expresul nr 210

8
2 | Un monument în centrul Ungheniului? Nu acum Edificarea monumentului lui Alexandru cel Bun, despre care se vorbeşte de ani buni la Ungheni, ar putea să se amîne pentru o anumită perioadă. „Noi ne dorim o lucrare de valoare, care să rămînă aici pentru veacuri”, a menţionat primarul Alexandru Ambros. 3 | Bani de la centru spre periferie. Mulţi? Puţini? La prima vedere, cele mai avantajate raioane sînt: Hînceşti, Ungheni, Cahul. Dacă însă luăm în calcul numărul de locuitori ai fiecărui raion, Nisporeniul e mult mai avantajat, căci transferurile vor constitui 1847 lei per cap de locuitor. Ungheniul va avea 1626 lei per cap de locuitor. ”Dacă gerurile se vor menți- ne timp de două săptămîni la rînd, riscăm să fie compromise culturile de toamnă și vița de vie”, a declarat Viorel Scutaru, șef adjunct al Direcției agricul- tură și alimentație Ungheni. Dîn- sul s-a arătat îngrijorat de faptul că peste cele 7500 de hectare semănate cu grîu de toamnă și 600 hectare cu orz din raionul Ungheni nu s-a format nici cel mai mic strat de zăpadă, măcar de 5 centimetri, care ar fi putut salva roada anului 2012. Specialiștii în domeniul agri- col vor putea estima pagubele mai tîrziu, după ce vor creşte tempe- raturile. Totuşi, de pe acum se înarmează cu soluții posibile pentru reabilitarea terenurilor după înghețuri. ”Unica soluție va fi reînsămînțarea terenurilor agricole cu grîu de primăvară. Dar nu ne prea punem mari spe- ranțe, deoarece, pentru a obţine o recoltă bună în aceste condiţii, e nevoie de irigare. Se ştie foarte bine că sistemul de irigare în raion e pus, practic, la pămînt”, a subliniat Viorel Scutaru. Nici cîmpurile Nisporeniului nu au fost ferite de gerul aprig din ultima perioadă. Potrivit lui Grigore Florea, șeful Secției ag- ricultură și industrie prelucră- toare Nisporeni, toamna trecută în raion au fost însămînțate cu grîu 630 de hectare, iar cu orz - 180 ha. Acum, e posibil ca aces- te culturi să îngheţe. Prognozele nu sînt deloc îm- bucurătoare nici la capitolul vi- ței de vie. În raionul Nisporeni viile ocupă o suprafață de 4527 de hectare. ”Cel mai mult vor avea de suferit, de pe urma gerului, soiurile de masă”, a remarcat Grigore Florea. Dînsul a mai spus că, peste două săptămîni, specialiștii nisporeneni vor face o analiză minuţioasă, pentru a ști în ce proporții au fost afec- tate culturile. ”Nu putem spune exact acum care vor fi pierderi- le, dar cred că între 10 și 50 % din culturi vor fi afectate”, a în- cheiat șeful Secției agricultură și industrie prelucrătoare Nisporeni. De notat că în raionul Nispo- reni nici un agent economic din agricultură nu și-a asigurat afa- cerea pentru anul 2012. La Un- gheni şi-au asigurat cîmpurile doar șase întreprinderi agricole - deținătorii celor mai mari sup- rafețe de pămînt. Reieşind din situaţia creată, unii specialiști nu exclud faptul ca în toamnă să fie înregistrată o majorare de prețuri la pîine și pro- dusele vitivinicole. Satul Pîrlița mai curat din primăvară Primăvara ar putea începe cu o curățenie generală în satul Pîrlița, la care, în premieră pentru localnici, va contribui și compania de salubrizare AVE Ungheni. Vestea precum că satul va deveni mai curat și că ne- gocierile cu ÎM „AVE Ungheni” sînt pe ultima sută de metri a fost adusă „Expresul”-ui de către primarul comunei Pîrliţa, Ion Bejan. Potrivit dînsului, gunoiul menajer de la circa 100 de gospodării și 20 de agenți economici locali va fi evacuat cu regularitate – de două ori pe lună – de către o autospecială a companiei, care acti- vează la Ungheni deja de trei ani. Pentru serviciile prestate, per- soanele fizice vor trebui să scoată din buzunar 32 de lei lunar. ”Este un lucru foarte bun și cred că cele 100 de contracte individuale în- cheiate sînt doar un început de cale în vederea menținerii localității curate”, și-a exprimat convingerea Ion Bejan. De menționat că, la ora actuală, satul Pîrlița, cu peste 1700 de gospodării, nu are o gunoiște autorizată. Administrația publică locală își propune pentru anul 2012 să aplice un proiect transfron- talier, pentru a construi o gunoiște a satului. Astfel, va fi asigurat un viitor cît mai curat al localității. Ina Landa Se nasc mai puțini decît mor Situația demografică din regiune devine, din an în an, tot mai tristă şi mai pesimistă. O privire asupra datelor statistice, oferite de Oficiul Stării Civile din Nisporeni, arată negru pe alb că, în ultimii ani, sporul natural are un indice negativ. Astfel, în anul 2011, în raion au fost înregistrate 687 de decese şi doar 585 de nașteri. Atît numărul deceselor, dar și al nașterilor, a scăzut cu 192 și, respectiv, cu 42 faţă de anul 2010. Nici cuplurile care și-au înregistrat căsătoria la Nisporeni în anul 2011 nu au fost mai multe decît în 2010. Astfel, potrivit date- lor oficiale, numărul căsătoriilor a fost de 456. În 2010, fuseseră înregistrate 462 de căsătorii. Anul 2011 a fost unul de cotitură pentru multe persoane care au hotărît să pună capăt căsniciei. Dacă, în 2010, au ajuns la concluzia că nu mai pot trăi împreună 183 de cupluri, atunci în 2011 numărul divorţurilor s-a ridicat la 206. Nici la Ungheni situaţia demografică nu-i mai bună. Numărul naşterilor a scăzut cu 50 (de la 1397 în 2010 – la 1347 în 2011). A scăzut şi numărul deceselor – cu 104 (de la 1414 în 2010 – la 1310 în 2011). Sporul natural însă rămîne negativ. Potrivit datelor oferite de Oficiul Stării Civile Ungheni, în anul 2011 au fost înregistrate 797 de căsătorii faţă de 858 în 2010. Numărul divorţurilor a crescut de la 291 în anul 2010 – la 325 în anul 2011. De vină, potrivit specialiştilor, este sărăcia, dar şi migraţia. Ina Landa Expresul Ziua de azi Cu 202 ani în urmă, în această zi, s-a născut Jakob Ludwig Felix Mendelssohn Bartholdy, cunoscut sub numele de Felix Mendelssohn, autorul Marșului nupțial, care devine o piesă populară pentru nunți după ce, în 1858, a fost cîntat în ziua căsătoriei Prințesei Vicky (fiica reginei Victoria) cu Prințul Friedrich al Prusiei. Sezonul de schi e în toi la Nisporeni Cei ce nu au timp şi bani pentru o vacanţă la munte în străinătate pot merge în week-end la Nis- poreni, în satul Cioreşti. Aici vor găsi o pîrtie adevărată şi vor avea parte de o primire ca la carte. Pentru o zi de distracţie, doritorii de a schia trebuie să scoată din buzunare între 150 şi 200 de lei, în funcţie dacă au sau nu echipament personal. La dorinţă, ei sînt instruiţi de specialişti. Ca să se mai încălzească, pot lua şi cîte o cană de izvar. Pîrtia din Cioreşti este unica, deocamdată, în R. Moldova. Saltele pentru deţinuţi AO „Degeţel” din Ungheni a donat Comisariatului Raional de Poliție 15 saltele pentru paturile din izolatorul de detenție provizorie. Preşedintele Asociaţiei, Phillipe Chaudier, susţine că drepturile omului sînt mai presus de orice, iar condițiile din izolator trebuie să fie în conformitate cu normele.„Îmbunătățirea condițiilor celor ce se află în acest izolator este o misiune umanitară pentru AO „Degeţel”. Acești oameni au tot dreptul să beneficieze de cele necesare”, a subliniat dînsul. Gazoductul Ungheni-Iaşi din nou în prim-plan Agenda ambițioasă a autorităților de la Chișinău prevede finalizarea, în anul 2012, a construcției gazoductului Ungheni-Iași. În cel mai rău caz, în anul curent va începe construcţia acestuia. “Proiectul este la o fază destul de matură de pregătire, iar în Bugetul de Stat pentru 2011sînt prevăzute resurse financiare, ce au fost alocate de Comisia Europeană”, a declarat Valeriu Lazăr, ministrul Economiei, citat de Arena.md. Ştiri de pe Expresul.com Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași Vineri, 3 februarie 2011 | Anul V, NR 5 (210) PP Expresul Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Membru al Asociaţiei Presei Indepen- dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor: Dumitru Mititelu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Natalia Chiosa, Ina Landa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Tiraj total: 2800 ex. Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: [email protected] Web: www.expresul.com Gerul pune în pericol pîinea și vinul Cheia succesului Tău! ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550 Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschise Servicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi) Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5 Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900 Nu au reușit bine să treacă peste seceta îndelungată din toamna anului trecut, că iată-i pe agricultori, la în- ceput de an, cu alte dureri de cap – gerul năprasnic, care a dat busna peste țară. Capriciile naturii au dat peste cap toată munca și socoteala celor care au lanuri întregi de grîu sau orz, de viţă de vie sau livadă. Ina Landa Liceul „Gheorghe Asachi” din Ungheni îşi invită toţi absolvenţii la tradiţionala întîlnire, care va avea loc pe 4 februarie, cu începere de la ora 16.00. Vă aşteptăm cu drag.

Upload: expresul-ungheni

Post on 17-Mar-2016

246 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

DEPUNERI DE ECONOMII ÎMPRUMUTURI Nu au reușit bine să treacă peste seceta îndelungată din toamna anului trecut, că iată-i pe agricultori, la în- ceput de an, cu alte dureri de cap – gerul năprasnic, care a dat busna peste țară. Capriciile naturii au dat peste cap toată munca și socoteala celor care au lanuri întregi de grîu sau orz, de viţă de vie sau livadă. 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550 PP Expresul Ina Landa 23% -24% anual

TRANSCRIPT

Page 1: Expresul NR 210

2 | Un monument în centrul Ungheniului? Nu acumEdificarea monumentului lui Alexandru cel Bun, desprecare se vorbeşte de ani buni la Ungheni, ar putea să seamîne pentru o anumită perioadă. „Noi ne dorim o lucrarede valoare, care să rămînă aici pentru veacuri”, a menţionatprimarul Alexandru Ambros.

3 | Bani de la centru spre periferie. Mulţi? Puţini? La prima vedere, cele mai avantajate raioane sînt: Hînceşti,Ungheni, Cahul. Dacă însă luăm în calcul numărul delocuitori ai fiecărui raion, Nisporeniul e mult mai avantajat,căci transferurile vor constitui 1847 lei per cap de locuitor.Ungheniul va avea 1626 lei per cap de locuitor.

”Dacă gerurile se vor men ți -ne timp de două săptămîni larînd, riscăm să fie compromiseculturile de toamnă și vița devie”, a declarat Viorel Scutaru,șef adjunct al Direcției agri cul -tu ră și alimentație Ungheni. Dîn -sul s-a arătat îngrijorat de faptulcă peste cele 7500 de hectarese mănate cu grîu de toamnă și600 hectare cu orz din raionulUngheni nu s-a format nici celmai mic strat de zăpadă, măcarde 5 centimetri, care ar fi pututsalva roada anului 2012.

Specialiștii în domeniul agri-col vor putea estima pagubele maitîrziu, după ce vor creşte tem pe -

ra turile. Totuşi, de pe acum seînarmează cu soluții posibilepentru reabilitarea terenurilordupă înghețuri. ”Unica soluțieva fi reînsămînțarea terenuriloragricole cu grîu de primăvară.Dar nu ne prea punem mari spe -ranțe, deoarece, pentru a obţineo recoltă bună în aceste con di ţii,e nevoie de irigare. Se ştie foartebine că sistemul de irigare înraion e pus, practic, la pămînt”,a subliniat Viorel Scutaru.

Nici cîmpurile Nisporeniuluinu au fost ferite de gerul aprigdin ultima perioadă. Potrivit luiGrigore Florea, șeful Secției ag -ricultură și industrie preluc ră -

toare Nisporeni, toamna trecutăîn raion au fost însămînțate cugrîu 630 de hectare, iar cu orz -180 ha. Acum, e posibil ca aces -te culturi să îngheţe.

Prognozele nu sînt deloc îm -bucurătoare nici la capitolul vi -ței de vie. În raionul Nispo reniviile ocupă o suprafață de 4527de hectare. ”Cel mai mult vor aveade suferit, de pe urma gerului,soiurile de masă”, a remarcatGrigore Florea. Dînsul a maispus că, peste două săptămîni,specialiștii nisporeneni vor faceo analiză minuţioasă, pentru aști în ce proporții au fost afec-tate culturile. ”Nu putem spune

exact acum care vor fi pierderi -le, dar cred că între 10 și 50 %din culturi vor fi afectate”, a în -cheiat șeful Secției agricultură șiindustrie prelucrătoare Nisporeni.

De notat că în raionul Nispo -reni nici un agent economic dinagricultură nu și-a asigurat afa -cerea pentru anul 2012. La Un -gheni şi-au asigurat cîmpuriledoar șase întreprinderi agricole- deținătorii celor mai mari sup -ra fețe de pămînt.

Reieşind din situaţia creată,unii specialiști nu exclud faptulca în toamnă să fie înregistrată omajorare de prețuri la pîine și pro -dusele vitivinicole.

Satul Pîrlița mai curat din primăvară

Primăvara ar putea începe cu o curățenie generală în satul Pîrlița, la care, în premieră pentru localnici, va contribui și compania de salubrizare AVE Ungheni.Vestea precum că satul va deveni mai curat și că ne-gocierile cu ÎM „AVE Ungheni” sînt pe ultima sută de metri a fost adusă „Expresul”-ui de către primarul comunei Pîrliţa, Ion Bejan. Potrivit dînsului, gunoiul menajer de la circa 100 de gospodării

și 20 de agenți economici locali va fi evacuat cu regularitate – dedouă ori pe lună – de către o autospecială a companiei, care ac ti -vează la Ungheni deja de trei ani. Pentru serviciile prestate, per-soanele fizice vor trebui să scoată din buzunar 32 de lei lunar. ”Esteun lucru foarte bun și cred că cele 100 de contracte individuale în -cheiate sînt doar un început de cale în vederea menținerii loca litățiicurate”, și-a exprimat convingerea Ion Bejan.

De menționat că, la ora actuală, satul Pîrlița, cu peste 1700 degospodării, nu are o gunoiște autorizată. Administrația publicălocală își propune pentru anul 2012 să aplice un proiect transfron -talier, pentru a construi o gunoiște a satului. Astfel, va fi asiguratun viitor cît mai curat al localității.

