdecit celalt.

Ca au plecat fail niciun resultat, n'avea Important&D. Maniu, sigur pe sine, 0 incheiase acum. 0 scrisoarea mea, in care protestam contra arogarii, ap de insolente,a unor drepturi care nu-i apartineau n'a avut niciunefect. Para sa admita' macar convocarea singurului forcompetent, congresul, §eful inviat al Ardealului a lucratcu de la sine putere, delicateta sa aparenta acoperindunul din sufletele cele mai brutale pe care le-am cunoscutvreodata.

Comitetul de conducere, atita vreme neglijat, a trebuittotu0 sa fíe strins pentru a da o forma conventiei princare d. Maniu intelegea sa-0 anexeze pur 0 simplu ultimaresisten politica a terii celei vechi ; d. Argetoianu, caredeclara a Ole singur sa faca politica", era cktigat Cusperante care i-au fost taiate de a doua zi, in felul cel malnecrutator ; restul nu conta, amicii miel personal' in0ifiind citva timp sovaitori.

Perfecta siguranta a resultatulul care nu putea lips' afacut pe invingator sa cuteze §i afirmatia ca eu insumim'am invoit cu ce era sa se petreaca intr'un act de co-,medie perfect aranjat. A trebuit atunci, inpl1ntindu-1 prea.-labil ea, daca-i trebuie un magar ca sa intre in lerusa-lim, sa 0-1 caute, cad eu nu slut ace/a", sa-1 cetescprotestul mien, pe care omul calm fata de once s'arputea intimpla 0 care crede a o astfel de pelita a obra.-zului e o chiurasa de voinic l-a ascultat fara o tremu-,rare din sprincene sau o sclipire rece din °chit fara ex-,presie. Cum obiectam ca nu se poate lua o decisiunede un partid care nu-si are inca statutul, acela al Ar.-delenilor singuri neavind valoare, d. Argetoianu s'a pre,-

Supt dictatura mascatA a lui Ion I. Bratianu 145

tat, necunoscindu0 soarta ce-1 pindia a doua zi chiar, sapule la cale in zece minute acest act, pe basa caruia s'aprimit desilintarea unei grupari In care ideia 0 solidari-,tatea nationala erau mai presus de preocupatiile de clasa0 de demagogia agitatoare prin care se pot ameti min-tile simple ale sufragiului universal.

A doua zi, cu ce biete mijloace aveam, am reluat,pastrind mutt timp numele, acum parasit, de partid na-,tional", o foale care Intalu n'a mai putut sa aparazilnic ; de altfel Neamul Romanesc" fusese de multsacrificat, in impartirea subventiilor, Patriei" ardelene,mergindu-se pana acolo incit s'a incercat a provoca dis-paritia unui organ legat de ap de lunga 0 de onorabllatraditie. Mal tarziu numai, se va putea asigura reluareaaparitiei zilnice a foii, atit de iubite, careia niciodata nui-a lipsit colaboratia mea de fiecare clipa, ba une ori 0revisia tipografica.

Pentru politica paream un om mort, dar la apelul mieuau raspuns mai toti vechli prieteni, dovedind ca totu0 amai ramas ceva sanatos inter) societate deprinsa a tr.&prin rninciuna §1. tradare ; citiva dintre prietenii d-luiArgetoianu, care, ramas An timp in aier, se va lasa sacada pe sigurul teren de aterisare al liberalilor pana ceun non zbor i se va pared cu putinta, §i cite un Arde.lean ca par. Puscap 0 profesorul Matiepnu au ramas,in mica noastra tovara0e devotata. imprejurarile vordovedi fara multa zabava cit de folositoare tern poatefi o asemenea reserva de forte.

Deocamdata vacanta acestui an ap de tulburat imi da,-duse putinta de a lucra intens la opera cea mai grea qimai insemnata, poate 0 mai riscata, din scrisul mieutiintific, aceia pe care am intitulat-o, cu oarecare la-

drazneala, Essai d'une synthèse de l'histoire de l'humanité.Reuniam intr'o singura expunere, string legata, tot ce

10

146O viata de omde aproape doudzeci de ant stabilisem ca legaturi intredeosebitele acte i aspecte ale istoriel omenirii, considerataca o singura desvoltare, in care oameni hotaritori, oa-meni representativi, actiuni de mas& influente ale naturiisi ale trecutului se amesteca pentru a produce acel puter-nic curent in care toll si toate isi au partea lor, dar in-tregul, ansamblula e al omenirii ingest. Pentru intaiullum, privit mai mult ca o prefata, ca stabilirea primelorbase si recunoasterea primelor impulsuri, trebuisem siaceasta a fost un bine pentru carte, excluzind once in-fluenta a lucrurilor stiute, a invataturii dupa alii, a uneicugetari mat tarzii, influentata totusi de aceasta invataturartrebuisem, zic, dupa hotdrirea mea de a culege dinizvoarele insesi nu numai faptde, menite a se pierde insintesa qi neavind decit valoarea relativa in legatura cuaceasta, dar sensul pe care li-1 atribuiau contemporanii, sdrecurg la aceste izvoare. Am intrebuintat destul timppentru aceasta, dar am avut puternica impresie a unuiprim contact, ca si cum ce mi se spusese sau ce cetiseminainte n'ar fi existat niciodata. Mi se ridica astfel inainte,

aceasta poate fi, in once cas, valoarea acestui prim vo-,sum, in locul antichitatil arheologice, cu compartimenteletuturor institutidor, in mare parte simple forme, si filo-logice, cu tot felul de consideratii asupra carora se insistamult, de si ele sint de fapt aläturea, fara a mai pomenirarna0tile unei antichitati de predica moralisatoare saude presintare a eroilor, si in singurele momente eroice,aftceva : viata cu adevarat istorica a antichitdtiL Ceaorientala 0 ma clasica nu stateau neimbinate, ca plecindde la principii cu totul deosebite i cerind fiecare altametoda, ci tint imens al civilisaiel umane trecea fara in-trerupere de la una la cealaltd.

Pentru evul mediu, in care caracterul de continuare acivilisatiei antice, cum pe alta cale a vazut-o, afirmindaceasta cu atita putere i rasunet, Dopsch, trebuia sa do-

Supt dictatura mascatA a lid Ion I. BrAtianu 147

:nine inceputurile, aveam resultatele unor osteneli de patru.decenii. Si aid insa, peste fapte, cunoscute, am spus-n, de lasorgíntea lor chlar sl plíne deci de míreazma care pleacanumaí din vía/a insdsí, lar nu din mijlocirea el, oricare arfi ace a s ta, cela ce ma interesa, cela ce am cautat sa punin lumina mat mult au fost citeva ¡del conducatoare carend se desfacusera din insasi presíntarea fara preocupalliaprioristíce a curentuluí ce-mi trecea inainte, albía flínda forme/or de unítate, adeca Biseríca luí Hrístos, incor-porata in cele doud puterí care, in aparen/d rivale, secomplectau de fapt, Papalítatea Sfintu/uí Pettit 0 Imperítilluí Davjd uns de Samuil : rolul covirsitor pe care-Ijoaca ifizantul, aruncat de obiceíu, afara de stralucitoru/capitol al luí Justinian, in citeva bíete pagírd complementare,plíne de incidente tragíce, acel Bízan/ care e Imperiul,tot Imperiul, fa/a de Apusul fara coroana impardteascasau improvisind una de simpla usurpatie, contra careíalegitimismul constantinopolitan a protestat totdeauna, re-,galitalile, ele insesí fragmente ale unuí Imperin nelegitím,avind a fi considerate supt acest aspect, lar nu suptacela de creatiuni naponale", si, al doilea, elementul devia/a care se desface de la sine, spontaneu, fiber, capabilde once crealiuni, din injghebarile originate ale acestuífecund mileniu : cetap de sine statatoare si capabile.de a se uní in tot felul pentru organisme mal puterníce0 Romanii" Ieranesti pe vat, ca in Sco/ia, in Elvelia 0 lanot, dar nu numaí in aceste regiuni caracteristice, care auresultat fireste din retragerea, ramasa definitiva, a vechiu-,luí Imperiu roman fara ca sa i se substituíe, in terítordfara valoare actuala si ímedíata, stapinirea regelui barbar.

Pentru ístoría moderna, caci pastram impartirilevechi, destul de indreptapte, in locul carora ma intrebce s'ar putea pune cu folos, pentru alt molly decit acela,foarte raspindit astazi, de a afisa o originalítate de forma ,materia era pregatita, pusa pe find mat pu/in clare decit

148 0 viatA de om

pentru evul mediu, dar totusi preferabile ilusíeí landasa de indeodrtate desvoltdri nationale. Eaptele au tre.-buit sa fíe multe ; am cdutat sd fac find asa incit ele sanu existe singure, ci sd concurgd la acea unitate WAcare ele rdmin doar incidente, care se pot salva numalprín miiloacele inselätoare ale talentulut 'iteran Combi-,natiile dínastice, atunci and dinastiile stapinesc umanítateaeuropeand despoiatd de organele el firesti istorice, apoiínfluentele unifícatoare de civilisatie, a antichitatii, formalinviatd, sí a Francleí, stabilesc in destul, mí se pare, indis-pensabilele legdturi. i aid Imperiul otoman, continuarebizantind si exponent al vietii multor popoare, era pusla locul ce í se cuvíne, asa de mare.

Pentru vremea contemporand, pe care n'o incepeamprin Revolutia francesd, care se sprijind asa de mult peexemplul amerícan, avind s'i el aceíasi basa si care adove dít a asa ceva se poate face, incurajind astfel oímita tie violenta, haotícd si singeroasa, orícite efecte bunear fi putut sa piece, In nestirea, de obiceiu, a -conducd--torílor, dinteinsa, am cdutat sa atribuiu fiecdrii natiuni,cdcí natiunile, ca organisme, existd acum, lucreazd si is.-prAvesc prin a decide --, exact ce í se datoreste, nu caintíndere a teritoriuluí sí numar al populatiei, ci ca lucrunou pe care-I aduce si ca influentd pe care o exercitaasupra mersuluí general al lumid.

Din acest nou sistem de presíntare, poporul romdnescaparea altfel : nu in ceata evului mediu, asa de deasd,incit s'a putut contesta pe rind exístenta luí pe toate te-renurile unde ar fi putut trdí, sí unde a s'i trait in adevdr,fard de care nu s'ar putea explica o vitalitate ce se con.-statd, cind id, cind colo, inaíntea anuluí 1200, apoi nu caapArdtorul de un moment, supt aripa Ungariei sau a Po-lonia, at' frontuluí crestín in Orient si, pentru partea ma-dernd, ca o províncie" oarecare a Imperiului otoman, larpentru cea contemporand ca un element politic ,,libe-

Supt dictatura mascatA a lul Ion I. BrAtianu 149

rat", impreund cu alti supusi" - balcanicié, la o data caree aceia a simple' afirmAri i recunoasteri formale de catrePuterile marl europene, la 1878 deci odatA cu SirbiitMuntenegrenii, Bulgarii, i mult dupA cistigarea aceleiasilibertAti de cAtre Greet ci ca un factor original, binedeterminat si continuu activ, al vietii europene in toatedomeniile : mostenitor al marii civilisatii geometrice acelor mai depArtati strAmosi, Tracii, í pdstrAtor in artapopularà i pana astazi al acestei pretioase ereditatiPirvan era sA puie in lumina i meritele, in protoistorie,cu luptele ei, de gicit din hirburi, ale teritoriului insui caV ale rindurilor de oameni ce s'au strecurat pe dinsul;alcatuitor al unei forme politice care ar fi putut sA rà-mile, alAturi de Gall, cum o arAtase asa de binemille jullian, puind pe Boirebista aläturi de Vercingetorix,o strecurAtoare a barbarilor, dacA n'ar fi intervenit distrw-gatorul plan militar al lui Traian ; apoi nestramutatul pas-trAtor, in forme rurale, si al traditiilor noi venite de la ca-lonisarea i influenta romanä; creatorul unei ordini de fiber-tate terAneascA pe sate, val. i tinuturi singura RomAniecare a izbutit sA formeze, de la sine, fArA nicio influentAstrainA, un Stat, de teritoriu bine mArge.nit si de o sin-gura rasa ; iar, pe urmA, cas unic de p rf ctd autonomie,dupA normele bizantine, in organismul, de fapt roman,al impArAtiei Sultanilor. MA sinitiam mindru, eu carelucrez cu oameni vii, iar nu cu nisipuri obiective",am putut astfel situa natiunea mea in acel complex alistoriei universale din care era exclus pand atunci.

Va continua si de acuma sA fie exclus, pAnA ce se vaajunge, cum se observa de fapt din ce in ce mai mull,a se intelege pe deplin adevArurile pe care am cAutat sAle stabilesc. CAci cartea de o asa de lungA trudA si deo conceptie asa de indrazneatà care a apArut in patruvolume, pAnA la 1929, in editura d-luí Gamber, la Paris,a intimpinat, cum mA puteam astepta, adesea, surprindere

159 0 viatl de om

tagAduire din partea tuturor acelor earl erau obisnuíticu vechile sísteme in care totul era pus, metodic I co-.mod, dar fara o posibilítate de adevarata prícepere, insaltarele I saltSrasele teritoriale, nationale mal ales strictcronologice, cu Istoria Frandel", Istoría Germaniei",Istoria Ita asa mai departe, de la cutare la cutaredata, toate atingindu-se usor cu coatele fara sa se poatasímtj nímic dinteo asa de vasta 0 de intima colaboratíe.Daca, la noi, un baietas, cu falsul misticism care 'kilo-.cuieste religiile definite si idealurile umane folosítoare,41 batea joc trite° revista studenteasca de cartea farAsens í orízont, scrísa intr'o proasta limba francesa, decíneva cve. copie doua, trei carp ale predecesorilor

nicAíri n'am mai gasít un cuvint, unu/ singur, in roma.-neste despre cea maí importanta sfortare stiintifíca a vietiimele, lar tindruiui i-am contínuat bursa in valuta fortepe vremea cind eram mínístru -, un alt tinar, Francesacesta, d. Poquet du Haut-jussé, margenit la studítilBretaniei In secolul al XIV-lea, publica In Revue desquestions historlques" o notita de douazeci de rindurl incare condamna cartea de o compunere mat putin decitembrionara", cu frase lung', de nedescurcat, asupra untilfond de o dubioasa autentícitale. In Revue historíque"colegul mieu d. Halphen, publica si el o IstorieUniversela", se arata intaiu uimit de cita noutate, depastrat sau de lasat, e in prímul volum prín care, indomeniul pe care-I posed mai putin, s'ar fi deschís no'orízonturí, apoi rev enía dupa treí aní ca sa treaca usor, cu-citeva observatii de simpla forma, asupra uneí carti caren'ar fi meritat maí multa atentie. Numaí un critic bet-gían, in Revue d'histoíre et de philologie", isi dadeasama, recomandind calduros volumul medieval, ca in eaeste UR alt sistem de gtndire, i o apreciare analoga oexprima prietenul mieu frances d. Jacques Ancel, in Re-vue 4:1'histoire moderne", pentru cel consacrat istoriei mai

Supt dictatura masca% a lid Ion I. BrAtianu 151

noud. Pdstrez Cu cea mal mare ingrijíre lunga scrísoarea altuí prieten din París, care-mí marturísía folosul ce atras din cetírea uneí interpretad originale a istoriei orne-,

nírli, in care vorbía tot de evul mediu proposipede proposílie e legatd in asa fel incit ele nu se pot des-.

face din chinuíta lor inlAnluire. De atuncí insd, lucrarea0-a fAcut drumul, s'i nu odata o gasesc intrebuinlatd dindeosebite puncte de vedere. Cineva incepuse chlar a otraduce in Italia, unde teoria Romaniei" am expus-oprín Rivista di storía e di filología"; de o traducere ro-,maneascd mi-a vorbít in treacdt iscusitul traducdtor aIIstorieí Rominilor sI a civilisalleí lor", apdrutd si in lím-bile italiana, englesd O germana, nuvelístul Lascarov...Moldoveanu, dar cine sa se ingrijeascd de asa ceva la

un popor care nu are o singura istorie universald In limbasa, necum, ap cum au fdcut-o toate popoarele celelalte,In sensul sdu !

In astfel de imprejurad mi-a fost de mare mingiierepublicarea de acum-colegul mieu pentru istoría univer-.sala la Cluj, d. C. Marínescu, a uneí culegerí de artíco/efrancese in acest domeniu, contribuind eu insumí 'ctrcercetdrí despre cruciata burgundd in secolul al XV-,lea,(era sa retiparesc sí paginile luí Wavrin), care, aratind labibliografie ce dAdusem ístoriei universale, punea volumulin legatura cu numele mieu, In ajunul uneí deslAntuírisalbatece de hula indígena contra a tot ce am fdcut.

Anul 1927 era sa aducd cele mai marí schimbdríin oamenii hotaritorí, sí ele se vor traduce sí in fenomenepolitice pe care cu dreptate le-,am numít revolutionare ,sí altele cu acelasí caracter vor urma sí pana astdzi , darel a inceput sí s'a continuat pentru mine, pdnd in luna.Maiu, cu insemnate realisdri In domenítil cunostintilor stlucrdrilor mele.

Dupd ce lectíge la coala. Superíoard de Rdzbalu da-

152 0 viatl de-om

dusera o intreaga Istorie a Rominilor prin -calatori", intrei volume, reeditata pe urma, la París presintasem, inanul trecut, pe calatorii francesi, cu. totul uitati, si uniidintre ei foarte interesanti, cu o adinca patrundere si omare seninatate de apreciare, cari strabatuserA din secolulal XIV-lea inainte regiunile din Sud-Estul european incurind supuse definitiv puterii otomane. Textul steno-grafiat si corectat a/ acestor schite mí-a fost cerut decunoscuta publicatie parisiana Revue des cours et desconférences", unde, cu inevitabilele zabavi, nu s'a pututispravi pana in 1928, scotindu-se 0 un extras; adaugca din partea alor mid m'am invrednicit numai Cu onotita peste umar, in care e vorba 0 de incapacitatealiterara a eruditilor, la L'Europe orientale" din Praga,din partea d-lui G. Munteanu, fost elev la acea scoaladin Fontenay-aux-Roses unde o anume atitudine urita MOde mine, creatorul si conducatorul ei, ajunsese Inca deatunci sa fie o traditie, aproape chiar o datoi i.e. In anulurmator, am /uat seria cea/alta, mu/t mal putin bogata,a calatorilor orientali in Franta, ceia ce mi-a permis sainfatisez, pe linga Turd mai mult sau mai putin card-ghiosi in momentul cind erau pusi in fata cu o viatainspirata de cu totul alte principii si avind deci si apa-rente cu totul altele, si drumeti de-ai nostri, adusi laParis de alte nevoi, in legatura cu prefacerea culturalaa societatii din care faceau parte : astfel cei dot Kogal-niceni, Mihail si uitatul lui frate Alexandru, Publícate inrevista mea francesa, si aceste conferinte au aparut inextras. Si, pe urma, in curail unor descoperiri intimpla-toare, la un anticvar din Madrid, unde mí-a iesit inainteun calAtor spaniol din a doua jumatate a secolului alXVI-lea, care mí-a fost o adevarata revelatie prin not-ele,variate si vii, de viata turceasca pe care le da, ()dintcasa primitoare a prietenului mieu Karagea, devenicansul al Romaniei la Stockholm si tinind acolo o parte

Supt dictatura mascatA a luí Ion I. BrAtlanu 153

din marea sa colectie de cart' rare, intre care volumelede descriptie a Orientului datoríte pelerinului stlintificsuedes Björnstal, am mal adunat aceasta informatie cu privirela Rasariteni, trecind, cum se vede, de pe singurul planfrances, potrívit pentru comunicad in París, la acela aluniversalitatit europene. Mal tdrziu numai, am gasit lucradanaloage pentru Franta si Spanía, evident in legatura cualti calatori.

Doua drumuri in Apus se adaugira in acest tímp laexperienta mea despre lume. Invitat pentru intdía oardla Universitatea din Roma, de rector, invatatul jurist d.Giorgio del Vecchio, cu care ma va lega o calda ami-citie, pe un limp cind incepuse a lucra neobosítulpriceputul Bucovinean d. Isopescu, cartna eu dato-,resc mult, dar O. mal mult tara, am vorbít acolo desprelegaturile noastre de rasa, fireste, despre locul nostru inlatinitate, supt forma sintesei rornanestia iu ansamblullatín, dar sí despre aspectele pitoresci ale Romantei, tar,

in alt cerc, despre Eminescu, incercind sí o prefacere alutin ítalieneste, cu pastrarea masurii, ritmuluí. Tot dupa in-demnul tindruluí mieu arnic, repnut apoí ca profesor laUniversitatea romana, m'am coborit pana la Neapolepentru o conferinta despre raporturile noastre cu acea"Italie meridionala, i, aid, daca am gasit o primire ofícialafoarte onorabíla, si cu partíciparea comisarului, care facesmínuni intr'un mediu asa de neglíjat, al marelut in-vietor al natieí sale, d. Mussolini, ascultarea in marea salace mi s'a pus la dispositie a fost ceva mai putin atenta.Am redactat apoi aceste conferinte, pe care le-am reunitIn volumul ílustrat Conferenze italiene sulla nazione romena.Soarta Ion n'a fost stralucitoare : de si le supusesem lamulte revisit, sí a uímitoruluí tinar filolog poliglotTagliavini, careirorbia romaneste ca sí mine fara sa fi fastin Romania, forma lor a fost criticata, í nand i sfortd.

154 0 OW de oni

rile mete tipografice n'au fost pretuite de marele editormitones Hoepli, cale publicase editia italiana a ,IstorieiRominilor". Pentru legaturile mete cu Italia ins& si nufara devotata participare a d-lut Isopescu, vor vent insa

zile mat bune.Spectacolul pe care-I infatisa in acest moment Italia

era admirabil í plin de invatatura. i rectorul din Roma,asa de sigur de viitorul poporului sau, i comisarulpoletan, om tinar, cu infatisare de ofiter in activitate,care, incunjurat din toate partite de obisnuitele pocloneliinnaintea puterii, le raspingea, in fata mea, a strainului,dinteun singur gest, cerind fiecaruia nu complimente, cjmunca pentru marele plan de refacere a orasului, imiaratau ce e acest spirit nou, de indemn optimist, de avintcatre creatiune, de credinta fata de omul care represintaaceasta lume noua, pornita pe lucru. Nu mai era nimicdin acea dibaciu scormonita ura sociala care facea cuciteva luni inainte ca muncitorii inarmati sa pazeasca pezidurile fabricilor averea lor", careia nu voiau sa-i deamunca, i faced pe gazduitoarele studentilor din Turin,unde invata fiul mieu, sa se intrebe la fiecare pocnire dearma in strada daca nu li s'a ucis oaspetele. Mergind cad. Alexandru Lahovary, incaruntit de ani, dar cu aceiasinesfir0ta dorinta de a indatori, pana acolo incit ne gaz--dula in Palatul insusi al Legatiei, mergind deci cu el in jurulRomei, prin aced trista Campante muce da, cuib de tin-.tari datatori de friguri, prin acele grupe de sate in care-era °data mal multa Kum- in circiume decit pe ogor, amgasit pretutindeni o desavirsita ordine 0 un inceput deconstlinta ca oricine, 1 ultimul dintre ciobanii pitoresti alagrului roman", e un Italian mobilisat in serviciul patriei.

Era in zilele acelea asteptarea recunoasterii de guver-nul italian a unirii cu Basarabia, l bunele legaturi aleministrului Romaniei cu ducele" dusesera pana foartedeparte negocialiile. lute° seal* foarte bucuros, d. La-

Supt dictatura mascatA a WI Ion 1. BrAtianu 105.

hovary mi-a anuntat a ele fuseserd incheiate ; se pre.Oda sd meargd la d. Mussolini pentru a-i multdmi. Sim'a Intrebat dacd n'as don fiu primit eu insumi defdcdtorul de minuni, care spera ca in Romdnia supt re-gimul Averescu sd se creeze ceva analog la noiajutdtorul financiar al generalului, d. Manoilescu, Undr deo mare energie si de o cugetare personald, pe care-I cu--noscusem incd de la Iasi, unde inginerul incepdtor vor-,bise la o intrunire a asociatiel create de mine Moldovaintregite, stäruia in acest sens. Am prima cu plAcerepropunerea.

Astfel, in and sear& dupd intoarcerea mea din caldtoriaspaniolA de care va fi vorba mai departe, am fosttrodus, läsindu-se la o parte altii cad asteptau de mult,la omul pe care zelul amicilor sat entusiasti II presintacu o infdtisare romanticd : ()chi' invirt4í supt fruntea inaltdincretitd, gest de comandd, tot ce trebuie pentra a influ--enta, si mai ales inteo tard meridionald, multimile, caretrec pe lingd zei dacd nu consimt a primi omagiile obis-nuite pentru idoli. In larga °dale unde un birou se as.-

cundea modest In coltul de catre fereastrd, statea in pi-cioare, in dosul hirtiilor nenumdrate pe care le resolvasingur, un om de tale miilocie, sigur de sine, dar abso-lut calm, plin de bundvointd, dar fdrd falsd prevenientd.M'a intrebat de drumul pe care-I inchelasem, de ce in-seamnd in Spania un regim dictatorial", pe care nuApuneam lingd al Mu, a pomenit intentia sa de a legaItalia mai strins, pe Mare, de tara latind de la Apusul el,

conversatia a ajuns la sensul reginaului sdu. A inld--turat ideia unei apdsdri, anti-democratice", observind cddatoria unui bun democrat nu e, mai la urma urmei,decit sd ajute la ridicarea acestui popor, ale cdrui nevoi deviata le serveste el, Mussolini ,care n'a fost ridicat de capi-talisti, acestia neavind pe departe o astfel de putere. Onceom din stracid, dacd este onest, nu va putea tagadui cd

15o O vlatà de om

tazi, supt noua conducere, e mai bine decit alta data, sí

-aceasta-i ajunge.Am vazut si pe Suveranul adinc intelegator, care-si

dadea sama ca pentru astfel de imprejurari poporul ita-lian are nevoie si de altcineva decit un monarh careiscaleste hotaririle trecatorilor ministri, in mare parte ab-solut mediocrí, pe cari-i ridica si-i coboara inviersuna-tele lupte constitutionale" de partid, l accepta astfel caopera de guvern sa fie facuta, supt auspiciile sale, deomul extraordinar pe care soarta-1 daduse dinastiei deSavoia ca sí Italieí.

Regele Víctor-Emanuel e in conditifile pe care í le-afacut ístoria í carora marea sa intelepciune li-a dat oloaiala aceptare, care un singur moment n'a fost intrerupta,simbolul eel mai curat i mai incunjurat de respect alnatiunii pe care o íubeste sí pentru care, in marele raz-,boiu, a ríscat totul. Suflet studios, numismatul care sta-pineste asa de deplin tot ce prívete moneda italiana dintoate timpurile, stia si ce ban cu inscríptie greceasca ba-teau in secolul al XIV-lea emirii turci din Asía Mica,am avut surprínderea de a prim' la Legatie, intr'un írn-posant plic de la Curte, insemnarile prívitoare la aceastacuriositate numismatic& necunoscuta mie care scrísesemistoria Imperiului otoman. In gura iubítorului sef de Lunt-lie cuvintele casa mia aveau un sunet deosebít desimpatic.Poate ca, daca regalitatea moderna nu poate intra insasíIn lupta pentru a resolví eu un asa de mare rise teribileleprobleme pe care vremea le pune inainte inexorabildaca sfatuirea continua cu seful de guvern e imposibila,e preferabil ca ea sa pastreze intr'o astfel de atitudíneacel inalt prestigiu de care pentru cine stie ce zí demine, cu alte cerinti, natia ar intelege ca are nevoie inprímul rind.

D. Comnen, mínistrul pe linga Vatican, mi-a vorbit deo audienta la Sfintul Parinte, si ea mí-a fost acordata

Supt dictatura mascatd a lui Ion I. BrAtianu I51

intr'o sdptdmind de rugAciuni, cind audientele sint deobiceiu suspendate. Datoriam aceastd favoare esceptionaldstudifior mele de istorie, pe care fostul bibliotecar al Am-brosianei din Milan le cuno0ea, 0 revistei mele francese,pe care erarata dorinta s'o complecteze.

Aici, prin lungile coridoare pline de soldati purtindpitorescul costum din timpuri, prin vastele sdli in caregarzii aqteptau impreund cu lunecoasele umbre negre aleclericilor carili incunjurd cdpetenia supremd, peste pra-guri unde ferventi catolici stdteau in genunchi, puteamsa prevdd acel misterios ieratism in care ar pluti amintireaefilor medievali al Bisericii rornane. Dupd indeplinirea

stingace rt, fricdmie, poate 0 necomplectd, a rituriloromagiale, m'am gdsit inaintea unui intelept care culesesedin lungile lui cetiri, mai mult decit clinteo \data abiaintrevdzutd, sfaturile sale senine, indemnurile care pdreaucd vin de peste hotarele tuturor realitatilor. A fost vorba,indeplinindu-mi mal mult sa.0 mal putin datoria, absolutd,de a asculta numai, de literatura tulbure 0 adesea cu vointdstricAtoare a epocei noastre, de rdspunderea pe care o,poartd fiecare pentru continua inveninare a sufletelor, depretentifie oricui de astazi fald de acel fecund ev mediuin care, la o lumind slat* intre paretii de piatrd rece, cu-getatori cu mintea de multe ori mai tare decit a filosofilornopri des1u0au, Ltd ajutoarele pe care ginditorul le afldap de bogat in jurul sdu acuma, problemele cele malgrele care se presintd pe rind tuturor veacurilor. Cuaureola sfinteniei adunate intr'o fiintd omeneascd unicdin rang 0 rost, era acela0 ultim resultat la care, 0 inmodestele contingente ale traiului nostru, ajunge in ultimaesenta cugetarea cui se poate abstrage de la tiranifie demulte feluri ale mediului 0 e capabil de a se ridlca in lumeaunde nimic nu vorbe0e decit adevdrul desfdcut din toateformele lui trecdtoare.

In ace0í doi aril ai rdsturnarii vietii noastre politice,

158 0 viatA de om

'care ma putea atrage din ce in ce mai putin, ne maifiind de niciun folos in míjlocul atítor turbate indusmaniri,am gasit citeva saptamini pentru a vedea cele doua Teriiberíce catre care mergeau de mult rivnírile mele.

