SERIE NOU|, ANUL XI, NR. 114martie 2009

RREEVV II SSTTAA CCAADDRREELLOORR DD IIDDAACCTT IICCEEEditat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

APOSTOLUL

olicitat\ s\-mi` m p \ r t \ [ e s camintirile, fiindcea mai vechecolaboratoare `nvia]\ a revisteididactice [i lite-rare “Apostolul”, laa 75-a aniversare,[i ca membr\ aAsocia]iei ~nv\-

]\torilor din jude]ul Neam](din prima sa faz\), `min\v\lesc `n minte imagini [itr\iri de mai bine de [aptedecenii [i, odat\ cu acestea,un melancolic vers al lui IonPillat: “S-au scurs, pe r`ulvie]ii, to]i anii mei, bu[teni...”

Prima colaborare sedatore[te particip\rii, lasf`r[itul ciclului primar, la unconcurs de compunere [idesen, organizat `n jude]ulNeam], de revista“Apostolul”, `n ziua de 26 mai1935.

Acest concurs s-a reali-

zat la sugestia `nv\]\toruluiTeofan Macovei, dinS\vine[ti, cu sprijinul maimultor membri inimo[i aiAsocia]iei ~nv\]\torilor [i alcelor doi directori ai [colilornormale (Eufrosina S\vescu[i Ioan Dr\gan), membri aicomisiei de evaluare alucr\rilor.

Din cele trei subiectepentru compunere ilustrat\prin desen, propuse decomisie chiar cu o or\`naintea concursului, eu l-am ales pe primul: “De cepomenim `n fiecare an peEroii Neamului?” Citisemistorie din mai multe c\r]i,tr\ind-o ardent la lectur\,dar cel mai puternic m-aimpresionat “Istoriar\zboiului pentru `ntregireaRomâniei” de C. Kiri]escu(prima edi]ie). Mi-am maiamintit apoi [i de o fasci-nant\ cuv`ntare, ]inut\ deZiua Eroilor la Bicaz, deMihai Av\danei, fost

pre[edinte al Asocia]iei~nv\]\torilor din jude]ulNeam] [i devenit, ulterior,profesor universitar la Ia[i.

Dar [i `n familia mea,istoria se tr\ise [i se retr\iadin plin, c\ci erau mul]i ceicare fuseser\ `n linia I, `ncampaniile din 1877- 1878 [i`n cele din 1916- 1919,fiecare cu `nt`mpl\rile [iamintirile lui...

{COALA CA O CATEDRAL| DE CUVINTEDummnneezeeu aa ccrreeat mmai `̀nnt`̀i ccuv`̀nntul [[i

apoi ooammeennii ppeenntrru cca aaccee[tia s\ nnu ssee ssimmt\ ssinnggurri [[i ss\ rr\mm`̀nn\

mmeerreeu `̀nn lleegg\turr\ ccu EEL pprrinn rrugg\cciunnee.

coala ca institu]ie, dar nu numai ea, se bazeaz\ pecuv`nt. Acesta nu este doar un grup de sunete cuo anumit\ semnifica]ie (fond [i form\), ci este maimult, pentru c\ el devine un „vehicul” purt\tor deenergie. Cum altfel am putea explica „via]a” pe careo cap\t\ cuv`ntul atunci c`nd transmite informa]iade la dasc\l la discipol? Exist\ „un suflet” al cuv`ntu-lui, „picurat” `n ad`ncul vorbei de cel care „alegespusa”. Cuvintele pot fi moarte sau vii `n func]ie deceea ce vehiculeaz\. Dac\ cel care le folose[tepune `n ele o parte de suflet, ele cap\t\ via]\.

Se poate asem\na acest lucru cu lumina din noaptea

~nvierii. Fiecare cuv`nt - o lum`nare, dar numai acela care aprimit [i d\, la r`ndul lui, lumin\ are capacitatea de a vesticeva, de a transmite un mesaj. Lum`n\rile (cuvintele)„neaprinse” nu pot `mpr\[tia `ntunericul, vorbele care nu au„suflet” nu reu[esc s\ aline, s\ `nve]e, s\ educe.

Cuvintele sunt ca florile, pentru c\ au darul de a ar\tafrumuse]ea din jurul nostru.

Cuvintele sunt precum gloan]ele, pentru c\ pot ucide ca[i cea mai sofisticat\ arm\.

Cuvintele sunt tari ca pietrele, pentru c\ te pot ajuta s\treci peste pr\p\stii de durere [i dezam\gire.

Cuvintele sunt ca stelele care te `nv\luie `n lumina lor,protej`ndu-te de `ntunericul [i frigul sideral al timpului `n caretr\ie[ti.

SCURT INVENTAR SENTIMENTAL10 ani de la `nfiin]area serieinoi a revistei “Apostolul” (15martie 1999- de Buna Vestire)

2) 10 ini]iatori: FlorinFlorescu, Dumitri]a Vasilca,Mircea Zaharia, {tefanCorneanu, Vasile Postolic\,Puica Vulc\nescu, GheorgheAmaicei, Constantin Tom[a,Alina Pamfil [i Eduard Covali.

3) 10 colaboratori den\dejde: Valerian Perc\,

Dumitru Rusu, D.D. Ursache, MihaiFloroaia, Adrian G. Romila, Stelu]a C\lin,Iosif Covasan, Monica Cristea, ConstantinGherghelescu [i Traian Cicoare.

4) 10 prieteni apropia]i: Gabriel

Plosc\, Gabriela Grigore, Niculina Ni]\,Dan Agrigoroae, Cezar }ucu, CristinaPopa, Lumini]a Moscalu, CarmenCorl\]eanu, Gheorghe Radu, PuiuVadana.

5) 10 rubrici permanente: starea sindi-catelor, starea cancelariei, arte [i meserii,interviuri, recenzii, jurnal cultural, revistapresei, comemor\ri nem]ene, istoricul`nv\]\m`ntului nem]ean, pamflete.

6) 10 jude]e care au auzit de noi [i necitesc.

7) 10 unit\]i [colare care s-au r`nduit`n a ne trimite num\r de num\r materialepublicabile.

8) 10 elevi insera]i `n paginile trimestri-alului supliment literar [i artistic.

9) 10... mii de g`nduri, `ndoieli [i spe-ran]e c\-l vom duce mai departe... p`n\ laRevederea din 2018.

10) Nota 10 (zece) cu felicit\riSindicatului Liber al ~nv\]\m`ntului din jud.Neam] pentru efortul de a finan]a [isus]ine aceast\ frumoas\ trud\.

N.n.: Fiind sentimental, inventarul e [isubiectiv, dar e `ntocmit de un martor ocu-lar, care a folosit drept criteriu l\murireashakesperian\: “... depinde [i de ochiulcare vede!”

La mul]i ani! - 27 martie 2009

Prof. DDumitri]a VVASILCA

A{A A FOST ACUM ZECE ANIram c`]iva care neadunam de c`te oriera nevoie, neadunam [i chema]i[i nechema]i (Dida,Mircea, neneaGhi]\, nenea Edi,Florin, {tefan,Mircea, Alina, Dan [imai veneau [ial]ii...). Mai beamc`te o cafea, chiar [i

c`te un pahar, dar comb\teamde zor, nu ne l\sam deloc.T\ceam [i o luam de la cap\t,

uneori mai tare [i mai ap\sat.E nevoie, mai mult ca orice,

e nevoie de o revist\, o revist\pentru to]i, [i pentru sindicat [ipentru C.C.D., [i pentruAsocia]ia ~nv\]\torilor, o revist\care poate face c`t un sindicat`ntreg. {i pentru asta o s\ nebatem p`n\ la cap\tul puterilor[i eu ({tefan) [i Florin [i o s\determin\m colegii no[tri dinConsor]iul Jude]ean al sindica-tului s\ aprobe finan]area.

Ce sf`r[it de iarn\ [i `nceputde prim\var\ a mai fost atunci...

Biroul directoarei C.P.D. (d-naDida) era ne`nc\p\tor. Nea[ezam care pe unde apucam.Nimeni nu se formaliza, fiecare`[i c\uta un loc.

Se discuta `n doi, se discu-ta `n grupuri, se intersectaureplici, [i, din c`nd `n c`nd, sef\cea [i lini[te. Era mereu fier-bere. Unii spuneau s\ fie uns\pt\m`nal mai mult pe prob-leme sociale, al]ii pledau pentruo revist\, eclectic\, pe proble-me de didactic\ [i pedagogie,de perfec]ionare dar [i pe prob-

leme cultural artistice mai largi.Oricum ar fi revista, ea va fifinan]at\ de Sindicatul nostru [ideci va trebui s\ dezbat\ [iproblemele sindicale. Sindicatulnostru este un sindicat liber,revista noastr\ e [i ea liber\ deconstr`ngeri de orice natur\.

B\iie]ii,, oo rreviistt\ aa ccaadrreloorrdiidaaccttiicce aa mmaaii ffoostt llaa nnooii `̀nNNeaam],, zziicce nneneaa GGhii]\. EEaa ssenumeaa AAPOSTOLUL [[ii aaaap\rrutt pp`n\ `̀n ttrreiizeccii [[ii ccevaa,,`nttrre ccele ddoou\ rr\zbbooaaiie mmoondii-aale. EEu cchiiaarr aa[ pputteaa ffaacce rroosttde cc`ttevaa nnumerre dde llaa nnii[ttedaascc\lii mmaaii vvecchii,, ddaacc\ vv\iintterreseaaz\. {i ne-a interesat.{i am v\zut [i citit c`tevanumere din Apostolul- vechi.Ne-au pl\cut. Nu numai c\ne-au trezit curiozitatea pentruceea ce g`ndeau [i f\ceau`nainta[ii no[tri din `nv\]\m`ntpe aceste meleaguri, dar chiarne-au trezit luarea- aminte.Dac\ ei au fost `n stare deasemenea lucruri temeinice [ipline de miez, noi trebuie s\avem datoria de a duce maideparte `nceputurile lor. {iapele au `nceput s\ selimpezeasc\ [i s\ selini[teasc\. Vom reedita revista`nainta[ilor no[tri, o vom numitot Apostolul, dac\ a[a le-a fostlor drag.

“APOSTOLUL”REDIVIVUS

S prof. MMonica CCRISTEA(Continuaare `̀n ppaag. 66)

{

E

1)DE 10 ORI 10

{tefan CCORNEANU(Continuaare `̀n ppaag. 44)

Prof. VVeronicaMIH|ILESCU

(ccontinuaare `̀n ppaag. 112)

S\ ne tr\ie[ti,APOSTOL drag

S`nt uur\rile ccelor ppesste 88.500 dde ssindiccaali[ti aai SSLLIC NNeaam]traanssmisse ccu pprilejul aaniverss\rii ccelor 110 aani dde llaa rreaapaari]ie.

~n nnumele llor,, BBiroul OOperaativ ffeliccit\ CConssiliul dde AAdminisstraa]ie[i CConssiliul dde RRedaacc]ie ppentru ddevotaamentul,, mmunccaa [[i sst\ruin]aadepusse ppe ppaarccurssul ccelor zzecce aani.

Ne aassum\m,, `̀n ccontinuaare,, ssuss]inereaa rrevisstei ppe ccaare oo vvremmaai ffrumoaass\,, mmaai bbogaat\ [[i mmaai pplin\ dde ffaapte [[i eevenimente.

Ur\\m ccu aacest pprilej ccititorilor [[i ccolaboratorilor cc`t mmai mmult\\inspira]ie [[i bbucurie, aal\\turi dde ccopilul llor ddrag, APOSTOLUL,

Laa mmul]i aani!Biroul OOpperativ SSLLIC NNeam],

ppre[edinte GGabriel PPLOSC|

LLaa ttrriiaaddaa ccllaassiicc\\ - oo ccaass\\,, uunn ppoomm [[iiuunn ccooppiill,, ppee ccaarree `̀nncceeaarrcc\\ ss\\ oo zziiddeeaasscc\\ffiieeccaarree - aamm vvrruutt ss\\ aadd\\uugg\\mm ddeesscchhii-ddeerreeaa cc\\ttrree cceeiillaall]]ii ddaasscc\\llii [[ii aappooii ccoommuu-nniiuunneeaa ddee gg`̀nndd ccuu eeii..

SSppeerr\\mm ss\\ ffii rreeuu[[iitt..Florin FLORESCU, Mircea ZAHARIA

martie 2009

martie 2009PPaagg.. 22 APOSTOLUL

PRIMIM DE LA ROMAN

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

n ultimii patru ani, data de 14 martie a constituit prilej des\rb\toare pentru Grupul {colar “Vasile Sav”, singura“{coal\ Pi” din Roman. Cu `ncepere din 2009, gra]ie pro-mov\rii f\cut\ `n municipiu `n mod deosebit de c\trereprezentanta acestei institu]ii, prof. Adriana Petrovici, liceu-lui din Bulevardul Republicii li s-au al\turat Colegiul Na]ional“Roman Vod\” (CNRV) precum [i Colegiul Tehnic “PetruPoni”. Astfel, toate cele trei “[coli Pi” au organizat separat, `npremier\ ,cea de aVII-a edi]iea tradi]io-nalului con-

curs na]ional dematematic\ aplicat\ pecalculator recunoscut`n lumea `ntreag\ subnumele de “Mister Pi”.

“Este primul anc`nd elevii romanvo-di[ti au ocazia s\ iaparte la acest concursorganizat chiar dec\tre [coala unde`nva]\. Prezen]a la

aceast\ edi]ie a fost remarcabil\ at`t `n r`ndul reprezentan]ilorclaselor de gimnaziu, c`t [i `n r`ndul liceenilor. Cu acest prilej,`mpreun\ cu colegii de la catedrele de Matematic\ [iInformatic\ implica]i `n organizarea acestui eveniment, amhot\r`t ca `ncep`nd din noul an [colar s\ organiz\m chiar unCerc Pi `n [coal\. Astfel, vom veni `n `nt`mpinarea elevilor carevor dori s\-l cunoasc\ pe Mister Pi `n vederea rezolv\rii unorprobleme pe care le-am sesizat la edi]ia din acest an”, adeclarat Vasile Munteanu, profesor de Informatic\ la CNRV [i“Director de {coal\ Pi” `n cadrul proiectului ce se deruleaz\ lanivelul acestei institu]ii.

Concursul na]ional de matematic\ pe calculator “Mister Pi”,sus]inut de MECT, cu sprijinul Asocia]iei Române de ResurseEduca]ionale (ARRE), este o modalitate prin care matematicapoate fi adus\ mai aproape de mintea [i sufletul elevilor, de pre-ocup\rile lor extra[colare, ziua de 14 martie fiind recunoscut\drept “Ziua Mondial\ a num\rului Pi” (3,14...). ~ntrecerea sedesf\[oar\ pe mai multe sec]iuni, iar cele mai bune lucr\ridesemnate la nivelul fiec\rei [coli particip\ la `ntrecereareprezentan]ilor [colilor Pi din toat\ ]ara, c`[tig\torii fiind re-compensa]i de c\tre ARRE cu premii `n obiecte. La edi]ia a V-aa concursului reprezentan]ii Grupul {colar “Vasile Sav” auob]inut un premiu `n valoare de 2.000 de lei, const`nd `n lucr\rienciclopedice de mare valoare, elevii acestei [coli num\r`ndu-sede-acum, an de an, printre protagoni[tii fazei na]ionale a concursului. Pagin\ rrealizat\ dde AA. OOPRI{

~““““MMMMiiiisssstttteeeerrrr PPPPIIII”””” aaaa ccccuuuucccceeeerrrr iiii tttt RRRRoooommmmaaaannnnuuuullll !!!!

Sindicatele “Da”,dasc\lii, „mai vedem”!

n contextul... serialului legat de lefurile cadrelor didac-tice, este de-acum binecunoscut\ ideea avansat\ desindicate conform c\reia cadrele didactice din`nv\]\m`ntul preuniversitar ar urma s\ fie evaluate,anual, `n dou\ etape, la mai multe nivele, `ncep`nd dela [eful de catedr\, p`n\ la consiliul de administra]ie alunit\]ii [colare unde este `ncadrat cel `n cauz\. Cum`ns\ toat\ povestea aceasta urmeaz\ a se derula pemioriticele plaiuri ale eternei [i (de nevoie !) fascinan-tei Românii [i chiar dac\ `n baza acesteia ar urma s\fie stabilite criteriile de performan]\ la nivelulmen]ionat, scepticismul celor viza]i este cople[itor.

Dincolo de solu]ii tehnice gen ““eevvaalluuaarree ccoolleeggiiaall\\”” sau alte re]etedeja consacrate, cum ar fi ““aauuttooeevvaalluuaarreeaa””, cei care pe baza unorastfel de dovezi prezentate vor primi [i calificativul final au mereuo... jen\ la care ]in mor]i[ [i care nu prea d\ `n acord cu ceea ceau propus sindicatele. Potrivit acestora, rezultatele evalu\rii voravea consecin]e imediate la nivelul salariz\rii precum [i al con-tractului de munc\. De pild\, la ob]inerea calificativului general„„ssaattiissff\\cc\\ttoorr””, salariul va r\m`ne la nivelul anterior, p`n\ laurm\toarea evaluare; `n cazul celor ce vor ob]ine calificativul ge-neral „„bbiinnee”” sau „„ffooaarrttee bbiinnee””, performan]a astfel ob]inut\ cic\ vaconduce la major\ri salariale (ce vor fi negociate cu angajatorul).Eeeeeeee, acu-i, acu ! Se mai spune la docomente cum c\ob]inerea calificativului „„nneessaattiissff\\cc\\ttoorr”” va duce la `nscriereaobligatorie a cadrului didactic respectiv `ntr-un program de for-mare adecvat pentru corectarea punctelor slabe identificate,repetarea evalu\rii dup\ un semestru [i reluarea procedurii.

La m`na... norocului !onform cu statutul profesiei, se spune c\ dasc\lii vor fiobserva]i la clas\, `n cadrul activit\]ilor extracurricu-lare, la activit\]ile cu p\rin]ii sau cu al]i purt\tori deinterese de la nivelul comunit\]ii. De asemenea, per-forman]a profesorilor va reie[i [i din ancheta f\cut\elevilor, prin chestionar sau interviu, una din hibelecare-i cam las\ reci pe cei ce nu sunt deloc entuzias-ma]i de o astfel de ““jjuuddeeccaatt\\””. Asta `n contextul `n careeste [tiut faptul c\ cea mai mic\ adiere de... exigen]\din partea dasc\lilor, din partea ucenicilor acestora nuface dec`t s\ li se pun\ pata, ““LLiicceeeenniiii””, cu tradi]ia afe-rent\, apus\ de mult [i foarte adesea ““cceeaauu[[iisstt\\”” fiind,

`n cel mai bun caz, doar un film ccooooll [i at`t ! Frisoane la fel de pro-funde mai vin [i dinspre ““ppiilleellee”” care, indiferent de sistem, com-pleteaz\ fauna celor care, chiar dac\ sunt offline, nu au niciodat\pricin\ s\ se sperie de vreo evaluare. ~n fine, scenarii ar mai fi,precum cel cu [efa de catedr\ nem\ritat\ [i Don Juanul catindatla... titularizare, sosit la ]anc la locul ccaarree ttrreebbuuiiee, sau, cu voiadumneavoastr\ ultimul pe list\, scenariul `n care por]i culoarea(politic\) la mod\, ceea ce se puncteaz\ mult mai bine chiar dec`tvarianta `n care ai norocul sau ghinionul, dup\ caz, s\ fii rud\ cudirectorul adjunct care, conform tradi]iei ultimilor ani, este multmai sigur pe post... Doar c\ cine va tr\i s\ ia leaf\ dup\ pro-pusele evalu\ri “colegiale” [i dup\ voturile ciutanilor chiti]i maimereu pe chiuleal\ va trebui s\ se g`ndeasc\ de dou\ ori `naintes\ spun\ “Da”. Adic\ la unison cu propunerile sindicale, altfelfoarte prietenoase `ns\ nepotrivite cu eterna criz\ din telenovelast`njenitor de... miorotic\ a sistemului na]ional de educa]ie.

Au ttreccut aat`teaepissoadde ddin ““telle-novella”” rreformei ssiss-temullui eedducca]ionallddin RRomâânia [[i `̀nllocc ss\ aavem ffoartemullte pprobllemerezollvate, iiat\ ffoartemullte pproblleme dderezollvat !! CC`t ccredde]icc\ sse mmai ppoatemerge aa[a?

- Este momentul s\ se`n]eleag\ faptul c\ dou\ lucruris`nt importante `n via]a unuiom: s\n\tatea [i educa]ia.Toate celelate nu reprezint\altceva dec`t consecin]e alecelor dou\. Eficientizarea sis-temului de `nv\]\m`nt, prininvesti]ii corespunz\toare at`t `nresursa uman\, c`t [i `n bazamaterial\, presupune oarececosturi. Dar s-a `ntrebat cinevacare s`nt costurile (pe care am`nceput deja s\ le pl\tim!),deoarece nu [tim, nu vrem saunu putem s\ ne valoriz\m to]icopiii, `n func]ie de propriile lorposibilit\]i?! Cu siguran]\,aceste costuri, pierderileinevitabile pe care tot noi levom suporta, s`nt infinit maimari [i abia au `nceput s\ searate, de aceea cred c\ nu esteprea t`rziu s\ facem ceva pen-tru a l\sa o mo[tenire solid\!

- AAv`ndd `̀n vveddere ffaptull cc\ddeja ssunt mmullte rresstan]e dderezollvat, cce-ii dde ff\ccut:sscchhimb\m pprofessorii ssau ssiss-temull?