Ina Landa

Se nasc mai puțini decît morSituația demografică din regiune devine, din an în an, tot mai tristă şi mai pesimistă. O privire asupra datelorstatistice, oferite de Oficiul Stării Civile din Nisporeni,arată negru pe alb că, în ultimii ani, sporul natural areun indice negativ. Astfel, în anul 2011, în raion au fost înregistrate 687 de decese şi doar 585 de nașteri. Atît numărul deceselor, dar și al nașterilor, a scăzut cu 192 și, respectiv, cu 42 faţă de anul 2010. Nici cuplurile care și-au înregistrat căsătoria la Nisporeni în

anul 2011 nu au fost mai multe decît în 2010. Astfel, potrivit date -lor oficiale, numărul căsătoriilor a fost de 456. În 2010, fuseserăînregistrate 462 de căsătorii.

Anul 2011 a fost unul de cotitură pentru multe persoane care auhotărît să pună capăt căsniciei. Dacă, în 2010, au ajuns la concluziacă nu mai pot trăi împreună 183 de cupluri, atunci în 2011 număruldivorţurilor s-a ridicat la 206.

Nici la Ungheni situaţia demografică nu-i mai bună. Numărulnaşterilor a scăzut cu 50 (de la 1397 în 2010 – la 1347 în 2011). Ascăzut şi numărul deceselor – cu 104 (de la 1414 în 2010 – la 1310în 2011). Sporul natural însă rămîne negativ.

Potrivit datelor oferite de Oficiul Stării Civile Ungheni, în anul2011 au fost înregistrate 797 de căsătorii faţă de 858 în 2010.Numărul divorţurilor a crescut de la 291 în anul 2010 – la 325 înanul 2011.

De vină, potrivit specialiştilor, este sărăcia, dar şi migraţia.Ina Landa

Expresul Ziua de aziCu 202 ani în urmă, în această zi, s-a născut Jakob Ludwig FelixMendelssohn Bartholdy, cunoscut subnumele de Felix Mendelssohn, autorulMarșului nupțial, care devine o piesăpopulară pentru nunți după ce, în1858, a fost cîntat în ziua căsătorieiPrințesei Vicky (fiica reginei Victoria)cu Prințul Friedrich al Prusiei.

Sezonul de schi e în toi la NisporeniCei ce nu au timp şi bani pentru o vacanţă la munte în străinătate pot merge în week-end la Nis-

poreni, în satul Cioreşti. Aici vor găsi o pîrtie adevărată şi vor avea parte de o primire ca la carte.Pentru o zi de distracţie, doritorii de a schia trebuie să scoată din buzunare între 150 şi 200 de lei,în funcţie dacă au sau nu echipament personal. La dorinţă, ei sînt instruiţi de specialişti. Ca să semai încălzească, pot lua şi cîte o cană de izvar. Pîrtia din Cioreşti este unica, deocamdată, în R.Moldova.

Saltele pentru deţinuţiAO „Degeţel” din Ungheni a donat Comisariatului Raional de Poliție 15 saltele pentru paturile

din izolatorul de detenție provizorie. Preşedintele Asociaţiei, Phillipe Chaudier, susţine că drepturileomului sînt mai presus de orice, iar condițiile din izolator trebuie să fie în conformitate cunormele.„Îmbunătățirea condițiilor celor ce se află în acest izolator este o misiune umanitară pentruAO „Degeţel”. Acești oameni au tot dreptul să beneficieze de cele necesare”, a subliniat dînsul.

Gazoductul Ungheni-Iaşi din nou în prim-planAgenda ambițioasă a autorităților de la Chișinău prevede finalizarea, în anul 2012, a construcției

gazoductului Ungheni-Iași. În cel mai rău caz, în anul curent va începe construcţia acestuia.“Proiectul este la o fază destul de matură de pregătire, iar în Bugetul de Stat pentru 2011sîntprevăzute resurse financiare, ce au fost alocate de Comisia Europeană”, a declarat Valeriu Lazăr,ministrul Economiei, citat de Arena.md.

Ştiri de pe Expresul.com

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 3 februarie 2011 | Anul V, NR 5 (210)

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluRedactor: Dumitru MititeluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri:Natalia Chiosa, Ina LandaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina Landa

Tiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: [email protected]: www.expresul.com

Gerul pune în pericol pîinea și vinul

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschiseServicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi)

Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900

Nu au reușit bine sătreacă peste secetaîndelungată din toamnaanului trecut, că iată-ipe agricultori, la în-ceput de an, cu altedureri de cap – gerulnăprasnic, care a datbusna peste țară.Capriciile naturii au datpeste cap toată muncași socoteala celor careau lanuri întregi de grîusau orz, de viţă de viesau livadă.

Ina Landa

Liceul „Gheorghe Asachi” din Ungheni îşi invită toţi absolvenţii

la tradiţionala întîlnire, care va avea loc pe 4 februarie, cu începere de la ora 16.00.

Vă aşteptăm cu drag.

Page 2: Expresul NR 210

2Expresul

R. Moldova se află pe locul 3 după numărul de cereri înregistrate în 2011 la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), raportat la numărul de locuitori, fiind depășită doar de Serbia şi Montenegro. În total, la data de 1 ianuarie 2012, erau îndreptate împotriva Moldovei 4250 de cereri. Prin hotărârile și deciziile pronunţate în 2011, Guvernul moldovean a fost obligat să plătească compensaţii în mărime de 371 mii de euro, față de 874 de mii de euro în 2010. (Jurnal.md)

Actual

Vineri, 3 februarie

Grijile şi nevoile au făcut-osă vină la Centrul social „CasaNa dejda” din oraşul Nisporenicare, în scurt timp, i-a devenitcea de-a doua casă. „Tare-i bi -ne aici, nu vreau deloc acasă”,mărturiseşte bătrîna, în vîrstăde 74 de ani, după care, cu glastremurînd de emoții și cu ochiiîn lacrimi, zice: „Iaca, am căzutși mi-am „rupt” mîna. Cine m-arfi ajutat acasă, cine mi-ar fi datmăcar o cană cu apă?”.

Istorii similare de viață ar fiputut povesti încă aproximativ80 de bătrîni din Nisporeni, ca -re beneficiază de serviciile Cen -trului social „Casa Nadejda”.La 2 noiembrie 2010, prin in-termediul proiectului ”Pentrupărinții noștri”, implementatde către Asociația austriacă„Concordia. Proiecte sociale”,acesta şi-a deschis larg uşile laNisporeni. Astfel, bătrînii soli-

tari, cei țintuți la pat, oameni aistrăzii și copiii din familii vul-nerabile au devenit beneficiariilui.

„Facem un lucru în folosulcomunității. Toți cei care au ne - voie de un sprijin, de un adă -post, de un prînz cald sau, purşi simplu, de un sfat bun sîntbineveniți la noi”, a men ți onatLiliana Pahome, șefa Centrului„Casa Nadejda”. Dîn sa, împre -u nă cu un colectiv format din11 persoane, se îngrijește zi dezi să asigure cu un prînz cald ladomiciliu 24 de bătrîni, iarpen tru alți 13 – să ofere gazdăpermanentă în cadrul centrului.„Noi mai oferim beneficiarilorși servicii de baie. Tot aici maispălăm hainele groase ale băt -rî nilor, îi antrenăm în diferiteactivități sociale”, a explicatşefa Centrului.

Potrivit dînsei, toate cheltu -

ie lile de întreținere, precum șisalarizarea personalului și leasumă Asociația obștească”Concordia. Proiecte Sociale”,fondatorul căreia este părinteleGeorg Sporschill din Austria.De notat că asemenea centre aufost înfiinţate de domnia sa înnouă localități rurale din re -pub lică. Nisporeniul este uni -cul oraș care are un astfel decentru pentru persoanele defa-vorizate.

Liliana Pahome a accentuat,

în încheiere, că, deși Centrul afost deschis relativ recent, aicis-au făcut foarte multe lucrurifrumoase și generoase. Acum,nu le rămîne decît să asigure ocontinuitate a lor. „La pri mă -vară ne dorim să construim, pelîngă centru, un beci și o serăpentru creșterea legumelor. Întoate actvitățile prevăzute vorfi implicați și beneficiarii cen-trului”, a subliniat Liliana Pa-home.

Ina Landa

A doua casă pentru numeroşi bătrîni din Nisporeni Maria Cuznețov are o căsuţă a sa în orașul Nisporeni.Aici, pînă nu demult, trăia de una singură. A divorţat de soţ demult, în anii tinereții. Copiii i-au plecat înlumea mare şi ea, sigurică, îi tot așteaptă să revină.

Deocamdată, nu a fost sta -bilită varianta finală a schiţeide proiect, nu a fost stabilit nicicostul exact al lucrării. Se ştiedoar cu certitudine că monu-mentul care va fi edificat – fiela anul sau peste cîţiva ani – vafi din bronz, ceea ce înseamnăcosturi destul de mari, de sute

de mii de lei sau chiar de mili -oane. „Ne-am fi dorit să fi pu -tut dezveli un asemenea mo nu-ment la aniversarea a 550-a dela prima atestare documentarăa Ungheniului, în luna august2012, dar este deja clar că nu vomreuşi”, a subliniat primarul.

Pe de altă parte, Ion Harea,

consilierul preşedintelui Con-siliului Judeţean Iaşi pentru re -laţiile cu Republica Moldova,crede că pentru o asemenea luc -rare s-ar putea găsi bani pestePrut, dar cu o singură condiţie:„să fim mai temperaţi, să dămdovadă şi de puţin patriotism”.

„Eu înţeleg că nimic nu seface gratis, dar... Dacă vrem cuadevărat să obţinem anumite fi -nanţări, trebuie să luăm în cal -cul faptul că cei ce sînt gata săfacă filantropie, cei ce vor săajute nu-s bogătaşi. Criza eco -

no mică loveşte peste tot”, amai spus Ion Harea, remarcîndtotodată: „Cînd am mers la po -tenţiali finanţatori din judeţulIaşi, prima întrebare a fost: evorba de un monument sau deo afacere?”.

„Valoarea costă”, susţine larîndul său primarul de Un gheni.Dînsul speră că, mai devremesau mai tîrziu, oraşul Ungheniva avea un monument de o va -loare incontestabilă, care să de -vină – de ce nu? – un simbol allocalităţii. (Lucia Bacalu)

Un monument în centrul Ungheniului? Nu acumEdificarea monumentului lui Alexandru cel Bun, desprecare se vorbeşte de ani buni la Ungheni, ar putea să se amîne pentru o anumită perioadă. „Noi ne dorim o lucrare de valoare, care să rămînă aici pentruveacuri”, a menţionat primarul Alexandru Ambros.

Tinerii ungheneni cu dizabilităţi vor fipregătiţi pentru o viaţă independentă

În curînd, Ungheniul va avea un nou centru social - de reabili -tare şi orientare profesională a tinerilor, care urmează a fi deschisîn luna martie curent. „Sperăm ca, prin activitatea acestuia, săatragem atenţia opiniei publice asupra marginalizării persoanelorcu dizabilităţi, să demonstrăm că, dacă sînt create condiţiile nece-sare, ele pot trăi normal, ca oricare dintre noi. Ba chiar mai mult,aceste persoane cu dizabilităţi pot avea şi un loc de muncă”, amenţionat Maria Calchei, preşedinta Agenţiei de implementare aproiectului respectiv, finanţat de FISM, Comisia Europeană şiPrimăria Ungheni.

Beneficiarii Centrului vor fi tinerii cu dizabilităţi, ce au depăşitvîrsta de 16 ani şi care, din anumite motive, nu pot frecventa insti -tuţiile educaţionale comune, astfel că ulterior nu pot nici să se in-tegreze activ în viaţa socială.

Pentru fiecare beneficiar se va elabora un plan personalizat dereabilitare şi dezvoltare. Iar ca eficienţa să fie cît mai mare, se vaţine cont de opţiunile, abilităţile şi interesele profesionale ale tineri -lor, ale familiei, dar şi de piaţa muncii.

La Centru vor activa educatori, asistenţi sociali, conducători decercuri, un psihopedagog, un chinetoterapeut, un lucrător social.Personalul deja a fost selectat, prin concurs, de către o comisiespecială de pe lîngă Primăria Ungheni. De notat că la acest concursau participat şi persoane cu dizabilităţi, dintre care două urmeazăa fi angajate.

De notat că acest centru de reabilitare şi orientare profesionalăeste o continuitate a serviciilor prestate de către Centrul „Casa pen-tru toţi”, care activează la Ungheni din anul 2002. Cele două centrese vor uni în unul comun, care va presta o varietate largă de serviciipentru copii şi tineri, printre care: asistenţă şi sprijin pentru rea -dap tarea psihologică a tinerilor cu probleme psihosociale, infor-mare pentru prevenirea situaţiilor de risc social, educaţie non-for-mală, informală, pregătire pentru viaţa independentă, chi ne tote ra -pie, recuperare prin jocul cu nisip, orientare profesională.

Costul total al proiectului este de 2 milioane 600 mii de lei.

Cu multe datorii şi fără căldură în locuinţe

Din cauza datoriilor care au trecut de trei milioane de lei, asigu -rarea cu agent termic a apartamentelor unghenenilor ar putea fisistată. Numai de la începutul acestui sezon de încălzire, datoriileconsumatorilor casnici au ajuns la peste 1 milion de lei. Datoriileistorice, din anii precedenţi, sînt de 2 milioane de lei. Din aceastăcauză, întreprinderea de termoficare, SA “Comgaz-Plus”, acu mu -lează datorii pentru gazele consumate. Se formează un cerc vicios,căci, în cazul în care nu se va plăti pentru gaze, SRL “Ungheni-Gaz” va sista livrarea acestora. Primăria, împreună cu întreprin -derea de termoficare, a propus furnizorilor de gaze un nou plan dereeşalonare a datoriilor, astfel ca să nu rămînă fără căldură, dincauza consumatorilor casnici, grădiniţele şi şcolile din oraş.

La ora actuală, din cele peste 100 de blocuri locative din oraşulUngheni, doar 30 sînt asigurate cu agent termic.

AnunţPrimăria oraşului Ungheni anunţă concurs pentru ocuparea fun cţi -

ei publice, temporar vacante, de specialist pentru relaţii cu publicul. Informaţiile privind condiţiile de desfăşurare a concursului sînt

plasate pe panoul informaţional din incinta Primăriei şi pe paginaweb: www.ungheni.md.

