222414199-flegmonul-retrofaringian

2
Flegmonul retrofaringian (adenoflegmonul gang limfat Gillete) Etiopat Simptom Diagn. Trat Comlicatii Flegmonul retrofaringian (adenoflegmonul ganglionilor Gillette) E t i o l o g i c Agentul patogen este streptococul, pneumococul sau alţi microbi. Flegmonul retrofaringian apare în timpul unei corize, angine şi mai ales în timpul adenoiditei acute. Cauzele favorizante sunt alimentaţia artificială insuficientă, incorectă, carenţa vitaminelor, răceala, mediul epidemic etc. Toate acestea duc la scăderea rezistenţei organismului şi exacerbarea virulenţei microbiene. S i m p t o m a t o l o g i e . Tabloul clinic al flegmonului retrofaringian trebuie să fie cunoscut atât de medicul orelist, cât şi de pediatru, deoarece nediagnosticarea la timp poate genera diverse complicaţii grave. Mascat adesea de simptomele corizei sau ale adenoiditei cauzale, ale otitei sau bronhopneumoniei consecutive, debutul abcesului retrofaringian poate trece neobservat. Din aceste considerente este necesar ca pediatrul să controleze cu multă atenţie peretele posterior al faringelui copiilor. Disfagia este unul dintre semnele principale ale flegmonului retrofaringian. Colecţia de puroi creează un obstacol mecanic, provoacă durere. Copilul lasă sânul sau biberonul după câteva minute de la începutul alimentaţiei, rămânând flămând; laptele refluează prin gură şi prin nas, produce tuse, vărsături, cianoză. Dacă durata bolii este mai lungă, copilul prezintă un grad avansat de denutriţie. în localizările inferioare ale abcesului, o tulburare deosebit de gravă este dispneea, care poate apărea fie precoce, fie tardiv ; copilul este agitat, stă încordat, cu capul în retroflexiune, prezintă tiraj şi cornaj inspirator progresiv, putând ajunge până la apnee şi moarte. Alt simptom este disfonia, care se manifestă prin : voce nazonată, asemănătoare măcăitului raţei sau croncănitului ciorii. Starea generală se alterează progresiv, devenind toxicoseptică, cu febră neregulată, tegumente pământii, caşexie. La examinarea faringelui se constată pe peretele posterior o tumefacţie roşie, fluctuentă la palpare, împingând înainte stâlpul posterior şi amigdala de partea respectivă. Uneori poziţia joasă a flegmonului (pe peretele posterior al hipo faringelui) face dificilă punerea lui în evidenţă la bucofaringoscopie, necesitând examenul cu oglinda sau directoscopia cu spatula de la-ringe. Dacă colecţia este situată sus, la nivelul cavumului, examenul cu spatula arată o împingere înainte a palatului moale, din abces zărindu-se doar extremitatea inferioară, care depăşeşte cu câţiva milimetri marginea liberă a vălului. Scopia poate fi completată sau chiar înlocuită la nevoie cu tuşeul, palparea făcându-se de obicei cu degetul mic de la mâna dreaptă, prin acest procedeu se simte consistenţa tumefac-ţiei, care poate fi moale şi depresibilă sau dură. Evoluţia flegmonului retrofaringian depinde de precocitatea diagnosticului, calitatea tratamentului, rezistenţa organismului copilului şi virulenţa agentului patogen. Colecţia purulentă depistată târziu, se poate deschide spontan, provocând moartea subită prin inundarea căilor respiratorii sau dacă orificiul de deschidere este mic şi puroiul este aspirat doar în cantitate redusă, se instalează unele complicaţii (bron-hopneumonia, abcesul pulmonar, pleurezia purulentă) ; flegmonul nedrenat poate ajunge în mediastin sau poate trimite toxine şi chiar germeni în circulaţia generală, provocând moartea prin septicemie. Diagnosticul corect trebuie stabilit cât mai timpuriu. Flegmonul

Upload: djmoldowa

Post on 22-Nov-2015

28 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Flegmonul retrofaringian (adenoflegmonul gang limfat Gillete) Etiopat Simptom Diagn. Trat Comlicatii

Flegmonul retrofaringian (adenoflegmonul ganglionilor Gillette)

Etiologic Agentul patogen este streptococul, pneumococul sau ali microbi. Flegmonul retrofaringian apare n timpul unei corize, angine i mai ales n timpul adenoiditei acute. Cauzele favorizante sunt alimentaia artificial insuficient, incorect, carena vitaminelor, rceala, mediul epidemic etc. Toate acestea duc la scderea rezistenei organismului i exacerbarea virulenei microbiene.

Simptomatologie. Tabloul clinic al flegmonului retrofaringian trebuie s fie cunoscut att de medicul orelist, ct i de pediatru, deoarece nediagnosticarea la timp poate genera diverse complicaii grave. Mascat adesea de simptomele corizei sau ale adenoiditei cauzale, ale otitei sau bronhopneumoniei consecutive, debutul abcesului retrofaringian poate trece neobservat. Din aceste considerente este necesar ca pediatrul s controleze cu mult atenie peretele posterior al faringelui copiilor.