- Nu spun c\ `ntreg`nv\]\m`ntul românesc, c\ to]iformatorii, prin activitatea lor,tr\deaz\ idealurile pedagogu-lui. Dimpotriv\ ! Avem foartemul]i profesori minuna]i,preg\ti]i [i devota]i [colii [icopilului, `ns\ `ngrijor\tor estefaptul c\ num\rul acestora a`nceput s\ scad\ `ntr-un ritmdestul de alert. Asta, din simplulmotiv c\ nu avem `n sistemulde educa]ie suficien]i profesori,pedagogi adev\ra]i, respecta]i,proteja]i [i `ncuraja]i s\ sededice numai interesului copi-ilor. Dac\ nu se intervine, prinm\suri imediate [i energice,sistemul educa]ional se poatesufoca de at`tea inten]ii [i

strategii minunate, dar care nupot fi puse `n practic\ `n modegal [i eficient, de la cel maicunoscut liceu din Bucure[ti, depild\, p`n\ la cea mai mic\[coal\ [i gr\dini]\ din cel mai`ndep\rtat col] al ]\rii...

- MMai nnuan]at, ccum aa]i ““tra-dducce”” aacceasst\ iiddee?

- P\rerea mea este c\ noi,formatorii, chiar societatearomâneasc\ `n ansamblul ei,chiar [i acum `nc\ s`ntempreg\ti]i s\ abord\m educa]ianumai din perspectiva ordiniispecifice statului totalitar,bazat\ pe o educa]ie [iinstruc]ie suficient\ nevoilorpotenta]ilor, dar, `n acela[i timp,s\ nu se `ndep\rteze de com-portamentele acceptate, cerute

[i mai ales potrivite cu normelesociet\]ii. Din p\cate, aceastaeste o ]int\ mult prea dep\rtat\de cea real\, potrivit\ acestuicontext, respectiv aceea de aforma indivizi cu ini]iativ\, cureac]ie, capabili s\ intre `n com-peti]ia pentru resurse, s\ fac\fa]\ unei lumi a muncii, cuostilit\]ile [i agresivit\]ile ei.

- DDacc\ aa[a sstau lluccrurille, ccerissccuri mmajore pp`nddesscc `̀n aaccesstccontext?

- ~n goana dup\ succes nuprea b\g\m de seam\ c\ aces-ta se realizeaz\ cu pre]ul preamultor insuccese! Mul]i copii nuse `nt`lnesc cu succesul [colardeoarece de foarte multe ori nuavem disponibilitatea s\-iabord\m a[a cum s`nt ei, ci a[acum am vrea noi s\ fie, sc\p`nddin vedere faptul c\ fiecareindivid trebuie valorizat `nfunc]ie de ceea ce poate el s\fac\. Dac\ nu vom [ti s\ con-tabiliz\m [i s\ ne asum\m,al\turi de succese, [i e[ecurile,pentru a le putea evita, e posibilca `ntr-o perioad\ nu prealung\ de timp s\ nu mai avemce contabiliza `n dreptul succe-sului...

- AAddmi]`ndd cc\ [[i ppe mmai

ddeparte ccei rressponssabilli ddessoarta ssisstemullui ddoar vvormima rreforma, ff\r\ aa sse ggr\biccu mm\ssurille ssallvatoare, ccam llacce ttrebuie ss\ nne aa[tept\m?

- Este foarte important s\ne raport\m mai atent la valoa-rea oamenilor, ca [i criteriu fun-damental `n alegerea acestora.De multe ori amatorismul [iindiferen]a adul]ilor creeaz\premise ideale pentru e[eculcopiilor! Trebuie [tiut faptul c\acei copii care nu s`nt ajuta]i s\`nve]e [i care nu `n]eleg ce`nva]\ [i de ce `nva]\, devinvulnerabili `n cadrul grupului.Aceast\ vulnerabilitate poates\ produc\ efecte nedoriteasupra dezvolt\rii [i evolu]ieicopilului, de aceea el trebuie

ajutat s\ r\m`n\ pe val, s\ [ties\... `noate `n oceanul social.Pentru aceasta, trebuie s\ fiesprijinit pentru a-[i `nsu[i osum\ de cuno[tin]e, priceperi [ideprinderi, astfel `nc`t s\ nu-ifie ru[ine de el `nsu[i.Problema este c\ foarte mul]iajung `n acest\ situa]iedeoarece, `ntr-un anumitmoment al vie]ii, nu s-au `nt`lnitcu un profesionist, cu unadev\rat pedagog, care s\-ipoat\ pune un diagnosticcorect [i, mai ales, la timp...

- DDacc\ iintr\m cconccret `̀n[ccoall\, cce ffell dde ssurprize aamputea `̀nt`mpina ddin aaccesst ppuncctdde vveddere?

- Dac\ pornim de la evalu-are, de pild\: nota acordat\ tre-buie s\ aib\ acoperire real\ `ncuno[tin]e [i priceperi. Aceastanu trebuie s\ fie rodul presiu-nilor ierarhice, financiare sauchiar politice ! Dac\ profesorul-arbitru distorsioneaz\ ierarhiavalorilor, prin note f\r\ acope-rire, atunci marja de eroare `nsistemul de formare [i `nv\]area tinerilor nu este de plus/minus2-3 la sut\, ca-ntr-un banalsondaj de opinie. ~ntr-o astfelde situa]ie, marja de eroare

poate s\ ajung\ la procente`ngrijor\toare, de 30-40 la sut\,ceea ce face/va face ca incom-peten]a [i mediocritatea s\ fiepromovate numai pentru c\acele creiere mediocre se spri-jin\ pe resursele financiare alep\rin]ilor sau pe rela]ii de totfelul. Este o modalitate per-vers\ de a schimba destineleoamenilor, cu efecte devasta-toare asupra comunit\]ilor [i asociet\]ii `n general.

- DDup\ oopinia ddumneavoass-tr\, ccare aar ffi ddezidderatelleddemne dde uurm\rit, dde `̀nf\ptuit`n ppraccticc\?

- {coala româneasc\ tre-buie s\ poat\ asigura [anseegale [i reale de dezvoltarepentru to]i copiii, indiferentunde s-ar afla ei. Trebuie s\g\seasc\ acele solu]ii [imodalit\]i de ac]iune care s\poat\ valoriza poten]ialul tutu-ror acestora, pentru a-i abilitacu acele cuno[tin]e, priceperi,deprinderi, at`t de necesareviitorului adult, pentru a fi com-petitiv. Pentru asta este nevoiede recunoa[terea compe-ten]elor dob`ndite `n [coal\.Acesta este un motiv `n pluspentru ca [coala s\ fiesus]inut\ efectiv [i nu numaideclarativ, pentru ca aceast\institu]ie s\-[i poat\ juca cuprofesionalism [i onestitate [irolul de arbitru `n formarea [ipromovarea valorilor, printr-oevaluare corect\ a copiilor [i atinerilor studio[i `n general.

- PPentru cc\ ttot eesste tt`rziu [[issunt aat`tea lluccruri dde ff\ccut,ccunoa[te]i oo fformull\ mmagicc\pentru oo cchheie aa ssuccccessullui?

- Cheia succesului r\m`netot omul ! Asupra lui trebuie s\se `ndrepte toat\ aten]ia.Corpul profesoral trebuie s\devin\ un corp al elitelor, profe-sorul trebuie re`nc\rcat cuautoritatea [i respectul cuvenit,absolut necesare `n procesulde formare [i modelare a copi-ilor. ~n concluzie, sistemul de`nv\]\m`nt, [coala româneas-c\, nu trebuie s\ (mai) fie“mama tuturor r\ni]ilor”, `n sen-sul c\ cine nu `ncape `n alt\parte poate fi bun pentru apreda copiilor!

~

C

Interviu ccu pprof. LLeonid Benone DDamian, ddirectorul

Centrului dde EEduca]ie IIncluziv\Roman

„CORPUL PROFESORAL TREBUIE S| DEVIN|UN CORP AL ELITELOR”

-

{COALA NEM}EAN|, LA ZI

martie 2009PPaagg.. 33APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIMotto:

Pee HHanseel ll-aa]ii oomor`t, Dar ccu GGreeteel

ccee-aa]ii aavut?(c`ntec popular albanez)

ine`n]eles c\ acestmotto n-are nici oleg\tur\ cu titlul spec-tacolului, a[a cum nuare nici o leg\tur\ titlulspectacolului cu aceas-t\ versiune scenic\ apove[tii fra]ilor Grimm.Am zis [i m-amm`ntuit. Pentru prici-no[i o s\ adaug c\“aventurile” celor doiclovni ({TIETOT-

Loredana Grigoriu; HABARNAM-Lucre]ia Mandric) se limiteaz\ la ar\sfoi o carte de pove[ti [i acomenta cele petrecute pe scen\;mi-a sc\pat o interven]ie activ\ alor `n deturnarea pove[tii, iardebutul spectacolului `n care ni sepoveste[te cam cum sedesf\[oar\ ([i s-a desf\[urat)“C\l\toria fantastic\” e mai

degrab\ menit s\ adoarm\ prun-cu[orii, dec`t s\ incite asupraviitoarei pove[ti. Dar tot ce amscris p`n\ aici s`nt mofturi de fat\b\tr`n\.

Salvarea spectacolului espectacolul `nsu[i, reac]ia copiilor`ns\[i va dicta ce trebuie amputat,scurtat, modificat. O ultim\nedumerire: dac\ decorul [i cos-tumele nu au o identitate precis\,fix`nd prin efecte de lumin\ maidegrab\ un spa]iu de joc al bas-mului dec`t unul determinatgeografic, dac\ muzica bate `n[lag\r recognoscibil, de ce s-a maimodificat numele pove[tii? Nus`ntem `n curtea m\tu[ii M\rioarade la Humule[ti, nu ne fug\rim peC\lu[ari, nici nu ne leg\n\m cuFetele de la C\p`lna. Ce ave]i,fetele mo[ului, cu Hansel [iGretel?

De fapt acest spectacol mi-apl\cut foarte mult. Are haz, edinamic [i incitant, merg`nd pelinia bun\ a spectacolelor TT-ului,de la “Afar\-i vopsit gardu’...” lacele dou\ bijuterii semnate deAlexandru Dabija dup\ “Cartea cu

juc\rii” de Tudor Arghezi.Bucur\ prichindeii `ntr-un grad

maxim [i-i `mboln\ve[te deteatru, asigur`nd schimbul de

m`ine al spectatorilor.Plin\ de lumin\ [i culoare,

reprezenta]ia semnat\ de GinaGulai aduce pe scen\ un scenariuarticulat [i coerent (nu e vorba deo dramatizare pur [i simplu!) [i odistribu]ie m`nat\ de o bun\ poft\de joc (condi]ie esen]ial\ `n`nf\ptuirea unui spectacol deasemenea factur\). Am avut (la

vizionare) impresia c\ actorii sesimt bine [i le place ceea ce fac-cel pu]in `n cazul Adinei Suciu(VR|JITOAREA) [i al lui Victor

Giurescu ({TRUMFULICA...)-inventivi, mobili, expresivi,acord`ndu-[i (`nc\) bini[or fantezia[i creativitatea cu tonul general alspectacolului. Andreea Gavriliu(M|RIUCA) [i Horia Suru(IONU}), dou\ nume proaspete `ntrupa TT, trebuie re]inute [i aplau-date. Absolven]i ai [colii de teatrude la Cluj, ambii st\p`nesc bine [i

articulat limba român\, au farmec,nuan]\ [i aplomb, s`nt extrem detineri [i lucrul \sta nu le d\uneaz\.Au ritm, se mi[c\ bine [i danseaz\excelent. De altfel, tot ei sem-neaz\ [i coregrafia, dovedindclas\ [i umor.

Dan Grigora[ (TAT|L)frecventeaz\ scena c`nd e nevoie,e bl`nd [i palid, dup\ cum o cererolul: Gina Gulai ca MAM| VI-TREG|, elegant\, cochet\,

gra]ioas\ nu prea a reu[it s\-mitrezeasc\ repulsia unei ma[tere.Poate cu copiii o s\ aib\ mai multnoroc. Directorul teatrului, dl. LiviuTimu[, `mi spunea c\inten]ioneaz\ s\ “plimbe” acestspectacol [i `n jude] sau maideparte. Are dreptate. E o bucuriecare trebuie `mp\rt\[it\ cu c`t maimul]i copila[i.

Mircea ZZAHARIA

Premier\ la TTC|L|TORIE FANTASTIC|AAvveenn ttuurr ii ll ee cc ee ll oo rr ddoo ii cc ll oovvnn ii `̀nnlluummeeaa ppoovv ee [[ tt ii ll oo rr .. EEppii ss oodduu ll

44:: IIoonnuu ]] [[ ii MM\\rr iiuuccaa

B

CAII {I JOCHEIIvrika! S-a g\sit solu]ia! Nici vorb\ de m\riri sala-riale, c\ci nu s-ar mai putea suplimenta de trei [ipatru ori cheltuielile ale[ilor [i nici cele pentrurecompensarea camarillei, a yesmenilor [i ar\sp`ndacilor electorali. Nu mai demisioneaz\[efa, sindicatele au luat un pumn zdrav\n `n gur\,criza paralizeaz\ ini]iativa, iar d\sc\limea ofus-cat\ se freac\ la ochi, nevenindu-i s\ cread\ c\este posibil\ at`ta impertinen]\: `n locul fru-moaselor promisiuni, suntem amenin]a]i cu unnou sistem de evaluare, pe baza c\ruia, cine faceperforman]\ are, cine nu, nu are!

Frumoas\ ini]iativ\, numai c\ ea scoate la suprafa]\ unul dinn\ravurile regimurilor iliesconstantinescb\sesciene: dublulstandard. Se nume[te astfel practica de a pretinde c\]eluluiceea ce nu pretinzi dul\ului, sau de-a fi pentru unii mum\, iarpentru al]ii, cium\. C`nd se umfl\ salariile magistra]ilor, depu-ta]ilor, agamanilor, barosanilor din fepeseuri, agen]ii, sepe-seuri , sereiuri [i alte sereleuri de partid [i de stat degeaba pebani publici, - fura]i de la gura prostimii -, cine pune crosa lapatin\? Nici vorb\ de criz\, de infla]ie, destabilizareaeconomiei, ba chiar dimpotriv\: s\ le m\rim salariile - [i a[a,fabuloase - pentru ca nu cumva, mititeii de ei, stresa]i cumsunt de privilegii [i inamovibilit\]i, s\ nu cad\ prad\ valizelorcu ,,m\lai”, cadourilor de mer]an sau viloaice, unor conturiinsulare, sau cine [tie c\ror tenta]ii, cu care-i ademene[tevicleana lume interlop\. Maic\, care m-ai f\cut! Pe ce fel delume tr\im, oameni buni ? ~n loc s\-l pedepsim pe ho], `l rug\mfrumos s\-[i fac\ datoria, s\-[i respecte jur\m`ntul [i s\ maiprimeasc\ [i o recompens\!?

Doar nu o s\-i zg`nd\rim, tocmai acum, c`nd s-au coptdosarele marilor jafuri, s\ ne urc\m `n cap Justi]ia, mai bineaplic\m algoritmul: o m`n\ spal\ pe alta, am`ndou\ spal\obrazul...

Dublul standard func]ioneaz\ perfect la cadre didactice [ipersonalul din `nv\]\m`nt.

Sunt cumin]i, supu[i, mode[ti, cam naivi de felul lor,creduli, dac\ ne lu\m dup\ c`te `nghit, u[or de dus cuz\h\relul, cu o sut\ de parai pentru c\r]i, cu un salariu sau ograda]ie de merit. Dup\ 40 de ani `n slujb\, pr\fui]i, cu dou\perechi de ochelari, unul peste cel\lalt, are fix 1960 lei lunari,baz\ de calcul pentru o pensie de 950 lei ron. Ar vrea s\ maitr\iasc\ c`]iva ani, f\r\ frica necompensatelor [i a gigacaloriei,dar se duce de r`p\ economia lui Is\rescu, din cauza cererilorsale. A[a c\ trebuie s\ le tragem o evaluare, de s\ le piar\cheful, s\ vad\ c\ se poate [i mai r\u.

Acolo, sus, nu se [tie c\ evaluarea `n domeniu dispunedeja de un sistem, de o structur\ teritorial\ [i na]ional\ for-mat\ din Agen]ii de Evaluare, - cu personal, regulamente etc.- precum [i de cel al perfec]ion\rii curente, graduale [i conti-nue, de care s-au ocupat , - cu cheltuiala corespunz\toare, -gugu[tiucii Reformei.

Pentru c\ v-a]i dumirit cine [i ce melodie c`nt\, s\ maipunem gaz pe foc amintind cum c\ educa]ia nu se schimb\ lafel de rapid precum mini[trii ei. Ba mai mult, aici este ca lahipodrom, unde jocheul nu c`[tig\ cursa dec`t dac\ vrea calul.Rezult\, logic recomandarea : pentru educatori de top, v\rug\m s\ produce]i numai elevi de top !

- Nu te pune, domnule, cu guvernan]ii ace[tia, c\, cine [tiece le-o mai trece prin cap!

- Aferim, `mi iau vorba `napoi ...Prof. ddr. DD. DD. UURSACHE

Programeeuropene

n luna octombrie 2008, caurmare a Apelului Europeanprezent pe site-ul Agen]ieiNa]ionale pentru ProgrameComunitare `n Domeniul Edu-ca]iei [i Form\rii Profesionale,unit\]ile [colare din `ntreaga ]ar\au avut posibilitatea s\ se`nscrie `n concurs cu unul saumai multe proiecte din domeniulpred\rii [i `nv\]\rii limbilorstr\ine. ~n urma evalu\riiproiectelor au fost desemnate

nou\ unit\]i [colare c`[tig\toare alePremiului European Language Label 2008.Liceul cu Program Sportiv Roman s-a clasatpe locul al doilea la nivel na]ional cu proiec-tul “Utilizarea noilor tehnologii informa]ionalepentru o mai bun\ cunoa[tere a culturii,tradi]iilor [i rela]iilor interumane `ntre ]\rileeuropene”, cu finan]are primit\ de laComisia European\ prin ProgramulComenius [i Lifelong Learning Program.Tema proiectului include promovarea dia-logului [i implicit a educa]iei interculturale `n

r`ndul profesorilor, elevilor, [colilorpartenere [i al Comunit\]ilor Locale.Produsul final al acestui proiect este platfor-ma educa]ional\ WWW.COMENIUS-LPS.RO, realizat\ de elevii Liceului cuProgram Sportiv, care d\ posibilitatea tutu-ror elevilor, cadrelor didactice [i celor intere-sa]i s\ studieze [i `n afara orelor de curssau chiar de la domiciliu, materialele postatepe site at`t `n limba român\ c`t [i `n limbaenglez\, greac\ [i turc\.

Certificatul European Label pentruproiecte din domeniul pred\rii [i `nv\]\riilimbilor str\ine este o ini]iativ\ a ComisieiEuropene care se acord\ anual [i `[i propu-ne s\ eviden]ieze [i s\ recompenseze celemai inovatoare [i creative proiecte din acestdomeniu. Certificatul este semnat deComisarul European pentru Educa]ie,Formare, Cultur\ [i Multilingvism [i deMinisterul Educa]iei Cercet\rii [i Inov\rii.

Cultur\[i civiliza]ie`n România

La `nceputul lunii martie s-a desf\[uratconcursul interdisciplinar “Cultur\ [i civi-liza]ie `n România”, etapa jude]ean\, laLiceul de Art\ “Victor Brauner” PiatraNeam]. Au fost prezen]i la concurs elevi dela Colegiul Na]ional “Calistrat Hoga[“,Colegiul Na]ional “{tefan cel Mare” Tg.Neamt, Grup [colar Bicaz, Liceul Teologic“Cuvioasa Parascheva”. Lucr\rile prezen-tate au abordat teme de cultur\ [i civiliza]iedin zona Neam]ului [i au fost prezentate `nmod creativ de elevi.

Locul I a fost ob]inut de elevii Grupului{colar Bicaz, cu lucrarea “Plut\ritul”,prezentat\ de echipa format\ din eleviiZafton Anca, Fluiera[u Octavian [i Fluiera[uNicu[or sub `ndrumarea profesorului MihaiApopei. Locul al II - lea a fost ob]inut deechipajul Liceului Teologic “CuvioasaParascheva” Agapia. Elevele TimofteGeanina, Nechifor Oana Manuela [i Ple[caAna, cu lucrarea “Salonul literar de laAgapia”, au `nc`ntat juriul cu o prezen]\parc\ desprins\ din saloanele literare dealt\dat\.

Locul al III - lea a fost ob]inut de echipa-jul format din elevele Grama AlexandraPolo[an Nicoleta [i Pantea Alina, culucrarea “{ez\toarea”, coordonate de prof.Xenia S`rbu, iar pe locul al IV lea, cu punc-taj egal, s-au clasat Colegiul Na]ional“Calistrat Hoga[“ cu echipajul: Cosma AlicePetronela, Ciobanu Otilia, Coroam\ Codrin,sub `ndrumarea d-nei prof. Bogos Elena,lucrarea av`nd ca tem\ “Alma[ -sat altradi]iei române[ti” [i Colegiul Na]ional“{tefan cel Mare” Tg Neam] cu o lucrarefoarte interesant\ despre localitateaR\zboieni -”R\zboieni-arc peste timp”.Echipajul a fost format din elevii AlexandruOana, Afloari Mihai [i Ilie Maria M\d\lina,sub `ndrumarea d-nei prof. dr. Adina Cuco[.

“M\rg\rit\relepentru suflet”Liceul Teoretic “Vasile Alecsandri”

S\b\oani va organiza, pe 27 aprilie,Concursul Na]ional “M\rg\rit\rele pentrusuflet”. Concursul se adreseaz\ [colarilormici, elevilor de gimnaziu [i liceu din `ntrea-ga ]ar\ [i are ca tem\ prim\vara [i florileprim\verii `n viziunea artistic\ a elevilor.Pentru elevii din clasele primare concursulse va axa pe desene, picturi dar [i poezii.Cei de gimnaziu vor trebui s\ realizeze com-puneri pe temele impuse de organizatori, `ntimp ce liceenii vor trebui s\ scrie eseuri.Organizatorii au precizat c\ obiectivelemanifest\rii s`nt “valorificarea poten]ialuluicreator al elevilor, cu privire la capacitatea

acestora de a crea, a concepe [i a realizapoezii, compuneri, eseuri, picturi, desene.De asemenea, se dore[te cultivareadragostei [i admira]iei, dezvoltarea gustuluipentru frumosul de natur\. Nu `n ultimulr`nd, se urm\re[te implicarea activ\, con-secvent\, `n ac]iuni de `mbog\]ire acuno[tin]elor despre creatorul pastelului `n

literatura român\.To]i participan]ii trebuie s\ [tie c\ toate

compozi]iile plastice vor fi realizate pesuport A4, cu materiale la alegerea [i `ntehnica dorit\, respect`nd tema concursului.Lucr\rile care nu se `ncadreaz\ `n temadat\ vor fi descalificate. Compozi]iile reali-zate de elevi vor fi trimise po[tal, `ntr-un plicformat 16/22, pe adresa Liceului Teoretic“Vasile Alecsandri” din S\b\oani. Termenullimit\ de trimitere a lucr\rilor este 12 aprilie.

