25270878 fantana marqueziana

Download 25270878 Fantana Marqueziana

Post on 09-Oct-2015

73 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 2

    Cuprins

    Fericirea din mail 7 Primavara din motoarele pinguinilor si motoarele globalizarii

    6

    Despre o serie de ecotermeni 12 Od corupiei 17 ncacatranitul se vrea razbunator 20 Sassu si compasu' 23 De inima stangace 26 Publicituri 29 Zna i Jupna fac praf sptmna 31 Nesimtirea liberala la episodul 2 34 Pestele din cizma si filozofia aruncarii cu banul

    37

    Rimele lui Cioroianu la picioarele Sfinxului 40 Ziua mondiala a closetelor publice 43 Motive pentru care iubesc Romania 45 Reveniri din reverii 50 Coborand din filme 55 Spume i sperm.Onanitii lui Tuc sau monologurile aviatorului despre marinari

    58

    Despre natura umana a martienilor si

  • 3

    despre natura martiana a oamenilor din Parlamentul Romaniei

    61

    Despre supt. Cu Ion Iliescu! 67 Cu TBI Credit ti-o pui o data dar ai copii de mai multe ori!

    70

    De exemplu, despre un vis... 76 De la fanteziile extraterestre ale lui Mircea Geoana la ninsorile sublime de pe Marte

    79

    Generalul n labirintul su 81 Seninatatea porumbeilor spioni 86 Se poarta negrul! 88 Moartea si taxele 91 Iliescu operat acolo unde-l doare mai tare 100 Si-a venit un lup din UE lui Ciutacu sa-i dea cuie

    102

    Penis, creier, ochi mari si sani rotunzi 108 Nica si Bunica 112 Codul lui Iliescu 116 Gusa lanseaza strategia "Point & Hoit" 118 Schimb de limbi: Franta da limbi moldovenesti Gazpromului

    119

  • 4

    Fericirea din mail

    De cteva luni ncoace ctig toate loteriile

    din lume : Irlanda, Regatul Unit, Olanda, Belgia,

    Spania. Toi bag bani n contul meu gras, sunt

    un fel de Stelian Ogic globalizat.

    Mori prin tot felul de accidente stupide din

    Africa, nc de acum zece ani i-au lasat averea

    special pentru mine, presimind c o s cresc i o

    s am nevoie de bani.

    Miliardari din Dubai se ofer s-i mrite

    fiicele cu mine pentru c nu mai exist nici o

    metod normala de a scap de banii care vin

    peste ei i-i sufoc.

    Fericirea vine din Orient la pachet cu cte

    o hurie gata s-i prseasca Jihad-ul interior

    pentru exterioara iubire cretin.

    Manageri din bnci construite pe bogii

    coloniale m invit s m loghez la cte un cont

    gras, deschis pentru mine de anonimi bine

    intenionai.

  • 5

    Anonimii care m iubesc i m mngie cu

    o catifelat tandree financiar sunt prieteni de-

    ai mei dintr-o via anterioar care acum vor s-

    i ncheie socotelile financiare cu mine pentru a

    putea ptrunde fr nici un regret n Nirvana.

    Eu i iubesc, dar nu pot s le iau nici un

    ban, pentru c-n viaa mea viitoare s-ar putea s

    am nevoie de ei. i se tie : trebuie s-i pese de

    toi ceielali pentru a putea ajunge n acel loc n

    care nu-i mai pas de nimeni.

    Nu-mi pot permite o via viitoare n care

    acestor oameni s nu le pese de mine. Asa c din

    toat aceast fericire care inund mail-ul meu de

    pe Yahoo o s o aleg pe cea mai platonic : o

    btrnic de 69 de ani care-mi scrie c Isus m

    iubete. i eu il iubesc pe Isus i il rog s nu se

    mai dea miliardar arab, manager de banc sau

    prieten anonim.

  • 6

    Primavara din motoarele pinguinilor si

    motoarele globalizarii

    Experiena noastr istoric demonstreaz

    categoric c istoria omului a fost i o istorie a

    climei.

    n Evul Mediu microglaciaiunea de cteva

    secole a schimbat harta agricol a Europei i ca o

    consecin fireasc i comportamentul alimentar

    al locuitorilor vechiului continent.

    Primul efect al nclzirii planetei va fi ns

    accelerarea globalizrii. Ne vom nfige n fructele

    exotice crescute n grdina noastr de ctre

    emigrantul chinez alungat din ara lui de secet

    sau potop, fructe la care bunicii notri priveau cu

    nesa temperat continental.

    Vom mnca orez iubitor de secet, tomate

    halofile, gata srate de tatl ploaie i mama sol.

    Ne vom scrpina pe spate de mncrimi ciudate,

    pentru c i microbii emigreaz, nu-i aa ?

  • 7

    Vacile vor privi mai bovin, cu mai multe

    bale i mai puin lapte, dar mai gras.

    Ruri altdat nvolburate vor naviga

    poticnite pe harta rii, iar lacurile limpezi vor

    deveni nite bli eutrofizate, pline de ml.

    Insule altdat vii i pline de vegetaie vor

    disprea, acoperite de linitea salin a lui

    Neptun, teritorii noi vor iesi gata uscate din

    mare, n alte locuri, visnd la alte geografii.

    nclzirea global, va avea efecte

    demografice certe, va reveni timpul marilor

    migraii ntr-o alt vreme, ntr-o vreme global.

    Schimburile economice se vor accentua, culturile

    alogene vor interfera dramatic cu cele indigene,

    va fi un nou Babel, care-l va atenua pe cel vechi,

    principiile discriminrii vor fi nlocuite cu cele ale

    uniformizrii, iar limba, da limba va deveni

    treptat una singur.

    n realitate, nclzirea global pleac de la

    un paradox, pleac de la berea inut la rece, de

    la vita congelat n destinul ei de hamburger, de

  • 8

    la dorina noastr de a ne rcori interiorul

    caselor noastre. Cultul pentru refrigerri de tot

    felul, a rcit interiorul universului nostru casnic,

    birourile noastre, mainile noastre, dar a nclzit

    exteriorul acestora, adic planeta.

    Freonii, clorofluor carburile (CFC), sunt

    principalii ageni de rcire din mainile noastre

    de rcorit sau ntrit hrana. Ei trag cldura

    din produsele depozitate n frigider i o azvrle-n

    peretele din spatele frigiderului, prin intermediul

    unui schimbtor de cldur, pe care la nevoie

    poi s-i usuci i ciorapii.

    Partea proast este c atunci cnd ceva nu

    merge bine i instalaiunea care ine prizonier

    agentul se sparge, acesta zboar direct spre cer,

    unde se aliniaz sub forma unui strat dat

    dracului.

    Acest strat reflect napoi cldura

    reflectat de pmnt, jucnd un ping pong

    nesfrit i tot mai ndrcit cu suprafaa planetei.

  • 9

    Cldura captiv n acest joc este responsabil de

    nclzirea planetei.

    Ea-l va face pe ranul chinez s vin la

    tine i s-i ngrijeasc mandarinele.

    Deci iat cum, rcirea localizat determin

    nclzire delocalizat.

    Pentru nclzire, responsabil este i laptele.

    Blajina vac ce-l produce, este n realitate o

    mainrie biologic superpoluant i care nu

    respect ntodeauna teoriile vosganiene. Vaca are

    la achiziii o serie de organe care transmit cea

    mai bun iarb ctre mecanismele interne de

    procesare. Acestea, au ca subprodus, metanul,

    pe care vaca-l flatuleaz spre nlimi, unde se

    aliniaz pe lng freoni si CO2 n ping pong-ul

    termodinamic.

    n ceea ce privete industriile noastre, ce

    s mai vorbim sunt cei mai buni juctori din

    acest meci i-n fiecare produs pe care-l vezi sau

    consumi, se afl zvpiala unor grade celsius

    jucndu-se linitite prin atmosfer.

  • 10

    Inteniile ecologiste sunt intenii bune. Ele

    paveaz acum iadul biocombustibililor mai puin

    poluani, dar produi indireci ai agriculturii

    convenionale. Ideea de biocombustibil a fost mai

    abitir dect ideea de freon. Pentru a crete

    suprafeele de trestie de zahr sau rapi

    (principala materie prim pentru biocombustibil)

    agricultorii au dat iama-n pduri. Plmnul cel

    verde a tuit tot mai uscat, ajungnd s amplifice

    fenomenul nclzirii globale. Pe lng toate aceste

    lucruri, suprafeele cultivate cu plante au nevoie

    de diverse tratamente cu pesticide. Prezena

    acestora n locuri neobinuite cu chimismul

    perfid al civilizaiei a fost ca un ut n fundul

    echilibrelor ecologice locale.

    i tot aa, subtilele rotie ale naturii, s-au

    tot nvrtit, dinte cu dinte, au transmis otrava

    agriculturii moderne n locuri nebnuite nc.

    Lumea e complex i reacioneaz holistic.

    Orice idee bun, devine piatr de caldarm

    pentru marul triumfal al problemelor noastre de

  • 11

    mine. Cu ecosistemul planetei nu te pui. Cu

    ecosistemul planetei nu umbli cu jumti de

    msur. Nu te bagi peste homeostazia lui de

    sistem mai btrn dect tine, nu-i dai sfaturi i

    mai ales, nu ncerci s-l pcleti.

    n rest, ce s spun ? Se pare c-n

    primvara din oule pinguinilor se ghicete deja,

    pe unde vor cuta strnepoii notri Atlantida.

  • 12

    Despre o serie de ecotermeni

    Suntem din ce n ce mai asaltai de

    termeni precum : agricultur ecologic,

    sustenabilitate, agricultur durabil, economie

    bazat pe cunoatere etc. Puini dintre noi tiu

    ns care sunt semnificaiile exacte ale acestor

    noiuni, cine le-a definit, cine i mai ales de ce la

    promoveaz Nevoia de a mnca mai sntos este un

    imperativ vital al dezvoltrii societii umane.

    Studiile savante sugereaz c situaia de criz

    demografic prin care trec Europa i Statele

    Unite se datoreaz n mare msur modului n

    care s-au hrnit populaiile de pe aceste teritorii

    n ultima jumtate de secol. mbtrnirea

    populaiei, diabetul zaharat, sterilitatea

    masculin, tind s devin fenomene de mas

    induse se pare de hiperchimizarea hranei. Rspunsul oamenilor de tiin se

    regsete n platformele politice i instituionale

    sub forma noiunilor enumerate mai sus. S le

  • 13

    lum pe rnd i s vedem ce implic ele i cum

    interfereaz cu stilul nostru de via. Agricultura ecologic : presupune exorcizarea

    tehnologiilor de cultur a plantelor de orice aditiv

    (ngrminte chimice, erbicide, insecticide,

    fungicide etc). Culturile trebuiesc cultivate pe

    terenuri nepoluate sau depoluate n mod natural,

    n timp. Protecia culturilor se bazeaz exclusiv

    pe potenialul intrinsec al plantelor cultivate (pe

    plasticitatea lor ecologic, pe rezistena lor nativ

    la boli, duntori i factori abiotici de stres). Experiena a artat ns c produciile

    obinute sunt extrem de mici iar calitatea lor este

    extrem de slab (randamentul unui hectar de

    gru cultivat n condiii ecologice este de cele mai

    multe ori similar cu cel nregistrat la sfritul

    evului mediu, naintea industrializrii). Accesul

    la astfel de produse este limitat prin urmare la

    consumatorii cu venituri peste medie.

    Probabilitatea ca acest tip de agricultur s fie

    viabil n condiiile creterii demografice a

  • 14

    populaiei mondiale este extrem de mic iar

    urmrile cultivrii pe termen lung a plantelor n

    condiii ecologice nu sunt nc bine precizate (o

    urmare ar putea fi de exemplu ca acest tip de

    culturi s constituie situs-uri de refugiu pentru

    populaiile de duntori sau boli, cu efecte

    semnificative asupra biodiversitii

    ecosistemului). Agricultura durabil sau sustenabil este

    acel tip de agricultur care urmrete

    conservarea resurselor mediului la un nivel care

    s permit nepoilor i stranepotilor notri s

    triasc un stil de via similar cu al nostru n

    ceea ce privete utilizarea acelorai resurse.

