25 de ani de capitalism. viorel catarama

Upload: sorin-sorinos

Post on 17-Feb-2018

225 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/23/2019 25 de Ani de Capitalism. Viorel Catarama

    1/6

    VIDEO 25 de ani de capitalism. Viorel Catarama: ,,In anii '90 faceam afaceri cuprofit de 6.000 %. Viata era frumoasa"

    Mihai Voinea, Cristian Delcea,

    Primul miliardar al Romaniei postdecembriste vorbeste despre cum se faceau bani dupa Revolutie profitand de

    legislatia permisiva si despre cum se distra conducand in paralel ministere si afaceri private.

    Serialul ,,25 de ani de capitalism" continua cu marturiile lui Viorel Catarama (59 de ani), unul dintre primii

    imbogatiti ai tranzitiei. E o poveste reprezentativa pentru Romania ultimului sfert de secol, in care privilegiatii

    sistemului comunist s-au transformat in capitalisti ghidati de un singur tel: sa faca bani, indiferent de metode.

    Inainte de 1989, Catarama a lucrat in comertul exterior, un domeniu controlat de fosta Securitate. Incearca sa

    para uimit: ,,Cum-necum, eu n-am dosar la CNSAS. Oi fi intrat in contact cu ceva securisti, dar fara sa stiu".

    Dupa Revolutie, i-a mers si mai bine. A facut si politica, si afaceri. ,,In paralel, cum era sa le faci". Si-a

    cumparat Maybach si a petrecut prin discoteci cu manechinele Zinei Dumitrescu.

    Acum s-a linistit. Sta in biroul sau urias si priveste in fiecare zi spre un tablou pictat de Horia Bernea. E un

    tablou cu mii de nuante de negru. Un targ vechi, romanesc, manjit de nori cenusii. ,,E o pictura posomorata,

    trista... ca Romania", spune Catarama. Interviul de mai jos e istoria scurta a tristetii din ultimii 25 de ani. Cand

    am iesit din biroul lui Viorel Catarama, cerul era negru si abia incepuse amiaza.

    http://adevarul.ro/economie/afaceri/video--25-ani-capitalism-viorel-catarama-In-anii-90-faceam-afaceri-profit-6000--viata-era-frumoasa-1_548dbda8448e03c0fdbeb582/index.html
  • 7/23/2019 25 de Ani de Capitalism. Viorel Catarama

    2/6

    ,,Adevarul": Dupa facultate ati lucrat in comertul exterior, la Tehnoforestexport, apoi, in 1988, ati fostnumit director pentru Europa de Est al firmei BELCO, din Belgia. Ce presupunea activitateadumneavoastra la firma astan Viorel Catarama:Cumparam mobila din Europa de Est si o vindeam inBenelux. Proprietarul firmei era un olandez, iar sediul era in Belgia, la Anvers.

    Cum ati ajuns la firma asta belgiananLa Tehnoforestexport a avut loc un eveniment foarte interesant.Cetateanul olandez Hans van Rewaik, patronul acestei firme BELCO, dupa ce semnase un contract pentru mai

    multe vagoane de mobila, a constatat, dupa un an, ca nu primise nimic. Si atunci, in sediul Tehnoforestexport, l-

    a luat efectiv la bataie si l-a umplut de sange pe un reprezentant al combinatului de prelucrare a lemnului

    Oradea. A fost, la acea vreme, un eveniment epocal. Iar directorul m-a vazut pe mine pe un culoar si mi-a spus:,,Uite, avem un nebun, un olandez, l-a batut p-asta. Te vad inalt asa, ai 1,92, iti dau tie sa derulezi firma asta si

    daca mai sare la bataie... rade-l, umfla-l, ca e inadmisibil!". Am zis ,,bine, OK". Asa am facut cunostinta cu

    patronul olandez si cand a vazut ca pot sa-i livrez marfa pe care o comanda, s-a dus la directorul Tehnoforest si

    a spus ,,vreau sa-l angajez pe Catarama, ca sa se ocupe el de afacerile mele".