Tel: 0 (236) 23181, e-mail: [email protected]

În atenţia consilierilor orăşeneştiSe convoacă Consiliul orăşenesc Ungheni în şedinţa ordinară, pe da -

ta de 17.02.2012, la orele 15.00, în sala de şedinţe a primăriei ora şu -lui Ungheni, cu următoarea ordine de zi:

1. Cu privire la activitatea Secţiei de poliţie a oraşului Ungheni peparcursul anului 2011 şi sarcinile de bază pentru anul 2012

Informează: Sergiu Postolachi, şeful Secţiei de poliţie a oraşului Ungheni2. Cu privire la execuţia bugetului oraşului Ungheni în anul 2011Informează: Tatiana Pavliuc, contabil-şef3. Cu privire la aprobarea Regulamentului de înscriere a copiilor

în instituţiile preşcolare din oraşul UngheniInformează: Ludmila Guzun, viceprimar.

Știri din Primăria Ungheni P

”Ideea creării formației ”Lo - gicStyle” a venit de la băieți.Mie nu mi-a rămas decît să-isusțin și să-i direcționez pe ca -lea muzicii mai departe”, a men -ționat Aliona Popovici, condu -cătoarea studioului ”Do-Re-Mi -cii”. Dînsa a remarcat că duetulproaspăt format are șanse să seafirme nu doar pe scenele din Un -gheni, ci și din republică. Pen-tru aceasta însă mai este nevoiede multă muncă atît în ceea cepriveşte promovarea, cît şi iden -tificarea stilului muzical.

Cei doi băieţi au recunoscutcă dorința de afirmare în lumeamuzicii îi însoțește de mici, iarcrearea trupei ”LogicStyle” es -te o nouă treaptă spre reali za -rea visului lor. În timpul apro -

piat ei vor înregistra prima lorpiesă proprie.

Despre Adrian Cibotaru amscris în numărul trecut al „Ex-presului” - se știe că este o fireromantică şi-și trage vițele dinCostuleni. Celălalt membru altrupei ”LogicStyle”, Victor Var -tolomei, este din orașul Un -gheni, are 16 ani și învaţă laColegiul Agroindustrial din lo-calitate. ”Cînt de la șase ani,iar la ”Do-Re-Micii” am fostunul dintre primii membri.Muzica înseamnă mult pentrumine”, ne-a spus Victor. Tînă -rul este pasionat și de dansurilepopulare. Recent, a fost accep-tat în colectivul de dansatori”Struguraș”. Îi place mult şiarta culinară. Spune că-i face

plăcere să stea la bucătărie, săinventeze diferite rețete culi na -re, mai ales dacă are la înde mî -nă produse alimentare. Dînsula mărturisit că și-ar dori să de -vină un bucătar cu renume, darnu vede posibilități destule pen -tru a-şi realiza acest vis.

În ceea ce ține de domeniulmuzical, la fel ca și colegul săuAdrian Cibotaru, Victor Var-tolomei îşi leagă mari speranțe,dar nicidecum nu ar transfor -

ma muzica într-o profesie, căci,spune el, ”muzica este ca un leacpentru suflet și nu ca o modali -tate de cîștigare a bani lor”.

Chiar dacă în acest an Ad -rian Cibotaru va absolvi liceulși, cu siguranţă, va pleca la stu -dii la Chișinău, trupa va con-tinua să existe. Proiectul lormuzical nu va muri, căci pe ceidoi îi leagă o prietenie ade vă -rată.

Ina Landa

Un nou proiect muzical pe piața show-biz-ului unghenean a fost lansat, vara trecută, de către studioul muzical ”Do-Re-Micii”, în parteneriat cu Ion Lincovschi Jr. Este vorba despre formația ”LogicStyle”, al cărei membri sînt Adrian Cibotaru și Victor Vartolomei.

”LogicStyle”, o nouă trupă muzicală cu poftă de afirmare la Ungheni

Pasionați de muzică | Rubrică realizată în parteneriat cu Studioul Do-Re-Micii

Page 3: Expresul NR 210

R. Moldova ocupă locul cinci din 33 de țări europene în ceea ce priveşte creșterea prețurilor la produse alimentare în 2011.Potrivit experților Centrului "RIA-Analitika", în ţara noastră majorarea a constituit 7,4%. Pe locul I se aflăBelarus, unde prețurile au crescut cu 12,3%, după care urmează Turcia - 12,2%, Cipru - 12,1%, Kazahstan - 9,6%.Unica țară europeană unde în 2011 au scăzut prețurile la produse alimentare (cu 0,2%) este Norvegia. În Elvețiaprețurile au rămas la același nivel. (Unimedia.md)

3Expresul

Actual

Vineri, 3 februarie

Turismul laUngheni se va bazape tradiţii şi unici-tateTimp de o săptămînă, delegaţii din Italia şi Georgia s-au aflat în vizită la Ungheni, pentru a studia strategiile

de dezvoltare a turismului în oraşul de pe malul Prutu-lui. Aceste acţiuni au fost posibile, datorită proiectului

„Abordarea integrată pentru durabilitatea producţiei de turism”, implementat de provincia Venezia din Italia,în parteneriat cu primăria Ungheni şi primăria Kutaisidin Georgia, în cadrul Programului CIUDAD şi finanţat de Uniunea Europeană. Potrivit Svetlanei Ciobanu, expert în dezvoltarea durabilă, pro -

iectul respectiv are cîteva obiective distincte atît pentru Ungheni,cît şi pentru Kutaisi. Partenerii din Italia vin cu experienţe în dome-niul dezvoltării turismului. Astfel, va fi elaborată o strategie dedezvoltare a turismului, cu planuri concrete. „Este un proiect,rezultatele căruia nu pot fi sesizate imediat, dar dezvoltă iniţiative

Știri din

De ce Skoda Superb? “M-amconsultat cu alţi preşedinţi deraioane, cu Consiliul nostru rai -onal şi am ajuns la concluzia căanume acest model este mai bunpentru drumurile noastre, e omaşină economă. De altfel, ad -ministraţiile a 16 raioane au anu -me astfel de maşini”, a răspunsIurie Toma. Fiind întrebat, dacănu se putea achiziţiona un auto-mobil mai ieftin, dînsul a men -ţi onat: “Noi ne-am condus dezicala: de şapte ori măsoară şi odată taie. Astfel, am ajuns la con -cluzia că e mai bine una şi bună”.

“Dacă omul are nevoie de tran - sport, de ce să nu-şi permită?Fiecare vrea o maşină mai bunăşi mai comodă”, a fost remarcalui Sergiu Caţer, preşedintelefracţiunii PD din Consiliul raio -nal. “Mergem spre Europa. Deci,avem nevoie de maşini euro pe -ne”, a mai adăugat dînsul.

“Să dea Domnul să se răs -cum pere prin rezultate, să fieeficientă”, a subliniat şi Hara -

lambie Chirilov, preşedintelefracţiunii PCRM, după care aadăugat: “Se vede că e nevoiede o asemenea maşină, dacă lu -ăm în calcul faptul că raionulare cinci vicepreşedinţi. Dar, cutot respectul faţă de autorităţileraionale, cred că ar fi trebuit săse gîndească mai bine, să ţinăcont de situaţia actuală, deoptimizările din învăţămînt…”.

“Noi, liberalii, ne-am decla -rat împotriva achiziţionării uneimaşini atît de scumpe. Se putealua una mai ieftină. Comuniştiiînsă au fost cei care au susţinutaceastă idee. Cel puţin, în comi -sia probleme sociale”, a decla -rat Maria Buruiană, preşedintafracţiunii PL din Consiliul rai -onal. ”Nu era neapărat ca pre -şe dintele raionului să se plimbeîntr-o maşină de lux. Ar fi trebuitsă fie mai modest. Mă întreb cuce ne deosebim, în acest caz, decomunişti?”, a mai spus dînsa.

Potrivit lui Iurie Toma, achi -zi ţionarea maşinii era o necesi-

tate, căci cea veche – un “Jigu -li” uzat la maximum – nicide-cum nu asigura securitatea vi -cepreşedinţilor raionului. Maimult decît atît, aceştia au fostnevoiţi, de cîteva ori, în drumspre Chişinău, să iasă din ma şi -nă şi s-o împingă pentru a o re-porni. Acum, lor li se va tran s mi-te maşina preşedintelui, tot oSkoda achiziţionată cu cinci aniîn urmă, iar preşedintele vabeneficia de noua maşină. Denotat că actuala maşină, SkodaSuperb, a fost cumpărată din ba -nii prevăzuţi în buget şi neu ti li -zaţi în 2011.

Nici acel “Jiguli” depăşit devreme nu va fi dat la fier vechi.Iurie Toma speră ca acesta săpoată fi reparat şi repartizat ul-terior Secţiei cultură.

Ce spun foştii preşedinţi deraion despre noua achiziţie?

Nicolae Gaviuc (2003-2007):Dacă sînt bani şi nu au ce facecu ei, de ce să nu-şi cum pereSkoda Superb? Au construit de -ja gazoducte, au construit ape-ducte, nu mai au credite derambursat, totul e bine şi la varăva fi cald. În plus, au şi cincivicepreşedinţi de raion. Da, şinoi am achiziţionat o maşină“Şkoda”, dar atunci nu a fostvoinţa noastră, ci a celor de sus,iar costul a fost de 220 mii lei.

Ion Harea (2007-2011): Da -că oamenii au ambiţii, de ce sănu şi le satisfacă? Vreau să spuncă activitatea unui conducătorde raion nu se reduce la o ma şi -nă de lux. Putea fi achiziţionatăuna mai modestă, iar banii săfie redirecţionaţi şi în alte sco -puri, căci sînt multe problemede rezolvat. Dar… Dumnezeusă le ajute şi să nu se împiedice

O

De la începutul anului cu -rent, datorită Transnistriei,Moldova a fost deja de douăori în vizorul lumii întregi.Prima dată - chiar pe 1 ianu -arie, cînd un pacificator rusa împuşcat mortal un tînărpe podul de peste Nistru dela Vadul-lui-Vodă. Peste treisăptămîni, la 24 ianuarie, onouă veste înroşeşte primelepagini ale agenţiilor de ştiri.O explozie s-a produs la Ti -raspol. Deflagrația a avut locîntr-un bloc locativ din cen-trul oraşului. Ulterior, “Ti rasNews” scria că a fost organi -zat un atac asupra fostuluiaşa-zis ministru al securi tă țiide stat din regiunea separa -tistă, Vladimir Antiufeev.

Blocul era păzit. În plus,se mai spunea că există dejaun portret robot al sus pec ţi -lor. Apoi, a apărut altă in for -

ma ţie: că, de fapt, camerelede supraveghere din acel blocnu funcţionau şi nu se ştiecum s-a produs deflagraţia.Nu îmi rămîne decît să con -chid, după toate acestea, căavem de a face cu o ,,teorie aconspiraţiei Made in Trans -nistria”, inspirată din vechi lecărţi ale defunctului НКВД.

Versiunea, conform că -reia atacul ar fi fost pus lacale de Kremlin, pentru asustrage atenţia de la tragi -cul eveniment de pe podul dela Nistru din 1 ianuarie, ca dedin start. În primul rind, nus-a întîmplat nimic deosebitdupă acel omor. Nici amba -sadorul rus Valeri Kuzminnu a fost expulzat, nici blo -cu rile de pe pod nu au dis -părut şi nici măcar discuţiileoficiale privind schimbareatrupelor de pacificatori cu omisiune internaţională nu auînceput.

Generalul Vladimir An-tiufeev a decis să meargă pecalea deja verificată, care s-adovedit a fi cea mai bunăpentru toţi funcţionarii destat din spaţiul ex-sovietic.Să nu uităm că Antiufeev a fă - cut campanie pentru fostul li -der de la Tiraspol, Igor Smir -nov, denigrîndu-l pe actua -lul lider separatist Evgheni

Şevciuk. Acum, Antiufeev,pierzîndu-şi funcţia, doreştesă se erijeze în victimă şiastfel să poată obţine azilpolitic undeva.

În tot spaţiul ex-sovietic,dar şi în cel post-socialist,nici un demnitar de rangînalt nu vrea să plece dinfuncţie sau, dacă o face, îşipregăteşte un succesor pen-tru avea bătrîneţi liniştite. Încazul în care nu reuşeşte,începe dosariada, deşi rar seajunge la condamnări.

De ce se tem cei ce devinpeste noapte “foşti”? E sim-plu. Cînd sînt în funcţie,aceştia împart banii, căl -cînd, de multe ori, dincolode muchia legii, iar atuncicînd apare un concurent, sezbat ca leii în cuşcă să-l op -rească. Ce le rămîne în cazde eşec? Să ceară azil într-oaltă ţară, devenind pestenoapte victime ale nouluiregim. (Cazul oligarhuluirus Boris Berezovski, sau alfostului primar moscovit,Iuri Lujkov).

Cînd oare “foştii” de lanoi vor ajunge să dea răs -puns sau, cel puţin, să-şi fa -că probleme din cauza ile -galităţilor pe care le-au co -mis în perioada de activita -te, rămîne o enigmă…

O privire din afară

Sindromurile ,,ex” şi „victimă”, pînă cînd?

Constantin Uzdriș[email protected] prima vedere, cele mai avan -

tajate raioane sînt: Hînceşti cu 201milioane 540 mii de lei transferuriplanificate, după care urmeazăUn gheniul – cu 179 milioane 750mii de lei, şi Cahulul – cu 165 mi -li oane 750 mii de lei. Pentru rai -onul Nisporeni sînt planificatetransferuri de 119 milioane 960mii de lei, iar pentru Călăraşi -119 milioane 190 mii lei.

Cifrele respective însă nu spunprea mare lucru, dacă nu luăm încalcul numărul de locuitori ai fi e -cărui raion. În acest context, Nis-poreniul e mai avantajat, căcitransferurile vor constitui 1847 leiper cap de locuitor. Raionul Un -gheni va avea parte de 1626 lei percap de locuitor, iar Călăraşi - de1587 lei.

Pentru anul 2012 sînt planifi-cate alocaţii pentru autorităţile ad -ministraţiei publice locale, des ti-nate finanţării cheltuielilor locale(investiţii şi reparaţii capitale), du -pă cum urmează:

Raionul NisporeniŞcoala-grădiniţă din Marinici –

220 mii lei, gimnaziile din Bălă -neşti şi Cristeşti – cîte 200 mii lei,gimnaziul din Bursuc şi liceul dinIurceni – cîte 100 mii lei.

Casele de cultură din Cioreşti şiŞendreni – cîte 300 mii lei, casa decultură din Drojdieni – 200 mii lei,casele de cultură din Bălăureşti,Brătuleni şi Vînători – cîte 100 miilei, casa de cultură din Grozeşti –140 mii lei şi cinematograful dinoraşul Nisporeni – 1 milion de lei.

Drumul de acces spre Central co-munitar din Mileşti – 210 mii lei,drumul spre biserica şi cimitirul dinCălimăneşti – 250 mii lei, drumulde acces în satul Găureni – 250 miilei, drumurile din Valea-Trestieni,Ciuteşti, Selişte, Bărboieni, Soltă -neşti, Zberoaia – cîte 100 mii lei.