    Mentaliti de genul dup noi potopul nu sunt

    durabile, excesul de ap utilizat pentru irigarea

    culturilor sau risipa acesteia nu sunt durabile,

    ele punnd n pericol stilul de via al urmailor

    notri. La limit, se poate formaliza noiunea de

    agricultura ecologic ca fiind una dintre

  • 15

    interpretrile excesive ale noiunii de agricultur

    durabil. Agricultura durabil nu omite utilizarea

    tehnologiilor moderne de cultur i protecie a

    plantelor agricole. Dar pune un accent deosebit

    pe utilizarea tehnologiilor adecvate, pe

    eficientizarea cantitilor de aditivi adugate

    astfel nct acestea s aib un impact ct mai

    redus asupra mediului sau chiar s-l protejeze pe

    acesta. Noiunea de tehnologie adecvat are i ea

    un sens mai larg, sintetiznd aspecte sociale,

    ecologice, economice i culturale referitoare la o

    anumit tehnologie. O tehnologie adecvat este o

    tehnologie care este adaptat spaiului pe care

    este ea folosit, astfel c o tehnologie proiectat

    n China poate s nu fie eficient n Romnia. In fine, economia bazat pe cunoatere

    este un principiu fundamental al economiei

    viitorului. Ea este caracterizat prin rapiditatea

    transferului tehnologic de la infrastructura de

    cercetare, dezvoltare i inovare ctre producia de

  • 16

    bunuri i servicii, acest lucru influennd pozitiv

    competitivitatea produselor i gradul de

    satisfacie al consumatorului.

  • 17

    Od corupiei

    Corupia este motorul progresului.

    Corupia este ca un medicament pe care-l iei

    zilnic i care te face s te simi bine. Dac m

    duc la un medic pentru c m doare un picior i

    nu-l mituiesc, plec de acolo cu o durere de inim.

    Dac m duc apoi la cardiolog i nu-l mituiesc

    plec de acolo cu o durere de cap. Dac ma duc la

    neurolog i nu-l cinstesc i pe el mi se face frica.

    Daca ajung la psiholog si nu-i cresc si acestuia

    standardul de viata ma doare sufletul. Astfel,

    ajung la preot care este preferatul meu. El nu ia

    niciodata pentru sine, doar isi opreste putin din

    putinul pe care il dau lui Dumnezeu. Chestia

    asta ma unge la suflet, in sfarsit. Ma duc plin de

    beatitudine la primar, la politist, la functionarul

    public, la profesor. Daca am un dram de noroc

    pot sa ma intalnesc cu un ministru pe care sa-l

    mituiesc preventiv, asa doar ca sa-l tin agatat

    pentru eventualitatea in care apare vreo licitatie

    care ma intereseaza.Mita ne leaga. Mita ne face

  • 18

    un popor de doua ori milenar. Mita ne-a salvat de

    nenorocirea de a fi transformati in pasalac

    turcesc. Mita ne-a dat tuturor case, mita ne-a

    facut oameni mari si mita ne-a crescut copiii

    incepand de la gradinita si pana la cele mai

    ravnite facultati. Mita ne-a facut ochiul bucuros

    pentru victoriile echipei favorite, mita ne-a scris

    articole favorabile si mita ne-a inconjurat

    intodeauna de prieteni gata sa ne curete acolo

    unde nu ne curata nici produsul finit de la Apa

    Nova. Mita e liantul universal, mita a scris

    Abecedarul dupa care am invatat prima litera si

    s-a strecurat in tot felul de cuvinte care dau

    culoare limbii stramosesti. Mitan e un nume

    propriu relativ frecvent la romani. Romanilor le

    place sa o : comit, demit, remit, emit omita.

    Romanii urasc termita, urasc dermita si le place

    ca femeia lor sa fie ermita, iar amanta

    De aceea spun : traiasca mita, cine nu da

    mita, vomita ranchiuna si desnadejde, e un ratat

    social, un amarat pe care va trebui sa-l sustinem

  • 19

    din banii nostri de mita. Mita ne face sa traim

    bine in ciuda statisticilor care ne spun ca traim

    prost. Va trebui sa ridicam un monument de

    dolomita, Doamnei Mita pentru serviciile aduse

    poporului nostru greu incercat. De ce nu a cazut

    comunismul mai repede chiar daca nu aveam ce

    manca ? Pentru ca aveam in schimb bani de

    mita. Bani din care s-a ridicat aristrocratia

    postdecembrista care s-a sinchisit sa ne angajeze

    pentru a ne face pe fiecare dintre noi mici agenti

    propagandistici, mici vectorasi de mita care sa

    disemineze valorile mitei mai departe. Vom trai

    deci inca de doua ori milenar datorita mitei. Vom

    mitui tot : popoare, conjuncturi, Istoria. Si vom

    mitui chiar si Moartea daca nu cumva, dup

    povestea cu Ivan Turbinca, distnsa doamn nu s-

    a lecuit de tot ceea ce miroase, chiar si un pic,

    ruseste.

  • 20

    ncacatranitul se vrea razbunator

    ncctrnitul se vrea rzbuntor, pe

    chipul su astenic nu ade nici un nor, se-

    asmute ctre pres cu glasul tuntor, se ntoarce

    PSD-ul cu faa la popor. A rtcit aiurea prin

    fustele bunicii cluzindu-i drumul ocult doar

    licuricii. i asta fu greeal perfid insinuat din

    vremea-n care nc bunica era fat, pe fusta ei cu

    franjuri nu se vzuse pat i nici minier n poart

    la vreun student s bat. S-a terminat cu lenea

    de lupt a vreunui mo, s-a terminat trdarea pe

    cte-un caltabo a tacticii de lupt, azi ara este

    supt n elementul ei de practici mai perfide, de

    lupta de idei. La Cotroceni n poart berbecul

    acupuncturii adus tocmai din China va desfina

    tiranul i-l va muta la Glina (berbecu

    acupuncturii-i bazat pe meridiane, el a venit de

    acolo ascuns n termopane). Vom ctiga i lupta

    pentru parlamentare, pe lng mici i bere vom

    da i de mncare. Guvernul nostru va ine ns

    post, c ngrarea-n funcii la mase pic prost.

  • 21

    Vom readuce nepoii primarilor la munc,

    deertul despririi-l vom transforma n lunc i

    orice familie de democrai, rnit, pe aceleai

    posturi bune se va gsi unit. Echipele unite prin

    astfel de rudenii vor genera n mase doar liniti i

    smerenii. Poporul nsui privi-va mulumit i la

    Cristoiu noaptea va sfori tihnit. Ciutacu nu va

    spune dect cuvinte bune, consiliind minitrii i

    rudele imune. La ora 5 teve-ul va prezenta doar

    plaiuri pe care cte-o oaie-i uit ale ei baiuri iar

    dup 10 seara i doar pentru aduli vom prezenta

    iubirea la oamenii cei culi. Vom prezenta o dat

    - de dou ori pe an ce a mai gsit Partidul la

    Laura Andrean, cum se depune ponta la

    doamna Daciana i cum se decojete un mr i

    chiar banana.La patru ani odat, cnd o s ne

    voteze, poporul va fi liber s mai evolueze. Vom

    mai mri i pensii, vom crete i salarii, vom

    ajuta dentitii s omoare nite carii, vom da corn

    i lapte i peste clasa apte, vom da i la liceu,

    dei mi-e fric tare de-o anume interpretare (cci

  • 22

    tiii psihanaliza cu cornu i lpticu simbolizeaz

    acuma copilul i tticu).n fine, pentru a nu v

    mai reine cu bunele intenii ce ginga m

    descriu, v spun cu tot elanul de cprior zglobiu:

    Votai-ne i mierea pe voi o s tot curg, cum

    curge peste lume doar slava demiurg. Nu v

    gndii c albine sa-eaz peste voi pentru a-i

    lua din miere n plase napoi, vom da o lege care

    le va veni de hac, albinele din ara nu vor avea

    nici ac, nici pentru mierea noastr vre-un amrt

    de sac.

  • 23

    Sassu si compasu'

    Cercul poate conine compasul creator,

    rotind peste hrtie grafitul fonitor. Aa i TVR-ul

    conine pe unu Sassu ce face pe hrtie ce poate

    i compasu. Numirea lui n funcii audiovizuale

    nu valora pe vremuri nici cteva paralele. Toi

    ateptau s-l vad innd discursuri rare la cte-

    o conferin, la coli i seminare, purtnd ca un

    brelog al funciei renume fr-ai gsi vreun loc.

    Dar vezi ce perfidie, abia nscunat se i trezi-n

    rzboiul preacrud i-nveninat ce multe firi din

    pres rapid a scptat. Pndind la Concuren,

    s vad ce mai spune Ciutacu-n al su show

    lipsit de vreun renume, fu torpilat din vise de-un

    aspru telefon, Rodica de la tire-l fcea pe Reme

    om. Apoi pe rnd sunar i de pe la partide, din

    Parlament srir pe el zeci de omide, de la

    Guvern minitrii pornir s-l salute cu-ndemnuri

    din acela ce se-prezint mute. Din pres

    aprtorii titratei inocene srir ctre dnsul

  • 24

    rostind impertinene. Candidul nostru Sassu

    atta atepta, avea recunotina acuma cui o da.

    Se apuc s scrie i toat competena i-o puse

    pe-o hrtie care friza decena. Se interzice acuma

    oriice fel de tire ce poate s scoat Guvernul

    din fire, se impune n toate acuma un minim de

    decen i fr a fi prozaici i-un minim de

    pruden. Rodica s-i prezinte un gram din

    mintea crea n faa unor oameni cu voturi la

    musta. S judece aceia dac a fost chiar bine

    s dea pe post caseta, s ias de pe ine i s

    arate lumii c tocmai cei ce dau, o finanare

    dou, sunt tot cei ce i iau. S se arate clar c

    ma-n sac nu-i prob atta timp ct ma nu

    este validat de cineva n rob. Din staff-ul cela

    care se face vinovat de toat tevatura s nu fie

    iertat nici cei ce din greal n treab s-au bgat.

    S vin Mdlina i cu profesionism s bage-n

    monitoare doar purul jurnalism. S nu mai prind

    pe vreunul c face altfel de joc c-l readuc la

    crm pe marele oloc. i dac vd vreo tire

  • 25

    cntndu-l pe Bsescu il vei avea drept mentor

    pe domnul Melinescu. Aceast adiere plcut de

    schimbare ddu ap la moar i notei la purtare.

    Zamfir, acreditatul n sfere tricene simi clar

    adierea i se umfla n pene. Mndru c

    ateptarea nu fu chiar gratuit dar ofticat pe sine

    de ce putu s-nghit i dornic de revan trecu

    rapid la man. E drept c tot contextul n pnze

    i-a suflat i avanpremier lui Bute a creat. n

    vremea asta Radu, un tip cam imposibil i

    cioprete stilul aa cum crocodilul i cioprea

    pe vremuri pe cei ce treceau Nilul. Pe scurt, o

    banc sponsorizeaz un pom ce va primi la baz

    i cine dar i om. Lui Radu nu-i convine ca

    numele acela s-apar pe ecran, c e publicitate i

    jurnalism cam van. Zamfir se enerveaz el fiind

    deja frustrat i-i trage o direct de aproape-l las

    lat. Lui Sassu nu-i convine ce s-a ntmplat i

    prin urmare Radu va fi pe loc mutat. Dar pn

    atunci la Ziua, sa sune chiar Zamfir s-i scrie un

    articol cu iz de trandafir. S scrie clar acolo c

  • 26

    Radu a fost lovit cnd din mbriarea-i Zamfir

    s-a tot smucit.Acuma ghicitoare. Ce banc este

    oare? O fi fost banca aceea ce vrea s te nsori la

    cate-un pui de fat de vrei s-i cumperi flori sau

    care te pndete pe la vreun bar anume s-i

    calmeze iubita cnd dnsa face spume, o fi banca

    aceea cu purcelui zglobii care pe rt se ndop

    cu monezii argintii i excret dup o vreme

    numai economii sau banca aia care piticii din

    grdin-i fac sftoi i suavi ca doza de morfin

    la care ajungi la urm cnd prea pe bune-i crezi

    i-n toate ale lumii cotloane-ncepi s-i vezi sau

    poate banca aia ce pe Napoleon din prea mic de

    statur l-a mpins ctre neon, sau poate banca

    aia de tot trimite zni cnd tu atepi rspunsuri

    de zeci de sptmni ?