    Si erati platit de firma astaOficial, eu luam salariu de la Camera de Comert si Industrie. Aceasta firma plateaacolo 2.000 de dolari, iar eu primeam in lei. Dar, in afara de asta, aveam o diurna de 100 de dolari pe zi, banii

    mei. In plus, aveam masina Volvo si bonuri de benzina platite de firma. Ajunsesem la un nivel de trai foarte

    ridicat pentru Romania. Cu diurna pe o luna, daca as fi schimbat-o la negru, as fi cumparat o vila mai micuta in

    Dorobanti.

    De ce accepta statul roman treaba asta, ce castigaPai, avea nevoie sa faca export catre firma asta si eraufirme care doreau sa aiba reprezentanti.

    Astfel de situatii nu erau posibile fara implicarea Securitatii.E posibil. Securitatea mi-a dat acordul salucrez probabil. Inseamna ca Securitatea m-a verificat, nul Eu am aflat ulterior ca seful meu, Dragos

    Diaconescu, avea legaturi cu Securitatea. Eu nu spun ca n-am interactionat, spun ca nu mi s-a propus sa fiu nici

    ofiter, nici colaborator.

    V-ati luat dosarul de la CNSAS dupa 1990Evident ca am fost si eu curios. L-am cerut foarte insistent si mi s-

  • 7/23/2019 25 de Ani de Capitalism. Viorel Catarama

    3/6

    a spus ca nu am dosar. Ca am, ca n-am, de ce nu am... nu stiu. E adevarat ca se pot pune tot felul de intrebari, se

    pot face supozitii: daca ai lucrat cu strainii, imposibil sa nu fi fost. Aceste teorii pot avea o valoare, dar exista si

    exceptii pe care trebuie sa le luam ca atare.

    Viorel Catarama despre relatiile cu Securitatea: ,,Oi fi intrat in contact cu securistii, dar eu n-am stiut"

    Ati avut un parcurs asemanator cu al lui Dan Voiculescu, care lucra tot pentru o firma straina, Crescent,despre care s-a spus ca era a Securitatii. Dupa Revolutie, culmea, a devenit si proprietarul acestei firme.

    Sa fie sanatos. Eu, in 1990, n-am preluat nicio firma. Mi-am facut propria firma si am inceput sa fac afaceri pebaza Decretului 54.

    Dar cu firma BELCO ce s-a intamplat dupa 1990Firma BELCO a devenit, dupa 1990, clientul Elvila (n.r. -firma infiintata de Catarama in 1990). Si in loc sa cumpere mobila de la Tehnoforest, a cumparat mobila de la

    Elvila.

    Care a fost prima afacere pe care ati facut-o dupa RevolutieTin minte ca acest patron al meu avea o pasiunecu masinile de epoca. Eu cumparasem inca din timpul comunismului mai multe masini de epoca pe care nu

    puteam sa le export, ca nu-mi dadea voie statul. Dupa Revolutie am luat si mai multe, iar prima afacere a firmei

    Elvila a fost un export de masini si motociclete de epoca. Am castigat foarte frumos. Dupa care am inceput sa

    fac ceea ce ma pricep, sa cumpar de la intreprinderile de stat mobila si sa o vand in strainatate.

    Asta au facut foarte multi dupa 1990, au capusat intreprinderile de stat. Intreprinderile de stat pierdeau,ei se imbogateau.Gresit, intreprinderile de stat incasau de la mine, ca intermediar, mai multi lei decat daca ar fifacut export direct. Pentru ca legea nu le permitea intreprinderilor de stat sa schimbe valuta decat la oficial, in

    timp ce pe mine nu ma obliga. Asa era legea, era discriminatorie in favoarea mea si in defavoarea

    intreprinderilor de stat, dar nu facusem eu legea. Asta a fost oportunitatea, au fost niste legi date in favoarea

    sectorului particular. Trebuie sa ne aducem aminte cu simpatie de Petre Roman, Adrian Severin, Eugen

    Dijmarescu, care au facut acest cadru legislativ atunci si care ne-a dat noua niste avantaje foarte mari.

    Spuneti ca intreprinderile de stat castigau din aceste afaceri, si totusi ele s-au prabusit dupa 1990.S-au

    prabusit din alte motive. Erau energofage, cu utilaje uzate fizic si moral, cu angajati prea multi. Cand s-a intratin economia de piata libera, n-a mai fost statul care sa subventioneze.

