A n n i X X X I — \ o . 22. 5 BANI IN TOATĂ TARA 5 D u m i n i c a , 1 i u n c 1 i i

UNIVERSUL LITERAR ABO\AME\Tll

LEI 2 , 6 0 ANUAL Abonamentele se foc

numaî pe un an.

C O L A B O R A T O R I I A C E S T U I N U M Á R

Mesl i igean, N. Fora, N. Ţine, Ion Dragxi, V. A n e s t i n , Ana Codreanu, T ib . R. Constant, Const. Rîuleţ , E. Staub, Miluţă S imion, Hri. Sant, e t c .

\ M \ C I I Iii

Linia pe pagina 7 şi 8 — S C ­

H I

Perechea imnerialâ rusă în nortul vechior Ţari şl Ţarine

2. — No. 22. UNIVERSUL LITERAR Duminica, 1 Iunie 1У14.

T U B T E I — Roman de -Alphonse Шатт —

— U R M A R E —

Apoï se g â n d i că s o m n u l Madelc-nc î nu fusese întrerupt decât de a-l i n t ă r i l e lu i E d w a r d : de necaz b ă t u din p ic ior u m p l â n d de noroi pe un ofi(er ce t o c m a i t recea .

Aces ta începu s ă î n ju r e : S t e p h e n e r a în dispozi ţ ie p r o a s t ă şi-î r ă s ­p u n s e b rusc .

Se b ă t u r ă in duel , c a r e se s f â r ş i p r i n o lov i tu ră u ş o a r ă .

D i m i n e a ţ a e r a î n a i n t a t ă , şi de a l t ­fel el r r a r fi putut, îa starea tie spirit în cure se găsea , să înceapă o orgie; plecă că la re şi plecă înspre casa d-luî Müller .

Casa e ra nelccuită de la moartea p r o p r i e t a r u l u i eî. l a curte t a r b a crescuse m a r e .

S i n g u r grădinarul o locuia. — F r u m o s an imal : zise el, m â n ­

gâ ind calul Iui Stephen. Vă aduceţi a m i n t e . Domnule Stepben că în ziua c â n d a ţ i p l eca t de aci v'am d u s cu­făr u! cu că lu ţu l raw. L'am vândut s ă r m a n u l , căc i aci nu-î multă treabă: d. E d w a r d ş i cu doamna, B U vin n ic ioda tă .

S tephen sc c redea reîntors la Jtfua c â n d -plecase a şa de sărac de bani, d a r a ş a de bogat de curaj , de forţă şi s p e r a n ţ ă , a sa de bogat de dra­gos tea luî şi a MadeîcneL

Se duse în grădină. Grădinarul îl u r m ă . Teiî e r a u got, măcieşnl era plin de boabe roşii ca eoraiul. şi c â n d se a p r o p i a el, un stoi de păsăr i fug i ră s p e r i a t e .

El pr ivi , si recunoscu totul, cele 'două scr i sor i pe scoarţa bătrânului tcî, b a n c a de verdeaţă.

— îngr i j e sc grădina domnului Müller , zise grădinarul; dacă vee i ţ l l a p r i m ă v a r ă , ve ţ i vedea eă e m a l f r u m o s ca o r i când . Sărmanoi dacă a r reveni, s u n t s igur că a r fi mul ­ţ u m i t ; o! e ra un bun stăpân. Dom­nul E d w a r d nu că-1 vorbesc,, dar nu è în s t a r e să deosibească o lalea dc un s tânjenel , şi e foarte brusc cu serv i tor i i .

Se l ă sa se frig. S t ephen se urcă pe cal, dădu un

bacş i ş g r ă d i n a r u l u i , apoï plecă.

D a r ca lu l luî se spe r i a ; el îî strânse frâul; calul speriându-se încă, căzu T R Â N T I N D s u b el pe ca tă -ret-

G r ă d i n a r u l ca re pr ivise , a l e rgă , S tepben e r a scu la t d a r u n b r a ţ şi u n picior îî erau scrântite.

CVII.

R ă m a s e la g r ă d i n a r şi-î a d u s e r ă u n doctor pentru a-1 îngriji. Acest accident îl reţ ină două zile în casa d-lut Müller. El ocupă cămăruţa pe care o ocupase odinioară.

In t impul acesta, o reînoire so făcu îa spiritul lut Stephen; privi v ia ţa pe eare o dusese şi i se păru a t â t de goală în cât se înspăimântă.

EI văzu că Madelena îî luase in ima nelăsându-î de cât corpul şi s imţurile; înţelese ceia ce avea de făcut i a a doua jumătate a vieţeT, şi că va trebui să culeagă ceia ce sc-mănase .

Că de un amor ca al Iul r.u se poate- desbăra ca de o haină; <i cri n e se va d e s b ă r a de el până cc nu s e va fi consumat pe de-a 'ntregul.

R înţelese că nu are decât să u r ­meze d r u m u l nenorocit a! d ragos te i , pe care apucase, şi în care era ca şt U E nenorocit căruia i-a apucat cu­reaua de la vre-o m a ş i n ă haina şi care f ă ră voia lui e tărât fără pu ­tinţă de scăpare. în învârtiturilc ei.

—- Eî bine, cedez, îşî zise eî; sunt a l el cu suflet şi corp; al eî trecutul ş i viitorul meu; ac i v iaţa mi de pe pământul acesta şi de pe celălalt, dacă există: ale eî gânduri le mele, suflarea: al el cu totul.

, D a r e a va fi a mea. *Căcî răsbunarea este dulce pen­

tru inimă ş i m a l dreaptă decât orice alt.

„Madelena îmi v a aparţine şi m ă voiu răsbuna pe Edward".

& s e c i t i armarea I a „ П в і т е г я и Literar" ce va apare D a m m k a v i i ­toare.

a c u l o v i g l u m o Conve r sa ţ i une între o drăgălaşe

d o a m n ă şi ga lantu el adorator, c a ocaz iunea Paştilor.

E a . — De Paşt i o să-mi aduc i un 0 Ű ?

El. — Da, dragă. Şi ce vrei să fie In ou?

E a . — U n salon frumos mobűat . El. — D a r cum o să î n c a p i n n

sa lon în t r ' un oè? E a . --- A, m i e imî e tot una , dragă,

şi dac 'o fi să pul oul într'un salon. * O d-şoară spunea unul d-şor că-I

p lace m u l t muzica i tal iană. : — Da? zise tânărul a ş a ca s ă zică ceva.

— Cunoş t i d-ta, Ifntrebă ea. Băr-bicrvl lu i Rossâni?

— Nu, d -şoară . răspunse elegantul si deşteptul lâaăr , pentru că trebue să ş t i ţ i că cu m ă rad s ingur, cu bri­ciul m e c a n i c .

* L a Sinaia , înaintea gri lajului unei

vile se oprise nehotărîtă o fată fru­m o a s ă , blondă ş i rumenă ca un bo­bocel de t r a n d a f i r .

— Dor i ţ i ceva? o întrebă cu ga­l an t e r i e un trecător.

D-şoara , zâmbitoare II răspunse cu g l a s dulce:

— Da, d o m n u l e , a ş vrea să in tra şi n u ştiu cum să deschîz portiţa gri­l a ju lu i .

T r ecă to ru l împinge portiţa şi o ţ ine ciată în l ă t u r i p â n ă t rece 'd»şoara f r u m o a s ă , z icându - î :

— Uitc-aşa . Imî p a r e bine că te-a m servit, cu, d a r p u t e a i foar te lesne s ă deschizi si d-ta s i n g u r ă .

— Ştiu, răspunse fata c'un zâm­bet îngeresc, dar grilajul e văps i t de curând.

Amabilul cavaler, privindu-şî pal­mele, n u se m a l s imte mul ţumi t de serviciul făcut încântătoarei d-şoare.

Votureami , deputat guvernamen­tal , e oprit de medic s ă n u iasă din casă.

l in coleg viind să-l ia căci e o şe ­dinţă decisivă, când trebue s ă voteze, acesta П răspunde:

— Ştiu. Ca deputat a r trebui s ă f iu l a Cameră pentru chestiunea za­hărului ; ca diabetic însă s imt si l it să s tau înch i s in cameră pentru ace iaş i chestiune.

Un i lustra o m bogat, cunoscut pentru avari ţ ia lui, într'un marnent de b u n ă dispoziţie dă uanf o m care l'a servit o ţ igară făcută cu tutun de specialitate.

Acesta, mulţurnindu-î, o bagă tn buzunar.

— Dacă a ï chibrite, aprinde-» ş i fumează, a s e zgârcitul d a r n i c

— N u .răspunse celait , c ă d voi s'o p ă s t r a ra amint ire de l a d-ta.

— Ca amintireî exoiamă bogata! măgul i t .

Dar , după nn m o m e n t d e g â o h r e , • d a o g ă :

— Ş t i i ce? Dâ-ral taapot ţ igara Qt tn schimb să-ţî dafl trna de calitatea I I I -a . Ca a m i n t i r e e d'ajuns a t â t a .

* Doc to ru l Lcnevescu, zise într'o

seară î iovesti-sil: — Astă s e a r ă m ă culc m a î da

vreme, că n u prea mi-e bine. D a c ă întreabă cineva de mine, răspundeţi c ă nu sunt acasă şi pace.

Peste noapte telefonul sună cu zor. — Copilul nostru e apucat d'o co­

l ică teribilă. II rog pe d-nul doctor să vie numaî decât.

— I m î p a r e rău, r ă s p u n d e so ţ ia medicului prin telefonul pus lângă pa t , d a r doc toru l n u e acasă .

— Vaï, vaï, ce ne facem? Dar d-ta, d o a m n ă , ca soţie de medic, poa te că şt i î s ă ne înveţ i ce să d ă m copilu­lui...

Doctor i ţa , î n t o r c â n d u - s e sp re so­ţul eî, îî zise:

— Recomandă- l e ceva bieţi lor oa­m e n i p e n t r u copilul lor.

— Spune-le, răspunse acesta, să-î puie copilului un glistir cu câteva picături de laudanum.

D o a m n a repetă cuvintele medicu­lui şi primeşte, prin telefon, mul ţu­miri le clienţilor.

Peste cinci minute, altă zornăială la telefon.

— Suntem noi, părinţii copilului bolnav.

— Ce m a î e? S'a întâmplat ceva? — Nu, au. Dar, înainte d'a pune

glistirul, vrem să vă m a l întrebăm ceva.

— Ce? — Mă rog, domnul care e c u

d-voastră acuma când doctorul nu e acasă, e ş i d-luî tot medic?

O doamnă elegantă, pieptenată cd părul lăsat în j o s pe frunte, pe tâm­ple şi peste urechi într'o cădere exa­gerată carc-I d a o înfăţişare extra­vagantă, e privită lung de un bă ­t r â n .

— Ce zici de p i e p t e n ă t u r a m e a an­t ică? î n t r e a b ă excent r ica cochetă , c r e z â n d că m o ş n e a g u l o a d m i r a .

— Zic, r ă s p u n s e aces ta , că pletele p ă r u l u î d-tale s â n t sălcii le p lângă­t o a r e p lecate peste m o r m â n t u l c ree-r i l o r m o r ţ î .

* Un o m se duce să v a d ă un a p a r t a ­

m e n t dintr'un edificiu nou. 1 se a r a ­t ă pe r â n d încăper i le .

Viz i ta torul m u l ţ u m i t î n t r e a b ă de preţul ch i r i e i şi i se declară o c i f ră enormă care-1 sperie.

— Avem şi o odae de bae, adaogă proprietarul ca să justif ice valoa­rea cerută.

— N'am văzut baia. ce e dreptul, răspunse vizitatorul, dar a m simţit duşul.

* U n tâaăr se prezintă la o agenţie

matr imonia lă şi zice: — Aş vrea să văd fotografia d-şoa-

reî eare mi-aţî spus că are o zes t re d e 200 mi i leî.

— E în contra reguleî ce vreî d-ta, îî răspunde cu severitate directoa­rea agenţiei . L a zestrvle maî mari de 50 mi l leî, nu se cer fotografiile.

Trecând p e calea Tietoriel, un domn, în grabă, îmbrânceşte pe un trecător, spre care apoï se întoarce şi zice:

— Iartă-mă că n'am făeut-o îna­D I N S » .

Trecătorul răspunde la salutarea greşitului ş i zice unul prieten care era lângă el:

— Ce zăpăciţi suat străinii ăş t ia! — De unde ştii că era străin? ex­

c lamă prietenul mirat . — Mal întrebă! N'aî auzit că mi-a

* i s : „iartă-mă?"' Dacă era român zi­cea: „pardon".

* — De ce eşt i a ş a vesel? întreabă

n n băeţel pe a&uL — Mi-a t ra s tata două palme as­

tăzi... — Eî, şi asta ţi-a făcut plăcere? — B a nu, dar să vezi: dând în

m i n e , a răsturnat căl imărî le peste covorul ăl B O U . Vaï de el ce o să pată , când s'o 'ntoarce m a m a acasă i

Tudorică, elev în şcoala p r i m a r i , şi-a făcut tema cu ajutorul m a m î -sîî.

Institutorul l'a pus întâiul la cia-sîf icaţie dându-I nota 10.

Copilul, mul ţumi t ş i recunoscător, ab ia a j u n s acasă , zise:

— Mamă, mi -a dat domnu rf). Hai să împărţ im p e jumătate , s ă ai şi tu 5 ş i c ă 5.