Disfagia este unul dintre semnele principale ale flegmonului retrofaringian. Colecia de puroi creeaz un obstacol mecanic, provoac durere. Copilul las snul sau biberonul dup cteva minute de la nceputul alimentaiei, rmnnd flmnd; laptele reflueaz prin gur i prin nas, produce tuse, vrsturi, cianoz. Dac durata bolii este mai lung, copilul prezint un grad avansat de denutriie. n localizrile inferioare ale abcesului, o tulburare deosebit de grav este dispneea, care poate aprea fie precoce, fie tardiv ; copilul este agitat, st ncordat, cu capul n retroflexiune, prezint tiraj i cornaj inspirator progresiv, putnd ajunge pn la apnee i moarte.

Alt simptom este disfonia, care se manifest prin : voce nazonat, asemntoare mcitului raei sau croncnitului ciorii. Starea general se altereaz progresiv, devenind toxicoseptic, cu febr neregulat, tegumente pmntii, caexie. La examinarea faringelui se constat pe peretele posterior o tumefacie roie, fluctuent la palpare, mpingnd nainte stlpul posterior i amigdala de partea respectiv.

Uneori poziia joas a flegmonului (pe peretele posterior al hipo

faringelui) face dificil punerea lui n eviden la bucofaringoscopie, necesitnd examenul cu oglinda sau directoscopia cu spatula de la-ringe. Dac colecia este situat sus, la nivelul cavumului, examenul cu spatula arat o mpingere nainte a palatului moale, din abces zrindu-se doar extremitatea inferioar, care depete cu civa milimetri marginea liber a vlului. Scopia poate fi completat sau chiar nlocuit la nevoie cu tueul, palparea fcndu-se de obicei cu degetul mic de la mna dreapt, prin acest procedeu se simte consistena tumefac-iei, care poate fi moale i depresibil sau dur.

Evoluia flegmonului retrofaringian depinde de precocitatea diagnosticului, calitatea tratamentului, rezistena organismului copilului i virulena agentului patogen. Colecia purulent depistat trziu, se poate deschide spontan, provocnd moartea subit prin inundarea cilor respiratorii sau dac orificiul de deschidere este mic i puroiul este aspirat doar n cantitate redus, se instaleaz unele complicaii (bron-hopneumonia, abcesul pulmonar, pleurezia purulent) ; flegmonul nedrenat poate ajunge n mediastin sau poate trimite toxine i chiar germeni n circulaia general, provocnd moartea prin septicemie.

Diagnosticul corect trebuie stabilit ct mai timpuriu. Flegmonul retrofaringian poate fi confundat la prima vedere cu rinita, adenoidita, otita medie, bronhopneumonia, laringita edematoas subglo-tic, crupul difteric, gripal sau rujeolic, corpii strini laringieni, stri-dorul congenital etc. Alt afeciune cu care se poate confunda adenofleg-monul retrofaringian este celulita la acelai nivel, produs de un traumatism sau ntreinut de un corp strin inclavat, celulita care se complic cu mediastenit mai des dect adenoflegmonul. Un diagnostic diferenial ceva mai dificil, la copilul mai mare de 2 ani, este cel dintre flegmonul retrofaringian paramedian i adenoflegmonul laterofaringian, n ultimul caz ns tumefacia principal bombeaz la exterior, n regiunea subangulomandibular sau chiar sub muchiul sternocleidomastoidian.

Destul de dificil este i diagnosticul diferenial ntre adenoflegmonul retrofaringian i abcesul rece. Anamnez, examenul obiectiv permit precizarea diagnosticului. Abcesul rece (spondilita) din regiunea cervical a coloanei vertebrale se ntlnete la aduli, fiind cauzat n majoritatea cazurilor de tuberculoz.

Tratamentul este numai chirurgical i const n deschiderea fr ntrziere a flegmonului. Copilul va fi fixat bine, fie n poziie e-znd n braele unui ajutor, fie n decubit dorsal cu capul decliv. Gura se deschide cu indexul sau cu o spatula i, cu o sond canelat, cu o pens LubetBarbon sau Kocher se deschide abcesul n partea cea mai bombat, apoi, instantaneu, ajutorul ntoarce sugarul cu faa n jos i picioarele n sus : astfel puroiul se elimin prin cavitatea bucal. n momentul n care se retrage instrumentul tietor (nvelit n leucoplast) se pune n funciune aspiratorul, pentru ca puroiul sub tensiune s fie colectat i s nu invadeze cile respiratorii. Dup controlul plgii i tergerea faringelui de secreie i de snge cu o compres de tifon, copilul este oxigenat i dus ntr-o camer bine aerisit, cu temperatura optim i cu aerul uor umidificat, unde va sta la pat n poziie semieznd. Paralel cu medicaia antiinfecioas, antitermic, antialergic i vitaminic efectuat de la nceputul tratamentului, dup incizie din or n or (3 4 zile), se aspir secreiile bucofaringiene, cu pensa LubetBarbon, se controleaz orificiul de drenaj al abcesului. Copilul i revine complet n 57 zile de la incizia coleciei.