Termenul de audit, în general vine de la cuvântul latin „audire” a asculta şi a informa pe alţii, în ţările anglo-saxone de azi, acest termen are semnificaţia unei revizii a informaţiilor contabile şi de altă natură, realizată de către un profesionist independent, în vederea exprimării unei opinii asupra regularităţii şi sincerităţii informaţiilor auditate. 1

Răspunderea generală a auditorului în efectuarea unui audit al situațiilor financiare se efectuează în conformitate cu ISA (Standardele Internaționale de Audit). Acesta stabilește obiectivele generale ale auditorului independent și explică natura și domeniul de aplicare al unui audit conceput pentru a îi permite auditorului să îndeplinească acele obiective. Scopul unui audit este sa imbunatateasca gradul de incredere al utilizatorilor vizati ai situatiilor financiare. Acest lucru este obtinut prin exprimarea unei opinii de catre auditor cu privire la faptul daca situatiile financiare sunt pregatite sub toate aspectele semnificative in conformitate cu un cadru de raportare financiara aplicabil. In cazul majoritatii cadrelor de raportare generale, opinia se refera la faptul daca situatiile financiare sunt prezentate in mod corect, sub toate aspectele semnificative, sau ofera o imagine fidela si corecta in conformitate cu cadrul de raportare. Un audit efectuat in conformitate cu ISA si cerintele etice relevante permite auditorului sa isi formeze acea opinie. 2

Conform OUG nr. 75/1999 „Auditul financiar reprezintă activitatea de examinare, în vederea exprimării de către auditorii financiari, a unei opinii asupra situaţiilor financiare, în conformitate cu standardele de audit, armonizate cu Standardele Internaţionale de Audit şi adoptate de Camera Auditorilor Financiari din România, denumită în continuare Camera.” Auditorii financiari persoane fizice sau persoane juridice care au dobândit această calitate şi sunt membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România, în exercitarea independentă a profesiei pot desfăşura:

a) activitatea de audit financiar ;b) activitatea de audit intern ;c) activităţi de consultanţă financiar-contabilă şi fiscală ;d) activităţi de asigurare a managementului financiar-contabil ;e) activităţi de pregătire profesională de specialitate în domeniu ;f) activităţi de expertiză contabilă;g) activităţi de evaluare ;h) activităţi de reorganizare judiciară şi lichidare.3

Spre deosebire de auditul financiar reglementat de OUG nr.75/1999, auditul statutar conform OUG nr.90/2008 este definit ca fiind auditul situațiilor financiare anuale sau al situațiilor financiare anuale consolidate, așa cum este prevăzut de legislația comunitară, transpusă în reglementarile nationale. Auditorul statutar este persoana fizică autorizată, în conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta, de catre autoritatea competenta, respectiv Camera Auditorilor Financiari din Romania (CAFR), să efectueze audit statutar.4

1 Marin Toma, „Iniţiere în auditul situaţiilor financiare ale unei entităţi”, Editura CECCAR, Bucureşti 2005, p.14.;2 ISA 200 op. cit. p.75;3 CAFR, OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar Art. 2, 3 republicată în Monitorul Oficial nr. 598 din 22 august 2003, în temeiul art. III din OG 6/2002, dându-se textelor o nouă numerotare; 4 CAFR, OUG nr. 90/2008 privind auditul statutar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale consolidate publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 481 din 30/06/2008