  • 27

    De inima stangace

    Clcai pe cte-o roz din toate trei ce-aveai

    si peste buze limba cu tandru gand treceai.

    Preai ntunecat de-un vis ce te rodea, sorbeai

    ngndurat din ceai i din peltea, apoi ineai

    discursuri cu patos i ndemn de se fereau i

    carii de limba ta de lemn. Nu prea le aveai cu

    treaba prin curte, nu tiai s speli o ruf dou i

    te mpiedicai de oriice crengu n cale o

    prindeai. Nu-i prea placea bunica i o priveai

    buimac cnd te fcea in public energic,

    prostnac. Tu cretinete-n tine mai tare te-

    nchideai i de nepoii dnsei acerb te-nconjurai.

    Din trandafirii curii ce i-ai propus s tai tu i-ai

    fcut podoabe i-un plin de epe strai. Nu ai tiat

    nici unul cu gnd s-i arunci, chiar ai purces

    degrab ca s-i cultivi prin lunci adic n judee

    mai bine ndoctrinate n care-i o onoare s ai

    multe pcate.

    Si i tineai tot prul prins ntr-o agraf i

    nu ieeai n public fr s faci o gaf. Misterul

  • 28

    tu pesemne c numai tu-l tiai cci inima-n

    stnga-n realitate aveai. Poate c doar Oprescu

    mai bnuia ceva pe vreme-n care nc, pe la

    spital trecea. Dar de atunci probabil c tot

    blocndu-i treapta s-a lmurit i dnsul c

    inima-i n dreapta.

    M tulbur secretul i tot cznesc n stele

    sa aflu cam ce treab ai cu Polichinele.

  • 29

    Publicituri

    Vom vorbi de reclame i alte chestii tmpe

    ce la teveu n fa pot s ni se-ntmple.In prima

    scen-un mndru, un chipe indigen, aluneca pe

    strad ca Mo Crcin sub ren. O domnioar

    blond-l scoal cu portiera ( o blond din aceea

    ce fr nici un mas i-ar pune jartiera la gt, de-i

    picur din nas). Chipeul nostru fante se clatin

    n mers i de dureri se strmb din ce n ce mai

    des, se contorsioneaz i se schimonosete ca

    dup rea fiertur sau la dentist sub clete.

    Acuma s vezi faz. Cic mergea spre-o

    tip care le avea cu voodoo (putea s- fi fost

    soa, da nu-i arat nudu). i tipa cu-o ppu

    l chinuia pe fante cum chinuie nepotul politic, o

    mtu. Ba-i ndoia piciorul, ba i fora o mn

    pn ajungea srmanul s mearg ntr-o rn.El

    se-apra de toate frcndu-se mai des cu-un soi

    de alifie cam, cam cum freci un ness. i gelul

    sta magic de toate-l proteja, i da puteri sporite,

    spre ea nainta. Gelului acela i zice Ketonal i

  • 30

    rima cea mai dreapt este de gel anal. C tot

    gndind acuma la aerele ei eu cred ca tipu acela

    o sa devin gay.

    Apoi s vezi la pensii.Cic-i posibil chiar ca

    eul tu de mine s-i fac astzi dar. S vin s-

    i arate ce scaun cu rotile o s posezi tu mine

    chiar fr s ai pile. i ce baston din aur va ine

    vrsta ta n vremea aceea-n care nu te va ine ea.

    Ce cadru ai s-i cumperi i cum ai s-o zbugheti

    cnd tu vrei vrea prin lume s mai cltoreti. C

    boala ta e scump, alta nici n-o s ai i o s-o

    provoci plimbnd-o prin lumea-n care stai.

    Efectele intrrii legii n vigoare se pare c-n

    viitoruri a cam creat stupoare. Se nmulesc

    clienii ce se trezesc la ui cu tot felul de babe,

    bunici i chiar mtui. i toi i dau suflarea n

    prag la dumnealor zicnd c btrneea le fu

    ceva uor. C pensia aleas, nu se putea mai

    bun c i-au permis cu ea s mearg i pe lun.

    Doar eul meu se pare c nu-i gsi trusou c mi-

    a trimis prin una, misiv: eti un bou.Eu cred

  • 31

    c Rduleasca mbtrnete-n clip ca s ne-

    accentueze complexul lui Oedip. Discursul ei nu-

    i fin, dar clipul pare mna surpriznei Marin.

    Parc i vd momentul cnd n emisiune cu

    vocea cea mai snoab, zna Marin i spune:

    Surpriz Mihaela! Acuma chiar eti bab. i vei

    rmne aa. C am vorbit cu iri, o pensie s-i

    dea.

  • 32

    Zna i Jupna fac praf sptmna

    Mihael drag cartea mea gseasc-mi-te-n

    pace c i-am trimis i eu ceva, s-mi zici dac

    nu-i place. i scriu eu totui ca s-i spun c ne

    unete mila i a trecut aproape un an de cnd

    comun ne e tefan i-s mndr ca zambila. S

    tii c n-am putut s beau din sticla mea de

    Panciu cnd am vzut ct te czneai pentru

    Liana Stanciu. i am pornit i eu s strng un

    ban, doi bani grmad dar nu tiam atuncea eu

    ct eti de revanard. Nu vreau din merite s-i

    iau, am merite destule i tiu n banca mea s

    stau nu ca-alte nestule. Eu nu accept s m

    refuzi, fac public tot scandalu cum toac

    viermele la duzi i voi toca semnalul. Te lauzi c-

    ntro zi ai strns ct alii-n apte zile, las c te

    tiu ce marf eti i c ai pus trei kile. La Robert

    tu vei regreta infama mrvie i toat lumea va

    afla ce ai in scfrlie. Vai, cte pensii au donat

    admiratorii mei i tu cu scrb ai refuzat a

  • 33

    muncii lor, lei grei. Ca tu-n reclame cnd apari

    mbtrnind discret se vede clar ca pentru bani-i

    ari acest secret. Eu la ampon cnd m-am

    splat pe cap i nc-n public cu pasiune m-am

    frecat i mi-a plcut i n-a contat dect fiorul

    ludic. Chiar i pate-ul ce-l prezint nu-i dect

    pasiune c de al poftelor tremol fcui i tensiune.

    Aa c las-i casieria deschis doar o clip, s

    bag i eu n ea ceva, nu refuza n prip. Ce dac

    banii toi s-au strns i mndr-i lumea toat ?

    S strngem drag dublul lor, l-mai operm o

    dat!

  • 34

    Nesimtirea liberala la episodul 2

    Aflu de pe fluxul Newsin ca liberalii

    hunedoreni au sarbatorit astazi ziua caltabosului

    si a tuicii. Inteleg ca nesimtrea devenita politica

    de partid inca de la evenimentul de duminica

    trecuta de la Moghioros s-a externalizat la nivelul

    intregii tari.Le mai dedic odata cantarea menita

    sa-i salveze de propria lor nesimtire:

    Cica liberalii la piaa Moghioro, fcur o

    orgie cu niscai trie i chiar cu caltabo. Ideea mi

    se pare venit de la staff cu logic deart i

    bunul sim cam praf. Chelul la cap i duce

    falangele cu pur melancolie-n glas iar tirbul

    drept la gur s-ascund ce-a rmas. La

    spnzurat n cas s te apuci s spui ce bun e

    textila pe gt cnd tu i-o pui, ce bun era

    spunul pe numele lui Cheia c-i proteja de

    boal i boarfa i femeia? Penibil micare i

    lips de respect c ne-ai nfipt sgeata att de-

    adnc n piept. Poate c mita Reme nu vi se

  • 35

    pare rea i v gndii acuma c oricine-n ar ia.

    Gndii-v c Geoan stul de ghinioane s-ar

    apuca s-npart prin lume termopane, c

    Bunicua noastr venind pe la ora s-ar apuca

    s-mpart epcute cu lmpa, Bsescu nvrtind

    o floare de cicoare s-ar apuca la lume s dea

    nite vapoare.

    Mai bine sunai goarna i strngei-i pe toi

    c printre voi se ascund i civa idioi. Pe

    domnioara Tua punei s in ua. i-n camera

    aceea n care suntei toi, planificai un test ca

    s-i gsii pe hoi. Triceanu se urc pe lustr i

    de-acolo va arunca lumin ca altdat Apolo. Din

    cnd n cnd va scoate dintr-un co i va arta la

    lume un mndru caltabo. Atunci Diana draga

    lumina o va stinge i ce lucete-n noapte cu aprig

    ochi distinge. Pe liberalii aceia a cror ochi

    sclipesc de poft i de rvn la daru mprtesc

    pe loc s-i dai afar chiar de rmnei singuri i

    v implor o ar ca s o conducei iar.

  • 36

    Atta timp ct testul acesta nu-l pornii cu alte

    mndre gafe n balt o s izbii.

    i inei minte asta: poporul n-are sex, c stai la al cu curu sau faa-i e totuna, cnd merge la votare el fute-ntodeauna.

  • 37

    Pestele din cizma si filozofia aruncarii cu banul

    Un magistrat din Statele Unite ale Americii

    si-a pierdut slujba dupa ce a decis custodia unui

    copil aruncand cu banul.

    Daca acest lucru s-ar fi ntmplat n umila

    noastr republic semiparlamentar cazul ar fi

    strnit chiar admiraie. ntr-un sistem juridic n

    care doar infractorii dau cu banul, a lsa ceva n

    voia sorii, a lsa destinul s judece, ar fi fost un

    lucru ludabil

    S-ar fi fcut emisiuni cu sondaje de 1,19

    euro despre calitatea monezii, despre densitatea

    aerului i fora degetului care a zvrlit-o, despre

    ascuiul muchiei, despre ridurile n form de

    arpe trasate de BNR pe muchie, tocmai pentru a

    sublinia unitatea etimologic dintre funcia sinus

    care are form de arpe i cuvntul englezesc sin care desemneaz pcatul, despre mecanismele

    psihanalitice care au fcut judectorul s aleag

    moneda, despre unde e moneda ? , despre

  • 38

    karm, clarviziune, transcedentalismul anilor 80,

    despre justiia oamenilor ca receptacul a justiiei

    divine etc.

    Ne-am fi mprit n dou tabere, am fi

    fcut referendum, am fi schimbat sistemul de vot

    pentru a permite justiiei divine s se manifeste

    plenar n urn, unii parlamentari n-ar mai fi

    votat cu aspirin ci cu monezi.

    Am fi devenit brusc fanatici mnuitori ai I

    Ching-ului, am fi vorbit n perle i am fi umblat

    ntodauna dup noi cu un alai de scribi pentru a

    ne nira pe hrtie fiecare cuvnt care scap

    subtilei mori cu circumvoluiuni care macin

    ntre urechile noastre, variabilele perfide ale

    realitii.