Spir i t i s -

n e t i m n l , FreueJoeïà . Ş t i inţe le

Hipi i t iSMl , Magia, <Hvinatoare ,Cbirom»Bi ia , Arta d e a c u n o a ş t e ş i ргежіее vi i to­rul intfivkîeat ş i e o l e e t t v ; S e c r e t e l e inf luenţei persona­le ; Sfaturi р е в і г а a rei iş i î n viaţă ; Telepátia.—Cereţi gratis notiţa explicativa la administrai in

itristi ş№t*r lamt Şoseaua Deaiawi N*. 25 twtnşt i

Nevra lg i i Migrenă

D l i R I K I DS C A P , DUKE-W L i D E D W I cele maî tari, ma ales nevralgicei

precum şi огіез dureri provenite din ri-eeslă, sunt combătute cu

PASTILELE Ш А Ш І П І J IB iST Un flacon Lei 2.50, o dosi 50 bani.

X .B . — Onor. publie e rugat a cere babgiel original aci arătat.

Dominica, î Iunie 1914. UNIVERSUL LITERAH. No. 22 . — 3 .

Vizita F a m i M imper ia le r u s e ş t i în România

P a l u l u i r e g a l d i n C o n s t a n l a u n d e s e v a d a u n p r â n z i n < п э я г с п T a r u l u i

Trandafirii verzi

Ecourile săptâmâneî Alegerile pentru Constituantă s'au

terminal. Precum era şi de prevă­zut, opozi(ia c bine represenlalu în Constituantă. Na există în analele noastre, parlamentare o legislaţie in care să fi figurat atâţia opozanţi. Lupta a fost aprigă, alegătorii şi candidaţii fiind în faţa a două pro­bleme, vilale.

Din ncfer'trirc, luptele aii avut une­ori II ii caracter brutal. Prin luptă electoralii se înţelege, fireşte, propa­ganda prin grai viii sau. prin scris. 'S'ait găsii insă agenţi électoral; din ţoale partidele cari sau luptat corp ia eoi-ji ca iu. arena, unui circ şi aû atacat pe alegătorii, cart mergeau la urnă să-şî exercite dreptul sfdnt de cetăţean. Au fost multe, capete sparte şi dintr'o parle şi din. cea­laltă. Priveliştea acestor brutalităţi e, desigur, tristă, dar cine nu ştie căi de violente sunt patimcle, poli­tice. E de remarcat, de asemenea, că. la nici o alegere Vodă n'a primit atâlca telegrame de protestare con­tra ingerinţelor administraţiei, ra la. alegerile, aciuate.

E un drept, pentru orice cetăţean, ca la un moment, ajuns la exaspe­rare, să se adreseze şefului suprem al statului şi. să-şî exprime, păsurile.

Chestia insă e că nu toate telegra­mele adresate. Suveranului craii, ve-'dijate in termeni destul de vevren-ţioşî. Dar, cum spusrrăm, patima politică, orbeşte, te scoute din fire, le, împinge la excese, aşa în cât, nu prea stal să-ţl cumpăneşti vorbele nici chiar când te adresezi Iul Vodă.

Tot patima poliiică a împins pc unii din ЬагЪсЦіі noştri politici cel mal de seamă să-şî adreseze prin presă sau prin scrisori, cele mai grave epitete.

Astfel, d. N. Filipescu găseşte că •d. Mnrţun e un bandit, iar ministrul îî trimete. d-luî Filipescu o camisolă de, iartă!

In această atmosferă atât de în­cărcată, se poale, ghici dc pe acum cât de, furtunoase vor fi desbaterile Constituantei,

Să admitem însă că toate, inciden­tele acestea sunt rezultatul eferves­cenţei alegerilor şi că, îndată, ce nervii încordaţi aî combatanţilor se vor linişti, fiecare, va vedea, mal clar şi-.şî va dn seamă că nu-l timp de certuri personale, de, patimi orbi­toare, ci de lucru seiios în folosul obs lese.

* Aşteptând deschiderea Constitu­

antei, să primim, cu toate onorurile cuvenite pe ]\t. S. împăratul Rusiei, care. cu aiigusla-l familie, soseşte azi în (ară.

Vizita aceasta. împărătească e. fără îndoială, o mare, cinste pentru România şi denotă. în primul rană, marea însemnătate ce o are, (ara, noastră în concertul naţiunilor eu­ropene.

Hă primim deci ru marc bucurie pe, nepotul luî Alexandru al 11-lea, fratele, de arme al. Regelui Carol.

Vizita aeeasla ne aminteşte vite­jia ostaşului, român, actele sale de bravură pe câmpiile Bulgariei, gra­ţie cărora, s'a învrednicit să salveze chiar onoarea armatelor ruseşti sub zidurile Plrvnel.

Vizita aceasta insă ne m.nî amin­teşte ceva: Basarabia, singurul nour care sta neclintit pc orizontul prie­teniei sincere şi adânci între români şi ruşi.

Ţarul, atât de. binevoitor pentru România. îşi dă seamă mal bine ca brîcinc că rana asia de. pc sufletul românesc trebuie vindecată şi să. sperăm, că o va face, ceeace ii va. atrage pe lângă prietenia eternă a românilor si supranumele dc Nico-Ite-cel-Drept.

Mestugean

- —OOO f

Ne-am deş tep ta t din somn în căl­d u r a invie toarc a unu i p a l a t m ă r e ţ p r in t avanu l s t răvez iu al c ă r u i a ve­d e a m b u l b u c a t u r i da nor i a lb i , ju -cându-sc pe a l b a s t r u l celui m a i fru­m o s cer pe c a r e l ' am văzut .

l.ar din înnă i ţ imî , n e s t r ă b ă t u t e nici de gând îşî a r u n c a a s u p r a noa ­s t r ă , s t ă p â n u l î nă l ţ imi lo r cereş t i p r i ­vir i le de a u r ce ne p l ă s m u i s e şi n e săd i se dorul de v i a ţ ă .

Atâ t de ca lde cra i i p r iv i r i le acelea că nu t r ă i a m decâ t pr in ele şi pen­t r u ele. Am fi voit, oda tă , s - s t r ă ­p u n g e m t a v a n u l s t r ăvez iu şi sa ne s i m ţ i m m a î a p r o a p e de d ă t ă t o r u l de l u m i n ă şi c ă l d u r ă .

.Şi g â n d u l n o s t r u rebel fu î n t r e r u p t de vorbele g r ă d i n a r u l u i care , d u p ă cc u m b l a s e p r in to t p a l a t u l do cleş­t a r se opri la noi : I

— Uite-î! Ăşt ia sun t f rumoş i ! P o t fi l u a ţ i d'aicî!...

Cu t u l p i n a z d r a v ă n ă a b ă t r â n i i n o a s t r e m a m e , ocrot i ţ i de g h i m p i i pe r a r e şi-î a s c u ţ i şi m a l t a re , să r ­m a n a , c rezând că v rea să ne r ă p u i e , ne -au a p u c a t nişte b ra ţ e vânjoaso, ne-aii d u s din p a l a t şi a m t r e m u r a t din noii, a fa ră , sub pr iv i r i le celui dc sus . ca re no pe t recea cu ochir. ca un p ă r i n t e ca re îşî pe t rece odras le le p e n t r u o că lă to r ie l ungă .

P r e s i m ţ i r e a nu-l înşela pe d ă t ă t o ­ru l de v ia ţă . Ne-a s t r â n s cu m a m a cu tot în t r 'o î m b r ă c ă m i n t e a ibă , m o a l e şi, apoi , ne-au î nch i s în t r ' o cutie... Ne-am pomeni t în î n tune r i c . Am m a î auz i t ceva. la început , apoî p a r ' c ă ne-a închis î n t r ' u n m o r m â n t : n ' a m m a l auz i t nimic. . .

Cine ştie câ t ă v r e m e .a t r e c u t apoi , a b i a deosibind un sgomot ne în t r e ­rup t , ce ne d ă d e a o t r e m u r ă t u r ă ne­conteni tă , şi în cele din u r m ă s'a s fârş i t şi cu a s t a , c u m se s fâ rşeş te cu toate .

D a r nu m a l p u t e a m de zăpuşea lă . F r ă ţ i o r u l cel mie leş inase , i a r noî. cei lal ţ i t r e i ghemui ţ i ' Ia s â n u l m a m i i ab ia m a î s i m ţ e a m că t r ă i m .

D a r nu ne pu tea mi şca . Şi ce în­tuner ic? Aşa că, încet-încet, începu­r ă m să s i m ţ i m că t r ecem şi noi în somnul l e ta rg ic de oare fusese r ă p u s m i c u ţ u l .

Şi a tunc i , deoda tă , a u z i r ă m bocă­n i t u r i d ' a s u p r a noas t r ă , i a r m a î pe u r m ă , cu t i a ni se deschise .

R ă s u f l a r ă m u ş u r a ţ i , c â n d sc c ă s c ă capacu l şi când s i m ţ i r ă m că n e r i ­dică n i ş te degete sub ţ i r i , t r a n d a f i r i i ca t ova ră ş i i noştr i de joc din p a l a t u l de c leş tar , des făcându-ne î m b r ă c ă ­m i n t e a a lbă de va tă în ca re ne înnă-b u ş i a m .

— A h ! câ t de f rumoş i s u n t ! r ă ­s u n ă g i a su l une i fete d r ă g ă i t ş e c a r e a p u c ă şi cu ibu l n o s t r u în m â n ă , u i -t â n d u - s e u i m i t ă l a f iecare d in noi . I ş î veni în fire şi p r â s l e a când ză r i l u m i n a . D a r o l u m i n ă t r i s t ă în ca re

de JV. JPORJk

n u se s imţeau pr iv i r i l e d ă t ă t o r u l u i nos t ru de via ţă .

— Să-I p u n e m în v i t r ină ! Şi la s â n u l m a m i i t u ş p a t r u ne

t r e z i r ă m în fa ţa u n u l p ă r e t e s t r ăve ­ziii ea şi aceia a p a l a t u l u i uncie n e născusem. . . I n s ă în loc de cer senin z ă r i r ă m dincolo de pă re t e r egnu l ri­nei ul i ţ î , pe care t r e c e a u o a m e n i g răb i ţ i .

Ara re or i se oprea câ te unu l să se u i te la noi . Şi no i e r a m t r i ş t i , t r i ş t i , că nici p o m e n e a l ă de pr iv i r i le calde ce ne m â n g â i a s e acolo, depar te , în ţ a r a n o a s t r ă .

E r a u în j u r u l nos t ru şî aî to nea ­m u r i m i r o s i t o a r e împodobi te în fel de fel de culor i , c a r e de ca re m a l pes t r i ţe .

D a r toate ne a r u n c a u p r i v i r i v r ă j ­m a ş e , că uneic d u p ă al te le p l ecau d'acolo, de l â n g ă noî şl n u se m a i în to rceau .

Aşa că î n c e p u r ă m să ne s i m ţ i m t a re m â n d r i de l u a r e a a m i n t e deose­bi tă de ca re ne b u c u r a m , a ş t e p t â n d cu n e r ă b d a r e ceva neaş tep ta t .

Ceea ce nu în t â rz i e m u l t . — Să-mî da i ghiveciul cota cu

t r anda f i r i verzi! — spuse un d o m n în t r 'o zi; i a r d r ă g ă l a ş a fa tă ne iun, şi î n f ă şu rând cuibul n o s t r u în h â r ­tie f rumoasă , ne dete pe r n â n a u n u l om cu şapcă roşie, c a r e ne duse o b u c a t ă de loc, l ă s â n d u - n e în t r ' o c a s ă m a r e , f rumoasă . . .

— Ah! ce f rumoş i s u n t ! spuse o cucoană , c a r e t o c m a i îşî a ş t e rnoa pe buze un roş a p r i n s , l u a t pa r ' c ă de pe peta le le u n o r t o v a r ă ş i din n e a m u l nos t ru .

Ne-am u i t a t b ine c u m se gă teş te , c u m îî a ş e a z ă o a l t ă femee b u c ă ţ i de p ă r pe la u rech i , pe î a ceafă ; şi a-pol i a r roşu a p r i n s pe buze, pe o-bra j î , şi. în s fârş i t , îl t r â n t i pe c a p u n coş u n d e z ă r i r ă m a l ţ i f r a ţ i d ' a ï noştr i . . .

Ne în f iorarăm. . . Oare ace i a ş i soa r ­t ă ne a ş t e a p t ă ! T e a m a n e e r a înte­m e i a t a . A a p u c a i n i ş te foar î ice si m ' a t i ä a t pe m i n e şi pe f ra te -meu m a l mic delà p iep tu l m a m e i , c a r e începu să sângere. . .

Ne cupr inse o a m e ţ e a l ă c â n d ne î n ţ epă cu un ac p r i n z â n d u - n e l a n icp tu l eî f r u m o a s a c u c o a n ă , înnă-h u ş i n d u - n e cu un m i r o s t a re , ce nic i nu se p u t e a a s e m ă n a c u ace la al n e a m u l u i nostru. . .

Şi a m m e r s m u l t , m a l ş t iu eu pe i*uie... t r e z i n d u - m ă d e o d a t ă jos, în p ic ioare . în zgomotu l acela in fe rna l a l cas i l u n d e егдй şi a l te cucoane, însă cu s â n u l grol ş i n e a v â n d nfcî u n a l a p iep t v r e u n u i d in n e a m u l nos t ru . . .

M ' a m p o m e n i t d ' o d a t ă că lca t tn p ic ioare , s t r i v i t de n i ş te t o c u r i suî»-ţ i r i , de m i se p ă r e a că zilele mi-s n u ­m ă r a t e .

î n c e p u s e m să sânge r , s im ţ ind că t r ebu ie să -mî dau d u h u l , I nnăhuş i t în a e r u l a«ela î m b â c s i t cu to t soiul de p a r f u m u r î , c a r e de c a r e m a l t a r e , m a î pă t runză tor . . . T o c m a i în c l ipa în caro c r e d e a m că s 'a s fârş i t cu m i n e şi c â n d i m p l o r a m vre-un a ju ­tor, a p ica t a p r o a p e de m i n e şi fră­ţ iorul m e u cel m ic .

