2

Cuprins

Fericirea din mail 7 Primavara din motoarele pinguinilor si motoarele globalizarii

6

Despre o serie de ecotermeni 12 Od corupiei 17 ncacatranitul se vrea razbunator 20 Sassu si compasu' 23 De inima stangace 26 Publicituri 29 Zna i Jupna fac praf sptmna 31 Nesimtirea liberala la episodul 2 34 Pestele din cizma si filozofia aruncarii cu banul

37

Rimele lui Cioroianu la picioarele Sfinxului 40 Ziua mondiala a closetelor publice 43 Motive pentru care iubesc Romania 45 Reveniri din reverii 50 Coborand din filme 55 Spume i sperm.Onanitii lui Tuc sau monologurile aviatorului despre marinari

58

Despre natura umana a martienilor si

3

despre natura martiana a oamenilor din Parlamentul Romaniei

61

Despre supt. Cu Ion Iliescu! 67 Cu TBI Credit ti-o pui o data dar ai copii de mai multe ori!

70

De exemplu, despre un vis... 76 De la fanteziile extraterestre ale lui Mircea Geoana la ninsorile sublime de pe Marte

79

Generalul n labirintul su 81 Seninatatea porumbeilor spioni 86 Se poarta negrul! 88 Moartea si taxele 91 Iliescu operat acolo unde-l doare mai tare 100 Si-a venit un lup din UE lui Ciutacu sa-i dea cuie

102

Penis, creier, ochi mari si sani rotunzi 108 Nica si Bunica 112 Codul lui Iliescu 116 Gusa lanseaza strategia "Point & Hoit" 118 Schimb de limbi: Franta da limbi moldovenesti Gazpromului

119

4

Fericirea din mail

De cteva luni ncoace ctig toate loteriile

din lume : Irlanda, Regatul Unit, Olanda, Belgia,

Spania. Toi bag bani n contul meu gras, sunt

un fel de Stelian Ogic globalizat.

Mori prin tot felul de accidente stupide din

Africa, nc de acum zece ani i-au lasat averea

special pentru mine, presimind c o s cresc i o

s am nevoie de bani.

Miliardari din Dubai se ofer s-i mrite

fiicele cu mine pentru c nu mai exist nici o

metod normala de a scap de banii care vin

peste ei i-i sufoc.

Fericirea vine din Orient la pachet cu cte

o hurie gata s-i prseasca Jihad-ul interior

pentru exterioara iubire cretin.

Manageri din bnci construite pe bogii

coloniale m invit s m loghez la cte un cont

gras, deschis pentru mine de anonimi bine

intenionai.

5

Anonimii care m iubesc i m mngie cu

o catifelat tandree financiar sunt prieteni de-

ai mei dintr-o via anterioar care acum vor s-

i ncheie socotelile financiare cu mine pentru a

putea ptrunde fr nici un regret n Nirvana.

Eu i iubesc, dar nu pot s le iau nici un

ban, pentru c-n viaa mea viitoare s-ar putea s

am nevoie de ei. i se tie : trebuie s-i pese de

toi ceielali pentru a putea ajunge n acel loc n

care nu-i mai pas de nimeni.

Nu-mi pot permite o via viitoare n care

acestor oameni s nu le pese de mine. Asa c din

toat aceast fericire care inund mail-ul meu de

pe Yahoo o s o aleg pe cea mai platonic : o

btrnic de 69 de ani care-mi scrie c Isus m

iubete. i eu il iubesc pe Isus i il rog s nu se

mai dea miliardar arab, manager de banc sau

prieten anonim.

6

Primavara din motoarele pinguinilor si

motoarele globalizarii

Experiena noastr istoric demonstreaz

categoric c istoria omului a fost i o istorie a

climei.

n Evul Mediu microglaciaiunea de cteva

secole a schimbat harta agricol a Europei i ca o

consecin fireasc i comportamentul alimentar

al locuitorilor vechiului continent.

Primul efect al nclzirii planetei va fi ns

accelerarea globalizrii. Ne vom nfige n fructele

exotice crescute n grdina noastr de ctre

emigrantul chinez alungat din ara lui de secet

sau potop, fructe la care bunicii notri priveau cu

nesa temperat continental.

Vom mnca orez iubitor de secet, tomate

halofile, gata srate de tatl ploaie i mama sol.

Ne vom scrpina pe spate de mncrimi ciudate,

pentru c i microbii emigreaz, nu-i aa ?

7

Vacile vor privi mai bovin, cu mai multe

bale i mai puin lapte, dar mai gras.

Ruri altdat nvolburate vor naviga

poticnite pe harta rii, iar lacurile limpezi vor

deveni nite bli eutrofizate, pline de ml.

Insule altdat vii i pline de vegetaie vor

disprea, acoperite de linitea salin a lui

Neptun, teritorii noi vor iesi gata uscate din

mare, n alte locuri, visnd la alte geografii.

nclzirea global, va avea efecte

demografice certe, va reveni timpul marilor

migraii ntr-o alt vreme, ntr-o vreme global.

Schimburile economice se vor accentua, culturile

alogene vor interfera dramatic cu cele indigene,

va fi un nou Babel, care-l va atenua pe cel vechi,

principiile discriminrii vor fi nlocuite cu cele ale

uniformizrii, iar limba, da limba va deveni

treptat una singur.

n realitate, nclzirea global pleac de la

un paradox, pleac de la berea inut la rece, de

la vita congelat n destinul ei de hamburger, de

8

la dorina noastr de a ne rcori interiorul

caselor noastre. Cultul pentru refrigerri de tot

felul, a rcit interiorul universului nostru casnic,

birourile noastre, mainile noastre, dar a nclzit

exteriorul acestora, adic planeta.

Freonii, clorofluor carburile (CFC), sunt

principalii ageni de rcire din mainile noastre

de rcorit sau ntrit hrana. Ei trag cldura

din produsele depozitate n frigider i o azvrle-n

peretele din spatele frigiderului, prin intermediul

unui schimbtor de cldur, pe care la nevoie

poi s-i usuci i ciorapii.

Partea proast este c atunci cnd ceva nu

merge bine i instalaiunea care ine prizonier

agentul se sparge, acesta zboar direct spre cer,

unde se aliniaz sub forma unui strat dat

dracului.

Acest strat reflect napoi cldura

reflectat de pmnt, jucnd un ping pong

nesfrit i tot mai ndrcit cu suprafaa planetei.

9

Cldura captiv n acest joc este responsabil de

nclzirea planetei.

Ea-l va face pe ranul chinez s vin la

tine i s-i ngrijeasc mandarinele.

Deci iat cum, rcirea localizat determin

nclzire delocalizat.

Pentru nclzire, responsabil este i laptele.

Blajina vac ce-l produce, este n realitate o

mainrie biologic superpoluant i care nu

respect ntodeauna teoriile vosganiene. Vaca are

la achiziii o serie de organe care transmit cea

mai bun iarb ctre mecanismele interne de

procesare. Acestea, au ca subprodus, metanul,

pe care vaca-l flatuleaz spre nlimi, unde se

aliniaz pe lng freoni si CO2 n ping pong-ul

termodinamic.

n ceea ce privete industriile noastre, ce

s mai vorbim sunt cei mai buni juctori din

acest meci i-n fiecare produs pe care-l vezi sau

consumi, se afl zvpiala unor grade celsius

jucndu-se linitite prin atmosfer.

10

Inteniile ecologiste sunt intenii bune. Ele

paveaz acum iadul biocombustibililor mai puin

poluani, dar produi indireci ai agriculturii

convenionale. Ideea de biocombustibil a fost mai

abitir dect ideea de freon. Pentru a crete

suprafeele de trestie de zahr sau rapi

(principala materie prim pentru biocombustibil)

agricultorii au dat iama-n pduri. Plmnul cel

verde a tuit tot mai uscat, ajungnd s amplifice

fenomenul nclzirii globale. Pe lng toate aceste

lucruri, suprafeele cultivate cu plante au nevoie

de diverse tratamente cu pesticide. Prezena

acestora n locuri neobinuite cu chimismul

perfid al civilizaiei a fost ca un ut n fundul

echilibrelor ecologice locale.

i tot aa, subtilele rotie ale naturii, s-au

tot nvrtit, dinte cu dinte, au transmis otrava

agriculturii moderne n locuri nebnuite nc.

Lumea e complex i reacioneaz holistic.

Orice idee bun, devine piatr de caldarm

pentru marul triumfal al problemelor noastre de

11

mine. Cu ecosistemul planetei nu te pui. Cu

ecosistemul planetei nu umbli cu jumti de

msur. Nu te bagi peste homeostazia lui de

sistem mai btrn dect tine, nu-i dai sfaturi i

mai ales, nu ncerci s-l pcleti.

n rest, ce s spun ? Se pare c-n

primvara din oule pinguinilor se ghicete deja,

pe unde vor cuta strnepoii notri Atlantida.

12

Despre o serie de ecotermeni

Suntem din ce n ce mai asaltai de

termeni precum : agricultur ecologic,

sustenabilitate, agricultur durabil, economie

bazat pe cunoatere etc. Puini dintre noi tiu

ns care sunt semnificaiile exacte ale acestor

noiuni, cine le-a definit, cine i mai ales de ce la

promoveaz Nevoia de a mnca mai sntos este un

imperativ vital al dezvoltrii societii umane.

Studiile savante sugereaz c situaia de criz

demografic prin care trec Europa i Statele

Unite se datoreaz n mare msur modului n

care s-au hrnit populaiile de pe aceste teritorii

n ultima jumtate de secol. mbtrnirea

populaiei, diabetul zaharat, sterilitatea

masculin, tind s devin fenomene de mas

induse se pare de hiperchimizarea hranei. Rspunsul oamenilor de tiin se

regsete n platformele politice i instituionale

sub forma noiunilor enumerate mai sus. S le

13

lum pe rnd i s vedem ce implic ele i cum

interfereaz cu stilul nostru de via. Agricultura ecologic : presupune exorcizarea

tehnologiilor de cultur a plantelor de orice aditiv

(ngrminte chimice, erbicide, insecticide,

fungicide etc). Culturile trebuiesc cultivate pe

terenuri nepoluate sau depoluate n mod natural,

n timp. Protecia culturilor se bazeaz exclusiv

pe potenialul intrinsec al plantelor cultivate (pe

plasticitatea lor ecologic, pe rezistena lor nativ

la boli, duntori i factori abiotici de stres). Experiena a artat ns c produciile

obinute sunt extrem de mici iar calitatea lor este

extrem de slab (randamentul unui hectar de

gru cultivat n condiii ecologice este de cele mai

multe ori similar cu cel nregistrat la sfritul

evului mediu, naintea industrializrii). Accesul

la astfel de produse este limitat prin urmare la

consumatorii cu venituri peste medie.

Probabilitatea ca acest tip de agricultur s fie

viabil n condiiile creterii demografice a

14

populaiei mondiale este extrem de mic iar

urmrile cultivrii pe termen lung a plantelor n

condiii ecologice nu sunt nc bine precizate (o

urmare ar putea fi de exemplu ca acest tip de

culturi s constituie situs-uri de refugiu pentru

populaiile de duntori sau boli, cu efecte

semnificative asupra biodiversitii

ecosistemului). Agricultura durabil sau sustenabil este

acel tip de agricultur care urmrete

conservarea resurselor mediului la un nivel care

s permit nepoilor i stranepotilor notri s

triasc un stil de via similar cu al nostru n

ceea ce privete utilizarea acelorai resurse.