Staţia de epurare a apelor rezi -duale din Nisporeni – 200 mii lei,sistemul de alimentare cu apă dinBolţun – 100 mii lei, iluminareastrăzilor din Grozeşti – 50 mii lei.

Totodată, sînt planificate 4 mi -li oane de lei pentru căminul Şcoliiprofesionale din Nisporeni.

Raionul UngheniGrădiniţele din: Cetireni – 260

mii lei, Chirileni – 180 mii lei, Ră -denii Vechi – 160 mii lei, MoreniiNoi – 100 mii lei, Ţîghira – 50 miilei; grădiniţa nr. 3 din Ungheni –520 mii lei. Gimnaziiile din: Cor no - va – 200 mii lei, Todireşti – 390 miilei, Negurenii Vechi – 230 mii lei.

Casele de cultură din: Unţeşti –150 mii lei, Gherman – 300 miilei, Boghenii Vechi – 190 mii lei.

Cantina socială din Năpădeni –100 mii lei.

Drumurile din satele: Corneşti,Veveriţa, Sineşti, Costuleni, Mă -că reşti – cîte 200 mii lei, drumuldin Pîrliţa – 300 mii lei, drumuldin Buciumeni – 100 mii lei.

Sistemele de alimentare cu apădin Măgurele şi Zagarancea – cîte150 mii lei, din Bumbăta – 130mii lei. (Lucia Bacalu)

Bani de la centru spre periferie. Mulţi? Puţini? În sfîrşit, avem o lege a bugetului de stat pe anul 2012. Aceasta a intrat în vigoare la 25 ianuarie, după ce a fost publicată în Monitorul Oficial.

Potrivit documentului, din bugetul de stat vor fi transferate în bugetele raionale, municipale (Chişinău şi Bălţi) şi în bugetulGăgăuziei aproape 4 miliarde de lei. Cea maimare parte a banilor vor veni din Fondul desusţinere financiară a teritoriilor.

Page 4: Expresul NR 210

4Expresul

Actualitate

Vineri, 3 februarie

La fel ca și bucatele sărbăto -rești, melodiile se „prepară” aici cumultă dragoste și dăruire de sine.Deja a devenit o tradiţie ca, anual,„Do-Re-Micii” din Ungheni să pre -gătească, cu această ocazie, un me -niu muzical de zile mari. Astfel, înajunul anului 2012, membrii Stu-dioului au adus în dar unghene-nilor, prin intermediul posturilorlocale de televiziune, peste 50 devideoclipuri muzicale. Mesajele deCrăciun și Anul Nou au fost con-

centrate la maximum încîteva bu chete de melodii,în care s-au îm - binat într-un mod fericit cîntece pop-ulare și de estradă, atîtpentru cei mari, cît şi pen-tru cei mici. Produsul finala fost împărțit în trei emi-

siuni, la realizarea cărora şi-au datconcursulpeste 50de copii.C î t e v ad i n t r ev i d e o -clipuri leputeţi vi - ziona şi peE x p r e -sul.com.

De sărbători, şi maiales de Crăciun şi Rev-

După o activitate intensă în anul 2011, iatăcă AO “Pro Femeia” din Ungheni îşi facebilanţurile. Cea mai mare realizare, potrivitpreşedintei asociaţiei, Victoria Bernic, a fostimplementarea proiectului “Clubul Fii şi

Ora bilanţurilor la

Ajutor împotrivadisperării

Un complex de clădiri, în par -te ruinate. Geamuri sparte, lipi -te cu carton. Patru tineri ce îm -part 12 metri pătraţi. Aceastăîn căpere mică este folosită şi cabucătărie, şi ca dormitor, şi casufragerie...

Condiţiile pe care le descrieBernhard Lensing nu sînt într-oţară din lumea a treia. Este des -crierea unei şcoli de agriculturădin Europa. Mai exact, e vorbade Colegiul Agroindustrial din

oraşul Ungheni, Republica Mol -dova.

Faptul că Republica Moldo vaare nevoie de ajutor multila te -ral şi de experienţa unor ex perţia fost rapid constatat de cătrevoluntarul în vîrstă de 63 de anila Ungheni, un oraş cu o popu -laţie de circa 40.000 de locui -tori. Expertul a stabilit că “30 lasută din adulţi lucrează în stră -inătate şi, în consecinţă, mulţicopii sînt social orfani”.

Mulţi copii creează o impre-sie disperată, dar şi mulţi dintreadulţi abia dacă au ceva per-

spective. Iniţiative sînt puţine.Pe de o parte, deoarece mulţi nuau fost suficient instruiţi în ţaracare a făcut parte anterior dinUniunea Sovietică, pe de altăparte - corupţia e responsabilă

de fap-tul căm i c i l esuccesesînt re-p e d ea n i h i -late.

L aColegiulAgroin-dustrial,unde as t a tB e r n -h a r dL e n s -ing, învaţă circa 560 de elevi.

De ce le mai multe ori, ei sîntinstruiţi necorespunzător, dincauza lipsei manualelor, dar şia utilajului învechit. În plus,şcoala e dotată conformvechilor standarde care, după

destrămarea Uniunii Sovietice,

au devenit complet inutile. Deoarece Bernhard Lensing

este specialist în economie şiştie cum să facă cereri de finan -ţare de pe cînd era manager alCrucii Roşii Germane, există

speranţa că el ar putea să obţină

bani pentru Colegiul Agroindus -trial din Ungheni, pentru elevi,precum şi pentru întreaga regi -une. Proiectele transfrontaliere„Cross-Border-Projekte“ carese desfăşoară în Euroregiune, ar

putea fi şi ele o soluţie. “În ori -

Timp de trei săptămîni, la finele anului trecut, la Unghenis-a aflat Bernhard Lensing, fost manager regional alCrucii Roşii Germane, în prezent expert al Serviciului de Experţi Seniori (SES). De notat că SES e o societatenon-profit, care are în baza sa de date circa 9000 deexperţi - toţi pensionari - şi trimite voluntari acolo unde

lipsesc banii şi unde estenevoie de experienţa lor vastă.Imediat ce a revenit acasă, în Germania, dînsul a vorbit

Un cetăţean german face apel către conaţionalii săi: ajutaţi Colegiul Agroindustrial din Ungheni

Pasionați de muzică | Rubrică realizată în parteneriat cu Studioul Do-Re-Micii

Comercializarea produselor alimentare de tip fast-food în apropierea instituţiilor şcolare va fi interzisă. În lista produselor nesănătoase, comercializate în fast-food-uri, se regăsesc bomboanele, cerealele îndulcite, sucurile carbogazoase, chips-urile sau snacks-urile. Un proiect de lege în acest sens a fot aprobat de către Guvern. Acesta însă va intra în vigoare doar după ce va fi aprobat de Parlament. (Publika.md)

Atenţie, rabia!Pe parcursul anului 2011, în raionul Ungheni au

fost înregistrate cinci cazuri confirmate de rabie la ani -male (o bovină în Frăsineşti, o bovinăşi un cîine la Măcăreşti, un cîine laPîrliţa şi o vulpe la Ţighira).

Deşi ultimul caz de rabie la oamenis-a înregistrat în R.Moldova în anul2003, situaţia în acest domeniucontinuă să se menţină încordată, dreptconfirmare fiind şi datele oferite în de-butul articolului respectiv.

Ce este rabia? O boală infecţioasă,cunoscută şi sub numele de turbare sauhidrofobie, provocată de un virusfoarte periculos. E o boală care nu sesupune tratamentului, iar sfîrşitul în-totdeauna e acelaşi: decesul. Conformdatelor Organizaţiei Mondiale a Sănă -tă ţii, din cauza rabiei, anual în lume decedează circa55 mii de oameni. Ca surse principale de infecţie, atîtpentru om, cît şi pentru animale, servesc vulpile. Eledeseori atacă vitele cornute mari, oile, caprele, dar şicîinii şi pisici le. Ulterior, aceste animale se îmbolnă -vesc de rabie. Reamintim că vulpile, care vînează în modobişnuit noap tea, în cazul cînd sînt turbate, intră înlocalităţi, ogrăzi, case în plină zi, fără a se feri de oa-meni sau cîini. La animalele infectate, în cîteva zile,apar feno me ne paralitice. Din această cauză, se mişcăgreu sau stau nemişcate, animalul nu poate înghiţi,creînd impresia că se îneacă. Cînd se observă o schim-bare a comportamentului animalului de casă, trebuieimediat de consultat specialistul veterinar. Este cunos-cut faptul că virusul la animalele bolna ve de turbarese conţine în salivă şi se elimină doar cu ea. Deci, ceamai obişnuită cale de transmitere este muş cătura sauzgîrîetura produsă de un astfel de animal.

În cazul în care aţi fost muşcat sau zgîrîiat de unanimal, pentru a preîntîmpina îmbolnăvirea prin rabie,trebuie să respectaţi cîteva reguli esenţiale:

Solicitaţi obligatoriu asistenţa medicală în instituţiamedicală de la locul de trai. Aici vi se va acorda primulajutor antirabic, fiind informat despre incident Centrulde Sănătate Publică raional. Vi se va prescrie o îndrep -ta re la medicul specialist. Prezentaţi-vă cît mai urgent posibil la medicultraumatolog (rabiolog), care va deter-mina volumul asis ten ţei antirabicenecesare. În ca zu rile prescrierii trata-mentului antirabic, este obliga to- riu sărespectaţi cu stricteţe termenii stabiliţide medic. Vaccinul este unicul mijlocspecific de tratament profi lactic, carepoate preveni îmbolnăvirea şi salvaviaţa pacientului. Pentru perioadatratamentului sînt interzi se categoricbăuturile alcoolice şi eforturile fizice.

Sergiu Talmaci, şef secţiei epidemiologia maladi-

ilor transmisibile, Centrul deSănătate Publică Raional Ungheni

Grigore Popa,şeful secţiei sănătate animală la

ROSTNr. 1 (16)

Reţeaua Organizaţională de Sprijin pentru Tineri

Publicaţie, editată de Centrul Regional de Resurse pentru Tineri în colaborare

cu Direcţia Generală RaionalăÎnvăţămînt, Tinert şi Sport

Tel.: 20297, 33684Adresa: str. Lacului 3, or. Ungheni

4 februarie 2011, ora 13.00

În sala de conferinţe a Centrului „Patria” dinUngheni sînt prezenteoficialități din Chișinău și Iași:Marian Lupu, președintele in-terimar al R. Moldova, Constan-tin Simirad, președinteleConsiliului Județean Iaşi. Esteprezent ministrul Tineretului şi Sportului al R. Moldova, IonCebanu. Participă organizații de tineri din Soroca, Criuleni,Nisporeni, Călărași, consilieriraionali, reprezentanți ai admi -nistrației publice locale, ai or -ga nizațiilor neguvernamentale.

Astfel, într-o atmosferă festivă, a fostlansat, în premieră pentru R.Mol do va,proiectul “Ungheni – Capitala Tinere-tului”. Atunci, președintele Parlamen-tului, preşedintele interimar al Repub li-

cii Moldova, Marian Lupu, a salutat ini -ți ativa Ministerului Tineretului de a rea -liza acest proiect, subliniind: “Pentrumine personal nu e nimic straniu în fap-tul că proiectul a fost cîștigat de Un -gheni, căci oraşul are un potențial de o -sebit economic şi social. A fost un cîștig

bine meritat”. Ion Cebanu, ministrul Ti -neretului şi Sportului, a remarcat: „Avîndîn vedere că Ungheniul este situat pemalul Prutului, în imediata apropiere aUniunii Europene, trebuie să aducemUniunea Europeană aici. Asta își propu -ne proiectul Ungheni – capitala tinere-

tului 2011”.Concursul „Capitala Tineretului” a

fost lansat în Republica Moldova în2011, de către Ministerul Tineretului şiSportului, Consiliul Naţional al Tinere-tului din Moldova, în parteneriat cuOrganizaţia Naţiunilor Unite.

Remember. Un început frumos, exact cu un an în urmă

Ion Cebanu, ministrul Tineretului şi Sportului:Deja va rămîne în istorie – Ungheni este prima capitală a tineretului în Moldova. Ministerul Tineretului şi Sportului nu a greşit făcînd această alegere. S-aurealizat lucruri frumoase, lucruri demne de urmat şi pentru alte raioane alerepublicii.

Alexandru Ambros, primarul de Ungheni:Acum pot spune cu certitudine: proiectul „Ungheni – Capitala Tineretului” a fost unul de succes. Am avut un şir de activităţi, în care am putut vedea tinerii noştri în diferite situaţii şi am încercat să-i punem în valoare.

Pe perioada desfăşurăriiproiectului “Ungheni – capi-tala tineretului 2011” au fost or-ganizate 30 de activităţi la nivellocal, 13 activităţi - la nivel na -ţi onal, 6 activităţi - la nivel in -ternaţional.

La toate acestea au partici -pat peste 15 mii de tineri dinraionul Ungheni, din alte loca -li tăţi ale Republicii Moldova,dar şi de peste hotare.

În organizarea tuturor ac -tivităţilor au fost implicaţi pes -te 150 de tineri voluntari, peste30 de parteneri locali, naţionalişi intenaţionali.

În această perioadă, au fostcreate în raionul Ungheni 6 clu -buri de iniţiativă co munitară.

90 de tineri activi au parti -cipat la so luţionarea probleme -lor comunitare în clu bu rileIM PACT.

În Capitala tineretului 2011,a fost amenajat, pentru tineri înmod special, un scuar care poar -tă numele lui Grigore Vieru.

Graţie unui concurs degranturi mici, au fost finanţate5 iniţiative ale tinerilor, pentu asoluţiona anumite probleme dincomunitate.

Circa 800 de tineri au avutposibilitatea să cunoască multmai multe lucruri interesantedespre importanţa alegerii pro-fesiei. Lor li s-a oferit şansa săcomunice cu persoane ce au ob -ţi nut succese în anumite do me -nii profesionale.

Cîte 10 reprezentanţi aisectorului neguvernamental,ai administraţiei publice localeşi ai mediului de afaceri au coo -pe rat şi au dezvoltat proiecte co -mune prin re ţeaua Mentorilor.

La Ungheni, graţie proiec-tului “Un gheni – capitala tine re -tului”, au fost reali zate, de cătrepostul de televiziune “Mol dova1”, două emisiuni “Erudit-Ca -fe”, cu participarea tinerilor dinCălăraşi, Nisporeni, Ungheni.

Despre Proiectul “Ungheni– capitala tineretului 2011” s-avorbit în numeroase emisiuni laposturile de televiziune locale,dar şi naţionale, au fost postateştiri pe cele mai importante por -taluri de ştiri din Republica Mol -dova, s-a scris în publicaţiile pe -riodice, atît locale, cît şi naţionale.