Cât al clipi au veni t pes te el do i inşi , cupr inş i în ace l a ş d a n ţ d răcesc , repez indu-se u n u l î n t r ' a l t u l cu furie, de p a r ' c ă se bă t eau , cot robăindu -1 ' în p ic ioare pe bie tul m e u f ră ţ ior с а г з îşî dede.a sufletul s u b călcâi le des-rneticilor, de m a ï - m a ï s ă c a d ă g r ă ­m a d ă a m â n d o i , a l u n e c â n d în sân­gele celui s t ropi t . I a r hohote le de r â s şi chiotele des f r âna ta ce ÎSDueniră din toa te gur i le , a e o p e r i r ă u l t i m u l s u s p i n al celui d i n t r ' o t u l p i n a cu mine .

Cu g â n d u l la b i a t ă m a m a , al că­re i t r u p s â n e g r a încă . şi la s f ân tu l nos t ru d ă t ă t o r de v ia ţă , m ă p regă ­t e a m să -mi p r i m e s c s o a r t a ce-mi e r a d a t ă , fă ră s ă m a i m ă g â n d e s c la pu­t i n ţ a s căpă r i i .

Şi a t u n c i ţi-au r ă t ă c i t pr iv i r i le a-s n p r a m e a şi a m s u s p i n a t u ş u r a t , c u g e t â n d îa p u t i n ţ a u n e i m o r ţ i ceva rnaî mi los t ive .

I a r c â n d m ' a i r id ica t , când a i a s imţ i t degete b l ânde s c u t u r â n d u - m X de pra fu l b le s t emat a l p a r c h e t u l u i , pe care se repezeau î n n a i n t e în dan-ţul lor b les temat , perechi le a fur i s i te — a t u n c i a m s imţ i t că sun t s căpa t , d ' o c a m d a t ă şi că pot s ă m ă aş tep t la c picire m a i pu ţ i n g rozavă .

Tar t r i s t a i s tor i s i re a vieţi i mele, men i t e să se i rosească , aci . în g ias -fra sub ţ i r e de c leş ta r pe ca re mi -a ï ales-o r a sa rcofag , te rog t ă tnuieş te -o cât m a i m u l t , p ă s t r â n d - o ca o m ă r ­t u r i e a d r agos t i i dc v i a ţ ă cu ca r e p ier n e a m u r i l e t u t u r o r făp tur i lo r dă­ru i t e de a t o t p u t e r n i c i a firel cu po­doabă şi pa r fum, firave şi t r e m u r ă ­toa re , ca şi vacul nos t ru pe l u m e , ca şi vacul l u m e i în t reg i .

* Asa mi-a povesti t , — sfârş i pr iete­

nul B u r l a n — t r a n d a f i r u l verde, p i ­ca t delà s â n u l celei ce-1 p u r t a s e î a va lvâ r t e ju l u n u l danţ d e s m ă ţ a t , în v ă l m ă ş a g u l de cre t in i şi d e s f r â n a ţ i ce fac d in n o a p t e zi p r i n loca lu r i l e de pierzare . . .

% •> * •

t&lîti IftlWWtM Frunză verde, frunză verde.

tremurând vşor în plop, Am un dor ascuns in suflet

cc vreau astăzi să-l (lesgrop. Vreau să-l spui cu şoaptă caldă

către razele din soare, Vântului drumeţ, ce trece

şi la păsări cântătoarc.

Frunză verde, frunză verde care n zilele căldurii

Frcmălând înviezî crângul şi dai glas duios pădurii,

Am un dor de focul, cărui viaţa'n chinuri îmi trăesc.

Dor 'de fraţi adânc şi veşnic dor de. graiul românesc:

Să-l aud rostit de preot când ne. binecuvinlează.

Şi în şcoli de 'nvătălorui care mintea luminează.

Frunză verde, frunză verde, spune-ml tu, mă 'nva(ă minte:

Cum să. rog, cu ce cuvinte, pe al cerului părinte

Ca să-l iacă să asculte pe slăvitul împărat

Dorul gândului fierbinte şi al inimii oftat,

Căci românu-l bun prieten ş'are in sufletu-X fiinţă

O comoară nestimată: gând curat, recunoştinţă.

N. Ţine

I * * * •

4. — N o . 2 2 . UNIVERSUL LITERAR-; Duminică, 1 Iunie 1914.

de ION DRAGU

Do ce t i t lu l aces ta? Ca sä n u c a u t u n a l tu l . Aşa d a r n u e serios? E s a u va fi to t ce veţi dor i . Se­

r ios , i ron ic , filozofic, anecdot ic ; s u b m a s c a luî te pot î l ă s a în voia h a z a r ­d u l u i cap i to lu lu i , î n vo ia i s to r ie i ,

. descr iere î , s a t i r e i , m e d i t a ţ i unei, g lu­melor. . . n u m a î inz is ta ţ î , ca să n u a d a o g : ş i s ta t i s t ice i !

T i t lu l aces t a s p u n e to t şi n u spu­n e n imic . E l î n g ă d u i e deopo t r ivă p r o z a ş i ve r su l ; g â n d u r i l e m a r i şi ca t rene le mic î . el te l a s ă să faci m u l t e şi p r o m i t e şi m a i m u l t e .

E r a m a î m u l t decâ t t r e b u i a ca să mă facă să-l a leg.

D a ţ i : l u n u î d r a m a t u r g : b să scoa­t ă din el hectol i t r i i de l a c r ă m î ; în­t r e m â i n i l e u n u i a u t o r ele farse, va z d r ă n g ă n i r â s u l t i m p de t re i acte . C inc ina t a r scoate din el u n volum de e p i g r a m e var i ind pe ace îaş ton Ef t imiu o t r ag i comed ie ne în ţe leasă de T e a t r u l N a ţ i o n a l ca re i-o v a re­fuza, H e r z o comedie de r e m i n i s ­cen ţe par iz iene .

S u n t a t â t e a m o d u r i de a face sâ p e t r e a c ă copilul capr ic ios , precoce Si na iv , ne săbu i t şi cu j udeca t ă , sin­cer şi prefăcut , î m b r ă c a t în a u r sau n u m a i poleit , ca re se n u m e ş t e „Bu-c u r e ş t e a n u l " !

P r i v i ţ i şi ascul ta ţ i ' ! P r i n c r ă p ă t u r i l e feres t re lor d â r e

l u n g i de l u m i n ă s t r ă p u n g lespezile de p i a t r ă ale scăre î re conduce în var ie teu . I n cea ţa f u m u l u i des, o c â n t ă r e a ţ ă în h a i n e roş i i ; ţ a p u r i l e se se ciocnesc, i n s t r u m e n t e l e u r l ă ; în­t r e buzele su lemeni te ale femeiî ex­p i r ă u n refren scâ rbos ce cade peste c ă r n u r i l e r e v ă r s a t e ale co r sa ju lu i s tacoj iu . O p a n t o m i n ă de c ă r n u r i p r e a a lbe şi p rea roşi i , greoaie şi fă ră ţ i n u t ă , ce se zbat în g e s t u r i ob­scene... F u m u l îşi m i ş c ă deoda tă spi ra le le sale p lu t i t oa re d e a s u p r a t u m u l t u l u i ap lauze lo r ; femela a sfârşi t . . . b a nu. e b i s a t ă ! Şi de j u r î m p r e j u r , în t abag i i l e săleî. în ipso­sul decorur i lor , în au r i t u r i l o falşe ce se înverzesc, c ă r n u r i g roso lane din c a r i c u r g onguenie , f a r d u r i şi e o l d e r c a m u r î ca. n iş te l a c r ă m î de mizer ie ! Bucureştii petreci...

O m i e de pe r soane de a m â n d o u ă sexele s u n t î n g r ă m ă d i t e în cut iu ţe le p rea s t r â m t e a le une î colivii în ca re ae ru l înăbuşe , în care l u m i n a orbeş­te, în ca re c r a m p a chinue, în ca r e apop lex ia pândeş te , în ca re t i r a d a a c t o r u l u i asf ixiază . Bucureştii pe­trec...

O m a s ă cu pos t av verde. L u m i n a t e în mi j locul s emi în tune r i cu lu i care p lu teş te d e a s u p r a lor, câ teva feţe vechi şi noi . O femee t â n ă r ă îşî p l im­b ă m â i n i l e a lbe pe căr ţ i le luc ioase şi s a m ă n ă l a î n t â m p l a r e a r g i n t u l din ca re va izvorî averea . F i e c a r e d in ges tu r i l e pe c a r i le face lşl a r e u r m a r e a în pr iv i rea-I ca re se apr in ­de de l ăcomie sau de s p e r a n ţ ă . Câş t igă . Arg in tu l p louă , g rămez i l e de m o n e d ă s ' adună şi se r i s ipesc ; i a r ea se m i ş c ă pe scaun , în t inde m â n a , r â d e şi t r e m u r ă . In j u r u - î j ucă to r i i se silesc să r ă m â e nepăsă ­to r i l a fantezii le norocu lu i , p â n ă când o lovi tură , bună s a u rea, le lu­m i n e a z ă ochii de "6 bucu r i e rău în­f r âna t ă , sati le c r i spează . î n t r ' o scli­p i re de a rg in t , d i spa re u l t i m a şan­să. I n m u l ţ i m e a lor, o b ă t r â n ă cu ochi i afundaţi ' în mi j locul d resu r i lo r nepu t inc ioase , cu a lbni p ă r u l u i m u r ­dă r i t de vopselile ba t jocor i toare , cu penele p ă l ă r i e i a s ă m ă n ă t o . a r e u n o r pena je de dric , îşî î n t inde m â i n i l e scobite şi t r e m u r â n d e sp re că r ţ i l e ce-T s tau în faţă. Norocul s'a s ch im­bat . F e m e i a cea t â n ă r ă p ie rde to tul . Oehii-î u r m ă r e s c ca 'n v i s a r g i n t u l ce d i spa re . Ad ineaor i e r a a d m i r a t ă , inv id ia tă . Acum, cl&tindu-se pe pi­cioare , p leacă . Unde?.. . Şi în t i m p u l aces ta a f a r ă noaptea-1 sen ină şi ste­lele a p r i n s e lucesc ca n i ş te ochî de a u r î n g ă d u i t o r i pe ca t i f eaua l inişt i­tă a ce ru lu i . Bucureştii petrec...

Expoziţ ia t inerimeî artistice

„ L A S E C E R Ă * ' , d e R o d i e a l l a n i u

P r i n g e a m u r i l e p a l a t u l u i ş i ru ie l u m i n a . Cande labre le de cr i s ta l des­făcut în flori n e m i ş c a t e şi înflori te în culor i dulci şi r â z ă t o a r e , s t r ă lu ­cesc cu toa te focurile lor. Sub lumi ­n a i r i za tă , g r u p u r i î n l ă n ţ u i t e troc în v â r t e j . P l i ne de moleş i re şi de vo­lup t a t e în r o t u n z i m e a lor m l ă d i o a s ă , femeile p lecate pu ţ i n pe spa te şi r â ­ză toa re fac să sc l ipească ceafa lo r de z ă p a d ă sub fiorul p ă r u l u i ro.şia-tec în ca re d i a m a n t e l e t r e m u r ă ca nişte p i c ă t u r i de a p ă . Buze roş i i şi viî, s u r â s s t r ă luc i t o r de a ţ â ţ a r e şi de f a rmec ; b ra ţe le f rumoase r e i a s ă în go l ic iunea lor t u r b u r ă t o a r e pe sever i t a tea f r acu r i lo r negre , pe tu rn­eele l u m i n a t e de a u r ale un i fo rme­lor. In înc ruc i şă r i l e cadr i lu r i lo r , sto­fele cu cute drepte , l a m p a s u r i l e m ă r g i n i t e ru dante le , muse l ine le t r a n s p a r e n t e a m e s t e c ă o n d u l a r e a t r ene lo r lor. Ochii î nv io ra ţ i de dorin­ţ a de a p l ăcea a r u n c ă în t recere s t r ă l u c i r i magne t i ce . B u c u r i a p l ă ­cerii r egăs i te , a vieţ i i m o d e r n e r e -n ă s c â n d e , dă t u t u r o r prof i lur i lor a-ees tora de femeï o exp re s iune de g r a ţ i e p r o v o c a t o a r e şi ca o" p r i m ă ­v a r ă de f rumuse ţe . P ă r u l începe s â se descre ţească s u b c a l d a a tmos fe r ă a b a l u l u i ; u n „odor d i f e m i n a " plu­teş te d e a s u p r a r e a l i t ă ţ i i muz i ce l şl dansu r i l o r . I a r î nvo lbu ră r i l e conti­n u ă să a r u n c e p r i n jocu r i de l u m i n ă u m b r e s t răvez i i pe u m e r i i goî. fîw-cureştiî petrec!...

Un ţ a p . doî ţ ap i , t r e i ţapi . . . й ha l ­bă, d o u ă ha lbe , t re i halbe. . . u n şva r ţ , d o u ă şva r ţu r î , t r e î şvar ţur î . . . t u tu ­nul î ng reu iază creeri l , be rea î ncu rcă l imbile , domino-nr i le pocnesc, ochii clipesc, z iare le de s e a r ă circulă . . . Bucureştiî petrec.

Iaî i t r e i ..Agricole"... Cine, v rea . .Tramvaie le comunale"? . . . Cum s t ă m cu . .Govora-Căl imăneş t î?"

...Valorile cresc, scad; scad, cresc... A propos , ştii că X a fugit cu han i i pa t ronu lu i . . . R. s'a s p â n z u r a t azî di­mineaţă . . . Z. a fost a res ta t . . . ftucu-rcşliî petrec. '

— Unde a l e r g ! aşa? — Eî ! Ia în­m o r m â n t a r e a g e n e r a l u l u i Galon . O fC fie bine. Muzică , t o a t ă ga rn izoa ­na, no tab i l i t ă ţ i cu duz ina , d i s c u r s u r i c a l i t a t ea în t â i . Vino eu m i n e . e in­t e r e s a n t şi o s ă fim c i n e m a t o g r a f i a ţ i i Aî dreptate ' , haidem?. . . Bucureştiî petrec.