    L-am fi salvat pe Mailat. Am fi dat cu banul

    i ar fi czut faa care trebuie. Dac un igan se

    cheam Romulus i e aproape slbatic, destinul

    a vrut s ajung acolo unde cu milenii nainte un

    alt Romulus sugea de la lupoaic ntr-o pdure.

    i ce dac a ucis? Ce treab avem noi, dac

  • 39

    moneda graierii divine l-a ispit de gratii ?

    Italienii nu ne mai vor ? Treaba lor. Dac ei nu

    ne vor noi i vrem ! Hoardele de nomazi sunt o

    rzbunare pentru faptele strmoilor lor de acum

    2100 de ani. Ce nou ne-a czut bine cnd ei au

    venit aici i l-au alergat pe Decebal prin muni ?

    Cnd au vrut s o violeze pe Dochia ? Dochia e

    Giovana noastr ! Ei cu Traian atunci, noi cu

    Traian acum.

    Istoria nu se scrie niciodat ntr-un singur

    sens (cu excepia istoriei noastre cu ruii),

    evenimentele mari creaz ecouri mici peste

    secole. Le-a convenit cnd ne-am vndut pe

    nimic i le-am construit drumuri, case, orae. Le-

    a convenit cnd le-am bucurat ochiul cu sportivii

    notri. Cnd am cumprat aproape jumtate din

    utilajele pe care le folosim n industria alimentar

    de la ei. Pi atunci, orice plcere cu a ei durere,

    frate.

    S dea cu banul i s rezolve problema. S

    le spun politicienilor romni s tac pentru c

  • 40

    moneda e n aer i trebuie s cad. S le spun

    s tac pentru c precurvesc limba romn cu

    idei stupide. Cum s trimii m iganul n Egipt?

    Pi ce, iganul e fecioara Maria? Sau ai nvat

    despre faraoni i psihanaliza i-a fcut vre-o

    glum?

    Judectorul american trebuie angajat la

    noi. Trebuie desfinat tot sistemul juridic.

    Trebuie ca ministrelul justiiei s-i gseasc alt

    loc, trebuie ca procurorii i avocaii s dispar.

    S mergem la judectorie i acolo s ne atepte

    un nene n rob care s ne ntrebe : cu ce

    moned vrei s judecm astzi? sau pe ce

    batem moned astzi?

    Astfel lucrurile s-ar rezolva iar metafora

    relaiilor dintre Italia i Romnia ar putea fi

    reprezentat printr-o simpl caricatur: o ar n

    form de pete este purtat de Europa spre

    culmile abundenei, ntr-o cizm.

  • 41

    Rimele lui Cioroianu la picioarele Sfinxului

    Iubita mea cnd tocmai ne iubeam uitnd

    prin vis de-a noastr Romnie simi-i cum ne

    lovete surd prin geam o cioar liberat din

    sclavie. i tulburat de-al vrajei mele sfinx, trezit

    buimac la umbra Piramidei, am hotrt s-i

    scriu cu al meu pix un vers ca regele,

    Semiramidei.

    Aicea n deert s cumprm un spaiu

    vast, cum ara noastr n-are i tot aici cu spor s

    deportm ntreaga Romnie infractoare.

    La faraoni s se ntoarc faraonii, necultivai i

    pui pe tlhrii s lase Europa linitit i

    absorbit doar de bucurii. Iar, Dumnezeu n

    buntatea lui i va hrni cu man chiar din zori

    i pe deasupra vor zbura cocori, purtnd copiii

    lor din flori.

    i n deert nu vor gsi toiege cu care s

    despice marea s se-ntoarc i vor domni peste

  • 42

    nisip n lege, cum stpnete apa haina ud

    leoarc.

    Nu vor putea s fure vreo poet, s vnd unei

    babe o mochet, nu vor avea Obor i nici omor,

    cui s-i mai dea n veacul urmtor.

    i uite aa iubito vom scpa de jalnica imagine

    de ar, un brand strlucitor va lumina, poporul

    romnesc n lume iar. i chiar i-atunci cnd

    vreun romn sadea va nclca a firii noastre legi,

    cu dragoste de ar-l vom ierta, tiind c iganii

    toi sunt tot pribegi.

    Iar Roma va fi pentru mine aceiai

    anagram a lui Amor, vacanele n care sunt cu

    tine, turbate nu vor fi de vreun omor. La temelia

    marilor coloane vom mpleti trei kilometri de

    baloane i-n vrfuri va veghea european, amorul

    nostru, chiar Traian.

  • 43

    Ziua mondiala a closetelor publice

    ntr-o atmosfer de linite sufletasc i

    inspirat melancolie Lumea srbtorete astzi

    ziua closetelor publice. Cea mai mare problem a

    civilizaiei umane a fost nc de la nceputurile

    sale rahatul. Dac n miticul veac de aur, eroii

    puteau s vneze linitii prin pdure fr riscul

    de a clca pe fructele fiziologiei semenilor, n

    lumea de astzi metabolismul civilizaiei este un

    domeniu pentru care au fost create faculti,

    sisteme de management i amenzi. Nu se pune

    problema s mai zburdai prin tufiurile ecologice

    dup nimfe fr s ieii de acolo total impur,

    marcai de misterele digestiei celuilalt. Producem

    din ce n ce mai mult rahat i avem nevoie de tot

    mai multe locuri publice unde s ne desctum

    intimitile. Mncm din ce n ce mai mult n

    public i petrecem din ce n ce mai mult timp n

    mediul social. Este nevoie de industrii ntregi

    care s recupereze urmele noastre i s le

  • 44

    ntoarc n natura binecuvntat care ne

    hrnete. Toaleta a devenit o art care exprim

    starea de spirit, frustrarea i sperana noastr.

    Pisoarele au form de buze, budele devin guri

    care ateapt hulpave darul nostrul ctre natur.

    A trage apa este un stil de via insernd

    psihanalitic n limbajul cotidian dorul de duc,

    nepsarea, cheful de ne lua lumea n cap. Facem

    pipi uitndu-ne la reclame, dive inaccesibile ne

    privesc din perei uretra iar plescitul urinii se

    insereaz subliminal n reclame amintind de

    exemplu, de bere.

    Era nevoie de o zi mondial a toaletelor,

    aa cum este nevoie de o zi modial i pentru

    celelalte simboluri ale necesitilor noastre : Ziua

    Buctriei i Ziua Dormitorului.

    Era nevoie s nu se lucreze azi. Era nevoie

    s se stea acas, unde de voie sau nevoie, trebuia

    s ne facem nevoile linitii pentru a da un rgaz

    closetelor publice s se odihneasc mcar odat

    pe an.

  • 45

    Motive pentru care iubesc Romania

    Iubesc cu zorzoane i temenele partidul

    boem al culturilor noastre de pruni ce se viseaz

    palinc, iubesc porcii n destinul lor de caltabo

    politic i licitaiile trucate pentru maini

    puternice. Iubesc gratia cu care Diana baga

    capul in nisipul fraged al realitatii, alungand din

    memoria ei de elefant gafele piigiate ale lui

    Chiuariu, ciorovielile ieftine ale lui Cioroianu cu

    faraonii Egiptului i modul grobian cu care

    Olteanu sufl n relaiile diplomatice ale

    Romniei vntul corupiei lui Taubman.

    Iubesc arta de a numra stelele de pe

    steagul UE a lui Adomniei, iubesc

    suburbanismul lui Orban i talentul lui de a

    cnta la igar Sonata nebuniei lui Bsescu.

    Iubesc maina care merge cu etanol i care

    a costat 35 000 de euro a ministrului mediului,

    pe motive total nefireti de nepoluare. Iubesc

    cnd l aud pe Triceanu vorbind de Bsescu i

    invers.

  • 46

    Iubesc blogreala lui Iliescu i frustrrile

    virtuale ale lui Nstase cu tot jegul lor social

    democrat de pe ele.

    Iubesc postrile rare ale lui Geoan,

    incursiunile lui n natalitatea lui Hitler,

    vanghelismul de catifea al partidului pe care-l

    conduce. Iubesc crnaii de Plecoi, rzboiul

    traian pentru Elena i genialitile mediocre ale

    sunetitilor de la Antena 3 care sintetizeaz cu

    arogan chinul fixist al vorbrelelor ciudacice.

    Il iubesc pe Dianu care vrea s plece din

    ara asta i a gsit pentru fuga lui din teoriile

    tranziiei cea mai bun cale. O iubesc pe Renate

    Weber i tiu c pleac ntr-un loc unde chipul

    lui Chiuariu nu a va ajunge niciodat.

    Il iubesc pe Ghie i memoriile sale cu

    Securitatea, precurvismul rafinat al acestor

    memorii, kama sutrismul politic pe care-l

    practic, oraiile lui excitante, pertinena tehnicii,

    lungimea caracterului i grosimea logicii.

  • 47

    Iubesc perfeciunea chirurgical a

    managementului lui Oprescu, faadele fade ale

    blocurilor din Rahova, inscripiile de pe cmile

    lui Vanghelie, muzica cult i mult pe care o

    ascult, existenialismul vorbirii sale, culoarea

    lui emailat.

    Iubesc refugiul lui Nicolescu n sntate,

    pertinena cu care ne taxeaz boala i modul

    autentic liberal prin care ne exorcizeaz de vicii,

    prin bani.

    Iubesc motociclismul care a invadat strzile

    umplnd Romnia de donatori de organe pe dou

    roi.

    Iubesc viitoarele statui ale lui Triceanu

    pe motociclet, stnd pe o roat de 20%, semn c

    acesta a sfrit cu minile pe coarnele puterii,

    scond un zgomot asurzitor de tob spart.

    Iubesc ciocnirea lui cu un Ford i venirea celor

    de la Ford la Craiova. Iubesc cderea leului,

    galopantul dans mortuar al inflaiei, creterea

  • 48

    pensiilor cu 100% i apriga lupt a guvernului

    pentru cei 50 de lei n plus la salariul minim.

    Iubesc mirosul polimerilor lui Patriciu din

    asfalt, graia cu care sponsorizeaz i PSD-ul i

    PNL-ul nfrind cu sngele economiei dou

    realiti paralele. O realitate care lupt mpotriva

    ntinrii idealurilor comunismului i una care

    lupt pentru ntinarea urmailor liberalilor

    interbelici, care se roag pe la ui cu mnere

    mnjite de caltabo s le fie restituite

    proprietile.

    Iubesc democraia noastr original, iubesc

    judectorii din curte care l-au fcut pe Nstase

    demnitar pentru toat viaa lui de armaghedonist

    procuroric, care l-au extras pe Iliescu dintre

    mineriade i care-i permit lui Vadim s umple de

    flegme albastre-galben-roii cotidianul sordid al

    vieii noastre cu politicienii.

    Iubesc ara creia nu-i pot spune adio, ci

    doar un simplu pa cnd m duc la culcare.

    Sunt mndru c sunt romn, adic : iliescian,

  • 49

    sechelarian, bivolarian, nstasian, orbanian,

    vanghelian, hrebenciucian, cozmncian,

    voiculescian, vadimian i cine tie cte alte sute

    de alte dimensiuni care mai definesc.

  • 50

    Reveniri din reverii

    Sptmna trecut am fost plecat la

    Londra unde am avut drept misiune secret

    demitizarea Perfidului Albion. Numit aa de

    francezi pentru c stncile de la Dover (principala

    poart de intrare n Anglia dinspre Frana) aveau

    culoarea arielului persilat, Albionul nu mi s-a

    prut chiar aa de perfid, poate chiar mi s-a

    prut naiv i diafan, bolnav de o inocen palid

    de care au profitat o mulime de piei galbene,

    negre i tuciurii.