Lansarea proiectului “Un -gheni – capitala tineretului” aconstituit şi o premieră pentrumass-media locale. Pentru pri -ma oară în istoria Ungheniului,un eveniment a fost transmis îndirect – de site-ul Expresul.com.

Proiectul a finalizat cu ela -bo rarea şi ap ro barea unui plande acţiuni, numit „Plat for ma Ti -nerilor” 2012-2014.

Puţină statistică

Aşa a început Proiectul la Ungheni

Pentru început, celor pre zenţili s-a propus să facă o excursievirtuală prin cartierele CapitaleiTineretului. De fapt, ei au vizi -tat expoziţia de promovare atinerilor, care i-a unit pe ex po -zanţi în cinci cartiere virtuale:participarea tinerilor şi mass-media, orientarea profesionalăa tinerilor, sportul şi modul să -nă tos de viaţă, tinerii şi antre-prenoriatul, hobby-ul şi arti za-natul. La expoziţie au partici-pat, potrivit organizatorilor, 32de instituţii.

A urmat apoi o retrospectivăa evenimentelor organizate înCapitala Tineretului 2011. Doarcuvinte de laudă şi felicitări aufost adresate Centrului Regi o -nal de Resurse pentru Tineri,care a dat dovadă de mult curaj,perseverenţă şi perspicacitate în

implementarea proiectului res -pectiv. „Noi vă transmitem fe -licitările noastre – celor care aufost implicaţi în acest ampluproces de elaborare, pregătire şiimplementare a frumosuluiproiect Ungheni – Capitala Ti -neretului 2011”, a menţionatIon Cebanu, ministrul Tineretu-lui şi Sportului, prezent la eve -niment.

Angela Ciocîrlan, directorulCentrului Regional de Resursepentru Tineri Ungheni şi ma -nagerul proiectului, a ţinut, larîndul ei, să mulţumească tu-turor celor care au fost alăturipe parcursul întregului an, pu -nînd umărul la realizarea mul-tor iniţiative şi acţiuni de an - ver gură. Printre aceştia: Minis-terul Tineretului şi Sportului,Pri mă ria Ungheni, Consiliul

raio nal, Direcţia Raională În -văţă mînt, Tineret şi Sport, insti -tu ţi ile şcolare din tot raionul.

„Faptul că Ungheniul a fostdesemnat drept prima capitală atineretului din Republica Mol -dova este o onoare pentru noi.Ne-am dat seama încă o dată,pe parcursul acestui an, şi amdemonstrat că aici, la Ungheni,avem competenţe, avem capa -

ci tăţi, avem parteneriate efici -en te”, a mai adăugat dînsa.

Vicepreşedintele raionului,şeful Direcţiei Învăţămînt, Ti -neret şi Sport, Alexandru Ciu-vaga, a accentuat, în discursulsău, că anul 2012 va fi o conti -nu are a activităţilor destinatetinerilor. Deci, Proiectul „Un -gheni – Capitala tineretului” nuia sfîrşit odată cu încheiera lui

oficială. În aceeaşi zi, ştafeta a fost

transmisă oraşului Cahul, ur -mă toarea capitală a tineretuluidin Republica Moldova. „Nu văvom dezamăgi. Ne vom stră duisă fim la înălţime, aşa cum aţifost şi voi, cei de la Un gheni”,a dat asigurări viceprimarul deCahul, Olga Surjicova.

27 ianuarie 2012, ora 13.00

În incinta Palatului de Cultură din oraşul Ungheni a avut loc, potrivit unui comunicat de presă al Minis-terului Tineretului şi Sportului, „cel mai importanteveniment pentru această localitate la început de an – ceremonia de închidere a proiectului „Ungheni – Capitala Tineretului 2011”.

Ungheniul a îndrăznit să-şi trăiască visele

În fotografii | Ultimul acord al Proiectului „Ungheni – Capitala Tineretului”

Page 5: Expresul NR 210

5Ex-

Trei din cinci tineri din Moldova nu sînt apţi pentru satisfacerea serviciului militar. Şi asta, deoarece suferă de diferite afecţiuni. Medicii spun că, în mare parte, depistează la recruţi maladii gastro-intestinale, mintale, vicii cardiace, dar şi subnutriţe. Unii tineri însă recunosc că au recurs la mituirea medicilor, pentru a scăpa de armată. (Publika.md)

EvenimentOpinii

Deseori, în drumul vieţii noas -tre, întîlnim capcane, gorgone,himere, îl întîlnim pe Iuda şi sim -ţim ce înseamnă o lovitură în spa -te. Pentru unii o porţiune în dru -mul vieţii o reprezintă politica,care, într-un final, devine chiarautobanul principal. Politica, însinea ei, este o albie care adă pos -teşte orice izvor de apă. Ba maimult, politica e oceanul în carese revarsă rîuri de politicieni.

În politică există prieteni demoarte şi duşmani la cataramă.Unul dintre prietenii de moarteai PL-ului a fost Mihai Goian,care a fost primit în PL ca unfiu, un fiu risipitor ce s-a întorsprecum un cocostîrc la cuibulsău. Dar, sub pretextul ,,dictato -rului Arhire’’ şi în stil britanic,el a părăsit PL-ul.

Mă simt debusolat: cum niş -te băieţi ce simt româneşte, cevorbesc româneşte şi gîndesc

româneşte, care fac ce vorbesc,nu vorbesc despre ceea ce fac,l-au luat pe Mihai Goian în rîn-durile lor?

Ca fost coleg pot să spuncum l-am cunoscut pe Mihai laPL. L-am cunoscut ca pe un

tînar ce avea idei, ce îmi vorbeafoarte mult despre acţiunile dela M.A.E. (înainte de a veni laPL, a fost la M.A.E), desprecum trebuie să fie o forţă po li -ti că. Dar... niciodată nu faceanimic, doar vorba îi era frate.

Era un demagog, un impostor şiun laş. „Noua Dreaptă”, proba-bil, l-a judecat după aparenţe.Mihai Goian este acel laş caretrîmbiţează despre unire doarpe facebook. Unde a fost Mihaide 1 decembrie, cînd PL a adu -

nat circa 50 de tineri în piaţă, laUngheni?

Mihai a eşuat în tentativa luide a strînge o armată de uni o -nişti şi, ca micul ,,Che Gueva -ra’’ de Ungheni, a plecat la Chi -şinău în acea zi. Aceasta măface să spun că unii ştiu ce vor -besc, alţii vorbesc ce ştiu. Im -po tenţa cu care el acţionează înUngheni îl lasă fără susţinători.

Mihai Goian a scuipat ca ocămilă în fîntîna din care a băut.Prin acuzaţiile sale, lansează untangou, păcat că nu poate dan -sa. El, bizarul parodist al An-dreei Marin, vine cu surprize deSf. Vasile, judecînd exact ca înfabula ,,Privighetoarea şi măga -rul’’. Are un rol dualist - al mă -ga rului şi al cucului. Din ipos -taza cucului încearcă să demon-streze ca el e Eros Ramazzotti,iar din ipostaza măgarului - săne judece cît mai veridic. Însă,

vorba lui Alecu Donici, „Dum-nezeu să ne păzească de jude-cata măgărească”.

Mihai aduce acuzaţii condu -cerii tinerilor că, cică, sîntemmanipulaţi şi antrenaţi doar înîmpărţirea fluturaşilor. Prin in-termediul dumneavoastră vreausă-l informez că, în urma con -fe rinţei tineretului liberal (TL)din Ungheni, a fost aleasă noua

În politică

În fotografie: Artur Botnaru

În prezent, este elevă în cla -sa a cincea la Liceul teoretic„Vasile Alecsandri” din Ungheni.E un copil ca oricare altul. „Ofire prietenoasă, comunicabilă”,aşa se caracterizează ea însăşi.Apoi mai adaugă: simpatică,respectuoasă, emotivă. Dar celmai important este faptul că Iza -bela e o fetiță educată, cu bunemaniere, care nu vorbește neîn -trebată și nu preferă să se laude,să povestească prea multe des -pre meritele și realizările sale.Susţine că toate succesele salese datorează muncii și voinței.

În toți anii de cînd frec ven -

tea ză studioul muzical, IzabelaLebădă a adunat, de la o mul ți -me de concursuri muzicale, oîntreagă colecție de diplome.Toate îi sînt scumpe și-i trezescmulte amintiri frumoase.

Perfecționarea calităților vo-cale la ”Do-Re-Micii” nu esteunica ocupație preferată a Iza -belei. Deja de trei ani studiazăpianul la școala de muzică dinUngheni. Şi-a ales singură in-strumentul și nu regretă deloc.Afirmă că îi va prinde bine peviitor. ”Vreau să devin o vedetă,îmi place mult să cînt cu voceași să mă acompaniez la pian”,

spune, visătoare, Izabela.La 26 ianuarie, va împlini 11

ani. Încă nu s-a gîndit la un ca -dou mai special pe care şi l-ardori cu această ocazie. Tot cevrea e să aibă în preajmă mulțiprieteni și să-şi bucure părințiiși buneii cu noi evoluări muzi-cale pe scenele republicii, dar și

din afara țării. Cei de acasă osusțin în toate pe mica steluţă.Mămica Izabelei, Cătălina Le -bă dă, îi este mereu alături, și re -cunoaște că cel mai importanteste ca fiica ei să devină, maiîntîi de toate, om și apoi toatecelelalte.

Ina Landa

Nici nu mergea la școală, cînd mămica a luat-o de mînuțăși a condus-o la Palatul culturii din Ungheni, acolo undeabia se înființase Studioul muzical ”Do-Re-Micii”. Micuță,timidă, dar talentată, Izabela Lebădă din Ungheni a făcutprimii pași în lumea muzicii cu aproximativ șase ani înurmă. Astăzi nu-și mai poate închipui o altfel de viață.

De şase ani, în lumea muzicii Pasionați de muzică | Rubrică realizată în parteneriat cu Studioul Do-Re-MiciiDe drag de Eminescu

Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, declarată oficial în R.Moldova sărbătoare naţională, a fostconsemnată şi în acest an, ca de obicei, prin numeroase acţiuni culturale.

La Ungheni, manifestaţiile au început pe 13 ianuarie, la bus-tul poetului din centrul oraşului. Zeci de ungheneni au venit să-iaducă un omagiu celui care a cîntat natura, dragostea, ţara şineamul. Prezenţi la evenimnt au fost edilii oraşului şi raionului,la care s-au alăturat funcţionari publici, reprezentanţi ai ins ti -tuţiilor de învăţămînt, numeroşi tineri.

La Casa Limbii Române din Ungheni, în aceeaşi zi, şi-au datîntîlnire două generaţii, pentru a lua parte la o sărbătoarededicată celei de a 162-a aniversare de la naşterea lui Eminescu.Este vorba de membrii ansamblului ”Vîrsta de aur” şi de eleviide la instituţiile preuniversitare din oraş. A venit la sărbătoareşi un grup de militari de la Divizionul de artilerie ”Prut”. Cutoții au recitat poezii ale lui Eminescu, au cîntat, au vorbit des -pre viaţa şi activitatea poetului.

”Casa Limbii Române poartă numele lui Mihai Eminescu,iar hramul acestui locaş se serbează de Sf. Arh. Mihail şi Gav -ri il. Obişnuim să-l comemorăm pe poet şi de ziua naşterii lui,dar şi de ziua trecerii lui în nefiinţă”, a subliniat Rodica Toma,directoarea Casei Limbii Române.

Numeroase acţiuni culturale au avut loc şi în biblioteci. Oseară minunată de romanţe pe versurile lui Eminescu s-adesfăşurat la Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir”. Tot acolo,a avut loc şi un concurs de eseuri.

De notat că la Ungheni numele lui Eminescu îl poartă o

Marile realizări sînt atinse nu prin putere, ci prin perseverenţă. Samuel Johnson

Vasile Ţurcanu, angajat al Cabinetului de avocaţi, 28 ani:E bine că Ungheniul a avut şansa să fie prima capitală a tineretului

din Republica Moldova. Dar, din păcate, nu totdeauna, pe parcursulanului, s-a simţit că e capitala tineretului. M-am aşteptat să fie organi-zate mult mai multe activităţi pentru tineri, cu impact. De exemplu, săfi fost organizate zile ale administraţiei publice locale, astfel ca tineriisă se familiarizeze şi să înţeleagă ce înseamnă să fii primar, ceînseamnă să fii funcţionar public.

Cred că realizarea acestui proiect trebuia mediatizată în permanenţăşi pe toate căile posibile. Au fost însă doar ştiri sporadice la televiziuni,radio, în presa scrisă şi cea electronică, cu anumite ocazii. Pe de altăparte, şi tinerii noştri ar trebui să dea dovadă de mai multă iniţiativă,să nu uite că iniţiativa fără cunoştinţe este egală cu zero. Sînt sigur căactivităţile pentru tineri vor continua. Poate e cazul să fie atraşi multmai mulţi tineri, din diverse domenii, să fie descoperiţi tinerii cuadevărat talentaţi, care şi-ar dori să se implice, dar au, din anumite mo-tive, unele reţineri.

Tatiana Cimbriciuc, elevă la Liceul „Mihai Eminescu”:Sînt mîndră de faptul că orașul Ungheni a devenit prima capitală a

tineretului. Am doar impresii bune despre acest proiect, deoarecetinerii activi au inițiat multe activități, făcîndu-i şi pe alții să li sealăture. Pe viitor, nu ar fi rău să se pună accent pe dezvoltarea volun-tariatului în Ungheni, mai ales că viitorul ne aparține nouă, tinerilor,şi trebuie să fim pregătiţi pentru asta.

Doina Vîlcu, elevă la Liceul „Vasile Alecsandri”: Proiectul ”Ungheni - Capitala Tineretului” mi-a lăsat impresii

plăcute. Datorită lui, tinerii de la noi au reușit să demonstreze întregiirepublici că sînt cei mai buni. Chiar îmi pare rău că deja s-a încheiat.Ași dori însă ca activitățile dedicate tinerilor să nu se termine, iar noi,la rîndul nostru, să ne implicăm cît mai activ în organizarea lor. O ideear fi ca tinerii să fie cît mai mult atrași în activități de educațieecologică, pentru ca să avem un oraș mai curat.

Ion Lupu, antreprenor, 27 ani:Aşteptările au fost mari, de aceea acum nu pot să afirm cu toată

certitudinea că „Ungheni – Capitala Tineretului” a fost un proiect re-alizat pe nota zece. Am fost nerăbdător să văd deschis Radio „Tine re -ţe”, ceea ce nu s-a întîmplat. Nu am înţeles de ce majoritatea acţiunilorplanificate în cadrul proiectului au fost implementate doar de o singurăinstituţie şi toate grupurile de iniţiativă formate din tineri eraudirecţionate încolo. Sigur, fiind o premieră, e şi firesc să existe anumitelacune, anumite neconcordanţe. Mă bucur, totuşi, că anume Ungheniula avut parte de un asemenea proiect. Datorită acestuia, încă o dată amdemonstrat că Ungheniul este un deschizător de drumuri. Proiectul„Ungheni – Capitala tineretului” a fost benefic şi pentru promovareaoraşului nostru, dar şi a raionului în toată republica, iar atenţia unortineri foarte talentaţi, originari din Ungheni, s-a focusat spre oraşul lorde baştină.