O s a l ă m a r e . C u r t e a de o p a r t e , j u r a ţ i i de a l t a . In f a ţ ă m a s s a com­p a c t ă a a m a t o r i l o r de p l ă c e r i cu ne­vestele, m a m e eu copii i lor. O u ş e se, deschide, u n spec t ru se t â r e s t a .

Preşed in te le citeşte verd ic tu l de con­d a m n a r e la m u n c ă s i ln ică pe v i a ţ ă ; spec t ru l îşî a s c u n d e fa ţa 'n m â i n i , şi... Bucureştii petrec.

Bucureştii petrec pe jos, că la re , în t r ă s u r ă ; Bucureştii petrec z iua , noap tea , d iminea ţ a , s e a r a ; Bucu­reştiî petrec f ăcând binele, f ăcând r ă u l ; înşe lând, fiind înşe la ţ i ; r â z ă n d p l â n g â n d ; ruinf tndu-se , a r zând , m u ­r ind .

Bucureştiî petrec c h i a r când se plict isesc, — cee.ace e m a î bine decât orice...

• t i - *

tce Adevărata cultura

A c u m c â t v a t i m p a m .auzit pe u n t â n ă r , doctor în şt i inţe, ca re s p u n e a cu m u l t ă emfază , că n u poa te vor­bi pub l i cu lu i ce] m a r e în m o d popu­l a r şi că nu poate să vo rbească de câ t despre ce rce t ă r i o r ig ina le .

Nu ş t iu să fi făcut vre-o m a r e şi i n t e r e s a n t ă descoper i re , sä fi a d ă u ­g a t v re -un inel l a l a n ţ u l cunoş t in ţe ­lor noas t r e , şi m ' a m i r a t a c e a s t ă pă­re re c iuda t ă .

Pe s t e câ teva zile, a m auz i t pe u n a l tu l , î n t o r s de c u r â n d d in s t r ă i n ă ­t a t e , u n d e a s t u d i a t o a n u m i t ă r a ­m u r ă a ştiinţei ' :

„Nu aş î p u t e a n i c i o d a t ă s ă re ­n u n ţ la t e r m e n i i technicî a l ş t i in ţe i mei , să m ă cobor şi s ă -mi cobor şti­i n ţ a la p r i cepe rea pub l i cu lu i cel m a r e " .

Ah! d a r a t u n c î e o a n u m i t ă m e n ­t a l i t a t e , c o m u n ă c â t o r v a persoane , ca re s'.aîi spe r i a t de pu ţ inu l ce au î nvă ţa t . Chipul aces t a de a jud r c ,a e cu to tu l d ă u n ă t o r şi pub l i cu lu i ce lu i m a r c , c ă r u i a îî refuzi cu a r o g a n ţ ă d rep tu l ce-l a r c să fie l u m i n a t şi ţ ie însu ţ i .

D u p ă p ă r e r e a aces tor pe r soane — din fericire p r e a puţ ine — ş t i in ;a e u n a p a n a j a l câ torva . Ideie cu to tu l g re ş i t ă şi ca re d a c ă a r a v e a pu t e r e a r s t ân jen i p rog re su l .

Nu exis tă n i m i c ca re să n u p o a t ă fi espl ica t pub l i cu lu i celui m a r e şi p â n ă şi m a t e m a t i c e l e s u p e r i o a r e pot fi înţelese, în genre r ea l i t ă ţ i l e lor de cel m a î m u l ţ i . Ceva m a l mu l t . a-cela ca re nu poa t e să des luşească în m e d câ t se poa t e de l ă m u r i t m e t o a -dele şi r e su l t a t e l e une i ş t i inţe , d ă cea m a î f r u m o a s ă dovadă , c& el în­suş i n u înţelege c u m t rebu ie aceea ş t i in ţă . StiintA n u e de câ t u n m o d

convenţ ional de a înţelege rea l i t a t ea , n a t u r a în toa te man i f e s t ă r i l e eî şi n a t u r a poa t e fi în ţe leasă . Ceî m a l m a r i î n v ă ţ a ţ i a ü fost cel care ari ş t iu t să se e x p r i m e şi c lar , ca sâ p o a t ă fi înţeleşi de câ t m a l m u l ţ i .

î n c e r c a r e a de a cre ia o c lasă p r l -vel ig ia tă , u n nou t i t lu de nobleţe, e o m a r e greşea lă , e o c r i m ă socia lă în veacul aces ta a l dmocra ţ i e l .

Când în toa te ţ ă r i l e culte, î nvă ţ a ţ i i de s e a m ă se s imt obl iga ţ i sa se co­boa re în mi j locul popo ru lu i sp re a-t l u m i n a , nu ne e da t nouă sa p u n e m în locul i ş l icar i lor un n e a m nou do boerl , de p e d a n ţ i care eî cel d i m à ï nu-şî cunosc bine ş t i in ţa cu ca re se m â n d r e s c . P r i v i ţ i ce sc pe t rece la „Pr ie ten i i Şt i in ţe i" . S u n t a t â ţ i a în­v ă ţ a ţ i de seamă , spec ia l i ş t i d is t inş i , caro cu toa te aces tea aii a j u t a t Ia în t emeia rea unei societăţ i p e n t r u p r o p a g a r e a cul ture l generale , ţ in confer inţe înţelese de ori cine, se m â n d r e s c că au mia'locul să a r u n c e câ t eva r aze de l u m i n ă , ca re să s t r ă ­b a t ă m a r e l e î n tune r i c in te lec tual co, d o m n e ş t e încă în t o a t ă ţ a r a .

N u m a i lenea şi n e p u t i n ţ a pot i i cauzele re fuzu lu i de a î m p r ă ş t i a ce­va d in cunoşt in ţe le ce le-aî dobân­dit.

Victor A n e s h n

DH „PIERDUŢI n і Н Т м Ш І С "

O vrabie perdută, rătăcită Pe o căsuţă aibă se-aşeză Un prunc abia născut plângea in

casă Şi vrabia speriată atunci sbură.

Ajunsă 'nlr'o pădure înflorită, Văzu un om pe iarbă tolănit Cc-î zise: ,.A mea-î pădurea-' Pă­

sărică Zvdrlin'du-î 'două pene, a fugit.

Pe-o turlă, de biserică, găUlii Numai în flori, o clipă poposi' Văzând că mirii, un prinţ şi ^ ,•>

marchiză Plângeau amar, zbură şi de aci.

Se-opri tn zori, tn vârful, unui munte

Pc-un biet bordei. In somn de veci dormea

Năuntru o Wir Anii. Ari rămas» Zicând: lată 'n sfArţil pe soaţ*

mea". A. Al. Coâreana

Duminică, i Iunie 1914. UNIVERSUL LITERAR

Vechea arcbltectnră româneasca

C a s ă ţ ă r ă n e a s c ă d i n P i e t r a r i ( V â l c e a ) C u l ă . C e r a ă t e ş t i (Rolj)

F I L O S O F I I Й-1Ш À . D - X E N O P O L d e T I B . R. СОХЧТЛ.ЧТ

Recep ţ iunea u n u î nou m e m b r u in A c a d e m i a F r a n c e z ă este un eveni­men t c u l t u r a l m o n d i a l . P e n t r u noi, R o m â n i i , p r i m i r e a r e c e n t ă a d-lui A. D. Xenopol, p rez in tă însă si u n in te res n a ţ i o n a l , căci u n u l d in t r e cele m a l îna l t e a ş e z ă m i n t e cul tu­r a l e a le l u m e ! a c h e m a t în siinul s ă u u n conce tă ţean al nos t ru .

P r e s a î n t r e a g ă s'a ocupa t de aces t eveniment , şi în desebî p r e sa r o m â ­neasca .

S ă r b ă t o r i t u l însă , deşi faptul p a r e cur ios , este m a î b ine cunoscu t în s t r ă i n ă t a t e decât în p rop i a sa ţ a r ă ; căc i dacă nume le şi f a i m a sa s u n t p o p u l a r e , ideile sa le nu sun t a p r o a p e de fel cunoscu te l a noî .

Toţ i r epe tă un i i d u p ă al ţ i i , ca pa­p a g a l i i , că nou l a c a d e m i c i a n este un m.are s a v a n t şi un filosof a d ă n c . D a r a p r o a p e n i m e n i la noi' nu ştie car i-I sunt operile, con ţ i nu tu l lor, în ce consis tă o r i g ina l i t a t e a şi v i t îarer. lor. Trec pes te faptu l că uni i i foarîe puţ in!) c r i t ică în a s c u n s t eo r ia d-luî Xenopol a s u p r a I s to r ie i (opera sa c a p i t a l ă ) f ă r ă să o c u n o a s c ă şi b ine­înţeles t ocma i f i indcă nu o cunosc .

Unele z iare , c r e z â n d că a d u c m a r e serviciu publ icu lu i , s 'au m ă r g i n i t să t r ansc r i e l i s ta oper i lor d-Iul Xeno­pol. l i s tă p r o c u r a t ă poa te c h i a r de a u t o r ; d a r n ' a u a r ă t a t în ce consis tă c p e r a s a de căpe ten ie . Astfel că pu ­blicul, c i t ind a r t i co lu l cu l is ta , a r ă ­m a s tot a ş a de s t re in de сеэасе ad­m i r a ca, şi a u t o r u l a r t i co lu lu i cu pr ic ina .

D a r publ icul n u t r ebue să fie a ş a do p r e t e n ţ i o s faţă de un i i oameni , ca r : poa te a r avea t o a t ă b u n ă v e î n ţ a să-l i n s t r u i a s c ă , d a r ca r i eî înşiş i ne spun inpl ic i t că aii nevoe de şcoală .

Astăzi îndrăznesc, să fac c u n o s c u t ă ma t \ r l u î publ ic . în câ teva r â n d u r i , ope ra filozofică a d-luï A. D. Xeno­pol. încura ja t , de p re fa ţa ce d-sa a scr i s l u c r a r e ! mele ..ştiinţa Istoriei, după A. D. Xenopol" şi în care spu­n e : „ M ' a m b u c u r a t c â n d l-am cit i t m a n u s c r i s u l de a vedea cât de bine a p îHruns d-l C o n s t a n t p r e t u t i n d e n i g â n d i r e a mea . ca re a t i n g e adeseor i p rob leme foar te a s p r e a le c u g e t a r e ! omeneş t i " .

П-1 Xenopol este nu n u m a i un sa­v a n t is toric , i s tor ic i s a v a n t ! m a t a-vom. d a r şi un a d â n c cuge tă to r . As­t ăz i un filosof t r e b u e să fie şi sa­van t , şi î ncă s a v a n t enciclopedie. I n a i t e de 1898 d a t a a p a r i ţ i u n e l ope­re i sa le Principiile Fundamentale ale Istoriei, d-sa e r a cunoscu t ca sa­v a n t ; delà a c e a s t ă d a t ă se face cu­noscu t ea filosof. F r a n ţ a l 'a a p r e ­c i a t î n t â i , apo i celelalte ţ ă r i civili­

zate, în fine, pr in imi ta ţ i e , şi Ro­m â n i a .

O r i g i n a l i t a t e a filosofici sale con­sis tă în b a z a şt i inţ if ică ce d-sa se încearcă că dea is toriei , c u n o a ş t e r e ! t r ecu tu lu i . Es te I s t o r i a o ş t i in ţa? S'au î n t r e b a t filosofii, c u m s'au În­t r e b a t cu p r iv i re la Drept, Sociolo­gie, etc. Car î sun t pr incipi i le el fun­damen ta l e?

Spre a r ă s p u n d e , a u t o r u l deosebin-du-se p r in a c e a s t a de ceilalţ i , îm­p a r t e şt i inţele, cunoş t in ţe le n o a s t r e s i s t ema t i za t e despre n a t u r ă , în două , d u p ă n a t u r a fenomenelor ce s tud i ­ază . P r i m e l e se ocupă cu fenome­nele, cu î n t â m p l ă r i l e ca r î se pe t rec t o t d e a u n a l a fel. ca r ! se repeta. Ex. căderea pe p ă m â n t a corpur i lo r m a l grele decâ t ae ru l , a t r a c i ţ u n e a pla­ne ta ră , s a u l u p t a an ima le lo r şi a oamen i lo r pen t ru ex is ten ţă etc. Ele se m a î n u m e s c ş t i inţe teoret ice, s.ati ş t i inţe de legi, sau ş t i in ţe p r o p r i u zise. Celelalte se ocupă de fenome­nele ca r ! nu se î n t â m p l ă decâ t o s i n g u r ă da t ă . Ex. căde rea I m p e r i u ­lu i R o m a n , Revolu ţ i a F r a n c e z ă , U-n i rea P r i n c i p a t e l o r R o m â n e , etc., saii t recerea g lobu lu i p ă m â n t e s c p r in cele t r e i faze gazoasă , l i ch idă ş i so­l idă şi a p o ! p r i n cunoscute le ere geo­logice, etc.

Aceste fenomene, p r i n deosebire de cele c a r i se r epe tă , se succed în decursu l v r e m e ! unele d u p ă altele, f o r m â n d serii le istorice, ca r î fac o-biectul s tud i i lo r is torice, a is torieî . c â n d fenomenele s 'au î n t â m p l a t în societăţ i le omeneş t i .

To tuş , în n a t u r ă nu s u n t d o u ă ca­tegor i i de fenomene abso lu t deose­bite. P r o p r i u zis n u exis tă decâ t o s i n g u r ă categor ie , ace ia a fenomene­lor ca r î se r epe tă t o t d e a u n a şi pes te tot locul la fel; d a r d in t re aces tea unele se despr ind în decursu l exis­tenţei , a l to indu-se pe celelalte şi for­m â n d c h i a r u n to t de sine s t ă t ă to r , s u n t fenomenele de succes iune, sun t faptele is tor ice.