Un prim drum in Spania m'a adus, prin vaile Pírinellor,prin barnícele orase basce rasarite in umbra munteluí,creatlune a unei rase dirze 0 indaratnice, de o staruintacare nu se arata numaí prín vítejia cu care apara causelece si-a ales, in largile cimpii de 'Matra goala, pustii, arsede soare, ale Castilieí, unde centrele orasenesti au maimult caracterul unor oaze samanate de-a lungul de-sertuluí, Madridul el insusi fiind, tocmaí in capat, dincolode hotarul cu lumea araba de pe vremurí, una din acesteinsule de verdeata sí de \data umana.

Multe mriuriri se amesteca pe acest pamint, asa de a-,dese ori strabatut de oamenli Suduluí african in lupta cudescalecatorii pe cari-i coboara vane munteluí, teren decontinuu conflict intre cele doua conceptii atit de de-.osebite ale vietii in toate aspectele el pe care le aduceBerberul de o parte, Germanul sau Francul romanísat,de la vitejli luí Carol-cel-Mare la ostasii luí Napoleon, dealta. Am gasit aid pe un prieten din anii de dupa razboiu,-diplomatul si poetul de origine basca Ramon de Bastera,care cercetase si adapostul mieu de la Valenii.-de-Munte 0sarise cu mine pietrele de pe Valea Teleajenului, care-iplacuse asa de mult aceluí ce cintase intr'o prosa rít-mata, plina de frumuseti ínedite, Opera lui Traían" ;bolnav o bucata de vreme de o apasare nervoasa, elparea acum cu totul inzdravenit, si supt calauzirea lid amvazut, nu numaí atitea colturí din Madrídul asa de arhalc0 asa de american, asa de legat de regalitatea care l-a creat0 asa de framintat de neconteníte pomirí revolutionare, asade fanatic in catolicism si asa de aplecat la suggestilleunui ateism luptator si gata de profanare, asa de so-lemn si sumbru in bisericile sale ale caror trepte le suie

Supt dictatura mascatl a lul Ion 1. BrAtianu 159

-femeile in dantele negre, cu pieptenele infipt in cozilegroase, si asa de vesel seara, cind, pentru a petrece panadupa miezul noptil in racoarea 'cle care e complect lipsitaziva, valul popular, setos de distractie si gata de iubirifíe, se revarsa de-a lungul strazilor intortochiate. Amcercetat biblioteci putin visitate, si intr'una din ele, laCentre' de studii, invitat de un coleg cunoscut la Paris,am vorbit despre tara mea unui public foarte restrins ; amtrecut prin birouri in care pana spre amiazi, de pe urmanoptii nedormite, nu intilnesti pe nimeni ; am dejunat prinrestaurante care nu sint de fapt decit o bucatarie in odaitade sus a careia ti se suie mincarile spaniole cu sofran si cupiper ; si ne-am abatut chiar la unul din teatrele, pline, incare se juca o zarzuela plind de tragic singeros si despectacole populare vesele, in care refrenul voios era cintatde sala intreaga.

Bastera m'a dus si la Toledo, cu prapastia lenesuluiriu Tajo, cu polite visigotice si casele ingramadite incetatuie, cu mahalalele unde se vid, in tara porto-calelor, fructe de mult vestede, ling hanurile orientalemirosind a muced si a vin varsat pe piatra, si cu aleilemoderne in care elevii scorn militare, in atragatoare uní-

forme,se trudesc fara mare folos sa cistige o privire dinochii stalucitori ai fetelor care din trecutul arab stiu incaaceia ca face sa te ulti numai la cine cauta nevasta. 0taina pe care ca multe altele mi-a destainuit-o fataoachesa si sprintena, putin cam trista pentru ca-i era bol-nay viitorul sot, pe care nu-i era iertat sa-I vada la dinsul,li care, totusi, la sfirsitul dejunului, ni-a propus sa cinte cevape care ea insasi il compusese pentru fericitul acela.

Cu oarecare curaj, ingdimind o spaniola pe care n'ocunasteam decit din carti, am rasbatut si in restul acesteiteri care din ce in ce e mai putin legata de Europanoastra rece si formalista, imbumbata si mascata ; id sicolo ni servia o recomandatie, dar ea nu era cu totul

160 0 vlatA de om

necesara inteo lume unde dupa zece minute de la primacunostínta potí vorbi cu intimitate oricui, sí ca simplughíd al oricdrui strdin, li-a rdsärit in cale. Asa am trecut,in Sudul cu arborií verzí, greí de fructele de aur in lunaluí Februar, cu bogata vegetatie de cactusí grasí sí tepoiinfiptí in terna rosiatecd, la Sevilla, cu mínunatele gradiniale vechiuluí palat, apele víí curgind supt piddle de ce-ramicd araba sí inviorind flori deplin desfasurate ca in lunaluí Maiu; la Cordova, asa de musulmana cu tot castelulluí Carol Quíntul, strinsa in jurul moschell cu padureade coloane imitate de la antichitatea romana care a in-.riurit asa de mult si pe trimesii pustiului african i la Gre-nada, cu Alhambra, din ale carii incaperi acoperíte de toatecapricille stuculuí minult de degete dibace se pared a aplecat abía de led, de linga tisnirile fintinilor din míjloculcovoarelor scumpe pe care atipesc odaliscele, ultimul regemaur, el rey chico, pierzind mostenírea, de acum robitacrestinilor profanatorí, a unuí asa de lung sir de impe-riali califi

Paseaba et rey moroPor la ciudad de Granada,Ay de mí ,Alhama"t

Cintecul de durere al invinsului si izgonitului imi suna inurechí, pe cind un calauz familiar, ignorant sí netot, Ms-pundea la intrebarile mele distrase despre yield sí familialui, in care nevasta n'avea vole, cu toata sardcia, sd intrein vre-o fabricd, - precum, in atmosfera maura, pastratapeste atitea secole, unele femeí credeau ca nu trebule saapara la teatru, corrida de toros, cu call balabanin-du-si matele dupa dinsii s'i cu bubaiul intepat in spate,e, fíreste, altceva , de sí o multime inebuníta de car-naval se acopería, típind din trimbití, cu fragmente mul-ticolore de hirtie si se lega din balcoane cu faoi ca dinhirzoabe, mastile defílind spre satisfactía multimil venítepana si din margenea unde TigAncile asteapta pe cala.-

Supt dictatura inascatA a Jul Ion I. BrAtianu 161

torul strain ca sa.1 arate cum se poate danta indelungfara sa se ofileasca foaia de trandafir pusa supt calcilulsaltaret. Cum barba 0 blana mea erau lucrurí cu totulneobipuite, am putut sa par intala oara, in acest carnavala doua a fost and am guvernat cu cine am guvernat ,drept cela ce nu sínt. *i atunci intram fara voie in valma-pgul mastilor, de 0 nu pusesem pe mine nimic pentrua ma costuma.

Era sa ma intorc insa in acel Madrid, de neuítate arnin-,lid, pentru o conferinta ceruta de Casa Studentílor" 0la care am adaus alta, despre política mediterane.aria a stapinilor vechli Spanii, jertfita pentru scopurícare intreceau cu mult adevaratele ei interese. Primíreaa fost deosebit de simpatica 0, data aceasta, am intrat inlegatura cu citiva colegi, dintre cad unul a cautat sa malumineze asupra lipsei de popularitate a regelui, care.míera presintat ea unul care magule0e WA-- sinceritate 0cktiga astfel pe cine infra in contact cu clinsul, 0 asupraInferioritatii regimului de dictatura al luí Primo de RI.vera, (Alter vesel, care n'avea in figura, in atitudini 0 Incuvinte nimic din infatiprea tipisata a tiranului" ; mi seprofetisa apropiata disparitie a unuí regim care, pe lingaalte pacate, ar fi fost inchinat intereseloy catolice panainteatita incit un colt de manastire lesuita putea sa co.preasca necesara aliniare a unei strazi. bate acestea, inciuda dictaturii, spuse public, in mijlocul restaurantelor 0cafenelelor.

Intaia0 data, fusesem condus numai de consulul nos.tru, un bogat fost negustor, care mi-a aratat in fru.moasa, incapatoarea sa casa ínteresanta o colectie de arta0 de ístorie. Acuma am 001 la min'istrul Romania, d.Anton Bíbescu, fina infatipre aristocratic& distras atitaat trebuie ca sa-í ao:la bine 0, cm toata unica sa mo-,destie, un scrlitor de teatru foarte pretuit in limba pri-,mei sale educatii, tot ce poate da o primire oficiala : in

11

162 0 vlatA de om

salonul Legatiei am putut vorbi deci unui public restrins,dar ales, intre care sí Infantul, cumnat al regínel María,despre vechea noastra arta si am cautat in margeneaCapita/el, intre piantatille de stejar-pluta cu frunzele sumbre,o societate arnica, in míjlocul careía o coboritoare a Stur-zestílor era sotia unuí duce spaniol. Am gasít la MuseulPrado, inteun culoar intunecos, amestecat cu picturí ba-nale, acel tablou pe care 1-am putut atribuí usor luíFranz Franken I-Iu, comparat cu un altul din VienaIn care sosia mea a recunoscut imedíat, drept in mijloculserbarli luí Irod qi Herodiadei, carora li se aduce capulSfintuluí loan Botezatorul, pe Mihai Víteazul insusí ju-cind, cu caciula prefacuta in turban de-asupra sprince-nelor negre si a ímpresionantilor ochi, rolul regeluí Iu-deli, precum in pinza vienesa el figura intre curtenii luíCresus aratindu-0 cu mindrie comorile ; intrebuintareafiguril luí pentru acest rost se explica, de altfel, nu nu-maí prín caracterul asa de personal al neobisnuitelor trasa-turi, prín aspectul luí de luptator oriental, dar sí-prin am/fa-,tirea presintaríi inaintea Domnuluí romin dupa cucerireaArdea/uluí a capului lui Andrei BAthory. La. o redactiede zíar madrílen am cautat informatii complementare, pe1inga desemnurile, neasteptate, pe care le aveam dinaltul, pentru razboiul nostru de la 1377-8, sí, lucrind acolo,am avut prílejul sa vat cum se facea, de un tinar, sup--Orel si foarte amabil (Ater, censura foií. In margene, pepiatra seaca, in care cu síla s'au skill copacii, am cautatscoíca imensa de 'Matra pe care Filip al II-lea a dat-oseniorului sau Dumnezeu sí odaitile de smereníe umanacare 1-au cuprins munca si durerile proprií.

In Palatul, asa de credíncios model secoluluí al XVIII-lea,cu garda, imbraca0 in vechl costume, care defila pe straziin pasul de parada al vechilor datini, am fost primit deAlfons al XIII-lea, sí am gasit pe un gentleman foartemodern, de infatisare inca final., simpatic in atitudíne si

Supt dictatura mascatl a lul Ion 1. Bratlanu 163

in vorba, a carui siguranta de judecata contrazicea cudesavirsire cela ce mi se spusese de dusmani cari erausa darime peste putina vreme un tron al carui rol s'adovedit ce greu poate fi inlocult.

De aici, cu cit mi se dase pentru conferir* mea, amputut indrazni un drum in Portugalia, despre care-mivorbise la París, vadindu-mi si farmecul cintecului po-pular portughes, solía, portughesa dupa tata, a unuia dinfili lui Émile Picot.

De la granita chiar a acestei lumi cu totul necunos-cute, unde din fericire voiu gasi la consulul romin, d.Santos Bastos si la solía sa, ea insasi scriitoare, cea mai,buria intimpinare, am putut simti enorma deosebire, induda asamanarii de limba, care exista intre cele doua el,-vilisatil, /a basa carora este, de altfel, si o mare diferenta,in basa etnica Iliri de o parte, COI de alta, ca si inproportia singelui arab ; de unde, aici o violciune, ocochetarle, un neastimpar, o bucurie de a trai care con,-trasteaza Cu gravitated temperamentului spaniol.

Din millocul muntelui samanat numai cu aceiasi steiarl-pluta, ne-am coborit in paradisul coastei Oceanului, malbogata decit a Rivierei italiene. Catarata pe malul inalt, cuamestecul de avenude" moderne si de siradite in carenu poate intra o trasura, unind palatele pustii de rega-Iitate, ucisa, izgonita, sfirsita in exil, cateli ridica fata-Alele din secolui al XVII-lea futre palmierii purtind smoculde frunze in virful gitului de girafa, cu casele burghesetapisate de ceramica albastra, verde, bruna a arabicelor.azulejos, pe cind in margene se desface, sumbru de-asupraapelor, cite un uitat turn medieval, cu manastirile faracalugari, si ele exhibind cu mindrie captuseala faiantei aco,-perite de un intreg surogat trainic de pictura, care se falescde tufisul de piatra, nestrabatut, in care traditia goticd seleaga de bielsugul de imaginatie instilan pentru a forma stilul

164 0 vlatl de om

imperial" al epocei regelui Manuil, fisabona e, de sigur, intotalitatea el, mult mai interesanta decit Madridul, creatde Bourbon'. Am vorbit la societatea de geografie despreimpartirea de roluri in latinitate, dar nu cred a ascul-.tatorii, intre cari 0 Evrei din Rusia, sa se fi interesatprea mult.

I-,am vazut imprejurimile, cu vuele fermecate, cu bo-gatia plantelor meridionale, cu visiunea infinita a Ocea-nului, cu pitorescul femeilor care vin la tirg purtindelegant pe cap greutali supt care al fi crezut ca trebuiesa se indoaie. Am mers 0 la Porto, plin de biserici carese coboara 0 pana in adincul evului-mediu, 0 amsimlit un sentiment de Pena cind, intr'o margene, amg5sit, ap de departe, WO lerani basarabeni, din par/ilebulgare0i, cari, ispitip la teribilele plantapi de cafea dinBrasilia, se intorsesera in aa hal 0 cu atitea greutap,sperind call vor putea revedea vetrele, de care culacrimi rivniau femeile cu copiii in bra/e. Toate inter,-ven/iile mele la intoarcere au fost insa zadarnice : neno-,roci/ii au trebuit sa fíe deci trime0 de Portughesi inUganda, un de li s'a pierdut urma.

, din calatoria spaniola 0 din aceasta in Portugalia,au ie0t dona conferinle, foarte ascultate, la Teatrul Na/ional,cite o publicape romaneasca : aceia despre Spania s'ainvrednicit numai de aspra judecata 4tiintifica" a unuifilolog iqean.

Tot in 1927 s'a put, la Belgrad, al doilea congres debizantinologie. Rominii au fost foarte bine represinta/i, 0cu participarea d-lor N. Banescu, Bal 0 C. Marinescu,a parintelui N. Popescu, a arhitectului P. Antonescu,creatorul stilului romanesca. Guvernul ni-a pus la dis-positie un vas al Statului, cu care delegalia a mers peDunare, qteptind in portul Belgradului pana la intoarcere,ceia ce ni-a ingaduit sa luam cu noi atunci 1 pe prie-,

Supt dictatura mascatl a lui Ion I. BrAtianu 165

tenii dintre congresisti cdrora am avut prilejul sdIiardtdm Severinul í imprejurimile, mergind pOnd la ma-,ndstioara Topolnita ascunsa in fundul vailor : Inca unadin acele infdlisdri ale lull, fad pregdtiri 1 fOrd ascunsurl,care face mai mult decit once brosurd de propaganda,care poate fi totdeauna bAnuitd. intre acei cart nu fuseserdnicíodatd in Romania era si numismatul austriac Kubicek,cu sosia i filca, 1 profesorul belgian Smets.

Congresul a fost foarte cercetat í foarte vioiu.tatea díntre natii, participind acum sí ceí neinvitati,pentru motívele ardtate, la Bucurestí, s'a impdcat prínaceia a s'au dat locurile de frunte' represintantului Papel,sprintenul Monsenior frances d'Herbigny, care aduceaamintiri din recenta cdlatorie in Rusia, unde a vdzutruina cuprinzind pe incetul masivele palate din cetatealuí Lenin", 0 mie, ca initiator al acestor adundri despecialitate. Totusí Strzygowskí, marele archeolog aus-triac, s'a simtit jignit de nu stiu ce atitudine si a plecat,lar, cind, la a doua sedintd a sectiunilor reunite, simpa.-ticul sef al delegatiel germane, Heisenberg, indemnindcatre reluarea legdturilor stiintifice, a pomenít de parti-ciparea sa personald la rdzboiul care trebuía sd se uite,aceasta a stirnit oarecare indispositie la Francesi.Urea celor de curind petrecute era prea vie pentru cainfrdtirea sd poatd fi dean& La fiecare pas, conflicte pesopotítele se pro duceau, í trebuia tot tactul Sirbilor,Iugoslavilor in general, eleví ai lui Heisenberg, formati lascoala germand, ca sd potoleascd macar in aparentd lucru-rile. S'a fOcut, astfel, de mine propunerea de a depune ocoroand pe mormintul de pe indltimea de la Avala alsoldatului necunoscut iugoslav chiar din delegatía fran-cesd unii au stat la indoiald dacd trebuit s'o faca, ajun-gindu-se, inaínte de a se ordona 0 o coroand francesd,la addugirea tricoloruluí lor la coroana noastra ; nu s'atinut .niciun díscurs, ci numai Monseniorul d'Herbigny

168 0 viall de om

a rostit o scurtd rugAciune. i, in cursul sedintelor, d.Banescu a gdsit in fata sa, la discutarea vechilor Stateromdnesti dundrene, hursuza impotrivire furioasd a But-garului Mutafciev, injurios campion al natiei sale. Oncealusie irita si durea pe unit din participanti. In ce pri-,veste pe Slavi, erau multi refugiati rusi, cari se duseserd0 pand la Scoplie, crescind prestigiul Universitdlii insubordine de acolo ; un sentiment de rasa insufletia vdditpubficul, care a aplaudat si pe Bulged, manifestind oare-,care nerdbdare cind un represintant al Poloniei a intre-.buintat in discursul de salutare limba germana. Altfel,peste aceste atingeri nepldcute, opera stiintificd a fostfoarte valeta, 0 de mare insemndtate. Din parte-mi amvorbit despre chestiunea daca existd °Pi ha un ev mealbizantin si am semnalat importanta unei povestiri pejumdtate legendare despre cucerirea Constantinopoluluide Turd, pe care o gdsisem 0 Intrio versiune romd-neascb. Viitoarea adunare a cercetatorilor lumii bizantinea rämas sa se facd la Atena, Bulgarii nelipsind sd ceard,de altfel foarte amabil, sa Ji se reserve locul dupd acesta.

Ca 0 pentru congresul din Bucuresti, s'a organisat oserie de excursii, in aceleasi conditii comode si placute.Am putut vedea astfel mdcar o parte din monumenteleunei vechi si solide arte, in care influente apusene, ve-.nite din Italia prin Dalmatia, invristeazd adese ori, informe de o sintesa originala, de si nu cu totul deplind,tesAtura bizantina care alcdtuieste basa. Am ajuns astfel laRavanita, la Nagoriciani, intilnind ici 0 colo o populatieromaneascd, a carii asezare era destul de veche ca sanu-si mai dea sama de condithle in care a venit, sauoameni cari lucraserd, cart invataserd a ceti la noi si cari-siamintiau cu ple*ere de o lard unde ci,tigaserd bani 0experienta si.-0 aveau Inca rude. Apoi ne-am coborit inMacedonia, unde, la Scoplie, cu atita rivnd prefdcutd, amfost intimpinati de un primer, d. Sapungi, care era si se

Supt dictatura mascatA a lul Ion I. BrAtianu 167

marturísia Romin, ca 0 farmacistul care-0 cre0ea in bunspirit romänesc copiii, bazarul fiínd plin de negustoríbogati vinzind 0 pungute cu margele in care era te-sut tricolorul nostru (la LipHan am gasit un negustor ma-.cedonean care tinea sali depuie la Bucure0i toate eco.-nomlile). La intoarce;e, ne-am oprit la Crtqevat, undebiserica din veacul al XIV-lea era originalul Cozieínoastre 0 unde totul parea ap de asemenea cu viata. deprovincie de la noi. Notele luate in cursul acestui drumaqa de lung 0 de folositor pentru cunoa0erea artei purbizantine le-am publicat apoí, cu desemnuri bune, facute,cu o uimitoare rapeziciune, de arhitectul Comisiel Mo-.numentelor Istorice, el insu0 Romin din Macedonia, d.Becu, in carticica In Serbia de dupd rdzboia.

La Belgrad avusem onoarea de a fi primit de regeleAlexandru, in odaia sa de lucru plina de call Asupratuturor chestiunilor la ordinea zilei, 0 asupra celor careputeau parea mai delicate, Suveranul iugoslav se rostiacu o informatie deplina, cu o siguranta de veden, cu ofrancheta de expresie care nu se intilnesc des la stapi-nitorii de teri. Cum, atunci, relatiile cu Italia erau foarteincordate 0 spiritul public arata foarte iritat, regele mí-amarturisit bunele sentimente pe care le hrane0e pentruVíctor-Emanuel al III-lea, o ruda prin sosia sa muntene-greana, pentru marea opera ce se indepline0e supt re-gimul mussolinian, pentru poporul Italian, cu care erauin ordinea economica legaturi atit de numeroase ; dar,ef al unui Stat national, se arata hotarit a apara toate

drepturile poporului sau.Astfel, in miílocul framintarilor politi-ce de la not pe care le

voiu califica de cazanul Satanei", in care smoala nu maiisprdvqte de fiert, cu citi draci, de multe feluri, sufla tun-bat in focul de dedesupt, aveam in aceste studii, inaceste drumuri o necontenita putinta de refacere 0 deintarire, fara care nu titi daca energia, pornirea spre

168 0 viag de om

infaptuiri a unui suflet care intilnia necontenit atit deabrap impotriviri s'ar mai fi putut pastra.

Aveam, iara0, in fiecare an, multamirea cursurilor devara, pe care indata dupa razboiu le reluasem, cu o marenesiguranta daca, dupa disparitia iredentismului, 0 inmijlocul unei continue crise, de multe felurl, ele vorputea fi cercetate. Nu mal putea fi vorba de cultivareasentimentelor care le animasera in prima perioada, depregatire a unitatii nationale. Dar pentru a face ca noulStat sa fie stapinit de aceia0 cultura, de o cultura vie,inriurind once actiune a societAtii romane0i, mal era atitadrum de facut, de í neintelegalorii, cad credeau i LigaCulturaia ispravita, atunci &rid congresele ei, prin deose-,bitele centre, se tineau Inca vioaie, socotiau ca nu mai enimic de lucru dupd tragerea cu sabia a hotarelor largi, -

modestele silinti de la Valenii-de-Munte nu puteau fideci Cu totul zadarnice. Se cerea indeplinit apoi un lucrumare l nespus de greu nationalitatile, care formau oparte ap de importanta din populatia Romanieine cuno0eau numai prin functionari cad nu erau tot-deauna nici cei mai destoinici, nici cei mal one0i, prinpetrecatorii uprateci cari se abateau vara la Brapvin statiunile lor balneare, prin tot felul de aventurieri

exploatatori, printeo framintare politica provocatoare deanarhie i printrio presa care, cu o valoare literara dince in ce mai reala, nu facea prea adesea decit sd inte--teased pasiunile ori sd Mite instinctele rele. M'am ginditca ar fi o fapta in adevdr de folos daca li s'ar vadi casintem í altceva : un popor primitor 0 bun, gata de in-telegere, care se lipe0e upr de inima strainului, í ea'

stdpinim o culturd adevaratd, pe care am adunat-o, fra-mintat-o i organisat-o cu multa trudd í cif o deosebitainteligenta de-a lungul unor veacuri pline de cele malmarl primeiciii 0 de cele mai grele suferinti. M'am in-

Supt dictatura mascatl a lul Ion I. BrNana t e9

trebat dacd o intilníre de citeva saptdmini Cu Ungurlí, cuSecuil, cu Sasii de la noi, ardtindu-ni í noud ce marlcalitati, demne de imitatie, au conlocuítorii nostrí, n'arcontribuí sd creeze alte legdturi, de ordíne morald, decitamid a simplei presente materíale in aceíasi ordíne deStat.

Am vdzut asteptdrile mele indepliníte, mai ales inprimii ani, cind pentru cele ce se puteau vedeabindí in aceste cursuri, felurite, cu o bogata participarede conferentiarl, s'a_ aratat recunoastere i recunostintdin foile mínoritare din Ardeal. Cunostíntile ce se legauintre cursistí apropiau statorníc suflete care pdnd atunci-st'dtuserd inchíse, aproape dusmane, unele in fatalaltí, cu desdvirsita indiferentd a organelor de Stat in-aceasta privintd. Faceam din parted m a tot ce era cuputintd pentru a evita jignirile, i foarte rarí au fostsuríle in care totusí ele s'au produs. Cutare Sa$ veniti-co pentru Munte", cu haíne verzí, jambiere, cizme pot-covite í Tinkle tirolesd, convinsi a se poate gdsi la Vd-lenii-de-Munte numaí posibilitatea unor excursid in paw--turi sdlbatece i neumblate, cu cine stie ce indígeniinediti buní de fotografiat, imi ardtau dupd citeva zilesurprinderea pldcutd cd au descoperít atitea de invdtat._La sfirsítul lectillor, in seara de despdrtire, une orí amvdzut pe pieptul celor de alta natie din aceia§i tara co-ilorile lor nationale infra/fie cu tricolorul romanesc, si nuodatd un Báthory de pe la Orade, un tin& Hovány, fiude profesor maghiar la Universitatea din acel departatora' cu populatie asa de straind, multdmiau, ca i par,-ticipantii sasi, pentru primirea pe care o intilniserd.Ce buní sint oamenli cind ajung a se cunoaste bine,peste lecole de urd pe care 11 dd scoala, ziarul í cartea

La aceastd impartasire a minoritarilor contribuía-nu-mi ascundeam aceasta í impunerea pentru profesoride a-sí insusí rapede límba romind, si de aceía li se fd.-

I70 0 viatA de um

ceau cursuri speciale in fiecare dimineatd. Cind exa-menele, asteptate cu atita fried, s'au incheiat, fireste casi numdrul Sasilor si Ungurilor, spre marea mea pdrerede rdu, a scAzut, pe cind in primele timpuri am avut sidin Basarabia-de-jos, de unde a venft si cite un Elvetiande limba francesd ca simpaticul domn Laurent, un intreggrup, perfect disciplinat, de Germani, cu preotii in frunte,atit de discreti, incit numai dupd citava vreme am des-,coperit cine erau ascultAtoril,. bArbati si femei, cart selineau asa de strins atenti, totdeauna in acelasi colt.

M'am gindit cd ar fi bine ca represintantii nationalitati-lor sa si vorbeasca la aceste cursuri, intrebuintind, dac&nti se poate altfel, ins* limba lor, in care, oricum, sdpot exprima mai bine si mai deplin. Nu s'a vorbit un-,gureste in sala care purta sdped in marrnurd Icrzincaprimelor serif de conferinti, pentru Rominii de pretutin-denia, dar d. Arpad Bitay, profesor din Alba-Julia, per-fect cunoscdtor al istoriei noastre, mai ales in dpmeniulliterar, pAnd la ultimele arndnunte nestiute de noi, a presin-,tat in fiecare an sub:ecte de cultura maghiard, de multeori in cea mai strinsd legaturd cu a noastrd, si era deajuns sa se priveascd figura grasa, roscovand, bucuroasda conferentiarului ca sd-si dea sama cineva cd el nu vine lapoi Cu rdzboiul in inimd. Dintre Sasi, au vorbit in bimbalor, une ori clind-o si pe romdneste, un Friedrich Mailer,care a scris in bimba germana, färd prejudecali nationaletadmitind, contra bdtrinilor dintre al sal, si preexistentaRominilor in momentul colonis4rii germane, o escelentdistorie a Romaniei pentru scoli prima tentativa de acestfel, 0 reusitd, un Gustav R6sler, cea mai vioaie siindrazneald minte dintre eel tineri, sotul uncí femei dedistinsd cultura, care a tradus cartea mea francesa deIstorie a Romini/or, 0 mai ales parintele Roth de la Sas,-Sebq, autorul unor studii adincite asupra artei germaneIn Ardeal, cleric voinic si sangvin, cu porniri de Nemrod,

Supt dictatura mascatA a iul Ion I. BrAtianu 171

pe care-I aducea la Valenii-de-Munte si pasiunea de-vinatoare.

Nu ni-au lipsit la cursurile de vara nici oaspeti stra--ini. Unii veniau ca sd deprindd limba pe care o judecaufolositoare pentru compositiile lor sau care li se paruseinteresantd si simpatica. Ji erau, fireste, mal ales dintenle prietene, cdutind si astfel atingerea cu noi si strin-gerea sufleteasca .a legaturilor la care no' nu ne gindiamde loc. Au lipsit Sirbii, Iugoslavii, dar am avut Cehoslo,-vaci veniti une ori in grupe, fíe si numai pentru citevazile 0-4 avem si pand acuma, an de an , ba unii stiindchiar asa de bine romaneste, incit ni-au tinut prelegeri inlimba noastra despre tara lor, si pe citeva le-am si publicat ;am avut, de si in numar mai mic si in general mai rm.-,tin pregdtiti de acasa, si Poloni, unul dintre dinsii, pro,-fesorul Glixeli, de la Universitatea din Wilno, pomenit simai sus, care ni-a devenit rapede un asa de bun prieten,.facindu-ni chiar, in limba francesa, pe care o posedd asade bine, conferinte despre literatura poporului sau. lar din

erbia ni-a sosit, times oficial, autorul unei largi mono-grafil despre poetul Hérédia, d. Ibrovat, de la Universitateadin Belgrad, si atit de vioaia 0 inteligenta sa sotie, Ricaprofesorului Popovici, crescuta 0 ea intr'un mediu frances,asa incit limba francesa ill era tot asa de familiard ca sia natiei sale. Co/egul sirb ni-a presintat, nu numai oliteratura, atit de bogatd, in epoca romantic& influen-tata puternic de epopeia eroica a evului mediu, dar siin cea contemporand, de un modernism cu inriuririfrancese, pastrind o delicata nota de misticism care-i eproprie, si am tradus mult, dupd irersuri francese, dinpoesia unui Rachici, unui Ducici si a contemporanilorlor ci si monumentele terii sale, pe care le-am vazutapoi la fata locului, dupd ce regdsisem acasa la dinsii peasa de simpaticii, neuitatii nostri oaspeti.