Marina Ciobanu, elevă la Liceul „Vasile Alecsandri”: Chiar îmi pare rău că a trecut atît de repede timpul și Capitala ti ne -

retului va fi deja la Cahul. Mi-aş dori ca în următorii ani să recu cerimacest titlu, fiindcă orașul Ungheni îl merită pe deplin. Nu ar fi rău săparticipe la ulterioarele proiecte de tineret și liceele din oraș.

Vadim Guțanu, elev la Liceul „Mihai Eminescu”:Am auzit despre acest proiect, este bine că a fost. Pe mine personal

nu prea m-a interesat, dar mă bucur pentru tinerii care sînt mai actividecît mine și s-au implicat în activitățile Capitalei tineretului.

Responsabil de ediţie:

Galina Petcu

Tinerii au cuvîntul

Angela Ciocîrlan, managerul proiectului, directorul CRRT Ungheni:

Spun acest cuvînt - „închidere” – cu re -fe rire la Proiectul „Ungheni – Capitala Ti -ne retului 2011”, dar sînt sigură că acti vi tă- ţile cu tinerii şi pentru tineri vor conti nua.

Sînt mîndră că m-am născut aici. Sîntmîndră că pot activa aici. Am reuşit multesă realizăm în anul care a trecut, amgăzduit multe activităţi atît locale, cît şinaţionale. Este o adevărată onoare pentrunoi. Le mulţumesc tuturor pentru încrede -rea pe care au avut-o în noi. Să ne încu ra -jăm unii pe alţii, ca să putem să dezvoltămservicii de calitate pentru tineret, astfelîncît să ne bucurăm de o societate cît maifrumoasă şi mai sănătoasă.

Ion Cebanu, ministrul Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova:

Iată că a trecut un an de zile de cînd amlansat acest proiect interesant la Ungheni,un proiect care a adus rezultate frumoaseatît pentru localitate, cît şi pentru repub li -că, un proiect care şi-a propus să meargăcu o parte din acţiunile pentru tineret şi înregiunile republicii.

Pot spune fără nici o reţinere că proiec-tul a început într-o regiune frumoasă, cuoameni gospodari, o regiune cu adevăratfruntaşă. Oraşul Ungheni este în acest sensun etalon. Fiind pentru un an de zile Capi -tala Tineretului, a realizat o serie de acţi unimenite să îmbunătăţească politicile pentrutineret – un lucru frumos, un lucru util.Pentru asta vă felicităm şi vă mulţumim.

Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni:

Am reuşit să cîştigăm acest titlu -„Ungheni – Capitala Tineretului 2011” -pentru că ne-am unit eforturile şi am creatparteneriate adevărate. Am aplicat, am fostapreciaţi şi selectaţi pentru a realiza aici,la Ungheni, activităţile pe care ni le-ampropus în cadrul proiectului respectiv. Afost unul de succes. Tineretul nostru tre-buie susţinut, trebuie pus în valoare, cu eltrebuie să discutăm, să soluţionăm îm pre -ună problemele cu care ne confruntăm.

Odată cu finalizarea proiectului nu sevor încheia şi activităţile noastre, dedicate

tinerilor. Chiar recent, a fost elaborată oplatfornă a tinerilor - un document care nueste altceva decît un plan strategic pentrutineri. Acesta a fost pus în discuţie de cătreConsiliul orăşenesc Ungheni şi, în con se -cin ţă, au fost planificate în buget surse fi-nanciare pentru realizarea activităţilor pre -văzute. Acum putem spune că avem unplan de acţiuni, putem spune exact cum şiîn ce direcţie trebuie să ne mişcăm, pentrua soluţiona problemele tineretului nostru.

Alexandru Ciuvaga,vicepreşedintele raionului,şeful Direcţiei RaionaleÎnvăţămînt, Tineret şi Sport Ungheni:

Acest proiect a demonstrat încă o datăcă, acolo unde mai mulţi oameni îşi unesceforturile, putem miza, la sigur, pe succes.Acolo unde îşi unesc eforturile tinerii, suc-cesul este şi mai mare. Timp de un an aucolaborat tinerii şi adulţii, accentul nu s-apus pe mentoratul celor adulţi, ci pe unparteneriat. Astfel, tinerii au învăţat săpreia experienţa celor maturi, au învăţat sădescopere proiectul, au învăţat să-şi trans-forme visele în realitate. Cu certitudine,proiectul a fost sortit de la început să aibăsucces. Nu ne rămîne decît să ne bucurămde ceea ce am realizat şi să continuămceea ce am început cu succes.

Tatiana Lazăr, specialist probleme tineret încadrul Direcţiei RaionaleÎnvăţămînt, Tineret

şi Sport Ungheni:Anul 2011 a fost un an de iniţiativă, cu

decizii importante, un an în care s-au des -chis multe perspective, noi dorinţe şi pla-nuri pentru viitor prin activităţile şi eve ni-mentele desfăşurate pentru tineri şi îm pre -ună cu tinerii. O echipă de succes a imple-mentat proiectul „Ungheni – Capitala Ti -nretului”. Ne bucură mult faptul că primacapitală a tineretului a fost aici, la noiacasă, la Ungheni. Am avut ambiţia de ane implica şi ne-a reuşit, susţinuţi fiind desocietatea civilă, de consiliile locale aletinerilor, de instuţiile de învăţămînt, au to -rităţile publice centrale şi locale. Obiecti -vul general, în mare parte, l-am realizat.Iar activităţile desfăşurate au permis tine -ri lor să-şi realizeze potenţialul, să contri -buie în mod activ la dezvoltarea societăţii.Cu bani puţini, dar cu multă muncă, aufost realizate lucruri furmoase.

Nu ne vom opri aici. Deşi proiectul„Ungheni – Capitala Tineretului 2011” aluat sfîrşit, vom continua cu alte proiecte.În anul 2012 ne vom axa pe susţinerea şipromovarea tinerilor talentaţi. Am ales, înacest sens, cîteva domenii importante: po -e zie şi proză, dans, muzică de estradă şiclasică, arte. Vor fi atraşi tineri cu vîrstacuprinsă între 14 şi 30 de ani din tot rai -onul.

Gala laureaţilor va fi organizată lasfîrşitul lunii octombrie, cu ocazia celor20 de ani de la trecerea în nefiinţă aminunaţilor interpreţi Doina şi Ion Aldea-Teodorovici. Ne propunem să descoperimnoi talente, căci ele, cu siguranţă, sînt. Nepropunem să-i promovăm pe cei mai ta -lentaţi tineri, căci ei, cu siguranţă, merită.

Spicuiri din discursuile de la festivitatea de închiderea Proiectului „Ungheni – Captala Tineretului 2011”

Page 6: Expresul NR 210

6Expresul

Marile realizări sînt atinse nu prin putere, ci prin perseverenţă. Samuel Johnson Fragmentarium

Vineri, 3 februarie

A pregătit zeci de campioni.Discipolii săi au obţinut medaliipeste medalii. Printre cei cares-au antrenat la el cîndva a fost şiactualul vicepreşedinte al Parla-mentului, Vlad Plahotniuc. Cinesă fie? Nimeni altul decît GrigoreBraşoveanu, antrenor emerit alRepublicii Moldova, directorulŞcolii sportive din Nisporeni.

Sportul i-a plăcut de mic. Hal-terele însă le-a îndrăgit mult maitîrziu, pe vremea cînd era studentla Universittea din Tiraspol. Deatunci nu s-a mai despărţit de ele.E o probă sportivă foarte grea, şila propriu, şi la figurat. Dar ni ci -odată nu s-a gîndit să renunţe laea. Dacă ar fi să înceapă din nou,tot halterele le-ar alege. Îi placesă se afle în mijlocul învăţăceilorsăi, îi place să le cultive dragosteapentru acest sport aşa cum şi lui,cu ani în urmă, i-a cultivat-o an -trenorii săi.

De un singur lucru îi pare rău:că nu a început să practice hal-terele cu mult mai devreme, pînăla vîrsta de 20 de ani. Îi pare răucă anii trec repede, că nu mai estetînăr ca să înceapă de la capăt.Succesele discipolilor săi însă îlfac fericit, îi dau puteri să con-tinuie, să meargă mai departe.

Are cu ce se mîndri. Printrecei pe care i-a îndrumat şi cu careşi-a împărtăşit secretele halterelorse numără şi Igor Bour, dublucampion european, desemnat celmai bun sportiv al anului 2007 în

Republica Moldova. Mii de elevi au trecut prin sala

de haltere a Şcolii sportive dinNisporeni. E un mare noroc pen-tru ei să aibă în preajmă un an tre -nor de talia lui Grigore Braşo -veanu. Cu multă muncă şi puţinnoroc, mulţi dintre ei au reuşit săajungă departe. Cu siguranţă, vorajunge şi alţii, căci Grigore Bra -şoveanu continuă să persevereze.Are dorinţă, are ambiţie, ceea ceîi ajută să obţină rezultate fru-moase.

Consideraţi că sînteţi un omrealizat?

Aproape, încă mai am de mun -cit pentru a mă realiza pe deplin.

Care sînt principiile dumnea -voastră de viaţă?

Orice scop pe care mi l-ampropus trebuie realizat neapărat.E nevoie doar de voinţă. Trebuiesă fii un om sincer, să ştii să fiiom al cuvîntului.

Principalele momente dinvia ţă care v-au făcut să fiţi ceeace sînteţi?

Dragostea pentru sport mi-acultivat-o vecinul meu, GrigoreAdam, care este şi fondatorul lup -telor libere şi al sportului la halte -re aici, la Nisporeni.

Cu ce se mîndreşte GrigoreBraşoveanu?

Cu familia mea, cu copiii mei,mă mîndresc cu discipolii mei, cuperformanţele obţinute de ei.

Ce calităţi ar trebui să aibă

un om ca să fie prietenul dum -nea voastră?

În primul rînd, ar trebui să fiecurat la suflet, să fie un om sincer,un om care ştie să-şi ţină cuvîntuldat şi săritor la nevoie. Prietenuladevărat nu pune preţ pe situaţia fi -nanciară, dar pe starea sufletească.

Ocupaţia dumneavoastră pre -ferată?

Munca, îmi place mult să măaflu în mijlocul elevilor mei, să-iantrenez şi să le cultiv dragosteapentru sport.

Visul dumneavoastră de feri-cire?

Măcar unul dintre discipoliimei să ajungă campion olimpic.

Starea de spirit actuală.Sînt optimist, a început un an

nou, un an bun, cu planuri maripe viitor.

Cine au fost cei care v-au mar -cat caracterul şi viitorul?

În primul rînd, părinţii mei şi,în mod special, tata care a fost unom adevărat, un om cu literămare. Mi-au marcat caracterul şiantrenorii mei. Datorită lor amajuns ceea ce sînt.

Deviza dumneavoastră?Lucrul început trebuie să-l

duci pînă la capăt.Natalia Chiosa

Făuritor de campioni, de oameni cu adevărat puternici

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Viaţa e o vioară. Depinde denoi ce cîntece cîntă strunele ei -vesele ori triste. O strună sînt şieu...O strună ce odată, demult,a fost atinsă, dar care şi astăzimai vibrează. Încerc să oprescaceastă vibraţie, dar nu reuşesc.E prea amară şi tristă me lo diaamintirilor. Aştept acel mu zi -cant perfect, care va încer ca sădea naştere altei melodii, plinede viaţă şi bucurie.

Vreau să vă povestesc o is -torioară ce-mi vine în minte oride cîte ori sînt tristă sau dis pe -rată.

“Se povesteşte că, în vre-muri demult apuse, un om a fă -cut o călătorie într-o ţară în de-părtată, aflată peste mări şi ţări.Într-o dimineaţă, a zărit în de -părtare turnurile unei cetăţi. Pî -nă să ajungă, se făcuse deja prîn -zul şi, cum în partea dreaptă adrumului se afla un cimitir îngri -jit, cu pomi umbroşi, omul s-ahotărît să facă un scurt popas.Păşind spre o bancă ce se afla înapropiere, a citit ceea ce erascris pe cruci: “A trăit şase ani,trei luni şi patru zile”; “A trăit

unsprezece ani, două luni şi cincizile”; “A trăit trei ani, patru lunişi patru zile”; “A trăit nouă ani,opti luni şi două zile”.

S-a întristat amarnic crezîndcă nimerise într-un cimitir pen-tru copii.

Unul dintre locuitorii cetăţii,văzîndu-l aşa mîhnit, l-a între-bat:

- De ce eşti aşa de trist, ai pecineva din familie îngropataici? Mama, tatăl poate?

- Cum s-ar putea una ca as -ta? Văd că aici sînt îngropaţi nu -mai copii!

- Nu, dragul meu, te înşeli.Noi, cînd ne naştem, primimfiecare cîte un carneţel. La în-ceput, ţin socoteala pentru noipărinţii, apoi scriem singuri:atunci cînd ne-am bucurat şipentru cît timp. Iar cînd unuldintre noi se duce, familia adu -nă timpul ce l-a petrecut bucu -rîndu-se. Asta este ceea ce vezitu scris aici.

- Timpul pe care l-aţi petre-cut bucurîndu-vă?

- Da, pentru noi doar astacontează!

Dacă ar fi fost să aveţi unasemenea carneţel, cîţi ani, cîteluni şi cîte zile aţi fi adunat în elpînă acum? Sau cîtă bucurie aţidăruit pînă acum? Cîti dintrenoi ar rămîne fără inscripţie pemormînt?

Trăim plini de ură, fără aierta, uitînd că la mijlocul vieţiise întîmplă ca moartea să vinăşi să ia omului măsura. Vizitaaceasta e uitată şi viaţa con ti -nuă. Costumul însă e cusut peneobservate. Or, toţii vom muripînă la urmă. Tragic este să nureuşim să trăim cu adevărat.

Cineva, la care ţin mult, mi-aspus odată că viaţa e scurtă săne-o irosim pe nimicuri. Nu arfi mai bine să ne spunem cu-vinte frumoase şi să ne iubim,bucurîndu-ne de fiecare clipă?

Ce ziceţi, s-o începem chiarazi cu un IARTĂ-MĂ...

Carneţelul bucurieiDe la A pînă la Z cu Ala Mutilică

MASAJgeneral anticelulitic medicinal

zone reflexogene relaxantcu miere la copii.