    Am pierdut, ca s fac o parantez care s

    adnceasc misterul acestei poveti, demisia lui

    Cioroianu taman cnd s-i fac i eu un OK

    reginei i s o pipi cu curiozitate pe Diana de la

    Madam Tussauds. Londra este un ora de

    admirat, curat i splat de ploi salubrizatoare tot

    timpul. Oamenii sunt politicoi indiferent de

    naionalitatea lor, nu fumeaz pe strzi, nu

    vorbesc la telefonul mobil, citesc i dorm pe rupte

    n metrou. Nu te mping cu furie cnd se grbesc,

  • 51

    i cer scuze chiar dac nu te ating dar simt c i-

    au invadat, din greeal, spaiul intim. Se

    mbrac urt, sunt uri i au femei diforme,

    masculinizate. Nu au acel arm adolescentin al

    romncelor, nu au acel sim estetic pe care-l vezi

    la fetele noastre. Au un stil neglijent pe care-l

    afieaz n spaiul sistematizat i salubru al

    oraului lor. La noi e cam invers, ne place s ne

    mbrcm bine printre gunoaie, bli i rahat de

    cine.

    Londra nu are frumuseea arhitectural i

    delicateea Vienei. Dar are farmecul ei cosmopolit

    i catedrala St. Paul, o construcie care-i taie

    respiraia, creia simi nevoia s-i dai cte un

    ocol, care are aceiai valoare ct un curs de

    arhitectur.

    Londra are Roata Mileniului, un cerc al

    prostului gust, care te nvrte pe deasupra

    Tamisei pentru a putea admira de sus ceea ce nu

    ai putut admira de jos. Are Westminster Abbey i

    Houses of Parliament cu Big Ben-ul ei superb.

  • 52

    Are Terminalul 5 de la Heatrow, un fel de

    triunghi al Bermudelor unde nite spiridui

    asiatici cu nfram i turban i controleaz

    paaportul i-i fac pierdute bagajele. Terminalul

    5 este o hal imens cu tavanul n forma unei

    ecuaii difereniale despre zbor, cu mai multe

    nivele cptuite cu sticl i gresie rece. Restul

    sunt piloni i coarde de oel, din acelea pe care

    Saligny i le-ar fi nsuit pentru o construcie

    imaginar. La Cafenelele Nero ai internet gratuit

    i dincolo de fereastr, la nici 50 de metri, poi

    admira avioanele A 319 de la British Airways

    cum decoleaz, vorba reclamei ntrecute de

    realitate, spre biroul cuiva.

    Cazarea este foarte scump, transportul

    este foarte scump, intrrile la muzee sunt

    scumpe. Mncatul n ora nu e recomandat dect

    dac eti invitat de cineva, pe banii lui. Poi

    mnca linitit din supermarket-uri, mai linitit

    chiar dect la noi, pentru c mncarea i

  • 53

    butura pe care o gseti acolo este mai ieftin

    (dect pe plaiul mioritic).

    Poi s te i mbraci de la Londra. Nu de pe

    Oxford Street (poate doar dac prinzi nite

    reduceri) unde oricum ceea ce gseti nu se va

    potrivi gusturilor tale : tot felul de nflorituri

    iptoare i haine mototolite.

    Poi s te duci s vizitezi Turnul Londrei cu

    zidurile sale reci unde au murit regi, regine,

    prini i alte fiine pentru care politica a fost o

    nuc prea tare. Poi s-i iei i aparatul foto cu

    tine pentru a surpinde o ectoplasm fcnd sex

    cu o raz de soare printre firide. Vei avea

    marketing-ul asigurat la Otevescu, Naionalescu

    i (de ce nu ?) la Beunutevescu sau Naulescu..

    O sa v art curnd i nite poze, poate

    dup ce m lmuresc n ce an suntem, dac nu

    cumva stewardesa de la B.A. nu mi-a pus ceva n

    wiskey sau dac nu cumva pilotul a condus prea

    repede, ca Superman n jurul pmntului, i ne-

    au aterizat cu opt ani n urm, prin 2000. PDSR-

  • 54

    ul s-a lipit tandru de PUR, mngindu-i antena

    1. Toat lumea vorbete despre cinii comunitari,

    ca pe vremea n care Brigitte Bardot cauta un

    copac prin Cimigiu, s fac un pipi n ciuda

    hingherului Bsescu. Nstase se pregtete de

    guvernare mai puin tuciuriu ca oricnd, iar

    Iliescu se bucur de grdina lui de 1000 de euro

    pe lun, ca pe vremea n care compara mgarii

    cu ziaritii, jignindu-i.

    In fata avem trecutul glorios, in spate

    viitorul isi ascute coltii

    Prezentul sta latit pe suprafata boltii

    Privind nerusinat sub fusta sortii...

  • 55

    Coborand din filme

    Un prieten mi-a trimis o leap despre

    filmele care ne-au schimbat viaa, cu indicaia

    clar i de bun sim de a nu pica n tot felul de

    idiosincrazii tipice societii de consum.

    M gndesc de dou zile la treaba asta i-

    mi dau seama c toate filmele pe care le-am

    vzut nu mi-au schimbat viaa. Unele erau s

    mi-o schimbe, aa cum a fost filmul lipidic de la

    examenul de chimie coloidal, film pe care nu am

    putut s-l critic atunci pentru c nu-l vzusem.

    Am criticat filmul bacterian la un examen de

    microbiologie cu un dezinfectant notoriu, dar nici

    asta nu mi-a schimbat viaa. Am alunecat pe o

    pelicul de ap, ntr-un bar dintr-o cas veche

    din Bucureti i m-am dus pn jos de tot fr

    s-mi rup nimic care s-mi schimbe viaa. La

    servici m uit la filme i iau decizii. Filmele sunt

    nite vscozigrame, adic arat variaia

  • 56

    vscozitii n timp, pentru un produs supus

    unui anumit tip de stres mecanic. Ca i cele de

    pe peliculele reale, unde personajele i schimb

    consistena, starea, n funcie de stresuri clare

    sau mai subtile. Dar nici acestea nu mi-au

    schimbat viaa.

    Am vzut filme care m-au cutremurat, care

    m-au micat profund, ca ntr-o tranziie

    electronic n care se nate un foton. Am fost

    luminat de filme, am fost ntristat de ele,

    indispus, stresat, nmrmurit. Dar nu mi-au

    schimbat viaa.

    Mi-a plcut Isus copil, dintr-un film italian,

    poate de Zefirelli, prin metafora unui escroc pe

    care-l salva mereu i printr-un dialog n care-i

    spunea acestuia :

    Eu sunt unul, tu esti unul, Dumnezeu e

    unul. Restul ce conteaz ?

  • 57

    Spume i sperm.Onanitii lui Tuc sau

    monologurile aviatorului despre marinari

    Tuc a scris cu spume i sperm un articol

    despre bloggeri. Dac este s dm crezare

    teoriilor care spun c-n infernul limbajului se

    ascunde infernul minii, articolul lui Tuc

    vorbete despre angoasele latente ale liceeanului

    din Caracal. E jenant atunci cnd se ntmpl ca

    din pana unui jurnalist s ias mizerii pe care

    pn i gura unei ignci de la Obor ar ncerca s

    i le rein. Conform construciei logice a

    editorialului eu sunt un violator cutat de poliie

    pentru fapte de natur sexual svrite repetat,

    cu tot felul de domnioare i domniori, cocote,

    curve, actrie, vnztoare, educatoare, taxatoare

    i controloare. Pentru c Tuc este sclavul

    modelului operativ al sectoristului comunist, care

    dup ce i s-a raportat o crim l trimite la

    judector pe primul ins la care gsete un cuit.

    Tuc nu nelege c ntre a avea instrumentul i

    a face crima este o distan ct o mie de mii de

  • 58

    alte fapte. Faptul c brbaii au penis nu i

    transform automat n violatori sau onaniti.

    Apoi, n blogosfer ntlnim o mulime de fete,

    despre care, cel puin din manualui de biologie

    din clasa a VI-a, domnul Tuc ar fi trebuit s tie

    c nu au penis. n blogosfer sunt o mulime de

    oameni politici despre care tim cu certitudine c

    nu au penis i nu au cum s fie onaniti. Unora

    dintre ei, jurnalitii din trustul pe care domnul

    Tuc l reprezint, le fac n fiecare sear cte o

    felaie de rmn i regizorii de firme porno cu

    gura cscat (Doamne ferete).

    Domnul Tuc nu poate nelege c presa

    scris i cea electronic sunt dou lumi diferite,

    dou medii separate. Nu nelege c trecerea

    dintr-o lume n alta este ca un fel de moarte; nu

    poi lua cu tine tot ce ai avut acolo.

    Aviatorii poate c rd de marinari cnd i

    privesc din nlimi i poate c-i bnuiesc chiar

    de onanism pe parcursul lungilor cltorii pe

    mare. Marinarul nu are o stewardes pe care s

  • 59

    sar cum ncepe s-i vibreze flapsurile. i poate

    c recurge la practici piatagoreice din care sunt

    sigur c domnul Tuc nu o mai practic dect pe

    cea referitoare la triunghiul dreptunghic. Dar

    asta nu-i otrvete munca i nu-i rpete

    utilitatea, nu-l desfineaz. Pur i simplu,

    marinarul are utilitatea lui, ntr-o dimensiune pe

    care aviatorul nu o nelege. Ce ar fi lumea fr

    vapoare?

    Privind limbajul lui Tuc am senzaia c

    acestuia a nceput s-i curg penia. A nceput s

    dea primele mari rateuri ale vieii lui, simte n

    spate rsuflarea fierbinte a lui Ciutacu i

    junduiete cu nesa la acelai gen de publicitate.

    l complexeaz totul, nu mai are subiecte despre

    care s scrie sau cele despre care scrie rmn

    rigide, fr ecou. Nu are lichelismul lui Cristoiu

    i nu se vede plonjnd cu Gdea i Stan n

    fecalele analismului politic de curte? Caut o

    ieire elegant din anonimatul nefericit al

    propriei inteligene profesionale? Nu se tie. Dar

  • 60

    privind limbajul pe care l-a folosit n editorialul

    despre bloggeri, am senzaia c a nceput s-i

    curg penia.

  • 61

    Despre natura umana a martienilor si despre natura martiana a oamenilor din Parlamentul

    Romaniei

    Dupa ce insusi Papa a vizitat NASA si l-a

    urecheat dogmatic pe astronomul sau pentru

    naivitatea de a ironiza teoriile lui Flamarion,

    vestile bune de pe Marte au inceput sa curga

    intr-un ritm care pentru astrobiologii secolului

    trecut ar fi fost chiar mai spectaculos decat

    Razboiul Rece. Biserica Catolica este de acord cu

    faptul ca in Univers exista lumi pe care locuitorii

    nu au cunoscut pacatul originar. Nu vreau sa

    aprofundam chestiunea pacatului originar in

    sensul definirii notiunii respective pentru o alta

    lume. Poate cei de la NASA i-au aratat Papei o

    lume fara serpi, fara mere sau fara Eve, ca sa

    postulez o scala de la indiferenta catre nasol de

    tot. Nu se stie. Cert este ca un robotel cu reflexe

    aproape japoneze a fotografiat pe Marte niste

  • 62

    gheata. Chestiunea ghetii de pe Marte era o

    problema transata stiintific doar pe baza unor

    dovezi circumstantiale. Nu exista ceva creat pe

    Pamant care sa fi ajuns acolo si sa fi prelevat

    niste probe, sa fi facut o poza si sa spuna: "Iata

    gheata" cu tonalitatea abraziva cu care exegetii

    Bibliei rostesc: "Iata omul". Dupa ce gheata a fost

    pusa la locul ei in constiinta noastra, urmatorul

    pas a fost ca niste chimisti sa afirme ca solul

    martian este capabil sa asigure resursele

    nutritive necesare pentru cultivarea fasolei. Deci

    Marte, ar putea sa devina un fel de zona cosmica

    din care Ontanu sa dea de mancare la saraci de

    ziua Nationala, celebra fasole cu carnati de la

    Obor. Chimisti fiind, specialistii NASA s-au cam

    hazardat din perspectiva agrotehinca, dar cine

    stie, poate ca cei de la NASA stiu mai multe

    despre agronomia pe Marte decat agronomii

    nostri chimie pe Pamant. Blandetea solului

    martian cu soiurile speciei Phaseolus vulgaris

    poate raspunde din perspectiva metafizica la o

  • 63

    alta dilema a stiintei despre Marte: cantitatea

    relativ constanta a metanului in atmosfera

    planetei. Pentru a se mentine constant, Metanul

    trebuie sa aiba in spate o sursa semnificativa

    care sa-l produca. Pe langa activitatea vulcanica,

    o sursa postulata este cea a microorganismelor

    metanogene, dar asta ar insemna ca NASA sa

    admita mai intai ca pe Marte exista viata. O

    varianta interesanta ar fi si consumul fasolei de

    catre martieni, dar acesta este un subiect cu care

    nu se merita sa ne batem capul in plina criza de

    alimente pe Terra.