Elevi maturi50 de nem]eni, de diferite v`rste, s-au

`nscris `ntr-un program care urm\re[te[colarizarea celor care nu au reu[it s\ ter-mine nici m\car [coala general\. {coala nr.5 din Piatra Neam] a `nceput procedura deintervievare a celor care s-au `nscris, `nc\din luna ianuarie, pentru completarea studi-ilor la cele dou\ clase din cadrul programu-lui “A doua [ans\”. Este vorba de o clas\pentru cei care doresc s\ termine`nv\]\m`ntul primar [i una pentru cel gim-nazial.

Proiectul `n cauz\ este o component\ aprogramului PHARE “Acces la educa]iepentru grupuri dezavantajate”, este imple-mentat de Ministerul Educa]iei, cu sprijinfinanciar de la Uniunea European\, [i seadreseaz\ persoanelor de orice v`rst\ care,din diferite motive, nu au finalizat cursurile`nv\]\m`ntului primar, clasele I-IV, respectivsecundar inferior, clasele V-X.

Foarte interesant la acest program esteflexibilitatea lui ca durat\, adaptabilitate lanevoile de formare ale cursantului. Mai alesc\ s`nt recunoscute [i competen]eledob`ndite de “elevii maturi” `n afara [colii,fiind luat\ `n considerare orice experien]\educativ\.

Marius GGHEGHICI

E~

LA ANIVERSAR|...

PPaagg.. 44 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

martie 2009

Stagiunea artistic\ a Facult\]ii de Muzic\ Piatra Neam]

Interviu ccu cconci-tadinul nnostru,

profesoruluniversitar, ddoctor

`n [[tiin]e mmatemati-ce, VVasile PPostolic\

eedd..:: DDoommnnuullee pprrooffee-ssoorr,, vv\\ rroogg ss\\ pprree-cciizzaa]]ii cceellee mmaaiiiimmppoorrttaannttee mmoo-mmeennttee ttrraavveerrssaattee ddeemmaatteemmaattiicc\\ pp`̀nn\\aasstt\\zzii..

V.P.: Nu exist\o defini]ie amatematicii, nici aartei. Traseul par-curs de matematic\`n diferite civiliza]ii aluat startul de la

prima accep]iune istoric\ de“Muzic\ a ra]iunii”, a continuat curecunoa[terile ulterioare, mondialeca “Regin\ a tuturor [tiin]elor”respectiv “Fundamentul [tiin]ei [itehnologiei moderne”, cu ultimaapreciere [tiin]ific\, interna]ional\,unanim\ de “Limbaj universal al[tiin]elor actuale”, `n cel maicuprinz\tor sens. Referitor lamatematica [colar\, domnul aca-demician Solomon Marcus con-cluziona, cu triste]e, `n secven]aintitulat\ “Singur\tatea matematicii[colare” din discursul de recep]ie laAcademia Român\, 27 martie,2008: “Matematica [colar\ tr\ie[tede un secol [i jum\tate `ntr-onemeritat\ singur\tate. Dincolo deunele amelior\ri locale [i tempo-rare, la v`rsta de 11, 12, 13 ani seproduce ruptura de pe urma c\reiacei mai mul]i elevi resping mate-matica [i o consider\ un fel depedeaps\”. Iat\ un e[ec edu-ca]ional consemnat [i `n sec]iunea“La ora pa[ilor peste grani]e” dindiscursul precedent, unde semen]ioneaz\ c\ “Matematica estearuncat\ `n derizoriu de modul `ncare se face educa]ia ei [i de per-cep]ia ei public\”

RReedd..:: CCaarree ssuunntt mmoottiivveellee??V.P.: Deciziile nu sunt totdeau-

na luate de persoane competentesau m\car prin consultarea valo-rilor pe care România le mai are [i`n acest domeniu. Urmeaz\ “oexecu]ie” `n teritoriu, justificat\mereu prin aser]iunea fals\ “A[ane cere Comunitatea European\”.~n orice ]ar\ civilizat\, cu c`t e[timai umil [i lipsit de verticalitate, cuat`t e[ti mai desconsiderat. Urm`ndasemenea “re]ete”, f\r\discern\m`ntul cel pu]in informa-

]ional adecvat, [i `nv\]\m`ntul cucon]inut matematic a devenitalc\tuit din suficiente “segmente [iexperimente” produse prin imitarea[i asamblarea unor elemente reco-mandate cu permisiune oficial\ saunu ca apar]in`nd sistemelor de`nv\]\m`nt din alte ]\ri, ignor`ndpar]ial sau ̀ n totalitate creativitatea,originalitatea [i tradi]iile educa-]ionale proprii, române[ti. Parte-neriatul educa]ional general a fostpierdut `nt`i datorit\ “competen]ei”profesionale a evaluatorilor demoment. Astfel, [i `n inspec]iileefectuate pentru acordarea gradu-lui didactic I, am constat c\dasc\lilor li se cer multiple suiteinutile de “documente”, `n detri-mentul unor solide document\rimetodico-[tiin]ifice necesarepreg\tirii efective a lec]iilor. Inter [itransdisciplinaritatea caracteristice[i at`t de necesare cunoa[teriiumane sunt profund afectate, iarefectele pot fi vizionate oric`nd `nlec]iile curente, reprezentativ\ fiind“debusolarea cognitiv\ [i utilitar\”a tinerilor elevi sau studen]i.

RReedd..:: RReeffeerriittoorr llaa cceerrcceettaarreeaa[[ttiiiinn]]iiffiicc\\??

V.P.: Faptul c\ adev\ratamatematic\ nu este reductibil\ ci,dimpotriv\, foarte departe de actu-alitatea reprezentat\ [i prin pla-nurile de `nv\]\m`nt, programele[colare `n vigoare, diversele ma-nuale [i publica]ii impuse, criteriilede evaluare - argumente ce sus]inafirma]iile anterioare - este cel maibine dovedit de cercetarea[tiin]ific\ fundamental\ respectivaplicativ\, care-[i urmeaz\ evolu]iaprin veritabile contribu]ii [tiin]ifice,prob`nd efemeritatea izol\riimatematicii `n contextul uria[ei uni-versalit\]i permanente, cu un spec-tru cultural pe m\sur\.

RReedd..:: VV\\ mmuull]]uummeesscc..AA ccoonnsseemmnnaatt

MMiirrcceeaa ZZAAHHAARRIIAA

A{A A FOST ACUM 10 ANI

R

(urmare din pag. 1)

m putea spune multe `n aceast\revist\, pentru dasc\li [i pentruto]i cei ce vor s\ citeasc\. Amputea spune despre [coal\, [ibune [i rele, despre dasc\li,despre via]a [i preocup\rile lor(s\ facem cunoscut [i altoramunca noastr\, succeselenoastre, rezultatele la catedr\ [idincolo de catedr\), desprec\r]ile care apar sau pe care lecitim, despre expozi]ii, filme [i

spectacole, despre dasc\lii no[tri de alt\dat\, adic\ s\ `mpr\[tiem `ntre semeniino[tri s\m`n]a luminii [i iubirii a[a cum auf\cut-o Apostolii.

Acum e clar pentru to]i: revista se vanumi APOSTOLUL. {i a[a a ap\rut `nmartie 1999 seria nou\ a revistei, editat\de SLLIC Neam] `n colaborare cuInspectoratul {colar, CCD [i Asocia]ia~nv\]\torilor cu un Consiliu deAdministra]ie format din Florin Florescu,

Alina Pamfil, Dumitri]a Vasilca, GheorgheAmaicei iar Colegiul de redac]ie: MirceaZaharia- redactor [ef, {tefan Corneanu-red. [ef adjunct, Valerian Perc\(Subredac]ia Roman).

Dou\ articole sub semnul redac]iei`ncearc\ s\ explice: De ce AAPPOOSSTTOOLLUULL?? [is\ fixeze problematica [i direc]iile revistei.

~n primul num\r au semnat to]i ceicare s-au zb\tut [i au muncit pentruapari]ia ei (Dumitri]a Vasilca, VasilePostolic\, Florin Florescu, Adrian AluiGheorghe, C. Alupului- Rus, TraianCicoare, Ed. Covali, Violeta Dinu, {tefanCorneanu, Alina Pamfil, Ovidiu M\nt\lu]\,Ghe. Amaicei, Stelu]a C\lin, ConstantinBostan, ochelarist- Nicolae Sava). Acestaa fost primul num\r, `nceputul, un `nceputbun, sub semne bune, c\ci num\r denum\r, colaboratorii no[tri au crescut, auc`[tigat experien]\ `n ale scrisului, l`ng\noi au venit mul]i al]ii din toate zonelejude]ului, `nc`t dup\ zece ani, revista aadunat 114 numere [i peste 150 de cola-boratori, de toate v`rstele [i de toate spe-

cialit\]ile, din jude] [i din alte jude]e.Revista a c\p\tat prestan]\, o bun\ partedintre colegii no[tri o citesc [i se intere-seaz\ de ea, difuzarea ei `n momentul defa]\ se face gratuit, prin po[t\, pentrutoate unit\]ile [colare. Colaboratorii no[tric`[tig\ puncte `n sistemul de evaluare aactivit\]ii.

{i totu[i, toate aceste zbateri [ieresuri, ar fi r\mas doar vise dac\ nu s-arfi a[ternut, cu litere mai mari sau mai micipe coli de h`rtie, ordonate [i `ncadrate `npagini sub m`ng`ierea tastelor, cu h\rnicie[i profesionalism. Iat\ de ce se cuvine s\aducem acestora, oamenilor, care dinpunct de vedere tehnic, ne-au ajutat lun\de lun\ s\ tip\rim revista, mul]umiri [irecuno[tin]\: dlui Dorian Radu, d-lorTatiana Tureschi, Mihaela Dr\goi.

Vorbe bune [i mul]umiri tuturorcolegilor no[tri care, prin ConsiliulJude]ean [i Biroul Operativ au `n]eles [isprijinit organizatoric [i financiar editarearevistei, difuzarea revistei [i`mbun\t\]irea ei.

MATEMATICA{I CERCETAREA

{TIIN}IFIC|

RECITALEXTRAORDINAR

oi, 26 februarie, a avut loc `nRotonda Bibliotecii jude]ene “G.T.Kirileanu” Piatra Neam] un recitalextraordinar, sus]inut de AurelMarc - oboi [i Octavia Marc -pian. ~n program s-au aflatcuprinse piese de J.W. Kalliwoda- Morceau de salon opus 288pentru oboi [i pian, L. VANBEETHOVEN - Sonata Andantecon variazioni op. 26 Andante convariazioni. Scherzo - Allegromolto, Marcia funebre sulla morted’un Eroe Allegro, JOHANNSEBASTIAN BACH - Partita `n la

minor pentru oboi solo BWV1013, Sarabanda,Bourée Anglaise, FRANZ LISZT - Studiu tran-scendental - Chasse neige, AMILCAREPONCHIELLI - Capriccio pentru oboi [i pian.

Pianista OCTAVIA MMARC s-a n\scut pe 3iulie 1987 la Cluj-Napoca [i este student\ `nanul III la Academia de Muzica “Gh.Dima” dinCluj-Napoca, clasa de pian a conf. univ. dr.

Daniel Goiti. Pianista a sus]inut numeroaserecitaluri [i concerte at`t `n ]ar\, c`t [i `nstr\in\tate. ~n calitate de solist\ a colaborat cudirijorii: Petre Sb`rcea, Kang Chang Woo(Coreea), James Grossmith (Scotia), CiprianPara, Gheorghe Victor Dumanescu, Emil Aluas,in compania unor orchestre precum Orchestrade Camer\ a Operei Romane Cluj, OrchestraLiceului de Muzica “S.Toduta” Cluj, OrchestraFilarmonicii de Stat Transilvania din Cluj,Orchestra de Camer\ a Festivalului de laEdinburgh, Orchestra studentilor anii III-IV aAcademiei “G.Dima” din Cluj. A participat lacursuri de m\iestrie sus]inute de piani[ti pre-cum Vincenzo Balzani (Italia), PeterFlorian(Germania), Ian Jones (Scotia), NinucaO[anu-Pop (Cluj-Napoca), TheodorParaschivescu (Paris), Andrei Deleanu(Constanta), renumitul Cvartet Voces (Iasi),Dieter Weitz (Germania), Mariusz Adamczak(Polonia), Anke Schittenhelm (Austria).

AUREL MMARC, pre[edintele Academiei demuzic\ “Gheorghe Dima” din Cluj Napoca s-an\scut la 17 martie 1947 `n satul Ruse[ti,comuna M\ri[el, jude]ul Cluj, este absolvent alConservatorului de Muzic\ “Gheorghe Dima”Cluj-Napoca [i doctor `n Muzic\, din anul 2005,cu distinc]ia Summa cum Laude. Este laureat al

Festivalului “Prim\vara studen]easc\ clujean\”edi]iile 1969 [i 1970, laureat al FestivaluluiNa]ional de Interpretare Muzical\ a Institutelorde Art\, edi]ia 1971 - Timi[oara, `n 1983 aob]inut Premiul A.T.M., pentru realizarea inte-gralei discografice a “Concertelor Regale” deFr. Couperin (cu “Collegium MusicumAcademicum”). Aurel Marc a ob]inut distinc]iiprestigioase la concursurile interna]ionale deinterpretare muzical\ de la Praga (1974),Markneukirchen (1974 [i 1976), Premiul specialal juriului pentru cea mai bun\ interpretare laConcursul de la Markneukirchen (1974). ~n anul1989 este distins cu titlul de “Lector emerit” dec\tre Ministerul ~nv\]\m`ntului, `n 2004 estedistins cu Ordinul “Meritul pentru ~nv\]\m`nt” `ngrad de Ofi]er, acordat prin decret preziden]ial,este Cet\]ean de onoare al comunei M\ri[el,iar `n 2009 - “Senior al Cet\]ii” - Cluj-Napoca.Ca [ef de promo]ie, `n baza reparti]iei ministe-riale nr. 16683, din 1971 este f\r\ `ntreruperecadru didactic al Conservatorului (Academiei)de Muzic\ “Gheorghe Dima” Cluj-Napoca,urm`nd gradele universitare de asistent stagiar,iar prin concurs cele de asistent titular, lector(1981), iar din 1990 cel de profesor. A ]inut cursuride m\iestrie la Bayreuth (1976),Pommersfelden (Germania - 1979), Bra[ov

(1994), Chi[in\u (1998, 2004), Bucure[ti(1999), Osnabrück (Germania - 2003), Ia[i(2006), Cluj-Napoca (2007), a fost membru `nnumeroase jurii na]ionale [i interna]ionale deinterpretare muzical\, este membru fondator alforma]iei de muzic\ veche “Collegium MusicumAcademicum”, membru al ansamblului demuzic\ contemporan\ “Ars Nova”, prim-oboist`n prestigioase ansambluri camerale [i simfo-nice na]ionale [i interna]ionale, solist `nnumeroase concerte camerale [i simfonice `n]ar\ [i peste hotare. Repertoriul s\u, de la pre-

clasic p`n\ la modern, este concretizat `n peste1000 de concerte [i recitaluri (din care aproxi-mativ 200 s`nt prime audi]ii din literatura despecialitate universal\ [i autohton\) `n ]ar\ [ipeste hotare (Ungaria, Cehoslovacia, Austria,Germania, Fran]a, Olanda, Polonia, RepublicaMoldova, Spania, Italia, fosta URSS, Grecia,Elve]ia, Belgia, Sco]ia, Portugalia) `n calitate desolist sau membru al unor prestigioase ansam-bluri muzicale.

N.S.J

Din Timi[oara, CU DRAG {I BUCURIEa un `mp\timit, `ndr\gostit allocurilor `n care m-am n\scut, amcrescut [i m-am format `n s`nulfamiliei, al profesorilor [i al`nv\]\torilor nem]eni, am urm\ritcu mare pl\cere [i interes, num\rde num\r, revista Apostolul, prinbun\voin]a bunilor mei prieteni dela Asocia]ia ~nv\]\torilor dinNeam].

M-am bucurat de realiz\rilecadrelor didactice [i ale `ntregiiintelectualit\]i nem]ene, relevate

cu mare competen]\ [i dragoste `n aceast\revist\, serie nou\, ajuns\ ast\zi la zece anide la apari]ia ei.

Apreciez c\ revista Apostolul, `n care esteoglindit\ activitatea intelectualit\]ii nem]ene,este de calitate, de ]inut\ intelectual\, cu arti-cole de mare diversitate, interesante [i toto-dat\ uneori cu inspira]ie [i `ntr-un stil curat [iatractiv.

Revista este frumos ilustrat\ cu diverseimagini ale minunatelor meleaguri nem]ene,schituri, m\n\stiri dar [i ilustra]ii reu[ite aleexpozi]iilor de pictur\ ale unor recunoscu]i pic-

tori nem]eni.Ast\zi, c`nd revista s\rb\tore[te zece ani

de la reapari]ia ei `n serie nou\, din Timi[oara,de unde eu `mi desf\[or activitatea [i v\urm\resc cu drag [i bucurie, v\ rog s\ primi]icele mai frumoase g`nduri [i sentimente dinpartea mea, s\ felicit Consiliul de Administra]ie[i Consiliul de Redac]ie al revistei, s\ v\ urezani mul]i, vou\ [i revistei [i realiz\ri depline!

Prof. ddr. NNicolae FFR|SINELUniv. de Medicin\,

Univ. de Vest Timi[oara

UN G~ND BUN, LA CEAS ANIVERSAR!MMoottttoo::

UUnniirreeaa ffaaccee ppuutteerree

dat\ cu re`nfiin]areaAsocia]iei ~nv\-]\torilor din jude]ulNeam], `n anul 1990,care cuprinde `nprezent cadre didac-tice de la educatoarela profesori universi-tari, g`ndurile noastreau zburat [i la reedi-tarea revistei APOS-TOLUL.

Cu mult\ `nsufle]ire, cumunc\ [i cu unire, un grup deini]iativ\ format din: FlorinFlorescu- lider sindical; AlinaPamfil - inspector [colar;Dumitri]a Vasilca- director CCD;

Gheorghe Amaicei- pre[edinteleAsocia]iei ~nv\]\torilor, au formatun Consiliu de Administra]ie pen-tru reapari]ia revistei Apostolul.

Din acest grup de ini]iativ\au f\cut parte [i bunii no[tri co-legi, Mircea Zaharia, secretargeneral de redac]ie la ziarulCEAHL|UL [i profesorul {tefanCorneanu, lider sindical care aupus bazele Consiliului deRedac]ie al seriei noi a revistei“Apostolul”.

~n numele colegilor dinAsocia]ia ~nv\]\torilor [i al meupersonal mul]umesc tuturor celorcare au venit al\turi de noi, celorcare au publicat (`n APOS-TOLUL), pentru ca revista s\ajung\ la apar]ia celor 114numere [i la v`rsta de 10 ani.

Nu trebuie s\ uit\m [i mem-brii fondatori ai seriei vechi airevistei: Vasile G\bureanu,Vasile Scripcaru, Mihai Stamate,I. Rafail\ [i Mihai Avadanei, care`n noiembrie 1934 scoteauprimul num\r.

Deci, putem spune c\ ast\ziavem o dubl\ aniversare:s\rb\torim 75 de ani de laapari]ia primului num\r din seriaveche a revistei APOSTOLUL(luna noiembrie 1934) [i 10 anide la apari]ia primului num\r,seria nou\ (martie 1999).

~nchei cit`nd o recomandareadresat\, `n mai 1909, cadrelordidactice de c\tre D. Toni, fostpre[edinte al Asocia]iei Generalea ~nv\]\torilor din România, `nrevist\ Asocia]ia ~nv\]\toarelor [i

~nv\]\torilor din România:“~nv\]\torii [i profesorii s\ se

fereasc\ a se `nscrie `n cluburipolitice (partide politice).

Pe calea aceasta necinstit\,c`]iva numai, [i nu dintre cei maide valoare, `[i vor c`[tiga ositua]ie mai bun\: iar dac\ e ca`ntreg corpul `nv\]\toresc s\-[i`mbun\t\]easc\ soarta, atuncis\ se solidarizeze, s\ caute aforma un singur corp, cu un sin-gur suflet [i atunci vor cuceri,r`nd pe r`nd, toate drepturile ce lise cuvin pentru munca lor de ridi-care a ]\rii.”

Urez revistei APOSTOLULs\ aib\ acelea[i rezultate fru-moase [i `n viitor pe care le are[i `n prezent!

PPrree[[eeddiinnttee AA..JJ..NN..PPrrooff.. GGhh.. AAMMAAIICCEEII

C

O

A

AAnnuu ll 77nn rr .. 2255

mm aa rr tt ii ee22 00 00 99

martie 2009PPaagg.. 55APOSTOLUL

AAPPOOSSTOOLLUULLAAPPOOSSTOOLLUULLLITERAR {IARTISTIC

`nd am aflat de existen]a ,,Apostolului” eram elev laPetru Rare[, iar pe atunci mai credeam c\ bibliotecilesunt ferestre prin care po]i vedea Binele [i Adev\rulumbl`nd prin gr\dinile Paradisului. L-am g\sit `n,,Fondul Kirileanu”, nemaiv\zut\ aglomerare de c\r]i,ziare, reviste, stivuite p`n\ la tavan , `n dou\ c\m\ru]e,dintr-un imobil situat pe strada ,,{tefan cel Mare”.

