De va lăsa omul voia și cugetele sale și va face voia și cugetul lui Dumnezeu, pentru acela în lumea toată nu se va găsi nici loc, nici lucru care să-i împiedice mântuirea.

(Sfântul Petru Damaschin)

Î ngerii satanei sunt la vedere

fa ra de dar, la î ndulcire fa ra de gust,

la statura scurt i, la la t ime lat i, la

ada ncime cu sta pa nire, fiindca î n

ada ncul iadului au sta pa nirea lor s i

sunt fa ra de putere. Pe pa ca tos i î i

silesc cu neputint a lor, precum s i pe

tine. Ș i se na lucesc cum ca ar fi

puternici, s i as a se teme omul s i se

pleaca lor, s i-l sta pa nesc s i-l surpa î n

ca derea lor, mes tes ugind

dezna da jduirea s i zica ndu-i: „Nu așa

pentru tine, nu așa, ci ascultă sfatul

meu și nu te teme, că tu ești robul

meu! Ascultă-mă pe mine numai, și

nu pe altul!”.

Îar omul pa ca tos se pleaca la

aceste sfa tuiri ale pa ga na ta t ii s i

diavolul î i î ntinde cursa cu

deosebite gusta ri na lucitoare, adica :

ma ndrie, slava des arta , a judeca pe

aproapele s i altele asemenea,

nenuma rate.

Nr. 210 / 7 mai 2017

Îar omul cel ce va fi î mba tat de

Darul lui Dumnezeu este ca acela ce

se î mbata de vin s i nu se teme, nici

nu se rus ineaza de î mpa rat, nici de

tiran, s i oricine, ce i-ar face, nu simte

s i nu se teme de cursele diavolului,

s i de s-ar lupta tot i dracii cu da nsul,

nu pot sa -l dezbete din bet ia Darului

lui Dumnezeu.

Cu aces tia s-au luptat

Dioclet ian s i Maximian, vasele

diavolului, s i mult i alt i tirani s-au

luptat ca sa dezbete pe Șfint ii

Mucenici de Cerescul vin, de care cu

î ndestulare erau î mba tat i. Precum o

muiere ca nd are prunc mic s i acesta

tot cere sa suga laptele ce se aduna

la mama lui î n ziua aceea, as a s i tot i

dracii au ies it î n lume ca sa lupte pe

omul cel afundat î n Darul lui

Dumnezeu, î nsa n-au putut. Precum

s i Cuvioasa Maria Egipteanca a fost

luptata de dracul, s i î n zadar s-a

ostenit. Asemenea s i dasca lul acela

de la Constantinopol, î n vremea lui

Leon lupta torul î mpotriva icoanelor,

s-a ars î mpreuna cu s coala s i cu

ucenicii. Tot asemenea s i Îacov

Persul s-a ta iat ca vit a s i nu s-a

dezba tat de darul Șfa ntului Duh, ca

sa se lepede de Hristos.

Precum Luceafa rul, dintru

acest trei slave, adica iscodirea,

vicles ugul s i nesupunerea, s-a

na lucit cu î ntocmai Dumnezeirea s i

s-a ga tit pe sine sa se î nalt e s i sa se

suie mai presus de ceruri, s i numai

ca t a ga ndit un necurat s i spurcat

ga nd ca acela, numaideca t s-a surpat

î mpreuna cu tot i urma torii lui.

Atunci de nu ar fi stat credincioasa

sluga lui Dumnezeu Mihail s i de nu

ar fi strigat cu puternic glas

ga nditoare vorba lui: „Să stăm bine,

să stăm cu frica lui Dumnezeu!”, ce

era sa urmeze cu Î ngeres tile Puteri

ale Cerului? Numai Unul Dumnezeu

s tia. […]

Fiindca ceata Luceafa rului a

ra mas pe pa ma nt pa na la sfa rs itul

lumii, se suie s i se pogoara , s i mai

va rtos ca nd va d vreun suflet drept

se silesc sa -l opreasca , ca sa nu se

suie î n locul de unde au ca zut ei,

fiindca sufletul ca nd se suie odata

nu se mai lasa din ma inile drept ilor

ca sa se pogoare jos. De aceea dracii

se nevoiesc cu ma ndria sa -l

ama geasca s i sa -l traga jos î n

pierzare, s i striga cu mare glas s i zic:

„Ne-ai biruit, o, suflete! Și de acum

fugim de la tine!”.

Aceasta o fac din vicles ug, ca sa

se ma ndreasca sufletul ca s i cum ar

fi sfa rs it nevoint a, s i ca nd na luces te

aceasta da loc ma ndriei, s i atunci

suge laptele lenevirii de la mama ei,

tra nda via. Ș i se na luces te zica nd:

„Că eu m-am nevoit din tinerețile

mele, și acum să mă odihnesc puțin,

la bătrânețile mele!” Ș i as a cade î n

tra nda vire. Atunci da na vala duhul

curviei, pentru primirea ga ndului

ma ndriei, s i se nevoies te cu

ga ndurile cele pa timas e s i î s i pipa ie

trupul. Ș i de aici cere multe feluri de

bucate s i cade î n ada ncul necura t iei.

