2_compunerea

8/17/2019 2_compunerea

1/5

REFERAT

Rolul compunerilor libere în stimularea creativităţii elevilor

Prof. Mavrichie Cristina

Compunerile cu cea mai mare notă de originalitate şi creativitate sunt compunerile libere. "Ele nu

repreintă doar un simplu fel de compunere! sunt de fapt o concepţie metodologică o orientare ce trebuie

#ată în general compunerilor" arată Eugen $lindeanu. şi %on &erdean.

%deea de baă care trebuie avută în vedere în definirea acestei categorii de compuneri este aceea de a se

acorda elevilor c't mai multă libertate at't în alegerea subiectului c't şi în redactarea acestuia.

%deea libertăţii totale sau aproape totală este susţinută şi de alţi autori. Robert #. arată( "condiţia

indispensabilă pentru a obţine o compunere personală constă în a lăsa elevului libertatea de a)şi alege

subiectul".*

+n aceeaşi ordine de idei ne atrage atenţia că n)ar trebui să)i obligăm pe elevi să tratee un subiect care

nu treeşte în ei nici o reonanţă afectivă nici o amintire nici un interes. #ar pentru redactarea unei compuneri

susţine autorul amintit "elevul trebuie să aibă idei amintiri o oarecare e,perienţă de viaţă de asemenea

posibilitatea de a sistematia sensibilitate şi imaginaţie cunoştinţe capacitatea de a g'ndi".-

Cum posibilităţile elevilor din clasele mici sunt limitate din acest punct de vedere şcoala trebuie "să dea

elevilor o tehnică/ a e,primării scrise mi0loacele la care să poată recurge c'nd au nevoie."1

#eoarece elevii mici nu dispun încă de o suficientă e,perienţă în a se e,prima liber e,perienţa lor de

viaţă este săracă informaţiile de care dispun sunt şi ele limitate nu poate fi vorba de o libertate totală.

Pentru a realia o compunere liberă oric't de simplă ar fi ea elevii trebuie pregătiţi însă această

pregătire nu)i poate scuti de efort astfel înc't compunerea să fie reultatul unei activităţi creatoare.

2uccesul în elaborarea compunerilor libere depinde de pregătirea prealabilă at't informaţională c't şi

tehnică a elevilor. Pregătirea informaţională a elevilor este foarte comple,ă! ea nu se confundă cu pregătirea

obişnuită care precede de obicei elaborarea unei compuneri în clasă..

1

2

3

1


2/5

$unăoară invenţiunea ca etapă a elaborării unei compuneri pe tema Primăvara poate consta din

e,plorarea a cel puţin trei surse(

- te,tele din manualul de citire pe această temă!

- creaţiile unor scriitori cunoscuţi!

- contactul direct cu natura.

%nformaţiile imaginile e,presiile artifice din diverse lecturi constituie o paletă bogată de culori sunete

acţiuni legate de acest anotimp.

3 compunere liberă nu se poate baa pe o singură sursă de informaţie pe o simplă lectură a unui te,t pe

simpla ieşire în natură sau pe amintirile vagi ale copiilor.

Etapa următoare a unei compuneri libere este dispunerea sau ordonarea materialului într)un plan de idei.

3peraţia de proiectare a planului sau dispoiţiunea cum mai este numită îi învaţă pe elevi să)şi ordonee

g'ndirea să stabilească legături între idei să orientee aceste idei şi să stabilească modul lor de preentare.

Etapa următoare este redactarea propriu)isă a compunerii.

#eşi s)a făcut pregătirea redactarea trebuie să vină de la sine ca un act de creaţie.

Primele compuneri libere pot fi realiate încă din clasa înt'i sub forma povestirilor create de elevi. #e

obicei compunerile libere baate pe e,perienţa de viaţă a elevilor sunt narative. 4u trebuie să ne limităm însă la

cele narative. #esfăşurarea aspectelor de viaţă se face nu numai în timp şi în spaţiu. 5ceste aspecte de viaţă se

localieaă într)un anumit peisa0. #e aceea este firesc ca în compunerile de tip narativ să intervină şi elemente

descriptive. 5lături de elementele descriptive se poate folosi şi e,primarea dialogată.

Prin urmare compunerile libere pot fi îmbinate de elemente narative descriptive şi de dialog.

Compunerile libere pot avea teme foarte variate care se contureaă de regulă în 0urul a trei aspecte(

- descrierea unor lucruri fiinţe sau fenomene din natura sau mediul social în care trăiesc!