    Inainte de Revolutie, aceste intreprinderi faceau export, produceau, totusi, niste bani.Nu stiti cum se faceaexport inainte de 1989. Ultimul lucru care conta era pretul, pe nimeni nu interesa cat costa in mod real un

    produs. Pentru firmele straine era un adevarat paradis in Romania, sa vina si sa cumpere marfuri la preturi de

    nimic.

    Si dumneavoastra, dupa 1990, ati profitat de aceste preturi de nimic in calitate de intermediarEvident, dela preturile alea am plecat. Dupa 1992, piata a inceput sa se regleze, au disparut si diferentele de curs. Dar in

    1990 cumparam cu 100 de dolari un produs si-l vindeam cu 6.000 de dolari in echivalent. Asta a tinut un an, doi,

    trei.

    A ramas aceasta eticheta pe fruntea celor veniti din zona de comert exterior, ca si-au deschis firme si auprofitat de relatiile pe care si le facusera ca angajati ai statului.In momentul in care tu nu plateai impozit peprofit, nu erai obligat sa schimbi valuta la cursul oficial si aveai nenumarate avantaje fiscale, trebuia sa fii cel

    putin nerezonabil sa nu apelezi la aceste avantaje. Prin urmare, aceasta eticheta este pusa din invidie. Unii au

    reusit si au inteles mecanismele economiei de piata, altii n-au reusit. Aia care n-au reusit pun aceasta eticheta.

    Pot sa-i inteleg omeneste, dar nu e corecta.

  • 7/23/2019 25 de Ani de Capitalism. Viorel Catarama

    4/6

    Spuneati mai devreme ca ati profitat de aceste legi haotice din anii '90...Chiar m-am bucurat ca existau.

    V-ati bucurat. Erati om de afaceri si ati intrat si in politica. Ca om de afaceri profitati, iar ca politician arfi fost corect sa puneti ordine in acest haos legislativ.Legile ar trebui sa favorizeze oamenii de afaceri. Pecine sa favorizeze legile, daca nu pe oamenii de afaceri

  • 7/23/2019 25 de Ani de Capitalism. Viorel Catarama

    5/6

    Cetatenii Romaniei pierd si astazi si au pierdut constant vreme de 25 de ani. Atunci nu se fura din banul public,

    atunci se facea profit din situatii conjuncturale de piata care au durat doi-trei ani.

    Sorin Ovidiu Vintu caracteriza oamenii de afaceri de la inceputul anilor '90 ca pe un banc de piranhacare devora tot...Era usor de facut bani la inceputul anilor '90, dar din '93-'94 a devenit din ce in ce maicomplicat. Ii numarati pe degetele unei singure maini pe cei care au ramas. Marile afaceri in Romania au

    inceput din '96, cand s-au facut cu adevarat privatizari scandaloase.

    Marile afaceri sau marile tunurilMarile tunuri, rectific, intr-adevar. Abia dupa '96 au aparut oameni deafaceri puternici care la baza au avut acest gen de afaceri.

    Deci, pe cei care au rasarit dupa '96 cum sa-i numime Oameni de afaceri sau tunariiStiti ce se intamplatProblema nu este ca ai dat un tun. Important e ca dupa ce ai dat tunul sa reusesti sa mentii in viata afacerea. Sau

    s-o dezvolti. Ca pana la urma pentru statul roman important e ca afacerea sa functioneze, sa plateasca taxe si

    impozite, sa creeze locuri de munca.

    Nu da nimeni tunuri ca sa faca locuri de munca.... Deci, pana in '96 a fost o categorie de oameni de afacericare au speculat momentul de inceput si au acumulat capital fara ajutorul statului, dar au pierdut acel capital

    pentru ca nu au reinvestit. Si mai e aceasta categorie care apare dupa '96, care s-a format pe contracte cu statul.

    Atat? Doua categoriii Unde e categoria care a facut afaceri pe bunevIl aveti in fata, dar sunt foarte putini.