Dintre cei veniti mai de departe, am avut Italieni, 0

172 0 viata de om

ca ascultatori s'i ca profesori, si de la o bucata de vremecontinua si rodnica propaganda a d-iui Isopescu a totcrescut numdrul lor, simtindu-ne unit fa ta de ceilalti, dinmarea asamanare de temperament, de gusturi, de atitu-,,dine, ca si cum ne-am fi cunoscut de o vía ta intreaga.Am avut astfel intre noi pe traducatorii literaturii noas-,tre in limba italiana, pe Nella Collini, care s'a facut aproapeRominca, stind doi ant si la scoala mea de la Fontenay-aux-Roses, pe un Lupi de la Milano, care a compus un dictio-naria romino-italian, pe viitorul istoric al epocii razboiuluide independenta si al celei de dung dinsul, d. Cialdea,care a 0 ramas multa vreme la Bucuresti, pe d-releVera Molajoli si Lide Bart°li, care s'au legat de scoal ade fete din Valeni, despre care va fi vorba indata, si careamindoua, ca si d-ra ColIfni, vorbesc bine romaneste,pe atitia studenti, veniti in grup ca sa ramina saptaminiintregi, ha chiar pe marele romanist de la Turin, pe care1-am cercetat si in primitoarea lui casa, prietenpl Bart°li,-culegator si codificator a/ ace/ei limb' romanice care a peritIn zilele noastre pe cutare ínsula de linga coasta Dal,-matiei. Mare s'i folositoare opera de apropiere sufleteascaintre doua natii care de la cea d'intaiu cunoastere ajunga se iubi, cu atit mai folositoare, cu cit interese care nupot fi permanente ne departeaza in -politica aliantelorde ,as azi, fara sa atinga, din fericire, cela ce se afla inconstiinta intelectualilor' si in instinctul santos al maselor.

Visitatori si profesori francesi au fost mai putini, s'i dincausa mull distante. Dar, Inca de la inceput, in cursulcercetarilor sale prin muntil nostri, cel mai bun cunos.-c4tor al lor si unul dintre cei mai caldurosi prieteni ai teriinoastre si rroporului nostru, d. de Martonne, a popositla Valenii-de-Munte cu elevii sari, dintre cari doi au ra-mas la noul Institut frances creat in Bucuresti, pastrindu-nisi pana astazi cea mai fidela amintire, iar o eleva care n'aputut sd intre in acest asezdmint a primit-sa stea in scoala

Supt dictatura mascatl a lul Ion L Brildanu 173

mea de fete, de unde din nenorocire prea rdpede a tre--buit sd plece de pe urma unei vechi boli, zginddrite deasprul frig al iernilor supt munte si care in curind i-ascurtat zilele. Fruntasul geografilor francesi, care poseddfoarte bine si limba romaneascd, a si vorblt, foarteascultat, la cursurile noastre, si Inc . de aid am aluns acunoaste ce comoard de prietenie e ascunsd supt infati-sarea sa reservatd. A mai trecut pe la Vdlenii-de-MunteV. profesorul Ancel, care, cum am spus, a purtat un asade alduros interes teoriilor mele despre lumea din Sud-Estul Europei si care s'a ocupat cu pricepere de noi incartea sa de sintesd despre Balcani, fdcindu-ni un loesi in manualul Mu de scoald, asa de indrAznet ca alcd.-tuire si ca spirit. Ba, odatd, am avut o intreagd ceatd detineri neo-catolici, pe cari-i conducea un medic dinSudu/ frances si abatele Botine/li. Cei doi conducatoriV ciiiva dintre studentii lor ni-au vorbit de viata pro-vinciei francese, de cintecul popular, de noile directiispirituale din tare lor, abatele fdcind o netedd deosebireintre cugetatorli earl pot folosi strdinilor, cei catolici, siaceia cari pot primeldul sufletele, de la Renan pdnd laTaine, cela ce m'a fäcut sd-i observ, multdmindu-i, cdno( sintem deprinsi a pretui si a iubi Franta intreagd".Pdrintele n'a prea pgrut multämit de discreta noastrd re-sistentd la oferta, facutd mai stdruitor fetelor, de a intrain legAturd cu anume cercuri de propagandd catolicd.La París, pe urmd, dacd am ascultat, la o conferintd datade unul din acesti tined, cuvinte de simpatie pentru Ro-mania si Romini, in schimb abatele, vorbind inainteaunor venerabile douarière foarte pioase, carora, la auzulcuvintelor lui de condamnare, II tremurau florile din pd.-ldril putin demodate, denunta lipsa de religiositate" apoporului nonru, care merge asa de departe, spunea el,incit in Ardeal a cunoscut un preot-un preot /-care erapresedintele unui casino, - de fapt nu un local unde fe-

174 0 viatO de om

Tneile joaca goale, spre scandalul abatílor propagandisti,cí nevinovata casina indatinata, unde se cetesc ziarele sise face, in acele orase ardelene, mica politica local.

Dupa indemnul luí Murgoci, unul díntre eel mai sta-tornici sprijinitorí aft cursurilor si mai frecventí visitatoríal oraselului mieu, unde avea si cite una din nenuma-Tatele luí legaturi sentimetitale, ni-au sosít pe neasteptatesi Englesí, cari au vorbit in englezeste : unul, un tin&matematic foarte distins, care ni-a expus teoría, atunci asade pi oaspata, a luí Einstein si, cu sotia sa, venerabilullingvist Craigie, autorul mareluí Dictionariu engles, carenu ne-a mai píerdut din vedere si in a carui casa de laChicago, unde-si petrece luni de lama, lucrind, cu eleviamericani, la aceiasi vasta si grea opera, era sa ne intilnim-peste citiva aril.

A stringe intr'o mica localitate din podgoria munteanaastfel de oamení veniti de pretutindení, s'i ca sa plece, depe urma visitelor prin imprejurimí, cu o cunostinta reala-si simpatica a vietii adevarate a adevaratului npstru po-por, nu e fara indoiala unul din lucrurile cele mai usoaresí nicl din cele mai indiferente pentru prestigiul si bunulnume Ol poporuluí romanesc.

Aceasta nu s'a bagat insa de sama, ca si multe altelepe care am ajuns, nu totdeauna peste masura de' ajutat, ale indeplini. Si, de altmínterea, participarea publículuí ro,-4nanesc la aceste cursurí si la asezamintele adause, create'din ban' putini sí tínute si din daruri cu greu cistigate,lasa foarte mutt de dorit. Aceasta in dude silintilor pepare ni le-am dat, cu ajutatori asa de devotati ca d-naPopescu, solid fostuluí mieu elev sí acum coleg la Uni-,lrersitate si la Academia Romina, un tímp si secretar alPatrlarhiei, parintele Nícolae Popescu, si d-na Dela Baia,al carii sot, Sucevean, mutat la Cluj, la o societate deasigurare, e un delicat poet si unul din cei mai buníiraducatori din límba germana, util colaborator pentru

Supt dlctatura mascatá a lul Ion I. BrAtianu 175

mine oriunde a putut fi de folos. Oaspetil erau gazduit1la scolile din localitate si, pentru a li usura petrecerea, seintemeiè si o cantina, in curind stApind pe terenul si. peclddirile el. Silintile unui Ardeleanu, secretarul sectiei dinBucuresti a/ Ligel, qi, un timp, ale tindrului profesor loanSingiorgiu se addugiau acestui devotament.

De la ince put, ceia ce a fost dureros pentru mine afost lipsa aproape totald a Arde/enilor si BucovInenilor,cad uitaserd asa de rdpede ce cistigaserd inaintasii lor laVdlenii-de-Munte si ce putea sa li foloseascd si lor ;mai des veniau Basarabeni si mai ales Basarabence, side origine ruseascd, aducind cea mai ldudabild dorintdde a invAta, multe suflete increzdtoare si calde for-mindu-se si prin /Mille si indemnurile noastre. Din Ar-deal, doar seep Ligii trimetea anual un numar de tined,dintre cad unit au fdcut apoi, prin politicd, o carierduimitor de rapede.

Odinioard, ascultdtorii erau in cea mai mare parteoameni maturi, cdrora li se puteau presinta altfel pro-blemele zilei, in legatura strinsd cu care era tot acest in-,vAtAmint al cursurilor, numite apoi, din ambilia unoradintre prietenii mid, Universitate" si, addugindu-li-se, failsd Ind intrebe, numele mieu. Acuma, nu atit nevoilevietii, din ce in ce mai grele, dar un fel de convingeredirza si naivd ca nu mai are nimic de invdtat tinea lao parte acest public asupra cdruia influenta Imediatd poatefi mai pretioasd. Nu mai erau preotii, profesorii, militadide pe vremuri, cu sufletele formate, cdrora ti se puteavorbi cu totul altfel. Doar vechile mele cunostinti per-sonate, legate de mine si prin participarea la aceiasitivitate palled, daca mai luau, si inimai pentru putinezile, drumul VAlenilor-de-Munte, cite unul, ca d. N. N.Lenguceanu, format in ,colile parisiene, so t al fiicei luiDuiliu Zamfirescu, ambii de bun' prieteni al nostri,inscriindu-se intre conferentiad.

176 0 via% de om

0 bucatO de vreme, am avut multi invgfdtori. ti in-demna 0 Asociatia" lor, condusd de d. Toni, peatunci nu incd minat de o extraordinard ambitie, carel-a purtat si pe la París, cu speranta de o situatie cul-turald acolo, sa intemeieze din aderentele rnembrilor scornprimare, pe care de fapt o pArdsise de mult, o armatdpolitica pentru a-I sAlta. Plecarea in 1927, supt un pretextoarecare, de ling6 omul al cdrui nume il strigase continuutimp de peste donAzeci de dill nu WO folos pentru ca-riera sa politic& a insemnat si o stäruitoare sílintd de aindepOrta pe aceia cari numai folos puteau sA aibd ve-nind la vechiul profesor de Universitate, care avuse atitealegOturi, total desinteresate, cu dinsii. Pe de altd parte,Statul, dominat de partide, facea tot ce-I ajuta budgetulpentru ca sd cheme pe invatAtori aiurea, la o pedagogieneinsufletita, de pur formalism pretentios, si la o culturdErenerald facutO pe sarite, de oameni cari n'aveau nimiccommn intre dinsii.

Am avut, in schimb, si aceasta cm toata smomirea tine-retului spre miscArile violente pe care nu m'am obositsa le desaprob, studenti, tot mai multi studenti, si maiales dintre aceia cari md ascultasera la Universitate, undecursul mieu recistígase popularitate. Elevii de curs superior,greu de supraveghiat, s'au desgustat rapede, lAsindu-miun auditorlu bine pregatit 0 al carui suflet curat eradeschis celor mai bune sfaturi pentru viata. Ei pot cons-.titui 0 cea mai bunA tovarOsie pentru strAinii culti cevin la noi.

Aproape in acelasi timp, lingO tipografía dusa inaintecu atitea greutati 0 sacrificii, care a reusit sa-si creezeun nume prín marea Ingrijire, din partea unor lucrOtoriformati in mare parte de vechiul ei conducator, C. Conch',a unui upar artistic si stiintific la care a venit 0 Bu-,letinul Comisiunii Monumentelor Istorice", se riclicau doud

Supt dictatura mascatA a Id Ion L BrAtlano 177

asezdminte cdrora li-am dat asa de mutt din timpul mieufdin munca si din lubirea mea.

Gel d'intaiu a fost scoala de fete pe care am intitu-lat-o : de misionare nationale si morale", puind-o suptscutul reginei María, care a si visitat-o, luind chiar mesaimpreund cu elevele, pentru ca apoi, mergind la cursu-rile de yard, sd imparta prermi elevilor din scoala pri--mard si, rdspunzind la cuvintele mele de salutare, sa facddiscursul cel mai elocvent, ducind mina la inimä si spuindcelor de,fatd a ii pre pe toti acolo. Cu gindul la lipsade educatie sufleteascd a fetelor noastre, iesite din sco/icu capul nauc de o invdtäturd zddarnicd si impovard-,toare, adevdrat balast 'And da Dumnezeu de se uitd, latinuta, pretentioasd sau umild, färd demnitate umand $ifad unitate de caracter, a celor care au fost deprinseatitia ani de zile cu impunerea de pe catedrd, cu fricade pedeapsä, cu mijloacele degradante de a evita munca,si in dorinta de a arata ce se poate faee cu un suflettineresc atunci cind i se imbie pdrinteste cunostintile, fada scoate la lectie", a pune nota" si a »trece clasa", si.lardsi fdra preocupatii de carierd, care tin sufletul la gurdintr'o concurentd sAlbatecd, si cind elevele se gdsesc ca infamilie, in casa lor proprie, intelegindu-se si lubindu-seca niste surori, ca sä capete si una de la alta, hind din clasesi de nalii deosebite, o invdtdturd folositoare pentru toatäviata, m'am gindit a intemeia, in niste vechi case boie--resti, puse la dispositie pentru acest scop de Banca Al-mdsanu_", carea Cihodariu i-a cladit aldturi un alt sediu, oinstitutie care e astäzi la al doisprezecelea an, biruind incdtoatd dusmanía si neintelegerea de cire a fost necontenitincunjuratd.

Planul era acesta : in jurul unor kepi de istorie, cu--prinzind toata vista omeneascd 91 ducind astfel ele in--sesi la toate ramurile celelalte de cunostinte, afard doar

12

178 0 viatl de om

de matematici, de fisica si chimie, care 0 acestea se potpreda intrio forma umand, cum o face un G. G. Lou-.ginescu sau un P. Sergescu, o initiare treptatd in cultura,fArA nimic scolaresc si pedant ; am luat asupra-mi, vor-,bind -it de zt in Septembre, Octombre, Iunie 0 jumatatedin !title, aceste leetii. La ele se adauga altele, facute, nude profesori secundad oarecari, ci de universitarl, si inspecial de oameni, cad ca- un Molsil in numismatic& sintcreatori in materia Ion, de care vorbesc astfel Cu un en-tuslasm de care sint incapabili compilatorii si recitatoriide profesiune. Elevele ascultA ce II se spune, LIM catedrd,In mijlocul lor chiar --it, pand n'am mostenit stalurilede la desfiintatul Teatru Popular nu erau nici band ,

noteaza ideia ori ce li se pare mai caracteristic inform& Aceste note si le comparA si cauta sd alcatuiascaastfel, dintrio discutie, dinteo colaboratie vorbita, resumatulcel mai corespunzator cu spusele profesorului. Jar, pe lingaaceasta, lecturi cu totul libere, si din romane, care 11 sintrecomandate chiar, apoi exercitil fisice la voia Ion, fara co-manda, excursii intimplatoare, totul in mijlocul unel naturiaproape ca la tara, in aierul bun de supt munte, intre livezilebogate. Corul se formeaza de la sine si, la sfirsitul anului,at cele mal frumoase jocuri, la care ieau parte, In costu-ri.iele lor sau in cele romAnesti, daca singure si le-auvrut, minoritarele infrgite cu ale noastre.

Am inceput scoala in Novembre 1923, reparatjile, foarteimportante, fiind platite dintr'o sumd pe care mi-o da-clusera la implinirea de cinzeci de ani Rominii americani,c a o rgsplata pentru ca, mult timp, colaborasem la foaia lor,asa de ingrijit Malta, prin articolele pe care le-am strins apoiin volum, supt titlul Scrisori catre Rominii din Ame-rica"; unde nu s'a ajuns, ml-a dat un ajutor, de la Mi-nistedul Muncii, Mirzescu, care a pastrat pdna la sfirsitcele mai bune legaturi cu mine. Astfel'Im putut invelidin nou cladirea cea veche, care mergea spre risipa,

Supt dletatura mascatA a lui Ion I. BrAtlanu 179

am refacut frumosii stilt)í earl incunjura terenul. MallArziu, nu Stiu Cu ce bani, tot din dar, poate de la BancaNationala, care n'a uitat niciodata asezamintele mele, amputut adaugi cladirea cea noug, In care sala de cursuri si ceade mincare slut de sigur printre cele mai intinse 0 inailutninoase ale asezamintelor scolare din tara ; am pututadaugi si cite ceva din pinzele pe care le-a lasat aceltinar pictor, asa de inzestrat, Horatiu Dimitriu, care laJai ilustrase ziarul mieu si pe care, apoi, la Bucurestl, amcaulat sa-1 spriiin ell am putut, si eare ne-a lasat prea rapede.

Erau, clad am pornit acest invatamint, de un alt ca--racter decit cel obisnuit, vre-o patru fete numai, dintrecarp una din tara veche, o Bucovineanca, ilia de pro-fesor si cloud Basarabence, din regiunea bulgareasca aBolgradului : pe aceste cloud din urma le-am regasit apoila Cluj, in scoli de specialitate. Fara a ma gindi la nu-marul mic al ascultatoarelor, la pregatirea lor de sigurinsuficienta, am facut lectille mele de istorie ea pentruun numar insemnat de studente si am avut placerea saconstat ca, dac& invalamintul oficial e a proape cu tottil.sterp si, nu da adese ori, ca lucruri care ramin, nici macar-basa solida pe care sa se poata eta& mai departe, necumun edificiu desavirsit si armonios, in schimb once expunere[impede, calda, in care, mai'ales, sa vibreze umanitate 0 dincare sa radieze o parinteasca bunavointa, isi atinge scopul,folosul fiind-cu mult mal mare decit al uncí instructii depe catedra, formala, anonfma, intovarasita de grija exa-minarilor si de frica pedepselor. Ajungeam astfel inau-guratorul sfios si modest al uncí pedagogii noua, ale arilprecepte le culesesem numai din inima mea, si mi-amputut da sama ca, oricare ar fi fost-valoarea cunostintilorInsusite, sistemul mieu contribuía esential la formarea acelulfond moral de unde pot p/eca apol toate initiativele. Aceastase putea, $ se poate, observa usor, dupa citeva sapta-mini chiar, ciad, cum li spun eu elevelor, li se deschide

180 0 viatA de om

capul", in chiar linuta lor, din care a dispdrut stingacia,,jena, care diformeazd 0 pe cele mai inzestrate fisiceVeIi dd sau o infdtipre de cersitorie sau una de revoltd.

Numdrul elevelor mele a crescut apoi an de an, avindeu multdmirea de a face fiinte sandtoase í veseleatitea epave ale unei qcoli nemiloase, inconstienta de rui,-nele trupesti 0 de descuraiärile, de oboselile permanentede care se face vinovatd. Din ce in ce mai mult m'araconvins ca e bine cela ce fac, V, cind inaintea oaspeplor

veniau i ascultau cintecele bucuroase ale fetelorsau se amestecau in conversalia lor cdci se faceau lec/iide limba francesa, elevele germane, printre cele mai bune,incepind cu eta de distinsa profesoard din Sighisoara, d-na,Siegmund, puteau transmite colegelor lor cunostinta a Inca--unei limbi, iar, la urmd, Statul italian trimetea pro-.fesoare de aceastd frumoasd í iubitd limbä, care qint,pentru romäneste, ele insele eleve ori la Paris, ina-,intea unor profesori cu experientd, ardtam care sintrile mele, cdpdtam aprecien i care ma indemnau 1 matmutt.

Astfel, venerabilul rector al Academiei din París,pell, de care ajunsese a ma lega deosebite sentimente, imispunea intr'un rind eà sint fericite terile tinere care potface astfel de experiente, acelea ap de vechi in culturdca Franla ffind neapdrat legate de glorioasele lor traditii,care pot fi 0 o piedeca.

Legatura dintre ale noastre, Romincele, í fetele nap-nalitatilor, intre care, pe lingd escelentele ascultatoarecare au ramas totdeauna Germanele, - adatigindu-se uneori la cele din Ardeal 0 cite una din Banat, erauMaghiare, a cdror initiare in romdneVe era mai grea0 a cdror preparape colard chiar mult mai slabd -,destule Rusoaice din Basarabia, deosebit de doritoare dea tí, se fäcea rapede 0 era sincerd í durabild. Ar fifost de dorit ca ea sa fi continuat í dupd pardsirea.

Supt dictatura mascatA a fill Ion I. BrAtianu 18f

vcolii in care Cu toatele arataserd cd se stint aqa de bine.aun ajutam pe cele mal capabile 1 mai chest embiti-oase sa ajunga la Universitate prin examenul ingadultde lege invdtAtoarelor si cdpatasem l admiterea, custudii corespunzdtoare, a minoritarelor , i, pentru a leJeri de un mediu tulbure í periculos, ti dadeam locuinta,in vechile odai sarace ale Institutului sud-est european,devenit astfel, cum fusese si trecatorul salas al Ligei,un Internet de fete, ele se puteau gasi i mai departe hn-preuna, continuind prieteniile legate la Valenii-de-Munte.

Intre eleve a fost cindva si o Elvetiand de limbdfrancesa, de la aba, in Basarabia,-de-jos ; i d-ra OlgaLaurent, acuma invatatoare acolo, care nu stía decitfoarte pup romaneste, pe lingd ramasite de francesaamestecatd cu multa ruseascd, a ajuns in citeva saptd.mini sa poata urma lectiile intocmai ea si colegele eiBa am facut °data, nu in ce priveste limba, ci cultura,o experientd pe care mí-a placut adesea s'o mentionez,si care-si poate gasi locul 0 aid.

Inteun sat de catre munte din judetul Bacu, la servi-ciul religios facut cu deosebita grija, din causa concu-,rentei preotului catolic din aceiasi localitate, in careerau i Romini í 'Lingua, am auzit Teal Nostru" cintatCu o deosebita evlavie de un glas fara indoiala foaitefrumos. Mi s'a spus ca e al unei tinere terance, trecutade vrIsta obisnuita a maritatului, foarte saraca i neavindnicio cunostinta de carte. M'am gindit ca aceastd voacear putea fi cultivatä, si am cherapt pe Paraschiva lascoala mea. Mi-a fost adusa tarziu, frumos gatita desateni, in starea de spirit a mediului ei de acasa,du-se de ce mare e Capitala tuft, »de n'ar stí cum saumble la apa". Am asezat-o alaturi de Germane, fetedin burghesie, foarte bine crescute. Era ca buna-cuviinta

ingrijire trupeasca la acelasi nivel, í in curind a ince-put a vorbi cu o deosebita observare de sine. Asculta lectii

82 0 vlatA de om

care au ajuns s6-1 smulga interesul, si incepusem acum ao pregati pentru examenul primelor clase primare. Dinchid in cind, cu prilejul excursillor scolii, care, ca tot-,deaunaveau un program musical si chiar de teatrusi ce talent dramatic dovediau unele din scolaritele mele I-,ea cinta inaintea unui public de care se sfia grozav, cuatita mai mult, cu cit neprieteni fi spusesera la plecareadin sat ca am de gind s'o pun sa cinte pe barn lalarmaroace si la panorame", si cintecul popular cel acle-varat, cu ochii plecati la pamint s'i fata concentrata,severa, impresiona publicul pana la lacrimi. Mi-a plecatla Craciun si, din nenorocire, nu s'a mai intors, legaturIcare-mi fusesera ascunse retinind-o in satul ei. Dar amfacut astfel o experienta care s'ar putea relua in malmare, de altii, in momentul ciad se tot vorbeste, in dis-cursuri Oi la zile mad, de Universitatile teranesti ca inDanemarca".

Daca, deci, acel de.r al Americanilor, apoi ideia meaveche a altei scoli, asa cum o schitasem de mult, inaintealui Haret, interesat, dar si speriat putintel, la cercul pro-fesorilor secundad, in conferinta 0 utopie didactice, pecare unii n'au uitat-o si care mí-a fost amintita cu prilejulcelor cincizeci de ani al miei, 0, in sfirsit, amintirea pier-derii fetitelor mele Elena si Adriana ma indemnasera saintemeiez scoala aceasta fara catedra s'i fara salad', cu unmic ajutor de la Stat, dat mai mult ca o favoare personaladecit ca o dovada de intelegere de la comandamentuisuprem al casarmilor scolare de ambe-sexe, serbarea ani-,versarii de q aizeci de ani a regelui Ferdinand, care arataInca asa de voinic, nimeni nebanuind ce boala cumplitav ra sa cada asupra-i, m'a facut sa creez, anume pentrugazduirea la ctirsurile de vara a minoritarilor, o bucatade vreme atit de numerosi si atit de distinsi, lar) in restulanului, a fetelor de alta nape, care, pe linga o pregatire8peciala, ar urma lectiile Seal de misionare, un asezamintdeosebit.

Supt dictatura mascatl a lul Ion T. BrAtianu 183

Un Sas, de mult asezat in Vdienii-de-Munte, crease,pe o mica bucatd de pdmint cultivatd cu dragoste, ofermd-model, cu copad de spete rare si in mijloc cumicile lui casute pitoresti. El se gindia sd piece la Viena,dupd o fatd maritatd acolo, incheind o lungd viatd detrudd, in care-si hrdnise familia din ce däduse cu o bundingrijire acel petec de parnint. Mi-ar fi pdrut rail sdajungd in miiii lenese si distrugatoare, si astfel am alesaceastd modestd proprietate pentru asezdmintul mieu, in-.credintind administratía directorului scolii de bäieti dinlocalitate, ajutat de o sord deosebit de harnica, d-ra Po-.pescu, care dddear si lectii de initiare minoritarelor. Mítdrziu am cumpdrat un teren de complectare, tot asa deintins.

Banii i-am cdpatat dintr'o subscriptie pe care a ingd-duit-o Universul", si, cum el nu erau indestuldtori,m'am gindit Ja suma adunatd de Camera de Comertpentru un ,,Asezamint Ferdinand". La inceput, cerereamea a fost admisd, dar, pe urmd, politica de partid adescoperit cd, Statur gindindu-se si el la o astfel decreatiune, intr'acolo ar trebui sa meargd ce mi se pro-bmisese mie. A trebuit interventia Regelui insusi pentru ami se fiber& suma.

Cind, mal tdrziu, principesa Elena a rdmas singurdlingd fitil el, care va fi regele de o clipd, s'i cind amputut sa aduc putind mingiiere acestui bun suflet stin-gher, cum ea isl aratase multdmirea pentru felul cumfusese primità la cursuri si ldudase o cliind mai dulcedecit a Sinaii si mai potrivitd pentru sAndtatea copilului,am intrebat-o daca i-ar placed un popas de vara la noi.Cum propunerea mea a fost primitd -cu pldcere, amcdutat, tot fdrd bani la inceput, ca totdeauna, dar isprd-vind prin a-i gäsi la urmd, oricit de greu, sa descoparceva potrivit.

Iardsi ca totdeauna, multe piedeci mi-au fost puse in

184 0 viata de om

cale, pan ce am nemerit un frumos teren, pe rare 1-amcapatat Cu 800.000 de lei, 0, dupd planurile architectuluiprieten care e d. Toma Socolescu, care ma a)utase gra-.tuit i pentru noua cladire de la Misionare, am inceputcladirea- frumoasa care nu s'a isprdvit pand acuma, darpe care trag riddeide sa o pot duce, si pe aceasta, pandla capat. Princesa se interesa si de Hale aleilor de careera sa se ingrijeascd artistul gradinar al Cismegiului, d.Rebhuhn. S'a intimplat irisa cela ce, cu durere, stim cuotii. Ea a parasit Romania, 0, daunazi, a daruit micul

palat í terenul incunjurator aseramintelor mete, iareu il pastrez i pentru dinsele si, ciad "vor fi alte vremi,si. pentru aceia careia-i era menita cladirea.

Cu aceiasi indrazneala am inceput la Bucuresti Pala-tul Ligii Culturale, a carui planuire are o lunga po-veste. Pentru aceasta organisasem serbarile de 'nainteardzboiului la Parcul Carol 0 adunasem vre-o 200.000 deleí aur, earl au luat, ca multa alta avere romaneasca,drumul Moscovei, pentru a nu mai reveni. Dupa in-toarcerea din Iasi, in odaile cu chirle, din care ocupantiiluasera totul si din care, pe urmd, cu sentina judecato-reascd in toata forma, proprietarul ne-a dat afara, rd-minind ca sediul central al societatii, cu cartile í ta-blourile ce mai putusera fi salvate, sa se adaposteasca ladarapanatul Institut sud-est european, am reluat ideia,cu bieti 150.000 de lei hirtie, plus admirabilul optimism alprietenului Cihodariu, am inceput, pe un teren dat de Fri--made si pe care 1-am fi pierdut altfel, caci se gasiaudestui amatori, inaltarea, dupa planurile architectului Traja-nescu, a unei imense clddiri de sase rinduri, care e astdziuna din podoabele Bucurestilor. A trebuit toed ingeniosi-tatea nesfirsita si continua munca a casierului Ligei, d.Scraba, minte preocupatd de multe 0 inalte problemein acelasi timp cel mat desinteresat prieten si administra-torul cel mai vigilent, pentru a se gasi mijloagele de a

Supt dictatura mascatà a lui Ion I. BrAtianu 185

continua : nu ()data am crezut a ne vom opri definítív,1asinci-ca dovada a bunavointei noastre ziduri ruinate,ca ale Statului sí in Bucurestí si in atitea alte locuri ; defapt, n'arn putut Intinde cladirea pe tot locul, si pentrudesavirsirea ei asteptam timpuri mal bune. 0 loterie rauconclusa n'a adus decit foarte putin. Guvernul Averescifni-a ingaduít un imprumut la Casa de depuneri, cu pro..misiunea cd suma va fi apoi preluata de Stat, ceía cenu s'a facut, asa incit datoría de zece milíoane ne apasasi astazi. 0 alta datorie s'a contractat la Credítul Indus-,trial, si chiría platita de Caile Ferate, chirle necontenitscazuta si nu odata amenintata, e luata 1ntreaga de credi-,toril nostri, impiedecindu-ne de a lucra potrivit Cu sco,-purile societatii. Dar, oricum, dupa atita truda sí atitea-griji, am avut marea satisfactie de a inaugura cladirea inpresenta Princesei si a multora din lumea ofíciala, cad, a,...cestía, ne-au läudat destul si ni-au fagaduít atitea fara a seindeplíni, fireste, nimic. Dar frumoasa zidire ramine, si,daca nu noi, ctitorii, altii dupa noi, pe cari-i dorim onestisí lipsiti de preocupatiile de partid, pretutíndeni pingad-toare, vor putea sd ajute, din bogatele eí veníturi, des-,voltarea cultudí populare si nationale, de care alien.atita nevore.