De p i ldă în societăţ i le omeneş t i , cea m a l m a r e p a r t e din ac ţ iun i l e noas t r e se p ie rd : sun t î n să unele carî . deşi i svorăsc adesea d in aces­tea, to tuş au o s o a r t ă m a l nobilă, r ă ­m â n spre a condi ţ iona la r â n d u l lor p rogresu l , s u n t fenomenele is tor ice.

N a t u r a exis tă şi se preface în ace-l a ş t i m p sub i m p u l s i u n e a a două ca tegor i i de for ţe: u n a care I m p r i m ă fenomenelor o m i ş c a r e de repe t i -ţ i une , a l t a ca re face să se t r ans fo r ­m e o p a r t e din ele; s ă evolueze, s ă progreseze . N a t u r a ce observăm as ­tăz i este r e z u l t a t u l u n o r lungi ' şi nu­m e r o a s e ser i ! do pre facer i . Cunoaş ­

te rea prefacer i lor societă ţ i lor ome­neş t i în decursu l v remeî fo rmează o-biectul is tor ieî p r o p r i u zise.

Ceeaee in te resează în i s tor ie este cauza şi efectul u n u i fenomen. De ce s 'a î n t â m p l a t c u t a r e eveniment , şi u r m ă r i l e lui .

I n celelalte ş t i inţe, ceea ce intere­sează în p r i m u l r â n d este m o d u l de m a n i f e s t a r e al fenomenelor ; c u m se î n t â m p l ă elo de obicei, legile aces tor fenomene. Aşa legea căde re ! corpur i ­lor, ca re a r a t ă că vi teza lor creş te p ropor ţ iona l cu p ă t r a t u l t i m p u l u i p a r c u r s , este o lege ş t i inţ i f ică p r i n excelenţă. E a in te resează în p r i m u l r â n d pe omul de ş t i in ţă . N e a p ă r a t c â t eoda t ă sp i r i tu l omenesc v rea să ştie şi de ce fenomenle se î n t â m p l ă în t r ' un a n u m i t fel, v r e a să a ibă şi expl icarea fenomenului . D a r aces t l uc ru nu-I n e a p ă r a t necesar . Expl i ­ca r ea vine în u r m ă . Legea c a u z a i ă se descoperă în u r m a lege! dc m a n i ­festare. Aşa î tnâ ï Keppler a formulat , legile m i ş c ă r e î p lanete lor , d u p ă ca r î ele se mişcă , şi n u m a i în u r m ă a ve­nit Newton , caro a a r ă t a t de ce cte se mi şcă astfel, expl icând aceste m i ş ­căr i şi f o rmu lând legea g r a v i t a ţ i u -neî: co rpur i l e se a t r a g în p ropor ţ i e d i rec tă cu m a s s e l e şi în p ropor ţ i e inversă cu p ă t r a t u l d i s t an ţ e i .

Legea din ş t i in ţe le p r o p r i u zise co respunde serieî is tor ice. P r i n a ju­toru l a ce s to r a ne exp l i căm t r ecu tu l . Căcî i s to r i a n u a r e de obiect n u m a i c u n o a ş t e r e a faptelor din t recu t , ci şi l e g ă t u r a d in t r e ele, exp l ica rea lor.

Acste seri i însă n u sun t decâ t în­c o r p o r a r e a forţelor de desvo l ta re car î d a u n a ş t e r e r epe t i ţ i une l acelo­r a ş i procedee, puse în ac ţ iune de succes iune , pen t ru r ea l i z a r ea evolu-ţ iunel . Aceste r e p e t i ţ i u n î s i ngu re s u n t suscept i ib le de a face obiectul legilor is torice. In aces t caz ele tre-buesc s t ud i a t e în ele însele şi f ă r ă l e g ă t u r ă cu faptele. D a r ca rac t e r i s ­t ica i s tor ie î este ser ia . Sub r a p o r t u l p u t e r i de g e n r a l i z a r e ea se echiva­lează cu legea din ş t i inţele propr i i i zise; căci dacă ser ia r e p r o d u c e des-vo l t a r ea u n e ! succes iuni , legea re ­produce m o d u l de m a n i f e s t a r e al u-neî r epe t i ţ iun î .

Es te a d e v ă r a t că a d e v ă r u r i l e is to­r ice n u s u n t încă s i s t ema t i za t e şti-inţif iceşte. Aceas ta fiindcă nici lo­g ica d e d u r a t i v ă a lu i Aris tot n ic î cea induc t ivă a, l u i Bacon, pe c a r i s'a ridicat edificiul ş t i inţ i f ic a c t u a l nu s u n t î ndes tu l ă toa re . I s t o r i a a r e nevoe de o logică n o u ă ca re să se bazeze nu ne r epe t i ţ i unea ci pe suc­ces iunea fenomenelor . E a este în a ş t e p t a r e a u n u l noű Ar is to t satt Bacon .

D-l Xeopol a r a t ă bazele pe c a r i s 'ar p u t e a c lădi logica is tor ie i .

Spa ţ iu l n u ne î n g ă d u e însă desvol-t ă r î m e a m a r i ; de ace i a n e p e r m i ­

t em să t r i m i t e m pe ci t i tor Ia s t u d i u l n o s r u de m a î sus .

Spre a t e r m i n a aces t r e z u m a t , fa­t a l m e n t e incomplect , vom a d ă o g a c a teor ia d-luî Xenopol face obiectul p r eocupă r i l o r în t rege î l u m i filosofice şi nu- î s u r p r i n z ă t o r ca pe ca lea des­chisă de m a r e l e cugePî tor să nu în ­t â l n i m a d e v ă r u r i ca r i să revolu ţ io ­neze ş t i in ţa .

E p i g r a m . e

L u i Victor Ef t imin „Scr iu pen t ru ga le r ie ,

u n d e sun t o a m e n i t ine r i c a r ! ascultă, ce s p u n ac to­r i i ; nu scr iu p e n t r u s t a l u r i unde sunt măgari, bătrâni car î se u i t ă la pic ioare!? actri ţelor. . . '

Victor Efiimiu

O sinceră prietenie Am pentru el. că nu-l banal, Dar nu-l văzul la galerie.

Ci-n stal.

A a p ă r u t „ S t a t u ! de M, C o d r e a n u

El face „Statul" câte vreţi'. Dar a finul in totdeauna Să aibă printre căntărefl

Una.

P r o p r i e t a r u l u i u n u î m a g a z i n de mobi le

Dormitoare-n roş şi-n verde, Lămpi, birouri, canapele; Iar nevastă-sa se pierde Printre „mobile de piele".

Gonst. Râu le ţ ,

Vocea Destinului Sais-iu qui je suis ?

Guy de /W.u/passaii

Proleu, cu mii de cehi şi brate, Născut, din razele solaie, Ku rerre sunt a tot şi toate Din vremi de cinci ori milenare.

In faţa nit» se 'nchină ceru'. C/dar mândnd srare — tatăl ucu -» Natura 'ntreagd mi se pleacă Si'n plinul tot, sunt rege cu.„

Eu sunt Lumina, sunt Speranţa, Sunt Desnădejăc, Intvnerec ; Sunt tot ce vreau şi-aşa cum vreau In mreaja тег eu lotul ferec.

prefac cum vreau tot universul, Căci eu sunt venele naturii, Şi 'n jur arunc după-al meu plac Sămânţa Binelui şi-a Vrii.

E. S l a u b

- * * * -

UNIVERSUL LITERAR

1 1 W l Щ Ш I !4I MM. Ш> Ă L Ѣ.

Cu cine suni acuma pe drum, cu cine merg? ha siml atât ele singur pe-un drum mereu tăcut, S\ par'că sunt o ambră—şt umbră fiind, alerg, Să regăsesc odată pe cel ce пГа pierdut...

O! poale că odată, sub umbra unui pom, Ne-am odihnii de noapte, eii umbră şi el om, Şi-am adorrmt in noapte şi nu m'am deşteptat — Iar el pornind in lume, m noapte m'a lăsat. ... Şi-a prins să bată n urmă, din miază noapte vânt, Şi frunzele căzură cu toate la pământ... Iar noaptea care, 'n ea, Cu-adânca ci tăcere, uitat mă cuprindea, A dispărut de-odatâ că mă trezii doar eu, O umbră ne'nţehusă cătfaid drumeţul meu...

Vai ! pentru care ţintă, pe drumuri lungi, porni? Sub rare pom, cu ruine, drumeţul se opri? De-aş fi cu el pe cale aş şti şi eù ce vrea ? Da/ nu e nie) nain te şi nici in urma mea, Dar nu e nici în dreapta-mi şi nicî in slânga-mî nu-ï. Ce-mi spune totuşi, insă că sunt pe calea lui ? iii merge, cine ştie pe unde, iară eu, O umbră ne'nleleasa câlându-mi-l mereu, O ! poate merg nainle, or) poale n urmă merg, Sunt obosi de cale, sau poate că аіегц. Dar nici nu ştiu pe unde, şi nicî spre care zări — Şi veşnic ne desparte aceleaşi dcpâitâri...

6. — No. 22.

ѴЩА FEilEILOR ШКШ odinioară şi acum

„ Iub i t a m e a i i ică, d r ă g ă l a ş ă po­r u m b i ţ ă , t e -am n ă s c u t şi te-ara h r ă ­n i t , a scu l t ă de vorbele melc . î m b r ă ­ca te cuvi incios şi c u r a t , i a r ă van i ­t a t e . Chibzueş te aceea ce vorbeşt i . Nu-t-1 su lemeni nici o d a t ă fata, nu-'ţi v ă p s i buzele, ca a s t a o inc n u m a i femeile des f râna te . Nu- ţ i în t ina fecio­r i a . F i i o soţie c red inc ioasă . Uuni-nezeu, a to t ş t i u to ru l vede to tu l . F ă c inste t a t ă l u i tău. . ." Acest ave r t i s -m e t îl a d r e s a m a m a fiicei eî adu l t e , c â n d a c e a s t a la n u n t ă e ra condusă l a c a i a m i r e l u i eî şi la d e s p ă r ţ i r e a ei d a s f a tu r i p r i v i t oa r e la înda to r i ­r i le fată de vi i torul ei soţ. Acesta p r i m e a de la t a t ă l său î n v ă ţ ă t u r i co­r e s p u n z ă t o a r e fată, de t r a iu l cu r # -m e n i i . în calea vieţii — d u p ă c u m povesteş te S a h a g u n , i s tor iografu l ve­ch iu lu i Mexic, despre da t inc le caz-nice ale locui tor i lor s-ăî.

D u p ă s e r b a r e a n u n ţ i i mi re le l ua în s p i n a r e pe soţia sa şi o ducea r.n c a m e r a n u p ţ i a l ă înso ţ i t fiind de ti­ne r i cu tor ţe în m â n ă .

Dacă p ă r i n ţ i l o r li se n ă ş t e a un co­pi l , e ra s c ă l d a t de m o a ş ă a p a t r a zi d u p ă naş te re , şi apoi ea ros tea э r u g ă c i u n e de b i n e c u v â n t a r e .

N u m a i d u p ă aceas t ă ceremonie nou l n ă s c u t e r a p r i m i t ca m e m b r u al famil iei . Gemeni i e rau пшпЦІ „şe rp i " (coate) şi f i indcă o astfel de n a ş t e r e era p r iv i t ă ca u n ră i i a u g u r , de regu lă unu l d in t r e ei e r a ucis şi — m â n c a t .

Dacă copiii, în t i m p cc creş teau m a n i f e s t a u a p u c ă t u r i rele e rau as­p r u pedepsi ţ i ; la v e r s t a tio S an i e rau p u ş i să şează po m ă r ă c i n i ; la 10 a n î e r a u bă tu ţ i cu miele, ia 1Í a n i se ţ i n e a u de a s u p r a f u m u l u i g ros ai u n u i foc m a r e . i a r ia 12 a n i e r a u în­g r o p a ţ i în p ă m â n t u m e d p â n ă la gâ t .

Să lbă t i c ia b a r b a r ă a obice iur i lor re l ig ioase în vechiul i m p e r i u aştelc nu se oprea nici faţă de femeî — şi în t re n u m e r o a s e l e v ic t ime ome­neş t i , al c ă r o r n u m ă r Z u m a r r a g a îl eva lu inză la 20.000 pe a n i g ă s i m şi n u m e r o a s e femei, car î e rau jer t f i te zei lă ţ i lor .

Cu deosebi ne grozav de crud era cul tu l jertfei în o n o a r e a ma meî zei­lor Centcotl (mexicana Ceres! căre ia îi j e r t feau n u m a i femei, şi că rora m a i î na in t e de a li se s m u l g e in ima, li se t r ăgea pielea de pe corp.

Cu n imic i rea vech iu lu i imper iu m e x i c a n de că t re cucer i toru l spa­niol F e r n a n d o Cortez se ivi cu înce­tu l şi o s c h i m b a r e în obiceiur i şi c u l t u r a a p u s u l u i a d u s e femeilor m u l t e u ş u r ă r i , do ca re se foloseaţi n u m a i cele m a l bogate . F e m e e a p ro ­le ta ră din diferitele r a s e înc ruc i şa t e a r ă m a s şi este şi a s t ă z i vita de po­v a r ă , ca şi în vechiul Mexic. Lo­c u i n ţ a în care-şi face ea gospodăr ia este p r imi t ivă şi b u c ă t ă r i a s e a m ă n ă cu o peş te ră p r imi t ivă . In gene ra l p e n t r u femeile a m e r i c a n e , cu ră ţ en ia , î n cele m a i m u l t e cazur i , este o no­ţ i u n e necunoscu t ă , a t â t la femeilo l uc r ă to r i l o r şi ale meser iaş i lo r , cât şi la d o a m n e l e i spano- îndiene saü de alt .-Ange.