    Prima dovada a faptului ca martienii exista

    a fost evidentiata chiar in parlamentul Romaniei.

    Pentru ca la momentul invaziei, strategii martieni

    aveau nevoie de o modelare la nivel pilot a

    actiunilor viitoare, ei au pus la cale Revolutia

    Romana, mineriadele si alegerile de la 20 mai.

    Pentru ca le place umorul si ironia subtila l-au

    pus presedite la Camera Deputatilor pe Dan

    Martian si au umplut parlamentul de tot soiul de

  • 64

    indivizi iubitori de fasole electorala. Peste 20 de

    ani cand principalul strateg martian a preconizat

    o replica dura a Oltenilor, presedintele Camerei

    Deputatilor a fost ales fireste Bogdan Olteanu.

    Dovada faptului ca in Parlament sunt o

    multime de martieni este preocuparea membrilor

    acestui for pentru chestiuni subtile de fizica

    fundamentala. Pasiunea pentru fizica

    fundamentala a parlamentarilor nostri a fost

    initiata de Ovidiu Gherman, un martian bondoc,

    camuflat in fizician de inalta tinuta.

    Principala preocupare a membrilor camerelor

    legislative este acum aceea a pozitivarii spatiului

    electronic. Stiut fiind faptul ca spatiul electronic

    este negativ, datorita sarcinii negative a

    principalului constituent, electronul, alesii nostri

    si-au asumat o treaba foarte dificila din punct de

    vedere al stiintei cuantelor. Hotararea lor a fost

    ca in spatiul electronic sa se publice jumatate

    stiri pozitive (protonice) si jumatate stiri negative

    (electronice). Initiatorii propunerii au aratat grafic

  • 65

    modul in care spatiul electronic s-a degradat de

    la inceputul anilor '90, cand in acesta nu

    incapeau decat stiri despre Ion.

    Ei au argumentat, folosindu-se de

    extrapolarile probabile ale paradoxului lui

    Clausius: ca si Universul, spatiul electronic se

    dilata, ca si in Univers, unde energia se

    degradeaza continuu si in spatiul electronic stirie

    se degradeaza continuu. Daca in ceea ce priveste

    expansiunea Universului nu se poate face nimic,

    in ceea ce priveste spatiul electronic se poate face

    totusi ceva: infuzia de stiri vesele sau neutre,

    stiri cu energii superioare, nedegradate caloric

    (adica stiri care nu te fac sa transpiri).

    Dovada faptului ca aceasta initiativa

    legislativa a fost pusa la cale de martieni, este

    transparenta in luarile de pozitie ale unor asa

    zise fiinte umane:

    Nu am vzut tiri n care s se prezinte, de

    exemplu, pe agricultur, cum se lucreaz cmpul

    sau terenurile din ar, nu am vzut din economie

  • 66

    sau nvmnt nimic pozitiv. Tot timpul se

    prezint bti n coli, violuri etc.

    Petre Daea, senator PSD. Mi-ar plcea s vd, de exemplu, subiecte

    de hotricultur - cum s ngrijeti o plant, c nu

    mai avem timp de citit, emisiuni de-astea

    educative, informative.

    Gavril Vasilescu, senator PC. Pentru cei care percep subtilitatile fine ale

    prezentei extratereste in viata noastra de zi cu zi,

    cele doua luari de pozitie pot fi puse in mod clar

    in legatura cu stirea chimistilor de la NASA

    despre cultivarea fasolei pe Marte. Martienii din

    parlamentul Romaniei vor sa ne transforme in

    mana de lucru ieftina pentru a cultiva mancarea

    lor preferata, dupa ce venusienii din Spania ne-

    au transformat deja intr-un popor care se pricepe

    doar la capsuni.

  • 67

    Despre supt. Cu Ion Iliescu!

    Ion Iliescu acuza Grupul de la Cluj de

    incapacitate organizatorica si da ca exemplu

    victoria "Comandamentului de la Constanta": Asta

    inseamna munca politica de substanta si nu sa

    stai sa sugi din deget si sa emiti fraze teoretice.

    (Hotnews)

    Prima dat romnii au supt de la Mihai

    Viteazu, lucru descoperit de Nicolae Blcescu.

    Apoi, au supt i s-au lsat supi n tot felul de

    istorii tenebroase unite ntr-o spiral de un

    kama-sutrism att de violent nct pentru unii

    exegei ai poziiilor noastre de-a lungul istoriei,

    aceasta seamn de departe cu un corn al

    abundenei.

    Suptul din deget este o etap a dezvoltarii

    infantile, un reflex al nrcrii. De obicei suptul

    din deget nu este nsoit de emisii teoretice, ci

    practice. Emisiile practice sunt foarte bogate n

    litera , lucru care-i va face pe unii copii ajuni la

    maturitate s iubeasc foarte mult elina sau

  • 68

    chestii mai bogate n -uri, precum ele i

    ieiul. Emisiile teoretice apar mai ales la revoluii

    i sunt de fapt idei vide, bogate n litera i. Ca de

    exemplu ideea de ion iliescu.

    Emisiile revoluionare poart numele

    specific de emanaii i aici gsesc unii autori

    toat frumuseea acestei subtiliti : emanaiile

    poart -ul emisiei paractice, iar emisiile practice

    poart i-urile emanaiei teoretice. Este dac vrei,

    un fel de fluiditate copleitoare tipic yin-ului i

    yang-ului taoist, un fel de dao subtil cu -uri i i-

    uri.

    Un copil care suge din deget i emite -uri

    poart n destinul su smna sulei n coaste.

    De cele mai multe ori, suptul din deget se rezolv

    prin pusul sulei n coaste. Odat ajuns n

    coaste, sula are meritul de a se instala acolo i a

    te fierbe n suc propriu, pn ntratt nct

    privindu-te n oglind nu-i vei putea reine un

    mi animalule . Dar sula din coaste mai are un

    merit, aproape psihanalitic, deoarece poart n

  • 69

    sine ntrega evoluie a omului. Odat cu vrsta,

    ea urc dinspre coaste spre gur, pentru c sula

    se alieneaz i capt ambiia de a deveni deget.

    Obiceiul de a-i ajuta sula din coaste s-i intre

    n gur se numete iliescianism i se manifest

    printr-un fel de amnezie totala la vot. Amnezia

    electoral sub imperiul sulei are etape specifice :

    primele care se uit sunt morii de la Revoluie.

    Apoi se uit mineriadele. Se uit apoi privatizrile

    tenebroase i la sfrt de tot, se uit trdrile

    kaghebiste ale Basarabiei.

    Dup vot, cnd sula revine la locul ei din

    coaste, singura senzaie cu care rmii este

    aceea c ai supt dou aspirine deodat : aspirina

    sracului i aspirina cinstitului.

    2

  • 70

    Cu TBI Credit ti-o pui o data dar ai copii de mai multe ori!

    Mai intai faci un contract cu rate fixe. Sa

    zicem ca-ti cumperi o canapea freudiana pe care

    sa faci psihanaliza financiara cu avocata firmei

    de la care te imprumuti. O platesti in 24 de rate.

    Canapeaua. Pentru ca pe avocata o sa incepi sa o

    platesti dupa ce ai achitat canapeaua, avocatii

    fiind inzestrati inca din facultate cu un subtil

    simt al proprietatii, nu pot fi platiti decat atunci

    cand proprietatea ta devine oarecum incerta, in

    litigiu. Platesti sarguincios toate ratele. Poate ca

    sunt zile in care nu ai chef sa platesti nimic, sa te

    duci la banca, sa stai la coada, sa respecti zona

    de confidentialitate etc. Dar te duci ca tampitul si

    dupa 24 de luni platesti ultima rata jalnica. Sa

    zicem ca este septembrie 2007. Sa zicem ca asa

    cum prevede contractul, totul se termina, suma

    este platita, canapeaua este a ta. Habar nu ai!

    Ultima rata nu este decat un amarat de futai

    financiar, un fel de viol subversiv prin care firma

  • 71

    TBI Credit isi baga spermatozoizii sai nesimtiti

    direct in ovulul inconstientei tale de contribuabil

    tolomac care nu este aparat de nici o lege. Dupa

    9 luni apare copilul. Este vorba de o factura prin

    care se solicita plata TVA-ului la dobanda pentru

    ratele tale fixe. Copilul tipa conform unui articol

    de lege intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007. Ti se

    cere imperativ sa platesti TVA-ul la o dobanda

    pentru un produs achizitionat deja pe baza unui

    contract care nu mai este valabil de sase luni!

    Cum poti sa emiti o factura in baza unui contract

    expirat? Ma uit sictirit pe articolele de lege pe

    care le tipa copilul si mi se pare ca acesta este

    prizonerul unei erori de interpretare. Dar merita

    sa ma iau in gura cu un copil de 35 de RON,

    mosit de tot felul de avocati sifilitici mental, javre

    pagane care ciugulesc samanta bolnava a

    onanistilor din ministere, din parlament, din

    guverne?

    Ma gandesc sa fac copilul sa taca. Dar nu

    am timp sa-l linistesc, asa ca prefer sa-l uit cu

  • 72

    tot cu oracaitul sau sleampat de handicapat

    financiar. Dar peste o luna ma trezesc cu un alt

    copil, o fetita numita "notificare" prin care o

    avocata chizdoasa imi cere in numele TBI

    CREDIT sa achit o suma de 25 de lei, fara nici o

    explicatie. Ba mai mult, avocata asta a obligat

    fetita la tot felul de perversiuni logice pe care in

    mod normal aceasta nu le-ar fi cunoscut decat de

    prin adolescenta. Mi se impune sa platesc

    neconditionat aceasta suma in contul x, pentru a

    nu exista nici un fel de "neintelegere sau eroare

    de interpretare" Cum suma pe care trebuie sa o

    platesc nu este egalul TVA pe dobanda ma

    gandesc ca este altceva si totusi daca ma uit mai

    cu atentie in gura spurcata a fetitei, observ cu

    stupoare ca scrie intr-un loc ceva despre a 25 - a

    rata. Ma minunez. Ma minunez. Ma miruiesc. Ma

    miaunez. Ma taivanez. Ma tailandez. Ma-ta-i

    proasta! ii zic. Contractul prevedea 24 de rate si

    incetarea lui la data achitarii ultimei rate. La 9

    luni de la achitarea acestei ultime rate m-am

  • 73

    trezit cu-n copil de 35 de RON, iar la inca o luna

    cu unul de 25. De unde se trage conclusia ca TBI

    CREDIT te fute o data, dar tu ajungi sa nasti de

    mai multe ori.

    Astept in continuare si alti copii. ma

    gandesc ca atunci cand i-am spus "da" lui TBI

    Credit m-am futut cu mai multe compartimente.

    Primul copil este al Contabilitatii. Contabilitatea

    a fost calarita de niste domni cu mape mari de

    prin ministere. Ei au venit in control si nu i-a

    durut in trabucul lui Vosganian pentru faptul ca

    fitoasa Contabilitate nu recoltase TVA-ul pe o

    lege care intrase in vigoare pe parcursul derularii

    contractului. Ma gandesc ca dornici sa i-o puna,

    domnii din ministere chiar au prostit-o pe

    Contabilitate, asa ca ea a ramas proasta, cerand

    mai departe ceva care oricum nu ar cere nimeni.