In sfirsit, drumurile dese la Venetia, cunostinta tesauru-lui pe care,-1 cuprinde Si cu privire la istoria Rominllor,dorínta de a impartdsi pe cit de mu/ti Rominí de celace poate da ca frurnuseta, in toate domeMile, natura, arta,oameni, cetatea unica, m'au facut sa planuiesc in-temeíarea- acolo a unei case de cultura romOneasca. MI-s'a oferit intaiu locuinta, cu mult prea scumpa, in carestatuse atitia ani de zile prietenul rnieu Horatiu Brown,-care se stinsese de curind la tara lui, uncle se retrasese.Un simpatic bar/net, care-si petrectise multi aní in Ro-indnia ca ef de musíca militara, d. Marín, pe care-1cunoscusem intimplator, mí-a vorbit de un apartament

186 0 viatl de om

in palatul Correr, apoi Revedin, de pe piata Santa Fosca,impodobita cu statuia inimosului luptator Paolo Sarpi.Cele citeva odaite de supt coperemint, in care era asezatamodesta familie tinara, foarte primitoare, a unui capitande corabie, mi-au placut de la prima vedere, st, cu osuma a Institutului sud-est european, cu bani de subscrip-tie, cu ceva ajutor de la Banca Nationala, am pututpeste citeva luni sA deschid acest adapost. Apoi lucrurileau mers de la sine. Ministeriul de Comert, gindindu-sela burse care nu s'au dat pana astazi, a cumparat mezza-ninul, puindu.-I la dispositia noastra, adeca a Insfitutului,care raminea stapin pe toate achisitiile, si pe pravalia dejosy ce putea sa ni creeze un oarecare venit. In sfirsit,cum pe acelasi palier al primului apartament se deschi-dea intrarea intr'un sir de odi'll luxoese, cu usi de nue ve-chiu si plafondul impodobit cu stuc din secolul al XVII-lea, care faceau parte din palatul vecin, m'am riscat sila awsta cumparatura. Raminea numai un etaj, careni-a fast dese ori oferit, tara a-I putea capata pana a-cuma, acela caruia-1 apartin marile feresti gotice dinfatada. Cu alte jertfe am putut face, supt ingrijirea con-sulului prieten d. Bombardella si cu ,entusiasmul elevu-lui mieu Barbu Teodoreseu, 0 mobilarea palatului nostru,devenit o »Casa romena", rapede popularisata, si pana laultimul hamal. Deschiderea solemna s'a facut in 1930, 0am avut multamirea de a putea gazdui in pacea ele-ganta de acolo un ministru parvenit, cu gindul lamilioanele cheltuite pentru marele palat al colit rominedin Roma, va striga ing : »ce miserie r -, nu numaistudenti, si membri ai colii de la Fontenar-aux-Roses,cari vor face frumoase lucrari de istorie, dar si cete in-tregi de pelerini romini, chiar si de la cursurile de yard,cari altfel n'ar fi indraznit sa incerce drumul la Venetia, apoipersonalitati culturale distinse si alti visitatori de la noi,ba chiar multi stall de distinctie, cad au ajuns astfel sil

Supt dictatura mascatl a tut Ion I. Bratianu 187

Intre in legatura cu tara noastra, sí-i pastreaza o bundamintire. 0 Chioggiota harnica, asezata acolo de la in-ceput, a cercetatorilor o alta masa decit aceialasa descumpa, de la restaurante.

Ma bucuram ..de aceste creatiuni pentru altil, pentrunatia mea intreaga ca si cum ceva star fi adaus la avereaeasel mele. Cu multa osteneala am reusit sa-mi cladescun adapost de mute pe locul care de multa vreme ¡mlfusese vindut de Eforie la Sinala, cind terenuri au fostoferite functionarilor : temeiul modestei zidiri a fost puspen conferinte publice inaintea unui public compus inmare parte de plaisiristi" de mal multe natiuni, cartascu/tau si nu prea ascultau. Astazi ma pot retrage une ori,la o parte si de datoria corecturllor din fiecare searade vre-o treizeci de ani de zile 1 ale tipografiel mele,acolo, in mijlocul codrului care-mi vorbeste in diminetelesingerate de-asupra muntelui si in misterioasele amurgurifisiitoare, cu giasuri pe care-mi pare ca le cunosc demult si le inteleg, venind din aceiasi mare fiinta careeste si in brad@ .care-si misca Acele la vint si in cuge-.tarea g simtirea mea insesi ; aici se poate capta aceacontopire in, totalitatea, cu multiple infatisari, a lumii dincare no' facem cu atit mai rau, cu cit ne deslipim egoist,prin mindria noastra umana, mai mult, atunci cind, defapt, la o intelegere mai adinca, toti si toale sintem totuna si la ansamblul comun trebuie sa raportam °rice..Senina s'i suprema impacare, pe care numai in astfel delocuri singuratece si tacute poti sa o capeti. Sau, pe unloe luat tot impreuna cu alta saracime intelectuala in fataMarii singuratece de la Mangalia, cele citeva oclaite dinvirful carona poti privi, pentru acelasi strnt integral altuturor vietilor, Marea singura, maret de calma in zilelebune, cind pescarusii o brazdeaza cu un colt din alba loraripa vesnic calatoare, orifurios spumegatoare, cind o bate

188 0 viatd de om

furtuna prinsd in cazanul maludlor inchise, care muscdlacom din inaltul mal galben captusit cu algele putrede.

Sinr-oameni bunt cari cred a pentrtt atita trudd de oviatd intreagd, care, pentru sine í pentru ai sí, 0-a in-terzis aproape once distractie nu titt de cite ori, intr'oap de lungd petrecere la Bucure01, am cAlcat cu al mieiIntr'un teatru 0 am stat la o masd de grddind, 0 in tinereldn'am tiut ce e un vagon de dormit oil un prinz la unrestaurant de gard, mergind pand la Pads cu provisillede acasd in hirtie i , e prea mult cela ce numal acestepdgine ostenell de pänd la zece ceasuri pe zi au pututsd-mi dele mie care am intrat in cariera mea cu hainelesingure de pe mine. Ba chlar au socotit milloanele, o,cit de multe 1, pe care le-am intrebuintat pentru violele"pe care nu le.-am vdzut niciodatd, i li-au i gasit ori-ginea : in ce am räpit Statului ca ministru de un an dezile. S'a intimplat chlar ca, la Mangalia, unde se tíe cdam indemnat pe once datornic, pe once invdtAtor, pecare eu nu 1-am plait, sa se arunce in Mare, ni0e su-flete catitabile s'au oprit inaintea casei mele, incdcomplect plAtite, I cu glas tare inaintea copitlor miel0-au ardtat parerea cd am cladit-o din banul public, pe.care am avut cutezanta sd ml-1 insusescr.

Mari le schimEari politice

In timpul cind adunam in strainatate materiale destudii sau indepliniam indatoriri care tindeau sa raspin-deasca qtiinta romaneasca 0 filinta despre Romini, ori Ity-cram din toata inima la asezamintele pe care am tinutsa le las dupa mine, imprejurari neprevazute schimbaucu desavir0re, prin lovituri ale soartei 0 prin izbucniride fapt revolutionare, toata infatiprea vietii politice ro-mane0i.

Generalul Averescu se credea asigurat pe mult timpde -o guvernare careia bu i-au lipsit 0 succesele in or-dinea legaturilor cu strainatatea, prin intregirea prietenieiitaliene, 0 in ordinea financiara, prin descoperirea lipsu-.dolor lasate de liberali, prin sifintile de a le acopen, in-trind intr'o sinceritate budgetara nepracticata pana atunci,ca 0 printr'un plan de fixare sistematica a salariilor, datorftconceptiilor noi ale d-lui Manoilescu, 0 chiar prin men-tinerea unei ordini publice mai stricte decit atunci cind,supt liberali, miscarile studentepti" gasiau o oarecare in-curajare, 4 baneasca, la unele Ministere. eful guver-nului era foarte rnindru ca a invatat a gu-verna". I se a-tribuiau chlar intentii dictatoriale, pe care le cultiva, de fapt,ambitia aprinsa a colaboratorului sau de la Interne, d.Goga, invocindu-se portul de uniforma, capatat de la

190 0 vlap de om

favoarea Regelui, 0 anume atitudini, care ingrijorau. CumSuveranul era foarte greu bolnav, pdnd intr'atita incittrebuise sd fie rechernatd din America regina María,doritoare de a cunoa0e o lume alit de noud, 0 o ope--rape suportata cu o rdbdare de martir nu dAduse resul-tatele apeptate, ap incit, adäugindu-se o receald, in ApriI1927, se putea apepta ce e mal rau, du0ndnia liberald-contra acestui provisorat care ardta cd vrea sd se per--manentiseze se faced tot mai ascutitd. Din umbra in care-ipldcea sd se retraga, incunjurindu-se de prestigiul ei, IonBratianu calcula, cu metoda sa de inginer pusd in ser-viciul pretentiilor incomensurabile ale unei adevarate di--nastii, cea care chem,ase pe cea/altd, momen tul exact cindilusiile loctiitorului Mu vor trebui sd se imprVie.

Cunoscusem personal pe general in ultimul timp. Am¡Wit un om foarte socotit, observin du-se in cele malmiel detall', lucrind pe cimpul politicii ca pe acela almeseriei sale, extrem de fin i gäsind cuvinte de o M-,ioasd ironie, pe care _le sublinia strdlucirea curioasa 0temutd din ochii sdi de ghlatd, o fire foarte distinsd prinmultele atingeri cu ce are viata mai inalt, mai sever 0mai plin de rdspundere altcevá decit un avocat merter in frase 0 decit un poet care se simte necontenit invedetd 0, pe lingd aceasta, cu toate dibdciile ce i seatribuiau 0 care eran pentru dinsul detalii de strategle0 de ntacticd", o oarecare sinceritate, lipsitd in once casde acea pretentle brutal& de acea atitudine dirzd 0 deaced magnilocventd jignitoare i ridicuid care se observala altii. Era de slgur mai cavaler, de 0 fard generositate,4ecit altii, i cuvintul lui insemna ceva. Ca 0 pentruTake Ionescu, cind am ajuns a-1 cunoa0e, multe preju-.-decdti mi s'au inldturat de la sine, qi unele devotamentemi. se Idmuriau tot ap de bine ca 0 une fe trAddri, din.acelea pe care, 0 nu o singurd data, am avut sa le sufdr 0 eu.

A fost vorba.--cu qeful guvernului, pe care-I autarn

Marne schlmbArl politice 191

pentru interese ale Ligei, de unele din problemele, a§ade grele, ale zilei. Generalul avea in vedere o disparitiea Regelui §i, in lipsa Mo§tenitorului, contra cAruía nuarAta pasiunea feroce a liberalilor, el se gindía la o re-genta care sa nu fie marcatA de o ambille personalA §i

sO nu facd jocul nimSnui de la spate, preferind ()nest"-tatea, spiritul drept, iubirea pentru fiul au a principeseiElena, de care-i vorbíam.

Pe regele Ferdinand nu 1-am mai vAzut decit odatdla Academie dupA inscaunarea regimului Averescu. Tre-cind de la un academician la altul, s'a oprít §i la mine Cum/imam mina pe o carte, m'a intrebat ce este. Era un manualde istorie germanA §1 am explicat-o astfel : E o istorie dincare se vede cum strAmo§ii MalestAtíi Voastre §tiau Ms-pldti pe aceía cari-i servíserA cu devotamenta. 0 au-,dientd n'am cerut ; de ce s'o fi fAcut, odata ce eram a§ade putin amestecat in política domínatA de sfAtuitorii luí,earl nu erau totdeauna si cei mat buní prieteni si ceimal cu grijA de interesele terii ? La ultima mea intoar-cere din strAindtate, am aflat ca el ar fi doffit sA mA vadA.MA temeam insA ca va fi ca sA mA cerceteze despre re-latille cu fiul sat', pe care, in imprejurdri asupra cdrora efiresc sa nu divulg nimic, 11 indemnasem cu toata cal-.dura unei vechi si sincere afectiuni sa revie in tara, cu.mera evident cA insu§i doría, dar lingA sop §i fiul sAu, cela ceera pentru mine un articol de crez pe care coNtiinta mea,nesupusd íntereselor politice, md Impiedeca, §i m'a im-piedecat statornic, sO.-1 pArOsesc, §i acela§i punct de ve-dere 1-am ardtat totdeaunt. public, in cuvintAri care s'auinsemnat. Din aceastd causa, §i numaí din aceasta, amdeclarat d-lui Hiotu ca nu doresc sA flu prima, dar í s'araportat Regelui, a cArui stare de sAnOtate mA durea, 0Incd din Septembre al anuluí precedent intrebasem pepre§edíntele de Consiliu de ce nu se considerd boala intoatO gravítatea el , cA eu n'a§ clod sa-1 vAd, din sen-

192 q viatg, de om

timente rele tap 4e acela lingl ale cdrui suferinti stdtu,-sem atit de adese, ori, i çu ap de putini din aceia cartacum se aflau n jurul celui greu bolnav,

Md intorsesem abia de la un foarte vioiu congres alLigei la Tirgul-Murdsului, oras tinut a dmirabil de unprimar secuiu, unde vdzusem unul din cele mai fru-,moase con ducte etnografíce, cu toate datinele noastrevechi, organisat de caldurosul Romin í credincios prie-.ten politic, protopopul Cimpeanu, cind d. Hiotu m'acercetat din partea Regelui, despre care stíam cd e extremde sldbit, abia putindu-se tinea pe picioare. pentru a-micere sd intru intr'un Ministeriu national, cdruia, \Tad%voia sd-i lose tara in samd dupd apropiata sa disparitíe,prività de el cu un admirabil stoicism. I-am LAgdduit cd, ori-,care ar fi dorinta Suveranului, sint gata sd contribuiu laindeplinirea ei, i, pentru a pregAti publícul, a doua zichiar am publícat in foaia mea un articol in care arqamimperioasa nevoie a unirii tuturor puterilor politice. Pesteciteva ceasuri mí s'a comunicat confiscarea NeamuluiRomdnesc", cum se facuse, de altfel, i cu alte ziare, dinordínul d-lui Goga, care credea foarte serios a dicta--tura sa, de mult doritd, a i inceput.

Am cdutat fdrd zdbavd pe d. Hiotu, pentru a-1 intrebadacd in adevdr propus din ordinul Regelui sd intruinteun cabinet de concentrare nationald. Mí-a cerut sdintrebe intdiu pe Suveran ca poatd da asigurareaofíciald de care aveam nevoie pentru a pretinde satisfactiace mi se cuvenía. A dbua zi am avut rdspunsul,reste afirmativ. Generalul Avezescu sí-a exprimat regretela telefon si m'a cdutat acasd, pentru intdia oar& expli-cindu-mi cum i s'a ardtat dorinta regal& pe care n'o cre-,dea a e asa de hotdritd si cd trebuie sd aibd urmdri imediate.Incà odatd presedintele de Consiliu parut un omcu cele mai bune intentii,fdra planurile de dictaturd careí se atribuiau si care influentaserd la Scroviste pe re-,

Mari le schintAri politice 193

galul bolnav , cu un spirit de multa chibzuiala si o inimasimtitoare la sentimentele bune care i se arata.

ll .recomandasem ca, la invitarea, pe care o avea invedere, a sefilor de particle, sa lea masura de prudentade a-i aduna pe toti impreuna s'i de a II cere sa pule inscris raspunsul lor la oferta de co-laborare, pe caregeneralul, cu multa parere de rau, ajunsese a o accepta.

M'am dus la ceasul aratat, dar nu venise nlmeni decitd. Cura, foarte bucuros ca se recunoaste in sfirsit Liga"sa, care facuse atita zgomot si cistigase, prin metode pecare nu le pot intrebuinta, oricit ar fi sa pierd, aderentinumerosi, si cu o importanta represintare in Parlament,

si se intelege usor ca nu i-o invidiam. Cellalti, ori nudadusera niciun raspuns, ca Bratianu, care facea toatesfortarile pentru a grabi ceasul unel not dominatii, acumafara un rege de care sa se loveasca une ori, fíe si foarterar, ci cu o regenta in care credea ca presedintele Ca.-satiel, Buzdugan, il va urma, lar de Patriarh sl de prin-,tul Nicolae, once ambitie ar fi la spatele lui, credea ca nutrebuie sa se teama, ori, ca d. Maniu, care, ineremenit inconstitutionalismul" pe care se vede ca I-a invatat la Fa-.cultatea de drept din Budapesta, cad alta tara nu cunoscusedecit ca ofiter cesaro-regesc, cerea garantli de neutral"-,tate in vederea unor aleged libere. Niel unul, nici altulnu admiteau ca invitatia nu- era la generalul Averescupersonal, el la presidentul Consillulul, pentru a discutaimpreuna asupra impasului in care boala Suveranuluipunea tara insasi. Asa de mult era stapinit fiecare deInterese inguste de partid si de preocupatil pur personale,Cad altfel ar fi inteles cu totil ea' un Ministedu nationallarg conceput si onest alcatuit, cu gloria militara si spi-

ritul de autoritate ale generalului, insusid care erau oadevarata zestre comuna, ar fi putut sa presideze multmai usor la inevitabilul care statea sa se intimple si ar fiputut solutiona, in sensul pe care-I aratasern la París, --s1

13

194 0 viag de om

aceasta cu toatd atitudinea cutAruia din Ministeriu, careamenintase pe exilat daca ar cuteza sd se intoarca -,chestia, foarte vie in sufletul ckfiterimii tinere si in inimapoporului, a printului Carol.

Peste citeva ceasuri numai, generalul Averescu putease-mí anunte, cu o mirare indignatd pe care o impar-tdsiam si eu, numirea ca presedinte de Consiliu a d-luiBarbu Stirbei, pe care in alte imprejurdri il avuserd in ye,-dere si. national-tdrdnistii, cu cari intretinea bune legdturi,-

atunci chemarea d-sale ar fi fost cu putintd, repulatiasa politicd si personald fiind intreagd. Maresalul Palatuluise presintase pur si simplu la Presidentie, unde locuiaprimul ministru, cu un decret de numirea inlocuitorului,cerind obisnuita contrasemnare, pe care cu un legitimsentiment de despret a acordat-o, imediat acela care deslgur cd se putea impotrivi, °Ilea de mult s'ar fi asiguratliberalii de garnisoana din Bucuresti. Mal tdrziu, eu, caream criticat aceastd usoarA pardsire a puterii inaintea unorintrigi al cdror caracter se putea recunoaste usor, mi-amputut da saiha, inaintea acelei noi stranguldri de seraiu,intre doud usi ale Palatului, cd in asemenea impre-jurdri desgustul e atit de hotaritor pentru oricine aremindria unor fapte indeplinite fatd de Tara 0 Coroand,incit irnpiedecd once reflexie si taje once putintd de areactiona la ofensa care inlocuieste onesta i - onorabiladespdrtire de Suveranul pe care l-ai ajutat cu tot ce ti-afost prin putinta.

A urmat o noapte agitatd, in cursul cdreia se vorbise-totusi de resistente, de masuri extraordinare pentru a leimpiedeca. A doua zi, sef al unui Cabinet in care erau0 liberali si teranisti, dar de clasa a doua, sefii stind depindd, -dar 0 d-rul Lupu, fireste grdbit, d. Stirbei mil in-treba prin simpaticul, amabilul prefect de politie generalulNicoleanu daca md poate vedea. I-am rdspuns, pe tonul cese impunea, ca nu-I pot primi. Carta de visitd a omului

Mari le schimbAri politice 195

de incredere al dinastiel, care qtepta pe prag, n'a avutmai multA influentO decit stArttinta efultii. politiei ; ser-,vítoarea mea l-a incredintat ca in adevar nu ma poatevedea.

Am asistat apoi la harta de fiecare chi:A intre mini0r1cari se urau intre ei 0 n'aveau niclun sentiment i níciostima pentru un conducator rOsarit prín surpríndere, mul-iamita unor uneltirí personale pe dreptate osindite decon0linta publica. S'a invederat, in aceastO formA, ceamai periculoasa 0 mai imprudenta, ca astfel de combínatii,ie0te din motive orícit de laudabile, ca dorínta, veche,a Regeluí de a stringe pe toll la o mare opera comuna0 ce nu se putuse face in jurul sanatatii sale credea cOs'ar putea dobindi in jurul unui pat de agonie -, nu potreu0 intr'o societate atit de putin solidara 0 de slab dispusala sacríficiu. Supt Carol I-iu lucrul ar fi putut ízbuti, datafiind marele prestigiu al uncí regalitatí care in mane-vrarea partídelor nu se lasa conclusa, isolata cum era deonce legaturi, fatise sau ascunse, cu oamenii, de alte con-sideratil decit aceía de a mentinea un solid echilíbru po-litic intre particle, escluzind, chlar cind era vorba de untalent, de o popularítate ca ale luí Take Ionescu, oncestrecurare a gruparilor de clientela, oríce asalt al perso-nalitatilor de sine stAtatoare, sístemul vechlu engles ser-vindu-í de norma; dar bunatatea luí Ferdinand I-íu, a pleca-rea spre sentímentalitati, disposítía de a se lAsa necontenítinfluentat de familia sa 0 de prietenii famíliel sale, 0 nu maiputin criticabila porníre spre intrígi i curse contra oament-lor pe cari-i tínea la putere, facea ca asupra portofolíilorministeriale sa fie o continu6 rivníre patímala, cu intrebu-intarea fortelor oculte de la Palat, fiecare crezind ca pealte cSí decit ale luptelor politice Wise se poate ajungea guverna. Resultatul combinatiel din Maiu a fost dealacela care se putea qtepta : hartuít din toate partíle, ame-,nintat, teriorísat, omul de bun simt 0 de mare reservd

196 0 vlatl de om

care e d. Stirbei 0,-,a dat sama cd a guverna astfel ar fio greseald mat mare decit acela de a fi primít in astfel deimprejurdri si supt astfel de auspicii. De altmínterea ne-scrupulosul su cumnat, Ion Bratianu, care uttase cite in-datortri ii fdcuse trecerea la Curte a printului" era gatapentru a-í presínta, ca in vechea Rornd la ceasurile desupremd desperare, sabía in care sd se arunce.

Brdtianu a redevenít deci, dar numaí in aparenta, chiardacd-í rdmasese din colaboratorii d-lui Stirbel energíaMIA astimpdr a d-ruluí Lupu, si clacd oamení de la mine,avind datoril pe care nu voíserd sd le usureze altfelBanca Nationald sau asteptind de la un stapin bogat sim-bria pe care de ani de zile ar fi dorít-o de la cel vernic fdra míjloacele budgetului, trecusera cu oarecarezgomot la dinsul, fagdoluind poate uneí bune credintí, pecare pe departe n'o puteam crede asa de naivd, cd euinsumí voiu urma pe fugarli ce mi-,o luaserd inaínte.Deci, fdrd ca o astfel de schimbare sd gaseascd fie sí ceamai slabd aprobare a opiniel publice, un nou regím al

liberalilor, storsi de puterí prín guverndrile pe care lesmulseserd una dupd alta de la Regele aservít lor cu totul,incepea, intrebuintind, vidu care se va perpetua la dinsil,aceíasi oameni d'inainte de 1914, de la carí nimeni nuputea sd astepte nimte.

Ei, cari votaserd legile organíce", pentru care secrezuserd singurii chematí, nu mai aveau niciun punctde program. Rostul lor era insd indoit, si negatív in am-bele privinti : sd impiedece venírea la putere a national,-terdnistilor, cart adueeau cu dinsii localism si spirit declasd, ambele foarte prímeldioase pentru noul Stat ceabia se inchega, si sd mentle masura, de mult tímp,regretatd, prin formula destdinuità apol de generalulAverescu, pe care o luase Regele impotriva Mostenita-

Marne schimblri politice 197

rului de tron, cu ajutorul, sí spre cel mai mare folos, allui Ion BrMann.

intr'o privintd si in alta, atítudinea lor a fost i maihotarita dup6. ce Ferdinand in lulíe, a inchis ochi.

O prígonire WO reserve sí fr ascunsurí s'a indreptatdecí in alegeri contra tuturor acelor cart erau banuití caau simpatii pentru Print sí contra rívalilor, atit de temuti,carí, din partea lor, erau hotAríti, contind sí pe unelelegaturí in regentà, sa intrebuinteze toate mijloacele petru inläturarea hotilor de urne", a usurpatorilor si atíranilor", De atunei inaínte, tímp de mai multe luní dezile, o adevAratO urgie s'a deslAntuit contra adversarilor,Ion Bratianu crezind ca in sfirsit a venít momentul cindnimíc nu-I va mai sta in cale i el va putea sl gustestOpinirea deplinA, fdrO níciun scop de atins, ci numaípentru voluptatea de a-sí sti toatO lumea supt picloaresi de a putea sd-1 apese cit vrea el de greu.

Mí s'a interzís, supt censura asprd care se íntrodusese,publícarea la moartea Regeluí a amintirilor despre

ceasurile bune i ceasurile marl pe care le trAisem cuacela care a fost dus la mormint in míjlocul uneitatoare indiferente, mergind pana si la ceí mai de a-proape aí luí, í cu o impie negligenta, de pe urmacAreía, mormintul din Arges nefínd pe deplín terrnínat,sicriul a fost lalsat in margínea groapeí. Mai tdrziu numaí,.au putut sd apard acele rindurí de induíosat ultimgiu. In alegerí eram cupríns in lista oamenilor earl nu tre.-bulau sO iasO : adOugindu-se teribila lege electorala a luiAi. Constantínescu, n'a veam nici mijloacele banesti necesareca sd ni asiguram miserabilul de do1 la sutd pe tara pe.care ea if pretíndea. Pentru intdía oarO deci, dupd vecheasila cu baioneta a lui Marghiloman sí dupa refusul de acandida supt ocupatía strdina, n'aveam un loc in CamerO.Am cdpAtat unul mai Muhl numai, toate partidele

198 0 viatA de om

du-se sd nu-mi opuie contra-candidat, in cercul de laIsmail, unde se pare cd onestii Bulgari de acolo si-audat sama pe cine voteazd si pastrat simpatii pecare n'am avut prilejul sd le intrebuintez.

Mai mult decit oricind doriam acum de acel contactcu prietenii din Apus; cari ma mingiiaserd i md sus-.tinuserd continuu, fatà" de cite avusem sd sufar de la almiel. Inainte de a md indrepta spre Paris in cele d'intdiuzile ale anului 1928 am primit, intr'o asprd i intunecatdzi de Decembre, cind stam sà ieau trenul pentru a-miface ca de obicelu lectia obisrmità 18 elevele mele dinValenit-de-Munte, vestea, cu totul neasteptata, ca Ion Bra-tianu, bolnav de gild de citeva zile, a murit de pe urrnaoperatiel desperate facutd in ultimul moment pentru a-4salva viaja.

De si chemat inapoi la Bucuresti de regenta, nu m'anri.grahit. La ce puteam fi bun, asa cum eram, parasit deatitia dintre al miel í despdrtit si de activitatea parlamen-tara, lar, in afard de aceasta, asa de profund desgustatde ceia ce vdzusem de o bucata de vreme \ThadBrdtianu a venit sd md vadd, desolidarisindu-se de lainceput de persecutia cdrela ii fusesem supus cind nuel era acela care purta rdspunderea ; mi-a declarat franccd nu simte nevoia vre unui concurs, ca nu de aceia avenit la mine, dar, cum vorbiam de Institutul de bizantino-,logie pe care-I fdgaduise i pentru care nu varsaseban, mí-a strecurat ispita, pe care am raspins-o cu in-dignare, cd multe lucruri s'ar putea face pentrume'le dacd, in chestia Printului, mdcar acuma as fi dispusa face concesiile la care, a doua zi dupd moartea regeluiFerdinand, ma ardtasem cu totul protivnic.

In adevdr exprimasern Frintului, cu care nu era voile sdse intretie vre-o legdturd, condoleante pentru moarteaparintelui sdu, pe care a regretat-,o adinc, cerind voie

Marile schimbari politice 19g

sd asiste la inmormintare i trimetind coronit de argint pecare in tímpul serviciuluí divin am vdzut-o depusd pe les-pede, un foarte frumos artícol al sdu intr'o revista (ran.-cesa cuprindea cea mai adevdratd caracterísare a sufletu-,luí nobíl care dispdruse. Prímisem l rdspunsul telegraficla cuvintele mele. Tínerí cari se incalziau de un carlism°síncer imí vorbíau de o proclamatie a aceluía care seconsidera ca regele de drept, revenind asupra declaratieídin Italia, care jignise asa de mult pe prietenii_ sal. OdatdGhodaríu mi-a ardtat o scrísoare a pretendentului princare, dupd o veche ldele a sa, se cerea conduatorilorde grupdri cad aveau simpatie pentru o causa asa depersecutatd sa arate in scris cà doresc intoarcerea sa,n'am hesitat un moment s'o fac, scrisoarea mea fiindapol vArsatd la procesul Manollescu.

Cad tinarul fost sub-secretar de Stat, care voia sascoata qi ziarul de agítatie Cralu Nou", se pu ese ladisposítia Príntuluí pentru a face legatura cu amía luídin tara. Ion Bratíanu, informat de aceste drumuri,duse ordinul sd-1 aresteze sí, trimes la jilava cu comunis-tit, d. Manoilescu avea sa fíe judecat de un tribunalmilitar, in a cdrui obedientd se puneau sperante care s'audovedit ne intemeiate.

Procesul s'a desfasurat cu interzicerea oricarii publicitdtilibere. A fost inca un prilei de examinare a con0iinplor.Unit, cari fagaduíau sa se arunce cu tot avintul in lupta,au tipsit, alpi au ingAimat marturii care nu puteaucomprornità. Din partea mea, de si nu avusem de la.

Paris numaí amintirile cele mai pldcute, de sí asteptarno schimbare de atitudine, st fatd de farnilie, care nu s'aprodus, n'am pus nicio reserva in declaratille mete. Rutcel mat mare al regelui Ferdinand", calítate pe carenimeal nu í-o poate lua, are dreptul de a corespundecu cine vrea i oricíne are dreptul sa mijloceascd o a.-semenea corespondentd díri partea mea a fi fdcut-o sí

200 0 viatg de om

q fi tras palme cui ar fi incercat sa-mi scotoceascObuzunarile. Acusatul, incheiam, are, ca l'i Printul, maimulta iubire de tara decit aflija cari se ridicA in contra luí.