Aceste din u r m ă , se î m b r a c ă , fi­reş te , după u l t ima m o d ă din P a r i s s a u New-York şi în p r e u m b l ă r i l e lor s u n t însoţ i te în t o tdeauna de câ te o se rv i toare . Foa r t e sever păz i tă es t" şi f a ţ a din aceste ce rcur i sociale ca re p o a t e vedea şi vorbi cu iubi tul el n u m a i p r in zăbrelele îna l te ale fe­res t re lor . F u semn de o deosebită favoare pen t ru a m a n t este c â n d el a r c p e r m i s i u n e a de a însoţ i pe a l e a s a in imeî -ale. la t e a t ru sar) la luptele cu t au r i i . în c o m p a n i a m a ­m e i ei şi a unei serv i toare . Şi pe c â n d jos în a r e n ă se d ă . . lupta" gro­zavă în t re om şi t a u r , pe ca re n u ­m a i oamenii ' cu ne rv i de oţel din Eu­r o p a cen t ra lă o po t p r iv i p â n ă l a sfârş i t . . . f rumoasa" înfoca tă coche­tează cu ochi ga leş i cu cava le ru l e l s a u ia p a r t e la ap l ause l e a s u r z i t o a r e cu с п з este î n t â m p i n a t ă o t â n ă r a

Mexicană , când ea — şi aces ta este pr iv i tă cu o deosebită a t e n ţ i u n e — în ca l i t a te de a m a t o r , cu u n p u m ­n a l s igu r dă lov i tu ra de m o a r t o t a u r u l u i înfur ia t .

C. S c u r t a

ф ф

t Pempüiu Eliade

Zilele t recu te s'a s ă v â r ş i t d in v i a ţ ă P o m p i l i u El iade , profesor un ivers i ­t a r şi fost d i rec tor genera l a l tea­trelor. R e g r e t a t u l suferea de m u l t l imp do o boa lă g rea . A fost o perso­na l i t a t e de elită, d i s t ins conferen ţ ia r şi profesor. — un inte lectual f run ta ş al ture i noas t re .

Fu i P o m p i l i u E l iade ii revine me­r i tu l de a fi modi f ica t legea t ea t r e ­lor, în aşa fel că a r t i s t i î - soc ie ta r i să se bu . 'u re de o s i t ua ţ i une m u l t m a l bună ca în t recut .

î n m o r m â n t a r e a r e g r e t a t u l u i Pom­piliu E l i ade s'a făcui, cu u n deose­bii, ce remonia l , la c imi t i ru l Beilu.

La m o r m â n t au făcut p a n e g h i c u l r e g r e t a t u l u i d-nii S imeon Mâncires-cu, profesor u n i v e r s i t a r şi F Livesce , a r t i s t - soc ie ta r al T e a t r u l u i Na ţ iona l din Bucureş t i .

Cu m o a r t e a l u i Pompi l i u E l i ade ins t i tu ţ ia t e a t r e lo r noas t r e p i e rd" pe u n u l din cei m a i de s e a m ă spr i j in i ­tor i a i eî.

* * *

EX-LIBR1S Depar t e , p i e z i i de M. Săulescu.

Cri t icul l i t e r a r t rebuie să fie cu to tu l obiectiv; a p r o a p e că t rebu ie să-1 clasezi pe bie tul om to t în spe­cia homo sapiens, d.ar in aceea a pedan ţ i l o r . M u l ţ u m e s c b u n u l u i cre­a t o r că n u m ' a zămis l i t cri t ic, ci u n s imp lu c i t i to r care-ş î î m p ă r t ă ş e ş t e pă re r i l e lu i şi a l to ra .

Dacă e r a m un cr i t ic l i t e ra r , a ş i fi vorbi t poa te rău despre poeziile «1-3nî Său lcscu ; aşi fi găs i t că e un poet, care n u înţelege nici l umea , n u se înţelege nici pe sine. Ca ci t i tor însă, găsesc că d. Său lcscu cr is ta l i ­zează a d m i r a b i l o st fire suf letească foar te in t e re san tă . Vagul în care îi p lu teş te sufletul a r e u n p a r r u m deo­sebit faţă de buche tu l de flori în-drăzne ie şi p rea colora te al poeţ i lor m o d e r n i .

„Departcl . . . cine ştie sp re ce ţ inut , şi unde?

„Ceva din a l t ă p a r t e şi nu price­pem ce.

„Şi c i n e şt ie u n d e se duee -a tâ ia l u m e !

si poa te p e n t r u un g â n d . P e ca re nu-i ştiu încă. d a r va sosi

c u r â n d . Oh! cine ştie, poa t e e totul o pă­

rere . Aşi p u t e a să citez su te de a s e m e ­

n e a fraee re ind ică un mod de gân ­di re par t icular . . . îndoia la , n e s igu­r a n ţ a , veşnicul poate si cine stiel

D a r ce a m vrea oa r e să ce rem u-mji poet? Rea l i t a t ea? Nu . nu s'a ce­r u t a c e a s t a nici o d a t ă . Şi e o m.are i luzie a poeţ i lor c a r e cred că pot tn m o d in tu i t iv să p r i ceapă n a t u r a . Nu . nu o pot pr icepe, căci a pr icepe, e a ana l iza şi nu se poa te pr icepe .alt­fel. D a r u l divin al in tu i ţ ie i nu m a î a r e va loa re a s t ăz i , când pe c-alea ju­decatei s'aii descoper i t m i n u n i ce іш-şi găsesc egalul în i m a g i n a ţ i a cea m a i fecundă.

Concen t ra rea suf le tului nu poa te să a ibă ca r ezu l t a t de c â t visul şi d. Său lcscu îşî v i sează v ia ţ a , l u c r u ce nu poa te fi socoti t ca o g reşea lă , E însăş i n a t u r a poeziei' s ă facă pre­u m b l ă r i pr in domeniu l în t ins al ne­cunoscu tu lu i , să a t i n g ă c u a r i p a t o a t e en igmele şi să n u deslege n ic i u n a .

. .Aseară, g â n d u l m e u e r a u n soli­tar. . .

„Chil ia Iul, cas te lu l m e ű de vise.. ." Vedeţi , s p u n e s i n g u r aces t l uc ru . P e n t r u d. Săulcscu nu exis tă n a t u r a ex te r ioa ră , i a r p r i n v a g u l în ca r e

U u m m e c ă , 1 Iunie l i ) 1 4 .

pluteş te , t rec d o a r fulger foar te lu­m i n o a s e , care nu fac de c â t ca poe­tu l să observe şi m a l b ine imense le şi s u m b r e l e p r ă p ă s t i i a le v i su r i lo r sa le . D. Său lescu e s ince r şi de a-ceia poa t e să p lacă , e î n c r e d i n ţ a t că to ţ i , şi cel ce p l âng şi cei ce r â d d u c o l u p t ă a m a r ă :

„ N ă u n t r u l lor e ace iaş i t r aged ie , Aceiaş i a r n ă t r i s t ă şi })ustic, Aceiaş i p r i m ă v a r ă ' . E o ches t iune de temperameint în .

să . de m e d i u , de ob i şnu in ţ ă şi po t să-1 a s i g u r că în sufletele celor m a i m u l ţ i nu e nicî u n a n o t i m p ; e o v r e m e nedefini tă , s u r ă , c a r e nu-ţ l l a s ă nic i o impres ie .

Bine înţeles, aceş t i a n u vor pr i ­cepe nic i o d a t ă p e n t r u ce poe tu l a re o v i a ţ ă sufletească a ş a de a g i t a t a , de c e l doa re v ă z â n d „corăb i i c a r e p l eacă m u t e şi greoaie" , de cc-1 dori­r e „du re r ea lu i F a u s t " şi m a i aic's g â n d u r i ca :

..Şi c u m se duc a t â t e a ş i -a tâfea poezii,

. .P ie rzându-se în suflet, u i t â n d sS le m a i scr i i .

C â n d a m ci t i t poeziile ti-Iuî Său ­lescu p loua ; p loua m e r e u , monoton , p l o u a aşa. c u m descr ie d â n s u l ploa­i a în l r 'o poezie din acel vo lum.

P o a t e că dc î n t â r z i a m cu 24 de ore c i t i rea vo lumulu i , d a c ă a r ii s t r ă ­luc i t soare le la care l ima Mai a r e d r e p t u l m ' a r fi i m p r e s i o n a t m a i p u ­ţ in poeziile d-lui Săulescu , sau nu m ' a r fi i m p r e s i o n a t de Ioc. Şi m i - a r fi p ă r u t r ă u , coci raze le şgga imce a l e soare lu i , dStiHoare de energie şi v i a ţ a , m ' a r fi p o v ă ţ u i t s ă spun , că ex i s t en ţa n o a s t r ă nu o a ş a de p l u m -bur i e c u m o descr ie d. Său lescu , că po(i să trăc.şti şi f ă ră să visezi, fără să te pierzi în p r ăpăs t i i l e s u m b r e alo melancol ie i . D a r orice t ab lou , da to ­r i t fanteziei celui m a i dc s e a m a pic­tor, t rebuie p u s în t r 'o a n u m i t ă posi-ţ iune , ea sa p o a t ă fi v ă z u t a ş a cum 1-a conceput a r t i s t u l î n t r ' un a a u m i t momen t .

Alber t .

. . — Д. .î. — — —

NeSreßtate p e d e p s i t ă — F a b u l ă c h i n e z i —

F . i ţ ă r a n îşi a r a ogorul său . Pft n e a ş t e p t a t e i se r u p s e cu ţ i tu l p lu­gu lu i . Ţ ă r a n u l se. ap lecă să v a d ă ce îi p u t u s e s t r i c a p lugul pe u n şes în­t i n s cu un p ă m â n t m o a l e ; cerce­t â n d cu d o a m ă n i i n t u l găs i o oală. ele p ă m â n t dc t o a t ă f rumuse ţea . Ţă­r a n u l duse oa la acasă , o c u r a ţ i b ine şi împodobi c a s a aşezând 'o î n t r ' un colţ, p u n â n d în ea şi diferi te m ic i obiecte pen t ru ca re nu g ă s e a u n a l t loc m a i potrivi*- -

I n t r ' u n a u>,i zile când ţ ă r a n u l l u ă obiectele din oală, ca pr in vis a p ă r u ­ră al te le în loc.

In cor cu toţ i a l casei , s t r i g a u că o a l a t r ebue s ă fie v ră j i t ă . „O să p u n u n ban — zise ţ ă r a n u l — şi s ă vedem ce se va î n t â m p l a " .

C â n d luă b a n u l d in oa lă , a l tu l a-p ă r e a în loc. V ă z â n d a c e a s t ă m i n u ­n e ţ ă r a n u l puse argint , m a î m u l t şi pe c.are-1 l uă cu m u l t ă lăcomie . In loc a l tu l a p ă r e a .

Lua , l u a î n t r ' u n a , în cât. orbi t de a t â t a fericire, o rdonă familiei sa le să n u c u m v a s ă spu ie cuiva desprci a r e s t m i r aco l . Copiii îfisă p u ţ i n câ t e p u ţ i n r ă s p â n d i svonul p u t e r e ! mi ­r a c u l o a s e a oalei, astfel în c â t în­t r e g sa tu l se m i n u n ă . Vec inu l de l â n g ă ogorul fer ic i tu lui ţ ă r a n pre­t i n d e a că oa la a fost g ă s i t ă î n pă­m â n t u l lui şi deci — de d rep t — l u i i a r a p a r ţ i n e oa la .

Din cauza dese lor c e r t u r i , ţ ă r a n u l ce găs i se oa l a — fu nevoi t a se a-dresa j u d e c ă t o r u l u i .

Judecătorul n u crezu de altfel t n calitatea miracu loasă a oale i . In cât ordonă să i se aducă vasul pen­tru ca personal s ă încerce puterea e l .

C â n d c o n s t a t ă a d e v ă r u l , cu o ati­t u d i n e g r a v ă l u ă loc pe j i l ţu l j ude ­că toresc , z i c â n d :

Ш ш н и е а , 1 i u n i e 1914 . f J N I V E R S l ü L L I T E R A R M». 2 4 . — 7 .

— L u c r ă r i l e s u n t foar te compl i ­cate. Nu e posibi l , de a da o soiii-

' t iune d r e a p t ă . Aeeinia c* îî voiü d a dreptate , ce la i t se va crede nedrep­tăţi t . De ace i a n î r î u n u l d in voT să nu aveţi p r e t e n ţ i u n c a de a p o s e d a vasul. Deci în n u m e l e legei h o t ă r ă s c confiscarea oaleî.

T ă r a n i î fu ră nsvoi ţ î să plece cn mâin i l e g e a l e . Despre a c e s t fapt a-flară toţî locu i to r i i acelei p rovinc i i Si cu to ţ i i d e s a p r o b a r ă b o t ă r î r e a j u ­decă toru lu i .

Despre a c e a s t ă botărire locuitorii î n c u n o ş t i m ţ a r ă şi pe t a t ă l j u d e c ă t o ­rului , încâ t aces t a inv i tă pe fiul s ă u să v ină la el, u n d e îl dojeni a s p r u de r e a u a i n t e r p r e t a r e a pu te re ï sale . Judecă toru l îî r ă s p u n s e că n u S Î O -r i tă dojenele TuT de oarece t o a t ă a-facerea se r e d u c e îa o oa lă de pă­m â n t .

— Cum! zise tatăl judecătorul>iT. — avera a t â t e a v a s e f r u m o a s e de por ţe lan şi m c t a l u r î ; î a ce îţi ser­veşte acea oa l ă fă ră p re ţ ?

— Apoî să vezi t a t ă , — o a i a po­sedă o ca l i t a t e m i r a c u l o a s ă spec ia lă . Şi'î povesti desp re p u t e r e a m i r a r u -

• loa să a oalei. T a t ă l însă se îndo i . Atunci j u d e c ă t o r u l po runc i să- î se

aducă în «odaie oala m i r a c u l o a s ă , a-şezând'o pe p a r d o s e a i * .