Tel. 068647555 (Timofei). Masaj la domiciliu

Codare contra consumului de alcoolPsihoterapiePsihoanaliză

Doctor Galina AparuServicii licenţiate

or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208Programare la tel.: 079521319

Duminica trecută, la Şen dreni,raionul Nisporeni, împătimiţii dedame au duelat între ei. „Vino-vatul” a fost directorul gimnazi -ului local, Alexandru Andro nachi.Cu ocazia jubileului de 50 de anide la înfiinţarea instituţiei, dînsula şi iniţiat această competiţie.

Au venit 16 sportivi dintrecei mai puternici din Nisporenişi Vărzăreşti. Deşi la turneu auparticipat şi cîţiva tineri, totuşimajoritatea covîrşitoare au fostadulţii, cărora încă nu le-a trecutpofta de... „dame”.

De la bun început, deveniseclar că lupta va fi dură. Turneula început la ora 10.00 şi a duratpînă la ora 17.00. A fost obosi-tor, dar plăcut. Cîte 15 partide aavut de disputat fiecare jucător.

Azartul a fost atît de mare, încîtsportivii s-au dezis şi de prînz,pentru ca la finele competiţiei săse întrunească toţi la o cină co -pi oasă, unde au şi fost făcute to-talurile muncii de o zi.

Directorul gimnaziului Şen -dreni, Alexandru Andronachi, amulţumit tuturor participanţilor,iar celor mai buni le-a înmînatdiplome de onoare şi premii bă -neşti. Pe locul I, cu 12,5 puncteacumulate din 15 posibile, s-aclasat candidatul în maeştri aisportului, Alexei Tîmbur dinVărzăreşti. Cu doar un punctmai puţin a acumulat nispore-neanul Ion Guţu, căruia i-a reve -nit locul II. Mai complicată afost situaţia cu stabilirea loculuiIII, la care au candidat trei per-

soane cu acelaşi punctaj - 11. Aicişi-a spus cuvîntul coeficientul.Astfel, locul III i-a revenit luiConstantin Damir, urmat de IonGuidea şi Grigore Drăgan, toţidin Nisporeni. Un joc bine chib -zuit, cu mişcări reuşite şi com -bi naţii frumoase au demonstratşi Grigore Adam, Vasile Andro -nachi, Alexandru Andronachi,Ion Gorceag şi Victor Popov.

Următorul turneu va fi orga-nizat pe 18 martie, acesta fiindsponsorizat de Alexei Tîmbur,care îşi va sărbători atunci şiziua de naştere. Dînsul speră săfie din nou primul. Dar să nuanticipăm evenimentele, căcirămîne încă de văzut...

Grigore Drăgan,mare împătimit de dame

Vărzăreştenii şi nisporenenii în luptă pentruîntîietatea la jocul de dame

La Edineţ, unde a avut locprimul turneu internaţional lafotbal-tenis feminin din seriaRegions Cup, fetele din raionulUngheni – trei echipe din celezece participante - au avut oprestaţie destul bună.

Echipa Şcolii raionale spor ti -ve (director Sergiu Noni), antre -nată de Sebastian Andriuţă, s-aclasat pe locul II. Antuanela Cio -banu, Cătălina Siriţanu, şi AlinaMiron au ajuns în finală, cedîndvictoria mult mai experimentateiechipe „Goleador” Chişinău, în -vingătoarea turneului respectiv.De notat că în semifinală, înurma tragerii la sorţi, s-au întîlnitdouă echipe foarte bune din rai -o nul Ungheni – „Victoria” Mă -că reşti şi cea a Şcolii Sportive. Maibune au fost, de data aceasta,unghenencele, iar fetele de laMă căreşti au trebuit să se mulţu -mească doar cu locul IV.

O altă echipă antrenată deSebastian Andriuţă, „FANU”Zagarancea, s-a clasat pe loculVIII. Ţi nînd cont de faptul că

fetele sînt foarte tinere (ValeriaScutelnic, una dintre membreleechipei, are doar 12 ani), rezul-tatul e satisfă că tor.

Vor urma şi alte competiţii, ast -

fel că despre succesele obţi nutede ungheneni la fotbal-tenis seva mai auzi cu siguranţă.

Iuri Luciţchi

Fotbal-tenis: un nou succes al unghenencelor

CitaţieJudecătoria Ungheni solicită prezenţa cetăţeanului Bulmaga Vasile,domiciliat în satul Sineşti, raionul Ungheni, în calitate de pîrît încauza civilă la cererea Chirica Adela către Bulmaga Vasile privinddecăderea din drepturi părinteşti, pentru data de 28 februarie2012, orele 10.00, la şedinţa judiciară (or. Ungheni, str. Naţională21, bir.2)

Judecător, Tudor Gologan

Page 7: Expresul NR 210

Luni, 6 februarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 17.00, 21.00,22.00 Ştiri 6.15, 17.15 “DORA”7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Pro-gramul emisiunilor 9.15 Închidereastaţiei REVIZIE TEHNICĂ 18.00Săptămîna sportivă 18.30 “BLACKBEAUTY” 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 19.55 Moldova îndirect 21.25 “A DOUA ŞANSĂ”22.20 Focus. Magazin TV 23.05“JURNALUL LUI BRIDJETJONES”.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00,22.30 Ştirile Pro Tv 10.15, 13.45,16.00 Teleshopping 10.15 „VEDE-TELE MELE” 12.00, 16.15 „TÎNĂRŞI NELINIŞTIT” 14.00 Zîmbeteîntr-o pastilă 14.30 „COPILUL LUITĂTICU” 17.45 Happy Hour 21.00În Profunzime 23.00 „PARIU CUVIAŢA”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00 "Доброе утро" 7.00 "PrimaOră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00"Primele Ştiri" 9.15 "Контрольнаязакупка" 9.45 "Жить здорово!"10.45 Teleshoping 11.00 Право назащиту 12.10, 15.10, 18.10 Ново-сти 12.30 "Модный приговор"13.25 "Понять. Простить" 14.00Другие новости 14.30 "Хочу знать"15.30 "Обручальное кольцо" 17.05"Свобода и справедливость" 18.25Выборы - 2012 18.55 "Давай поже-нимся!" 19.55 „Пусть говорят”21.40 "Время" 22.15 "Жуков" 23.15"Закрытые за рубежом".

Marţi, 7 februarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 13.35 Docu-mentar 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!9.10, 17.15 “DORA” 10.00, 21.25 “ADOUA ŞANSĂ” 10.30 Accente eco-nomice 11.00, 19.55 Moldova în di-rect 12.00 Bună seara! 13.10, 18.30“BLACK BEAUTY” 14.05 “JUR-NALUL LUI BRIDJET JONES”15.55 Ring Star 18.00 Unda Bugeac-ului 19.00 Mesager 19.40 Povesteade seară 22.10 Cultura azi 23.05“DIVORŢ ÎN STIL ITALIAN”.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00,22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45,16.00 Teleshopping 10.15 „PARIUCU VIAŢA” 12.00, 16.15 „TÎNĂRŞI NELINIŞTIT” 14.00 Zîmbeteîntr-o pastilă 14.30 „LOIS ŞICLARK” 17.45 Happy Hour 20.30„UMBRA ŞI ÎNTUNERICUL”23.00 AutoExpert 23.30 „CSIMIAMI”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛПрофилактические работы до18.00 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 18.10Новости 18.25 Выборы – 201218.55 "Давай поженимся!" 19.55„Пусть говорят” 21.40 "Время"22.15 "Жуков" 23.15 "Холод. В по-исках бессмертия". 9

Miercuri, 8 februarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,

21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Unda Bugeac-ului 6.44, 12.45 respiro 7.10, 8.15Bună dimineaţa! 9.10, 17.15“DORA” 10.00, 21.25 “A DOUAŞANSĂ” 10.30 Ghidul sănătăţii tale11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00Baştina 13.10, 18.30 “BLACKBEAUTY” 13.40 Documentar14.10 “DIVORŢ ÎN STIL ITAL-IAN” 15.55 Abraziv 16.30 Istorie şiVictorie 18.00 Russkii mir 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară22.20 Stop discriminarea 22.35Portrete în timp 23.05”CĂSĂTORIE ÎN STIL ITALIAN”.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00,22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45,16.00 Teleshopping 10.15 „LOIS ŞICLARK” 12.00, 16.15 “TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 14.00 Zîmbete într-o pastilă 14.30 „TRECUT ÎN-TUNECAT” 17.45 Happy Hour20.30 “ÎN NUMELE REGELUI 2”23.00 “DEXTER”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00 "Доброе утро" 7.00 "PrimaOră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00"Primele Ştiri" 9.15 "Контрольнаязакупка" 9.45 "Жить здорово!"10.45 Teleshoping 11.00 Право назащиту 12.10, 15.10, 18.10 Ново-сти 12.30 "Модный приговор"13.25 "Понять. Простить" 14.00Другие новости 14.30 "Хочу знать"15.30 "Обручальное кольцо" 17.05"Свобода и справедливость" 18.55"Давай поженимся!" 19.55 „Пустьговорят” 21.40 "Время" 22.15"Жуков 23.15 Среда обитания.

Joi, 9 februarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Russkii mir6.45 Respiro 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 17.15 “DORA”10.00, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ”10.30 Natura în obiectiv 11.00,19.55 Moldova în direct 12.00 Oseară în familie 13.10, 18.30“BLACK BEAUTY” 13.35 UndaBugeacului 14.05 Documentar14.30 “CĂSĂTORIE ÎN STILITALIAN” 16.15 Erudit cafe 18.00Vector european 19.00 Mesager19.40 Povestea de seară 20.50 Super-loto 5 din 35 22.20 Reporterul degardă 22.45 Un sfert de vorbă cuIlona Spătaru 23.05 “MIC DEJUNLA TIFFANY”.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00,22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45,16.00 Teleshopping 10.15 „TRE-CUT ÎNTUNECAT” 12.00, 16.15„TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 14.00Zîmbete într-o pastilă 14.30„OMUL - ORCHESTRĂ” 17.45Happy Hour 20.45 „CABINATELEFONICĂ” 23.00 „DEXTER”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00 "Доброе утро" 7.00 "PrimaOră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00"Primele Ştiri" 9.15 "Контрольнаязакупка" 9.45 "Жить здорово!"10.45 Teleshoping 11.00 Право назащиту 12.10, 15.10, 18.10 Ново-сти 12.30 "Модный приговор"13.25 "Понять. Простить" 14.00Другие новости 14.30 "Хочу знать"

15.30 "Обручальное кольцо" 17.05"Свобода и справедливость" 18.55"Давай поженимся!" 19.55 „Пустьговорят” 21.40 "Время" 22.15"Жуков" 23.15 "Человек и закон".

Vineri, 10 februarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15 CuvinteleCredinţei 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 17.15 “DORA”10.00, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ”10.30 Vector european 11.00Moldova în direct 12.00 La noi în sat12.40 Un sfert de vorbă cu IlonaSpătaru 13.10, 18.30 “BLACKBEAUTY” 13.35 Russkii mir 14.05Portrete în timp 14.35 “MICDEJUN LA TIFFANY” 16.25 Doc-umentar 18.00 Accente economice19.00 Mesager 19.40 Povestea deseară 19.55 Bună seara! 22.10 Fiitînăr! 23.00 “FRATE ŞI RORĂ”

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00Teleshopping 10.15 „OMUL-Orchestră” 12.00, 16.15 „TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 14.00 Zîmbete într-o pastilă 14.30 „DOMNULUI PRO-FESOR, CU DRAGOSTE II” 17.45Happy Hour 20.30 “TREI ZILE DECOŞMAR” 23.15 „OFIŢER ŞIGENTLEMAN”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00 "Доброе утро" 7.00 "PrimaOră" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00"Primele Ştiri" 9.15 "Контрольнаязакупка" 9.45 "Жить здорово!"10.45 Teleshoping 11.00 Право назащиту 12.10, 15.10, 18.10 Ново-сти 12.30 "Модный приговор"13.25 "Понять. Простить" 14.00Другие новости 14.30 "Хочу знать"15.25 "Обручальное кольцо" 16.55Жди меня 18.55 "Поле чудес"19.55 „Пусть говорят” 21.40 Время22.15 Две звезды 23.45 Прожек-торперисхилтон.

Sîmbătă, 11 februarieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10,8.10, 9.10, 13.45, 16.00, 23.15 Doc-umentar 7.10 Vedete la bis 8.35Portrete în timp 10.00 Magazinulcopiilor 10.30 Ştiinţă şi inovare11.00 Casa mea 11.30 Dor 12.05“Ochiul magic”. Spectacol 14.40Campionatul RM la fotbal în sală16.30 La mulţi ani! 17.15 Un sfert devorbă cu Ilona Spătaru 17.40 Re-porterul de gardă 18.00 Erudit cafe19.00 Mesager 19.35 Povestea deseară 19.50 O seară în familie 21.25,22.15 “O ROMANŢĂ NOUĂ”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile ProTV 10.00 Teleshopping 10.15 Ce seîntîmplă, doctore? 11.00 AutoEx-pert 11.30 În Profunzime 13.05 „OPRIETENIE DE POMINĂ” 15.000„NU MIROASE-A BINE” 17.00„ALASKA” 20.30 „SPECIALIS-TUL” 22.45 „O NOAPTE DETEROARE”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости6.10 "Владимир Зельдин. Влюблён-

ный Дон Кихот" 7.00 "МЕТЕЛЬ"8.15 Играй, гармонь любимая 9.00Умницы и умники 9.45 Слово па-стыря 10.15 Teleshoping 10.30Смак 11.05 "Алексей Мишин.Между звездами" 12.15 Среда оби-тания 13.05 "МИМИНО" 14.45"ОСЕННИЕ ЦВЕТЫ" 18.20 "Вчёрной-чёрной комнате..." 19.15"Мульт личности" 19.45 "Da sauNu" 21.00 „Primele Ştiri” 21.20Время 21.50 Кубок профессиона-лов.

Duminică, 12 februarieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15,9.10, 13.00 Documentar 7.15 Cu-vintele Credinţei 8.00, 14.45 Respiro8.15 “Fata babei şi fata moşneagului”10.00 Ring Star 11.00 Istorie şi Vic-torie 11.30 La datorie 12.00 Mol do -venii de pretutindeni 12.30 Naturaîn obiectiv 13.45 Legendele muzicii14.00 Baştina 15.00 “O ROMANŢĂNOUĂ” 16.30 La mulţi ani! 17.15Cultura azi 18.00 Evantai folcloric18.40 Cinemateca universală 19.00

Mesager 19.35 Povestea de seară19.50 Vedete la bis 21.25 Săptămînasportivă 22.15 “RENUNŢĂM LADRAGOSTE”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile ProTv 10.00, 13.15, 16.30 Teleshoping10.15 „ANNA KARENINA” 13.30Serviţi, vă rog! 17.00 „PERMIS DECĂSĂTORIE” 20.30 „PE JU MĂ -TATE MORT” 22.30 „ÎNTÎIULNĂSCUT”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости6.10 Гении и злодеи 6.35 "ОСЕН-НИЙ МАРАФОН" 8.05 Смак 8.35Армейский магазин 9.20 Здоровье10.15 Teleshoping 10.30 Непутё-вые заметки 10.45 Пока все дома11.30 Фазенда 12.20 VIP Confi-dente 13.20 "ПИРАТЫ XX ВЕКА"14.55 "ОХОТНИКИ ЗА БРИЛ-ЛИАНТАМИ" 18.30 Replica 20.00"Vrei să fii Milionar?" 21.00 Sintezasăptămînii 21.40 Воскресное „Вре -мя” 22.45 "Гражданин Гордон" 23.50"Yesterday live".