Ofiterii tribunalului militar au achitat pe d. Manoilescu.Era o lovitura de moarte contra incercAril de a supuneo tara, cu tot ce cuprinde, uncí sterpe dictaturi personale,supt masca uncí guvernAri constitutionale de partid. Sen-isul insu$ al regimului lui Ion BrAtianu era astfel distrus \

cAci pentru ce alta se gOsia el la conducerea trebilor, indauna altora, cari macar aveau ceva de realisat 7 Lovituraa trecut prin inima aceluia care se credea ajuns la cul-mea ambitioaselor sale aspiratii. Boala de care se stingecineva e de multe olí forma medicald a uncí prObuOrimorale.

Cu slabul, de si indArAtnicul Vintild BrAtianu, a cArulstare de sAnAtate il fAcea nervos, national-terAnistli vorincepe o luptA ca acelea care au desonorat viata políticaa Ungarlei O au adus insAsi distrugerea Statu/u/ astfelatacat : Camera era o arena in care O fruntap opositleiintrebuintau mijloace de care se pot servi numai ceimai desmAtati din agentii electorali, vechile Parlamentede boten neputind presinta un singur precedent. Se da deaubdtAlli cu pumnii in jurul urnelor.

In acest timp cAutam in strAinatate clipa de odihnO pecare credeam ca o meritA ostenale mele de un an intreg,unite cu tot ce poate lasa pe suflet un an ca acela careabia se inchelase. Plecat in Februar la París, am vorbitdespre Franta din Cipru", revenlnd la vechile melestudii despre aceastd tara de cruclatA la care mA dusesecariara zbuciumatA, in urmArirea aceluiasi ideal, a luíPhilippe de Mézières. Astfel de conferinte, la care sevor adAugl, in anu/ urmAtor, acelea despre ArmeniaMica din Cilicia, O aceasta o forma/luna de cruciatA,pe care o. stApinia spiritul francas, formeaza in intentia

Mari le schimbAri politice 201

mea o presintare, noud, a Franck' dincolo de Franta",despre care vorbíam cindva d-luí Doumergue, pe atuncinumaí presedínte al Senatuluí, sí vioitil, surizdtorul, foartecultul om politic frances recunostea cd asa ceva nu s'afAcut Inca qi md indemna alduros s'o incerc. De acoloam trecut, in Mart, prin Madrid, pentru caldtoría in Por-tugalia, unde am regretat numai asa de putinele melemiiloace, pe care crísa momentana a reisului, rapedeincheiatd insA printeo admirabila m4care patriot/a /ecrescuse foarte putin : pana astazI frumoasele mAndstirldin locuri isolate mi-au rdmas necunoscute. La intoar-cerea tarzie, am trecut si pe la Milano, vorbind la Cerculfilosofic" de acolo : in toatd Italia nu e oras unde maní-festdrile de íntelectualítate sd fíe cerute maí mult siurmdrite mai cu ínteres decit in aceasta mare sí lute.-ligentd capítald a Lombardia

Md vor ocupa in acest an si deosebíte lucrdrí malgrele. In 1928 a apArut, fard a se fi luat mAcar o notdla bibliografie in revístele pedagogíce, unele cu uncaracter aproape oficial, intinsa Istorie a invdtdmintului" ,la a aril alcdtuire, cu toatd pretioasa adunare de matei iala luí V. A. Llrechía, a trebuit sd lucrez asa de mutt,din pagínile el relesind continuitatea unor sfortdri cucaracter de originalítate in acest domeníu. Patru confe-.rinti despre istoria Angliel, cerute de societatea anglo-romina, au aparut In volum. Am pastrat nu numaiconferintile mele de la Paris despre cArtile populare inSud-Estul Europer, de care md ocupasem intaiasi data,scotind si unele resultate noud, dar si ambele cursuri dela Bucuresti ; unul, continuare a serieí de Carp repre-sentatíve",-inceputd de multd vreme cu Sfintul Augustinsi scriitorii de la inceputul evului medíti , care tratadespre cronicarli cele( d'intdiu crucíate, celalt, menit sdarate care e de-alungul veacurilor sensul cel adevdrat,in vesnícd evolutíe, al idell de libertate (Evolufia ideii

202 0 viatà de om

de libertate). Incepeam si cercetdrile cu prívíre la por.--tretele domnesti, din care in curind era sa dau o bogatacolectie.

In sfirsít reveniam la Teatrul _National cu o drama inversurí, Cleopatra, in care opuneam legendei unei íspíti-toare femei stricate, fermeatoarea de la Alexandria, pecare a rdpus-o glacialul despret al lui Octavian a douazi dupd brutale/e imbrdtisari ale Jul Antoniu-, pe mindrapOstratoare a ideli imperiuluí universal, asa cum o formasesi mentínuse in citeva milenii Orientul pentru ca s'oprimeascd geníul militar al luí Alexandru-cel.-Mare. Pentruintdia spud nu mi s'a refusat o caldd recunoastere, incare doar daca s'a amestecat cirteala unuí fabrícant depíese spectaculoase, pe care totusí in cupe grele il aiu-tasem decísív pe linga Take Ionescu ca sa prímescasigurarea cd Albanesul moare la pragul bínefacatoruluísau". In traducerea italiand, supt titlul L'ultima delledee", profesorul Ezío Levi a gdsit cuvinte pe care le-amsírntit adinc despre aceastd incercare de a rídíca Orientulcu tradipile lui Lard capdt de lung' in fata tinerelor im-,provisatil ale Occídentului, si realisind astfel pe o ideie noudsi fecundd o operd vie. Inca odatd aveam sa multamescsuccesul piesei, insufletitO de vigurosul talent al d-reíTopa, vechilor simpatil ale omuluí de ínitiativa 0 energie,revenít la dírec/ia Teatruluí National, d. Mavrodí.

In ward, congresul de ístorie de la Oslo, intala intilnirea tuturora dupd zguduirea mareluí rdzboin, m'a fdcut sdintilnesc colegi germaní ca d. Brandí, ,ilaustrieci ca d.Dopsch. Presídat, comandat, as putea zíce, de manieratare, inexorabild, pe care am regAsit-o 0 la adundrileanuale -ale comitetului international, a d-lui koht, celma/ important 'stork al Norvegiei, congresul a fost foartemult cercetat : au venít si Rusí, de ambele spete, pur-tindu-si rtzboíul prín /bile loca/e, d. Rostovtev, asezat_

Mari le schlmbgri politice 203-

la o Universitate americand, fiind in fruntea emigratilor.Dar mai ales am cunoscut cu acest prilej o tard cuminte,asezatd, de o democratie senind, fard aparente conflictede clasd. Era in August, cind inca noptile sint transparentesi prietenoase si Marea, care se zbate intre florduri, cutotul limpede. Ca si la Belgrad, Rominii si-au avutaccidentul de automobil, din penorocire Lard urmarigrave. In cursul receptiilor, am vazut pe regele atit decetatean" sí pe imperioasa-i solie, o princesa de Anglia.De acolo cu d. Kara gea am mers la Stockholm, pe care1-am putut vedea din nou, si acuma in tot rdgazul,admirindu-i tesaurele de artà populard si oprindu-rnd

--cu mirare inaintea incd uneí sabii de-a lui \Todd Ban-.coveanu.

Intimplarea a fdcut sd fiu ales tocmai in acest timpdecan al Facultatii de Litere, unde nu credeam sd potavea vre-odata oarecare influentd asupra unor colegílucrind prea adese ori dupa legaturi politice sau dupdcaprícii personate, disculiile fiind aproape imposibile sídin causa tonului scazut pe care-1 intrebuinta cite unMihail Dragomirescu, descoperitorul cunoscut al une!stiinti a literaturii" care ori nu e nimic ori un simplucapitol al esteticei; pentru acesta, intre cererí de scuse sioferte de colaborare, presintdri de volume si alte dovezíale uneí marl stime s't unei sincere afectiuni, cram de mult,de sí sporadic, obiectul celor mai ordínare pamflete, lucrude neinteles la un profesor deprins sd umble cu lucrurilefrumoase si sd cutreiere seninele regiuni superíoare ale cu-,getdrii. Regula mentul mí-a impus sà fru decan provisoriusi am constatat nu färd uimire cd stdpinirea de sine si bunacrestere pot duce totusi la bune resultate si intr'un mediuasa de obisnuit cu alte proceddri. De aceia n'am refusatcind voturile s'au indreptat spre mine, s't am strins chiarmina, oferita cu o electorald franchetd, a colegului mieu

2C4 0 viatA de om

-sus pomenit, care pe urmd va publica despre mine sifamilia mea, in inegalabilul pamflet Ordinea", articole-cum nu s'au scris despre cel din urmd miserabil.

Am incercat in acele citeva luni de conducere lucruriIndrAznete care mie mi-au reustt, dar n'am putut, dinnenorocire, sd le las mostenire, cind am trecut, cum seva vedea, la rectorat, si urmasilor mid.

Am crezut, anume, cA s'ar putea o adevAratA colaborare-Mire profesori, de unde ar fi iesit si o puternicA influentAasupra unei studentimi asa de agitate. Mese comune aufost puse la cale pentru a se intilni 0 a-si vorbi oa-men' cari de multa vreme vorbiau de la aceiasi catedrA,luau parte la aceleasi adunAri si de fapt nu se cunosteaude ajuns ca sail dea sama fiecare cA si la altii este, supttoate raporturile, ceva de gAsit si de utilisat. MA gindiamsi la relatii prietenesti intre familiile profesorilor, si, la rec-lorat, invitindu-i seara in birourile mele, am socotit cdzjung la resultate durabile, cele d'intAiu fiind pline desperante.

Pe de alta parte trebuia infrinat spiritul nesuferit de-anarhic al elevilor nostrl, intre cad insA de la o vreme-se desemna opositia la agitatii din partea celor mai ina-.intati in studii si earl, iubind stiinta, ocupati de lucrArilelor, se gindlau serios si la carierA. Am convocat pe pre-edintii societAtilor si, vorbindu-11, am gäsit in inimile lor

un rasunet care m'a incurajat. Cind a venit ziva serf:1AMstudentesti", - si atunci reincepeau de obiceiu turbu-rArile, provocatorii mergind prin sAli ca sa Impiedececursurile, si panA la bruscarea profesorilor, incapabili dea-si afirma cu energie autoritatea , am anuntat o serbarede un alt caracter : comemorarea intemeierii de catre invA-tatul boier Constantin Stolnicul Cantacuzino, in Domnia,inceputA la Decembre 1679, a fratelui sau erban-Vodd,-a primei scoli superioare din Bucuresti, o Academie ca.aceia de la Padova, unde invAtase el, deci, de fapt, o Fa,-

Marne schimbgri politice 205

cultate de Litere. M'am bucurat adinc vazind ca sala eraplina. La noi, la Litere, cel putin, revírimentul catre bunaordíne si tinuta inteligenta se produsese, si el a urmat 0.maí departe, in cíuda uneltitorilor interesatí.

M'am incredintat ca drumul cel bun e totusi acela ate-inimile acestor zgomotosi razboinicl, cart sint de fapt nístecopii si, daca te nit' cu luare aminte 0 cu parinteascalubire la dinsií, níste copii buni.

I-am cautat si in caminurile lor, 0 am gasit acoloconditii materiale 0 morale in adevar ingrozítoare. Citevanumai din recunoasterile si constatarile mele vor aratacita nepasare fusese OM atunci din partea acelora caritrebuíau sa lí poarte gríja.

In cutare din aceste adaposturi, am gasit o adevaratacetate, gelos pazíta de agentli politicianilor call cu sco-purí demagogíce creasera caminul si-1 lasau de capul lui,multamíndu-se sa verse anual o suma de chirie sau deintretinere, adesea mult tímp zabovita. Baieti 0 fete erauimpreuna, inteo desgustatoare promiscuitate, care rapíastudentelor once feminitate, once grija de trup, once con-stiinta a demnitatii personale. Brailenli erau aruncati cugramada Intr'o veche cladire, loja portarului fíind locuíntauneí fete, pe care iarna o blocau zapezile ; sala de min-care, intr'o hruba subterana, cu scarile lunecos de mur-,dare, avea fete de mese neschimbate cu saptaminile. Aiurea,inteo mare cladire, un fost grajd era sala de capetenie,Cu invoirea solid, divortate a unuí profesor, dírectoaretotal neascultata, sí se vedea sus cafasul vizitiului. La

Ploiesteni, unde am venit la zece ceasurí noaptea, amgasit o infectie a privatilor care se -prelungia in sirlaiepan antrete ; fete sí baieti erau despartiti numal printeoscara. Vechea scoala ungureasca din dosul Academiel,Romine cupríndea un camin obisnuit asa, incit aparitiaautoritatii stirnia zímbetele ironice si porniri spre razboiu.Casa luí Pompiliu Eliad, inchiriata pentru un asemenea

VI) O viata de om

scop, nu maí era decit o ruínd pingdrítd, in care tineríífad cdpdtdiu dormíau tdrzlu dupd amíazd 0 rdspundeaudecanuluí fdrd sdoil rídice capul de pe perínd. UndevaIn fundul strdzii tírbel-Vodd o locuintd comund pentruamindoud sexele era un infern de neorindulald 0 de std.-aciune ; in subsol, unde curgea apa pe pdretí, urx-neno-rocit se trudia sd-0 prepare examenul. La Gorjení, amgdsit etajul studentilor cu totul gol : eí erau toti la cole-gele lor, 0 ocupatía era aa de nevínovatd, incit au fugitcu totli 0 cu toatele la síngura mea aparítíe. Basarabení0 Basarabence trdíau impreund ca trite° circiuma necu-rdtíta cu saptaminífe, f í costumul fete/or era indescriptíbil.Doar un grup de Bucovinení foarte sdraci, copii de te-rani, isi tocmíserd intr'un pod citeva oddi de o apostolícdsimplidtate in care tot el faceau, numai bdíeti, pe rin-da01 0 pe bucdtarii. lar ce am gdsít la Buzoieni meritdsd fie povestít separat.

Bine inteles níci aid nu erau despdrtite sexele. Recare-0avea etajul, iar, jos, femeía de servídu dormía pe unmíndir neacoperIt. M'am grdbít sa caut fetelor o locuíntd,dar secretarul Universítdtií, bruscat de partea bArbateascda stabílímentuluí, a prímít rdspunsul cd unii 0 altele nuinteleg a se separa". Cind am venít insumí, 0 acumaeram rector , am gdsit un front masculín comandat decíneva care-0 incruc4a bratele pe plept a sfídare; laspate statea sexul slab, increzindu-se in virtutile luptd.-toare ale tovard0lor. Am fAcut dintr'un gest sd se tasein jos bratele napoleonic inclqtate 0 am pus in vedereexecutarea in citeva ceasurí a hotdririi mele. A doua zíam dus 0 pe prefectul de polítie acolo pentru ca, in casde impotrivíre, cdminul sa fíe evacuat cu forta. Resis-tenta a incetat, 0 fetele s'au mutat intr'o frumoasd locuintda familiel Chítu din Aleia Regnault, un student apdrind4otu0 un moment pentru control.

Am cdutat sa intemeíez pentru studente cdmínuri care

Marile schimblri politice 207

..sa le atraga prin posibilitatea unei vieti potrivite Cu de-licateta, oricit de brutdlisata atita vreme prin viatapreuna í lipsa de once ingrijire i supraveghere, a sexuluilor. In casa Chitu le-am indemnat sa-0 impodobeascapaturile lor, sa le incunjure cu fotografii i amintiri defamilie, creinduii un coltipr de pietate l iubire, ca laValenii-de-Munte, al caror exemplu /i-1 scoleam inainte.Li-am dat sfatul, pe care-1 puteau primi de la un omde vtista mea, de a nu neglija ca pArla atunci cele maelementare datoril fata de corpul lor, 0 peste citeva zileele aveau alta infatisare. P.entru a le incuraja li-am cirtigat marea onoare a unei visite din partea bunei í mo,-destei princese Elena, care a adaus indemnurile ei. Nupot zice ca am atins tot ce doriam, fiincica peste citevaluni unele careli mintuisera studiile volau sa-mi impuieraminerea lor i mal departe 0 un tata a pretins sa seaeze 0 el acolo linga fiica sa, neavind alta locuinta inBucure0i.

Inteo frumoasa casa a Primariei in Strada Romana, pecare o refusase unul din generalii improprietariti in Ca-,pitala, am qezat un mare numar de studente, 0 o stfAindbine crescuta in vechea Rusie a §tiut sa faca din acestadapost rapede mobilat prin ingrijirile bunului í credin-ciosului mien colaborator in multe lucruri, secretarulrectoratului, loan Farcq, o casa placuta acelora care, cudeplina cuvíínÇ í buna rinduiala, ajunsesera a locuiinteinsa.

Alegerea la rectorat, dupa implinirea lungilor ani deserviciu ai /ui Pangratti, a carui veche boa1a progresaseap de mult incit era aproape total or13-0 Universitateanu se putea sa nu se resimta de infirmitatea conduca-torului ei in imprejurari ap de grelea fost o biruinta-intaia í cea din urma, caci s'au luat toate masurile caea sa nu se repete, intrebuintindw-se metode care se vorinfatip mai departe contra sistemului de a face sa a-

208 0 viatl de om

tirne ace astd situatie, de un mare prestigiu, de lupteledintre particle care ízbutiserd sa acapareze mai pe tot"profesoril. Colegul mieu d-rul Angelescu a avut curalulsd lasd dín aceasta practicd nenorocità, sprilinínd o can-díciaturd care mi-a fost aproape impusa 3 unii díntre aceiacari credeau a pot prim' o sarcínd asa de grea s'au retras.

Nu mí-a fost usor sd presidez o lume de °amen' atitde meritosi, dar cari erau prin constiinta fireasca desprepropria valoare asa de refractad fatd de once autoritate,cigar aceia care iesia din dorinta si din consírntimintulIon. Ca si la Academia Rom¡nd, flecare intelegea sa von-beasca oricind, °rich, de °riche ori si acceptarea hotaririimajoritatii li se parea un lucru deosebit de greti. Cindera vorba de o numíre, tabere de prietenie se formaucare-si stAteau apríg fa td in fat& Níciodatä n'am fdcutsfortdri maí mad, nu mí-am bíruit maí mult nervil fdrda sacrifica nimic din ce datoriam situatlei mele decit intimpul eft am presidat pe colegii asa de greu de impdcatsí de unit intr'o linistítd actiune solidard. Daca am reusitin aceasta, o consider ca una din marile mele victorii.

Material, Universitatea era in cea mai rea stare. Cadecan la Litere, a trebuit sa íeau mAsuri care de fapt re-.veníau rectorului cind am impus respect si grild de cw-rdtenie valului studentesc care se ndpustia pe o síngurdintrare, imbrincind s't Wind cu clinsli pe nenorocitii deprofesod pentru ca pe urma sd se reverse pe cufoare, caredeveniserd un adevarat loc de Intilníre si un fumoír, tinedofiteri venínd anume ca sd inseileze o aventura inte--lectuald". Profesorli au cdpdtat la Facultate si apoi la Rectorat,intrare deosebítd, culoarele au fost complect curdtite, creindstudentelor o °dale de asteptare a fost si de lecturd,dar nu se cetia, s't agile, revístele trimese de mine erauodios mototolite s't un mic -bufet, in chiar localul Se,-minadului mieu ; servítorlí, imbracati cuviinclos, reed-

Marlle schimbAri politice 209

patasera trecerea la care au dreptul cind pazesc bunarinduiala.

Trebuia acuma ca Universitatea sa fíe terminata, sIngurearipile de la Stiinti si de la Litert flind gata, fiecare, dinnenorocíre, in alt stil. La mijloc era Senatul, iar, vecheaFacultate de Lítere fiínd de ani de zíle in reparape farasa se poata injgheba ceva, rindul de jos fusese usurpat, deintregí decenii, de catre Museul archeologic, línut In celemal proaste conditli ca pe vremea instalarii lui Tocilescu,cu descarcarea obiectelor culese de pretutíndeni.

Era intr'un moment cind jena Statuluí se manífesta totmal puterníca sí se negocia cu greu un imprumut de sta,-,bílísare pentru care a trebuít sa se faca si ultímele concesííde autonomie financiara pana la margenea contractuluistrain asezat oficial, fat's. Mi-au trebuít lungí inter-ven/ii foarte staruitoare pe linga mínistrul de Etna*, careera, cum se va vedea, dupa ínstalarea national-teranistilor,un om cu care pastram foarte bune relatii, d. Mihaí Po-,povici, §i chiar pe linga revisorul fínanielor noastre, de-,legatul bancherilor imprumutatori, colegul parisian d. Ríst,gínerele luí Monod sí cunoscut mie din casa d-luí Be-,mont, pentru ca din suma destinata invatamintuluí su-perior, ca pentru o investire productiva", sa capat numal putin de douazeci de mílioane.

Am inceput ímediat lucrul, ajutat de o comislune, ne-,platita, de arhitecp prieteni si de neobosítul zel al se-,cretaruluí Farcas. Cu mine nu se incapeau zabavi : cumse incercau arninari Supt pretext cd nu 0-a dat invoíreadelegatul FinanIelor, am spus odata car-ml fac si patul laMinisteriu pana ce mí se va serví rata. Am putut astfel- :-sa termín pana la inceperea cursurilor toate lucrarile inarípa inceputa. Si, cu ajutorul inimosului decan de laDrept, tin& la peste saptezecl de aní, d. N. Basilescu, amavut si mobila- rectoratului, in care s'au putut tinea cudemnítate cele d'intaiu sedinp ale Senatuluí uníversítar.

14

210 0 viatA de om

Senatul am izbutit sa-1 mut Inca de la intrarea mea infunctiuni, puind in vedere noului prepdinte al Const-liului ca, la deschiderea Uníversítatii, ma voiu presintaIn fruntea studentilor pelitru a ni relua ce era al nostruví ni fusese MO ca pentru scurta vreme pentru ca apoí a.-ceasta miserabila situatie sa se eterníseze.

Pentru a se face 0 aid, unde s'a qezat Facultatea deDrept, Teología flind instalata in noua cladire, schimbariletrebuitoare, am creat un límbru uníversitar care a produssume insemnate 0 aveam in vedere 0 alte mijloacepentru ca sa ajung la ispravirea deplina a cladirii. Oda-ile mucede 0 pline de parasiti ale corpului de garda alSenatuluí servisera intaiu, cu totul refacute, pentru bi-rourile rectoratului 0 au prímit apoi Seminadul míeu deistorie, pana ce ele í-au fost luate daundzi fara sa flu

macar intrebat.Raminea Museul, dar pentru a.-1 scoate din uritele,

intunecatele luí taínite, trebuía sa am o putere pe caremai tarziu numai mi-au dat-o imprejurarile, ingaduin-clu-mi astfel 0 aceasta din urina prefacere.

Pentru a da o ideie de ce mo0enisem trebule sa adaugca insa0 curtea Universitatii era un deposit de murdatilvi ca mi-au trebuít repetate interventii personale pentru aface sa se curate ce ramasese de la cladíre 0 ce seadausese prin reaua gospodarie care ne deosebe0e inonce aproape.

Am ajuns astfel ca o lume care credea ca ma bat-jocureste vorbind peste umar de idealist" 0 de vi-,sator" sa recunoasca opera indeplíníta de cíneva pe carenumai saracia statornica il impiedecase de a face 0 elceía ce din generatie in generatíe, pe pamintul Ion, in ne-,gotul ion, facusera inainta0i de pe urma carora au ramascladíri care tin 0 pana astazí 0 urmele statorníce ale-*met activitatí care s'a prelungít de-a lungul vremurilor.

Cu aceasta am ajuns insa departe de acel an 1928, in

Marlie schimblri politice 211

care era sA se petreaca marea schimbare de regim,stalindu-se stdpinirea, bdnuitoare í egoistd, a unorrneni fanatici de idei imprumutate í grdbiti sd le pre.facd imediat, cu once pret 1 cu once rise, in realitatiromanesti pe care si le inchipulau solide ca granitul adoua zi dupd gestul satisfdcut cu care le creaserd.

Inca din anul trecut, generalul Averescu imi scriseseciteva rinduri amabile care md indemnau la o colaborare,ardtind cd, fata de pretentiile enorme ale asa-numiteipoliticei de mase, ca si cum masele" in ele insesi,neinsufletite de la sine í conduse de oameni cad n'audestul suflet pentru dinsii chiar, ar putea sd insemne cevaIn desvoltarea vietii acelei unitdti morale care e, maipresus de toate, un popor grupdrile noastre, intelega-toare, prevazatoare í moderatoare, pot inca sA aibd unrost í sa astepte o chemare. Am rdspuns cu prieteniafireascd la aceastd invitatie, fdrd indoiald cu totul sincerd,0 in toamnd am avut mai tarziu i plAcerea de a primiin casa mea de la Vdleni pe general. De atunci legAturilenu fuseserd insd reluate, mai mult din causa indelunga.tei mele lipse si din vina imprejurdrilor. In gindu/ mieu,

pentru motive care n'aveau a face-citusi de pup cupreocupatii personale, neputindu-mi trece prin gind cd

putea presida pe un om mult mai in vristd si carefusese de trei ori presedinte de Consiliu, nu putea fi vorbade o fusiune, ci numai de o onestd colaborare. L-amrevazut pe seful Partidului Poporului numal la procesuld.lui Manoilescu.

Ceia ce a impiedecat incd de atunci o intelegere pecare o doriau multi dintre prietenii rginasi in jurul mieuerau si staruitoarele oferte ale national-teranistilor, cad,atita limp cit aveau in fatd puternica í temuta amenity-pre a sumbrului Brdtianu, despre care stlau cà nu-i iartdsi nu-i sufere, erau foarte concilianti. In ajunul chiar al

atit de neasteptate, a omului care parea incd

212 0 viata de om

asa de voinic, am incercat o intelegere intre toste ele,-mentele oposítiei, si, dupd prudentu/ mieu obiceiu, printeoscrisoare adresatd si generalului s'i d-lui Maniu. Cel d'intditiera gata de o intelegere ca aceia care, cu doi ani inurmd, adusese victoria la alegerile comunale $i cdderearegimului liberal. Resistenta sefului ardelean a fost insäabsolutd : nu se increde in general. Ne-am oprít la acestrdspuns si n'am mai lucrat niel in parted cealaltd, de unde,de alminterea, nu mi-a venit nicio noud ofertä. . 1

In aceastd tabard disciplina incepea sd, fie foarte sld-.

bit& In ce priveste pe national-terdnisti, era evidentcd el nu inteleg a-si lua niciun angaiarnent, siguri decel mai important, de singurul hotaritor dintre regent!,Buzdugan, fostul liberal, care totusi asigura cd nu jute-,lege a se lega de níciun partid, si astfel el credeau cdviitorul 11 e pe deplin asígurat fdrd niciun concurs. Denumele mieu se fdcea insa us la once ocasie potrivitd,si gura pdzitd a d-lui Maníu insusi a ldsat sd se audala o intruníre din Iasi, in Ianuar 1928, un bine primítTrdiasca Iorga".

La intoarcere, in ultímele zile din Mart, am gasit furtunacare pdrea cà ameninta sd ddrime si sd iea cu dinsaonce. D. Maniu se vedea la 1848, lar liberalii i se ardtauca niste Unguri, dusmani din nastere, prigonitori deveacurí, contra cdrora era dator sa indrepte o formida-,bild artilerie de tunurí de cires. Oameni cu simtul rea,-litAtilor, ba cite unul, ca simpaticul avocat Mirto, capabilide ironie, eran siliti sd urmeze aceastd archeologie política,In stare sd miste lumea in Ardealul rdmas incd naiv sí

increzdtor, legat de o ideologie de mult perímatd. Guyer.-nul era pus in afar& de lege", °rice fiind ingdduit fatdde usurpatori, legiunile" terdnesti se vor aduna, cu M.-.bunii" lor, cari erau altfel, in viata obisnuitd, bdieti de treabd,si se vor indrepta spre Bucuresti, nu cu puterea local& a unutpartid ca oricare altul, ci cu insdsi natiunea romind" de.

Marile schintgri politice 213

peste munti, care la Bucuresti va opune strinsorii de

clubisti din Dealul Mitropoliei o adevarata AdunareNationala", cu presedinte, cu birou, cu un regulament,dar, din nenorocire, fara diurnele care /a nevoie se pu-teau lua de dincolo, de la hotii de urne".

Era de sigur in aceasta actiune complect demodata,buna de spectacol istoric la Arenele Romane, cu d. Maniucalare in fruntea unor osti de reconstituire archeologica,

la unii, un oarecare grad de sinceritate ; trebuie sase recunoasca insa de °Heine ca la cei mal multi,poate cu insusi seful, era o simpla masina de demagogie,pentru teranimea ardeleana si pentru cine ar fi dispus sase sperie la Bucuresti. Ca punct final, si absolut decisiv,al mestesugitei inscenari era sa fie aceasta se si spuneaprin soapte lesne-crezatorilor coborirea din avion aprintului Carol, intrebuintat, ca 0 toti ceilalti, pentrureusita loviturii.

Tot instinctul mieu de ordine, toata iubirea mea fatade o tara care nu trebuie primejduita pentru ingustescopuri de partid si pentru satisfacerea unor trufli per,-sonale, tot simtul mieu de critica si de decenta in manifes-Mile 4publice se ridica impotriva acestei periculoasearlechinade. Pe de alta parte, nu intelegeam ca atitudineamea sa ajute la consolidarea unui regim a carui stirpiciune,in lipsa de oameni, in goliciunea de idei, era evidenta.

Lasind deci regentei hotarirea in ce prive0e o succe-siune care nu putea zdbovi 0 pe care, recomandindrabdare nationalleranistilor, Buzdugan o voia pasnica,dar, in acelasi timp facindu-mi datoria, indeplinita si laconsultarea din Novembre 1927, de a afirma ca nu sepoate trece asupra popularitatii, de once origine 0 de oncecaracter ar fi, a supusilor noului Avram Iancu, am facut,°data cu nezguduitul refus de a merge 0 eu la Alba-Iulia,declaratia ca recunosc partidului Mu dreptul de a ftvalorificat inteun viitor guvem cum va intelege re-,

214 0 viatA de om

genta". Raspunsul nu cuprindea niclun angajament, 0fireste mi se intaria tot mal mult convingerea cd o co-.laborare cu astfel de oameni nu e cu putinta, raminindea, daca vre-odata imprejurarile d vor cere, sa incercmetodele mele pentru a da terli o guvernare cu totuldeosebita ca tendínte 0 infaptuiri.