Mentaliti de genul dup noi potopul nu sunt

durabile, excesul de ap utilizat pentru irigarea

culturilor sau risipa acesteia nu sunt durabile,

ele punnd n pericol stilul de via al urmailor

notri. La limit, se poate formaliza noiunea de

agricultura ecologic ca fiind una dintre

15

interpretrile excesive ale noiunii de agricultur

durabil. Agricultura durabil nu omite utilizarea

tehnologiilor moderne de cultur i protecie a

plantelor agricole. Dar pune un accent deosebit

pe utilizarea tehnologiilor adecvate, pe

eficientizarea cantitilor de aditivi adugate

astfel nct acestea s aib un impact ct mai

redus asupra mediului sau chiar s-l protejeze pe

acesta. Noiunea de tehnologie adecvat are i ea

un sens mai larg, sintetiznd aspecte sociale,

ecologice, economice i culturale referitoare la o

anumit tehnologie. O tehnologie adecvat este o

tehnologie care este adaptat spaiului pe care

este ea folosit, astfel c o tehnologie proiectat

n China poate s nu fie eficient n Romnia. In fine, economia bazat pe cunoatere

este un principiu fundamental al economiei

viitorului. Ea este caracterizat prin rapiditatea

transferului tehnologic de la infrastructura de

cercetare, dezvoltare i inovare ctre producia de

16

bunuri i servicii, acest lucru influennd pozitiv

competitivitatea produselor i gradul de

satisfacie al consumatorului.

17

Od corupiei

Corupia este motorul progresului.

Corupia este ca un medicament pe care-l iei

zilnic i care te face s te simi bine. Dac m

duc la un medic pentru c m doare un picior i

nu-l mituiesc, plec de acolo cu o durere de inim.

Dac m duc apoi la cardiolog i nu-l mituiesc

plec de acolo cu o durere de cap. Dac ma duc la

neurolog i nu-l cinstesc i pe el mi se face frica.

Daca ajung la psiholog si nu-i cresc si acestuia

standardul de viata ma doare sufletul. Astfel,

ajung la preot care este preferatul meu. El nu ia

niciodata pentru sine, doar isi opreste putin din

putinul pe care il dau lui Dumnezeu. Chestia

asta ma unge la suflet, in sfarsit. Ma duc plin de

beatitudine la primar, la politist, la functionarul

public, la profesor. Daca am un dram de noroc

pot sa ma intalnesc cu un ministru pe care sa-l

mituiesc preventiv, asa doar ca sa-l tin agatat

pentru eventualitatea in care apare vreo licitatie

care ma intereseaza.Mita ne leaga. Mita ne face

18

un popor de doua ori milenar. Mita ne-a salvat de

nenorocirea de a fi transformati in pasalac

turcesc. Mita ne-a dat tuturor case, mita ne-a

facut oameni mari si mita ne-a crescut copiii

incepand de la gradinita si pana la cele mai

ravnite facultati. Mita ne-a facut ochiul bucuros

pentru victoriile echipei favorite, mita ne-a scris

articole favorabile si mita ne-a inconjurat

intodeauna de prieteni gata sa ne curete acolo

unde nu ne curata nici produsul finit de la Apa

Nova. Mita e liantul universal, mita a scris

Abecedarul dupa care am invatat prima litera si

s-a strecurat in tot felul de cuvinte care dau

culoare limbii stramosesti. Mitan e un nume

propriu relativ frecvent la romani. Romanilor le

place sa o : comit, demit, remit, emit omita.

Romanii urasc termita, urasc dermita si le place

ca femeia lor sa fie ermita, iar amanta

De aceea spun : traiasca mita, cine nu da

mita, vomita ranchiuna si desnadejde, e un ratat

social, un amarat pe care va trebui sa-l sustinem

19

din banii nostri de mita. Mita ne face sa traim

bine in ciuda statisticilor care ne spun ca traim

prost. Va trebui sa ridicam un monument de

dolomita, Doamnei Mita pentru serviciile aduse

poporului nostru greu incercat. De ce nu a cazut

comunismul mai repede chiar daca nu aveam ce

manca ? Pentru ca aveam in schimb bani de

mita. Bani din care s-a ridicat aristrocratia

postdecembrista care s-a sinchisit sa ne angajeze

pentru a ne face pe fiecare dintre noi mici agenti

propagandistici, mici vectorasi de mita care sa

disemineze valorile mitei mai departe. Vom trai

deci inca de doua ori milenar datorita mitei. Vom

mitui tot : popoare, conjuncturi, Istoria. Si vom

mitui chiar si Moartea daca nu cumva, dup

povestea cu Ivan Turbinca, distnsa doamn nu s-

a lecuit de tot ceea ce miroase, chiar si un pic,

ruseste.

20

ncacatranitul se vrea razbunator

ncctrnitul se vrea rzbuntor, pe

chipul su astenic nu ade nici un nor, se-

asmute ctre pres cu glasul tuntor, se ntoarce

PSD-ul cu faa la popor. A rtcit aiurea prin

fustele bunicii cluzindu-i drumul ocult doar

licuricii. i asta fu greeal perfid insinuat din

vremea-n care nc bunica era fat, pe fusta ei cu

franjuri nu se vzuse pat i nici minier n poart

la vreun student s bat. S-a terminat cu lenea

de lupt a vreunui mo, s-a terminat trdarea pe

cte-un caltabo a tacticii de lupt, azi ara este

supt n elementul ei de practici mai perfide, de

lupta de idei. La Cotroceni n poart berbecul

acupuncturii adus tocmai din China va desfina

tiranul i-l va muta la Glina (berbecu

acupuncturii-i bazat pe meridiane, el a venit de

acolo ascuns n termopane). Vom ctiga i lupta

pentru parlamentare, pe lng mici i bere vom

da i de mncare. Guvernul nostru va ine ns

post, c ngrarea-n funcii la mase pic prost.

21

Vom readuce nepoii primarilor la munc,

deertul despririi-l vom transforma n lunc i

orice familie de democrai, rnit, pe aceleai

posturi bune se va gsi unit. Echipele unite prin

astfel de rudenii vor genera n mase doar liniti i

smerenii. Poporul nsui privi-va mulumit i la

Cristoiu noaptea va sfori tihnit. Ciutacu nu va

spune dect cuvinte bune, consiliind minitrii i

rudele imune. La ora 5 teve-ul va prezenta doar

plaiuri pe care cte-o oaie-i uit ale ei baiuri iar

dup 10 seara i doar pentru aduli vom prezenta

iubirea la oamenii cei culi. Vom prezenta o dat

- de dou ori pe an ce a mai gsit Partidul la

Laura Andrean, cum se depune ponta la

doamna Daciana i cum se decojete un mr i

chiar banana.La patru ani odat, cnd o s ne

voteze, poporul va fi liber s mai evolueze. Vom

mai mri i pensii, vom crete i salarii, vom

ajuta dentitii s omoare nite carii, vom da corn

i lapte i peste clasa apte, vom da i la liceu,

dei mi-e fric tare de-o anume interpretare (cci

22

tiii psihanaliza cu cornu i lpticu simbolizeaz

acuma copilul i tticu).n fine, pentru a nu v

mai reine cu bunele intenii ce ginga m

descriu, v spun cu tot elanul de cprior zglobiu:

Votai-ne i mierea pe voi o s tot curg, cum

curge peste lume doar slava demiurg. Nu v

gndii c albine sa-eaz peste voi pentru a-i

lua din miere n plase napoi, vom da o lege care

le va veni de hac, albinele din ara nu vor avea

nici ac, nici pentru mierea noastr vre-un amrt

de sac.

23

Sassu si compasu'

Cercul poate conine compasul creator,

rotind peste hrtie grafitul fonitor. Aa i TVR-ul

conine pe unu Sassu ce face pe hrtie ce poate

i compasu. Numirea lui n funcii audiovizuale

nu valora pe vremuri nici cteva paralele. Toi

ateptau s-l vad innd discursuri rare la cte-

o conferin, la coli i seminare, purtnd ca un

brelog al funciei renume fr-ai gsi vreun loc.

Dar vezi ce perfidie, abia nscunat se i trezi-n

rzboiul preacrud i-nveninat ce multe firi din

pres rapid a scptat. Pndind la Concuren,

s vad ce mai spune Ciutacu-n al su show

lipsit de vreun renume, fu torpilat din vise de-un

aspru telefon, Rodica de la tire-l fcea pe Reme

om. Apoi pe rnd sunar i de pe la partide, din

Parlament srir pe el zeci de omide, de la

Guvern minitrii pornir s-l salute cu-ndemnuri

din acela ce se-prezint mute. Din pres

aprtorii titratei inocene srir ctre dnsul

24

rostind impertinene. Candidul nostru Sassu

atta atepta, avea recunotina acuma cui o da.

Se apuc s scrie i toat competena i-o puse

pe-o hrtie care friza decena. Se interzice acuma

oriice fel de tire ce poate s scoat Guvernul

din fire, se impune n toate acuma un minim de

decen i fr a fi prozaici i-un minim de

pruden. Rodica s-i prezinte un gram din

mintea crea n faa unor oameni cu voturi la

musta. S judece aceia dac a fost chiar bine

s dea pe post caseta, s ias de pe ine i s

arate lumii c tocmai cei ce dau, o finanare

dou, sunt tot cei ce i iau. S se arate clar c

ma-n sac nu-i prob atta timp ct ma nu

este validat de cineva n rob. Din staff-ul cela

care se face vinovat de toat tevatura s nu fie

iertat nici cei ce din greal n treab s-au bgat.

S vin Mdlina i cu profesionism s bage-n

monitoare doar purul jurnalism. S nu mai prind

pe vreunul c face altfel de joc c-l readuc la

crm pe marele oloc. i dac vd vreo tire

25

cntndu-l pe Bsescu il vei avea drept mentor

pe domnul Melinescu. Aceast adiere plcut de

schimbare ddu ap la moar i notei la purtare.

Zamfir, acreditatul n sfere tricene simi clar

adierea i se umfla n pene. Mndru c

ateptarea nu fu chiar gratuit dar ofticat pe sine

de ce putu s-nghit i dornic de revan trecu

rapid la man. E drept c tot contextul n pnze

i-a suflat i avanpremier lui Bute a creat. n

vremea asta Radu, un tip cam imposibil i

cioprete stilul aa cum crocodilul i cioprea

pe vremuri pe cei ce treceau Nilul. Pe scurt, o

banc sponsorizeaz un pom ce va primi la baz

i cine dar i om. Lui Radu nu-i convine ca

numele acela s-apar pe ecran, c e publicitate i

jurnalism cam van. Zamfir se enerveaz el fiind

deja frustrat i-i trage o direct de aproape-l las

lat. Lui Sassu nu-i convine ce s-a ntmplat i

prin urmare Radu va fi pe loc mutat. Dar pn

atunci la Ziua, sa sune chiar Zamfir s-i scrie un

articol cu iz de trandafir. S scrie clar acolo c

26

Radu a fost lovit cnd din mbriarea-i Zamfir

s-a tot smucit.Acuma ghicitoare. Ce banc este

oare? O fi fost banca aceea ce vrea s te nsori la

cate-un pui de fat de vrei s-i cumperi flori sau

care te pndete pe la vreun bar anume s-i

calmeze iubita cnd dnsa face spume, o fi banca

aceea cu purcelui zglobii care pe rt se ndop

cu monezii argintii i excret dup o vreme

numai economii sau banca aia care piticii din

grdin-i fac sftoi i suavi ca doza de morfin

la care ajungi la urm cnd prea pe bune-i crezi

i-n toate ale lumii cotloane-ncepi s-i vezi sau

poate banca aia ce pe Napoleon din prea mic de

statur l-a mpins ctre neon, sau poate banca

aia de tot trimite zni cnd tu atepi rspunsuri

de zeci de sptmni ?