    Al doilea copil este al Departamentului juridic.

    Cred ca cel putin unul dintre domnii de la

    minister care i-au pus-o Contabilitatii a simtit

    nevoia sa faca un viol si acolo. Au gasit o avocata

  • 74

    proasta, la fel de virgina ca si Coruptia si a

    convins-o ca este necesar sa mai ceara niste bani

    de la prostii pe care-i mai gaseste in fisetul cu

    contracte.

    Astept acum copii si de la femeia de

    serviciu de la TBI CREDIT. O factura prin care

    sunt obligat sa achit costurile medicale legate de

    o taietura provocata de o hartie pe care era scris

    numele meu. "Aveti un nume prea strident, prea

    ascutit", parca si citesc aceasta scuza formala,

    chiar deasupra locului in care avocata -mi

    transmite ca "pentru a evita orice neintelegeri sa

    platesc deindata aceasta suma".

    Ma gandesc sa le fac si eu celor de la TBI

    CREDIT o factura. Porecla mea din copilaria-n

    Moldova era "Gaz". Traiam in singura casa din

    sat care nu intrase in planurile de electrificare a

    zonei, pentru ca bunicul meu fusese chiabur si

    legionar. Asa ca eram in permanenta cautare de

    gaz de lampa, singura substanta din lume cu

    care puteai obtine si lumina, dar si alunga

  • 75

    paduchii. Cand am fugit in Statele Unite,

    cunoscutii de acolo nu puteau pronunta "Gaz", li

    se parea ciudat, inadecvat, straniu. Asa ca mi-au

    zis Gus. Mi-am pastrat totusi numele de Alupii,

    nume care atesta originea mea moldoveneasca,

    poate chiar descendenta mea daca. Cand m-am

    intors in tara, dupa ceva timp, politistul de

    frontiera mi-a zambit prietenos si mi-a zis

    studiind linistit pasaportul meu american: "Bine

    ati venit in Romania domnule Alupigus"

    Asa ca am sa semnez aceasta factura exact

    cu numele cu care m-a primit Romania.

  • 76

    De exemplu, despre un vis...

    Mi-am cumparat de aproape un an un

    telescop pe care jinduiesc sa-l folosesc candava,

    intr-o relaxare a vietii mele, intr-un fel de

    concediu al faptelor, al vorbelor, intr-un somaj

    patetic al profesiilor pe care le am. Achizitionam

    multe lucruri doar ca sa ne statisfacem visele din

    copilarie. De mult, am pus mana pe schita unui

    telescop si m-am apucat sa-l construiesc cu

    efervescenta celui care habar nu are de optica,

    tinichigerie, desen tehnic si alte scule ale

    civilizatiei. A fost un esec din care poate fi

    premiata doar curiozitatea, interesul infantil si

    mediocru pentru ceea ce fac oamenii mari.

    Dar tot mi-am dorit un telescop si atunci

    cand am avut primii bani pe care sa-i pot

    infasura in acest vis, l-am cumparat din

    Germania. Am constatat ca atunci cand eram

    mic stateam la primul etaj dinspre stele al unui

    bloc, situatie compatibila astronomic cu orice vis

    despre telescoape. Acum stau la primul etaj

  • 77

    dinspre asfaltul haituit de mitraliere electorale si

    am deasupra mea doar cerul de felinare al

    iluminatului public. Daca privesc in sus privirea

    mea este obturata de tot felul de stele false,

    licariri sinistre de stalp tampit pus sa concureze

    cu verticala copacilor. Ma gandesc sa ma mut la

    tara. Acolo poti mitralia linistit stelele fara sa te

    apese povara orasului. Iata cum un vis despre un

    telescop devine un vis despre o casa.

    Ma gandesc ca asa s-a dezvoltat si

    civilizatia. Visul vanatorului pentru animale care

    se sacrifica singure a adus domesticirea acestora,

    apoi a aparut visul pentru spatii cultivate in

    sensul asigurarii de hrana pentru toate acestea si

    de aici, agricultura, fixarea pastorului intr-un

    spatiu delimitat. Visul pentru o casa a atras visul

    pentru un sat, pentru un oras, pentru o tara

    s.a.m.d., pana la noi si de la noi inainte visul

    primordial s-a faramitat intr-un numar

    incomensurabil de vise secundare care creeaza si

    distrug lumea.

  • 78

    Visul pentru un telescop nu era o povara.

    Avea in intimitatea lui un oarecare confort

    financiar, era realizabil. Dar o casa la tara e un

    lucru mare, o chestiune de destin, de sansa. Nu-

    ti poti permite o casa la tara si iata cum un vis

    care era confortabil devine sinistru, greu.

    De unde trag concluzia ca cel care a spus

    ca ar fi bine sa fii atent la ceea ce doresti pentru

    ca s-ar putea sa primesti ceea ce meriti a fost un

    intelept inspirat, un iluminat. Eu mi-am dorit un

    telescop si odata cu el am primit o obsesie pentru

    o casa.

  • 79

    De la fanteziile extraterestre ale lui Mircea Geoana la ninsorile sublime de pe Marte

    Mircea Geoana a declarat astazi ca a vorbit

    la NASA pentru ca intr-o perioada onorabila de

    timp de acum incolo sa putem trimite inca un

    roman in spatiul cosmic. De bucurie, robotul

    american trimis pe Marte si-a flendurat razele

    laser prin atmosfera martiana, prilej cu care a

    reusit sa filmeze o frumusete de ninsoare. Asa

    cum este si normal la un asemenea nivel

    stiintific, savanti inca mai discuta care este

    cauza reala a fenomenului. Fie Geoana minte de

    ingheata apele pana departe, pe Marte, fie

    fenomenul are o cauza pur naturala,

    conditionata de fizica subtila a planetei rosii.

    In alta ordine de idei, mi se pare

    interesanta obsesia noastra pentru zburatori.

    Cultivata psihanalitic chiar de mitul cu acelasi

    nume, continuata apoi de personaje care au

  • 80

    devenit mituri: Vuia, Vlaicu, Coanda si adusa la

    apogeul romanocentrismului de zborul pur

    sovietic al lui Prunariu, obsesia arata de fapt ca

    suntem un popor care nu prea mai are ce face.

    Spartul de seminte, statul pe banca dinspre

    drumul pe care circula accidentatii de la ora 5 si

    visatul frumos, la tot felul de magarii puerile,

    sunt ipostaze populare pe care candidatul

    Geoana vrea sa-si construiasca un nume de

    glorie.

    La ce ne-o trebui zboruri extraterestre, cu

    americani flegmatici, cand lumea se cutremura

    sub criza globala, doar un creier hranit exclusiv

    cu pepeni de Dabuleni poate sa stie...

  • 81

    Generalul in labirintul sau

    M uit cu o tristee hd la lunecuul

    siropos al celor doi generali ctre temni.

    Stnculescu molfie cuvinte mari, cuvinte de

    general necondamnat la moarte i reuete s

    fac o conferin de pres de 40 de minute pe

    drumul dintre sentin i arest. Nu este clar dac

    asta este procedura normal de ntemniare a

    Generalului. Mai nti se degradeaz omul de

    arme, i se smulg epoleii roi de victorii roii i

    apoi este trimis la o spovedanie personal n faa

    Mriei Sale, Televizorul. Apoi, televizorul, alearg

    dup el printr-o nserare amar, poticnindu-se

    prin tot felul de rahai de cine cu care sunt

    tapetate bordurile patriei, pentru a-l zgndri ca

    o contiin, pentru a-l rscoli de ultimele lui

    adevruri cotidiene: un nepot care-i cumpr ap

    mineral, o pijama made in China achiziionat

    de la un clandestin din Obor i o periu de dini

    pentru plac de octogenar.

  • 82

    Cele 10 casete cu adevruri sublime, cu

    transcendene scnteitore despre istoria noastr,

    stau linitite ntr-o banc din Elveia unde-i

    savureaz natura pur material n faa crizei de

    hrtii a capitalului mondial. Stnculescu se duce

    la nchisoare neresemnat, electrocutat de gndul

    c la moartea sa memoria desprins de trup va

    vorbi despre el n termeni pe care bunul lui sim

    de om nc viu nu-i poate avea. Vorbete despre

    natura imuabil a Revoluiei, despre

    imposibilitatea judecrii ei de catre justiia

    terestr. Revoluia este de sorginte divin, ine de

    diaforiile astrologice ale anului 1989, nu poate fi

    judecat de oameni. Singura, Justiia Divin-i de

    vin pentru toi oamenii mori i cum Revoluia-i

    justiie divin nici mcar justiia divin nu se

    poate judeca pe sine. Prin urmare, judecile

    oamenilor sunt relative, n cel mai ru caz, mici

    chiibuuri ale justiiei divine pe cile neptrunse

    ale Domnului.

  • 83

    Tribunalul este un fel de Pilat din Pont care

    se expune impudic ntr-o treab care nu ine de

    mpria lui i da, ai ghicit, se simte n toat

    afacerea chiar i prezena acelui jidov rtcitor

    condamnat la nemurire, venic srac i cinstit.

    Undeva, departe, pe fundalul alburiu al

    tuturor mnriilor, se aude corul tnguitor. Un

    moneag cu plete dalbe se materializeaz din

    neant i se mpleticete spre Realitatea bolnav.

    n minile lui se ghicete nc tremolul lent al

    mitralierei, pe vremuri simbolul forei lui.

    Vorbete elogios despre generali, despre efortul

    lor, riscul lor. Vorbete despre justiia despre

    care vorbete c n mod normal nu se vorbete.

    Dar la aa ntmplare nu te poi abine s

    nu comentezi aspru, s nu evoci modelul

    fundamental al creaiei care-i ucide creatorul.

    Pentru c noi, da noi, suntem creaia faptelor lui

    Stnculescu, suntem gndurile lui, visele lui

    aternute pe glorioase pagini de istorie. Iar acum

  • 84

    ne comportm rzgiat, cu ingratitudine tipic de

    popor care-i otrvete fntnile i fuge-n pduri.

    Dac te scuturi de irizaiile lor verbale, de

    ideologiile lor flecite, de prezentul lor de bunici

    onorabili, realizezi c de fapt sunt nite drcuori

    negri euai n ideologii politice mai cumini.

    Iliescu este un om bun, care nu a putut s nu-i

    plece capul atunci cnd sabia divin, plin de

    gloane l-a retezat pe al altora. Eu un altfel de a

    spune c aa-i la revoluii, mor oameni. Este acel

    gen de fatalitate istoric pe care materialismul

    a clamat-o ca pe o realitate obiectiv, ca pe un

    element normal al existenei colective n spaiu i

    timp.

    n viziunea lor, judecarea acestor fataliti

    este inutil, chiar un abuz speculat politic. Nu

    conteaz oamenii mori, vieile distruse. Totul

    ine de acea fatalitate istoric imposibil de

    judecat pentru crime dar care poate fi folosit ca

    piedestal solid pentru cariere politice de succes.

    Filozofii gunoase de bolevici nemitraliai.

  • 85

    M uit cu o tristee hd la nevinoviile lui

    Iliescu. Viaa lui Iliescu este un ir de nevinovii

    sforitoare, ca un ir de covrigei preparai la

    Oltenia pentru a ajunge s se propteasc n

    gtul unei babe oarbe, proaste i surde, care este

    Romnia. Iliescu a fost nevinovat atunci cnd

    Ceauescu la trimis n ealonul doi, a fost

    nevinovat la Revoluie, la mineriade, la marele

    desfru naional cu averea statului din anii 90 i

    evident este nevinovat de decalajul care ne

    separ de celelalte state foste comuniste. Toate

    aceste lucruri sunt explicate n filozofia lui Iliescu

    prin mecanisme structurale, obiective, istorice.