Aruncă o m o n e d ă d e a r g i n t s i când ju t i e ră to rn l o luă . în fundul va­sului a p ă r u a l t a . în c?t l u â n d u n a după aWa. t a t ă l j u d e c ă t o r u l u i nu -ş î credea, re îî v ă d «cil i i . S e a p l e c ă eu capul în jos în v a s p e n t r u a p u t e a vedea c â t m a ï bine. ce apare in fundul v a s u l u i , .şi... din n e b ă g a r e de seamă c a m în oală . J u d e c ă t o r u l în­grozit a p a r ă pe t a t ă l săii de p ie ţoa-re. trăgAiidu-I a f a r ă ; — în fundul oaleî î n să a p ă r u din n o ö u n a l t ta tă . . J u d e c ă t o r u l îl t r a s e a f a ră şi pe aces ta — şi iată că in v a s s e s b ă -tea un al t r e i l ea - , şi cu e s t j u d e c ă ­torul sontea m a î m u l ţ i t a ţ î . cn a t â t a p ă r e a u şi m a î m u l ţ i în ioc. Cu­rând se u m p l u oda ia , o g r a d a — şi oala i svora al ţ i noi i a t i c a r e s e m ă ­nau ou d o u ă p i c ă t u r i de a p ă .

In s fâ rş i t oala se s f ă r â m ă de a-fâtra l ov i tu r i do p ic ioa re şi fîiiicica judecă torul n u m a l ştia ca re d i n t r e fo<I taţ i i e cei a d e v ă r a t , fu nevoit să-I îngr i j ească ne to t ! şi să-T r e s -perte. r»ână la s f â r ş i t a ! vieţeî lor.

Astfel, j u d e c ă t o r u l fn oedeos i t .pen­tru vina sa , de a fi judeca t pe ţă­rani cu u ş u r i n ţ ă .

Traducere ele Miluţă Simicra

Ftanîsl şi compozitor precoce

* * * .

E P I G R â M E

u n u i b leg

Cine a văzut vre-odată U rechin sil c-ţî rebele, Tot mu 'ntreabă dar/1 noaptea V k te ftivclcşU eu ele.

l î n u î însurăţei procopsit

Mi-a fost dat s aud Şi una ca asta.-S'a 'mural Ş?-a luat De nev astă-do ia. lie dotai... nevasln.

Unul s e m t n a r i s *

^'hicir ţi azï te-aî face. preot Ca să-ţi zică Ытеа „papa". Vacă ar roi să-ţi deic Farohie— Emropaf

Jnul poet v indeca t de r e u m a t i s m

Nu şchiopătezi, amicul meu, Când IM*(OŞ mergi aeram pe eale,-In schimb cu %ărj f i îndesat Şchiopettză versmrie taie.

H r i S a m t .

4?^

L a Nea poli — o r a ş u l cân t ece lo r f r u m o a s e — face furori' un copil de 8 *n î , cu n u m e l e de Espos i to Aprea .

F r u m o s u l şi f enomena lu l copil a d a t u n concert , în care a executa t , cu s u c c e s , o co inpoz i ţ iune a sa pen­t r u pia-ac* î o t i t u i i t a . .P r imu l palpi t" . Şi a u pa lp i t a t clapele p i a n u l u i , suîit degetele sa le mit i te le , eu o n r î e s t r e şi c'un sen t imen t muz ica l caro a u în­c â n t a t pe aud i t o r i .

Pe l â n g ă e o M i u o z i ţ i u n e . mi l i t e iu l -m a r e a r t i s t a executa t şi b u c ă ţ i m u ­zicale din r epe r to r iu ! s t r ă l u c i t a l еотрглгі tori lor şi m a î m a r t decâ t el: Bach, Сіюріп şi Mozar t .

Z iare le i ta l ieneşt i , vorb ind do pre­cocele executor -şi compozi tor , spune că a r e toa te a p t i t u d i n i l e ca r e p re ­vestesc p e o r e î eb r i t a l c v i i toare , p lu s - şi p ă r u i lung, a l e c ă r u i p l î t e m ă t ă s o a s e îl cad f rumos pe u m o r i .

D a r v i r tu tea lu i nu s tă nn raa t îa p ă r , c u m se î n t â m p l ă la m u l ţ i cu r e vor să-şî d e a a p a r e n ţ a «fa П boga ţ î de d a r u r i a r t i s t i ce pe ca re n a le ai i deloc. E u n m i c Samson , c a r e şi a-tuHri c â n d pletele i i vor c ă d e a s u b foarfeeilc a l c ine şt ie că re i Dati le . nu va scădea ci va creş te în pu t e r i ­le-! m a n i f e s t a t e e ro ic de a e u m a .

VMâ arîisficăsi Htsrară Le drtnifv гііцоп de la vie ij'iïmi-

neseo e t i t lul i m u i p o e m d r a m a t i c de P i r i a . t r a d u s din !o :nâneş ie şt a p ă r u t zilele aces tea .

Se ş t ie că P.iria e p s e u d o n i m u l d-neî Cora l i a Xenopcl . soţ ia d-luî proí . A. D. Xennpnl.

* L i t e r a t u r a f ranceză p - im? , : t e î n

t i m p u l din u r m ă si c o n t r i b u ţ i a uno­r a d in c o m p a t r i o ţ i i noş t r i , ea r t pot s ă serată co re sponden tu l sensi t iv al c u g e t ă r i i şi să-1 r e d e a s u m a i în fran-ţuz<îş*°.

Aşa . d-ra Eleva VăcMrc.seu a p ro ­d u s un ik»« v o l u m .La dormeuse éveiller". Des ore aces t vo lum u n poet fi-ancez, c a r e ne-a viz i ta t a n u l t recut , s p u n e că r w w ' r t ă o a p r o ­piere s- 'f ietească ru Rcnsa rd .

Poezii le d-reî Yărăresew simt por ­n i te (bnfr'o imi)"r;r.;1tif> s r â v i b ^ t o ^ r e şi s u g e r e a z ă emoţ i i a d â n c i p r in fer­m a lor melancol ică şi d u i o a s ă pen­t r u ce-a fost a l t ă d a t ă .

To t în f r a n ţ u z i t e î ş T akă«'nr.;.tc i m v o l u m de ve r su i i s o n e r e , p l ine de v a g ă melancol ie , d a r mso i r a fe şi de c u g e t a r e concen t ra tă . ..Apothé­oses de Météores", & Cli. Adolphe Cantaeuzeite.

* Afvile e s te « n v o l u m m a l veeliiu,

(1M3V al d-ral i<m AL O e e r . f . Poe tu l i>are s tăfvâBit d e f u œ u s e -

ţ i l e c î a s i o i s m u l u î ş i voeş te să c â n t e sub iec te diu m o ţ i i ele i ix-uiravi"! c!a-s«:e. F o r m a insă deier ju i t -a tă d e a m b i a n t ă , üti m e d i u l social , Ctte cea

din zilele a c t u a l e , adesea ne f i za t ă . a l t eo r i c ă u t a t ă , o r i s i l i tă .

In genera l , Aquidlde s b o a r ă n u p r e a s u s însă, căc i şi poe tu l e t â n ă r ş i ies d in p r i m u l v o l u m a l a u t o r u l u i lor.

* i s to r i c i i l i t e r a r i d e m a l t â r z i u vo r

a v e a ocaz ia să înscr ie , s ă d iscute ş i s ă explice o m a r e i n g r a t i t u d i n e l i ­t e r a r ă . K тогі.а de sc r i i to ru l Alexan­drii Teodor Stainmtiad.

D. AL T. S. i E t r o v r e m e e ra toar­te bine aprec ia t , a d m i r a t c h i a r d e u n i i scriitori. Ma î t â r z i u însă , ad ­m i r a t o r i i p o e t u l u i AI. T. S. 'şî-au scăzu t err t i îs iasmul p e n t r u t r a d u c ă ­toru l Al. T. S. Dece? C h e s t i u n i de psietoologie. or i de raai p r o f u a d ă cul­t u r ă l i t e r a r ă .

Ceeaee-î m a i c i u d a t însă , e că a d ­m i r a t o r i i de o d i n i o a r ă nu-ş î m a i m e n ţ i n pă re r i l e Ьивд n ic î despre poe tu l Al. T . &

Des igur a c e a s t ă evoluţie, o r î câ te mot ive h o t ă r î t o a r e a r avea, cup r in ­de şi ö doză de i n g r a t i t u d i n e .

E r î a m o r şi az î t r ă d a r e ? !

Pempilm Шіа4, c a r e a ' a f o s t n u ­m a i u n b n n profesor u n i v e r s i t a r , ci şi u n scr i i to r de s e a m ă , a m u r i t . P o m p i î i u ETJad a scr i s m u l t ş i î a toa te scr ï îer i îe sa le es te o ue ro r f t a t e v iu p r o n u n ţ a t ă , m u l t sub iec t iv i sm ' ' d a r m a i a les un b o g a t m a t e r i a l cul­t u r a l p u s la con t r ibu ţ ie . De aceea lu­c ră r i l e lu i p r o d u c o p r i m ă impres i e de pedan t i sm, pc u r m ă «nsă sun t u r m ă r i t e şi cu d r a g şl cu folos.

* Credeam, "ă Emil Isac, — E m i l

Is.ac cu .,Maica cea t â n ă r ă " şl cu... sc r i sur i l e din unele z iare , — 'şî-a. pus de g â n d să ureze o c u r ă de l inişte, ca sa-şî . .reconforteze ner­v i i " — vorba d-sale.

Ne -am înşe la t : nerv i i s ă î rra-î dnfi pace şi-1 î m p i n g să spună , ee-ar face. — d. E m i l I sac — d a c ' a r m u r i az i . m â i n e , s a u în t r 'o zi oa reca re .

— N ' a r m a l vorbi despre eT însuşî . Uevisln idealisto. — ideal is tă , fi­

indcă ţ ine m o r ţ i ş să a p a r ă z a d a r n i c — d u p ă m u l ţ i a n i dc a c u t ă obosea lă fizică şî m a î a les m o r a l ă , a deveni t feminis tă .

Si u n doc to r comun, ca o p a g i n ă dc M. G. Holbau , a g ă s i t o senzaţ io­na l ă des l 'g ' ir , . л c lu s i ïuneï feminis te . ..TÎBiversităţţ c t . c I t i s îv femeieşt i" . Spre ş t i in ţa ce rcu lu i feminist , vom r e c o m a n d a i»e a u t o r u l a r t i co lu lu i , un ver i tabi l P c p p e s r u .

Se zice. că rev is ta idea l i s tă a ' e o ronsoră , foar te i u b i t o a r e î n t r u nne­mié de m a t e r i a l . î n t r u a p a r i ţ i e a d kn lendas . în t ru Ьаг, etc. e fíom.dnia viitoare.

* T-a teîîtn»? . .Cornoedia" a începu t

să joace trups». d-luî R a d o v k î , — care în t r ' un ..intere-ieie" cu m u l t ă ^ reu ta te f? ! o*»tinut d e u n z i a r tea­t ra l , a s p u s rn va avea. o . .deosebită so l ic i tudine" p e n t r u piesele r o m â ­neşti .

De la a p a r i ţ i a infervîewiiluf. scri i ­tor i i daîî zor, să facă câ te o piesă.

* ExDO'ZÎtia . . T ' u c r f w í artîsfîr*" s'a

î neb i s Л гіпегІ. E a a fost v i z i t a t ă de m u l t ă fum» si n e r s o n a e i î m a r r . i n t e c a r î ai i r e ţ inu t foar te m u l t e Mmirî . — în v a l o a r e d e pes te ШЫг lei.

+ Pic toru l D. Miliăi leseu p r e c ă t e ş t e

pen t ru la t r a r a n ă o expoziţ ie de p r i s a g e la Ateneu.

* • E i poziţ ia p i c t o r u l u i T i n o i v a m a î

f ine e s t e r a zile. E a a t r a g e foa r te m u l t ă l u m e la p a r c u l Caro l , l a p a ­l a t u l ar te i oi\

* D. Mtba i l N e g r u a d a t i a l u m i n ă ,

în e d i t u r a z i a r u l u i ..Universul", un f r u m o s r o m a n ps ihologic ;

,.Moa:tca lut ton lonescu*

E un capi tol foar te i n t e r e san t «fin r a a r e a d r a m ă a suf le tu lu i o m e n e s c

# C o l a b o r a t o r u l n o s t r u d. Leoatifl

I l iescu д p r e z e n t a t d-luî m i n i s t r u I. G. D u c a u n e x e m p l a r din i m n u l „Se întorc vitejii", c u m u z i c a d e C a s t a l -d i , care u rmează , s ă fie c ă a t a t de* toate co ru r i l e ş c o l a r e d in ţ a r ă .

* Celebra n o a s t r ă c â n t ă r e a ţ ă d-n»

D a r d é e a r e p u r t a t a d m i r a b i l e suc­cese l a Teatrul Col v seu m «fin l îecre-ios ( P o r t u g a l i a ) cn opera Tosca ia' ro lu l t i t u l a r .

* „O viaţă pierdută" este t i t lu l une î

piese în t re î ac te de d-n a El la Ne­g ro i z i .

Aceas tă d r a m ă se va j u c a pe sce­n a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l din B u c u ­reş t i .

* A început examenele de c l a să l a

Conse rva to ru l de m u z i c ă şi a r tă , d r a m a t i c ă d i n C a p i t a l ă .

* \л, s e r b ă r i l e c e se vo r d a i a p a r c a i

C a r o i în zilele d e 7 şi 8 I u n i e a. c , s e v a r ep rezen t a , în a r e n e l e r o m a n e , o p iesă în v e r s u r i a d-luî Cesar T i t a s S to ika şi i n t i t u l a t ă ..Scmiramida".