Cerberul acestei comori era un personaj interesant,trecut de a doua tinere]e, domnul Iorga. M-a privit cususpiciunea-i obi[nuit\, dar a cedat la aflarea reco-mand\rii profesorului de literatur\, [i nu a mai `ntrebatnimic, cufund`ndu-se `n lectura unor terfeloage.

Am g\sit colec]ia revistei sprijinit\ de un perete [ivara aceea a trecut printre vrafurile cu iz de mucegai, din care`nviau oameni [i fapte, pe nedrept trecute sub pecetea t\cerii.Comuni[tii aruncaser\ anatema peste tradi]iile culturale,,burgheze” , iar intelectualii de felul lui Leon Mrejeru, fondator al,,Apostolului”, mai apoi primar de Piatra [i prefect de Neam], eraueticheta]i ca na]ionali[ti, antisemi]i [i legionari .

~n anul urm\tor, profesorul de literatur\, conduc\tor alCenaclului Literar, [i-a luat r\spunderea public\rii, `n revista liceu-lui, ,,Flori de munte”, a unui articol pe care l-am numit ,,Apostolul”.

Seria nou\ a revistei cadrelor didactice din Jude]ul Neam] s-an\scut prin efortul unor entuzia[ti care i-au `n]eles oportunitatea,dar [i cu sprijinul financiar al Sindicatului. Colaboratorii sunt, `ngenere, cadre didactice cu experien]a [i `n]elepciunea, sau cu ta-lentele lor literar - artistice, oglindite `n ,,Suplimentul”, cu apari]ietrimestrial\.

Revista a `mplinit zece ani de apari]ie ne`ntrerupt\. Are un tirajde mas\, fiind cunoscut\ [i `n afara jude]ului. {i-a p\strat recti-tudinea, a crescut calitativ, are rubrica]ie bogat\ [i atractiv\, oprezen]\ grafic\ personalizat\. Se adreseaz\ unei elite intelec-tuale, f\r\ a fi elitist\, c\ci este deschis\ opiniilor, f\r\ con-formisme, f\r\ slug\rnicii politice sau de alt fel, f\r\ false ierarhii,curajoas\, cu m\sur\, privind lucrurile cu seriozitate, pentru c\educa]ia este ceva foarte serios.

Pu]ine sunt publica]iile care pot face fa]\ economiei de pia]\ [iderivei gustului public . ~n universul noetic, cuv`ntul scris a c\zut lamarginea interesului, timpul tihnei de folos z\bava dat\ citituluisub]iindu-se, `ngr\m\dit `ntre divertismente, dar ,,Apostolul” con-tinu\ s\ tr\iasc\ prin cititorii s\i, oamenii c\r]ilor, oamenii [colilor.Lor li se cuvine cea dint`i respectuoas\ plec\ciune.

PPrrooff.. DDrr.. DD.. DD.. UURRSSAACCHHEE

Reviste [colare

Ajuns\ la num\rul 14, revistaelevilor de la {coala nr. 2 PiatraNeam], care a mai fost `n aten]ianoastr\ `n c`teva r`nduri, are [i dedata aceasta un sumar foartebogat. Dup\ un “cuv`nt pentru citi-

tor” cu un titlu inspirat ({coala ca ocatedral\ de cuvinte), semnat deMonica Cristea (coordonatorulrevistei), [i un autograf de la cele-brul matematician SolomonMarcus, afl\m care va fi imnul[colii (text - Coman Monica,muzic\ Marcel Iorga) [i cumg`nde[te Fata Babei (din povestealui Creang\), dintr-un interviu,desigur imaginar, luat de CosminaBalu[ din clasa a IV-a D. Am maidescoperit c`teva nume de viitoripoe]i `n textele semnate de AnaRotaru, Irina Nu]u, Mugur IustinRusu, Bogdana Aioanei, ne-amdelectat cu evenimentul num\rulunu al toamnei trecute, Balulbobocilor (reporter Irina Nu]u) [iam admirat laurea]ii concursuluide miss [i mister din aceast\[coal\.

Pu]ini [tiu c\ elevii de la{coala de arte [i meserii din satulOglinzi, comuna R\uce[ti,editeaz\ de c`]iva ani, sub coor-donarea profesorilor Gigel B`rliba,Maria B`rg\oanu [i IonelaB`rg\oanu, o frumoas\ revist\lunar\ (chiar dac\ ea apare o dat\la dou\ sau trei luni, probabil `nfunc]ie de volumul de materiale [ide... buget). Bucur`ndu-se lafiecare num\r de c`te un cuv`ntintroductiv pe potriva anotimpului`n care apare, revista g\zduie[tecrea]iile elevilor dar [i ale unorcadre didactice. Frumoase versuri[i proz\ citim `n acest num\r dinseptembrie - octombrie 2008 subsemn\tura elevilor AndreeaObreja, Mihaela Bogos, CasianaB`zu, Ana Maria Ionic\, Bianca{alaru, Georgeta Cos\u, MirunaSava, Flavian Mih\il\, ElenaIftode, Adnana Istrate, Iustinacristescu, Georgiana Boboc,Daniel L\c\tu[u, Maria Ticu,`nv\]\torii Ioan Ichim [i MariaCraiu, profesorul AlexandruMarian. Revista g\zduie[te `n

acest num\r un amplu interviu cupoetul Nicolae Sava. O revist\ fru-moas\ care trebuie s\-[i afle maimult prezen]a prin bibliotecile[colare din tot jude]ul. {i n-ar fi lip-sit de interes ca toate [colile dinjude] care editeaz\ reviste propriis\ fac\ schimb de exemplare `ntreele [i, de ce nu [i de experien]\.Mai cu seam\ c\ `n multe localit\]irurale apar reviste [colare demnede interes.

Cele trei numere ale revisteielevilor de la {coala 3 PiatraNeam], care beneficiaz\ de otehnoredactare profesionist\, aude toate pentru to]i copiii de v`rst\[colar\: de la jocuri enigmistice

pentru v`rsta lor [i desene inspi-rate, p`n\ la adev\rate compuneriliterare `n proz\ [i versuri. Amre]inut din cele trei numere alerevistei numele unor elevi cu ta-lent: Matei Rugin\, RuxandraMaria M`ndru, Iulian Stahie (uncolaborator foarte harnic), CarlaCoroam\, Maria Clopo]el,Mihaela Pomeanu, PetronelaDoican, Andrada FlorentinaGherasim, Cristiana Maria Dedu,Andra Maria Ojic\, Ana MariaManca[, Ema Rotaru [i al]ii. Orevist\ frumoas\, foarte ingeniosalc\tuit\ [i bogat\ `n materiale dincele mai diverse, deosebit deatractiv\, care are darul de acre[te pe viitorii creatori de lite-ratur\ sau jurnali[ti de m`ine. Dar,mai ales, are darul s\ `mbo-g\]easc\ cuno[tin]ele tinerilor eicititori de acum. Felicit\ri alc\tuito-rilor ei! (N.S.)

PRIMUL DECENIU AL „APOSTOLULUI”

C

DOAMNA ~NV|}|TOAREARE VOIE ...

S\ z`mbeas-c\ mereu, S\ ne ierte

tot timpul, S\ corecteze

r\bd\toare caiete-le, S\ ne pre-

dea, `ntr-un modc`t mai juc\u[:matematica, româ-na, geografia, isto-ria, cunoa[tereamediului, engleza,religia, muzica,educa]ia fizic\, artaplastic\ [cl.

DOAMNA ~NV|}|TOARENU ARE VOIE...

S\ fie trist\, S\ o doar\ m\seaua, S\ aib\ fire de p\r alb, S\ fie obosit\, S\ aib\ temperatur\,

S\ `mb\tr`neasc\, S\ se enerveze, dac\ o scoatem din s\rite, S\ treac\ printre b\nci f\r\ s\ vad\ c\ un elev e trist, S\ stea `n concediu medical, chiar dac\ trebuie s\

fac\ o opera]ie, S\ aib\ probleme `n familie, S\ `i sl\beasc\ vederea de la miile de pagini corec-

tate, S\ `i sl\beasc\ auzul dup\ ce ani de-a r`ndul a

ascultat larma asurzitoare din pauze, S\ nu [tie toate c\r]ile ap\rute

pe Terra, S\ nu cunoasc\ descoperirile

f\cute de om `n toate domeniile, S\ uite c`nd este ziua de

na[tere a fiec\rui copil din clas\, S\ se pl`ng\ c\ `i lipse[te

ceva, S\ nu [tie c`nd un copil e trist,

pentru c\ s-au desp\r]it p\rin]ii, S\ vin\ la [coal\ cu paltonul [i

cizmuli]ele de anul trecut, S\ nu [tie c\ m\ simt singur

pentru c\ nu am un fr\]ior sau osurioar\, S\ pl`ng\, dec`t de fericire (adic\

de dragul nostru). Dar mai ales NU ARE VOIE,

DAR CU NICI UN CHIP NU AREVOIE s\ moar\, pentru c\ `nv\]\toriitr\iesc ve[nic,

NU-I A{A?

ProfesorMonica SS. CCRISTEA

\ numesc GabrielaTablan [i sunt profe-sor de limba [i lite-ratura român\ laGrupul {colarE c o n o m i c -Administrativ dinPiatra-Neam]. Citescrevista Apostolul deaproape un an,devenind `ntre timp [icolaborator al aces-teia, cu dou\ articole

publicate `n numerele din decem-brie [i ianuarie. Consider c\aceast\ revist\ este de o `nalt\]inut\ profesional\, r\spunde aspi-ra]iilor mele de aprofundare acuno[tin]elor de specialitate [i `ndomeniul cultural-artistic, astfel c\a[tept cu ner\bdare apari]ia ei

num\r de num\r. Am apreciat `nmod deosebit articolele adecvatediverselor evenimente, ca deexemplu cele referitoare laomagierea poetului nostru na]ionalMihai Eminescu sau la dispari]iaprematur\ a maestrului GrigoreVieru, la s\rb\torirea celor 31 deani de existen]\ a {colii cu clase-le I-VIII nr. 8 (fost\ 27) sau`mplinirea a 91 de ani de la MareaUnire.

Urm\resc cu deosebit interes[i paginile dedicate [tirilor dindomeniul sindical, recenziile de larubrica Revista presei literare, pre-cum [i suplimentul literar Tinerecondeie nem]ene `n care `[ig\sesc loc poeziile tinerilor no[trielevi. ~ncerc pl\cuta surpriz\ de aconstata faptul c\ se scrie poezie

de calitate `nc\ de pe b\ncile [coliigenerale, c\ lectura [i scrisul suntactivit\]i pl\cute elevilor [i maiales c\ munca lor este `ndrumat\[i apreciat\ de cadre didacticecompetente [i pasionate.

Dintre colaboratorii revisteiApostolul care mi-au atras aten]iase afl\ prof. Dr. D. D. Ursache, at`tprin calitatea c`t [i prin cantitateaarticolelor, precum [i DumitruRusu, ambii remarc`ndu-se prinspirit critic [i limbaj ironic.

Sugestii pentru revist\ nu am,c\ci este destul de bogat\, dovadao constituie faptul c\ textele suntculese cu caracter de 9 sau chiarmai pu]in (de[i se respect\ limitelede tehnoredactare, minimum 8maximum 12), poate chiar r\m`nmateriale de la un num\r la altul.

~mi doresc la liceul `n care activezs\ re`nnoiasc\ abonamentul larevista Apostolul, o s\ sus]inaceast\ idee `n fa]a direc]iunii.Personal am utilizat la clas\ cutitlul demonstrativ numere din anul2008, pentru a ilustra no]iunile derevist\ literar\, recenzie, cronic\artistic\ [.a. [i le-am vorbit laclas\ elevilor despre posibilitateade a-[i publica poeziile `n supli-mentul literar al revistei.

{i cum revista `mpline[tezece ani de existen]\, `nchei cuur\ri de via]\ lung\, iar revista s\se bucure de aprecieri tot maibune din partea c`t mai multor citi-tori. La mul]i ani!

R\m`n a dvs. fidel\ cititoare, pprrooff.. GGaabbrriieellaa

TTAABBLLAANN

O REVIST| ETALON

M

GENERA}IA 9 - 14/2009

UNIVERSUL CURIO{ILOR -1,2,3/2008

OGLINDA OGLINZILOR -3/2008

Prim\varaarna rece [i geroas\A zbughit-o de pe coast\{i-a l\sat `n urma eiUn c`mp alb de ghiocei.-Ce faci ghiocel ginga[ ?A-ntrebat un copila[.-Am stat iarna la st`mtoare{i acum m\-ntind la soare,Ascult p\s\ri care c`nt\{i urechile-mi `nc`nt\,M\-nc\lzesc [i eu la soarePoate c\ voi cre[te mare.-Pentru c\ e[ti frumu[el

Eu te-a[ pune-n buche]elS\ te d\ruiesc cu drag

C`nd voi trece-al mamei prag.Mihai GGLIGA

clasa a III- a

Spa]iu [i timpSpa]iul plute[te `n timp,Timpul plute[te `n spa]iu...Numai omul,Numai el, r\stignit `ntre am`ndou\...Sufletele respir\ min]i,Te-absorb prin proprii pori [i...Le z`mbe[ti cu gura lor.Ai p\catele pe undeva, pe sub unghii,Unii cred c\ e mizerie.....nu! Sunt p\cate!De-aia `mi tai mereu unghiile,Dar n-am vrut s\ le pierd,A[a c\ le-am pus pe creier...

~ntreb\ri...Ai fugi cu mine prin ploaie?Pl`ngi, dac\ pl`ng [i eu?Ai avea r\spuns la toate `ntreb\rilemele?Ai accepta, dac\ te-a[ cere EU `nc\s\torie?Ai a[tepta oric`t pentru mine?Mi-ai decora p\rul cu stele [i flori?Ai picta tavanul cu m`na mea dreapt\? Mi-ai suporta nebunia de toate zilele?

Ai renun]a la mine pentru tine?Dar la tine pentru mine?Mi-ai accepta motanul, chiar dac\ `lcheam\ Cap P\trat?Ai `nv\]a s\ c`n]i la pian pentru mine?Te-ai picta `n galben ca s\ fii soarelemeu?Dac\ da,E[ti un mincinos!

Bogdana AAIOANEIclasa a VIII- a

GLISANDOAlunec pe muchii de iatagane ale timpului,M\-mpiedic de fr`nturi de cuvinte,Pe care le asamblez cum vreau eu `npuzzel!

~mi fac din ele c\rare spre lacul viselornemuritoare.M\ `mbarc `n luntrea speran]ei,F\r\ s\ v\d cum apa dezam\giriip\trundePrintr-o fisur\ de suferin]\.Ce frumos `mi mai `nec amarul,~n luna [i `n stelele de dup\ valuri.

TU- CREDIN}|-TR|DARE

Secunde duble de tr\dare~n care simpatia o las... prad\ uit\rii.{i te blamez pentru orice `mi trece prindg`nd.Poate c\ tu...Chiar acum g`nde[ti ceva,Despre mine...

Te pictez ca pe-un blestem,Te v\d ca pe-un ho] de g`nduri!Se poate `ns\ c\ tu Chiar acum s\ z`mbe[ti cuceritor,{i u[a dinspre Rai mai larg ]i se deschide.F\ ce vrei...Dar...Nu cumva s\ ui]i de mine!

Oana OOJIC|clasa a IX a

CALCULE {IPROBA-

BILIT|}IBun venit `n via]a grea,}ara undeBanii ajung la cei deja boga]i,Iar vidul la cei cu deja prea mult nimic,Cu curent `n ... contul curent.Nimic e doar relativ;Mereu ai un hamster fericitPe planet\.Bun venit `n ziua de m`ine,}ara undeDoar autoritatea cu fitilPrime[te felia de p`ine{i unde lini[teaPoate deveni un lux.

MONODIALOG-Ce faci ?-Sunt pe medicamente,Sunt prietenul nepotului bunicului t\u,Sunt urma[ul lui Burebista.Traian m\ ur\[te,Sunt un slogan dinamic,Nu o reclam\ ieftin\

{i....nu `mi plac merele. M\ `n]elegi ?-Nu....stau prost pe scaun.

Flavian RRO{U Clasa a VIII- a

POVESTEA fost odat\ ca niciodat\ o noapte~n care eu eram Ileana Cos`nzeana.Priveam cerul [i a[teptam ca F\t-Frumos AL MEUS\ coboare dintre stele.C`nd `n sf`r[it a sosit odat\ cuLuceaf\rul,S-a scufundat `n irisul meu inundat de

pove[ti nespuse,~n oceanul de secrete al unei simplepriviri de fat\.{i F\t-Frumos s-a `necat.Citise `n pupila neagr\ cum am scris`ntr-un jurnalC\ povestea noastr\ va avea un altfinal.

DEPENDENT|Nu sunt dec`t o fum\toare de iubire,Prins\ `n capcanaUnei p`nze de p\ianjen a sute de priviri[i minciuni.Sunt doar o alt\ dependent\.Ai devenit drogul meu de fiecare zi...Ieri m-ai `nv\]at cum s\ m\ `mb\t cutine.Te fumez, te beau, te prizez [i totu[i...Te mai [i IUBESC !Sunt minor\, dar major\-n sentimente.Cu toate astea,Dragostea mea nu e... LEGAL| .

Irina NNU}Uclasa a VI- a

TINERE CONDEIE NEM}ENE

PPaagg.. 66 APOSTOLUL martie 2009

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIISanda [[i VVlad SStolojan

S| NNU PPLEC|MTO}I OODAT|

Amintiri din Româniaanilor ‘50

n amurgul vie]ii, ceacare a fost unul din-tre catalizatoriiexilului românescde la Paris, ceacare i-a povestitavatarurile `n volu-me pline de via]\ [iculoare, se `ntoarceasupra propriuluis\u trecut, asupratimpului ie[it din

matc\ pe care l-a tr\it `nRomânia anilor ‘50, `nainteaplec\rii definitive din ]ar\.Al\turi de ea, so]ul ei, VladStolojan, a[terne pe h`rtie pro-priile sale amintiri despre aceiani petrecu]i `n `nchisoare sau`n ve[nica fug\ de h\ituiala

Securit\]ii. Asemenea unuidiptic, volumul alc\tuie[te untablou conving\tor al celei mai`ntunecate perioade a dictaturiicomuniste, a[ez`nd `n oglind\via]a din `nchisorile regimului [ivia]a din `nchisoarea larg\ `ncare acela[i regim transfor-mase `ntreaga ]ar\. Dincolo`ns\ de amintirea fricii, a mize-riei [i a umilin]elor `ndurate,

r\m`ne mereu vie, dureros devie, nostalgia dup\ peisajelecopil\riei, dup\ un timp al nor-malit\]ii care `nt`rzie s\ se`ntoarc\.

Livius CCioc`rlieCU DDIN}II DDE LL~N|

Jurnal 1978- 1983Premiul Na]ional pentru

Literatur\ decernat de UniuneaScriitorilor

“~ntrebarea este `n cecondi]ii poate fi salvat jurnalul,adic\ poate fi adus `n stare deoper\ durabil\, ceea cereprezint\ aproape o con-tradic]ie `n termeni, c`t\ vremejurnalul consemneaz\ efe-

merul. ~n principiu, rostul luieste mnemotehnic: a nota cese petrece cu tine [i `n jurul t\usau ce `]i trece fugar prinminte, fie din preocupare detine, fie pentru a-]i servi mai

t`rziu. Pentru a afla mai t`rziuce ai uitat. Jurnalul apar]ineunei jurnalistici sui generis, deuz propriu. Devenit carte, secite[te `n acela[i spirit, [isinonimia jurnal- ziar nu e`nt`mpl\toare. Se cite[te la felca ziarul, cu un interes maiaprins [i totodat\ mai superfi-cial dec`t o carte de literatur\,fiindc\, la fel ca ziarul,cuprinde numai nout\]i, numaiinforma]ii ce st`rnesc curiozi-tate, f\c`ndu-te s\ afli ceea cealtcum n-ai putea [ti”

Livius CIOC~RLIE

Gabriel CChindeaPARADOXUL

TRANSCENDEN}EIDE LLA AARISTOTEL

LA PPLOTIN

“(...) Interesat\ nu doaristoric, ci [i filosofic de g`ndirea

Antichit\]ii grece[ti, lucrareade fa]\ pleac\ de la onedumerire fireasc\ pentrucineva care nu vrea doar s\`nregistreze, ci [i s\ `n]eleag\,ori chiar s\ justifice- chiar dac\nu apologetic, ci hermeneutic-filosofiile trecutului. ~ntr-ade-v\r, cum se face c\ g`nditoriimportan]i, precum Aristotelsau Plotin, nu au sesizat impa-sul paradoxal al transce-nden]ei despre care am vorbitmai sus, ci, dimpotriv\, auc\utat s\ elaboreze doctrine [iteorii `ntemeiate, `ntr-un fel saualtul, pe ideea transcenden]ei?S\ fie oare vorba de o eroarefatal\ [i totu[i banal\, de oprejudecat\ profund\, darincon[tient\, sau pur [i simplude neglijen]\ ori sofistic\?”

Gabriel CHINDEA

~ NOU LA HUMANITAS

Cenaclul “EUROCULTIN”, {coala nr. 2 Piatra Neam]

I

{COALA CA O CATEDRAL|DE CUVINTE

(urmaare ddin ppaag. 11)

uvintele sunt prieteni sau du[mani, sunt tandre sau dure, ele suntscrisoarea de dragoste care `]i readuce `ncrederea `n tine, orisentin]a la moarte dat\ de tribunalul suprem.

Cuvintele sunt liturghiile prin care oamenii se m\rturisesc [i seiart\, se smeresc [i se `nduhovnicesc.

Cuvintele sunt treptele unei sc\ri nev\zute care ne ajut\ s\ajungem p`n\ la Cel de Sus.