27

De inima stangace

Clcai pe cte-o roz din toate trei ce-aveai

si peste buze limba cu tandru gand treceai.

Preai ntunecat de-un vis ce te rodea, sorbeai

ngndurat din ceai i din peltea, apoi ineai

discursuri cu patos i ndemn de se fereau i

carii de limba ta de lemn. Nu prea le aveai cu

treaba prin curte, nu tiai s speli o ruf dou i

te mpiedicai de oriice crengu n cale o

prindeai. Nu-i prea placea bunica i o priveai

buimac cnd te fcea in public energic,

prostnac. Tu cretinete-n tine mai tare te-

nchideai i de nepoii dnsei acerb te-nconjurai.

Din trandafirii curii ce i-ai propus s tai tu i-ai

fcut podoabe i-un plin de epe strai. Nu ai tiat

nici unul cu gnd s-i arunci, chiar ai purces

degrab ca s-i cultivi prin lunci adic n judee

mai bine ndoctrinate n care-i o onoare s ai

multe pcate.

Si i tineai tot prul prins ntr-o agraf i

nu ieeai n public fr s faci o gaf. Misterul

28

tu pesemne c numai tu-l tiai cci inima-n

stnga-n realitate aveai. Poate c doar Oprescu

mai bnuia ceva pe vreme-n care nc, pe la

spital trecea. Dar de atunci probabil c tot

blocndu-i treapta s-a lmurit i dnsul c

inima-i n dreapta.

M tulbur secretul i tot cznesc n stele

sa aflu cam ce treab ai cu Polichinele.

29

Publicituri

Vom vorbi de reclame i alte chestii tmpe

ce la teveu n fa pot s ni se-ntmple.In prima

scen-un mndru, un chipe indigen, aluneca pe

strad ca Mo Crcin sub ren. O domnioar

blond-l scoal cu portiera ( o blond din aceea

ce fr nici un mas i-ar pune jartiera la gt, de-i

picur din nas). Chipeul nostru fante se clatin

n mers i de dureri se strmb din ce n ce mai

des, se contorsioneaz i se schimonosete ca

dup rea fiertur sau la dentist sub clete.

Acuma s vezi faz. Cic mergea spre-o

tip care le avea cu voodoo (putea s- fi fost

soa, da nu-i arat nudu). i tipa cu-o ppu

l chinuia pe fante cum chinuie nepotul politic, o

mtu. Ba-i ndoia piciorul, ba i fora o mn

pn ajungea srmanul s mearg ntr-o rn.El

se-apra de toate frcndu-se mai des cu-un soi

de alifie cam, cam cum freci un ness. i gelul

sta magic de toate-l proteja, i da puteri sporite,

spre ea nainta. Gelului acela i zice Ketonal i

30

rima cea mai dreapt este de gel anal. C tot

gndind acuma la aerele ei eu cred ca tipu acela

o sa devin gay.

Apoi s vezi la pensii.Cic-i posibil chiar ca

eul tu de mine s-i fac astzi dar. S vin s-

i arate ce scaun cu rotile o s posezi tu mine

chiar fr s ai pile. i ce baston din aur va ine

vrsta ta n vremea aceea-n care nu te va ine ea.

Ce cadru ai s-i cumperi i cum ai s-o zbugheti

cnd tu vrei vrea prin lume s mai cltoreti. C

boala ta e scump, alta nici n-o s ai i o s-o

provoci plimbnd-o prin lumea-n care stai.

Efectele intrrii legii n vigoare se pare c-n

viitoruri a cam creat stupoare. Se nmulesc

clienii ce se trezesc la ui cu tot felul de babe,

bunici i chiar mtui. i toi i dau suflarea n

prag la dumnealor zicnd c btrneea le fu

ceva uor. C pensia aleas, nu se putea mai

bun c i-au permis cu ea s mearg i pe lun.

Doar eul meu se pare c nu-i gsi trusou c mi-

a trimis prin una, misiv: eti un bou.Eu cred

31

c Rduleasca mbtrnete-n clip ca s ne-

accentueze complexul lui Oedip. Discursul ei nu-

i fin, dar clipul pare mna surpriznei Marin.

Parc i vd momentul cnd n emisiune cu

vocea cea mai snoab, zna Marin i spune:

Surpriz Mihaela! Acuma chiar eti bab. i vei

rmne aa. C am vorbit cu iri, o pensie s-i

dea.

32

Zna i Jupna fac praf sptmna

Mihael drag cartea mea gseasc-mi-te-n

pace c i-am trimis i eu ceva, s-mi zici dac

nu-i place. i scriu eu totui ca s-i spun c ne

unete mila i a trecut aproape un an de cnd

comun ne e tefan i-s mndr ca zambila. S

tii c n-am putut s beau din sticla mea de

Panciu cnd am vzut ct te czneai pentru

Liana Stanciu. i am pornit i eu s strng un

ban, doi bani grmad dar nu tiam atuncea eu

ct eti de revanard. Nu vreau din merite s-i

iau, am merite destule i tiu n banca mea s

stau nu ca-alte nestule. Eu nu accept s m

refuzi, fac public tot scandalu cum toac

viermele la duzi i voi toca semnalul. Te lauzi c-

ntro zi ai strns ct alii-n apte zile, las c te

tiu ce marf eti i c ai pus trei kile. La Robert

tu vei regreta infama mrvie i toat lumea va

afla ce ai in scfrlie. Vai, cte pensii au donat

admiratorii mei i tu cu scrb ai refuzat a

33

muncii lor, lei grei. Ca tu-n reclame cnd apari

mbtrnind discret se vede clar ca pentru bani-i

ari acest secret. Eu la ampon cnd m-am

splat pe cap i nc-n public cu pasiune m-am

frecat i mi-a plcut i n-a contat dect fiorul

ludic. Chiar i pate-ul ce-l prezint nu-i dect

pasiune c de al poftelor tremol fcui i tensiune.

Aa c las-i casieria deschis doar o clip, s

bag i eu n ea ceva, nu refuza n prip. Ce dac

banii toi s-au strns i mndr-i lumea toat ?

S strngem drag dublul lor, l-mai operm o

dat!

34

Nesimtirea liberala la episodul 2

Aflu de pe fluxul Newsin ca liberalii

hunedoreni au sarbatorit astazi ziua caltabosului

si a tuicii. Inteleg ca nesimtrea devenita politica

de partid inca de la evenimentul de duminica

trecuta de la Moghioros s-a externalizat la nivelul

intregii tari.Le mai dedic odata cantarea menita

sa-i salveze de propria lor nesimtire:

Cica liberalii la piaa Moghioro, fcur o

orgie cu niscai trie i chiar cu caltabo. Ideea mi

se pare venit de la staff cu logic deart i

bunul sim cam praf. Chelul la cap i duce

falangele cu pur melancolie-n glas iar tirbul

drept la gur s-ascund ce-a rmas. La

spnzurat n cas s te apuci s spui ce bun e

textila pe gt cnd tu i-o pui, ce bun era

spunul pe numele lui Cheia c-i proteja de

boal i boarfa i femeia? Penibil micare i

lips de respect c ne-ai nfipt sgeata att de-

adnc n piept. Poate c mita Reme nu vi se

35

pare rea i v gndii acuma c oricine-n ar ia.

Gndii-v c Geoan stul de ghinioane s-ar

apuca s-npart prin lume termopane, c

Bunicua noastr venind pe la ora s-ar apuca

s-mpart epcute cu lmpa, Bsescu nvrtind

o floare de cicoare s-ar apuca la lume s dea

nite vapoare.

Mai bine sunai goarna i strngei-i pe toi

c printre voi se ascund i civa idioi. Pe

domnioara Tua punei s in ua. i-n camera

aceea n care suntei toi, planificai un test ca

s-i gsii pe hoi. Triceanu se urc pe lustr i

de-acolo va arunca lumin ca altdat Apolo. Din

cnd n cnd va scoate dintr-un co i va arta la

lume un mndru caltabo. Atunci Diana draga

lumina o va stinge i ce lucete-n noapte cu aprig

ochi distinge. Pe liberalii aceia a cror ochi

sclipesc de poft i de rvn la daru mprtesc

pe loc s-i dai afar chiar de rmnei singuri i

v implor o ar ca s o conducei iar.

36

Atta timp ct testul acesta nu-l pornii cu alte

mndre gafe n balt o s izbii.

i inei minte asta: poporul n-are sex, c stai la al cu curu sau faa-i e totuna, cnd merge la votare el fute-ntodeauna.

37

Pestele din cizma si filozofia aruncarii cu banul

Un magistrat din Statele Unite ale Americii

si-a pierdut slujba dupa ce a decis custodia unui

copil aruncand cu banul.

Daca acest lucru s-ar fi ntmplat n umila

noastr republic semiparlamentar cazul ar fi

strnit chiar admiraie. ntr-un sistem juridic n

care doar infractorii dau cu banul, a lsa ceva n

voia sorii, a lsa destinul s judece, ar fi fost un

lucru ludabil

S-ar fi fcut emisiuni cu sondaje de 1,19

euro despre calitatea monezii, despre densitatea

aerului i fora degetului care a zvrlit-o, despre

ascuiul muchiei, despre ridurile n form de

arpe trasate de BNR pe muchie, tocmai pentru a

sublinia unitatea etimologic dintre funcia sinus

care are form de arpe i cuvntul englezesc sin care desemneaz pcatul, despre mecanismele

psihanalitice care au fcut judectorul s aleag

moneda, despre unde e moneda ? , despre

38

karm, clarviziune, transcedentalismul anilor 80,

despre justiia oamenilor ca receptacul a justiiei

divine etc.

Ne-am fi mprit n dou tabere, am fi

fcut referendum, am fi schimbat sistemul de vot

pentru a permite justiiei divine s se manifeste

plenar n urn, unii parlamentari n-ar mai fi

votat cu aspirin ci cu monezi.

Am fi devenit brusc fanatici mnuitori ai I

Ching-ului, am fi vorbit n perle i am fi umblat

ntodauna dup noi cu un alai de scribi pentru a

ne nira pe hrtie fiecare cuvnt care scap

subtilei mori cu circumvoluiuni care macin

ntre urechile noastre, variabilele perfide ale

realitii.

L-am fi salvat pe Mailat. Am fi dat cu banul

i ar fi czut faa care trebuie. Dac un igan se

cheam Romulus i e aproape slbatic, destinul

a vrut s ajung acolo unde cu milenii nainte un

alt Romulus sugea de la lupoaic ntr-o pdure.

i ce dac a ucis? Ce treab avem noi, dac

39

moneda graierii divine l-a ispit de gratii ?