Cunoscutul mouolog is t I. M o n t a u -r e a n u va î n t r e p r i n d e u n t u r n e u a r ­t i s t ic p r in s t a ţ i u n i l e c l ima te r i ce ş i b a l n e a r e din ţ a r ă cu mono loage i i piese î n t r ' u n ac t .

D u m i n i c a t r e c u t ă s'a făcut, cu o deosebi tă so lemni ta t e , la Ateneu, d i s f r ibui rea p r e m i i l o r soc ie t a t e ! , T i n e -timea artistică''.

* Apelul m a e s t r u l u i F i l ip M a r i n

p r iv i to r la t i loes îa s t a t u a r ă a m ă r e ­ţu l n o s t r u E m i n e s c n a găs i t o foar­t e b u n ă p r i m i r e în publ ic . S u b s c r i p ­ţ i i le şi nutneie subsc r i i to r i lu r se vor d a pub l i c i t a t e ! ?n cui-âotl.

Co labora to ru l n o s t r u d. LeoBtin I-l iescu v a ţ i n e m â i n e o coafe r in tă ta Сіяст<і -СІ««с a s u p r a aubiectuUif : Veacul Kmoplaslicet

D-sa a fost r u g a t să ţ i nă aceas t ă confer in ţă cu pr i le ju l a n i v e r s a r e i df dou î an î de là desch ide rea Cinemalo-g ra fu lu i Clasic.

A a p a n i i :

Ш І Ш N O A S Ï K Cu prilejul ao ive r sä re i de 70 a n i

a M. S. Reg ina El i sâbe ta a Romft-nie l

m V. mESTVCrJEABi

C n e l e g a n t volum ca coper ta colo­r a t ă cuprinzAnd întreaga v i a tă a gra ţ ioase i n o a s t r e Suverane.

Un capitol special e consacrat ope­re i literare a C a r m e n Sylvel.

267 paşint. SO ilustraţii tn test, re-prereritânrl pe Reg ina la diferite epoci-

I» II IOTUL 1 L E U La toate «Urăriiie şi ia admin i s ­

traţia «tarotuf „ияіѵегэиі".

l ' e n t r a o r ï - e e r r e i a m a j i i i a l s a u s c h i e i f e à r ï «*e « d r e s e , d - я і і a b o u a ( l svait r a m a ţ i a a t a ş » ş i m d i » b e a z i l c em c a r ê p r i z n e s e z i a i ' i i l V E S E L I A c o n t r a r , r c e l a m a ţ i u n e a s a a s e b i m b a r e a »le a d r e s ă om v o r f i г е ж о і ч а і е .

UNIVERSUL LITERAR

NOILE 51 VALOROASELE PREMII Ziarul ;;UNIVERSUL-

cn începere de la 1 Iunie, tuturor abonaţilor săi, pentrn tragerea din luna Noembrie 1914

5.000 CU CUPONUL OE NOEMBRIE 1915 L e î 3 W *

IN BONURI СОШІНМ.Е 4' Una PIANINA U n e l e g a n t D O R M I T O R d e b r o n z

de mare valoare, al 12-lea dormitor furnizat pentru premiile noastre, de cel mai recomandabil depozit de mobile de fler şi bronz furnisorul „ U N I V E R S U L U I " „ I N D U S T R I A M E T A L I C A M A R C U « , Bulevardul Elisabeta No. 8, Bucureşti

UN E L E G A N T P A T P E N T R U COPIL J U M Ă T A T E G A R N I T U R A M O B I L A eu împletitură de sârmă şi somieră, cumpărat tot delà

„INDUSTRIA METALIGa. M A R C U "

din renumita fabrică H O O F F & C o . din lemn de palisandia cu placa de metal coardele încrustate, cu exterior foarte elegant, o podoabă pentru cel mai luxos solon, furnizat de magazinul de muzică J e a n F e d e r , furnisorul Curţei Regale, Bucureşti, Victoriei 54

de bambu, pentru salon, compusă din : 1 canapea, 2 fotoliuri şi 4 scaune elegant tapisate

„ i m i U S i n m Л І Ы Д Ы І і Л i i m n u u " » " » " " i 91 •* » « u u o c icgaui m p s a i o

Un elegant birou de stejar pentru damă :. 0 onlindä venetiană de cristal Una elegantă etajeră de bambu .-. Un euer de bambu cu oglindă de cristal pentru antreu

. . . . . d e m o b i i a t M A R C O D A T T E L K R E M E R , strada Garol No. 62, Bucureşti.

T o a t e a c e s t e a c u m p ă r a t e d e l à m a r e l e m a gaz

T T n D o r m i t o r d e l e m n r i n construit In marea fabrică de M Ь і е de lemn M A R I M V . G A N E A , şoseaua Mihai-Bravul No. 37 şi strada Şerbănicâ No.

Sucursala : Calea Victoriei No . 107. 10.

U N A G A R N I T U R A D E M O B I L A de trestie de mare, com­pusă din 1 canapea, 2 fotolii, 4 scaune şi 1 masă, cumpărate delà fabrica de coşuri şi mobile de trestie D . S . Litmann, str. Lipscani 5.

U N A G A R N I T U R A C O M P L E C T A D E B A I E compusă din baie de cop din fontă in interior, fin emai la t cu email de porr celan, exteriorul vopsit cu email-lak având prea plin şi ventil, de scurgere cu lanţ nikelat, pe 4 picioare de fontă, calitatea superioară. Soba cilindrică din aramă dublu cilindru, adică In interior cât şi exterior din aramă, având o baterie de robinete nichelate, pentru apă rece şi caîdâ, braţ de duş cu sită, posta­ment (focar) şi coroana superioară din fontă ornamentată şi bronzată, de la stabilimentul de instalaţiuni sanitare şi technice Teirich et C-ie S-sor C. Veinlich.

U N A C A S E T A E L E G A N T A conţinând un serviciu de masă compus din 12 linguri, 12 furculiţe şi 12 cuţite de metal alb fin argintate, modelul cel mai noi.

U N A C U T I E C U f S L I N G U R I Ţ E D E D U L C E A Ţ A , de metal alb argintat.

U N A F R U C T I E R A de metal aib, fin argintată, jos cu 2 despăr­ţituri pentru prăjituri şi sus cu un vas de cristal pentru fructe.

U N S E R V I C I U D E O U A pentru 6 persoane,- compus • din 6 ouare cu linguriţele • lor fixate pe un suport frumos, toate de alpaca fin a r g i n t a t - • -

U N A C A R A F A D E A P A de cristal cu montură elegantă, de metal frumos argintat. . , .

U N S U P O R T D E A L P A C A A R G I N T A T , cu 12 cuţite fine cu mânerul de fildeş, pentru fructe. Toate aceste obiecte ne-au fost furnizate ăe marele maga­zin de: Bijuterii, Ceasornice si Argintărie, en^gros si en-detail: FRAŢII ROLLER, Bucureşti, str. Garol 50,'Etaj.

' U N A F R U C T I E R A cu .2 etaje de argint de China aurit. U N A F R U C T I E R A cu 4 picioare de argint de China aurit. U N S E R V I C I U pentru bomboane cu 3 etajere de argint de China. U N A T A V I Ţ A pentru cărţi de vizită cu o figură alegorică, de

argint de China aurit. U N C E A S O R N I C pentru birou care se întoarce la 8 zile, pe

un piedestal de marmoră, cumpărate de la marele mag. de bi­juterie $i ceasornicărie Schmid şi Stratulat, Victoriei 53 .

U N A P E N D U L A D E P E R E T E frumos sculptată, întorcân-du~se la 15 z i l e .

U N C E A S O R N I C D E C O N 4 0 L A din temn de stejar, forma modernă, cu sunetul Gong, intorcându-se la 15 zile.

U N C E A S O R N I C D E M A S A de stejar frumos ornat. U N A B R Ă Ţ A R A C U C E A S , argint fin, formă modrnă.

Cumnârate de la cunoscutul magazin de încredere, Cea­sornicăria Col/ei. strada Colte.i 31. U N A R I C I C L E T A E L E G A N T A « S P O R T » cu roata libera

şi Irână automată prin contrapedalare. ~ U N A P U Ş C A de vânătoare cu două ţevi, ţevile de oţel,

«Bayard», din renumita fabrică de arme «Pieper-Bayard». Aceasta armă are 4 zăvoare de siguranţă, ţeava stângă choke-bore şi poate Întrebuinţa atât pulberea neagră, cât şi pulberea fără fum.

U N A C A R A B I N A semî-automaticâ de mare precisiune «Pie­per» cu tirul garantat precis.

U N R E V O L V E R A U T O M A T Cumpărate de la marele magazin de arme şi biciclete S. D, Zismann, furnisorul Curţeî Regale, ealea Victoriei 44 , Bucureşti

decorat in parte aurit, U N S E i t V I C I U D E C E A I , frumos compus (iin 3 bucăţi pe o tâvitâ.

O C H I S E A P E N T R U D U L C E A Ţ A , argintată şi aurită, de cristal albaslru.

U N A E L E G A N T A Z A U A N I Ţ A de cri-tal emailat transpa­rent cu g a r n i u t â de metal argintat.

U N E L E G A N T C O Ş U L E T p. cărţi de vizită, argintat şi aurit. U N S E R V I C I U P i ' N T R U V I N compus dm 1 cana şi 2 pa­

hare, crist 1 reiat, tăvită argintată. S A ' A T I E R A <!e cristal şlefuit. — Fur. , izaa d e l à cunoscutul

ma raz n de bijuterii T h . Radíron, Bul. ülisabeta 6 bis, Bueureeti. U N A R O C H I E complect 'ucrată în mătase cu fiori albe. « S P L E N D I D E C E A * O R N I C E ornate i n Iar uri. de porţelan

cu diferite peisage, şi care se întoarce la H zile. 5 C E A S O R N I C E cu mae-ini-un d'a prinde scrisorile purtătoare

re birouri, si fe întoarce la 26 ore. U N C O V O R N A T I O N VL cusut cu titlul ziarului „ U n i v e r s u l " U N A M \ N D O I J \ A i aliană de palisandru ornamentată, cu

ta-tiera prelungită pjcială ! entru concert. U N A H \ R M O N I C A sistem italian c i 19 cîape Je sidef şl 8 ba­

suri, burduful lung cu colturile de met;tl U N < I A l i l N E T de abanos extra-fin cu 5 clape de nichel şi 12

pene de rezerva, cumpărate de la magazinul general de muzică «LA H A R P A » , Jîuc u-esti, strada Cilţei 5.

U N C O S T U M D E H A I N E (sac.) după măsură şi alegerea stofei, care se va con ectiona de cunoscuta croitorie Jacques Grimberg, strada Academiei No. 25.

U N S P L E N D I D L \ N Ţ D E A U R cu cataramă ornată cu mici túrcoazé'in f ö m a de ii et. pentru ramă.

U N A S P L E N D I D A S V L B A c o i i i ' u , i din 5 pie e de aur mah­mudele turceşti legate pe lant ma iv de aur, expres comandate pentiu premiile ziarului „ U N I V E R S U L " .

U N S P L E N D I D C E A S O R N I C D E A U R pentru dama, ema­ilat în roşu cu agrafă de aur, pentru prins la piept.

D O U A S P L E N D I D E C E A S O R N I C E D E A U R cu câte trei capace, pentru damă.

1 0 C E A S O R N I C E pentru birou, pe piedestal de cristal. I O S P L E N D I D E C E A S O R N I C E de argint marca Ainore. U V N E C E S A R C O M P L E C T pentru curăţat unghiele, compus

din 11 pie^e, cu elegantă cutie îmbrăcată în mătase şi pluş verde. U N C E A S C A B I N E T îmbrăcat cu hârtie roşie, pentru birou. U N C E A S C A B I N E T montat pe piedestal de Ceramică. U n c e a s o r n i c d e m e t a l , Drum de fier.—Un c e a s o r n i c

de m e t a l . — U n c e a s o r n i c de metal arg intat—Un U g a r é t de chihlibar cu cuilia l u i . — 3 C e a s o r n i c e de argintrusesc oxidat.

U N A S P L E N D I D A M E S C I O A R A artistică, lucrată în traforaj. 4 S P L E N D I D E V A S E (compotiere) cu capacele imitând ca­

stane, prune, smeură, trandafiri etc. U N C O S T U M N A T I O N A L compus din fotă, câmăşuţă şi iustă

de pânză, lucrată cu negru şi fluturi. U N A S P L E N D I D A faţu d e p l u ş n e g r u în flori de mătase

brodată verde, roşu, galben şi violet. 5 A S O R T I M E N T E C O M P L E C T E din produsele cosme­

tice F L O R A compuse din : cremă Flora, 1 cutie pudră Flora, 1 săpun Flora, 1 sticlă Capilogen Flora, 1 pomadă Flora, 1 sticla lapte de crin Flora, 1 săpun de lapte de crin Flora, i apă de gură Bu-col, 1 pastă de dinţi Bucol.

Ы M w м u Afară de acestea, toţî abonaţii maî primesc іНМигя 7ІЯІ*ИІ1іІ UllîVOTCIll" gratuit nn volum din cărţile ce apar te Ы4ГИШІ „UlI lVCIdUI

tipărite anume pentru abonaţi.

Notaţi bine dând aceste mari premii de valoare, abonamentele sunt reduse la 18 lei pe an; 9.15 pe 6 luni; 4.65 pe 3 luni. Pentru concurarea la premiile de mai sus , abonaţii p e n n á n primesc 30 bonuri, cei pe 6 lunî 15 şi cel pe 3 luni 5 bonuri. Abonaţii

pe un an participă la două trageri, deci după prima tragere vor prim. Încă 30 bonuri pentru tragerea următoare. | Administraţia „Univer­sulu i" nu întrebuinţează încasatori. Plata abonamentelor se face direct la cassa administraţiei ziarului, prin mandat poştal sau in persoană.