7Expresul

Citatul săptămîniiUn copil poate oricînd să înveţe un adult trei lucruri: cum să fie mulţumit fără motiv; cum să nu stea locului nicioadată şi cum să ceară cu instistenţă ceea ce îşi doreşte. Paulo Coelho

Programe TVPublicitate

Vineri, 3 februarie

Luni 17.15 „Sare şi piper” (Jurnal TV)21.00 „7 секунд”. Film (СТС)21.00 „Мармадюк”. Film (ТНТ)

Marţi19.45 „Leacuri pentru neamuri”(Jurnal TV)21.00 „кенгуру Джекпот”. Film(ТНТ)21.00 „Максимальный риск”.Film (СТС)

Miercuri21.00 „Месть пушистых”. Film(ТНТ)21.00 „Быстрый и мёртвый”.Film (СТС)21.30 „Fabrika” (Publika)

Joi21.00 „Агент по кличке Спот”.

Film (ТНТ)21.00 „Нинжя из БеверлиХиллз”. Film (СТС)

Vineri16.35 „Scrisorile lui Buraga”. Di-vertisment (Jurnal TV)20.00 „Разборки в стиле кунг-фу”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)

Sîmbătă18.00 „Viaţa merge mai de-parte”. Emisiune (Jurnal TV)21.00 „Такси”. Film (СТС)21.00 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1).

Duminică21.00 „Невидимка”. Film (СТС)21.15 „Ora de ras” (Jurnal TV).23.05 „Мой дом – моя кре-пость”. Film (НТВ)

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Agenția de organizare a evenimentelor speciale ”SUPER EVENT” vă propune:- Felinare zburătoare;- Baloane cu heliu;- Decor: ghirlande din baloane, flori, drapaj, lumînări, draperii luminiscente;- Efecte speciale: confeti, fum rece, glob cu lumini;- Foto, video;- Grup de dansatori.

Telefoane de contact: 069590838; 2-88-42; 2-34-02 (Aliona Leșanu)Adresa e-mail: [email protected]

Se vinde ½ de casă în centrulorașului Ungheni (lîngă piața

centrală). 4 ari, garaj, comodități: apă în casă, gaz, telefon, sistem

de încălzire pe gaz. Preț: 35000 euro.Telefon: 069648114.

Concurs deschis de alegere

.

-

-

-

Se vinde clădire comercială cu 2 etaje în satul Măcăreşti, cu suprafaţa 750 mp. Drum asfal-tat, electricitate 380 V, 10 ari teren, clădirea nu are fisuri. Este amplasată între două satemari: Măcăreşti şi Costuleni, perfect pentru producere, sală de festivităţi, bar-saună (existăbazin), magazin materiale de construcţie. Preţ: 39500 euro – negociabil.Telefon de contact: 079579191; 078682004.

Se vinde casă de locuit în Măcăreşti, suprafaţa de 12x9 m, bucătărie nouă, baie, WC, apăcaldă, salon 24 mp, 3 dormitoare 12-14 mp, bucătărie de vară 28 mp, beci, gard nou, 110m de asfalt, apeduct individual (rezervor 5 tone), 30 ari dintre care 15 ari vie, copaci fruc-tiferi, căpşună, zmeură, coacăză. Casa se vinde cu mobilă. Preţ: 21000 euro. Negociem.Telefon de contact: 0(236)45230, 078682004.

Page 8: Expresul NR 210

UtilUn sfat pe săptămînăFlorile se păstrează mai mult timp în vază, dacă în apă se adaugă un cărbune de lemn.

8ExpresulVineri, 3 februarie

BerbecSe prevede un început de săptămînă destul de relaxat din punct

de vedere professional. Spre week-end lucrurile se vor precipita.În cuplu e posibil să apară discuţii legate de planul financiar.

TaurLa serviciu vă veţi simţi copleşiti de numeroasele sarcini ce vă

sînt atribuite, dar le veţi finaliza pe toate cu brio. Conflictele cupartenerul de viaţă se răresc şi armonia în cuplu se restabileşte.

GemeniAveţi mult de lucru. Deşi toată lumea se distrează, pe voi nu

prea pare să vă intereseze acest aspect, căci mai aveţi de acoperitunele datorii. Important este că partenerul de viaţă vă este alături.

RacVă daţi, în sfîrşit, silinţa să vă faceţi datoria aşa cum trebuie, cu

simţ de răspundere. Rezultatele nu se vor lăsa aşteptate. La sfîrşitulsăptămînii veţisimţi o ameliorare a situaţiei financiare.

LeuProbleme în domeniul financiar, care a avut de suferit în urma

petrecerilor repetate în care aţi cam cheltuit fără limite. Partenerulaşteaptă mai multă atenţie şi mai mult interes.

FecioaraVă veţi lăsa conduşi de primul impuls. Acest lucru se datoreaza

faptului că fie vă îndrăgostiţi pînă peste urechi, fie că vă pregătiţipentru un eveniment important. Financiar staţi foarte bine.

BalanţaSe pare că nici o replică spirituală nu vă mai poate salva de criti -

ca şefilor care se declară nemulţumiţi de prestaţia voastră la loculde muncă. În familie – armonie. Şi cu finanţele staţi bine.

ScorpionAveţi nevoie mai mult ca oricînd de recunoaşterea şi aprecierea

celor din jur, deoarece acum sînteţi predispuşi la depresii. Persoanaiubită vă este alături oricît de dificili şi irascibili aţi fi.

SăgetatorO săptămînă plină de evenimente pozitive. Partenerul de viaţă

vă pregăteşte o surpriză. O atenţie deosebită ar trebui să o acordaţifamiliei, de care v-aţi cam îndepărtat în ultima perioadă.

CapricornTot ce v-aţi propus reuşiţi. Săptămîna ce urmează va fi o încu-

nunare a efortului depus. Din punct de vedere financiar, este operioadă bună. Discutaţi cu o persoană de încredere înainte de aacţiona.

VărsătorO săptămînă mai bună decît cea precedentă. Nu veţi întîmpina

dificultăţi deosebite în rezolvarea problemelor financiare. Acesteanici nu sînt atît de mari pe cît par.

PeştiUn început de săptămînă promiţător, cu noi provocări. Toate

planurile şi proiectele vor fi finalizate în timp util. În familie sîntaşteptate evenimente importante care vă vor aduce multă bucurie.

Horoscop | 6 – 12 februarieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Luni Cuv. Xenia; Sf. Irh. Ghe -rasim.

Marţi Sf. Irh. Grigorie Teo-logul; Sf. Irh. Moise.

Miercuri Sf. Cuvioşi Xeno-font, Maria, Arcadie, Ioan.

Joi Aducerea moaştelor Sf.Irh. Ioan Gură de Aur.

Vineri Sf. Cuvioşi EfremSirul, Isaac Sirul, Teodosie.

Sîmbătă Sf. Mc. Ignatie Teo-forul; Cuv. Lavrentie; Sf. Ier-arhi Gherasim, Pitirim, Iona;Sf. Mc. Roman.

Duminică Duminica FiuluiRisipitor. Soborul Sf. Trei Ie -rarhi: Vasile cel Mare, Grigo -rie Teologul şi Ioan Gură deAur.

Ieftin și la îndemînăMultiple feluri în care se poate de folosit ceaiul

Pe lîngă faptul că vă încălzeşte în zilele fri -guroase, ceaiul este bun şi pentru rezolva reamultor altor probleme.

- Puteţi curăţa covoarele presărînd pe elefrunze uscate de ceai verde, deja folosite. Lăsaţi-le să stea pe jos 10 minute, după care se dă cuaspiratorul.

- Lustruieşte podele de lemn şi mobila.

- Curăţaţi geamurile şi oglinzile cu ceai, astfelveţi scăpa imediat de amprente şi de murdărie.

- Curăţaţi vasul de toaletă folosind pliculeţeledeja folosite de ceai. Lăsaţi-le în vas pentrucîteva ore şi apoi trageţi apa.

- Scăpaţi de mirosul de peşte, curăţindmîinile cu un pliculeţ umed de ceai.

- Cu aceleaşi pliculeţe de ceai puteţi scăpa şi demirosul neplăcut din frigider. Puneţi-le şi lăsaţi-le pentru cîteva ore – aerul se va împrospăta.

- Ceaiul previne puricii, mai ales în cazul încare aveţi un animal de companie. E suficient săpresăraţi cîteva frunzuliţe în zona unde doarmeanimalul.

- Calmează arsura provocată de soare, dacăpuneţi cîteva pliculeţe umede şi răcite de ceai pezona afectată.

- Calmează ochii obosiţi şi iritaţi.

- Dacă vă tăiaţi în timp ce vă bărbieriţi sauvreţi să scăpaţi mai repede de un coş inflamat şidureros, folosiţi plicuri de ceai.

- Gingiile iritate, care sîngerează, pot fi cal-mate folosind ceai în loc de apă de gură. Alegeţimenta, la care să adaugă puţină sare.

- Părul va străluci, dacă îl veţi clăti cu ceai.

- Frăgezeşte carnea. Marinaţi-o cu nişte ceainegru şi vă veţi bucura de o cină plăcută şi uşorde consumat.

- Dacă veţi uda trandafirii şi cu puţin ceai, pelîngă apă, ei vor înflori mai mult. La fel se întîm -plă şi cu plantele de apartament.

- Ceaiul ţine la distanţă şi ţînţarii. Arzîndcîteva frunze de ceai, veţi obţine acelaşi efect caatunci cînd folosiţi un spray anti-ţînţari.

Calendar creștin-ortodox6 – 12 ianuarie

Ingrediente: 500 gr tocătură de porc

şi vită, 100 gr ceapă, 2 fe liide pîine albă, 100 gr caş ca -val, 200 gr ciuperci şam -pi nion, 100 gr roşii, mai o -neză, sare, piper negrumă cinat.

Mod de preparare: În tocătură se pune cea -

pa călită şi pîinea înmuiată

în apă. Se pun condimen -tele, se amestecă bine. Sefac pîrjoalele în mînă şi seprăjesc pe tigaie cu puţinulei încins. Apoi, pe pîr-joalele gata, se pun şam pi -nioanele prăjite, maio ne-za, rotiţe de roşii, caş ca -valul tăiat felii şi se dă înrolă pentru 10 minute la otemperatură de 170 grade.

Pîrjoală cu surpriză

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Astăzi plantele cu frun -ziș împart scena cu cele cuflori, dar tipurile cu frunzeasigură cadrul permanental multor colecții de plantede interior. Acestea sînt cres -cute pentru frunzele sautulpinile lor și mai puținpentru flori, atracția fiindcreată de frumusețea fiecă -rei frunze în parte. Plantelecu frunze rafinate și acce-soriile neobișnuite aduc încasă un pic din sălbăticiapădurilor.

Una dintre plantele cebu cură ochiul cu un verdestrălucitor al frunzișului es -te Radermachera, foarte răs-pîndită în ultima vreme. Încondițiile noastre se în tîl neș-te o singură specie – Rader -machera Sinica, originarădin China. Aceasta poatecrește chiar dacă nu are par -te de o îngrijire optimă de-alungul anilor, devenind oplantă impunătoare.

Este o floare căreia îipla ce un loc luminos, darferită de razele directe alesoarelui. Categoric nu supor -tă fumul de țigară!

Îngrijirea. Pe tot parcursul anului,

necesită să fie udată la timpși într-o cantitate destul demare cu apă la temperaturacamerei. Dacă este pulveri -zată cu regularitate, ne poa -te bucura cu frunzulițe noifoarte des. În perioada creș -terii, necesită hrănire de douăori pe lună cu îngrășămîntuniversal.

Solul trebuie schimbat odată la doi ani în ghiveci noucu un drenaj bun și sol dinseria ”Roza” cu o concen -tra ție înaltă de humus.

Trebuie să știm: pentruca planta să fie bogată înfrunze și crenguțe noi, ra-murile trebuie pișcate peri-odic. Căderea frunzelor

poa te avea loc vara, cîndeste foarte cald sau iarna -la temperaturi scăzute.

Dacă frunzele se îngăl -be nesc și cad, asta înseam -nă că plantei nu-i ajungelumină. Dacă observați ocreșere lentă a ei, cu puținefrunzulițe noi, atunci estebine să inițiați o cură dehrănire adăugătoare prinîngrășăminte.

În cazul în care capetelefrunzelor se usucă, este in-dicat să pulverizați plantamai des și să-i găsiți un loccu nu prea multă lumină.

În țara de origine Ra-dermachera poate atinge oînălțime de 18 metri, iar încondiții de cameră plantapoate să crească doar pînăla 60-80 cm în sus.

Verdele în casele dumneavoastrăLa începutul perioadei de avînt al plantelor de cameră, încă din anii 1950, scena a fostdominată de plante de interior cu frunziș. Iederele și ficușii au deschis calea și au fost urmate în curînd de alte plante.

Vînd teren pentru construcţii la Ungheni (Bereşti). Vînd garaj. Telefon: 068430349

Vînd casă în Ungheni-Vale, 6.7 ari pămînt (stare bună). Tel.: 069042757

Comercializăm HUMUS(îngrăşămînt)

de calitate superioară. Marca: AVUN 1000

1l – 100l 3 lei101l – 1000l 2,50 lei1001l – 10000l 2,10 leiPeste 10000l preţ negociabil.Ambalaj: saci sau vrac.Transport: peste 5000l - gratuit.Preţul nu include TVA.Telefon de contact: 0(236) 25111

Asigurarea medicală este obligatorie pentru fiecare!

În atenţia persoanelor neangajate în cîmpul muncii!Doar pînă la 31 martie 2012 beneficiaţi de reducere – 50% şi cu numai 1491 lei

puteţi procura poliţa de asigurare la oricare oficiu poştal din localitate.

Proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă beneficiază de 75% reducere şi cu numai 745 lei 50 bani

pot procura poliţa la AT Ungheni a CNAM (or. Ungheni, str. Romană 27A, bir. 12, telefon de contact: 22736).

Dacă nu veţi procura poliţa pînă la data de 31 martie 2012, riscaţi să achitaţi suma integrală

de 2982 lei plus penalităţi şi sancţiuni contravenţionale.

Folosiţi-vă ACUM de oportunitatea unică de preţ şi vă veţi bucura de beneficiile tratamentului medical gratuit.