Italienii nu ne mai vor ? Treaba lor. Dac ei nu

ne vor noi i vrem ! Hoardele de nomazi sunt o

rzbunare pentru faptele strmoilor lor de acum

2100 de ani. Ce nou ne-a czut bine cnd ei au

venit aici i l-au alergat pe Decebal prin muni ?

Cnd au vrut s o violeze pe Dochia ? Dochia e

Giovana noastr ! Ei cu Traian atunci, noi cu

Traian acum.

Istoria nu se scrie niciodat ntr-un singur

sens (cu excepia istoriei noastre cu ruii),

evenimentele mari creaz ecouri mici peste

secole. Le-a convenit cnd ne-am vndut pe

nimic i le-am construit drumuri, case, orae. Le-

a convenit cnd le-am bucurat ochiul cu sportivii

notri. Cnd am cumprat aproape jumtate din

utilajele pe care le folosim n industria alimentar

de la ei. Pi atunci, orice plcere cu a ei durere,

frate.

S dea cu banul i s rezolve problema. S

le spun politicienilor romni s tac pentru c

40

moneda e n aer i trebuie s cad. S le spun

s tac pentru c precurvesc limba romn cu

idei stupide. Cum s trimii m iganul n Egipt?

Pi ce, iganul e fecioara Maria? Sau ai nvat

despre faraoni i psihanaliza i-a fcut vre-o

glum?

Judectorul american trebuie angajat la

noi. Trebuie desfinat tot sistemul juridic.

Trebuie ca ministrelul justiiei s-i gseasc alt

loc, trebuie ca procurorii i avocaii s dispar.

S mergem la judectorie i acolo s ne atepte

un nene n rob care s ne ntrebe : cu ce

moned vrei s judecm astzi? sau pe ce

batem moned astzi?

Astfel lucrurile s-ar rezolva iar metafora

relaiilor dintre Italia i Romnia ar putea fi

reprezentat printr-o simpl caricatur: o ar n

form de pete este purtat de Europa spre

culmile abundenei, ntr-o cizm.

41

Rimele lui Cioroianu la picioarele Sfinxului

Iubita mea cnd tocmai ne iubeam uitnd

prin vis de-a noastr Romnie simi-i cum ne

lovete surd prin geam o cioar liberat din

sclavie. i tulburat de-al vrajei mele sfinx, trezit

buimac la umbra Piramidei, am hotrt s-i

scriu cu al meu pix un vers ca regele,

Semiramidei.

Aicea n deert s cumprm un spaiu

vast, cum ara noastr n-are i tot aici cu spor s

deportm ntreaga Romnie infractoare.

La faraoni s se ntoarc faraonii, necultivai i

pui pe tlhrii s lase Europa linitit i

absorbit doar de bucurii. Iar, Dumnezeu n

buntatea lui i va hrni cu man chiar din zori

i pe deasupra vor zbura cocori, purtnd copiii

lor din flori.

i n deert nu vor gsi toiege cu care s

despice marea s se-ntoarc i vor domni peste

42

nisip n lege, cum stpnete apa haina ud

leoarc.

Nu vor putea s fure vreo poet, s vnd unei

babe o mochet, nu vor avea Obor i nici omor,

cui s-i mai dea n veacul urmtor.

i uite aa iubito vom scpa de jalnica imagine

de ar, un brand strlucitor va lumina, poporul

romnesc n lume iar. i chiar i-atunci cnd

vreun romn sadea va nclca a firii noastre legi,

cu dragoste de ar-l vom ierta, tiind c iganii

toi sunt tot pribegi.

Iar Roma va fi pentru mine aceiai

anagram a lui Amor, vacanele n care sunt cu

tine, turbate nu vor fi de vreun omor. La temelia

marilor coloane vom mpleti trei kilometri de

baloane i-n vrfuri va veghea european, amorul

nostru, chiar Traian.

43

Ziua mondiala a closetelor publice

ntr-o atmosfer de linite sufletasc i

inspirat melancolie Lumea srbtorete astzi

ziua closetelor publice. Cea mai mare problem a

civilizaiei umane a fost nc de la nceputurile

sale rahatul. Dac n miticul veac de aur, eroii

puteau s vneze linitii prin pdure fr riscul

de a clca pe fructele fiziologiei semenilor, n

lumea de astzi metabolismul civilizaiei este un

domeniu pentru care au fost create faculti,

sisteme de management i amenzi. Nu se pune

problema s mai zburdai prin tufiurile ecologice

dup nimfe fr s ieii de acolo total impur,

marcai de misterele digestiei celuilalt. Producem

din ce n ce mai mult rahat i avem nevoie de tot

mai multe locuri publice unde s ne desctum

intimitile. Mncm din ce n ce mai mult n

public i petrecem din ce n ce mai mult timp n

mediul social. Este nevoie de industrii ntregi

care s recupereze urmele noastre i s le

44

ntoarc n natura binecuvntat care ne

hrnete. Toaleta a devenit o art care exprim

starea de spirit, frustrarea i sperana noastr.

Pisoarele au form de buze, budele devin guri

care ateapt hulpave darul nostrul ctre natur.

A trage apa este un stil de via insernd

psihanalitic n limbajul cotidian dorul de duc,

nepsarea, cheful de ne lua lumea n cap. Facem

pipi uitndu-ne la reclame, dive inaccesibile ne

privesc din perei uretra iar plescitul urinii se

insereaz subliminal n reclame amintind de

exemplu, de bere.

Era nevoie de o zi mondial a toaletelor,

aa cum este nevoie de o zi modial i pentru

celelalte simboluri ale necesitilor noastre : Ziua

Buctriei i Ziua Dormitorului.

Era nevoie s nu se lucreze azi. Era nevoie

s se stea acas, unde de voie sau nevoie, trebuia

s ne facem nevoile linitii pentru a da un rgaz

closetelor publice s se odihneasc mcar odat

pe an.

45

Motive pentru care iubesc Romania

Iubesc cu zorzoane i temenele partidul

boem al culturilor noastre de pruni ce se viseaz

palinc, iubesc porcii n destinul lor de caltabo

politic i licitaiile trucate pentru maini

puternice. Iubesc gratia cu care Diana baga

capul in nisipul fraged al realitatii, alungand din

memoria ei de elefant gafele piigiate ale lui

Chiuariu, ciorovielile ieftine ale lui Cioroianu cu

faraonii Egiptului i modul grobian cu care

Olteanu sufl n relaiile diplomatice ale

Romniei vntul corupiei lui Taubman.

Iubesc arta de a numra stelele de pe

steagul UE a lui Adomniei, iubesc

suburbanismul lui Orban i talentul lui de a

cnta la igar Sonata nebuniei lui Bsescu.

Iubesc maina care merge cu etanol i care

a costat 35 000 de euro a ministrului mediului,

pe motive total nefireti de nepoluare. Iubesc

cnd l aud pe Triceanu vorbind de Bsescu i

invers.

46

Iubesc blogreala lui Iliescu i frustrrile

virtuale ale lui Nstase cu tot jegul lor social

democrat de pe ele.

Iubesc postrile rare ale lui Geoan,

incursiunile lui n natalitatea lui Hitler,

vanghelismul de catifea al partidului pe care-l

conduce. Iubesc crnaii de Plecoi, rzboiul

traian pentru Elena i genialitile mediocre ale

sunetitilor de la Antena 3 care sintetizeaz cu

arogan chinul fixist al vorbrelelor ciudacice.

Il iubesc pe Dianu care vrea s plece din

ara asta i a gsit pentru fuga lui din teoriile

tranziiei cea mai bun cale. O iubesc pe Renate

Weber i tiu c pleac ntr-un loc unde chipul

lui Chiuariu nu a va ajunge niciodat.

Il iubesc pe Ghie i memoriile sale cu

Securitatea, precurvismul rafinat al acestor

memorii, kama sutrismul politic pe care-l

practic, oraiile lui excitante, pertinena tehnicii,

lungimea caracterului i grosimea logicii.

47

Iubesc perfeciunea chirurgical a

managementului lui Oprescu, faadele fade ale

blocurilor din Rahova, inscripiile de pe cmile

lui Vanghelie, muzica cult i mult pe care o

ascult, existenialismul vorbirii sale, culoarea

lui emailat.

Iubesc refugiul lui Nicolescu n sntate,

pertinena cu care ne taxeaz boala i modul

autentic liberal prin care ne exorcizeaz de vicii,

prin bani.

Iubesc motociclismul care a invadat strzile

umplnd Romnia de donatori de organe pe dou

roi.

Iubesc viitoarele statui ale lui Triceanu

pe motociclet, stnd pe o roat de 20%, semn c

acesta a sfrit cu minile pe coarnele puterii,

scond un zgomot asurzitor de tob spart.

Iubesc ciocnirea lui cu un Ford i venirea celor

de la Ford la Craiova. Iubesc cderea leului,

galopantul dans mortuar al inflaiei, creterea

48

pensiilor cu 100% i apriga lupt a guvernului

pentru cei 50 de lei n plus la salariul minim.

Iubesc mirosul polimerilor lui Patriciu din

asfalt, graia cu care sponsorizeaz i PSD-ul i

PNL-ul nfrind cu sngele economiei dou

realiti paralele. O realitate care lupt mpotriva

ntinrii idealurilor comunismului i una care

lupt pentru ntinarea urmailor liberalilor

interbelici, care se roag pe la ui cu mnere

mnjite de caltabo s le fie restituite

proprietile.

Iubesc democraia noastr original, iubesc

judectorii din curte care l-au fcut pe Nstase

demnitar pentru toat viaa lui de armaghedonist

procuroric, care l-au extras pe Iliescu dintre

mineriade i care-i permit lui Vadim s umple de

flegme albastre-galben-roii cotidianul sordid al

vieii noastre cu politicienii.

Iubesc ara creia nu-i pot spune adio, ci

doar un simplu pa cnd m duc la culcare.

Sunt mndru c sunt romn, adic : iliescian,

49

sechelarian, bivolarian, nstasian, orbanian,

vanghelian, hrebenciucian, cozmncian,

voiculescian, vadimian i cine tie cte alte sute

de alte dimensiuni care mai definesc.

50

Reveniri din reverii

Sptmna trecut am fost plecat la

Londra unde am avut drept misiune secret

demitizarea Perfidului Albion. Numit aa de

francezi pentru c stncile de la Dover (principala

poart de intrare n Anglia dinspre Frana) aveau

culoarea arielului persilat, Albionul nu mi s-a

prut chiar aa de perfid, poate chiar mi s-a

prut naiv i diafan, bolnav de o inocen palid

de care au profitat o mulime de piei galbene,

negre i tuciurii.