    Pai dumneavoastra sunteti in prima categorie. Aia care au speculat momentul.Am speculat momentul, darn-am facut nimic ilegal. Eu si Tiriac suntem singurii recunoscuti de presa in anii '90 ca oameni de afaceri, cu sau

    fara ghilimele, si care si azi suntem in afaceri... Bine, de la numarul 1, cat eram odata, probabil ca acum sunt pe

    la locul 200 si ceva. Dar sunt aici.

    Ati luat si dumneavoastra bani de la Bancorex. A fost afacere sau tunN-as numi-o in niciun fel. A fost oafacere printre multe altele si care m-a costat destul de mult. A trebuit sa dau statului cladirea de alaturi, care a

    fost cladirea firmei Elvila.

    Ce suma acoperea cladireai17 milioane de dolari, asta in 2000. Peste trei-patru ani valora dublu, deci potspune ca am pierdut.

    In 2000 valora 17 milioane de dolarir Piata imobiliara era foarte jos la vremea aceea, un apartament eracateva mii de dolari.Stiti ce se intamplan Acea evaluare n-am facut-o eu. A facut-o Bancorex-ul.

    Dar tot om de afaceri controversat scrie pe eticheta dumneavoastra.Nu neg lucrul asta. Am o eticheta caretine de apartenenta la Securitate, alta cu scandalul SAFI, alta care tine de politica. Nu neg, ca nu as face decat sa

    neg evidentele. Ce am putut sa fac a fost sa rezist in afaceri, solid, cu aceste etichete.

    Si regretati cevaeRegret ca m-am bagat in politica. Implicarea mea in politica m-a scos in fata si ca om deafaceri. Apoi, puteam sa nu dezvolt afaceri pe atatea planuri: la un moment dat aveam banca, societate de

    administrare de investitii, societate de asigurari, fabrici de mobila, magazine. Regret ca m-am bagat in prea

    multe activitati pe care n-am putut sa le controlez. Regret ca am fost de multe ori subiectul presei tabloide. Dar,

    in afara de regret, nu mai pot sa fac mare lucru acum.

    Cum era viata de miliardar in anii '90f Era frumos sa fii bogat intr-o tara saracaeMergeam de cinci ori pesaptamana la restaurant si la club, iar dimineata aveam energia sa incepem sa facem afaceri si dupa masa sa mai

    facem si politica, eventual. Romania nu era o tara saraca atunci. Romania e o tara saraca astazi.

  • 7/23/2019 25 de Ani de Capitalism. Viorel Catarama

    6/6

    Ati fost primul roman care si-a luat Maybach.Da, o prostie fara margini.

    N-aveati 20 de ani cand ati luat-o. V-ati maturizat tarziu sau cepDa, pentru ca, stiti si dumneavoastra, suntetape ale vietii pe care trebuie sa le arzi. Ca daca nu le arzi, ramai cu un gust amar. Dupa ce arzi aceste etape, iti

    dai seama ce prostie ai facut. Eu mi-am dat seama ca e un nonsens sa dai atatia bani pe o masina care nu are

    nimic in plus fata de una de trei ori mai ieftina.

    Acum cu ce va mai ocupati in timpul liberJoc in fiecare zi tenis, doua ore. Iarna schiez si vara joc golf. Inrest, stau cu familia si ma simt bine. Nu mai am nicio chestie excentrica si am ajuns chiar sa le urasc.

    Care e ultima carte cititaaJurnalul unui pustin

    Asta ce e? Cine a scris-o,Deci, baiatul meu, care e in clasa a VII-a, citeste carti si am citit cu el o carte. M-atiintrebat si v-am raspuns.

    E pentru copii, dar ati invatat si dumneavoastra ceva din cartea astanNu, n-am invatat nimic, evident. N-am ce sa invat din cartea aia. Dar, in general, in epoca asta a internetului... ultimul concert pe care l-am audiat a

    fost vineri. Eu am abonament la Filarmonica ,,George Enescu" si la Opera Nationala. Ultimul concert a fost

    concertul de pian al lui Schumann, cantat de Dan Grigore. Exceptional! Ultima opera vazuta in Romania -

    Traviata. Deci, am preocupari, daca vreti, destul de aplecate spre segmentul cultural.

    [View the story "25 de

    ani de capitalism" on Storify]