Ș i atunci vine fiul vra jmas ului

î mpotriva lupta tor, s i cade î n

necredint a , s i î ncepe a se lupta cu

Biserica, s i zice: „Nu știu nici

Biserica, nici dogmele, nici canoanele

Bisericii!” Ș i atunci de tot se

pra pa des te. Fiindca dracii, daca vor

ga si us ile deschise, intra s i jefuiesc

tot s i nu lasa nici sca ndurile. Ca

omul zboara ca musca î n va zduh, iar

dracii ca pa ianjenii î ntind cursa, ca

sa se prinda musca. Dar de se va

pa zi, nu se va prinde. Ca , de se va

prinde, se dezna da jduies te s i zice:

„Eu nu mai am aripi să mai zbor, nici

trup să fug, adică nu am trup curat să

slujesc pentru sufletul meu, fiindcă de

acum m-am robit cu totul. Să nu mă

mai chinuiesc, că tot nu scap și nu mă

mai mântuiesc.”

O, omule, de ce hota ra s ti ca nu

te ma ntuies ti? Î ntoarce-te s i nu te

teme! Dumnezeu te as teapta la

Cruce. Ș i pentru ce te temi de cel

neputincios s i de mes tes ugirile lui?

Crucea lui Hristos a zdrobit

mes tes ugirile lui. Diavolul o lauda

are, des arta s i mincinoasa . Cu

aceasta a ispitit pe un Cuvios

[Șfa ntul Antonie cel Mare], ca s-a

ara tat lui î n chip de om, s i i-a zis:

„Pot, părinte, să mă mântuiesc?” Îar

Cuviosul i-a zis: „Suie-te la înălțimea

aceea și dezbracă-te de toate

răutățile și vicleșugurile tale, și te

roagă lui Dumnezeu zicând:

<<Miluiește-mă, Dumnezeule, pe

mine, începutul răutății!>> Și atunci

te va milui și te va pune în partea cea

dintâi.” Îar diavolul a zis: „Taci,

putredule bătrân! Eu să mă închin la

o de nimic Împărăție, când noi avem

trei din patru părți ale lumii? Și Lui

ce I-a rămas, ca să mă închin Lui?”

Atunci a cunoscut ba tra nul ca acesta

este dracul hulii, s i s i-a adus aminte

de Îisus Hristos ca Ș-a ispitit de

acesta î n pustie, s i cu na lucire Î-a

ara tat des arta slava a lumii acesteia,

s i iubirea de argint, s i la comia

pa ntecelui, precum s i la alt i oameni.

De acestea aduca ndu-s i aminte

Cuviosul, s-a rugat lui Dumnezeu s i

l-a gonit.

Pentru ca Dumnezeu nu Șe

î ngret os eaza de nimeni, nici de

ca luga r, nici de mirean; numai de

aceste patru patimi Șe î ngret os eaza

s i le ura s te, adica : curvia, necredint a

spre dumnezeies tile Lui porunci,

hula s i minciuna, din care este

î nchinarea la idoli. Ca pentru aceste

patimi a venit Potopul.

Ascultat i: daca voit i sa stinget i

focul gheenei cel ves nic, pentru

ca lcarea as eza ma ntului vostru, de

ma vet i asculta, facet i urma toarele:

unu, sa avet i î ntre voi dragoste; al

doilea, sa t inet i cura t enia î ntregii

î nt elepciuni, cu î nfra narea, cu

smerenia, cu umilint a inimii s i cu

ma rturisirea faptelor voastre. Ș i va

rog, luat i aminte sa va la sat i de a

judeca s i a osa ndi, de clevetire s i de

vorba des arta , ca sa va izba vit i de

ra ul cel de foc care o sa traga pe

oameni dupa faptele lor s i sa -i

arunce î ntru î ntunericul cel mai din

afara , unde este pla ngerea s i

scra s nirea dint ilor.

Ca blestemata gra ire de ra u

as aza pe om î n partea cea de-a

sta nga. Ș i blestemata vorba des arta

a gra irii de ra u î l duce pe om î n

moarte cumplita . Blestemata

clevetire mistuies te pe om î n

pa ntecele iadului. Ș i multa vorbire î l

arunca î n noroiul necura t iei s i î l

pornes te spre vrajba . Îar vrajba este

sa ma nt a a fa ra delegii mult

roditoare. Ș i se seama na î ntru cele

dina untru ale omului s i ra sare pe

pomenirea de ra u, s i se face

ura ciune, s i î l î nconjura , s i nu voiesc

sa se vada unul cu altul, s i cu

ra utatea î ntrec s i pe draci. De

acestea fac î n ziua de asta zi oamenii

s i cu de acestea s-a î ntors mintea lor

spre diavoleasca deprindere, s i se

supa ra singuri de patimile lor s i nu

simt, ci numai pricinuiesc pe

diavolul s i pe oameni ca î i supa ra . Sursa: „Minunile, vedeniile și cuvintele Preacuviosului părintelui nostru NIL, Izvorâtorul de Mir, Kavsocalivitul”, Editura Sophia, București, 2011

Marți 9 mai

18:00 Sfântul Maslu

Vineri 12 mai

18:00 Paraclisul Maicii Domnului

Sâmbătă 13 mai

18:00 Vecernia

Duminică 14 mai

08:30 Utrenia și Sfânta Liturghie → Duminica a 5-a după Paști (a Samarinencei)

a

Strada Doamnei, Nr. 18, Sector 3, București Pentru buletinul online abonarea se face pe site: www.sfantul-ilie.ro