Am pierdut, ca s fac o parantez care s

adnceasc misterul acestei poveti, demisia lui

Cioroianu taman cnd s-i fac i eu un OK

reginei i s o pipi cu curiozitate pe Diana de la

Madam Tussauds. Londra este un ora de

admirat, curat i splat de ploi salubrizatoare tot

timpul. Oamenii sunt politicoi indiferent de

naionalitatea lor, nu fumeaz pe strzi, nu

vorbesc la telefonul mobil, citesc i dorm pe rupte

n metrou. Nu te mping cu furie cnd se grbesc,

51

i cer scuze chiar dac nu te ating dar simt c i-

au invadat, din greeal, spaiul intim. Se

mbrac urt, sunt uri i au femei diforme,

masculinizate. Nu au acel arm adolescentin al

romncelor, nu au acel sim estetic pe care-l vezi

la fetele noastre. Au un stil neglijent pe care-l

afieaz n spaiul sistematizat i salubru al

oraului lor. La noi e cam invers, ne place s ne

mbrcm bine printre gunoaie, bli i rahat de

cine.

Londra nu are frumuseea arhitectural i

delicateea Vienei. Dar are farmecul ei cosmopolit

i catedrala St. Paul, o construcie care-i taie

respiraia, creia simi nevoia s-i dai cte un

ocol, care are aceiai valoare ct un curs de

arhitectur.

Londra are Roata Mileniului, un cerc al

prostului gust, care te nvrte pe deasupra

Tamisei pentru a putea admira de sus ceea ce nu

ai putut admira de jos. Are Westminster Abbey i

Houses of Parliament cu Big Ben-ul ei superb.

52

Are Terminalul 5 de la Heatrow, un fel de

triunghi al Bermudelor unde nite spiridui

asiatici cu nfram i turban i controleaz

paaportul i-i fac pierdute bagajele. Terminalul

5 este o hal imens cu tavanul n forma unei

ecuaii difereniale despre zbor, cu mai multe

nivele cptuite cu sticl i gresie rece. Restul

sunt piloni i coarde de oel, din acelea pe care

Saligny i le-ar fi nsuit pentru o construcie

imaginar. La Cafenelele Nero ai internet gratuit

i dincolo de fereastr, la nici 50 de metri, poi

admira avioanele A 319 de la British Airways

cum decoleaz, vorba reclamei ntrecute de

realitate, spre biroul cuiva.

Cazarea este foarte scump, transportul

este foarte scump, intrrile la muzee sunt

scumpe. Mncatul n ora nu e recomandat dect

dac eti invitat de cineva, pe banii lui. Poi

mnca linitit din supermarket-uri, mai linitit

chiar dect la noi, pentru c mncarea i

53

butura pe care o gseti acolo este mai ieftin

(dect pe plaiul mioritic).

Poi s te i mbraci de la Londra. Nu de pe

Oxford Street (poate doar dac prinzi nite

reduceri) unde oricum ceea ce gseti nu se va

potrivi gusturilor tale : tot felul de nflorituri

iptoare i haine mototolite.

Poi s te duci s vizitezi Turnul Londrei cu

zidurile sale reci unde au murit regi, regine,

prini i alte fiine pentru care politica a fost o

nuc prea tare. Poi s-i iei i aparatul foto cu

tine pentru a surpinde o ectoplasm fcnd sex

cu o raz de soare printre firide. Vei avea

marketing-ul asigurat la Otevescu, Naionalescu

i (de ce nu ?) la Beunutevescu sau Naulescu..

O sa v art curnd i nite poze, poate

dup ce m lmuresc n ce an suntem, dac nu

cumva stewardesa de la B.A. nu mi-a pus ceva n

wiskey sau dac nu cumva pilotul a condus prea

repede, ca Superman n jurul pmntului, i ne-

au aterizat cu opt ani n urm, prin 2000. PDSR-

54

ul s-a lipit tandru de PUR, mngindu-i antena

1. Toat lumea vorbete despre cinii comunitari,

ca pe vremea n care Brigitte Bardot cauta un

copac prin Cimigiu, s fac un pipi n ciuda

hingherului Bsescu. Nstase se pregtete de

guvernare mai puin tuciuriu ca oricnd, iar

Iliescu se bucur de grdina lui de 1000 de euro

pe lun, ca pe vremea n care compara mgarii

cu ziaritii, jignindu-i.

In fata avem trecutul glorios, in spate

viitorul isi ascute coltii

Prezentul sta latit pe suprafata boltii

Privind nerusinat sub fusta sortii...

55

Coborand din filme

Un prieten mi-a trimis o leap despre

filmele care ne-au schimbat viaa, cu indicaia

clar i de bun sim de a nu pica n tot felul de

idiosincrazii tipice societii de consum.

M gndesc de dou zile la treaba asta i-

mi dau seama c toate filmele pe care le-am

vzut nu mi-au schimbat viaa. Unele erau s

mi-o schimbe, aa cum a fost filmul lipidic de la

examenul de chimie coloidal, film pe care nu am

putut s-l critic atunci pentru c nu-l vzusem.

Am criticat filmul bacterian la un examen de

microbiologie cu un dezinfectant notoriu, dar nici

asta nu mi-a schimbat viaa. Am alunecat pe o

pelicul de ap, ntr-un bar dintr-o cas veche

din Bucureti i m-am dus pn jos de tot fr

s-mi rup nimic care s-mi schimbe viaa. La

servici m uit la filme i iau decizii. Filmele sunt

nite vscozigrame, adic arat variaia

56

vscozitii n timp, pentru un produs supus

unui anumit tip de stres mecanic. Ca i cele de

pe peliculele reale, unde personajele i schimb

consistena, starea, n funcie de stresuri clare

sau mai subtile. Dar nici acestea nu mi-au

schimbat viaa.

Am vzut filme care m-au cutremurat, care

m-au micat profund, ca ntr-o tranziie

electronic n care se nate un foton. Am fost

luminat de filme, am fost ntristat de ele,

indispus, stresat, nmrmurit. Dar nu mi-au

schimbat viaa.

Mi-a plcut Isus copil, dintr-un film italian,

poate de Zefirelli, prin metafora unui escroc pe

care-l salva mereu i printr-un dialog n care-i

spunea acestuia :

Eu sunt unul, tu esti unul, Dumnezeu e

unul. Restul ce conteaz ?

57

Spume i sperm.Onanitii lui Tuc sau

monologurile aviatorului despre marinari

Tuc a scris cu spume i sperm un articol

despre bloggeri. Dac este s dm crezare

teoriilor care spun c-n infernul limbajului se

ascunde infernul minii, articolul lui Tuc

vorbete despre angoasele latente ale liceeanului

din Caracal. E jenant atunci cnd se ntmpl ca

din pana unui jurnalist s ias mizerii pe care

pn i gura unei ignci de la Obor ar ncerca s

i le rein. Conform construciei logice a

editorialului eu sunt un violator cutat de poliie

pentru fapte de natur sexual svrite repetat,

cu tot felul de domnioare i domniori, cocote,

curve, actrie, vnztoare, educatoare, taxatoare

i controloare. Pentru c Tuc este sclavul

modelului operativ al sectoristului comunist, care

dup ce i s-a raportat o crim l trimite la

judector pe primul ins la care gsete un cuit.

Tuc nu nelege c ntre a avea instrumentul i

a face crima este o distan ct o mie de mii de

58

alte fapte. Faptul c brbaii au penis nu i

transform automat n violatori sau onaniti.

Apoi, n blogosfer ntlnim o mulime de fete,

despre care, cel puin din manualui de biologie

din clasa a VI-a, domnul Tuc ar fi trebuit s tie

c nu au penis. n blogosfer sunt o mulime de

oameni politici despre care tim cu certitudine c

nu au penis i nu au cum s fie onaniti. Unora

dintre ei, jurnalitii din trustul pe care domnul

Tuc l reprezint, le fac n fiecare sear cte o

felaie de rmn i regizorii de firme porno cu

gura cscat (Doamne ferete).

Domnul Tuc nu poate nelege c presa

scris i cea electronic sunt dou lumi diferite,

dou medii separate. Nu nelege c trecerea

dintr-o lume n alta este ca un fel de moarte; nu

poi lua cu tine tot ce ai avut acolo.

Aviatorii poate c rd de marinari cnd i

privesc din nlimi i poate c-i bnuiesc chiar

de onanism pe parcursul lungilor cltorii pe

mare. Marinarul nu are o stewardes pe care s

59

sar cum ncepe s-i vibreze flapsurile. i poate

c recurge la practici piatagoreice din care sunt

sigur c domnul Tuc nu o mai practic dect pe

cea referitoare la triunghiul dreptunghic. Dar

asta nu-i otrvete munca i nu-i rpete

utilitatea, nu-l desfineaz. Pur i simplu,

marinarul are utilitatea lui, ntr-o dimensiune pe

care aviatorul nu o nelege. Ce ar fi lumea fr

vapoare?

Privind limbajul lui Tuc am senzaia c

acestuia a nceput s-i curg penia. A nceput s

dea primele mari rateuri ale vieii lui, simte n

spate rsuflarea fierbinte a lui Ciutacu i

junduiete cu nesa la acelai gen de publicitate.

l complexeaz totul, nu mai are subiecte despre

care s scrie sau cele despre care scrie rmn

rigide, fr ecou. Nu are lichelismul lui Cristoiu

i nu se vede plonjnd cu Gdea i Stan n

fecalele analismului politic de curte? Caut o

ieire elegant din anonimatul nefericit al

propriei inteligene profesionale? Nu se tie. Dar

60

privind limbajul pe care l-a folosit n editorialul

despre bloggeri, am senzaia c a nceput s-i

curg penia.

61

Despre natura umana a martienilor si despre natura martiana a oamenilor din Parlamentul

Romaniei

Dupa ce insusi Papa a vizitat NASA si l-a

urecheat dogmatic pe astronomul sau pentru

naivitatea de a ironiza teoriile lui Flamarion,

vestile bune de pe Marte au inceput sa curga

intr-un ritm care pentru astrobiologii secolului

trecut ar fi fost chiar mai spectaculos decat

Razboiul Rece. Biserica Catolica este de acord cu

faptul ca in Univers exista lumi pe care locuitorii

nu au cunoscut pacatul originar. Nu vreau sa

aprofundam chestiunea pacatului originar in

sensul definirii notiunii respective pentru o alta

lume. Poate cei de la NASA i-au aratat Papei o

lume fara serpi, fara mere sau fara Eve, ca sa

postulez o scala de la indiferenta catre nasol de

tot. Nu se stie. Cert este ca un robotel cu reflexe

aproape japoneze a fotografiat pe Marte niste

62

gheata. Chestiunea ghetii de pe Marte era o

problema transata stiintific doar pe baza unor

dovezi circumstantiale. Nu exista ceva creat pe

Pamant care sa fi ajuns acolo si sa fi prelevat

niste probe, sa fi facut o poza si sa spuna: "Iata

gheata" cu tonalitatea abraziva cu care exegetii

Bibliei rostesc: "Iata omul". Dupa ce gheata a fost

pusa la locul ei in constiinta noastra, urmatorul

pas a fost ca niste chimisti sa afirme ca solul

martian este capabil sa asigure resursele

nutritive necesare pentru cultivarea fasolei. Deci

Marte, ar putea sa devina un fel de zona cosmica

din care Ontanu sa dea de mancare la saraci de

ziua Nationala, celebra fasole cu carnati de la

Obor. Chimisti fiind, specialistii NASA s-au cam

hazardat din perspectiva agrotehinca, dar cine

stie, poate ca cei de la NASA stiu mai multe

despre agronomia pe Marte decat agronomii

nostri chimie pe Pamant. Blandetea solului

martian cu soiurile speciei Phaseolus vulgaris

poate raspunde din perspectiva metafizica la o

63

alta dilema a stiintei despre Marte: cantitatea

relativ constanta a metanului in atmosfera

planetei. Pentru a se mentine constant, Metanul

trebuie sa aiba in spate o sursa semnificativa

care sa-l produca. Pe langa activitatea vulcanica,

o sursa postulata este cea a microorganismelor

metanogene, dar asta ar insemna ca NASA sa

admita mai intai ca pe Marte exista viata. O

varianta interesanta ar fi si consumul fasolei de

catre martieni, dar acesta este un subiect cu care

nu se merita sa ne batem capul in plina criza de

alimente pe Terra.