Din fericíre, masele" din Ardeal s'au multamit saaplaude pe oratorii extraordínar de incalziti 0 sa lea cuasalt, fara plat& trenurí care duceau acasa, in acelasítimp cind se striga cu toata convingerea : »la Bucurestí",si mal aproape nu. Cind, peste citeva "Thaptdmini, ammers in Ardeal pentru o manifestare cultura/a, n'am(Wit Wei cea mai tilled urrnd a vijeliei artificiale cu carese incercase prabusirea revolutionara a regimuluí. °amendki cautau de nevoile lor 0 lumea nu se tinguia caAdunarea" din Bucurestí isí inchisese zgomotoaselesedinie, pe care nimení in lumea politica nu cautase a ile impiedeca.

La intoarcerea de la Oslo, pe la sfirsítul luí August, amregAsit framintarea, pe care n'o potolise nici caldurile verii.Se vorbía de o noua incercare cu d. tirbei, care era puterniesulinfit, din locul de unde ambi/ia de a domina ny puteasa se rnanifeste fatís. Se incerca 0 cistígarea d-lui Maníu,pe care nu-1 banulau cit e de inexorabil in cultul de sineinsusi, pentru aceasta formatiune, absolut imposibiId,vi acestaera sensul darurilor facute de regína vaduva, in numelesolului el, senior ardelení aí national-teranísmului. Ube--raj faceau imposibilul pentru a impiedeca aceasta zd-darnicd experienla, deschizindu-mi 0 míe perspective demostenire, la care imprejurarile, atit de noug, init permi-teau, de sigur, sd ma gindesc. Allii din clanul lor erattpentru un guvern Maniu, dar cu mínistri straini carí sagaranteze pentru colegii lor si sa-í supravegheze deaproape.

Atunci generalul Averescu mí-a propus formal o In--

Marne schimbAri politice 215

telegere 3 fiecare din nol, decd fustunea, de care-mi vor-.bise din nou, nu se poate face, se va presenta regenteiin casul misei de Guvern, aratind a, dacd ar fi chernatsd formeze Ministeriul, e sigur de concursul moral alcelufialt, chiar daca n'ar fi sd fie o colaborare pe bancaministerial&

E sigur a, in regentd, mdcar patriarhul, care-0 pdstrainsa legaturile ardelene, 0 printul Nicolae doriau acelMinisteriu nationa/ pe care pAnd in ultimul timp al vietiisale il sperase regele Ferdinand. Dar hotdrirea zdbovia,qi Guvernul, cArula i s'a ingAduit presidarea serbdrilorcomemorative de la Constanta, care au dat, ca 0 celede la ChiOndu, cu citva timp inainte, dovada bunei pre--OM a armatet 0 au provocat un moment de soli darisarenational& credga sd o mat poata duce o bucatd de vreme.Dar peste citeva zile i se comunica intr'o forma aproapebrutald necesitatea de a se incheia o agonie prea lungddupd ce prin Ion BrAtianu dispdruse insu0 principiul tutde vial&

In momentul chier cind, despdrtindu-md de la mesa pecare mí-o oferiserd, mie 0 alor mid, ca unor colaboratoride mine, prietenii generalului Averescu, pentru a pecetlutastfel public legdtura, mergeam la Mitropolie, unde erauadunati pentru consultatii membrii regentel, am intilnitpe unul din nepotii cu numele de Botta ai d-lui Maniucare venía sd-mi ofere ce vreau, ca /ocuri in Parlament0 pe banca ministerialA, dacd q fi in stare sd-mi calecuvintul §i sil-i recomand pe din0i. ifi poate inchipuioricine care a fost rdspunsul mieu.

Aduceam cu mine un memoriu scris, care trebuie safie 0 in hirtifie mele 0 in Archive Regentei, dar pe careneregdsindw-1, nu 1-am publicat niciodatd ; dupd cit imiaduc aminte, erau prey ederi in ce prive0e guvemareanational-terdniftilor, cart nu formeazd mdcar un partidin adevdratul inteles al cuvintului, ceia ce s'a adeverit.

216 0 viat6 de ern

Printul Nícolae era índignat de resistenta d-lui Maniu laonce propunere care n'ar cuprínde dominatia luí abso-rula fara nido conditie 0 fara nido reserva, ca un bí..ruítor care nu e díspus sa discute 0 sa faca transactiecu nímeni.

Cum regenta era totu0 de Were a singurul regimcare se impune, mai ales in vederea greutatílor imprumu-tului de stabílísare, necontenít arninat din causa preten-iiilor draconíce ale bancherilor, era unul de mai multeparticle, s'a recurs la d. Títulescu, sosit anume la Bump-re0i din petrecerea sa in strainatate ca mínistru la Lon-dra, dupa ce fusese, despartit de Take Ionescu, colabcp-ratorul generaluluí Averescu. Omul sigur de marea rni-

slune care-1 qteapta in \data poporului sau 0 incredíntatca oricine are datoria de a-I ajuta intru aceasta ca unef ímpus de geniul sau diplomatic 0 politic, pe cind a-

cest rasfatat n'a fost niciodata díncolo de margenile unuiavocat de talent, s'a dus la fiecare ca sa-i ceara o ade-siune absoluta, o fire0e unul i-a pretins una, altul alta.Cu mine, de o amabilitate fortata, s'a inteles upr :. n'amde ce sa-1 ajut, n'am de ce sa-1 combat.

Raminea decí ínevitabilul : d. Maníu nu national-te.-ra'nistii ca atare, cí d. Maníu, pentru care aceasta grupareartificiala nu era decit un instrument, dar unul de caren'a títit sa se serveasca la Ouvern istetul uneltitor deopositie. In jurul sau a strins cit maí multa lume, panala douazed 0 unul de míníqtri lar eu apucasem abiaqapte cirmuitori numaí pentru a potoli poftele 0 a ma--gull vanítatile, dar intentia era aceía a und tacute 0ascunse dictaturi lacobine, umbra luí Robespierre, de care,.de altfel, de sígur nu auzíse niciodata omul care nu ce-tete nímic, qezindu-se linga atotputernicia luí. Urleteldstrazii, cu tot felul de rinda0 cari socotiau ca a sosit zíualor, salutau a ceasta inscaunare domneasca, 0 spectacolulacesta, unit cu formidabíla imbulzire de la clubul din

Marile schimbAri. politice 217

Calea Victoriei, de la Ministeriul de Interne, era de-adreptul nelinistitor. Oricum, Capitala Romaniei nu malArazuse niciodata un asemenea desmat demagogic.

In ce ma priveste, ramineam, dupa neizbinda, care nulovia in sperante pe care avusem grija, cunoscind oa-menii, sa nu mi le fac, cu si mai putin decit ina-inte. 0 parte din prietenii mid, »indigna i", pana lanecuviinta in propria mea casa, ipocrisia, indelung fern&a d-lui Toni vadindu-se astfel, cinic si violent, in drumul-spre invingAtoril cari 1-au lasat independent", s'au in-dreptat aiurea fara sa fi ajuns Monti la onorabila situa.tie pe care, chiar cu merite foarte modeste, a avuserdla mine. Cu greu mi-am putut recapata locul in Camera,luptind cu urgia unei demagogii nebun deslantuite, cu.grija de a se ascunde once amestec oficial. Decit la multidintre ai mid, am gasit insa omenie la membri al noiiAdunari cari nu puteau sa uite fiecare prietenia sincerade care se impartasisera atita vreme de la mine si parteape care o avusem in elaborarea partii cuminti a crezuluilor, ca si in lupta grea care nu-mi folosise la nimic, darcontribuise asa de mult la ridicarea lor.

Astfel am plecat odata cu inceputul anului 1929 laParís, unde am inceput la Sorbona seria de conferintedespre Armenia Mica. Am intimpinat acolo calda recunostinta a coloniei armenesti, care a mers pana acoloIncit au preferat odata ascultarea mea serbatoririi patriar-,tului armean unit care sosise tocmai atunci : pe linga-calitalile inascute ale acestei energice rase era in aceastasi tot cela ce o lung6 s't grea suferinta-produce, intretinesi desvolta in sufletul omenesc, pe cind la noi o soartade o bucata de vreme favorabila peste once greseli, fiesi cele mal marl, crease o stare de spirit in care oncee frumos si bun e menit sa se mece, permitind cele matzgomotoase victorii instinctelor celor mai rele.

218 0 vial de om

In band se gaslau Romini cari mA vorbiau de rAu caunul care pompez mijloacele de cAlAtorie 0 de la casaBlank §"t de la liberal' §t de la noul ministru de Instructie,profesorul CostAchescu de la Ia0, cu care n'avusemnimic in vía, dar in care volu recunoVe tot mai multun escelent gospodar, un adversar loalal in política 0 unMoldovean de pe vremea mea, plin de inielegere §ide simtire.

M'am intors rApede acasd, in toiul iernii, unde, dacan'ar fi Jost nervositatea d-lui Duca, gata sd provoace oneplAcutd scend cu mine, 0 mai ales dirzenia provoca-.toare a d-lui Madgearu, care pornise cu prefacereatotald a Statului romin dupd ideile í ilusiile sale perso-.nale, ar fi putut gAsi, daca nu o adevdratA mined rodi-toare, macar línitea impusd tuturora de cumplita obosealda atitor frdmintdri, violente paid la paroxisrn.

Locul mieu nu mai era impreund cu asocia/ii dinalegeri, prieteni ai generalului Averescu. Dacl unit dinel erau dispusi sd-mi primeascA sfaturile, pasiuneaGoga pentru ie0rea la iveald a impiedecat once acpuneconcordantd. Generalulu' i s'a presintat o gluma a meadin cuvintarea la Adresd, cu privire la nesiguranta,verificatd 0 la aderentii sài tiparip in regula, a inscrierilorIn once partid, ca o rAutate voild qi ca o jignire pestecare nu se poate trece. Era departe acuma ziva ban-.chetului, cind d. Anibal Teodorescu, coleg de Univer-sitate, mA asigura ca tot partidul imi std la disposilieba era sa vie chiar vremea cind acest vorbitor ob4nuit,de o deosebita distincpc i elegantd, va osindi in Cameralipsa de moralitate" de care dadusem dovadd acceptindsA servesc Monarhia printr'o trecAtoare presidenlie deConsiliu... Nu va trece mult, í generalul va gag expre-.sine cele mai neob4nuit de insultAtoare pentru a califica

Motile schimbAri politice 219

atitudinea mea politica. Eu insa n'aveam !Arnie sa-mirepro§ez niel fata de altii, nici fata de con0linta mea.

Nu era deocamdata mult de lucru in acest Parlament,al carui rol reformator fusese anuntat cu atita emfasa.0 oboseala vAdita cuprinsese pe toata lumea, 0 in afara deincinta Adunarilor. Numai astfel se poate explica interesulcu care, citva tImp, s'a urmarit apriga lupta a doctoruluiLupu in chestia datei serbarli Pa0elor, schimbata cu oimprudent6 graba, care era menita sa alba pang azi urmariletriste ale unei adevarate schisme, de un Sfint Sinodcomplect dominat de Ardeleni. De altfel grija impru-mutului preocupa pe tot', 0 serbarea pentru UnireaArdealului, care a fost incredintata d-lui Sever Bocu,personagiu cu exuberante tartarinesce, dar excelent Ro-,fnin 0 la nevoie om de isprava, servia ca un derivativde la atita nepasare, ca un stimulent fata de inceputul.unei adevarate paralisii progresive, 0, pentru Arctelenllbirultori, pentru masele" de la vechea Alba-Julia, ea era,.In Alba-Julia cea non& a rasplatirilor, o incurajare 0 omare satisfactie moral& Nu odata in multimea lasata faracalauzire am fost salutat de glasurile acelora carili maiamintiau de mingiierea ce avusera de la mine in aniicind li strabateam miseria fara orizont. Peste citeva lunivom avea la Cluj un congres al Ligel, destul de bineprim%

In primavara, un drum la Venetia, unde se aduna co-mitetul de istorie, m'a refacut de impresia pe care o a-dea o viata politica de o traganare a§a de desilusionantapentru aceia cari, in deosebire de mine, qteptasera de laschimbarea de regim minunile ce nu pot vent decit dela cre0erea de vitalitate a natiei inse0 printeun nouprincipiu moral de actiune. Voiu reveni in vara cu as-cultatorii cursurilor mele 0 cu fetele de la coala deMisionare. Presintarea cintecelor noastre, a danturllor

.220 0 vlat5 de om

inaintea unuí public numeros, la Colegiul Armenesc,frumoasA veche clAdire centralA, a fost primitA cu unInteres real, 0 am avut placerea de a putea face pe almid, cu preotil carí mA intovArAsiau, si cu episcopul deConstanta, gdsít intimplAtor acolo, sa partícipe activ laservidul divin din Biserica greceascA, impOrtAsitd °di-,nioard de darurile färniki luí Petru-VodA Schiopul, gi,-nerele acestuia fiínd ingropat in címítirul din umbra manísi frumoasei clAdiri. In toamnA volu avea prilejul sa vadacea Ora de muncO 0 credintA nationald care e Cata-,Ionia, unde Expositia, cu tendintA spaniolA, decí boico-,tátA de nationalistií localí, aduna o lume imensA din toatecolturíle regatuluí, dar unde mA cherna un congres ía-ternationa/ de ístoria Spaniel, care a fost visitat insA, pelingA Spanioli, cu deosebire din cien, de mal multi Ger-,mani, ca Fluke, ocupatí de acest domeniu istoric. Condusde amícul meu Puig í Cadafalch, am avut prilejul de avedea, pAnä la Taragona, toatd coasta, putind pretuí colectli.de arta ca ace/ea din Museul de la Víx.

In acest an am publicat in límba francesa conferintilemele de la Sinaía, in care am cAutat sA arAt cum artaca 0 literatura nu grit, pentru fiecare epoca, cleat ma-,nífestarea acelulasí spirit national. CArtícica, bine ilustrat Adupà oblectele din Museul de la Bucurestí, a plAcut; s'audat, fArO ca eu sA fi staruít pentru aceasta, o itimmoasAedítie italíanA, cu aceleasí clísee ale noastre, sí una olan-desA, in tot asa de bune condítií. Am típArít 0 cursul mieula Sorbona despre caracterul comun al Institutillor dinSud-Estul Europeía, cautind sa drat cA, supt civilisallílede aparentd nationalA, acest caracter fiínd tot mal multexagerat de nationallsmele contemporane, sint de fapt tottransmislunile until vechiu, foarte vechíu fond, care e, intot Sud-Estul Europe!, si in multe pail vecíne chiar, celtrac 0 Mr. AsAmAnarea, care bate la ochí, mí-a ingdcluitsa dovedesc care e marea valoare, panà astAzl trecutA Cu

Mari le schimbgri politice 2214

vederea in cercetarile strainilor asupra acestui domenlu, aminor de documente pe care, datorita pastrarii neatínsea vietii noastre de Stat, sintem singuril carí le avem rlucrarea n'a trecut neobservata.

La Amícii Universitatii" putusem presínta, cu prolecti.-uní, cetatile apusene" de la noi, creatiuni ale Genovesílorla Cetatea-Alba, fundatií ale Hunyade0ilor in Ardeal 0Banat, ínfluente mat tarzíí venínd din Apusul frances.Un alt curs parisian a Jost acela care a reluat examina-rea maníheismului bogomilic 0 a credintilor religioaseromaneVi, de un caracter adesea atit de arhaic 0 deexpresív, pentru a le infatip in desvoltarea lor, formindastfel Creatiunea religioasa in Sud-Estul European".

In legatura cu preocuparile de desavir0re a refortneiagrare am dat carticíca, retíparita spot la Congresul in-,ternational de agricultura, Evolutía chestieí rurale inRomania" : era presintarea in limba francesa a unei.analíse din ultímele volume ale Studiilor 0 documente-,lor", de mult parasite pentru Revista istorica", 0 intim-.pinasem atund crítica rauvoitoare 0 neloaiala a batrinuluídiletant Radu Rosetti, om de o mare inteligenta 0 chíarde talent líterar, pe care l-,au impledecat sa prinda maimult loc in tlinta 0 in viala publica un aspru spirit decasta i, in tímpul razboiuluí, o urita atítudine.

Reluasem apol Istoria armatei ronuinegi, tiparíta in 19100 1919, 0 contínuam reeditarea Istoriei literaturii roma-negi. Faceam sa apara in colectía Cuvintul" resumatulconferintilor din var.& 0 astfel in 1929 am dat Problemelede istorie universald, trecute, dupa obigeíu, ca 0 cum n'arfi fost, de 0 erau inuntru puncte de vedere ce ar fi

meritat sa fie díscutate : cam pe atunci am ramas uímítcind am vazut ca profesorul Cindea de la Cernauti, spi-rit límpede, inzestrat cu vaste cunVínti, a descoperítdupa vre-.o douazeci de ani cercetarile mele despreAustria 0 spiritul german, care datau din príbegía de la.

222 0 viata de om

Iasi s'i s'a interesat apoi si de lectiile mele de Istoriecontemporana tinute la Academia de Comert si date lalumina in doua micí volume ; nu-ml venia sa-Int credochilor : o carte a mea care intimpina, nu ínjurille tit-turor nepriceputilor saltati din calcfiele firestii lor obraznicil,ci atentia unui oui destept sí care stie. Se maí intimplaastfel de mínuní in Romania, dar foarte rar I

Consider ca un lucru care poate sa fie mentionat síeditia, nu tocmal usoara, a unuí tratat al tut Nícolae Mt-.lescu, polihístorul moldovean, asa de neasteptat, din se.-colul al XVII-lea, tratat care in titlu arata ca tíntete peMusulmaní, dar e un atac furios, si pe alocurea naiv,contra Biserich catolice. Manuscríptul fusese gasit de minela Episcopia din Roman tu vi-e-o douazeci de aní inurma. De. atitea orí intrebasem despre dinsul pe stapi-,nitorli eparhiei, unit dintre dinsil oameni cultí : raspunsulinvariabil era ca n'a exístat niciodata ; dupa atita vreme,cercetind pe episcopul Lucían, am gasit cartea exact la loculunde o lasasem dupa o rapede fofietare. Curioasa pole-mica n'a trezit interes decit la Asumptionistil din Con-stantinopol, din punctul de vedere confesional.

In sfirsít, in legatura cu serbarile ardelene, care au facutsa se cheltuiasca multi baní, creindu-se s'i acel Ordín alluí Mihai Víteazul pus apoi pe atitea inimi care nu-,mal pentru unítatea nationala n'au batut dar ce nu sepreface la noi, in afara de once consíderatie a meritului,inteun míjloc de rasplatire a servichlor de partid I amputut da colectía bogata a Portretelor Domnifor rominí",foarte pretuíta in strainatate, unde revelatia acestei pas-trarí mindre a splendorilor Bizantuluí era neasteptata ; síaceasta publicatie facea parte in intentiile mele din seríacare trebuía sa arate in strainatatea total neinformata-despre noi cit de onorabíl e locul pe care, strimtoratipeste masura cum am fost, 1-am putut juca totusi capi-in mínune in mersul general al civilisatiei umane. Tot

Marne schlmblri politice 223

acest prilej am tiparit si o sintesa noua, total neob-,servata, a trecutului Ardelenilor, in Fapta i suferinta inArdeal.

Din noteie culese in cursul drumutilor mele, am dat,adaugind stenogramele conferintilor facute la Bucure0Idespre acest subject, volumul consacrat NorvegieiSuediei (Teri Scandinave: Suedia i Norvegia), precum

despre termul catalan, carticica O micd taraCatalonia i expositia din 1929: exemplarele destinateamicilor miel din Barcelona, cart au típarit conferintamea tinuta la dinsli despre sensul Bizantului, nu li-au ajunsniciodata, asa de mult urmaria Guvernul spaniol de a-,tuncí tot ce putea sa, contribute la intarirea sentimentelorde separatism, pe care de alminterea el le afísau la °riceocasie. Voiu face cu privíre la dinsii, intre cart acelmare erudit Rubio í Lltich pe care l-am gasit acasa ladinsul cu vederile aproape pierdute, dar trecind l maideparte la studiul intipariril catalane asupra Rasarituluíbízantin í clasindu-st metodic vasta corespondenta-, cer-cetari asupra cronicaru/ui aqa de pítoresc al bataloaseilor crucíate Ramon Muntaner si asupra romanuluí istoric,in limba lor, al luí Iacub-celebi.

Píesele mele ístorice erau din ce in ce mai bine primítela Teatrul National, in ciuda cui isí temea propríacape de eroi sunind a gol 0 de frase trimbitate indesert, ofensa pentru trecutul astfel infatisat sipcaricaturaa adevaratuluí- teatru, care, once domeniu ar atínge,trebuie sa cuprinda, nu nunlai miscare I spectacol, carenu trebuie exagerate, cad se cade in g-pectacolul de bilciuvi in cinematograf, el, ca sí literatura, Mete l simtire,de o potriva de a devarate. Contrar tradttiilor de rodomon-data fraseologica si de atitudine romantica, am infati§at,In Fratele pdgin, tragedia unuía din fratil lui Radu-VodaMihnea din legatura de harem pe vremea turcht tatalui.Nimic din formula nu se intilneste in desfasurarea simpla

224 0 viaiA de om

a dramei. Ea s'a tradus in italiene0e, ca 0 una din pieseleIn prosa care trecusera pe la Teatrul Popular, FatalitateInvinsd, in care atacam problema mo0enirit de violentape care numai farmecul suveran al femeil o poatepies d care tradusd in ungureste, a fost represintata, decloud oft, peste munti, inaintea unui public foarte simtitorpentru conflictele pasionale, 0 o a doua, Fiul cel pierdut,in care puneam fata in fa, printr'un vechiu zugravcredinclos prin fiul sari, mutat 0 in Apus, dar ajungind lacapatul pocaintilor sa duca mal departe opera tatalui sau,chestiunea conflictului intre generatiile care se urmeazatotu0, chiar contra voinlii lor, se 0 continua. Frumoasafara trup", dramatisarea unui subject de poveste cunoscut0 de Erninescu, n'a fost represintata decit mai tarziu laChi0nau, fara niciun rasunet, ca tot ce se oferd acolounui public ce nu se leaga de tea trul romanesc.

Viata politicd md retinea tot mal pup, cu toatd luptafurioasa data in yard in jurul unei reforme administrative,creata i apoi repudiata de cugetatorul tainuit í ocult alnational-4erani0ilor, care ducea supt noul regim furianeglijarii sale, creatorul de doctrina atit de despretuitorMO de celalt candidat la aceasta functiune inspiratoare,d. Madgearu, otravitul revolutionar raspins de cita con-,§tiinta publica mal exista la noi, Constantin Stere ; mi-amaratat vechea credinta .despre necesitatea celulei organice

istorice hi legatura cu acest proiect, care, pe linga o res-taurare a satului, incapabila de a reu0, in atmosfera po-,liticianismului conrupator, cuprindea multe masuri imposibile

unele absurde, ca dublarea prefectilor, meniti sa se cioc-neasca In capete. Aprobarea aceasta din parte-mi a princi-piului unei vieti administrative potnind de la sat, dar dela satul real, intreg, solidar, rum a fost pe vremuri, lar nude la singurul club de sat, a stirnit mirare la membrifunei opositii care _nu admitea conlucrarea nici atunci

Marne schimbAri politice 225

cind guvernul, oricare ar fi el, incearca a realisa Idel lacare tii, í de multa vreme. Se spera, din causa impo-trivirli regenteí la o prefacere ap de revolutionara,care inlocuía principiul de autoritate prín acela elect' v,intr'o rasturnare a national-terani0ilor, 0 se pare ca n'alipsit mult pentru ca aceasta sa se 0 intimple.

In acest moment de amenintatoare crisa ca V in toatecelelalte, eful guvernuluí, totdeauna foul e visíbil, era com--plect ínoperant, taumaturgul dovedindu-se nedestoinic dea face una singura din mínunile cu a caror revarsare se lau-dase a§a de mult ; infaprat intr'un prestígiu de jacheta0 de guler, imposanta fanto§a, instalata in Palatul, inchl--riat, al Cantacuzinilor, síngurul care, dupa refusarea matmodestei Case Cretulescu, í se parea ca-I poate dacadrul cuvenít unei vane exibilli cotídíane, el figura,presida", fagadula 0 se admira pe sine insusi, haosulcontínuind cu mini;tri intre carí lipsia nu numaí °ricesímt de colaborare, dar once príetenie, mai mult chiar :once -politeta.

0 tiam, cu toate amabilitatile personale, care-míascundeau cu ingrijire informatia asupra situatiel actuale,asupra intentfflor ce se urmariau ; o va §tí toatalumea atund cind neprevazuta moarte a luí Buzdugan,cela ce insemna de fapt desfiintarea regentei, a pus infata, cu dorinta de a domina a reginei María, ajutata deflu' el, grava intrebare a complectarii surogatului deregalítate.

D. Maniu, imbatat de ilusia ca, pana ce regenta nuva fi in treí, ea nu fiinteaza 0 degí regele e d-sa, sezbuciuma in aparenta ca sa gaseasca a treia persoana dinTreime, care trebuía sa fíe, cela ce n'a bagat de sama,insu0 Sfintul Duh, Tatal filnd fire0e paríntele patriarh,lar tinarul print Nicolae Fla Dupa un zbudurn corn-.promitator pentru autorítatea suprema s'a ajuns, prin sur.prindere MO de nelnitiati 0 spre marea Indignare a mt..

15

226 0 %data de om

cului de la Cotroceni, unde marele sfatuitor ajunsese afi insu0 Stere, la persoana bunului, blindului 0 corectuluitnagistrat Constantin Sarateanu, pe care aceasta deny-nitate necerutd pared a-1 strivl 0 fisice0e. Din acelmoment, la elementele teraniste, care credeau ca, intovara0a ala de putin Inchegatd, fratii" ardeleni i0 facun loc prea larg, a Inceput,- pretinzindu-se deocamdata In-laturarea d-lui Mihai Popovici, cumnatul noului regent-,o luptd de fiecare moment, in fruntea creía se afta de-,licata fiinta a d-lui Iunian, avocatul gorjean in fata a-ruia trecea fantoma solida a lui Tudor Vladimirescu 0care, nereu0nd in Bucurep d-lui Maniu, a titit gagdrumul la Parisul unde printul Carol, de 0 greu lovitprin divortul impus de liberali, cu toate silintile melede a-I impiedeca, principesei Elena, dar sint sentimenteomene0i care nu pot fi fortate , ardta tot mal multdorinta de a reveni, unit din prietenii si cei mai indis--creti comitind chiar grqeala de a incerca o can didatura, totalnepregatita 0 deci comproatatoare, la locul ramas fiberIn regenta, 0 astfel intre mama 0 fiu a izbucnit din nouunul din acele conflicte care numai prielnice dinastiilor,chiar celor mal vechi decit a noastra, nu pot sd fíe.

Astfel lasam tara, creía ii vorbisem de posIbilitatea-unei forme de alcatuire mai corespunzatoare cu imperi-,oasele nevoi ale momentului, inlocuind vaga represintareindividual a ambitiilor de club cu o adunare de ex-ponenti ai muncii nationale in deosebitele ramuri, ca inItalia , pentru a-mi face obipuitul curs la París. Amvorbit acolo despre interesanta formailune romanica, deautonomie orqdneasca, a Ragusei, auditorii miel, diril-unii in fata celorlalti i cintarindn-mi fiecare cuvint, fiindde- o parte Italienii, de alta Iugoslavii, cu fratele mareluipoet ragusan Voinovici in frunte 0, alaturi, in legaturd

Marne schimbdrl politice 227

cu istoria noastra, am infatipt pe calatorli orientali, deciromini, in Franta.

Dar acuma lipsa mea trebuie sa fíe mai lunga 1 ca.latoria sa ma duca foarte departe. Invitat de Rominii dinAmerica, nu fara o legatura cu Oficiul american pen-.tru profesorii strain', m'am imbarcat, la mnlocul lui Ia-nuar 1930, pe frumosul vas italian Roma, care, incunju.drind pe la Gibraltar Sudul european, se indrepta, pentruun drum de nu mal putin de unsprezece zile, spreNew-York.

Despre Statele Unite, uncle-0 gasisera de lucru atitiaharnici terani al no0r1 din Ardeal, une ori 0 din Bu.-covina, de 0 Bucovinenli se indreptau de obiceiu sprevastele pdminturi fdra stapin ale Canadel, pe linga epavedin ora§ele vechii Romani', n'aveam decit ideile vageIn mare parte false ale Europenilor. Cald primit de lacoborirea din vas de vechiul mule politic d. Davi11a, acumministru al Romaniei acolo, de Romini í cetateni rornini,Evrei earl pastrau cultul terli lor celei vechi 0 nu se saturau

intrebe de dinsa, dorind in fundul inimil sa se ingroapelingd oasele inaihta0lor, am avut de la inceput, supt grfiade fiecare clipa a d-lui Nicolae Benchea, devenit manageralmien, toate posibilitatile de a vedea in toate locurile, intoate domenine 0 la toate indeletnicirile, cum n'o potface obipuitii calatori literarí, aceasta imensa t admi-rabila societate care infatipaza de fapt, cu o cutezatoareincredere, un alt fel de a trdi, de a glndi, i de a simtichiar, lucrtnd la crearea unei rase noud.