Ca s\ putem `n]elege mai bine puterea lor, s\ ne amintim deTurnul Babel (poveste at`t de semnificativ\). Crez`ndu-se puterni-ci, oamenii [i-au pus `n g`nd s\ ridice un turn at`t de `nalt, `nc`ts\ ajung\ p`n\ la Dumnezeu. V\z`ndu-le trufia, Cel de Sus nu i-apedepsit altfel dec`t `ncurc`ndu-le limbile [i - nemaiput`ndu - se`n]elege `ntre ei- construc]ia a e[uat.

Dragostea mamei pentru copil se manifest\ tot prin cuvinte. Chiar `naintede a `n]elege, pruncul percepe `nc\rc\tura cuvintelor [i se lini[te[te dac\ i sespun vorbe bune!

Cuv`ntul are o `nc\rc\tur\ energetic\ pe care oamenii au descoperit-o `nc\din vremurile vechi de aceea toate ritualurile erau `nso]ite de vorbe, iardesc`ntecul are semnifica]ii aparte.

S\ nu uit\m c\ Iisus ~nsu[i vindeca prin cuvinte-vii, adic\ vorbe `nc\rcatecu credin]\.

G`ndul omului se `nve[m`nteaz\ `n cuvintele care, la r`ndul lor, se trans-form\, la receptor, `n g`nd, `n imagine, `n sentiment.

Cuv`ntul poate `nvinge [i timpul, [i spa]iul. Iat\ de pild\, Epopeea luiGhilgame[ a fost pl\smuit\ de un neam care a disp\rut de mult (asiro-babilonienii). Civiliza]ia lor, c`ndva `nfloritoare a disp\rut, ora[ele lor s-au d\r`mat,au fost cotropite de nisip, n-a mai r\mas nimic din puterea [i m\re]ia dealt\dat\. Deasupra de[ertului de nisip, cumva `n aer, ca un miracol, se ridic\totu[i CUVÂNTUL. Construc]ia f\cut\ din vorbe, doar ea n-a murit!

Toate `nt`mpl\rile trecutului `nvie `n prezent, c`nd le transport\ din vremuride mult apuse cuv`ntul. „Catedrala” de cuvinte (opera) e mai rezistent\ dec`t con-struc]ia de piatr\!

{coala se bazeaz\ pe cuv`nt, societatea se bazeaz\ pe cuv`nt, Dumnezeu`nsu[i se bazeaz\ pe cuv`nt, c\ci prin el ne-a transmis `nv\]\turile [i poruncileSale.

{tim s\ respect\m acest dar f\cut anume omului, `n]elegem cu adev\ratputerea lui?

Cum ar fi via]a noastr\ f\r\ de cuv`nt ?! (prof. Monica S. CRISTEA)

C

~NV|}|TOAREA MEA

PREZENT CONTINUU

TINERE CONDEIE NEM}ENE

martie 2009PPaagg.. 77APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIMariana CConovici}ARA, LLEGIUNEA,

C|PITANULMi[carea legionar\ `n

documente de istorie oral\

ntre 1993 [i 2003,un grup decercet\tori de laCentrul de istorieoral\ a Societ\]iiRomâne deRadiodifuziune aavut ideea de aconsemna peband\ magnetic\ oistorie “din interior”a Mi[c\rii

Legionare. Etosul mi[c\rii,selec]ia [i ini]ierea ideologic\`n interiorul Fr\]iilor de Cruce,spirala violen]ei [i rela]iilelegionarilor cu autorit\]ile,experien]a lamentabil\ aguvern\rii, rebeliunea [i repre-siunea, exilul [i `ncerc\rile de

reorganizare de dup\ cel de-alDoilea R\zboi Mondial erauconservate `ntr-o memorieextinct\, pe care nimeni nu se`ncumetase nici s\ o exploreze[i nici s\ o trateze cuprecau]iile cu care trebuietratate povestirile exemplare.92 de interviuri `nsum`nd 146de ore de `nregistrare [i circa2500 de pagini de transcriere

vor sta, de acum `nainte, `narhive, la dispozi]iacercet\torilor.

VladimirTism\neanu

FANTOMA LLUI GHEORGHIU -DDEJ

“{oc`nd prin noutatea [iprospe]imea cu care navigheaz\un spa]iu al g`ndirii ce-i fusesesistematic interzis intelectualu-lui român, analizele lui VladimirTism\neanu s`nt excep]ionalestudii de filozofie politic\.“Fantoma lui Gheorghiu -Dej”este un posibil nucleu al unei`ntreprinderi mult mai vaste.Dar descoperim `n ea, `ntr-overitabil\ mise-en-ab`me, liniilede for]\ ale unui discurs care`ncearc\ s\ coboare lar\d\cina lucrurilor. Compli-cit\]ile vinovate, spaimele

comune [i complexele de infe-rioritate, `mp\rt\[ite de c\tremajoritatea membrilor eliteipolitice române[ti postbelice,`[i g\sesc explica]iile `n abilecobor`ri `n ad`ncimile, adeseoriinsondabile, ale unor spiriteconfiscate de magia neagr\ acomunismului. Volumul de fa]\poate fi citit [i ca un tratat dedemonologie politic\.”

Mircea MIH|IE{

Pierre DDu BBoisCEAU{ESCULA PPUTERE

Anchet\ asupra uneiascensiuni politice

Traducere din francez\ deIoana Ilie

Cartea de fa]\ este o incur-siune temerar\ `n istoria comu-nismului românesc, cu unaccent special asupra unuiadintre episoadele cele mai tul-buri [i controversate.Regretatul profesor Pierre DuBois, reputat politolog elve]ian,specializat `n rela]ii inter-na]ionale, a dorit s\ cerceteze[i s\ `n]eleag\ un moment cru-cial din dinamica intern\ a dic-taturii neclintit staliniste de laBucure[ti- lupta pentru succe-siunea lui GheorgheGheorghiu- Dej [i modalit\]ileprin care cel mai t`n\r membrual Biroului Politic al CC al PMR,

secretarul cu cadrele, NicolaeCeau[escu, a reu[it s\ aca-pareze puterea absolut\.R\d\cinile de familie aleautorului au jucat fire[te un rol`n decizia de a porni aceast\fascinant\ investiga]ie privinduniversul de intrigi [i manipu-l\ri care explic\ cum se struc-tureaz\ rela]iile de putere `nasemenea momente de criz\.

~

Revista “Universul curio[ilor”, {coala nr. 3 Piatra Neam]

entru mine, p\rintele “Luceaf\rului” nu este doar un poet degeniu, ci [i un r`u fermecat, curg`nd la deal, spre sufletele`nsetate de cunoa[tere [i armonie.

Eu am descifrat taina literelor [i am pip\it ad`ncul vor-belor pe versurile sale, `nc\ `nainte ca [nurul ghiozdanuluis\-mi taie umerii pl\p`nzi. ~n aceast\ “z\bav\”, i-am sim]itprivirea, triste]ea [i bucuria `n modul cel mai fizic cu putin]\.Numai a[a `mi pot explica suprema [ans\ de a-l fi visat peMihai Eminescu.

M\ f\ceam `ntr-un codru ad`nc, “cu crengile” p`n\ “lap\m`nt”. Era o lini[te deplin\, “f\r\ ploaie, f\r\ v`nt”. Doar“un fream\t lin trecea din ram `n ram”, “st`rnind” un miros“adormitor”.

Se `nsera. Eu eram un izvora[ a c\rui ap\ “suna `nceti[or”...Deodat\, frunzi[ul se desface, “‘naltul ierbii” se pleac\ sub pasul lin

al unui “b\iet” “cu ochii mari c`t istoria noastr\”, care se a[eaz\ g`nditorl`ng\ izvor, `[i pune “bra]ul drept sub cap” [i, “`ng`nat de-al valurilor glas”,“las\ pleoapele” peste “raiul de basme”, luminat de “argintia cea]\”v\rsat\ de luna “peste ape”.

“Dulcea]a” unui bucium, sun`nd tot mai aproape, une[te `ntr-o tainic\chemare sufletul omului cu sufletul p\durii.

Vr\jit de-o tain\ necuprins\, “teiul vechi” din preajm\ se deschide.“Din el iese o t`n\r\ cr\ias\”, “cu ochii mari”, “plini de vise” [i dor, plutind“`n lacrimi”, “cu gura abia `nchis\”, cu p\rul “blond [i moale ca m\tasa”.

Sim]indu-m\ sleit de uimire, poetul `mi desc`lce[te undele cu m`inilesale, [optind: “Nu-]i fie team\, izvora[ule! Sufletul [i mintea `]i aduc oricedac\ `]i dore[ti destul de mult. Cea mai mare avu]ie a omului este ceeace nu [tie `nc\, dar vrea s\ afle!”

“C\lc`nd pe v`rful micului picior”, “trupul ei cel alb deplin” se mi[c\“`ncet- `ncet”, “ca-n somn”, “venind din cer”, spre t`n\rul troienit de vise.~n acea clip\ suprem\ de lini[te, mai ad`nc\ dec`t via]a `ns\[i, fo[netul“straiului” “de tort sub]ire” al “`ngerului blond” m-a atins suav [i m-amtrezit `nfiorat.

~ntunericul nop]ii `mi sun\ necru]\tor `n limpezimile de cristal ale min-]ii. Acum puteam da deplin\ dreptate lui Marin Sorescu: “Eminescu n-aexistat”. Au existat “numai o ]ar\ frumoas\”, “la o margine de mare” [i“ni[te ape ca ni[te copaci curg\tori”, `n care “luna `[i avea cuibar rotit”, [i“ni[te oameni simpli”, [i ni[te “codri ad`nci”, [i ni[te tei. A mai existat [iun t`n\r, care “trecea b\tut de g`nduri din cartea chirilic\ `n cartea vie]ii”,“tot num\r`nd plopii luminii, ai drept\]ii, ai iubirii”. {i pentru c\ toate aces-tea trebuiau s\ poarte un nume, un singur nume, li s-a spus Eminescu”.

Pentru mine toate verbele care se refer\ la Mihai Eminescu nucunosc dec`t un singur timp, prezentul. De aceea, `ndr\znesc s\-l con-sider pe marele poet PREZENTUL CONTINUU al culturii române[ti.

Matei RRUGIN|,clasa a V-a

P

rivesc cu nostalgiealbumul cufotografii. Este oparte din via]a meaacolo: colegii mei,`nt`mpl\ri deosebite[i doamna`nv\]\toare. Mai efoarte pu]in [i va tre-bui s\ ne spunem“La revedere!”

Se zice c\ via]afiec\ruia e suma `nt`mpl\rilorcu ceilal]i.

Sunt un copil norocos. Am

`nt`lnit numai oameni caremi-au d\ruit clipe minunate. Cusiguran]\ eu a[ fi devenitaltcineva dac\ doamna mea`nv\]\toare nu s-ar fi numitMarineta Ionescu, pentru c\experien]a de via]\ c\p\tat\ dela primul dasc\l este piatra detemelie a fiec\ruia dintre noi.

~n ochii ei, albastru- verzuimi-am cl\tit privirea ca-ntr-omare lini[tit\, cinci zile pes\pt\m`n\. Dac\ stau bine s\socotesc a luat de multe orilocul mamei, pe care o v\d multmai pu]in `n cursul unei zile.M-a `nv\]at s\ descifrez tainelelumii, s\ analizez lucrurile `nprofunzimea lor; toate cele pecare le [tiu i le datorez.

Se apropie sf`r[itul clasei apatra: diplome, ochi `n lacrimi,alte fotografii...

Peste ani, chipul ei delumin\ `mi va z`mbi `n amintirilecopil\riei mele fericite.

Cu toat\ c\ldura sufletuluimeu,

Maria CCLOPO}ELclasa a IV-a

P

COPIL|RIA - UNBASM F|R| SF~R{IT

opil\ria este un t\r`m magic;nu [tim cum `ncepe sau cumse termin\. Este o lumeduioas\, `n care orice sepoate `nt`mpla. ~n orice clip\putem fi fa]\-n fa]\ cu balau-rul cu [apte capete, cuzgrip]uroaica cea hain\,putem fi vr\jitori, eroi dinfilme, putem vizita cu ochiimin]ii orice loc din lume [i s\credem cu t\rie c\ am fostacolo...

A[a `mi petrec [i eu zilele libere; cu ocarte de pove[ti pe bra]e, intru pe r`nd, `nrochia Cenu[\resei, care se preg\te[te demers la bal, sau a Albei ca Z\pada, prins\`n bra]e de F\t- Frumos. {i cu IleanaCos`nzeana `mi place s\ m\ `nt`lnesc; ore`ntregi putem vorbi despre coafuri sau despre `ntre]inerea p\rului.

C`nd `ncepe copil\ria? Dar c`nd se termin\?Ascult cu drag pove[ti despre copil\ria p\rin]ilor mei; au crescut

cu respect sub `nv\]\turile bunicilor, p\rin]ilor, f\r\ jocuri pe calculator,cu respect fa]\ de dasc\lii care le-au pus condeiul `n m`n\, f\r\ a aler-ga pe holurile [colii, cu mobilul `n m`n\.

Vom ajunge la o v`rst\ la care vom dori s\ arunc\m peste um\run pumn de speran]e, pentru a `nflori sub m`ng`ierea z`nelor cu trup dem\rgean [i a piticilor cu barb\ de cle[tar, spre a le putea vorbinepo]ilor no[tri despre o copil\rie cum nu a mai fost

Carla CCOROAM|clasa a IV-a

C

PRIMUL FULGDE NEA

far\ ninge ca-npove[ti.

B\tr`na iarn\ asosit `n ]ar\ cu alaiul eide albine albe.P\m`ntul a `mbr\cat ohain\ nou\. O pla-pum\ alb\ [i fin\ caspuma laptelui aamor]it p\durea.Obosi]i de lunga

c\l\torie, fulgii poposesc pep\m`nt pentru o odihn\ binemeri-tat\. Iarna, prin]esa cu inima deghea]\, `i a[az\ `n troienepufoase.

Merg`nd spre [coal\ am auzitun glas care spunea:

- Te rog, nu m\ c\lca!Mirat\ de ce am auzit, m-am

uitat `n jos [i am v\zut un fulg de nea. L-am `ntrebat:- Cum po]i vorbi?- Eu sunt un fulg de nea obi[nuit. Pe mine m-a trimis

Cr\iasa Z\pezii s\ `]i spun c\ te a[teapt\ la ea.- Dar cum s\ ajung la ea?Dintr-o dat\, crengile g\tite cu beteal\ s-au transformat

`ntr-un iaz de oglind\, iar fulgul de nea mi-a spus s\-l urmez.Am ajuns `ntr-un castel magic care era `nve[m`ntat `n alb.

~n fa]a mea era Cr\iasa Z\pezii, `nconjurat\ de mii de fluturilucitori.

Ea mi-a spus:- Bine ai venit!- Mul]umesc, dar de

unde m\ cuno[ti?- Te urm\resc de

c`nd te-ai n\scut, cum tejucai, micu]\ fiind, iarnape afar\.

- De ce m-ai chematla tine?

- Deoarece mi separe c\ e[ti o fat\ detreab\ [i vreau s\ deviio prin]es\ la fel ca mine.

- Uimit\ de ceea cev\d [i aud, accept cumare pl\cere.

Surprinz\tor am auzit un strig\t, care spunea c\ e timpuls\ merg la [coal\. M-am trezit uimit\ de ce am visat.

Anotimpul alb este cel mai frumos sezon al anului!Andrada FFlorentina GGHERASIM

clasa a V-a

A

CCOOLLEEGGIIUULL DDEE RREEDDAACC}}IIEE:: Mircea ZZAHARIA; CConstantin TTOM{A; {{tefan CCORNEANU ;;Ilustra]ia nnum\rului - rreproduceri ddup\ ssculpturi dde pprof. VViorel CCute - PPetric

AAAAPPPPOOOOSSSSTTTTOOOOLLLLUUUULLLL LLLLIIIITTTTEEEERRRRAAAARRRR [[[[iiii AAAARRRRTTTTIIIISSSSTTTTIIIICCCC

PPaagg.. 88 APOSTOLUL martie 2009

ZIG-ZAG ZIG-ZAG ZIG-ZAG ZIG-ZAGURSITOARELE

SAU EMINESCU -PERPETUA METAFOR|

~n noaptea aceea de pomin\, la capul pruncului,adunatu-s-au ursitoarele una mai frumoas\ dec`t alta:poate o Domni[oar\ Pogany, poate o Giocond\ davin-cian\ sau o Olimpya rupt\ din “Jeu du pomme”, maicur`nd o fat\ frumoas\ desprins\ din “p`nzele grigo-resciene”...

... Pe dansul lor nebun, universul vibra pe muzica luiBethoven, Enescu sau dup\ Balada de la Stupca.

... Din c`nd `n c`nd se mai auzeau pocnete de bici,clinchete de clopo]ei sau fr`nturi din “Steaua str\luce[te/{i lumii veste[te...”

... Frumoasele ursitoare, diafan `mbr\cate,`ncinser\ hora româneasc\ `n jurul “scaldei”, ating`ndu-lfiecare, cu crengu]e de v`sc, de laur, de busuioc, zic`nd:

... “Mihai s\-]i fie numele [i-n fiecare opt al lui “Brumar” s\ `l cin-sti]i”...

... dintre lunile tale, alegejum\tatea lui Gerar...

... din toate locurile deba[tin\, alege Ipote[ti- at`t de drag]ie!

... s\-]i str\luceasc\ steauatreizeci [i [ase de ani!

... iar opera m\iastr\-]i, s-oscrii doar numai `n [aptesprezeceani!

... restul timpului, irose[te-l cabibliotecar, sufleur sau profesor!

... s\ h\l\duie[ti prin poieni,pe la st`ni [i s\ pui “buciumul s\sune cu jale...

... s-alegi dintre florile c`mpu-lui, pe cea albastr\, simbol al iubiriipure...

... s\ faci din “Epigonii” o microistorie literar\...

... s\ rupi un nuf\r galben din “Lacul codrilor albastru!”

... s\-]i pice o lacrim\ la morm`ntul lui Aron Pumnul, profesorult\u, zic`nd: “~mbrac\-te `n doliu, frumoas\ Bucovin\!”

... s\-l la[i pe Iosif Vulcan s\ te boteze a doua oar\!

... dintre to]i pomii, s\ iube[ti teiul ce te-a-mb\tat cu aroma florilorsale!”

... s-alegi doina de `nstr\inare a unui neam “De la Nistru p`n laTisa...”

... s\ faci din opera TA- o lacrim\ de spirit a neamului românesc...

... s\-]i p\leasc\ steaua `n Cire[arul lui ‘89 lu`nd cu tinedragostea ta- pe Veronica [i pe b\dia Ion, povestitorul dinHumule[ti...

Iar ultima ursitoare adaug\:... s\ domini ve[nicia `n chip de Luceaf\r, str\lucind ca un ultim

romantic european [i s\ ridici medita]ia la rang de spiritualitate!Celelalte z`ne ursitoare blestemar\ `n chip c\linescian:“{i numai atunci c`nd ape vor seca `n albie [i peste locul

`ngrop\rii tale va r\s\ri p\dure [i c`te o stea va vesteji pe cer `ndep\rt\ri, acest p\m`nt `[i va str`nge toate sevele, ridic`ndu-le `nteaca sub]ire a altui crin, ca t\ria parfumurilor tale”.

A[a s\ se `mplineasc\ `n pururea veacurilor! Amin!P.S.: Coco[ul mai c`nt\ o dat\. Z`nele disp\rur\. ~n Univers

r\zb\tea p`n\ la mine:“LA STEAUA CARE...

Prof. GGh. MMATEI

n fiecare [coal\exist\ cel pu]in unprofesor sever, ciu-fut, hiperexigent carese r\fuie[te culoazele cedispre]uiesc cartea.De obicei, profii “r\i”sunt da]i mintena[uit\rii, r\m`n`ndu-ledoar porecleleinscrip]ionate prinW.C- urile liceelor:

”C\pc\unul”, “Dictatorul”, “Musso-lini”, “ H`r”. Pe “ vremea mea” amavut de a face cu tot felul dedasc\li, unii tr\sni]i r\u, al]ii “bestiali”. Niciodat\ `ns\ nu-l voiuita pe “ Latinistul”. Un pedagog[colit la Blaj, uns cu toate alifiile.Era chel, rotofei, de statur\potrivit\, cu ochi de viezure.Carte [tia cu carul `nc`t nu puteai

s\-l prinzi `n ofsaid. Intra `n clas\val v`rtej, surprins de debandadag\sit\ datorit\ pauzei prelungite.Odat\ reinstaurat\ lini[tea strigacatalogul: tare, tacticos, cu opio[enie de credeai c\ cite[tedin Biblie. Punea absen]e celorprezen]i [i c`te un 4 celorabsen]i. S\ fie [i s\ seg\seasc\, de[i pe atunci ritmici-tatea not\rii nu era luat\ `nserios. La prima or\ de latin\ teinteroga: al cui e[ti, c`]i ani ai,dac\ mama ta e frumoas\, `n ceschimb lucreaz\ tata, dac\ bea?Era burlac convins, cam fus-tangiu. C`nd constata c\ ora epe sf`r[ite `[i scotea ochelarii, `i[tergea cu cravata [i-l asculta pecel mai obraznic elev. Pedeapsac\dea ca o sabie: “Zi declin\rile,a treia impara silabic!” Loaza,luat\ prin surprindere, era b`t\.

Spunea de obicei declinareaa-nt`ia. Gongul final? Nota treicu urarea “silva, silvae, latoamn\ tataie!” Iar toamna `i pro-mova pe to]i dup\ ce le spuneaun dicton latinesc. Nu purtas`mbetele nim\nui.