Prima dovada a faptului ca martienii exista

a fost evidentiata chiar in parlamentul Romaniei.

Pentru ca la momentul invaziei, strategii martieni

aveau nevoie de o modelare la nivel pilot a

actiunilor viitoare, ei au pus la cale Revolutia

Romana, mineriadele si alegerile de la 20 mai.

Pentru ca le place umorul si ironia subtila l-au

pus presedite la Camera Deputatilor pe Dan

Martian si au umplut parlamentul de tot soiul de

64

indivizi iubitori de fasole electorala. Peste 20 de

ani cand principalul strateg martian a preconizat

o replica dura a Oltenilor, presedintele Camerei

Deputatilor a fost ales fireste Bogdan Olteanu.

Dovada faptului ca in Parlament sunt o

multime de martieni este preocuparea membrilor

acestui for pentru chestiuni subtile de fizica

fundamentala. Pasiunea pentru fizica

fundamentala a parlamentarilor nostri a fost

initiata de Ovidiu Gherman, un martian bondoc,

camuflat in fizician de inalta tinuta.

Principala preocupare a membrilor camerelor

legislative este acum aceea a pozitivarii spatiului

electronic. Stiut fiind faptul ca spatiul electronic

este negativ, datorita sarcinii negative a

principalului constituent, electronul, alesii nostri

si-au asumat o treaba foarte dificila din punct de

vedere al stiintei cuantelor. Hotararea lor a fost

ca in spatiul electronic sa se publice jumatate

stiri pozitive (protonice) si jumatate stiri negative

(electronice). Initiatorii propunerii au aratat grafic

65

modul in care spatiul electronic s-a degradat de

la inceputul anilor '90, cand in acesta nu

incapeau decat stiri despre Ion.

Ei au argumentat, folosindu-se de

extrapolarile probabile ale paradoxului lui

Clausius: ca si Universul, spatiul electronic se

dilata, ca si in Univers, unde energia se

degradeaza continuu si in spatiul electronic stirie

se degradeaza continuu. Daca in ceea ce priveste

expansiunea Universului nu se poate face nimic,

in ceea ce priveste spatiul electronic se poate face

totusi ceva: infuzia de stiri vesele sau neutre,

stiri cu energii superioare, nedegradate caloric

(adica stiri care nu te fac sa transpiri).

Dovada faptului ca aceasta initiativa

legislativa a fost pusa la cale de martieni, este

transparenta in luarile de pozitie ale unor asa

zise fiinte umane:

Nu am vzut tiri n care s se prezinte, de

exemplu, pe agricultur, cum se lucreaz cmpul

sau terenurile din ar, nu am vzut din economie

66

sau nvmnt nimic pozitiv. Tot timpul se

prezint bti n coli, violuri etc.

Petre Daea, senator PSD. Mi-ar plcea s vd, de exemplu, subiecte

de hotricultur - cum s ngrijeti o plant, c nu

mai avem timp de citit, emisiuni de-astea

educative, informative.

Gavril Vasilescu, senator PC. Pentru cei care percep subtilitatile fine ale

prezentei extratereste in viata noastra de zi cu zi,

cele doua luari de pozitie pot fi puse in mod clar

in legatura cu stirea chimistilor de la NASA

despre cultivarea fasolei pe Marte. Martienii din

parlamentul Romaniei vor sa ne transforme in

mana de lucru ieftina pentru a cultiva mancarea

lor preferata, dupa ce venusienii din Spania ne-

au transformat deja intr-un popor care se pricepe

doar la capsuni.

67

Despre supt. Cu Ion Iliescu!

Ion Iliescu acuza Grupul de la Cluj de

incapacitate organizatorica si da ca exemplu

victoria "Comandamentului de la Constanta": Asta

inseamna munca politica de substanta si nu sa

stai sa sugi din deget si sa emiti fraze teoretice.

(Hotnews)

Prima dat romnii au supt de la Mihai

Viteazu, lucru descoperit de Nicolae Blcescu.

Apoi, au supt i s-au lsat supi n tot felul de

istorii tenebroase unite ntr-o spiral de un

kama-sutrism att de violent nct pentru unii

exegei ai poziiilor noastre de-a lungul istoriei,

aceasta seamn de departe cu un corn al

abundenei.

Suptul din deget este o etap a dezvoltarii

infantile, un reflex al nrcrii. De obicei suptul

din deget nu este nsoit de emisii teoretice, ci

practice. Emisiile practice sunt foarte bogate n

litera , lucru care-i va face pe unii copii ajuni la

maturitate s iubeasc foarte mult elina sau

68

chestii mai bogate n -uri, precum ele i

ieiul. Emisiile teoretice apar mai ales la revoluii

i sunt de fapt idei vide, bogate n litera i. Ca de

exemplu ideea de ion iliescu.

Emisiile revoluionare poart numele

specific de emanaii i aici gsesc unii autori

toat frumuseea acestei subtiliti : emanaiile

poart -ul emisiei paractice, iar emisiile practice

poart i-urile emanaiei teoretice. Este dac vrei,

un fel de fluiditate copleitoare tipic yin-ului i

yang-ului taoist, un fel de dao subtil cu -uri i i-

uri.

Un copil care suge din deget i emite -uri

poart n destinul su smna sulei n coaste.

De cele mai multe ori, suptul din deget se rezolv

prin pusul sulei n coaste. Odat ajuns n

coaste, sula are meritul de a se instala acolo i a

te fierbe n suc propriu, pn ntratt nct

privindu-te n oglind nu-i vei putea reine un

mi animalule . Dar sula din coaste mai are un

merit, aproape psihanalitic, deoarece poart n

69

sine ntrega evoluie a omului. Odat cu vrsta,

ea urc dinspre coaste spre gur, pentru c sula

se alieneaz i capt ambiia de a deveni deget.

Obiceiul de a-i ajuta sula din coaste s-i intre

n gur se numete iliescianism i se manifest

printr-un fel de amnezie totala la vot. Amnezia

electoral sub imperiul sulei are etape specifice :

primele care se uit sunt morii de la Revoluie.

Apoi se uit mineriadele. Se uit apoi privatizrile

tenebroase i la sfrt de tot, se uit trdrile

kaghebiste ale Basarabiei.

Dup vot, cnd sula revine la locul ei din

coaste, singura senzaie cu care rmii este

aceea c ai supt dou aspirine deodat : aspirina

sracului i aspirina cinstitului.

2

70

Cu TBI Credit ti-o pui o data dar ai copii de mai multe ori!

Mai intai faci un contract cu rate fixe. Sa

zicem ca-ti cumperi o canapea freudiana pe care

sa faci psihanaliza financiara cu avocata firmei

de la care te imprumuti. O platesti in 24 de rate.

Canapeaua. Pentru ca pe avocata o sa incepi sa o

platesti dupa ce ai achitat canapeaua, avocatii

fiind inzestrati inca din facultate cu un subtil

simt al proprietatii, nu pot fi platiti decat atunci

cand proprietatea ta devine oarecum incerta, in

litigiu. Platesti sarguincios toate ratele. Poate ca

sunt zile in care nu ai chef sa platesti nimic, sa te

duci la banca, sa stai la coada, sa respecti zona

de confidentialitate etc. Dar te duci ca tampitul si

dupa 24 de luni platesti ultima rata jalnica. Sa

zicem ca este septembrie 2007. Sa zicem ca asa

cum prevede contractul, totul se termina, suma

este platita, canapeaua este a ta. Habar nu ai!

Ultima rata nu este decat un amarat de futai

financiar, un fel de viol subversiv prin care firma

71

TBI Credit isi baga spermatozoizii sai nesimtiti

direct in ovulul inconstientei tale de contribuabil

tolomac care nu este aparat de nici o lege. Dupa

9 luni apare copilul. Este vorba de o factura prin

care se solicita plata TVA-ului la dobanda pentru

ratele tale fixe. Copilul tipa conform unui articol

de lege intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007. Ti se

cere imperativ sa platesti TVA-ul la o dobanda

pentru un produs achizitionat deja pe baza unui

contract care nu mai este valabil de sase luni!

Cum poti sa emiti o factura in baza unui contract

expirat? Ma uit sictirit pe articolele de lege pe

care le tipa copilul si mi se pare ca acesta este

prizonerul unei erori de interpretare. Dar merita

sa ma iau in gura cu un copil de 35 de RON,

mosit de tot felul de avocati sifilitici mental, javre

pagane care ciugulesc samanta bolnava a

onanistilor din ministere, din parlament, din

guverne?

Ma gandesc sa fac copilul sa taca. Dar nu

am timp sa-l linistesc, asa ca prefer sa-l uit cu

72

tot cu oracaitul sau sleampat de handicapat

financiar. Dar peste o luna ma trezesc cu un alt

copil, o fetita numita "notificare" prin care o

avocata chizdoasa imi cere in numele TBI

CREDIT sa achit o suma de 25 de lei, fara nici o

explicatie. Ba mai mult, avocata asta a obligat

fetita la tot felul de perversiuni logice pe care in

mod normal aceasta nu le-ar fi cunoscut decat de

prin adolescenta. Mi se impune sa platesc

neconditionat aceasta suma in contul x, pentru a

nu exista nici un fel de "neintelegere sau eroare

de interpretare" Cum suma pe care trebuie sa o

platesc nu este egalul TVA pe dobanda ma

gandesc ca este altceva si totusi daca ma uit mai

cu atentie in gura spurcata a fetitei, observ cu

stupoare ca scrie intr-un loc ceva despre a 25 - a

rata. Ma minunez. Ma minunez. Ma miruiesc. Ma

miaunez. Ma taivanez. Ma tailandez. Ma-ta-i

proasta! ii zic. Contractul prevedea 24 de rate si

incetarea lui la data achitarii ultimei rate. La 9

luni de la achitarea acestei ultime rate m-am

73

trezit cu-n copil de 35 de RON, iar la inca o luna

cu unul de 25. De unde se trage conclusia ca TBI

CREDIT te fute o data, dar tu ajungi sa nasti de

mai multe ori.

Astept in continuare si alti copii. ma

gandesc ca atunci cand i-am spus "da" lui TBI

Credit m-am futut cu mai multe compartimente.

Primul copil este al Contabilitatii. Contabilitatea

a fost calarita de niste domni cu mape mari de

prin ministere. Ei au venit in control si nu i-a

durut in trabucul lui Vosganian pentru faptul ca

fitoasa Contabilitate nu recoltase TVA-ul pe o

lege care intrase in vigoare pe parcursul derularii

contractului. Ma gandesc ca dornici sa i-o puna,

domnii din ministere chiar au prostit-o pe

Contabilitate, asa ca ea a ramas proasta, cerand

mai departe ceva care oricum nu ar cere nimeni.