    Totul este o niruire de meandre, de sinergii

    construite meticulos, mereu n defavoarea

    noastr. Iliescu nu a fost dect boul blnd care

    le-a privit nceoat de pe imensitatea pajitei i

    apoi le-a rumegat pentru poporul su ntre dou

    balegi.

  • 86

    Seninatatea porumbeilor spioni

    Fortele de securitate iraniene au interceptat

    doi "porumbei-spion" in localitatea Natanz, in

    apropierea controversatelor instalatii de

    imbogatire a uraniului, relateaza cotidianul

    iranian Etemad Melli in editia sa de luni, potrivit

    AFP. (Mai multe, aici).

    Fiinte senine, simboluri ale pacii, puritatii,

    amorului liber, pasari de o maiestuozitate

    aproape alchimica, porumbeii sunt intruchiparea

    perfecta a capitalismului postmodernist, a

    societatii jucause si lipsite de griji fata de

    resurse, sunt simbolul libertatii umane, vazuta

    ca animal fabulos care descompune in

    metabolismul sau chiar libertatea naturii.

    Primii porumbei spioni au fost porumbeii

    lui Noe. Ei a cercetat cu chibzuinta apele, au

    rascolit undele inaccesibile ale potopului pentru

    a gasi locul in care fuziunea dintre Dumnezeu si

    ape slabise un pic si se transformase intr-o noua

    sansa pentru om si urmasii lui.

  • 87

    Pentru orice ahtiat dupa simboluri, pentru

    orice taliban al misterelor, porumbelul este cel

    mai vechi spion. Naivitatea lui jucausa,

    virginitatea sugerata de gratia miscarilor, de

    zborul sau dulce, sunt elemente ale unei

    camuflari perfecte.

    Iata de ce, in parsivenia lor, americanii nu

    puteau trimite-n Iran in secolul satelitilor, decat

    niste amarati de porumbei inzestrati cu inele si

    fire subtile.

  • 88

    Se poarta negrul!

    Pana la urma Casa Alba va deveni Casa

    Neagra. Alegerea lui Obama da un sut teoriilor

    conspirationiste despre evrei si Superiori

    Necunoscuti aflati in spatele fiecarei electii. Sutul

    este cam molatec, desigur, deoarece, descoperiri

    senzationale pot confirma oricand ca

    discriminatul Obama este unul dintre urmasii

    anonimi ai lui Solomon cu regina din Saba. Daca

    Bush s-a folosit de tot felul de tertipuri jegoase

    pentru a pune mana pe petroliferele teritorii din

    Irak, mergand pana intr-acolo incat si-a daramat

    singur cele doua turnuri pentru a avea samanta

    de scandal global, a facut asta pentru ca a fost

    papusa meschina din mainile unor maestri

    ascunsi ai sforariilor publice.

    Bush a fost exponentul lumii petrolului,

    lume care l-a creat si la propulsat ca politician.

    Obama vine dintr-un neant al neajunsurilor si

    discriminarii, nu a luptat prin razboaie penibile

    si pline de moarte, este rodul unei legaturi dintre

  • 89

    un kenian si o hawaianca, simblolul metisajului

    care impinge mai departe evolutia si care in

    genetica se numeste heterozis.

    Obama este diferit de tot ce a avut pana

    acum America, intr-un sens care are o vibratie

    apocaliptica. Este acel papa negru pe care

    prorocii l-au pus la sfarsitul timpurilor in fruntea

    bisericii dupa ce au confundat in betia mistica,

    biserica democratiei cu cea a religiei. Dupa

    Obama totul trebuie sa fie diferit, trebuie sa fie o

    pace care va dura o mie de ani.

    Obama va pune punct recesiunii globale,

    va ajuta China sa-si consolideze statutul de

    superputere, va relua relatiile politice cu Iranul,

    va transforma scutul antiracheta din Europa

    dintr-o obsesie tipic americana intr-o granita a

    intimitatii Europei fata de rusi. Obama este

    speranta care se naste ca sa contrazica istoria

    propriilor ei istorii de cicluri de nasteri si morti

    subite.

  • 90

    Obama este emulatie pura, este fictiune

    devenita realitate, este visul oricarui hutu sau

    tutsi, secventa de detasare absoluta din

    ceremonia oricarui saman dedat cu prea multa

    ravna la ciuperci halucinogene.

  • 91

    Moartea si taxele

    Americanii au vorba aceea, care leaga

    moartea de impozite sub forma unei sentinte

    implacabile. Sunt doua lucruri de care nu poti sa

    scapi pe lume: de moarte si de impozite. Sentinta

    vorbeste despre modul in care este perceputa la

    americani nevoia naturala a statului de a se

    finanta, ca un fel de chestiunec are te ajunge

    indiferent cine esti si unde esti, asemeni

    sfarsitului biologic care este inscris in harta

    genetica a speciei si a individului.

    Spre deosebire de americani, romanii isi

    fac adevarate cariere din a fenta impozitele, iar

    statul in intelepciunea sa izvorata din inteligenta

    cu care-l hraneste poporul, nu face altceva decat

    sa inventeze si sa reinventeze tot felul de moduri

    de a le salta romanilor banii. Este ca si cum

    Moartea, odata inselata, ar gasi tot felul de

    tertipuri prin care sa revina in viata noastra si sa

    ne intoarca in natura.

  • 92

    Analogia nu va este straina. Am mai vazut-

    o pusa pe tapet, intr-un fel subtil care nu a

    apartinut autorului ci inconstientului colectiv

    care a vorbit prin el, in povestea noastra

    nationala despre Ivan Turbinca.

    De ce ne miram ca statul inventeaza biruri

    noi, in situatia in care avem domenii intregi in

    care noi ca agenti economici furam statului mai

    bine de 60 % din impozitele pe care i le datoram?

    In Morarit si Panificatie se fura 65 % din taxa pe

    valoarea adaugata, lucru care la un domeniu in

    care partea care se vede reprezinta cca 2 miliarde

    de euro anual, nu este de colea.

    Faptul ca statul a ajuns sa inventeze biruri

    hilare, de genul taxa pe fast food ar trebui nu sa

    ne amuze ci sa ne dea de gandit asupra

    destinului nostru national. Fie respinsa, fie

    aprobata, aceasta taxa nu va face decat sa fie

    avantrena unei viitoare taxe, poate mai hilare.

    Taxa pe fast food este o tampenie tipic

    maghiara care are la baza raul de viteza.

  • 93

    Mancatul repede determina consum de energie

    suplimentara si prin urmare creste amprenta de

    carbon. Alimentele, indiferent de compozitia lor

    sunt alcatuite din aceleasi caramizi, cantitatea pe

    care o bagam in noi fiind o chestiune de optiune

    personala. Nu exista o mancare mai periculoasa

    decat alta, asa cum nu exista un ministru mai

    periculos sau mai putin periculos decat altul

    (asemenea idei despre taxare ma fac sa cred ca

    toti sunt la fel de periculosi ). Din aceasta

    perspectiva, modul in care se preconizeaza

    impozitarea introduce o serie de nedreptati crase.

    Micii, sarmalutele cu smantana, tochitura

    moldoveneasca, kebabul, shaorma sunt in mod

    vadit discriminati in fata a tot felul de buruieni a

    caror aport nutritiv desi semnificativ, nu poate

    deveni suficient in absenta unor alimente precum

    cele descrise inainte.

    Prin urmare, taxa este nedreapta pentru ca

    taxeaza o nevoie absolut naturala a omnivorului,

    adica aceea de a linchi la carne. Alternativa pe

  • 94

    care taxa o ofera, este realitatea din visul

    septelului: multe verdeturi, verde multeturi,

    iarna nutreturi, nu treci ierneturi. Alternativa

    face ca taxa sa aibe o dimensiune comica: este

    prima taxa care-l impinge pe roman spre moarte

    prin inanitie, moartea si impozitele devenind un

    mod al statului de a imbina utilul cu placutul.

    Nu am inteles care este problema cu

    bauturile carbogazoase. Nu amaratul codoi face

    ca bautura sa fie periculoasa, desi inteleg ca

    banala sintagma hai sifon! nu prea e inghitita

    de nimeni. Bioxidul de carbon este un gaz care se

    dizolva ca vai de el in apa, se combina intr-un

    mod efemer cu aceasta, pentru el apa este doar o

    aventura de-o noapte si o paraseste efervescent

    imediat ce ai desfacut dopul la sampanie, cat ai

    zice cseke. Bioxidul de carbon poate sa ingrase

    doar gluma aceasta de taxa pe care o cultiva

    ministerul in sera prostiei guvernamentale.

    Amprenta de carbon. In momentul in care te misti ca un melc prin lume, lasi o urma

  • 95

    invizibila in toate ce le faci si-n toate ce le iei,

    urma care se numeste amprenta de carbon.

    Existenta ta este un simplu motiv sa existe alte

    existente. Daca tu nu ai fi nu ar fi: hainele de pe

    tine (cu o proportie semnificativa de fibre

    sintetice sarantocu dracu), papucii de plastic pe

    care-i porti prin casa pentru e evita un divort

    legat de scame si murdarirea prematura a

    covorului), canile de plastic, sticlele, periuta de

    dinti, calculatorul, lumina din becul sub care

    scrii, curentul electric care-ti tin in viata pixelii, o

    multime de substante cu care te spoiesti pe toate

    partiele, combustibilul cu care te deplasezi,

    plasticul din masini, energia consumata pentru

    toata tabla si toate fiarele din viata ta, mancarea,

    nasturii, ochelarii, sticla, toate acestea exista

    pentru ca tu existi.

    In momentul in care te nasti, comanzi fara

    sa stii uzinelor lumii toate lucrurile care vor

    exista in viata ta. Or aceste lucruri nu sunt

    straine de drama materiei: ele sunt energie pura

  • 96

    inghetata in forme. Ele pot fi reduse la consumul

    de energie necesar pentru faurirea lor. Si cum

    majoritatea energiei de pe planeta provine din

    forme fosile prin a caror ardere rezulta o multime

    de codoi, atunci intreaga energie din viata ta

    poate fi pusa in relatie cu o anumita valoare a

    codoiului a carei singura valoare este ca pe ea

    poate sa fie pus un impozit.

    De fapt, impozitul nici nu ni se adreseaza

    in mod direct, plata lui este echivalentul simbolic

    al gestului pe care-l facem atunci cand ii dam

    nevestii bani sa-si cumpere o rochie cu care

    aceasta se duce apoi sa-si agate un amant. Ni se

    cere sa platim acesti bani pentru ca stilul nostru

    de viata se bazeaza pe punerea in circuit a

    carbonului fixat in scoarta terestra in vremuri

    imemorabile. Imaginati-va ca brusc am avea

    dreptul sa-i reincarnam pe toti stramosii nostrii

    si am face acest lucru aproape toti odata. Ar fi ca

    la Judecata de Apoi, un fel de ingramadeala mare

    in care s-ar auzi un imens ghiorait de

  • 97

    mate.(eventual si glasul tanguit al unui fost

    ministru al sanatatii din Romania care ar spune

    ca reincarnarea trebuie taxata in dezacord cu un

    alt fost ministru care ar sustine ca ea trebuie

    facuta cu cap). Reincarbonarea este ceva similar.

    Carbonul acumulat in vremuri imemorabile nu

    poate fi fixat in forme nedaunatoare de biomasa

    existenta astazi pe planeta. Ca urmare, o parte

    din el zboara la ingeri care impletesc din codoi un

    fel de tesatura la fel de fina ca si polietilena care

    lasa radiatiile solare sa treaca, dar nu permite

    pamantului sa se raceasca. Este ca atunci cand

    iesi de la dus si-ti pui cel mai sintetic tricou pe

    tine sau mai plastic, ca atunci cand arunci o

    plapuma pe un borcan scos de la bain marie.

    Acesta va continua sa fie ca