{i mai avea o meteahn\dom’ profesor. Vara se plimba cuo celebr\ biciclet\ f\cut\ dinbuc\]i: cadrul rusesc, ro]ile itali-ene, farul german. Cu bicicleta`ntre picioare o t\ia la plaj\ pemalurile Bistri]ei. C\uta un loclini[tit, se dezbr\ca la chilo]eldup\ care adormea la soare.Vacile de pe ima[ `i morfoleauhainele buc\]i. Se `ntorceaacas\ `n slip, pe biciclet\.Evident, `n r`setele v\duvelortrecute de a doua tinere]e.Duminica, “ Latinistul” avea pro-gram de r`s. La ora 10,00 era

prezent la poarta Spitalului deBoli Psihice din ora[. Nebuniinepericulo[i erau `nvoi]i la plim-bare. Unul din ei poreclit“Nudistul”, cum ie[ea pe poart\,se dezbr\ca la pielea goal\, `[ilua hainele subsuoar\ [i seducea direct la Cinematograf.“Latinistul”, prezent la circ, savu-ra clipa [i aplauda frenetic.Neav`nd familie, proful nostru sedeclara public, om liber. Ceea cepe vremea comuni[tilor eradestul de periculos. Cum pedasc\lul caracterizat `l chema [iAntonescu, b\ie]ii de la Secu `ls\ltau s\pt\m`nal pentrudiscu]ii: amicale. ~ntr-o zi nu s-amai `ntors “din vizit\”. L-amregretat mult timp. Latina a fost`nlocuit\ cu limba lui Ilici.Dasfidania!

Dumitru RRUSU

oat\ lumea `l cuno[tea. Era sufi-cient s\ `ntrebi `n gar\, sau pestrad\, doi - trei or\[eni, la unchio[c de ziare, la un butic dinpia]\ sau un oarecare, [i aflainegre[it, unde-l po]i g\si pe Dom’Profesor.

Toat\ lumea `l c\uta, dac\avea cumva, vreun t`n\r, caredorea s\ intre la o facultate deelit\. Unii, nici m\car nu-lcuno[teau dup\ numele dinbuletin, fiindc\ to]i `l [tiau de

„Profesorul”.Cu toate acestea, pu]ini l-au cunoscut „`n

persoan\”, fiindc\ era un retras, un tip pu]inciudat, despre care se [tia c\ refuza s\cunoasc\ p\rin]ii celor pe care `i preg\tea, cas\ nu fie influen]at de pozi]ia lor social\, a[a c\puteai ajunge la el doar printr-un intermediar, ocuno[tin]\ bun\ sau un coleg mai apropiat,c\ci prieteni avea foarte pu]ini [i ace[tia erau lafel de reticen]i ca [i el, cine se aseam\n\... seadun\..., se spune.

Era tare selectiv, nu-l momea nimeni cunici un fel de favoruri, refuza pe neaveni]i, oric`ti s-ar fi oferit, dar accepta candida]i chiar foarteslab preg\ti]i, dac\ i se p\rea c\ „audispozi]ie”. Nu `l interesa mama sau tata, eradispus s\ fac\ chiar [i alfabetizare dac\ eracazul, dar la final, candida]ii sp\rgeau recorduride excelen]\ fiindc\ Dom Profesor avea [tiin]a`n degetul cel mic, iar absolven]ii lui umpleaulumea pe la Oxford [i pe la Sorbone cu ideile

magistrului, ob]in`nd Magna Cum Laude. Unii`[i aminteau de mintosul provincial, trimi]`ndu-ifelicit\ri de Pa[te [i de Cr\ciun, darMagistrul `[i continua munca ano-nim\, f\r\ s\ fac\ nici un caz de`nalta lui abilitate. Unii au `ncercats\-l cunoasc\, de curiozitate, saupentru a-i mul]umi cumva, darpu]ini au reu[it, iar ace[tia au fostprofund dezam\gi]i:

- Un banal, un cenu[iu, ar fiputut face avere, ar fi avut lumea lapicioare dac\ [tia s-o speculeze,to]i greii erau gata-gata s\-i pupem`na, numai s\-i intre-n gra]ii, eu`nsumi i-a[ fi dat luna de pe cer s\-mibage ploada la facultate, nu-mivenea s\ cred c\ poate cineva s\-ibage cartea-n cap, nu aveam nici oautoritare, c`t sunt eu de barosan,c`nd colo, ce s\ spun, s\ am par-don, o fi ceva, [i cu,,petagogia”asta...

Domnul a fost, dar nu maieste, fiindc\ a ie[it la pensie. Nu afost nici `nsurat nici copii nu a avut, `n afar\ detratatele pe care le-a scris. A tr\it c`]iva ani caun necunoscut, plimb`ndu-se `ntre cas\ [i salade lectur\ a Bibliotecii, unde `[i a[eza p\l\ria [ibastonul `ntr-un cuier, p\r`nd c\ `ntinere[te, cufa]a luminat\ de un z`mbet fericit, str`ng`nd lapiept mald\rul de c\r]i cu titluri ciudate, ca peni[te copii frumo[i. Avea dou\ perechi deochelari, ad\uga]i, pentru notele de subsol,

scrise cu litere mici, pe care le citea cu nasulating`nd foaia, ca [i cum ar fi vrut s\ le simt\

mai bine, mirosindu-le cernealauscat\ de vreme... Era vioi ca un[oricel `nfometat, c`t timp aveac\r]ile sub nas, dar bibliotecara`l b\tea pe um\r, anun]`ndu-i`ncheierea programului [i atuncise petrecea strania schimbare:se g`rbovea, dintr-odat\devenind mo[negu]ul, pr\fuitul,banalul.

Se ridica, oft`nd, m`ng`ia ter-feloagele cu o privire melanco-lic\, ca [i cum [i-ar fi luat adio,morm\ia ceva de ne`n]eles,t`r`ia pa[ii p`n\ la cuier, rede-venind pensionarul f\r\ nume.

De la un timp nu l-a maiv\zut nimeni. Se internase la unazil. Acolo d\dea pensia contramas\, cas\ [i asigurare sani-tar\. Frumos [i civilizat. Unhalat, ca o zeghe, papuci dep`sl\, diet\ [i singur\tatea

colectiv\. O fereastr\, un ochi deschis c\trelumea care nu mai are nevoie de tine. Un cimi-tir al epavelor pe care nu le revendic\ nimeni.O a[teptare care doare la nesf`r[it. Uitat, cusperan]ele moarte. Un singur lucru i-a mair\mas: o voce care-i r\sun\ `n creier, dar dincare nu poate distinge dec`t ultimele cuvinte:

- Adio, Domnule Profesor!Prof. DD. DD. UURSACHE

ADIO, DOMNULE PROFESOR

T“

~

ocietatea actual\ are mare nevoie, pentru a progresa, deinventator `n toate domeniile, de designeri, de creatori defrumos. Inventatorul de m`ine, artistul, este cel care ast\zi,cu m`nu]e tremur\toare, pline cu plastelin\, lut sau past\de lipit, `ncearc\ s\ realizeze noi forme, juc\rii, construc]ii.

~n orele de abilit\]i practice [i educa]ie tehnologic\,prin intermediul juc\riilor, realiz\m o punte c\tre sufletulcopiilor, punte pe care se strecoar\ tiptil emo]ii, cuno[tin]e,dorin]a de a realiza lucruri noi, frumoase, utile.

Din experien]a acumulat\ la catedr\ am constatat c\mul]i elevi au descoperit prin propriile lor eforturi de obser-va]ie, de imagina]ie [i g`ndire, o `nsu[ire mai pu]in vizibil\a unui obiect, un aspect al unui fenomen sau proces, au

g\sit o solu]ie nou\ unei probleme, toate acestea put`nd fi considerateforme de manifestare a creativit\]ii care se cer stimulate [i dirijate prin`mbinarea metodelor [i procedeelor folosite `n lec]ii cu mult\ r\bdare,consecven]\, talent pedagogic.

~n domeniul dezvolt\rii creativit\]ii prin orele de abilit\]i practicesau educa]ie tehnologic\ s-a scris pu]in, de aceea, nou\, `nv\]\torilorne este greu s\ alegem obiectul corespunz\tor temelor din program\,obiect pe care s\-l planific\m [i apoi s\-l realiz\m cu copiii.

Eu am cerut elevilor s\-[i imagineze anumite obiecte realizabiledin materialul impus de mine.

Exemplu: Ce obiect pute]i realiza la orele de abilit\]i practice dintr-unou golit de con]inut? Ce alte materiale mai pute]i folosi? Descrie]i modulde lucru prin aplica]ii sau desen.

Rezultatele au fost surprinz\toare. Unii elevi cu nivel foarte bun decunostin]e au propus obiecte originale: un glob p\m`ntesc dac\ ouleste mai mult rotund dec`t oval,o moar\ de v`nt, dac\ oul este mai mult

oval dec`t rotund; un pepene; un ceas; o g\rg\ri]\; un om de z\pad\;un cap de pisic\.

Dintre elevii cu nivel mediu de cuno[tin]e numai unul [i-a imagi-nat un obiect cu adev\rat de remarcat (un elefant) restul mul]umindu-ses\ indice obiecte care seam\n\ foarte mult ca forma cu oul: un cap de

Mo[ Cr\ciun; un cap de elev; un cap de p\pu[\.Voi prezenta `n continuare o juc\rie imaginat\ [i apoi realizat\ de

copii, procesul tehnologic cu etape de lucru.

Moara dde vv`ntMateriale: un ou golit de con]inut, h`rtie colorat\ maro [i neagr\, o

bucat\ de carton, o rol\ goal\ de h`rtie igienic\, past\ de lipit, foarfec\,cu]it, l`n\ verde tocat\ m\runt.

Proces tehnologic:1. Din rola goal\ de h`rtie igienic\ se taie (cu un cu]it) un inel de 2

cm `n\l]ime care se `mbrac\ `n h`rtie maro. ~n acest suport se lipe[teoul astfel `nc`t s\-[i p\streze pozi]ia vertical\.

2. Din h`rtie neagr\ se decupeaz\ un cerc cu raza de 4 cm dincare se scoate 1/4 restul de 3/4 lipindu-se sub forma unui con care vadeveni acoperi[ul.

3. Dintr-un p\trat de h`rtie colorat\ cu latura de 4 cm se ob]inemori[ca prin procedeul cunoscut. Mori[ca se ata[eaz\ oului la 3/4 debaz\.

4. Sub mori[c\, pe suportul maro se aplic\ u[a pictat\ cu acuarelesau decupat\ din h`rtie colorat\.

5. Bucata de carton se unge pe toat\ suprafa]a cu aracet [i se pre-seaz\ cu l`n\ verde tocat\ m\runt ap\s`nd u[or pentru a se lipi.

6. Moara se lipe[te pe suportul ob]inut la punctul 5. Imagina]ia creatoare a elevilor nu are limite.Realitatea este c\ dac\ noi dasc\lii, asigur\m un climat [colar

pl\cut, dominat de voio[ie [i `ncredere, dac\ `n]elegem n\zuin]eleelevilor, manifest\m interes fa]\ de preocup\rile lor intime, `ncerc\ms\ promov\m un stil de lucru bazat pe conlucrare [i dialog, avem toate[ansele s\ influen]\m dezvoltarea lor creativ\.

“Lucrurile nu sunt greu de f\cut. Ceea ce este greu cu adev\rat,este de a ne pune `n starea de a le face.” (Constantin Br`ncu[i)

`nv. MMihaela BBLAJLiceul teoretic “Vasile Alecsandri “S\b\oani

S

LATINISTUL

Stimularea creativit\]ii elevilor prin orele de abilit\]i practice

{COALA DE L~NG| {COAL|

PPaagg.. 99APOSTOLULmartie 2009

alatul Copiilor din Piatra Neam] a fost[i este o destina]ie preferat\ a copi-ilor [i tinerilor `n c\ut\rile lor dup\`mplinirea unei pasiuni sau a uneicuriozit\]i. Cu o activitate de pestecinci decenii, desf\[urat\ `ntr-unuldin cele mai frumoase imobilepietrene, adev\rat palat, institu]iaofer\ tuturor elevilor, liceenilor [ipre[colarilor numeroase alternativede petrecere a timpului liber. Aici, pot

veni copii [i adolescen]i de la cele mai miciv`rste [i p`n\ la majorat. Cercurile Palatului, 20de toate, acoper\ domenii diverse, care s\trezeasc\ interesul oric\rui t`n\r. Este locul ideal`n care copiii `[i pot pune `n valoare inteligen]a [icreativitatea, ori talentul. Cele 20 de cercuridesf\[oar\ cursuri cultural- artistice, sportive [itehnico aplicative.

~n continuare, vi le prezent\m, cu cele maiimportante evenimente din primul semestru alanului [colar 2008-2009 :

Cultur\ [i civiliza]iespaniol\ (prof. IIoaan BBaaltaag)-concursul Cine [tie c`[tig\,~nva]\ s\ selectezi,Hispanitatea- parte inte-grant\ a culturii [i civiliza]ieispaniole.

Carting (prof. MMihaaiBoccaancceaa): Cupa Marii Uniri,Aten]ie vine Mo[ Nicolae!

Tenis de mas\ (prof.Gheorghe BBuruiaan\) : CupaSperan]elor, Ziua Na]ional\Sportul pentru to]i, Cupa de

toamn\, Cupa MariiUniri, Cupa vacan]ei

Radiogo-nometrie (prof.Bogdaan BBuzoiaanu):Ziua radioului,Trofeul Ceahl\ul,C a m p i o n a t u lNa]ional de RTG peechipe (locul III),C a m p i o n a t u lNa]ional deRadiotelefonie.

Dans mo-dern (prof. LLucciccaaCojoccaaru) : Testa]i-v\ cuno[tin]ele decultur\ general\, ~na[teptarea lui Mo[ Nicolae, Cr\ciun fericit.

Dansuri populare (prof. IIoaanCorfu) : Festivalul Na]ional EmanuelElenescu, spectacole, FestivalulDatinilor [i Obiceiurilor de iarn\.

Crea]ie confec]ii (prof. IIuliaanaaCosstaan): Carnavalul m\[tilor [i cos-tumelor de Hallowen, Drepturile copilu-lui- concurs de cultur\ general\,Culorile toamnei- parada modei [iexpozi]iei etc.

Dansuri populare (prof. AAndaaCoroi): Spectacole, concursul EmanuelElenescu.

Ecologie (prof. DDaanielaaDr\ghicceaanu): Alimenta]ie s\n\toas\, Cupatoamnei- concurs de referate [i comunic\ri,excursii, seminar antidrog, carnaval etc.

Orientare turistic\ (prof. VVaassileDumitreaassaa) : Cupa speran]elor- concurs, Ziuamersului pe jos, Cupa Ceahl\ul, Cupa Unirii,Cupa Toamnei, Vine Mo[ Nicolae !, Carnavalulfulgilor de nea.

~not (prof. VVaalentin GGaavril) : Cupa Bra[ov,Campionate Na]ionale, excursii etc. Automodele (prof. MMihaai GGrossaaru) :

Hallowen, concursuri.

Foto- cineclub (prof. IIoaan GGaafi]aa) :expozi]ii foto.

Construc]ii electronice (prof. AAdriaanaaGu]u): Ziua Radioului, S\pt\m`na educa]ieiglobale, Ziua Na]ional\ a Romniei - expozi]iefilatelic\, Luceaf\rul poeziei române[ti etc.

Informatic\ (prof. FFlorin GG\l\]eaanu):Concursuri de programe [i informatic\.

Pictur\ (Lucciaan GGogu CCraaiu): expozi]iiconcurs. Pictur\ (prof. CCrisstinaa SSp`naacche) :proiec]ie de filme, expozi]ie de art\, expozi]iede fotografie, campanie social\ etc.

Redac]ie pres\ Tv (prof. ZZoiccaa{raam) : Spectacole de Ziua Na]ional\,Cr\ciun, Mo[ Nicolae etc.

Muzic\ vocal- instrumental\ (prof.Lucciaan DDaarie) : spectacole cu ocazias\rb\torilor de iarn\.

Ecoturism (prof. Adriana Vernica) :Sportul pentru to]i, Cupoa Ceahl\ul, CupaToamnei, S\pt\m`na educa]iei globale.

Orientare turistic\ (prof. CConsstaantinVerniccaa): Sportul pentru to]i, Festivalulsportului rural, Cupa Ceahl\ul, Cupa Unirii,S\pt\m`na educa]iei globale.

Foto: FFOTO CCINECLUB Prof. CCristina PPETRARIU

Palatul Copiilor v\ a[teapt\

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII~n revista AARRCCAA dinArad, poetul GheorgheMocu]a vorbe[te des-pre o a[a zis\ “list\ alui Mincu: “Tr\im ovreme a istoriilor [i alistelor, a ner\bd\riiautorilor de a intra `nistorie [i `n manuale.Ca [i cum dup\ apari]iaacestora ar urmapotopul. Marin Mincupropune, `n ciuda unor

repro[uri care i se aduc (ignorareaimportan]ei lui Eminescu [i a influ-en]ei sale, excluderea din antologiea unor nume grele precum AnaBlandiana, Mircea Dinescu sauMircea B`rsil\, evitarea altora pre-cum Vasile Dan, Romulus Bucur,Aurel Pantea sau Adrian AluiGheorghe) o viziune provocatoare,`n peisajul critic `n care au ap\rutdeja c`teva istorii literare [i sintezemai mult sau mai pu]in impresio-niste, mai mult sau mai pu]in subiec-tive. Iar apari]ia u[or precipitat\ aacestei antologii, `n timp ce „Istoriacritic\” a lui Nicolae Manolescu seafl\ sub tipar, echivaleaz\ cuscoaterea sabiei din teac\. Cea mai

bun\ ap\rare a criticului e atacul”. ~n revista VVIIAA}}AA nr. 12/2008

din Arad, criticul LUCIAN GRUIAscrie despre pozia lui Nicolae Sava.Articolul se `ncheie elogios:“Neput`nd cita toat\ cartea, a[acum ar merita aducerea unui mo-dest omagiu celui care a fost poetulde excep]ie Nicolae Sava, trebuies\ ajungem la c`teva concluziiinevitabile. (...) Nicolae Sava a fostun singuratic, av`nd voca]ia priete-niei eterne. A fost o privighetoareaars\ de c`ntec. Plec`nd dintre noi, al\sat `n urm\ conturul unei fiin]eaeriene, c\rei i ne putem spovedica unui prieten. De acolo, din `nal-turi, ne va asculta” - Articolul, deaproape dou\ pagini, este un fru-mos omagiu adus poeziei lui Sava.Singurul repro[ care i se poate faceautorului este doar faptul c\ a pusverbele la timpul trecut. Cel `ncauz\ `nc\ mai respir\ la PiatraNeam]. Cum o fi ajuns acest zvon“cu plecatul dincolo” la Arad `nc\ nuse [tie... Universitarul Petru Ursache

scrie `n revista AARRGGEE{{, nr. 2/2009,despre Paul Goma: “Nu cunosc altscriitor român c\ruia s\ i se fi impus

o gril\ de receptare mai nedreapt\[i mai de nep\truns `n propria-i cul-tur\, spre cititorul de acas\, ca luiPaul Goma. Nu vorbesc de „probagrea”, ca form\ de verificare apoten]ialului valoric. ~n privin]a astascriitorul din Mana - Orhei [i mai-mult-dec`t-exilatul de la Paris s-adovedit totdeauna a fi puternic [icapabil s\ inspire deplin\

`ncredere. Opera `ntins\ [i masiv\st\ `n fa]\, iar cine [i-a propus s-oparcurg\, fie [i par]ial, poatedepune m\rturie `n favoarea cre-atorului ei. Am `n vedere, cu`ntristare, opreli[tile ridicate `n cale,la comand\, din interes partizanalori din incon[tien]\, chiar de c\tre„ai s\i”, interpret\rile tenden]ioase,`nvinuirile `nchipuite, minimaliz\rile,marginaliz\rile p`n\ la limita tragic\a asasinatului scriitoricesc [i moral.Peste ani, autorul ]ine s\aminteasc\, nu f\r\ cuvenitulrepro[, perioada zbuciumat\ ca s\

o `n]elegem par]ial! “ Poetul George Vulturescu

din Satu Mare `[i aminte[te cum acunoscut mi[carea poetic\ de laNeam]: “Curios pentru un fost stu-dent al Clujului (`n care nu amdevenit „echinoxist”), m-am `nt`lnitcu „optzeci[tii” `ntr-o zon\ moldav\:la Colocviile de poezie de la Tg.Neam], unde Daniel Corbu aduna,

toamna, poe]i, `ndeosebi din Ia[isau Bucure[ti. Dezbaterile, con-duse de Marin Mincu, Lauren]iuUlici, erau jerbe ale discursului „tex-tualist”, motiv\ri ale auto-referen]ialit\]ii, exorciz\ri, „faceri” [i`nscen\ri, deconstruc]ii, semiotic\[i „perspectiv\ arhetipal\”, lecturiinterminabile, ironie [i ars combina-toria, o solid\ rezisten]\ la reali-tatea ceau[ist\ prin cultur\. Port deatunci o mare pre]uire [i un interesreal pentru poezia unor AurelDumitra[cu, Nichita Danilov, AdrianAlui Gheorghe, Lucian Vasiliu, Liviu

Antonesei, Gellu Dorian, NicolaeSava, Cassian Maria Spiridon,Vasile Baghiu, de care m\ simtlegat [i prin `nt`lnirile admirabile dela Tg. Neam], Piatra Neam], Ia[i,Boto[ani”. ~n dialog cu Dora Pavel, cel

mai important critic literar pe poezie`n via]\, Gheorghe Grigurcu,poveste[te `n CCAAFFEENNEEAAUUAA LLIITTEE-RRAARR||, nr. 2: “M-am desp\r]it teribilde greu de v`rsta paradiziac\ - a[aa fost cu adev\rat pentru minecopil\ria - ru[in`ndu-m\ nespus c\am `mplinit paisprezece sau cincis-prezece ani. Blaga socoteacopil\ria un trofeu pe care via]a `lsmulge mor]ii `ntr-o mare b\t\lie alc\rei sf`r[it nu se cunoa[te, `ns\pentru mine copil\ria se confruntanu cu moartea ci cu via]a. Perioadaincert\ a tranzi]iei m\ tulbura, m\punea `n dificultate fa]\ de mine`nsumi, precum o impostur\. ~nraporturile cu proximitatea, a ap\ruto timiditate `n unele `mprejur\riparalizant\. Deoarece `nv\]am bine(ce mai `ncoace-`ncolo, eram pre-miantul `nt`i, cu toate c\ azi regret

eforturile depuse `n acel timp alreceptivit\]ii maxime pentru`nsu[irea `nd`rjit\ a unor materii cenu mi-au slujit prea mult, `n claselesec]iei reale a liceului, c\ci alta nufiin]a pe atunci `n Oradea),c\p\tasem un mic prestigiu `ntrecolegi, care `mi atenua `ntruc`tvast`njeneala. C`t de greu mi-a fost s\intru `n pielea v`rstei mature! Aurmat criza tinere]ii. ~n ce sens?~nf\]i[area mea juvenil\ (mult timpnu mi se d\dea v`rsta adev\rat\),firea emotiv\, n\r\va[ inadaptabil\,m\ ]ineau oarecum pe tu[\, `ntr-unprovizorat la care contribuiabine`n]eles, de la un punct, sufe-rin]a de-a nu avea un serviciu legatde aspira]iile mele, de-a nu puteapublica nimic. P`n\ a fi numit redac-tor la revista „Familia”, `n preajmav`rstei de treizeci de ani, tr\iamsenza]ia unei pr\bu[iri totale, aunei rat\ri f\r\ sc\pare. Astfel c\tinere]ea mi s-a mistuit `n bun\parte `n durere [i umilin]\. Angoasape care am `ncercat-o `nc\ din ado-lescen]\ s-a amplificat”.