Al doilea copil este al Departamentului juridic.

Cred ca cel putin unul dintre domnii de la

minister care i-au pus-o Contabilitatii a simtit

nevoia sa faca un viol si acolo. Au gasit o avocata

74

proasta, la fel de virgina ca si Coruptia si a

convins-o ca este necesar sa mai ceara niste bani

de la prostii pe care-i mai gaseste in fisetul cu

contracte.

Astept acum copii si de la femeia de

serviciu de la TBI CREDIT. O factura prin care

sunt obligat sa achit costurile medicale legate de

o taietura provocata de o hartie pe care era scris

numele meu. "Aveti un nume prea strident, prea

ascutit", parca si citesc aceasta scuza formala,

chiar deasupra locului in care avocata -mi

transmite ca "pentru a evita orice neintelegeri sa

platesc deindata aceasta suma".

Ma gandesc sa le fac si eu celor de la TBI

CREDIT o factura. Porecla mea din copilaria-n

Moldova era "Gaz". Traiam in singura casa din

sat care nu intrase in planurile de electrificare a

zonei, pentru ca bunicul meu fusese chiabur si

legionar. Asa ca eram in permanenta cautare de

gaz de lampa, singura substanta din lume cu

care puteai obtine si lumina, dar si alunga

75

paduchii. Cand am fugit in Statele Unite,

cunoscutii de acolo nu puteau pronunta "Gaz", li

se parea ciudat, inadecvat, straniu. Asa ca mi-au

zis Gus. Mi-am pastrat totusi numele de Alupii,

nume care atesta originea mea moldoveneasca,

poate chiar descendenta mea daca. Cand m-am

intors in tara, dupa ceva timp, politistul de

frontiera mi-a zambit prietenos si mi-a zis

studiind linistit pasaportul meu american: "Bine

ati venit in Romania domnule Alupigus"

Asa ca am sa semnez aceasta factura exact

cu numele cu care m-a primit Romania.

76

De exemplu, despre un vis...

Mi-am cumparat de aproape un an un

telescop pe care jinduiesc sa-l folosesc candava,

intr-o relaxare a vietii mele, intr-un fel de

concediu al faptelor, al vorbelor, intr-un somaj

patetic al profesiilor pe care le am. Achizitionam

multe lucruri doar ca sa ne statisfacem visele din

copilarie. De mult, am pus mana pe schita unui

telescop si m-am apucat sa-l construiesc cu

efervescenta celui care habar nu are de optica,

tinichigerie, desen tehnic si alte scule ale

civilizatiei. A fost un esec din care poate fi

premiata doar curiozitatea, interesul infantil si

mediocru pentru ceea ce fac oamenii mari.

Dar tot mi-am dorit un telescop si atunci

cand am avut primii bani pe care sa-i pot

infasura in acest vis, l-am cumparat din

Germania. Am constatat ca atunci cand eram

mic stateam la primul etaj dinspre stele al unui

bloc, situatie compatibila astronomic cu orice vis

despre telescoape. Acum stau la primul etaj

77

dinspre asfaltul haituit de mitraliere electorale si

am deasupra mea doar cerul de felinare al

iluminatului public. Daca privesc in sus privirea

mea este obturata de tot felul de stele false,

licariri sinistre de stalp tampit pus sa concureze

cu verticala copacilor. Ma gandesc sa ma mut la

tara. Acolo poti mitralia linistit stelele fara sa te

apese povara orasului. Iata cum un vis despre un

telescop devine un vis despre o casa.

Ma gandesc ca asa s-a dezvoltat si

civilizatia. Visul vanatorului pentru animale care

se sacrifica singure a adus domesticirea acestora,

apoi a aparut visul pentru spatii cultivate in

sensul asigurarii de hrana pentru toate acestea si

de aici, agricultura, fixarea pastorului intr-un

spatiu delimitat. Visul pentru o casa a atras visul

pentru un sat, pentru un oras, pentru o tara

s.a.m.d., pana la noi si de la noi inainte visul

primordial s-a faramitat intr-un numar

incomensurabil de vise secundare care creeaza si

distrug lumea.

78

Visul pentru un telescop nu era o povara.

Avea in intimitatea lui un oarecare confort

financiar, era realizabil. Dar o casa la tara e un

lucru mare, o chestiune de destin, de sansa. Nu-

ti poti permite o casa la tara si iata cum un vis

care era confortabil devine sinistru, greu.

De unde trag concluzia ca cel care a spus

ca ar fi bine sa fii atent la ceea ce doresti pentru

ca s-ar putea sa primesti ceea ce meriti a fost un

intelept inspirat, un iluminat. Eu mi-am dorit un

telescop si odata cu el am primit o obsesie pentru

o casa.

79

De la fanteziile extraterestre ale lui Mircea Geoana la ninsorile sublime de pe Marte

Mircea Geoana a declarat astazi ca a vorbit

la NASA pentru ca intr-o perioada onorabila de

timp de acum incolo sa putem trimite inca un

roman in spatiul cosmic. De bucurie, robotul

american trimis pe Marte si-a flendurat razele

laser prin atmosfera martiana, prilej cu care a

reusit sa filmeze o frumusete de ninsoare. Asa

cum este si normal la un asemenea nivel

stiintific, savanti inca mai discuta care este

cauza reala a fenomenului. Fie Geoana minte de

ingheata apele pana departe, pe Marte, fie

fenomenul are o cauza pur naturala,

conditionata de fizica subtila a planetei rosii.

In alta ordine de idei, mi se pare

interesanta obsesia noastra pentru zburatori.

Cultivata psihanalitic chiar de mitul cu acelasi

nume, continuata apoi de personaje care au

80

devenit mituri: Vuia, Vlaicu, Coanda si adusa la

apogeul romanocentrismului de zborul pur

sovietic al lui Prunariu, obsesia arata de fapt ca

suntem un popor care nu prea mai are ce face.

Spartul de seminte, statul pe banca dinspre

drumul pe care circula accidentatii de la ora 5 si

visatul frumos, la tot felul de magarii puerile,

sunt ipostaze populare pe care candidatul

Geoana vrea sa-si construiasca un nume de

glorie.

La ce ne-o trebui zboruri extraterestre, cu

americani flegmatici, cand lumea se cutremura

sub criza globala, doar un creier hranit exclusiv

cu pepeni de Dabuleni poate sa stie...

81

Generalul in labirintul sau

M uit cu o tristee hd la lunecuul

siropos al celor doi generali ctre temni.

Stnculescu molfie cuvinte mari, cuvinte de

general necondamnat la moarte i reuete s

fac o conferin de pres de 40 de minute pe

drumul dintre sentin i arest. Nu este clar dac

asta este procedura normal de ntemniare a

Generalului. Mai nti se degradeaz omul de

arme, i se smulg epoleii roi de victorii roii i

apoi este trimis la o spovedanie personal n faa

Mriei Sale, Televizorul. Apoi, televizorul, alearg

dup el printr-o nserare amar, poticnindu-se

prin tot felul de rahai de cine cu care sunt

tapetate bordurile patriei, pentru a-l zgndri ca

o contiin, pentru a-l rscoli de ultimele lui

adevruri cotidiene: un nepot care-i cumpr ap

mineral, o pijama made in China achiziionat

de la un clandestin din Obor i o periu de dini

pentru plac de octogenar.

82

Cele 10 casete cu adevruri sublime, cu

transcendene scnteitore despre istoria noastr,

stau linitite ntr-o banc din Elveia unde-i

savureaz natura pur material n faa crizei de

hrtii a capitalului mondial. Stnculescu se duce

la nchisoare neresemnat, electrocutat de gndul

c la moartea sa memoria desprins de trup va

vorbi despre el n termeni pe care bunul lui sim

de om nc viu nu-i poate avea. Vorbete despre

natura imuabil a Revoluiei, despre

imposibilitatea judecrii ei de catre justiia

terestr. Revoluia este de sorginte divin, ine de

diaforiile astrologice ale anului 1989, nu poate fi

judecat de oameni. Singura, Justiia Divin-i de

vin pentru toi oamenii mori i cum Revoluia-i

justiie divin nici mcar justiia divin nu se

poate judeca pe sine. Prin urmare, judecile

oamenilor sunt relative, n cel mai ru caz, mici

chiibuuri ale justiiei divine pe cile neptrunse

ale Domnului.

83

Tribunalul este un fel de Pilat din Pont care

se expune impudic ntr-o treab care nu ine de

mpria lui i da, ai ghicit, se simte n toat

afacerea chiar i prezena acelui jidov rtcitor

condamnat la nemurire, venic srac i cinstit.

Undeva, departe, pe fundalul alburiu al

tuturor mnriilor, se aude corul tnguitor. Un

moneag cu plete dalbe se materializeaz din

neant i se mpleticete spre Realitatea bolnav.

n minile lui se ghicete nc tremolul lent al

mitralierei, pe vremuri simbolul forei lui.

Vorbete elogios despre generali, despre efortul

lor, riscul lor. Vorbete despre justiia despre

care vorbete c n mod normal nu se vorbete.

Dar la aa ntmplare nu te poi abine s

nu comentezi aspru, s nu evoci modelul

fundamental al creaiei care-i ucide creatorul.

Pentru c noi, da noi, suntem creaia faptelor lui

Stnculescu, suntem gndurile lui, visele lui

aternute pe glorioase pagini de istorie. Iar acum

84

ne comportm rzgiat, cu ingratitudine tipic de

popor care-i otrvete fntnile i fuge-n pduri.

Dac te scuturi de irizaiile lor verbale, de

ideologiile lor flecite, de prezentul lor de bunici

onorabili, realizezi c de fapt sunt nite drcuori

negri euai n ideologii politice mai cumini.

Iliescu este un om bun, care nu a putut s nu-i

plece capul atunci cnd sabia divin, plin de

gloane l-a retezat pe al altora. Eu un altfel de a

spune c aa-i la revoluii, mor oameni. Este acel

gen de fatalitate istoric pe care materialismul

a clamat-o ca pe o realitate obiectiv, ca pe un

element normal al existenei colective n spaiu i

timp.

n viziunea lor, judecarea acestor fataliti

este inutil, chiar un abuz speculat politic. Nu

conteaz oamenii mori, vieile distruse. Totul

ine de acea fatalitate istoric imposibil de

judecat pentru crime dar care poate fi folosit ca

piedestal solid pentru cariere politice de succes.

Filozofii gunoase de bolevici nemitraliai.

85

M uit cu o tristee hd la nevinoviile lui

Iliescu. Viaa lui Iliescu este un ir de nevinovii

sforitoare, ca un ir de covrigei preparai la

Oltenia pentru a ajunge s se propteasc n

gtul unei babe oarbe, proaste i surde, care este

Romnia. Iliescu a fost nevinovat atunci cnd

Ceauescu la trimis n ealonul doi, a fost

nevinovat la Revoluie, la mineriade, la marele

desfru naional cu averea statului din anii 90 i

evident este nevinovat de decalajul care ne

separ de celelalte state foste comuniste. Toate

aceste lucruri sunt explicate n filozofia lui Iliescu

prin mecanisme structurale, obiective, istorice.