In curs de aproape cloud luni, biruind once obosealapentru a vedea cit mai rapede, cit mai mult, am strabatuto foarte larga parte a Americet-de-Norel, calauzit tot de d.Benchea i, mai tarziu, de secretarul de Legatie Boncescu,care avea cele mai multe i mai bune legaturi in multecercuri. De la New.-York, unde am stat mal multa vremefdra sa am ilusla cd o intreaga lume, ap de variata

228 0 iatl de om

totusi miscata de un singur resort : cistigul prin munca,prin cea mat reala s'i mai incordata munca, se resumain uriasa cetate de zgirle-nori" infipti in stinca tare, daringusta, de la Manhattan, si unde m'am intors pe urma,am stat, gazduit de d. Davilla, in Washingtonul plin denegri si deci fara drepturi politice, un fel de Haga nobillsi traditionala a unei ten i care-1 are adevaratele centreaiurea; am cercetat uriasa improvisatie de la Chicago, pemalul lacurilor prinse de ger in incretita miscare a un--delor trezite de vint, i-am cercetat suburbille locuite demuncitorii romini si am beneficiat de pompoasa ospi--talitate a cetatenilor, cu musici, defilari, procesiune la Pei-,marie, incredintarea cheii minuscule a orasului, cu banchetulplin de solemnitate, de spontaneitate, s'i din parted auto-ritatilor, si de multa demagogie fa ta de numeroasa colonieromaneasca, purtindu--ma de la Indiana Harbour, la Gairysiaiurea, asezari de lemn si de piatra, rasarite in jurul vietiiindustriale subit Vsnite; am putut vedea apoi ce au fost instare sa faca in corectul O. linistitul Cleveland cei citiva in-,telectuali romini din mijlocul acestei harnice muncitorimi,si in jur am atins localitalile unde at nostri s'au strinsmai mutt : Youngstown, puternic si posomorit, Campbell,Newcastle, Warren, unde am vazut minunile realisate dinprofitul otelariilor, care maninca vlaga alor nostri, pusi lacea mai grea munca, am trecut la Pittsburgh, si m'amabatut la noul Canton.

Dar curiositatea mea nu s'a oprit aid. Peste citeva zileeram la Detroit, in margenea lacurilor de catre Canada,unde am aruncat o privire, cunoscind o lume cu totulalta, de linistita provincie englesa, invristata aici cu atitafrancesism. Tocmai in Sud-Nestul Statelor Unite, min regi-unea unde dill colorat" se strecoara printre paretii colosaliai canoanelor", pe malurile Pacificului, care se pare in ade--

van un sfirsit de lume, am intrat in domeniul unor amintirispaniole care nu se pot desradacina, stapinind pana azi,

Marile schimbArl politice 229

In ciuda skyscraper"-urilor care rasar í acolo si a dis--paritiei limbei originare, toata arhitectura, in mare parte,gospodaria de cimp, destul din viata sociala i din ca-racterul oamenilor, la cari se adauga necontenit imigratiamexicanA. De la San-Francisco la orasul ingerilor", LosAngeles, prin Claremont, am ajuns, pe la San Diego, lahotarul Mexicului, pe care 1-am trecut, cufundindu-made-odata intr'un mediu cu totul deosebit, cu dubla mortenire umand a Indienilor si a colonisatorilor spanioli, cunelinistea politica i incetineala la lucru, dar cu iubireaprivelistilor stralucitoare, a hainelor luxoase, a cintecelor

danturilor.La intoarcere, trecind pe linga imensele morí de la

Kansas City si prin Chicago, m'am gasit pe cimpul de IA,-tàlle dintre Nord si Sud, pentru libertatea umana potrivitEvangheliei, la Gettyssburgh, On de m onumentelepaciuitoare ale celor cloud tabere care au singerat. i amcalcat iarasi pe terenul din care a crescut la sfirsitul se--colului al XVIII-lea independenta, la vechi cuiburi de i-deologie í credinta peste care a trecut zborul demonilormaterialismului contemporan : 13altimore, Philadelphia, cunumele grecesc asa de sentimental, Boston, cu amintiride invatatura protestanta atit de riguroasa odinioara í decerc inchis al intelectualilor, mai mult teologi.

Declarasem, de la inceput, unuia din jurnalistil, asa denumerosi, barbati, femei, fetite tinere, studente, eleve deliceu, cad apar, intovarasiti adesea de fotograf, fara a caruivisitd un strAin apare desonorat, deci unuia din acesti reportenicari-si ieau manuscrisul i incearca sa-1 vinda unui ziar pen-tru cistiga astfel pinea, cd n'am venit sa ma speriiude clädirile cu pana la seized de rinduri ridicate cu ci-teva masini, din fier incheiat í ciment de umplutura, Invre-o seized de zile, cladiri care se vad numai pana alun anume punct, i strada margenita de ele Mild preaingusta pentru a II contempla avintul catre cer, nici

230 0 viatli de om

bridle care manincA atita pAdure, atitea mAruntaie ale pd.tmintului, atita vía /A de om, puind la rnuncA puterileapelor iuti, cí oamenti lot.; de aíci s'a rAspindit de la ogazetA la alta cA vine omul ciudat care nu vrea sa vadamasínile, cí sA cunoascA suflete omene,sti.

*i, de fapt, masinile nu le-am vazut, afard numaí defabrica in care am fost poftít cu insistentA de un inteli.gent si norocos Evreu de la noi, care prímía in crea.-tiunea sa, facutA din nímic, trunchiul voinic furat codrilordepartati si depunea la celalt capAt tot felul de prac-tice mbbile pentru copii, specialitatea lui, aproape unica,ajungind astfel in contact cu muncitorl de toate aspectelesí de toate proveníentele : de la Cehoslovacul blond cuinfApsarea de musicant visAtor la negrul imbecilisat de omuncd vesnic aceíasi, de un gest infinít repetat, si la ne-groaicele vioaie ca níste maimute si nerusinate ca s't din-sele, trAgind continuu cu ochii la once bArbat intra, sí lacoreligionarií patronului, cari impachetau obiectele orí lítreceau sama in registre.

Incolo, numai aceí oameni, al cAror suflet cAutam sd-Igicesc. In primul 'find, al- nostrí, asa de bucurosi sAvada pe unul de la ei de acasd, mai ales cd nu lispunea, ca un apríg politician de la not, cA, in Ora, else bate de la egal la egal cu regele Ferdinand (asculta,rege", etc.) s'i nu li arata dorinta de a fi ajutat din banitlor, asa de greu cistigatí. Impovdrap in general de ocupa-pile care ,rup oasele" si despärtip mal tot tímpul desocietatea femeilor, rAmase cu copiii in acele injghe.-bAri de lemn vechiu, lipsiti de cetíre sí prea adese oríde conducere, cu o preotime, xnal ales ortodoxA, preade multe ori improvisatA, din oricine, cu diplome de lavlAdíci rust fAcind comert din aceasta, ei erau ctitorí debíserici, adesea largí, frumoase, bine impodobite, pe carele-ar fi lasat bucurosí odraslelor, desnationalisate insA

pe incetul, de o scoalA díbace, si pierduti in masa ame-

Marile schimbAri politice 232

ricand, de multe izvoare ; intemeietori de societdti pros-pere, unii dintre el, erau proprietari mindri de case cu luxmai mult decit cu gust mobilate, negustorasi cu clientela,antreprenori Indrazneti, avocati, oameni de afaceri; seadunau, in costume scumpe, rare ori si in acele de acasa,la banchete unde se consumd conservata carne vindtdVi alte desgustatoare feluri, singurele lucruri in adevArde mincat in America pripitd, fiind fructele in compot 0admirabilul lapte in vase pecetluite, dar, prin locuri maisdrace, ni se presintau la mese improvisate bunele sarmaleardelenesti, gAtite de gospodine care nu-si uitaserd devechile lor indeletniciri. La conferintile pe care mdtrudiam sd le fac cit de pe inteles, stdteam ca la

biserica unde serviciul, chiar incompetent, era facut

cu atita grija 0 respect, unindu-se corul glasurilor

dureroase, in care vibra un dor mergind partA la

Dumnezeu 0, pe cind falcile mestecau odioasa gumdcare a asigurat descoperitorului si fabricantului acestuimijloc de timpenie o adevdratd suveranitate de insuld pecoastele singuratece ale Pacificului, unii ochi jucau inlarximi. Fría casele lor erai intimpinat ca un sol al Ceru-lui si o se aratau cu mindrie ceva call rocadne5ti pelingd cele englese din care se facea invdtdtura, fataltransformatoare, a Wietilor meniti sA iea alte drumurfi, afetelor pe care, de fragede incd, le ispitia prietenia cu citeun strdin. Nemultdmire, cirtire fatd de Ord, lduddrosiepentru noua situatie, care atirna de un joc de bursa, deo inchidere de fabrica, intilniai numai la sufletele pierdutedin vechea RomAnie, intre care, trebuie s'o spun, n'amgäsit un singur om simpatic. Unii se dddeau drept printi0 conti Popescu si cistigau solii bogate, care-i pArdsiauindatd ce ajungeau a-i cunoaste. Pdnd in California aragasit insd bdtrini din Rorridnia neliberd, cu copiii lor, alcdror vis era corabia de imbarcare.

Evreii mi-au fost o surprindere. lnformatiile de po-

232 0 viatA de am

gromuri" de la no', care li se serviau mai in fiecare sapta-mina, nu ajungeau sa-1 feed a uita tirguvorul moldo-vean, dughenita pdrintilor, pietrele drepte care inegriauIn cimitirul for. Bogati v't &Arad, ei pomeniau tara, seInformau de dinsa, o aparau fata de ceilalt1 Americani,vi unit aveau situatii universitare care li dadeau auto-titatea trebultoare pentru aceasta. Se apropiau de Ro-minil de singe, li ajutau cu bani, in conditii pe care nule-ar fi OM aiurea, vi acevtia nu li aratau prin nitrite undespret care n'ar fi fost meritat Fostii soldati luau positieinaintea drapelului vi la sunetele unui imn care avea ra-sunet in sufletele lor.

Nu lipsiau prietent de diferite natii, cad fuseserd la no':consulul Morris, fost ministru american, pe vremea raz-boiului in Suedia, d. Wopicka, pe aceiavi vreme ministrulal'Bucurevti, care apdrase cu atita energie populatia ro-maneasca supusa capriciilor brutale vi lacome ale ocu-pantilor, d. Andrews, fostul secretar al Legatiei ameri-cane la Iavi, colaboratorul la impiedecarea tentativeibolvevice, acum profesor universitar intr'un mare centru,d. vi d-na Craigie, in al caror popas plin de carti W.amintiam_ de intilnirea de la Valenii-de-Munte ; ba nandvi invatatul vi inteligentul fost represintant al Bulgariei laBucurevti, d. Radev, care represinta acuma tara sa laWashington, preocupat vi aici de lucrar istorice vi ardtindfata de Romania alte sentimente decit acelea pe care neobivnuisem a 1 le presupune.

Cu negustod vi financiad n'am avut a face, neatri-buindu-mi niclun rol in frdmintdrile de afaceri ale lumii ;ce am vtiut, ml-a fost comunicat de experienta v't pd-trunderea d-lui Boncescu. Dar la o conferintd facutd inchlar salonul Legatiei noastre vi la receptiile date cuprestigiu de d. Davila, la unele prinzuri oferite 'pie deAmerican' am putut cunoavte o societate bogata, une orifabulos de bogata, in care barbatul muncia pand la com-

Mark schimbAri politice 233

plecta Istovire i agonía de sanatorin, pe cind ídolulmínin nu stla indestul cum sa-si piarda o vremecarii prísos putea sa duca si la frecventele alunecari, pecare cu o publicitate nerusinata, intovarasita de ilustratii,le popularísau indata ziarele, care-si aveau informatoriinvisibill. Toaletele parísiene se infratiau cu nepretuitejuvalere, impodobind figurí adese ori uimítor de fru-,moase, dar une od t odioase masti de oboseal i dedesgust. Colectii de o arta amestecata sí dubíoasa se.exhibau cu trufie.

Conversatia era linceda, cu toatA curiosltatea, asa devie, ca a unor copíj. Ceí de- alta rasa decít cea anglo--saxona erau foarte bucurosi cind se intrebuinta límba lorde acasa. Undeva o batrina doamna, auzindu-ma vorbíndfrantuzeste, a alergat la mine, pomenindu-mí, miscata, deNoul Orléans al oríginilor sale, unde ramasítíle Francesílorse apara in ultimul lor refugíu de valul cucerítor care-iincunjura, nesatíos si-i inghita.

La Ofíciul uníversitar mí s'a spus ca am fost anuntatprea tarzfu, dar totusí recomandatti ofíciale mi-au inga-dull sa pot vorbi in multe locuri, de la New,-YorkWashington la- Claremont si Los Angeles, prín Uníver-

prín scoll inalte, la adunari doritoare de a cunoastein zece minute cite una din chestiunile la ordínea zileí, lacapatul uneí mese date de colegí.

Auditodul era totdeauna síncer sí actív, urmind, pesteinsuficientele de pronuntie pe care in ap de scurt tímpnu le puteam birui arare ori am vorbit in límba fran-cesa, ca despre bolsevísm, pe care-I vazusem cu ochlija lucru, in Iasi, in vasta sala, plina de lumea cea mai.aleasa a Uníversitatii Georgetown , brice bide, oncedesvoltare de subject, once ínformatie nou6, cite unulvenínd din fund si cerind sa vorbesc mai tare, jar, laAlma, minile care se tot miscau intinzindu-se lacome capentru a prínde conclusia. inteo UniversItate din Vest,

234 0 vtatA de om

cum toate oarele eran prinse, am vorbit intr'o eleganta°dale de primire, inaintea citorva din tInerii cad ajuta peprofesori, despre cela ce credeam cä am adaus ca ex-,plicatii in domeniul istoriel universale. Aiurea am fostintrodus in chlar clasa profesorului de limb' romanice,tratind despre latinitatea noastra, in frantuzeste, pana inmomentul cind zgomotul de la usa m'a instiintat cà tre-,buie sa ispravesc o intirziere peste termenul de zeceminute tnainte de °ma te poate face sa pierzi, cum ampatit-o cu biata mea primä conferinta la Universitateadin Washington, tot auditoriul studentesc. *i aiurea, panala marea Universitate Columbia din New-York, am vor,-bit de la catedra obisnulta a profesorilor, la Georgetownpurtind si costumul docentilor locali.

Viata studenteascg insäsi putea sa intereseze in celmai inalt grad pe strain. Murgoci, care fusese pe acolo,mi-o presintase ca intolerabli de neorinduita si de aro-ganta. N'am gäsit-o asa : un respect de sine insusi erapretutindeni visibil; si apoi nu era vorba doar de copii,cari pot face si multe prostii, ci, in buna parte, de oa-,

meni cari-si aveau o profesiune, cart se ingrijiau de ointreprindere si reveniau din cind in cind pentru a-sicontinua studdle. Mult faceau pe urma donatii importantescorn unde invätasera ; parinti lasau biblioteci splendideUniversitätii la care trimesesera pe fiul lor, menit unei mor[premature. Am vazut tineri lucrind greu la probe careli se cer pentru anumite termene, si li se ingaduia sacetieasca in biblioteca insasi, ajutindu-se singuri. Studentl,studente servesc in restaurante, fetele fiind foarte res-pectate. Ce se spune prin untie carp francese i chiarprin romane din America despre conruptia intre ace-,sti tined mi s'a dovedit fals. »Din causa simtului dedemnitate si de onoare", mí-a spus un profesor ; dincausa prostiel baietilor", mi-a explicat o studenta.

Inca din gimnasiu sint deprinse ambele sexe sa stea

baffle sihimbAri politice 235

Impreuna, si o rubrica speciald ii noteaza pentru atitu-dinea sexuala, care nu trebuie ignorata, ci constafata 0.supraveghiatd. Apoi timpul lipseste pentru aventuri, si oformidabila educatie fisicd timpeste asemenea apetituri.Cdminuri comune nu sInt, si acela al fetelor de laScripp's College samana cu o manastire de cea maistrictd regula, ca si de cea mai frumoasa infatisare. Ince priveste instalarea, mifloacele de lucru, bibliotecilede Seminariu, adausul religios, terenurile de sport ladispositie, aceste asezaminte universitare nu-si au pare.-chea in lume. Iar cine vorbeste de inferioritatea in do-,meniul literar a productiei stiintifice americane, n'a cetitacele tese pentru care studentul are la dispositie toatecartile care-i trebuie, din bogatele dotatii particularecare sustin cele mai multe din aceste scoli, si tot ragazultrebuitor pentru a da opere In adevar definitive.

In ce priveste pe profesori, am intilnit la dinsii o

iubire desinteresata pentru stiinta, o pasiune de a des-copen, un sentiment parintesc fata de studenti, cu carilocuiesc adesea impreund sau carora li fac un loe inpropria lor casa, o prietenie larga, sincera, spontanee fata decolegul strain, ale anti lucrari le cunosc atit de bine prinacele maree biblioteci - la aceia a Congresului" din Wa-shington, al cart catalog se intilneste in toate Universitatiledin toate Statele, am gasit nu mai putin de saizeci lucrdri deale mele, si din cele romanesti , care li fac ce d maimare onoare. Pe ling aceia pe cari-i vazusem in Europa,ca pe d. Muzzie ori pe profesorul ceho--slovac de laUniversitatea din San-Francisco, am gasit pe altul deaceiasi origine, d. Roucek, care a venit apoi In Romania,cu sotia sa, si a strabatut satele noastre, culegind stiridirecte, personale pentru o buna carte despre Romania,pe d. Healey de la Georgetown, de o asa de larga prie-tenie pentru mine, care a creat pe numele mieu O. unpremiu de istorie a Rominilor pentru elevii sal si maL

236 0 vlatd de om

ales pe d. Maro Jones de la Claremont, care avea o micabiblioteca de carli romane0i studiate pana in amanunte0 al carui vis, adesea marturfsit prin scrisori, e 0 pana-acuma acela de a ne cerceta acas5 la noi. Am vazut invia/a mea multe Teri, dar nicairi n'am intimpinat, pe lingainsuOri qa de indite ale sufletului in adevar consacrattiintil, atita simpatie pentru Romania 0 Romini ; cine

fusese pe la noi ni pastra o deosebita stima 0 o afec.triune sincera.

Museele americane, pentru care s'au daruit averi de ceicari 0 le effigasera cu o munca grea, sint cele mai larg 0mai luxos instalate din lumea intreaga, 0, in acela0 timpca 0 bibliotecile, unde se intrebuinleaza tinere femei plinede toata bunavointa, cele mai la indemina 0 spre ajutorulpublicului, pana la clasele cele mai pu/in imparta0te decultura, 0 cele mai deschise pentru qcoli, care gasesc aicicomplinirea necesara a inva/amintului de catedra. Venisemnu numai cu foarte multe carp de daruit, dar 0 cu co-voare alese printre cele mai bune. Am raspindit vre-oaizeci prin deosebitele Musee ; ele erau primite numai

dupa o serioasa cercetare a valorii lor, 0 pe alocureaam gasit secliuni speciale, conduse mai mult de fennel,care aveau in saltare specimene ale artei teatrului in toatelerile qi timpurile perfect clasate 0 etichetate, arta noastrafiind 0 ea represintata.

Cu aceasta prelioasa experienta ma intorceam din Ame.rica, in Mart 1930, prin Italia, vorbind la Turin, cu ajlt-torul inva/atului 0 prietenosului coleg Bartoli, in acela0zi cu un propagandist ungur, caruia i-am furat publicul

am vazut pentru prima oara castelul de acasa al luiToma de Saluzzo , ea sa gasesc la not acelea0 vechiintrigi politice, la care se adauglau cloud chestiuni de.osebit de marl ; marea jtena a budgetului, necomprimatdupa putinple Statului, alaturi de nemulfamirea unorlasarabeni pentru aruncarea peste bord a vechiului ca.-

Marile schimbAri politice 237

davru politic al tut Stere, 0 bataia studentilor Cu ar-mata in chestia printuluí Carol.

In April am fost chemat in Anglia, unde cele doua-venerabile capitale universitare, Oxford si Cambridge, 4iimpartiau onoarea de a gazdui pe membrii comítetuluiinternational de Istorie, acordind in acelasí limp gradulde doctor onorar citorva din personalitdtile represíntate.

La Cambridge, unde s'au tinut intaiu sedintile la inceput,am vazut intaia oara o viata studenteasca pe care n'o cu-,noscusem in prima mea trecere la Oxford, pentru cite va cea-suri numaí, atita cit imi trebuise ca sa caut si sa cetesc scri-,soarea de indemn cAtre pace a luí Philippe de Mézièregcatre tinarul rege engles, pe atunci de marl sperante,Rícard a/ II-lea, lar a doua oara, dupd congresul din1913, petrecusem o singura noapte in turnul medieval algazduirii mele. Vechl cladiri in care dupa putínta nu seschimba nimic: cdmarute pentru studentí, vechí halturi go-,flee pentru examene si solemnitatí, pajisti intinse pentru jo.-curl care nu sint un imprumut de aiurea realisat astazi, cltraditia veacurilor care n'aveau incatusarile noastre 0 for.-malismul in care putem tat, /inga orasul creat de Universt-tate 0 oarecum vasal al el, prín ale caml strazi luneca toataziva velocipedele ducind baleti 0 fete in severul costumnegru cu cocheta palariutd colturata sau profesorí cart,mergind la curs, si-au aruncat pe umerí indispensabilapetering de aceiasí coloare. Am fost gazduit la istoriculcel mal patrunzator 0 mai liber de preiudecati, de oncefel, al luí Napoleon, d. Holland Rose, care lucra atuncila istoria coloniilor englese in marea opera ístorlca pen,-tru totdeauna legatd de numele acéstuí centru de studii.

La Oxford, care mí-a reapdrut, a treia oara, cu fata deleroase, fdrimitate de ínvisibílut dínte mdrunt al secolelor,prima pentru citeva ceasurí lute() foarte tiara famineuniversitara, am inceput cercind pentru ceremonia ce erasa se desfasure indata toga rosie cu lampasuri cenusil 0

238 0 viatA de om

caciulita doctoral a pe care a dat apoi sa mí--o copíeze0 mí-a daruit-o mínístrul Romani& in Anglia, d. Thu-lescu, care, ap genial cum este, dupa marturísírea malmultor continente, cobora un moment prividle sale asupraputinatatii unuí Wet profesor, 0, circumstanta agravanta fatade d-sa, totu0 profesor de imemortala absenta, care kí tinecursurIle. Dupa amíazí, impreuna Cu trei colegi, un Austríac,d. Dopsch, un Spaniol, imposantul Rafael de Altemira, ere.-atorul istorlei patriei sale cu jertfa legendelor trecutului,0 un Polon, atit de amabilul conte Dembinski, eram dus.din capela unde nu ne rugasem decit poate in Old 0,oricum, dupa alte rituri, in hallul solemnítatilor, intre upricu bastonul de argínt, ca sd auzim in latíne0e laudamerítelor pe care le-am fi putut avea 0, inchínindu-neinaíntea represíntantului Facultatlí, qezat in virful scar-nor,sa luam locul pe band in aplausele amícilor 0 cona-tionalllor. Adinc impresionanta scena, pe care nu volt'putea,-o uíta níciodata 0 care rasplatía cu prism stud"'indelungate, in mare parte necunoscute din causa límbilnoastre, dar din care unele, ca acelea despre secolul alXIV-lea franco.-engles, ma aproplasera de preocupatfileprínclpale de aid. In frumosul costum care ma acoperíaam dat apol o ralta la antícvarí ale caror preturí erau lanívelul unor student' 0 profesorí car" nu sint totdeaunadintre ceí maí bogatí oamení aí Anglíeí.

Citeva edínti s'au tínut la Londra, ocupindu-se cuchestil administrative : am facut o noua interventle pen-tru ca sovieticii sa ni restítuie tot ce delft" macar dela Academia Romina, daca nu din Archivele Statului 0 din

Nruseele noastre, dar n'am avut maí mare noroc decitaiurea.

Aid un incident care poate arata seríosítatea 0 carac-,lerul ,unul anume tíneret íntelectual" de la noí. Era acoloIn jurul Legatlei un tinar care informa 0 ziarele noastre.De la dinsul a plecat o curioasa 0 ridícula telegrama in

Mari le schimbari politice 239

care se spunea ca ajunge aparitía mea in comítet pentruca toata lumea, uníí oameni 0 mal batrini 0 maí me-,rito0 decit mine, sa se rídice in *hare 0 sa aplaude.L-am tras la raspundere. Nu e adevarat", mia spusziaristul diplomatic, dar in presa prínde bine". Dar, 4-1e,pe d-ta te poti face ridicul, insa iti interzic sa ma fad.0 pe mine". Peste citva tímp imi va trímete biografía sa,cu o oferta matrimonial& ca sa se piing apoi a 1-amnenorocít, neacordindu-1 un 10c la care rivnía 0 sa ispra,-veasca facindu-ma contínuu tinta unor injurii a§a denepotrivite 0, ca sa vorbim englezqte : last, but not least,cu cre§terea pe care de sigur ca a 'primit-o. Dar acesteatitudini succesive nu m'au mirat : e felul cum ma vede0 ma descrie o lume careif are ochii facuti asa 0 su,-fletul de o potríva. Le privesc ca o símpla traducere arostuluí mieu in limbagiul intelectual romin, comun ql.41elicatilor poetí filosofici, deveniti z1ari0i de tempera-,ment", a caror intrare in public-hate am ajutat-o ap demult 0 a caror literatura nu s'a coborit in pretuirea meapana la nivelul la care trebuie sa lí apz valoarea etica.

intors acasa, abla au trecut citeva saptamini 0, dupaciteva conversatii cu persoane initiate, care aveau cumsa prevada evenímentele unuí prea mic complot pentru-un prea mare act politic qi istoric, care Lard indoiala trebuiasavir0t in forme legale 0 la lumina zileí, pe acest solidparnint al nostru, dd. Cadere 0 Puitt Dumítrescu mi-aubatut in geam °data cu zíua ca sa-mi anunte ca printulCarol e la Cotroceni 0 dore;te sa ma va da.

Fara a jigni pe nímeni, la un - ceas cind se poatevedea ce bune au fost sfaturile mete, pot spune ea, laintoarcerea din America, dupa ce multa vreme nu va-,zusem pe exílat, caruía ii fusesem infatípt ca un ranprieten, capabil de a fi 0 maltratat in scrís, am intilnitpe devotatul luí tin& secretar 0 príeten, care mí-a inmi-,

240 0 viola de om

nat o scrisoare in care mi se arata, in termini caldurosi,dorinta unei reluari a legaturlior. E ciudat ca In noapteade ceata groasa in care la fiecare moment imensul vascare ma aducea din America ma trezia cu nelinistitorutsunet al sirenei de instiintare, visasem pe Print in uniformasi cu decoratiile pe piept venind catre mine ; dau acest fapt,exact, pentru aceia cad, studiaza transmisiunea la distanta aunei vointi omenesti peste masura de incordate. Am ras-puns ca nu e bine nici pentru Print, nici pentru mine sane vedem atunci. Dar, cum d. Dimitrescu venise la garaplecarii mele spre tara, i-am spus, i-am dictat, sfatul mieu :intoarcerea in tara printr'o declaratie ca Printul vine lafamilia sa ca sa sustie tronul fiului, asteptind vointa le--gala a terii ; daca i se interzice la hotar intrarea, un mareproces va fi deschis inaintea twilit intregi. S'a luat o altacale, lar sufletul mieu de ordine n'a putut crede ca eces mai buna si cea care lasa apoi mai liber un Suveran.

In acea dimineata a trebuit sa declar ea, rector alUniversitatil, legat prin juramint de tronul copilului MihaiI-iu, trebuie sa still inainte de a merge unde m'au che-.mat care e sensul actului, de sigur revolutionar si plin degrele raspunderi, care se indeplineste.

Cei doi tined n'au mal reaparut. Era atita de facutacolo 1 Din parte-mi, printr'un articol in ziarul mieu amdorit ca acela care se intoarcea sa fie vechiul print Carol",asa cum il cunoscusem, lar pe linga princesa Elena, alaril nobil suflet il cunoscusem in tot timpul cel maigreu pentru dinsa, st6ruiam sa se uite un dureros trecutpentru ca in fata poporului romanesc sd fíe din nou odinastie strins unita, cu tot farmecul pe care, din ambelepall, il poate da tinereta, insusirile fisice si dorinta dea folosi tali a aril generoasa bunatate, a cart credintastatornica nu cunosc nicio margene si care fail indoialamerita once sacrificii din parted celor cart, fiind undesint, trebuie sa desbrace o atit de mare parte, care nici

Marile schimbAri politice 24/

nu e cea mai buna, din biata noastra umanitate contra-zicatoare si tuIbure.

Am aratat aiurea ce am don't atunci, ce firesc scrupu/m'a impiedecat sa ajut a ridica un tron prin alfceva decitvointa chibzuita a represintantilon nape', cad singuripot lua raspunderea anu1rii actelor de basa ale unei Domnii

revenirea la punctul de plecare : disparitia regelui Fer-,dinand, once ar fi hotarit, ,supt anume influente, acesta.Nu intelegeam altfel regalitatea cea notia, pe care o im-puneau, mal mult i decit un drept incontestabil,juraile, care cereau ca peste valmaságul luptel de particle

viermuirea ambitfilor, sa fie o reed suveranitate, deo Impartialltate absoluta, nu opera unor prieteni,

civili, fa ta de cad apoi, cu scaderea prestigiului ei, saramiie pentru totdeauna indatorita.

M'am ferit din parte-mi, cu cea mai mare grfia, deonce ar fi putut sa para o recomandare a mea, a arnicilormid, a politicei mele fa t& de aceasta regalitate pe caresingura con0iinta chernarii i datoriilor sale trebuiau s'oindrepte. N'am revenit niel asupra delicatei probleme alegaturilor dint-re a cele cloud suflete pe care o hotarire ajustitiel, capabila de a fi desffintata dinteun gest, le des-.partise de citeva luni de zile, dar, bucuros ca noul regevrea sa-mi onoreze cursurile de la Valeni, unde pas-trasern 0 placa de marmura care-i comemora primavisita i, mult limp, i portetul, dind data pe politistulcare avea misiunea sa-I inlature í tinusem acela0 chip fingaal princesei in odaia mea de primire , am mentinuttalia mea catre acela careia i se daduse titlul, curios, deMaiestate fara nimic din basa luí, de a deschide ea, cainainte, aceste cursuri. Daca am aflat, odata cu cinstirea meaprin decoratil pe care le merita doar numai neclintitastarninta linga duren ale led' pe care al/1i, prin stra-fatal', le priviau cu ochil uscati, ca Regele se gin-de0e, in urmarirea ideil guvernului peste partide, de 0

16

242 0 viatl de oat

nu contra partidelor, nu numai la generalul, devenit ma-re§alul, Frezan, pe care 1.-am recomandat í sustinut dintoatO mima, 0 la fragila dibAcie stearpA a d-lui Titulescu,ci 0 la mine, aceasta nu mi-a inspirat vre-,o ambitiepoate, dupa atitea decenil de trudA I impodobit de toateonorurile pe care le poate da qtiinta international& niciunanu mai putea s mA ispiteascA, ()rice ar crede oamenlicad fArA o situatie politicd nu sint nimic qi stilt cevaaumai eft o au 0 pentru cA o au.