- nararea unor înt'mplări sau evenimente importante la care au participat!

- ilustrarea şi argumentarea unor proverbe şi icători a unor norme de comportare a unor idei de

seamă.

+n elaborarea compunerilor libere elevii au posibilitatea să manifeste multă iniţiativă şi independenţă

spirit de investigaţie de observaţie de inventivitate disciplină şi logică în g'ndire6 7.*

2


3/5

5cestui gen de compunere ar trebui să i se sporească numărul de ore mai ales la clasele a %%%)a şi a %8)a

căci în condiţiile unei activităţi organiate pas cu pas orientate şi probitate ştiinţifică e posibil să obţinem încă

de la clasele %)%8 compuneri pline de imaginaţie şi sensibilitate e,puse îngri0it şi figurat".-

Plină de sensibilitate mi s)a părut a fi compunerea elevei 9.E. cu subiectul Păm'ntul iubit(

"Era toamnă. +n 0ur observai cum totul se poleieşte cu aur şi rubin. Păsările călătoare se pregătesc să

plece în ţările calde. R'ndunica îşi adunase puişorii şi le dăduse ultimele indicaţii.

#ar de o aripă i s)a prins o bucăţică de păm'nt rom'nesc. 5 a0uns cu greu în ţinuturile cu lumină prea

albă şi caldă. 5 început să se cureţe şi a observat bucăţica de păm'nt din care)şi făcuse cuibuşorul. 5 luat)o şi a

pus)o pe malul marelui fluviu unde poposise. 2)a simţit bine în ţinuturile calde cu flori înflorite şi soare arător

dar nu a putut uita mirosul păm'ntului iubit. Cum s)a terminat iarna şi)a luat borul spre adevărata ei tară.

Ce bine e c'nd te afli pe păm'ntul iubit:"

5nali'nd lucrările elevilor am observat că sunt compuneri deficitare fie din pricina insuficienţei

priceperi de a reliefa şi grada ideile principale fie din lipsa obişnuinţei de a îmbrăca ideile într)o formă artistică

adecvată. Proaspetele aduceri)aminte pentru unii elevi i)au copleşit într)at'ta înc't deseori se reîntorceau la

unele idei cu un surplus de amănunte compunerea devenind discursivă. Mai dese au fost însă caurile c'nd a

lăsat de dorit stiliarea! cuvinte des repetate nuanţate! structura fraei întortocheată greoaie! sensul figurat

negli0ent puţine e,presii artistice.

;ipsurile semnalate mai sus ne)au întărit convingerea că oric't de fructuoasă ar fi activitatea care

premerge elaborării compunerii ea în sine nu ibuteşte să dea elevilor şi un sistem de priceperi şi deprinderi

elementare pentru actul intim de creaţie concretiat într)un stil compoiţional pe c't posibili personal.

2e impunea deci să căutăm căi şi mi0loace care să vină în spri0inul verigii finalefundamentalea

lecţiilor de compunere liberă!redactarea lor.

Redăm în continuare cum am realiat tema Primăvara recomandată în manualele clasei a %%%)a. Ca

sarcină didactică le)am dat să caute în lecturile şi lecţiile învăţate e,presii potrivite pentru soarele şi lumina

începutului de primăvară păsărele primele flori.

;egat de această temă am organiat şi o viită la


4/5

5m pus întrebări( Cum vi s)a părut cerul în această i ce culoare are unde aţi văut această culoare

cum arde soarele cu ce poate fi asemănată culoarea şi forma raelor ce miresme sunt în aerul din 0ur ce văd la

pomii copacii florile din 0ur= 4)am lăsat la o parte nici impresiile despre străile străbătute casele oamenii

înt'lniţi.

Elevii şi)au notat în carneţele. >ot timpul am urmărit să le stimulăm spiritul de observaţie şi

concomitent şi sensibilitatea imaginaţiei lor. 8iita s)a desfăşurat după un plan( plecarea de la şcoală drumul

intrarea în itlul dat compunerii a

fost Clipe de înc'ntare.

Evalu'nd compunerile elevilor cu titlul Primăvara şi Clipe de înc'ntare am observat că la primul

subiect Primăvara mulţi elevi au înşiruit o mulţime de e,presii învăţate mecanic gradul de creativitate

originalitate fiind mic.

;a cel de)al doilea subiect Clipe de înc'ntare mulţi elevi au reuşit să reflectee şi să interpretee

personal obiectele şi fenomenele văute.

4


5/5

5

2_compunerea

Documents