Totul este o niruire de meandre, de sinergii

construite meticulos, mereu n defavoarea

noastr. Iliescu nu a fost dect boul blnd care

le-a privit nceoat de pe imensitatea pajitei i

apoi le-a rumegat pentru poporul su ntre dou

balegi.

86

Seninatatea porumbeilor spioni

Fortele de securitate iraniene au interceptat

doi "porumbei-spion" in localitatea Natanz, in

apropierea controversatelor instalatii de

imbogatire a uraniului, relateaza cotidianul

iranian Etemad Melli in editia sa de luni, potrivit

AFP. (Mai multe, aici).

Fiinte senine, simboluri ale pacii, puritatii,

amorului liber, pasari de o maiestuozitate

aproape alchimica, porumbeii sunt intruchiparea

perfecta a capitalismului postmodernist, a

societatii jucause si lipsite de griji fata de

resurse, sunt simbolul libertatii umane, vazuta

ca animal fabulos care descompune in

metabolismul sau chiar libertatea naturii.

Primii porumbei spioni au fost porumbeii

lui Noe. Ei a cercetat cu chibzuinta apele, au

rascolit undele inaccesibile ale potopului pentru

a gasi locul in care fuziunea dintre Dumnezeu si

ape slabise un pic si se transformase intr-o noua

sansa pentru om si urmasii lui.

87

Pentru orice ahtiat dupa simboluri, pentru

orice taliban al misterelor, porumbelul este cel

mai vechi spion. Naivitatea lui jucausa,

virginitatea sugerata de gratia miscarilor, de

zborul sau dulce, sunt elemente ale unei

camuflari perfecte.

Iata de ce, in parsivenia lor, americanii nu

puteau trimite-n Iran in secolul satelitilor, decat

niste amarati de porumbei inzestrati cu inele si

fire subtile.

88

Se poarta negrul!

Pana la urma Casa Alba va deveni Casa

Neagra. Alegerea lui Obama da un sut teoriilor

conspirationiste despre evrei si Superiori

Necunoscuti aflati in spatele fiecarei electii. Sutul

este cam molatec, desigur, deoarece, descoperiri

senzationale pot confirma oricand ca

discriminatul Obama este unul dintre urmasii

anonimi ai lui Solomon cu regina din Saba. Daca

Bush s-a folosit de tot felul de tertipuri jegoase

pentru a pune mana pe petroliferele teritorii din

Irak, mergand pana intr-acolo incat si-a daramat

singur cele doua turnuri pentru a avea samanta

de scandal global, a facut asta pentru ca a fost

papusa meschina din mainile unor maestri

ascunsi ai sforariilor publice.

Bush a fost exponentul lumii petrolului,

lume care l-a creat si la propulsat ca politician.

Obama vine dintr-un neant al neajunsurilor si

discriminarii, nu a luptat prin razboaie penibile

si pline de moarte, este rodul unei legaturi dintre

89

un kenian si o hawaianca, simblolul metisajului

care impinge mai departe evolutia si care in

genetica se numeste heterozis.

Obama este diferit de tot ce a avut pana

acum America, intr-un sens care are o vibratie

apocaliptica. Este acel papa negru pe care

prorocii l-au pus la sfarsitul timpurilor in fruntea

bisericii dupa ce au confundat in betia mistica,

biserica democratiei cu cea a religiei. Dupa

Obama totul trebuie sa fie diferit, trebuie sa fie o

pace care va dura o mie de ani.

Obama va pune punct recesiunii globale,

va ajuta China sa-si consolideze statutul de

superputere, va relua relatiile politice cu Iranul,

va transforma scutul antiracheta din Europa

dintr-o obsesie tipic americana intr-o granita a

intimitatii Europei fata de rusi. Obama este

speranta care se naste ca sa contrazica istoria

propriilor ei istorii de cicluri de nasteri si morti

subite.

90

Obama este emulatie pura, este fictiune

devenita realitate, este visul oricarui hutu sau

tutsi, secventa de detasare absoluta din

ceremonia oricarui saman dedat cu prea multa

ravna la ciuperci halucinogene.

91

Moartea si taxele

Americanii au vorba aceea, care leaga

moartea de impozite sub forma unei sentinte

implacabile. Sunt doua lucruri de care nu poti sa

scapi pe lume: de moarte si de impozite. Sentinta

vorbeste despre modul in care este perceputa la

americani nevoia naturala a statului de a se

finanta, ca un fel de chestiunec are te ajunge

indiferent cine esti si unde esti, asemeni

sfarsitului biologic care este inscris in harta

genetica a speciei si a individului.

Spre deosebire de americani, romanii isi

fac adevarate cariere din a fenta impozitele, iar

statul in intelepciunea sa izvorata din inteligenta

cu care-l hraneste poporul, nu face altceva decat

sa inventeze si sa reinventeze tot felul de moduri

de a le salta romanilor banii. Este ca si cum

Moartea, odata inselata, ar gasi tot felul de

tertipuri prin care sa revina in viata noastra si sa

ne intoarca in natura.

92

Analogia nu va este straina. Am mai vazut-

o pusa pe tapet, intr-un fel subtil care nu a

apartinut autorului ci inconstientului colectiv

care a vorbit prin el, in povestea noastra

nationala despre Ivan Turbinca.

De ce ne miram ca statul inventeaza biruri

noi, in situatia in care avem domenii intregi in

care noi ca agenti economici furam statului mai

bine de 60 % din impozitele pe care i le datoram?

In Morarit si Panificatie se fura 65 % din taxa pe

valoarea adaugata, lucru care la un domeniu in

care partea care se vede reprezinta cca 2 miliarde

de euro anual, nu este de colea.

Faptul ca statul a ajuns sa inventeze biruri

hilare, de genul taxa pe fast food ar trebui nu sa

ne amuze ci sa ne dea de gandit asupra

destinului nostru national. Fie respinsa, fie

aprobata, aceasta taxa nu va face decat sa fie

avantrena unei viitoare taxe, poate mai hilare.

Taxa pe fast food este o tampenie tipic

maghiara care are la baza raul de viteza.

93

Mancatul repede determina consum de energie

suplimentara si prin urmare creste amprenta de

carbon. Alimentele, indiferent de compozitia lor

sunt alcatuite din aceleasi caramizi, cantitatea pe

care o bagam in noi fiind o chestiune de optiune

personala. Nu exista o mancare mai periculoasa

decat alta, asa cum nu exista un ministru mai

periculos sau mai putin periculos decat altul

(asemenea idei despre taxare ma fac sa cred ca

toti sunt la fel de periculosi ). Din aceasta

perspectiva, modul in care se preconizeaza

impozitarea introduce o serie de nedreptati crase.

Micii, sarmalutele cu smantana, tochitura

moldoveneasca, kebabul, shaorma sunt in mod

vadit discriminati in fata a tot felul de buruieni a

caror aport nutritiv desi semnificativ, nu poate

deveni suficient in absenta unor alimente precum

cele descrise inainte.

Prin urmare, taxa este nedreapta pentru ca

taxeaza o nevoie absolut naturala a omnivorului,

adica aceea de a linchi la carne. Alternativa pe

94

care taxa o ofera, este realitatea din visul

septelului: multe verdeturi, verde multeturi,

iarna nutreturi, nu treci ierneturi. Alternativa

face ca taxa sa aibe o dimensiune comica: este

prima taxa care-l impinge pe roman spre moarte

prin inanitie, moartea si impozitele devenind un

mod al statului de a imbina utilul cu placutul.

Nu am inteles care este problema cu

bauturile carbogazoase. Nu amaratul codoi face

ca bautura sa fie periculoasa, desi inteleg ca

banala sintagma hai sifon! nu prea e inghitita

de nimeni. Bioxidul de carbon este un gaz care se

dizolva ca vai de el in apa, se combina intr-un

mod efemer cu aceasta, pentru el apa este doar o

aventura de-o noapte si o paraseste efervescent

imediat ce ai desfacut dopul la sampanie, cat ai

zice cseke. Bioxidul de carbon poate sa ingrase

doar gluma aceasta de taxa pe care o cultiva

ministerul in sera prostiei guvernamentale.

Amprenta de carbon. In momentul in care te misti ca un melc prin lume, lasi o urma

95

invizibila in toate ce le faci si-n toate ce le iei,

urma care se numeste amprenta de carbon.

Existenta ta este un simplu motiv sa existe alte

existente. Daca tu nu ai fi nu ar fi: hainele de pe

tine (cu o proportie semnificativa de fibre

sintetice sarantocu dracu), papucii de plastic pe

care-i porti prin casa pentru e evita un divort

legat de scame si murdarirea prematura a

covorului), canile de plastic, sticlele, periuta de

dinti, calculatorul, lumina din becul sub care

scrii, curentul electric care-ti tin in viata pixelii, o

multime de substante cu care te spoiesti pe toate

partiele, combustibilul cu care te deplasezi,

plasticul din masini, energia consumata pentru

toata tabla si toate fiarele din viata ta, mancarea,

nasturii, ochelarii, sticla, toate acestea exista

pentru ca tu existi.

In momentul in care te nasti, comanzi fara

sa stii uzinelor lumii toate lucrurile care vor

exista in viata ta. Or aceste lucruri nu sunt

straine de drama materiei: ele sunt energie pura

96

inghetata in forme. Ele pot fi reduse la consumul

de energie necesar pentru faurirea lor. Si cum

majoritatea energiei de pe planeta provine din

forme fosile prin a caror ardere rezulta o multime

de codoi, atunci intreaga energie din viata ta

poate fi pusa in relatie cu o anumita valoare a

codoiului a carei singura valoare este ca pe ea

poate sa fie pus un impozit.

De fapt, impozitul nici nu ni se adreseaza

in mod direct, plata lui este echivalentul simbolic

al gestului pe care-l facem atunci cand ii dam

nevestii bani sa-si cumpere o rochie cu care

aceasta se duce apoi sa-si agate un amant. Ni se

cere sa platim acesti bani pentru ca stilul nostru

de viata se bazeaza pe punerea in circuit a

carbonului fixat in scoarta terestra in vremuri

imemorabile. Imaginati-va ca brusc am avea

dreptul sa-i reincarnam pe toti stramosii nostrii

si am face acest lucru aproape toti odata. Ar fi ca

la Judecata de Apoi, un fel de ingramadeala mare

in care s-ar auzi un imens ghiorait de

97

mate.(eventual si glasul tanguit al unui fost

ministru al sanatatii din Romania care ar spune

ca reincarnarea trebuie taxata in dezacord cu un

alt fost ministru care ar sustine ca ea trebuie

facuta cu cap). Reincarbonarea este ceva similar.

Carbonul acumulat in vremuri imemorabile nu

poate fi fixat in forme nedaunatoare de biomasa

existenta astazi pe planeta. Ca urmare, o parte

din el zboara la ingeri care impletesc din codoi un

fel de tesatura la fel de fina ca si polietilena care

lasa radiatiile solare sa treaca, dar nu permite

pamantului sa se raceasca. Este ca atunci cand

iesi de la dus si-ti pui cel mai sintetic tricou pe

tine sau mai plastic, ca atunci cand arunci o

plapuma pe un borcan scos de la bain marie.

Acesta va continua sa fie ca