Afirmind numai, í inaintea Suveranului, la acea edintAregala a cursurilor in care s'a Indicat din gura sa unprogram inainte de toate cultural 0 deci nu ap de strAinde mine, ba ajuns apoi s&-mí fíe chiar du§man mie, cucolaborarea multor non-valori í negatiuni ale morale' pu-blice 0 private , necesitatea pentru RomAnfa, care-0 avea insfir0t un Domn inteles 0 real 0 popular, necesitatea, í dupAtraditia stApinO pe cugetarea mea, de a avea un nou curs",-un ritm nou", cuprinzind de la sine politica ap cum oanuntasem 0 o scrisesem eu, nu m'a vAzut nimeni laCurte decit atunci and" am fost chemat, n'am vorbitdecit numai de ce am fos't 1ntrebat, n'ara aratat prinnimic a mi se cuvine vre-un rost in guvernarea tee',rOspunend generalului Prezan, dnd, insOrdnat a formaguvernul, mA intreba, oferindu-mi í vice-presidentia, celoc vreau : acela pe care toti cilaIi 11 vor refuse..

Am vAzut astfel fdraaÍt emotie decit acela pe careo poate provoca o prima deceptie, crezInd-o InsA instare sA fíe indreptatd,- revenirea d-lui Maniu, a caruioblAduire, de pre;edinte al unei republic', soTenm í 'no,-perant, era posibild numai cit nu se afla Suveranul, 0 aminteles o retragere mal tärzie, provocatA 0 de neexistenta-unei solide base de partid, cu citA lume se adunase inace1a0 timp supt cOrnap invoaltA a expresivului domnMihalache 0, in larga umbra a 1naltului guler de bu-,dapestand elegantA, supt evanghelia doctrinard a marelui

Marile schlmbAri polifice 243

preot al conglomeratului, d. Madgearu. Am inteles i eucit de recomandabilA e presenta la cirmA, timp citnimic nu trebuie sA se schimbe, dar totul sa rAmile per-.feet convenabil, a blajinului mieu coleg Mironescu.

Continuam lucrul mieu stiintific, pe care nido cirtire a ne-Inteligentei unite cunerecunostinta, de care m'am imparta0tasa de larg la bAtrinete cu prisosint6 ocArite, nu-1 puteaincetini prin nimic, atita vreme cit mi se pXstreazd nea,-tinse puterile. Am tipArit cartea despre America, incare sint i conferinte foarte ascultate, i mi-a pdrut rdunumai de aceia c subita catastrofd economicA a StatelorUnite a Impiedecat pe Rominii de acolo de a-mi cellcuvintele de laudA i gratitudine pentru dinsii. Am dat latipar conferintile, pe care le tinusem la Berna, despre_asAm6narile 1h luptele de libertate dintre terAnimea noa-,str i cea sviterianA1 despre felul cum inteleg eu pro-blema minoritatilor. M'am bucurat vAzind cum in Italia,pe IMO citeva drame ale mele, se redau articofele des.-pre aceastA iubitA tarA In L'Italia vista da un -Romeno,recunoscindu-mi-se o initiare adevAratA in realitAtile el.Teatrului i-am dat un Sfint Francisc", i acesta apoi tradusin italieneste, In care am incercat sa cobor ce are maicurat sentimenful uman intins asupra intregii creatiuni.La 1931 li va urma o Casandre, in care voiu In-troduce, ca explicatie a atitudinii nenorocitei fiice clan-vazAtdare a lui Priam, antagonismul dintre vechli zet-pArinti l aceia, nesiguri í pierzAtori, imprum.utati de laGrecia dusmanA.

O inseninare mi-a adus visita InlGrecia, pe care n'ocunosteam de loc. MA cherna acolo al treilea congresde studii bizantine, primit cu atita ospitalitate si care aadus intAia intelegere adevrat i prietenoasa intre stiintafrancesa í cea germana, represintatA su atita prestigiu,

244 0 viatA de om

dar si cu atita zimbitoare amabilitate de Heisenberg, pe-care era si-I pierdem in curind.

Salasul zeilor pe cad in fundul sufletelor noastre if sim--tim s't astazi mi-a vorbit, in Atena insasi, Inca dominata,peste frumosul, vioiul oras modern, de ce se sopte-ste de sus din Acropole 1 tríete singur in calmele noplisenine, si tot asa in cursul unei calatorii care m'a dusin jos, pe la Corint, la Argos, la Sparta saraca supttapeteasma francesa a Mistrei, la Delft, unde ploaia cadeamuceda peste ofranda rechemata la 1umina a tuturor ce-tatilor supuse aceleiasi armonii a zeului ciar, apoi in acelNord, pe ling banalul tirg al Tebei, pana la granita dintrelumea mediteranean6, de orase, i cea balcanica, a satelor-Aierul insusi era o poesie, i, sus, nodi pareau inca locuintalui Zeus i a odraslelor luí.

Am cunoscut s't poporul grecesc de astazi, asa -de vioiu,pana la neastimpa'r si la subtliele schimbari de atitudine,dar de o stralucitoare inteligen/a i de, o iubire de neamfara pareche, care a creat intr'un singur secol o intreagvía /a de solidaritate si frumuseta care se resuma in mindracapitala moderna aternuta la picioarele zeitei de sus, siam putut pretui, in acelasi limp cu prietenia primidlor,un necontenit avint de cultura pe care-I sustin material sínaembrii razlep ai nearnului, totdeauna cu gindul la pa-tria lor. i, strabatincr si Serbia, care lucreaza infriguratdla intarirea basei Stat, am trebuit sa fac reflec/iidureroase fata de amorteala in care e aruncat un popor asade vrednic ea al nostru de o framintare politica nestapinita.de sus, cum nu poate fi controlata de jos.

Am gasit pe d. Mironescu la cirma, bun pazitor alvasului care nu se clinteste din portul cu apele putrede.La o adunare a prietenilor mid am vorbit de posibili-tatile care ni se deschid inca -4 o cuminte resolvire de laloe la loc, de la om la om, de la cas la cas a problernei

Marne schimblri politice 245

datorillor terdnesti, ajunsd pe mina demagogilor de jossi a celor de sus, a clocollor iubitori de terani", malpericulosi cu mutt de cit ceilalti, o imputinare e functio-narilor, cu acomodare a Statului la nevoile societdr, orestabilire a simtufui de autoritate, contra cdruia se ridi-caserd conspiratorii si contra cdruia vor demonstra indatdrevolutionaril in cdmäsi colorate, mergind in coloane de atacsi pe autocanclioane, contrafacere maimutdreascd a unor fe-nomene apusene, lar, mai presus de toate, reforma moral&reinsufletirea unui organism national cu totul descurajat.

Mí se spusese de multi si mai ales de d. Argetolanu,rdsdrit pe pragul cdsutel mele din Sinaia cu sentimente,renovate, pe care le va exprima public intr'o conferintdla Teatru despre trecutul mieu politic, cd Suveranul res-taurat e intr'o stare trupeasca si morald care trebule sdne facd a cauta aiurea. 0 intrevedere cu tindruf carepastra calitatea de secretar particular al regelui nu md linistisecu totul. Aveam impresia a se petrec lucruri care nu slutbune si mal ales pe care le stie prea mult4 lume, atuncicind acolo trebuia sd fíe liniste, rindulald, exemplu pentruo lume stricatd. Mahalaua d'induntru vorbia toata zivacu mahalaua de afar& lar noud, la ceasul cind trebuiasd incepem o convalescentd moral& nu ni trebuia niciuna, nici alta.

Pentru a vedea eu insumi ce este, am fost cerut oaudientd. Din fericire am gdsit cu totui altceva decit peun Merovingian de decadent& adormit in cearsafurk moiori pe Saul linistit numal de harpa cine stie cdrui David.Un tindr santitos s'i vesel, fiber la_vorbd, pan de infor-ma/le in mare parte dreapta si avind in toate chestiunileveden i personale pe care se ardta hotdrit sa le prefacdIn realitati. La anume invinuiri de risipd ale unei Domnilcare de sigur cauta prea mult fastul exterior, putinddegenera In decor de operetd, mi s'au dat imediat Ms.-

246 0 viat5. de om

pulisurI multamitoare. Cum n'aveam nimic de propus,nithic de cerut , 0 am sublinlat-o cit se poate de -tare,ca BA nu fie nicio neintelegere la mijloc, cu atit:maimult, cu cit aflasem de nu qtiu ce scrisoare in [careera vorba 0 de un larga capabil de a fi asfixiat:suptdecoratii, 0 pe care eu nu-.1 cunosc , nu-mi trebuianimic mal mult. De aid inainte nu eram decit un spec.-tator, pana la care insa, cu toata discretia lacobind decare se incunjura guvernul, patrundeau f tiri ingrijoratoaredespre lipsa de bani, despre expedientele cu care sementinea o aparenta de ordine in finantele publice. Citeun ministru mai tinar, ca d. Manoilescur care credea case apropie o era a sa, rupind cu trecutul, era printreacela de la car' se pute a afla ceva chiar fara a puneintrebarea : relatiile sale cu colegii erau aqa de ;ubrede,incit ii dadeau toate drepturile.

XXXI.

aincercare -neinteleasä i nesprijinitä

MI se anuntase neaparat pentru April 1931 o nouacrisa, care trebuia sa fie absolut decisiva, instaurindu-senoua era. D. Manoilescu, du0nanit de o parte din par-lamentan, a provocat-o, toata aparenta ca are o-misiune de indeplinit i cit de mult erau sa se schimbe,supt influenta d-lui ,Argetoianu, care nu fusese nici nres-taurator", niel prieten al Regelui, niel decorat cu cruceaexiluluk raporturile intre Suveran í acela care facuseinchisoarea pentru Craiul noua 0 a_ trebuit totu0 sa0 de la Ministeriu 0 de la Banca Nationala / Omul sprecare se indreptasera de atitea ori i privirile regelui Fer-dinand, dar pe care Carol I-iu 1-ar fi judecat de la inaltimeaprincipiilor 0 a unui standard de seriositate politica, lupta-torul obipuit a se presinta la ceasul cind prada incepepe cimpul unde n'a sacrificat lilmic, alintatul tuturora,cepind cu el insu01 i raspinditorul generos al mijloacelorterii, d. Titulescu, a aparut, cu toate infinitele sale mertquguri, pentru ca el, care ajufase p/ecarea silita a printuluiCarol din _Anglia, sa inlature pe acusatul tlin 1929 0 sa

_faca in sfir0t guvernul tuturora, adeca at celor ce au muncit0 au suferit In luptele de partid, supt presidentia sa, arepresintantului stiainatatii, care-I aprecia aa démult, dupaperspectivele pe care le putea deschide, aa incit aparea caun guvernator in numele acelei Societati a Natiunilotunde

248 0 viatA de om

grape sale dubioase fi cistigasera una din acele presí-dentil nationale pe unde a trecut multa lume eteroclita.

Fusesem chemat si eu ca sef de grupare ca sa-mídau parerea, si am publícat notele luate indata dupa oaudienta in comun, care a invederat, ca sí convocareade odínioara a generalului Averescu, ca e zadarnic sase astepte de la collet' politíceí noastre o declaraticfranca. Venísem de la tara, nu numaí desgustat de tota cest joc sterp al ambítifior, dar hotarit sa las putínilormieí amid tot dreptul de a-si cauta to cariera unde vreau,daca numaí pentru cariera traiesc ; scrísoarea o pastreazainca amícul míeu Munteanu-Rimnic. Dar, cum Regelecerea neaparat sa í se dea, concurs cl-lui Títulescu, amraspuns ca ma pun la- dIsposítia luí Carol al II-lea faraa avea ceva de díscutat cu viltorul sef al guvernuluí,faja de care, intors la Valerfii-de-Munte, m'am ingrifit,cunoscind omul, sa-mí íeau toate masurile de precautiune.Primind portofolíul Instructieí de la acela care, voindu-masi vice-presedinte, ar fi dorít sa nu lean un departament,asteptam acasa sa fiu chemat pentru depunerea jura-míntuluí.

Ce s'a petrecut pe urma am reprodus-o in notelemele care au inceput sa apara atunci, am repetat-o síIn Parlament, de doua orí, fara sa mí se poata opunevre-o tagaduíre: obiectía de daunazí, in Senat, a fostuluívillor prirrp-mínístru de atitea ori ca, nedorít de sefíi departid, m'am bucurat luindu-í locul e tot asa de ri-dícula ca sí plausele de furma brutala p interesata Cu

care aceasta nerozie a cuí nu intelege si nu poate intelegeo viata ca a mea a fost subliniata. Am asístat, scirbít,ceasurí intregi la comedía de refus pe care o juca expertuldiplomat fata de Regele pe care-I dusmaníse odata sí pecare printeo presa straina asupra ,careía avea o explica-b,fla si bine nutrita influenta va cauta sa-I compromita,pentru ca la urma sa mí se ofere, sa mí se impute mie

O ¡acercare neinteleasl §1 nesprijinità 249

-mostenirea guvernului de competente formula pe careeu o propusesem Titutescu acasd la mine, asigu-,rindu-I c nuli va putea aservi pe sefil partidelornici pe inlocuitorii lor , a cdrui listA era pe carta cemí-a intins-o Regele. Aceia sau oricari alií ¡mi erauindiferenti Suveranul, care se afla numai intr'un fin-pas al combinatiilor in care se amestecase prea multalume, pdnd la ultima ambitie de aventurier sau de tindrnecopt, nu mi se adresase mie asa cum II spusesem cuciteva lunf in urmd, i credeam cid am fost inteles, pentruce valoare as putea sd am ca persoand, pentru ce amidam in jurul mieu, pentru ce idei am manifestat, cadusman al partidelor de simpld clientela, o viatd intreagd.Imi cerea, intr'o stare care nu putea sd nu md fnipeadinc, sd indeplinesc o functiune treatoare cuvintelevu care am cedat : Maiestatea Voastra imi cere cel maimare sacrificiu", cad era vorba de o situatie financiarddesperatä fard sd am niel o experientd, nici legaturilenecesare, O. de aceia mi se addugia d. Argetoianu, inale cdrui mijloace Regele punea cele mai marl sperante,corespundeau unei cintärite realitäti.

Am erezut totusi, citeva saptdmini, a se poate faceceva, cistigind si pe tindrul Suveran pentru acel ritm.nou" pe care si azi il cred singurul mijloc de a indreptalucrurfle, In acest sens am vorbit terii, -strAbdtind-o sdpdtamini de zile, fArà sa primesc nimic din onorurile pen-tru care atitia doresc- o asemenea situatie, 0 am intilnitpretutindeni atIta intelegcre citd sd-mi asigure fard presiuni,

odd prefectii nostri, luati din multe clanuri, au fost asacíe putin deprinsi cu mestesugul electoral , fdrd aljante cu

deeit Sasii, í aceasta fiincicd ei au cerut-o formal, o malmare majoritate decit a guvernului de partid popular, culegaturi internationale desastroase, care mí-a succedat.Era vddit cd tara vrea lucruri noua, 0 multi credeau

-cd-mi va fi dat -sd le realisez, Mdsuri de guvernamint,

250 0 viatg de om

ca inlaturarea prefectulul al doilea, nu erau criticate,indca se credea a ele contribuie la aceasta purificare.Mi se r ereau procese contra conruplilor, 0 am incercatciteva, pentru ca sa ma conving indata ca am a face cumeni can 0-au luat masurile a§a de bine incit nimeninu-i poate atinge. Organele de lucru, rughlite prinlople trecute, nu presintau oelul ciar i tare de care aveamnevole. Iar, in ce prive0e legatura electoral cu liberalii&Id Duca, pe care o voisem, ba chiar o smulsesem Regeluipentru ca un nesucces in alegeri sa nu pule Coroana intr'osituatie delicata cu atit mai mult, cu cit cadereagelui Spaniei í avertismentele preset d-lui Titulescu, cuatit mai, invier§unat, cu cit refusasem propunerea regalade a face un ministru de Externe din acela pe care-Iputusem aprecia din duelul cu Suveranul, impresionase

concursui a fost lipsit pretutindeni aproape de sin--ceritate mul/i membri at. partidului aliat pentru acestsingur scop preferau sa voteze cele trei be/e (bunicul,tatal i d-sa insu0)_ ale tinarului i foarte distinsului istoricGheorghe Bratia nu.

Intors din truda acestei lungi calatorii- de propaganda,in care ma tinusem cu pinea í brinza din automobil,am vazut prin chiar afipl de recomandare al ziaruluinea/a" ca d. Argetoianu, ministru de Interne provisoriu,care s'a volt apoi definitiv l, intrebind pe Suveran, mis'a cenit s'o admit , considera Ministeriul ca apar/inim-du-i macar pe jumatate. Reservam Parlaroentului o pre-cisare, care n'a lipsit, maioritatea raminind strins legatade mine 0 in ceasurile cele mai grele, lar oposipa faradeosebire, careia-i aratam o lipsa de prejudeca/i 0 deinteres personal neobipuita la noi, imi acorda o ati--tudine de polite/a rivilisata pentru care, 0 in intregimea ei

ajar daca, in vederea partidului, nu putea sa nu sefaca unele demonstra/ii, fa/a de care fire0e am refusat

-o lupta nesincera nu-i pot fi de ajuns de recunoscator

O incercare neinteleasa t_nesprijinItA 251.

Dorisem un Parlament cu caracter profesional. Sfintaprostie nationala a facut matt haz de propunerile facuteunor asociatil, I mai. modeste, tare n'aveau fire0e pres.tigiul cardapilor pentru putere. Nu mi-e pdrut rau decitde faptul a nu top ace01 bresla0, oameni Cu o-cupatie, traind din munca lor, m'au inteles pe deplin,0 a atitia nu erau liberi de angajamente politice. Ceicari au intrat Irma, meseria0, preoti, profesori, fostde mare folos, pastrind pana la cap& o tinuta onestaloalatl. Cu acest Parlament, din care n'a lipsit nimeni,acceptindu-se í represintantii celei mai exagerate stinge

dind aka tot ce se cuvenia culturii, talentului,patriotismului i perfectei sale onestitati personale, s'ar fiputut lucra 0 patru ant de zile, indeplinindu-se lucrurilcare cu aid= alt Parlament nu se vor putea indeplini,cad imprejurarile s'au indrumat tot mai mult spre acele ye-leitati de dictatura pe care nu le-am avut eu nici peascuns, pe care nu le-am permis ambitiel d-lui Argetoianu0 pe care altif astazi le racnesc pe toate cararilefrtmtea cAnAarilor

Facindu-se Med., curagioase in budgetul c-urent, inqteptarea unor economii fara pareche la acela pentruanul urmator, am in cheiat, i cu masuri in invata mint, - caretindeau la simplificarea, umanisarea, libertatea, pe carenu voiau s'o primeasca unele capete obtuse 0 unele men.talitati de tulburatori nascuti, de speta unui Toni, ceimai neloaial om pe care 1-am cunoscuf, unui Fortu, insuferinta de nervi, unui Nisipeanu, ale cdrui dedica tit dedevotat partisan le pastrez Inca dupa c1t stropi de noroiu

aruncat in MI6 , am incheiat, zic, o prima sesiuneparlamentard, care va raminea ca un vepic model deblind cuviinta 0 de bunA intelegere, de fnunca impreundIntre --toate gruparile i nuantele politice.

Duna ce izgonisem de la Instructie toatA banda soli.citatorilor politici 1 toata gloata confusa a cutreieratorilor

252 0 viatA de om

de birouri, impunind oricui munca si rasplatind-o si prindarurí de vacan, asa incit Ministeriul devenía astfel un foccurat si respectat sí ce era sa fíe dupa mine cu Hermestrismegistos al celor fret ministri unul in altul sau unul peste-altul 1 , credeam ca pentru lucrul míeu stiintific si pentruun trup de sexagenar, peste care, pentru intala oar& dinesces de munca,, se vor abate infirmitatile, am dreptul laciteva luni de liniste, in odaitile de la Mangalia.

Ce nu s'a uneltit in urma mea 1 Un intreg Fanar erala lucru, si n'aveam decit sa privesc in ochii principa-lului mieu colaborator ca sa inteleg la ce ma pot astepta.Venisera la mine acolo citiva proprietarí ruralí foarteimpovarati, cari-mi cereau moratoriu sau alte masuri carear fi lovit greu in creditul terii. Le-am refusat. Oferiamin schímb recomandatii catre organele fiscale pentru pa.-suiri indicate de situatie. Din dos, un slas a tisnit : Dar-noi sintem desperar . I-am raspuns ca, de oare ce de oparte e casa mee, de alta Marea, daca ar fi desperati,s'ar fi aruncat in Mare in loc sa-mi vie in dasa. La oobservatie ca se protesta politile, am obiectat a astaziaceasta n'are gravítatea din timpurile normale. Am fostdenuntat indata, de o presa cumparata, a am reco-mandat aruncarea in Mare a debitorilor va veni vre-mea de li se --v4 spune si invatatorilor ea 11-am dat si loracelasi sfat - s'i ca am indicat ca mijloc de salvare neplatadatoriilor, eu insumí presentindu-ma ca exemplu. Inacelasi timp, cum hotarisem ínceperea scoltlor, ca incopilaría mea, la 1-iu Septembre, aceasta a servit bandeiloniste ca mijloc de agitatíe. Spirítul bucurestean se distrasi pe socoteala masurilor de bung tinuta impuse la Ministedulmieu si, cum spusesem a pentru picíoarele desculte alescolarilor din sate s'ar putea face sabotí, ca in Olanda)in Franta, in Austria, ce se mai strícau de ris totí desteptilde la gazetele hraníte din distributiile unui Ministeriu care

incercare netnteleasa §1 nesprijinità 253

devenise cartierul general al intrigilor contra mea,aveam dovezile in scrisl

La Ministeriul de Finante se lucra pe sama proprie, ne-glijindu-se platile, mai ales la corpul didactic, caruia-ieram infatifat ca rdspunzAtor, i aducindu-mi-se sprelire portofolii putrede, mai ales de la Cralova fi din-

Oltenia, ihtre altele si ale fostului mieu ucenic, d. Sa-ban Fagetel , care trebuiau sa istoveascA fondul reser-vat in ultimul imprumut pentru altceva decit pentrulitil dispufi sa intre in clubul unui mou partid politic ;banca Blank, ruinata, dupd moartea hatrinului el sef,prin tot felul de capricii grandornane aventuri roman-,lice, ca i prin salarisarea politicianilor cu milioanele, erasalvata, fara cere parerea, cu cloud millarde, suptcuvint a se impie deed astfel un krach al intreguluiganism bancar, pe care era sa-I provoace tocmai con-versiunea. Ea a fost initiata in lipsa mea la Paris, undeplecasem pentru cursul mieu í pentru lamurirea unei preseatitate contra mea - calatoria facindu-se numai cu leafamea de director la Fontenay-aux-Roses, unde am filocuit, iar milioanele reservindu-se pentru alta calatorie,a unui coleg care ma va infatifa acolo ca pdpup cultu-,raid provisorie in fruntea unui Ministeriu care e al sau

l conolusa, in foiala intereselor condamnabilep cu totul.in afara de mine.

Primit de Suveran ca de un judecator de instructiepenfru declaratiile" de la Mangalia, presintasem o de-,misie pe care o voiu inoi cind ministrul de Finante avrut sa treaca salariile invatatorilor la comune í cind,-fnIanuar 1932, a reinceput, dupa ce se parasise ideiariului Argetoianu, jocul de-a Titulescu - omul picind dincer, ca in poveste, la fiecare crisa" ministeriala pe carei-o provocau acolitii. Era, in atitudinea cuf sta linga mine,in aceia a undo prese careia pana la sfirfit nu 1-arn sa-crificat un ban, reducind budgetul Presidentiei la patrumilioane í publicind In Monitoriu" distributia for, ca

254 0 OW de om

.a fondurilor, de bacalaureat 0 de carp postale, creatla Instructie, in insultele triviale pentru copiiiadaugindu-se, din fonduri cunoscute rule, bropri infame,care se vindeau la tqa Universitatii, in tagaduirile oarbe depatima a oricarui merit in chiar qtifnta mea, in faptul ca,atunci ciad prostul seria, isteti interesati rinliau, fara ca unglas de protestare sa se ricffce din mine mele de elevi,

ajutati, era in toate acestea,_ ca §i in atitudineasaracilor cu duhul cari cred totul, i despre oameni cariau dreptul mal mult sa fíe respectati, o astfel de ticalo0einch birula despretul ce se produsese in mine prin toatemiserille unei vieti de neintelegere l prigonire.

Ce m'a sustinut pana la acel Consiliu din Maki, presidatde Regele, Consiliu in care, dupa vadirea insuficientei

onducatorului Finantelor, nu tiu ce raspundere pare cacazut asupra mea, - í. n'am tiut cum sa acopar mal

Tapede In cabinetul Suveranului foaia unei demisii deindignare i desgust , au fost doua lucruri.

intdiu, asentimentul continuu al --Parlamentului. In che-,stia zaharului, punindu-mi-,se piedeci pe care le-am,evitat, ca sa nu se mai vorbeasca apoi nimic din parteaacelora chiar cari o stirnisera, apoi in aceia a salarisarii inva.-latorilor, in care a trebuit sa apar inten1ile, desaprobatede mine, ale d-lui Argetoianu, pentru ca tot d-sa saapara in ultimul moment- printr'o lovitura de teatru casalvatorul lor, el a ,stat lîng intentiile mele bune i in'a.ajutat sa biruiu intrigile, fara a mai vorbt de proiectelemele de invatamint, votate aproape unanim. Ciad, inApril, ma despartisem de ace0i colabotatorriara deosebirede partid, multamindu-1í calduros, era cea mal deplinasinceritate 0 in cuvhitele mele 0 in aplauSele care nu.erau numai ale unor prieteni pallid. In special d-rulAngelescu fost pentru legile colare un bun 0prietenesc sfatuitor.

Apoi, tílnd bine ca-mi sint numarate zilele, era,dorinta

O 1ncercare ne1nte1eas 1 nesprijinità 25

de a introduce in §coala ceva macar din ideile nutriteo viata intreaga. Idei despre §coala primara, din care am vrut

fac sufletul satului, cu director! ale§i de colegí, curevisor' ie§iti prín concurs, cu inaintari, nu dupa bucheainvatata, ci dup. munca depusa in miflocul satenilor, cuateliere de lucru, cu cariera deschisa invatatorilor $ inalte domenil de invatamint. Mí s'a raspuns cu urleteleunor bande electorale conduse de me§terul agitator, tot.deauna... duíos í sincer, care e invatatorul ve§nic desertor-de la catedra Toni. Apo" idei despre §coala secundara, careia-1dadeam líbertate 0 Initially& cu profesori ie§iti din concurs,cu director' volt" de colegí, cu inspector' de la Uníver-sítate, cu desfiíntarea jocului oarelor í restabilirea cate-drelor intregi, cu inlaturarea alipirii de manual 0 supers,-titiel oarelor, cu reunírea §colilor prirt impunerea"torva lectli aiurea decit unde e catedra proprie, lar, pen-,tra §colari, cu desffintar ea examenelor la sfir§itul anuluí,cu vacanta de la 1-4u Iuníe, cu desfiintarea dramaluirii no-telor, cu educatoruldemQcraticul" hicru manual 0 cuexpositille pro duselor acestei indeletnicíri. In fine, !del despreUníversitate, cu desfacerea de tiranía mini§trilor de partid, cuguvernarea prín statute alcatuite de dinsa "mast, cu Consilliinteruniversitare, de legatura, cu ideía unuf budget glo-bal, pe care singur i 1-ar administra. Cream 0, in fie-,care localitate, marele Consiliu cultural al tuturor mem-brilor corpuluí didactic, de la cel mai marunt invatatorla rectorul universitar.

Pacate grele... Un congres al acestuí corp s'a adunatm Maiu ca sa arunce injurii nemaí auzite asupra tíra-nului flaminzitor al colegilor sí. Ce ipocrisie 0 ce de-cadere I

Am ie§it din aceasta osinda fara un cuvint de multa-mild pentru cit servisem, fara un semn de atentiepentru cit ma fertfisem. Iar, in alegerile facute de tea-,

urgisiti irr 1931 0 de Rege 0 de popor, d. Argeto-

256 0 viat5 de om

om popular, a putut sA intre in CamerA, fareu, de la care venise tot rAul, Hind, cum a serfs in gIumAun ziarist prieten, cel mai prost om din RomAnia",adaug cel mai Mu í cel mai rAparet, ba chiar designat 0 in-stantelor judiciare pentru zecile de milioane ce mi le-aminsu0t, rAminea sA mA folosesc de articolul din Constitutiecare-mi dAdea -un loe in Senat, unde cind am ridicat,inteun tArziu, glasul, nu mi s'a crutat nicio injurie, lar inCamera s'a cerut, de un V. V. Hanq, anularea printeunarticol unic a tot ce fAcusem pentru

Suferintile morale mí le-am arAtat in Trei ani de larestaurare; in Isprava am invederat ce s'a pus in loculincapacitAtil mele, lar in Supt trel regi, care nu e decitcontinuarea obiectivd, cu at de pu tin amestec al per-soanei i operei mele, a Istoriei Rominilor in limba ger-mend, am arataf, ca istorlc, Ce a vrut sA facA o generatiepe care lipsa de solidaritate, determinatA in mare partede livide invidii, a impiedecat-o de a crea, peste a titearuine í atitea lacriml, o adevAratA RomAnie NouA, singuracare poate trAi. Multi s'au supArat, nimeni n'a indrAznitsa proteste.

Ce sd mai vorbesc de ce am fAcut, de ce am tinut sAfac í dup. aceia /

a§a stau, la qaizeci i doi de ani al miel, sigur §f

tare, mindru, drept inaintea constiintil mele 0 a judecAfilvremurilor.

Valenit-de-Munte,25 Septembre 1933.

TABLA CAPITOLELORPlig Da

0 nouA viata politia ; .illiocul! de guvern IVremuri politice tulburl . . .. 38Supt dictatura mascati a Jul Ion I. BrAtianu 78Marile schimblri politice 1890 lacercare neinteleas1 gi nesprijinitA 247