OOCCHHEELLAARRIISSTT

P

Revista presei literare

BISERICA {I {COALA

Pag. 10 APOSTOLUL martie 2009

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

n cadrul pred\riireligiei sedeosebesc dou\laturi: latura subiec-tiv\ (tr\irea reli-gioas\) [i laturaobiectiv\ (con]inu-turile educa]iei reli-gioase). Din acestmotiv, pentru orealizare optim\ a

educa]iei religioase este nece-sar ca profesorii de religie, ceimai importan]i factori `n edu-carea [i formarea caracterelor,s\ corespund\ anumitorcerin]e: voca]ia (acea sim]irelauntric\, daruit\ deDumnezeu), dragostea fa]\ deelevi, smerenia, r\bdarea(deoarece rezultatele munciisale nu se v\d imediat dec`t`ntr-o foarte mic\ m\sur\),bl`nde]ea, profesionalismul

(s\ fie un bun psiholog, s\ aib\tact pedagogic, s\ posede obogat\ cultur\ general\ [i despecialitate), sinceritatea,bun\tatea, evlavia, umorul [ioptimismul.

Profesorul de religie cons-tituie un reper pentru elevii s\i,care sunt `n c\utarea unuimodel de via]\, evalu`nd com-portamentul [i atitudineacadrului didactic. Putereaexemplului este maredeoarece exemplul ac]ioneaz\direct asupra vie]ii copilului.

~ntrebarea dac\ este nece-sar\ studierea religiei `n [coli,consider c\ nu-[i mai are ros-tul, deoarece r\spunsul estefoarte clar: DA. Care au fost [icare sunt consecin]ele lipseiunei educa]ii s\n\toase dinpunct de vedre moral - religios,nu e greu de observat, mai

ales `n contextul actual.Analiz`nd `n am\nunt scopurileurm\rite prin studiereaeduca]iei religioase, pornindde la un studiu al gradului `ncare este perceput\ [i tr\it\spiritualitatea contemporan\,se observ\ clar necesitateaacesteia at`t din perspectivaviitoarelor familii cre[tine, c`t [idin unghiul viitoarei societ\]i.

Necesitatea educa]iei reli-gioase rezult\ [i din nevoiacopilului de echilibru [i certitu-dine. Ac]iunea pedagogic\exercitat\ asupra copilului tre-buie s\ `nceap\ odat\ cuprimele `nfirip\ri ale con[tiin]eisale. Educa]ia religioas\ `[iatinge scopul insufl`ndu-i ele-vului o stare de religiozitate.

Imediat dup\ reintrodu-cerea studierii educa]iei reli-gioase `n `nv\]\m`ntul preuni-

versitar românesc, entuzias-mul care ne caracteriza pe to]ipun`ndu-ne mari speran]e `nrezultatele prognozate, s-a maidiminuat `n timp at`t din cauzaevolu]iei (sau mai bine zis ainvolu]iei) societ\]ii noastre, c`t[i, din p\cate cu regret ospunem, din cauza activit\]iiprestate de c\tre unii (ce-idrept pu]ini la num\r) dintreconfra]ii no[tri de la catedr\.La aceasta a contribuit [ivechea mentalitate a multorpersoane din cancelarie, careerau produsul perioadei dedinainte de 1989 [i au r\mastributare acelei epoci.

A vorbi despre o criz\ asociet\]ii contemporane, pares\ fi ajuns drept o stereotipie,un [ablon, care, din nefericire,are consecin]e grave pentrunoi to]i.

Credin]a prezint\ `ns\ [iun aspect social [i na]ional.Dou\ elemente au concurat lap\strarea fiin]ei na]ionale:limba român\ [i credin]a orto-dox\. Iar dac\ aceast\credin]\ ne-a ap\rat aproapedou\ milenii, s\ fim siguri c\ eane va ap\ra [i de aici `nainte.

Analiz`nd resursele umanecare asigur\ predarea educa]ieireligioase la nivelul jude]uluiNeam], putem afirma cu m`ndrie,`n adev\ratul sens al cuv`ntului,c\ toate cadrele implicate `nactul educa]ional sunt calificate[i au reale tr\s\turi psihopeda-gogice, urm\rind cu adev\ratformarea caracterelor morale `nr`ndul tinerilor.

Pentru a `mbun\t\]ipredarea religiei, este greu defixat o anumit\ ordine a priori-t\]ilor, dar privind global prob-

lemele, nu trebuie ocoliteurm\toarele aspecte: posibili-tatea extinderii educa]iei reli-gioase prin activita]i at`t for-male c`t [i extra[colare, profe-sionalizarea didactica a tuturorcelor cadrelor implicate `npredarea religiei, restructurareamanualelor pentru toate clase-le, revizuirea unor con]inuturidin perspectiva conturarii uneilargi culturi religioase,realizarea unor abord\ri inter-disciplinare [i a unui consensaxiologic. A realiza o educa]iereligioas\ nu `nseamn\, cumgre[it s-a `n]eles de c\tre unii, aface prozelitism, deoarece li-bertatea fiecarei persoane dea-[i practica `n mod liber cultuleste garantat.

DDrrdd.. MMiihhaaiiFFLLOORROOAAIIAA

~Educa]ia religioas\ `n [coala româneasc\ - analize [i perspective

nul dintre cei mai dis-tin[i dasc\li ai`nv\]\m`ntului teologicromânesc, ce a urcatdeja la v`rsta biblic\,este cunoscutul profe-sor - arhidiaconul loanIvan. Dincolo de ceeace `nseamn\ „oste-neal\ [i durere” cumspunea psalmistul,aceast\ v`rst\ este, [ipentru clerici, o v`rst\binecuv`ntat\ de

Dumnezeu, care i-a `nso]it tot-deauna pe venerabilii s\i slujitori.

Suntem con[tien]i pe deplinc\ Biserica lui Hristos nu a pututdeveni [i nu s-a putut men]ine ofor]\ `n misiunea ei moral\ [i cul-tural\, f\r\ aceste f\clii ce austr\lucit de-a lungul timpului `nstructura ei.

O asemenea f\clie a fostp\rintele profesor loan Ivan,„Patriarhul diaconilor” din Moldova,c\reia Editura Trinitas `i preg\te[teun volum omagial la `mplinireav`rstei de 94 ani.

Subscriu ̀ ntru totul la cuvintelece sintetizeaz\ omul [i opera sa,pronun]ate de P. S.

loachim al Hu[ilor: „`n PreaCucernicia sa am descoperit omulde `nalt\ cultur\, inclusiv cea teo-logic\, de tr\ire spiritual\ [i decur\]ie moral\ la care priveam cala un far luminos spre care doreaus\-mi orientez via]a. Persona-litatea P\rintelui Ivan constituiepentru noi un pisc greu de escala-dat, iar cel ce reu[e[te acest lucru,se poate considera a[ezat `n v`rfulunei piramide pe care se `nscrieistoria, cultura, arhitectura [i arta.`nainta[ilor no[tri.”

P\rintele I. Ivan era un profe-sor excep]ional, un pedagog [i uneducator de mare voca]ie, directormodel [i mai presus de toate „unom `ntre oameni.” A[a a fost, a[a ar\mas [i a[a va fi p`n\ va facepasul `n lumea ve[niciei. M\ v\d [iacum b\ie]elul mic [i sl\bu], tortu-rat de vitregia vremurilor, cu p\rin-tele `n `nchisorile comuniste, c`ndam p\[it pragul SeminaruluiTeologic din M\n\stirea Neam].Ne-a `nt`mpinat, cine altcinevadec`t cel ce era o prezen]\ peren\,P\rintele Ivan?

M-a chestionat dincuno[tin]ele mele religioase[ubrede [i modeste, mi-a testatcalit\]ile vocale [i m-a anun]at c\peste dou\ s\pt\m`ni trebuie s\m\ prezint la concursul deadmitere. Prima impresie - o figur\bl`nd\, dar autoritar\. {i mic [i„ghibridic”, cum spunea Creang\,am venit la concurs f\r\ s\ fiu a[a

de sigur pe ce [tiam, c\ a[a suntelevii, prind cuno[tin]ele „cu chiucu vai”, dar pasul cel greu, e s\prinzi siguran]a [i exactitateacuno[tin]elor, nu `ng\imarea lor.Se vede c\ ceea ce [tiam [i felulcum am r\spuns l-au convins pep\rintele Ivan s\ consemneze `ndreptul numelui meu - admis.

Eu veneam de la B\hn\[eni,Bac\u unde l\sasem o `ntreag\via]\ de numai 13 ani [i o mam\`ndurerat\ care nu [tia din cesurse va fi pl\tit\ bursa [colar\.Am explicat p\rintelui Ivan c\ tat\lmeu, preotul Alexandru Mazilu e

de]inut politic [i c\-mi va fi greu s\pl\tesc bursa. „Om face noi cevacopile, numai cuminte [i s`rguin-cios s\ fii.” Cu vorbele lui de`mb\rb\tare, voi intra `n p\m`nt [icred c\ nu le voi uita niciodat\. Amajuns dup\ foarte mul]i ani [i euprofesor la acela[i Seminar [i suntnevoit s\ privesc la acest mare`nainta[ `n ale d\sc\liei ca la unLuceaf\r. M\ `ntreb adesea c`t dindimensiunea personalit\]ii sale amputut [i eu s\ o cap\t. R\spunsulcred c\ este „foarte pu]in”. {tiamcu to]ii c\ mai mic\ not\ de 8 nud\dea niciodat\. Am fi putut stalini[ti]i, relaxa]i pentru ora deIstorie [i Noul Testament. Nu s-a`nt`mplat niciodat\ s\ m\ prezint adoua zi f\r\ lec]ia `nsu[it\ la punct[i virgul\. Ast\zi, ca profesor, suntexigent la notare, elevii mei `ns\nu-[i onoreaz\ obliga]ia `ntotdeau-na, cum o f\ceam noi atunci. Careva fi fost misterul, acestei m\iestriipedagogie a p\rintelui Ivan, nu l-amdescifrat nici p`n\ ast\zi.

Asemenea legendarului regeMidas, care schimba toateobiectele atinse de m`na sa `n aur,P\rintele Ivan schimba `n lumin\ [istr\lucire cuno[tin]ele de istorieveche româneasc\. Ne schimba

pe noi, elevii s\i, `n p\tima[iiubitori ai trecutului nostru româ-nesc.

~mi amintesc [i ast\zi dup\foarte mul]i ani c\ p\rintele Ivan afost un om al datoriei [i cu undeosebit spirit al observa]iei puneadiagnosticul exact pe calitateanoastr\ de elevi. Glasul s\u erabl`nd [i lini[tit, reu[ind s\ ne fac\totdeauna s\ fim aten]i la ceea cetrebuia, s\ ne `nsu[im dincon]inutul lec]iei comunicate. PreaCucernicia sa ne-a creatdeprinderile pentru un adev\ratslujitor al Altarului, spun`ndu-neadesea:„este necesar ca cei cepreg\tesc pentru misiuneapreo]easc\, `nc\ din familie [i[coal\ s\ deprind\ moralitatea [ireligiozitatea cre[tin\, s\ li se insu-fle iubirea [i respectul fa]\ de bi-seric\ [i cele biserice[ti, s\ fiedeprin[i cu modestia, curug\ciunea permanent\, cu postul[i cu `nfr`narea pornirilor rele.”

Preotul, mai spunea P\rinteleIvan, nu trebuie s\ se ia dup\mul]ime, ci mul]imea s\ mearg\dup\ el. Pentru aceasta preotultrebuie s\ se lepede de celelume[ti. Fi]i aten]i, re]ine]i [i v\conforma]i, adev\ratul preot,odat\ ce a c\lcat pragul Bisericii,devine nu alt om; `n el se prefacg`ndurile [i sim]irile `n a[a fel c\toate cele lume[ti pentru el trebuies\ r\m`n\ str\ine.

P\rintele Ivan s-a distinsprintr-o neobosit\ activitate didac-tic\, prin noble]ea caracterului s\u,prin remarcabilele sale `nsu[irimorale, precum [i ca un mare slu-jitor al bisericii noastre str\bune. Elva r\m`ne prin ceea ce a realizat `nplan spiritual [i cultural, unul dinst`lpii de n\dejde ai Bisericii [i ai`nv\]\m`ntului religios. De[i pen-sionar de mai mult\ vreme, elmen]ine [i ast\zi o str`ns\ leg\tur\cu seminarul nostru, iar noi benefi-ciem din plin de sfaturile sale`n]elepte [i pertinente.

Ori de c`te ori `l `nt`lnesc, `ispun cu toat\ sinceritatea c\ PreaCucernicia sa a fost pentru noi unp\rinte bun [i bl`nd, cu cei ce `lascultau, exigent, at`t c`t trebuia,cu cei ce `ncercau s\ se sustrag\de la `ndatoriri, iert\tor cu cei ce sec\iau de faptele lor. De fiecaredat\ ne-a `nv\]at cum s\`ndrum\m poporul, cum s\-i`nt\rim credin]a [i iubirea fa]\ deDumnezeu, Biseric\ [i Patrie.

Replica adesea: „Am fost unsimplu dasc\l care a `ncercat doars\-[i fac\ datoria”. Smerit\ replic\!

Ca pedagog, P\rintele I. Ivanera omul cu voca]ie cert\.Educa]ia a fost, pentru Prea

Cucernicia sa, un act de devota-ment [i jertf\. ~[i petrecea mai tottimpul `n [coal\, urm\rindu-neactivitatea cu r\bdare [i ̀ n]elegere.Cultiva cu elevii raporturi de`ncredere reciproc\ [i de ocrotirep\rinteasc\. Cu pre]ul unor riscurimari a luptat s\ nu-[i risipeasc\turma. Unii dintre noi eram cu a[azis\ origine social\ neconvenabil\pentru regimul comunist de atunci.Preotul Al. Mazilu, tat\l meu,isp\[ea ani grei de `nchisoare pen-tru credin]a sa. {tiu c\ s-a doriteliminarea mea din [coal\. Amr\mas totu[i, numai gra]ie p\rin-telui ocrotitor. ~i mul]umesc [iast\zi pentru gestul s\u. Cei carel-au cunoscut `ndeaproape, auputut u[or observa c\ p\rinteleIvan ]inea mult la estetica vesti-mentar\. El `nsu[i se `mbr\ca de-cent, curat [i elegant, cert`ndu-neadesea c`nd constata ]inuta noas-tr\ neglijent\: „De c`nd nu ]i-ai mailustruit pantofii, domnule elev?!”

Eram totdeauna preocupat caelevii s\-[i desf\[oare activitatea`ntr-o ambian]\ pl\cut\ [is\n\toas\. S\lile de clas\ s\ fiecurate [i bine aerisite, frumos [i cubun gust ornate. Vizita foarte dess\lile de clas\ [i dormitoarele, cemai, era o prezen]\ permanent\printre noi. Tot timpul st\tea devorb\ cu elevii [i le d\dea sfaturip\rinte[ti. Momentele acestea setransformau, de cele mai multe ori,`n pre]ioase lec]ii de `nalt\educa]ie moral\, civic\, patriotic\.

~n `ncheiere pot afirma c\p\rintele Ivan r\m`ne pentru fo[tiis\i elevi un model, un suflet mare,un str\lucit profesor [i `ndrum\tor.Poate am mai spus-o, dar `miplace s\ o repet.

P\rintele este cel care, `n vre-muri vitrege a reorganizat`nv\]\m`ntul teologic seminarial,concept`nd [i un program unitar dedesf\[urare a cursurilor.

P\rinte Profesor, nu vom uitaniciodat\ orele de curs at`t deatractive care ne trezeau regretulc`nd auzeam clopo]elul ce vesteapauza. Bl`nde]ea [i p\rinteascabun\voin]\ de care a]i dat dovad\,ne vor fi, p`n\ la sf`r[itul vie]ii noas-tre o veritabil\ c\l\uz\ pe caleaat`t de anevoioas\ vie]ii.

V\ mul]umim din inim\ [idorim s\ tr\i]i `nc\ mul]i, mul]i ani.

Preot PProfesor Radu MMazilu

Seminarul Teologic - M\n\stireaNeam]

UMEDITA}IUNI`r[it bini[or `n (des)c`ntarea ideilor [i alintarea vorbe-lor, cu apari]ii frecvente `n pres\ (o vreme a fost [iredactor la “Credin]a neamului”), Ioan Gherasim,debuteaz\ `n volum la editura “Conta” cu o carte carenu trebuie doar citit\, ci [i, `ndelung, rumegat\.

“Petru Pogonat, medita]iunile unui c\lug\rsurghiunit” este un op care cuprinde de fapt, dou\c\r]i: cea a “medita]iunilor” c\lug\rului Petru Pogonat[i cea a “medita]iilor” preotului Ioan Gherasim. Primaeste o scriere senin\, lucid\, izvor`t\ din pacea mona-hal\, menit\ s\-l `mpace pe cititor cu lumea [i pe autorcu Dumnezeu; a doua, polemic\ de[i calm\, cu o misi-une asumat\ de[i nedeclarat\, cu st\ri emo]ionale

intense, dar `ndeajuns de bine controlate este o z\bav\ asuprapaginilor p\rintelui Pogonat [i o privire asupra istoriei pe care toc-mai am tr\it-o.

N\scut la B`rlad (1880), Petru Pogonat urmeaz\ Dreptul laBucure[ti, ia un doctorat la Paris (1909), se `ntoarce `n ]ar\, pred\la Facultatea de Drept a Universit\]ii “Al. I. Cuza” din Ia[i. Intr\ `npolitic\- e primar, apoi prefect de Ia[i [i, `n Parlament, ajunge p`n\la func]ia de vicepre[edinte. Dup\ instalarea regimului comunist, e

ascuns de prietenul s\u MihailSadoveanu (`n 1947 acesta erapre[edintele Marii Adun\riNa]ionale) la M\n\stirea Neam].Moare aici, zece ani mai t`rziu, `n1957.

Cele 38 de pagini ale “medi-ta]iunilor” sale, ajunse la autorulc\r]ii din m`n\ `n m`n\, precumlumina “~nvierii” de Pa[te” tre-buiau s\ fac\ parte dintr-unPateric, pe care urma s\-l scriep\rintele, sau `l avea scris, dar numai este. Legat de vremurile ace-lea, totul este posibil s\ se fi`nt`mplat”. {i conchide, altunde-va, pr. Ioan Gherasim: “Tot ceavea s\ ias\ de sub condeiulc\lug\rului Petru Pogonat s`ntdescoperiri, adev\rate revela]ii

pe care el le tr\ie[te doar pentru el `nsu[i cu ochii unui copil, c\ruiai se descoper\ lucruri noi. El redescoper\ un drum pe care l-ap\r\sit `n copil\rie...” {i mai departe:

“C`nd s-a trezit la m\n\stire- nu este nici o form\ de exprimaremetaforic\ atunci c`nd afirm c\ eroul nostru “s-a trezit”- viitorulc\lug\r `[i ia adio de la tot ce semnificase pentru el via]a. Odat\intrat `n m\n\stire, el a p\r\sit-o, a murit pentru lumea `n caretr\ise [i “s-a trezit” `n alt\ lume. El se obi[nuise a vie]ui `n sih\strieca un monah ce devenise, a[a cum Pavel apostolul `l urmeaz\ peHristos atunci c`nd i se desprind solzii de pe ochi...”

Ziceam la `nceputul acestei vorbiri c\ scrierea p\rinteluiGherasim reprezint\ [i o misiune nevehement asumat\. E greutotu[i s\ fii martor neimplicat `ntr-o istorie (isterie?) `nc\ prezent\.~ntre 1954 [i 1959, ca elev al Seminarului Teologic de la Neam],Ioan Gherasim i-a cunoscut pe c\lug\rul Pogonat, pe Sadoveanu(la a c\rui `nmorm`ntare a [i participat) [i a avut ca profesori, `nacele vremuri tulburi, dasc\li eminen]i cu doctorate la Roma,Strasbourg, Viena, Berlin... Au “beneficiat” `mpreun\ dedesmierd\rile regimului comunist [i [i-au g\sit sc\pare [i alinare `ncredin]\ [i `n c\r]i. Cea a p\rintelui Gherasim reabiliteaz\ `ntr-osocietate debusolat\ nevoia de modele, respectul pentru semen [icultur\, `ndeamn\ la reverie [i medita]ie. Totul pe un ton u[orretoric, vag ironic [i mai tot timpul doct, uz`nd de un lexic colorat [ipres\r`nd peste amintiri [i revolte ceea ce, cu invidie numesc,minunatul parfum al dulcelui stil clasic.

Mircea ZZAHARIA

O via]\ dedicat\ `nv\]\m`ntului religios

H

LEC}IA DE ISTORIE

martie 2009PPaagg.. 1111APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

rintre personalit\]ileculturii române dinsecolul al XIX-lea [idin toate timpurile, laloc de cinste, [i-a`nscris numele [iE p i s c o p u lMelchisedec (Mihai{tef\nescu, n. `n ziuade 16. 02. 1823, laG`rcina, jud. Neam],`n familia preotului

Petru {tef\nescu), cel care, ladou\zeci de ani, a `mbr\cathaina monahal\ [i care, trecutprin mai ,,multe [coli `nalte”, afost profesor la Seminarul de laSocola, director [i profesor la celdin Hu[i; a slujit BisericaOrtodox\ Român\ [i ca membru`n diferite delega]ii cu misiunidiplomatice (Petersburg - 1868,Bonn - 1875), ca Episcop alDun\rii-de-Jos (1865-1879) [i alRomanului (1879 - 1892, anulc`nd a decedat). A fost deputat `n

Divanul ad-hoc (1857) [i unsus]in\tor al reformelor lui Cuza,un militant pentru Independen]\[i pentru unificarea bisericeasc\,v\z`nd `n aceasta un mijloc de

sus]inere a unit\]ii noastrena]ionale.

Ca istoric [i c\rturar de mare

prestigiu, a elaborat manualepentru `nv\]\m`ntul teologic, apublicat numeroase studii, dintrecare se disting cele dou\Chronici: a Episcopiei Hu[ilor [i aRomanului [i a Episcopiei deRoman.

~ntreaga sa activitatec\rtur\reasc\ [tiin]ific\ a consti-tuit argumentul primirii `nAcademia Român\ / SocietateaAcademic\ Român\ (1870, apoi,dup\ retragerea din 1873,realegerea sa `n 1879).

Toate aceste date desprevia]a [i opera „Marelui Episcop”[i `nc\ multe altele le-am aflat dinstudiul introductiv „Autocefalia -premis\ a Patriarhiei BisericiiOrtodoxe Române” semnat deprof. univ. dr. emerit Tudor

Ghideanu de la Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” din Ia[i,cel care a `ngrijit edi]ia, a asigurattransliterarea, a `ntocmit notele [icomentariile pentru editarealucr\rii „Chronica Romanului [i aEpiscopiei de Roman, compus\

dup\ documente na]ional-române [i str\ine, edite [i ineditede Episcopul Dun\rii-de-JosMelchisedec”, edi]ie ce „apare cubinecuv`ntarea [i sprijinulPreasfin]itului dr. IoachimB\c\uanul, la `mplinirea a 600 deani de atestare documentar\ aEpiscopiei Romanului” [i la osut\ treizeci [i cinci de ani de laprima edi]ie (vol. I, 1874; vol. II,1875). Cartea pe care o sem-nal\m a fost tip\rit\ sub emble-ma Ed. „Mu[atinia” din Roman

(Director: Emilia }u]uianu-Dospinescu), editur\ devenitcunoscut\ nu numai `n municipiulde la confluen]a r`urilor Moldova[i Siret, ci [i peste grani]ele aces-tuia. {i de aceast\ dat\, Ed.„Mu[atinia” `[i `nscrie `n pal-mares o carte de excep]ie,ap\rut\ `n condi]ii grafice [itipografice de excelente.

Volumul la care ne referimcon]ine o prim\ parte - „ChronicaRomanului [i a Episcopiei deRoman, de la anul 1392 p`n\ laanul 1714” - structurat\ `n maimulte capitole, a c\ror importan]\poate fi constatat\ fie [i numaiprin transcrierea titlurilor:„Vechimea ora[ului Roman [icet\]ile sale”, „T`rgul Romanului,administra]ia, locuitorii s\i,comer]ul [i d\rile din vechime”,„Bisericile vechi ale Romanului”,„~nceputul ierarhiei biserice[ti `nMoldova”, „ArhiepiscopiaOchridei [i jurisdic]ia ei canonic\

asupra Bisericilor din Dacia”,„Conflictul Moldovei cuPatriarhia”, „DocumentulMitropolitului Georgie despreAutocefalia Bisericii Moldovei”.Cea de-a doua parte ,,ChronicaEpiscopiei de Roman, de la anul1714 p`n\ `n zilele noastre (1874-1875)” , dup\ dou\ capitole `ncare descoperim informa]iidespre „Vechea Biseric\ aEpiscopiei de Roman” [i„Mitropolia sau Episcopia deRoman”, sunt prezentate datedespre 48 de „Mitropoli]i [iEpiscopi de Roman”, ce s-auostenit `n acest a[ez\m`nt decredin]\ [i de cultur\, de laCalist, cel dint`i Episcop deRoman (conform unui documentdin timpul lui {tefan cel Mare,1445), la Isaia Dioclias Vicol,ultimul men]ionat, ales `n 1873.

Constantin TTOM{A(continuare `n num\rul viitor)

PEPISCOPUL MELCHISEDEC {I CRONICA SA DESPRE ROMAN {I EPISCOPIA DE ROMAN

REMEMBERMARTIE 22009

~n luna martie 2009, se `mplinesc zece ani de laapari]ia primului num\r al revistei Apostolul (serianou\), editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [iCercetare Neam]. 1/1837, n., la Humule[ti, Ion Creang\. 5/1939, Nicodim Munteanu (n. la Pipirig)

este `ns\rcinat cu locotenen]a de Patriarh, lamoartea lui Miron Cristea. Instalat oficial caPatriarh (10 iunie), va p\stori p`n\ la 27 februarie1948. 7/1879, n., la Holda (Bro[teni), `nv\]\torul

folclorist Simion Teodorescu- Kirileanu, fratele c\rturarului G.T. Kirileanu. 8/1911, n., la Piatra-Neam], compozitorul [i muzico-

logul Emanuel Elenescu. 8/1922, n., la Piatra-Neam], pictorul Eugen Cr\ciun. 10/1904, n., la Roman, compozitorul D. D. Botez, pro-

fesor la Conservatorul din Ia[i. 12/1995, d., la Bucure[ti, prof. univ. dr. Dumitru Alma[

(pseudonimul lui Dumitru Ailinc\i), istoric, scriitor, n. `n satulNegre[ti (`n prezent, comun\) din jude]ul Neam] (19 octombrie1908). 14/1893, n., la T`rgu-Neam], Vasile C. Vasiliu, preot

(Biserica Sf`ntul Ioan Botez\torul din Piatra-Neam]), profesor(Liceul Petru-Rare[, {coala Nr. 1 di Piatra-Neam]), publicist. 14/1937, n. Bozienii de Sus, jud. Neam], prof.

Gheorghe Apostu, artist plastic. 18/1894, la Academia Român\ este omagiat Episcopul

Melchisedec (n. `n ziua de 16. 02. 1823, la G`rcina - d. 29. 05.1892). 23/1912, n., la Piatra-Neam], actorul Geo Barton, cel

care a avut o activitate repertorial\ bogat\, at`t pe scenaTeatrului Na]ional din Bucure[ti, c`t [i `n arta cinematografic\.Amintim rolul Lic\ S\m\d\ul din Moara cu Noroc (1956), dar[i `n Dacii, {tefan cel Mare, Fra]ii Jderi [i multe altele (d. 10iunie 1982, Bucure[ti). 22/1905, n., la Roman, poetul [i pianistul Virgil

Gheorghiu (d. 7 martie 1977). 25/1872, n., la Holda, G. T. Kirileanu, c\rturar, editorul

celei mai complete edi]ii a operei lui Ion Creang\ (1939), adonat Bibliotecii Jude]ene Nean] (1956), care ast\zi `i poart\numele, peste 25. 000 de volume. 25/1925, n., la Roman, prof. Gheorghe A. M. Ciobanu,

autor a numeroase volume de eseuri, cronici muzicale, literare[i de art\ (Scrieri, I-V), colaborator al mai multor reviste de cul-tur\. 31/1924, n., la Tarc\u, Iulia H\l\ucescu, artist plastic,

doamna acuarelei române[ti (d. 18 decembrie 2007, la Piatra-Neam]). Membr\ a Uniunii Arti[tilor Plastici din România; mul]iani a de]inut func]ia de pre[edinte al Filialei Neam] a UAP;multiple expozi]ii `n jude]ul Neam], `n ]ar\ [i `n str\in\tate;operele sale plastice se afl\ `n numeroase colec]ii muzeale [iparticulare din România [i de peste hotare. ~n anul 2004,datorit\ dona]iei sale - 115 acuarele, picturi, ceramic\ de va-loare muzeal\, icoane vechi [i piese de mobilier muzeal - s-ainaugurat Muzeul de Art\ Iulia H\l\ucescu din Tarc\u.

onstruc]ia caseidateaz\ din 1830 [i afost f\cut\ “pe cheltu-iala” lui PetreCiubotaru, bunicul luiIonic\ dinspre tat\. Lac\s\toria fiului s\u,{tefan, cu SmarandaDavid Creang\,locuin]a le-a fost dat\ca zestre, dup\datin\.

Casa `mpreun\cu ograda [i locul dimprejurul ei cugr\dina, ocup\ o suprafa]\ de7000 mp [i era compus\ dintr-osingur\ odaie [i o tind\. De jur`mprejur se afla- ca [i ast\zi- oprisp\ de lut. Pere]ii casei sunt dinb`rne, “lucrate `n cheotori”, lipi]i,tencui]i [i v\rui]i ca mai toate case-le din zon\, iar acoperi[ul dindrani]\ ([indril\). Men]ion\m faptulc\ prima drani]\ a fost b\tut\ cucuie de lemn de tis\ (specie lem-noas\ foarte rezistent\), a douaoar\ cu cuie de fier lucrate penicoval\ [i dup\ al]i 30- 40 ani, cucuie de fabric\.

Interiorul era pe c`t de curat,pe at`t de s\r\c\cios. Pe jos lut [ic`teva rogojini, o sob\ cu cuptor,vatr\, cotru]\ [i nelipsi]ii motoceilega]i de st`lpul hornului. Un patmare din sc`nduri b\tute pe pari delemn, `ntr-un col] un blidar, om\su]\ cu sc\unele cu treipicioare. Spre r\s\rit, icoana`mpodobit\ cu un [tergar [i cunelipsitul busuioc. ~ntr-o astfel de`nc\pere, descris\ sumar, au v\zutlumina zilei Ionic\ [i cei 7 fra]i ais\i.

Preciz\m c\ dup\ moarteamamei Smaranda, survenit\ `nanul 1863, `n cas\ au locuit fiiceleMaria [i Elena (tat\l a murit `n anul1858, `n satul Prigoreni, jude]ulIa[i). Prin 1906, Elena, sora maimic\ a scriitorului, d\ruie[te casa“cu acte `n regul\”, nepoatei Sofia.Ea s-a c\s\torit cu Anton Grigoriu.Buni gospodari [i `ntreprinz\tori auad\ugat noi construc]ii, disp\ruteast\zi, au b\tut du[umele `ncamer\ [i tind\, au m\rit dimensi-unile geamurilor etc., spre “a core-spunde noilor cerin]e [i preten]ii”,a[a cum mi-a m\rturisit domnulAntonic\ Grigoriu, ultimulstr\nepot al lui Creang\, care amurit la venerabila v`rst\ de 92 ani.

Apropiindu-se anul `n care se`mplineau 100 de ani de lana[terea marelui lor `nainta[, int-electualitatea humule[tean\ s-ahot\r`t s\ marcheze mai deosebit

evenimentul. Au `nfiin]at unComitet de Organizare, din caref\ceau parte familiile `nv\]\torilorIoan Papuc, Nicolae Bancea, IonS\vinescu [i preotul ConstantinCosma, fiu al satului etc, care audecis- printre altele- s\ str`ng\ lao-lalt\ obiecte ce au apar]inut scri-itorului sau care s\ aminteasc\ deacea perioad\.

S-au str\duit [i au reu[it s\adune numeroase piese de mobili-

er, `mbr\c\minte, Ceaslov cusemn\tura lui Creang\, manuale[colare al c\ror coautor era [i`nv\]\torul Creang\, [i multe alteledespre care- poate- voi avea prile-jul s\ scriu.

A[a se face c\ `n anul 1937, laaniversarea celor 100 de ani de lana[terea scriitorului, casa ar\taprimenit\, gata s\ primeasc\ penumero[ii oaspe]i. Dup\ serbareace a `nc`ntat, poate a [i umezitprivirile spectatorilor, cei prezen]iau avut prilejul s\ admire valo-roasele obiecte, ce au constituitpunctul de plecare `n organizareaMuzeului de mai t`rziu.

Acesta a func]ionat- dup\`mprejur\ri- fie `ntr-o camer\ dinchilia bisericii `n care au `nv\]atIonic\ [i Sm\r\ndi]a primele buchide la preotul Ioan Humulescu [ib\di]a Vasile, fie `n una din claselefrumoasei [coli din Humule[ti, ori`n cafasul bisericii unde au fostad\postite `n timpul r\zboiului,`ntre anii 1941- 1945.

Multe ar fi de spus, de scris.Unele sunt consemnate `nMonografia aflat\ `n manuscris, alc\rui coautor este [i preotulConstantin Cosma, altele [tiute demai pu]ini vor fi luate cu ei acu[-acu[, pe drumul f\r\ de`ntoarcere...

Merit\ consemnat faptul c\,pentru a exista o Cas\ Memorial\“Ion Creang\” [i un muzeu `n inte-riorul ei, s-a dus o lupt\ perma-nent\ cu mai marii vremii, mai alesc\, prin 1950, Creang\ nu prea erastudiat `n [coal\, considerat fiind-printre altele- “fiu de chiabur care aavut sl\nin\ `n pod [i f\in\ `nlad\”.

Dup\ 1956 lucrurile au `nceputs\ se mai limpezeasc\, s\ intre pe

un f\ga[ mai aproape de normal,[i El s\ fie “redescoperit” ca unuldin clasicii literaturii noastre, [i deciinteresul pentru Casa Muzeu “IonCreang\” s\ creasc\. Tot `n aceaperioad\ a venit din prizonieratZahei Grigoriu, un alt str\nepotde-al lui Creang\ (acesta a fostjudec\tor la Rezina, jude]ul Orheidin România de peste Prut [i deaici a fost ridicat `n 1940, odat\ cuocuparea Basarabiei, dus pringhe]urile Siberiei unde a stat pri-zonier aproape 15 ani). Venit `n]ar\ s-a retras la casa b\tr`neasc\,dar, g\sind-o “ocupat\”, [i-a`njghebat din [andramaua aflat\ `nspatele casei un chilier (`nc\peremic\ [i joas\), ce s\-l fereasc\ devitregiile vremii [i vremurilor...

Nu [i-a p\r\sit c\su]a cu toatepresiunile, intimid\rile venite de lanivel republican, regional, raionaletc. Neav`nd `ncotro, organele `ndrept, pe l`ng\ numirea pe postulde custode, au acceptat `n 1964s\-i dea ajutor spre a-[i face ocas\, `n gr\dina de pe p\m`ntulp\rin]ilor la c`]iva zeci de metri deCasa Memorial\.

O renovare ce a urm\ritreconstituirea c`t maiasem\n\toare cu cea de pe vre-mea copil\riei povestitorului, cares\ redea `nf\]i[area [i atmosfera

consemnate `n Amintiri, a avut locprin 1975. Interiorul a fost ̀ n a[a felamenajat `nc`t s\ creeze `ntreagaambian]\ a acelor vremi, dar s\foloseasc\ [i scopurilor prezente.

Din p\cate, `n prezent nu semai g\sesc printre exponate multeobiecte din acea vreme printrecare men]ion\m: Ceaslovul cusemn\tura lui Creang\ datat 1796,un Minei din 1871 (carte biseri-ceasc\ `n care sunt indicate pe luni[i zile slujbele religioase), diferitec\r]i al c\ror autor a fost [i IonCreang\, dou\ c\r]i po[tale scrisede la Sl\nic Moldova c\tre mo[uls\u, preotul Gheorghe Creang\ [idatate 1888 (destule au fostdonate de tat\l meu, preotulConstantin I. Cosma). Multe dinele au fost f\cute pierdute sub pre-textul inventarierilor, verific\rilor, atrecerii `n p\strare la ArhiveleStatului, filiala Neam], a[a cum st\scris `ntr-un proces- verbal de dat\mai recent\. Eu cred c\ cineva tre-buie s\ `ncerce s\ mearg\ pe fir“`n sus [i-n jos” ca s\ le g\seasc\pentru c\ unii din cei care le-auluat sunt printre noi!...

Posed un inventar, `ntocmit`mpreun\ cu str\nepotul lui IonCreang\, Zahei Grigoriu, `n cali-tate [i de custode din care rezult\toate c`te au fost adunate cu mult\trud\ [i perseveren]\ `n timpulzecilor de ani [i care ast\zi s-auf\cut pierdute de cei str`ng\tori...

~n timpurile noastre acei carer\spund de tot ce apar]ine de CasaMemorial\, se str\duiesc s\ fac\fa]\ cu mult\ pricepere [ibun\voin]\, tuturor solicit\rilorvenite din partea zecilor de mii devizitatori care poposesc `n acestelocuri. Ei doresc s\-i fac\ s\-[iformeze o imagine corect\ [i`ntreag\ legat\ de locurile dinAmintirile copil\riei... Este bine demen]ionat [i c\ `n 2008 au p\sitpragul casei `n jur de 100.000 devizitatori.

Sper c\ toate cele prezentateau reu[it s\ trezeasc\ `n mintea [i`n inima celor care au z\bovit peprispa casei, sau celor care citescaceste r`nduri, un z`mbet [\galnic,venit din vremi numai de ei [tiute...

{i nu uita]i! Pe 1 martie 2009,s-au `mplinit 172 ani de la na[tereacelui care trebuie s\ `nsemne,m\car din c`nd `n c`nd, `ntoarcereaspre copil\rie...

Prof. CConstantinCOSMA

CASA COPIL|RIEI LUI CREANG|

C

O ISTORIE CARE TREBUIE CUNOSCUT|

Notee ddee lleecctorr

(urmaare ddin ppaag. 11)

im]ind- cum poatesim]i un copilcrescut `ntr-oa s e m e n e aatmosfer\ fiorul`n\l]imii [i alduratei neamuluis\u- subiectulconcursului `miinund\ sufletul deo c\ldur\ dum-nezeiasc\. Peni]a

`mi alerga sprinten\,povestind despre mariledovezi de vrednicie, de rezis-ten]\ `n fa]a unor probenecru]\toare, de capacitateade jertf\ a poporului nostru.{i, crez`nd `n neamul meu,credeam cu putere `n mine...

Compunerii mele i s-aacordat “Premiul Iexcep]ional” [i a fost publi-cat\ `n revista “Apostolul” nr.8, din iunie 1935, la pagina6.

Din aceast\ lucrare... “sepoate vedea cum vibreaz\un suflet de copil cu o con-struc]ie sufleteasc\excep]ional\”, scria inspec-torul [colar de atunci, Const.Luchian, care g\sea [idesenul meu “admirabil”: era

Pacea `n chip de z`n\, lamorm`ntul unui erou, c\ruia ise adresa: “Eu m\ ridic prinjertfa ta”.

Interesul pentru edu-carea elevilor, bunele senti-mente [i probitatea v\dite `norganizarea acelui concurs,`n toate momentele lui, mi-au`nt\rit `ncrederea `n propriilefor]e, curajul [i voin]a de-aurma exemplul dasc\lilorv\zu]i `n acea zi.

La revista “Apostolul” ammai colaborat, `n prima eifaz\, cu poezie, iar `n adoua- cu proz\.

Dedic acestor anivers\rirezultatele activit\]ii meledidactice de o via]\.Binecuv`ntate fie amintirea`nainta[ilor no[tri [i exemplullor!

Urez Asocia]iei ~nv\]\-torilor [i revistei “Apostolul”ani mul]i, cu bune rezultate`n educa]ia tinerilor,prin `mbinareaadev\rurilor [tiin]eicu frumosul, cumoralitatea [i cud`rzenia `nap\rarea spiritu-alit\]ii neamuluinostru!

Zig - Zag Zig - Zag Zig - Zag

martie 2009Pag. 12 APOSTOLUL

PPrree]]uull :: 11 LLEEUU

AAAAPPPPOOOOSSSSTTTTOOOOLLLLUUUULLLL - rreevviisstt\\ aa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]],, sseerriiee nnoouu\\,, aappaarree pprriinn ccoollaabboorraarreeaaSSiinnddiiccaattuulluuii ~~nnvv\\]]\\mm`̀nntt NNeeaamm]] [[ii AAssoocciiaa]]iieeii ~~nnvv\\]]\\ttoorriilloorr ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]] ((mmaarrttiiee 11999999))..

FFOONNDDAATTOORRII:: C. LLuchian, VV. GGaboreanu, VV. SScripcaru, MM. SStamate, II. RRafail, MM. AAv\danei ((noiembrie, 11934)CCOONNSSIILLIIUULL DDEE AADDMMIINNIISSTTRRAA}}IIEE:: Gabriel PPLOSC| - ddirector ggeneral; FFlorin FFLORESCU - dirreecctorr ffonndatorr,

Iosif CCOVASAN - dirreecctorr eecconnommicc, Constantin TTOM{A - dirreecctorr eexeeccutiv, GGheorghe AAMAICEI, GGabriela GGRIGORE.CCOONNSSIILLIIUULL DDEE RREEDDAACC}}IIEE:: Mircea ZZAHARIA - rredactor [[ef, {tefan CCORNEANU - redactor [[ef aadjunnct, Dumitri]a VVASILCA,

prof. ddr. DD. DD. UURSACHE; VValerian PPERC| ((Subredac]ia RRoman, ttel. 7732.738), CCarmen DDASC|LU (secretar).

APOSTOLULREVIST| EEDITAT| DDESSIINNDDIICCAATTUULL~~NNVV||}}||MM~~NNTT

NNEEAAMM}}ISSN - 11582-33121

Redac]ia [[i aadministra]ia:str. PPetru RRare[ nnr. 224,tel/fax: 222.53.32, PPiatra

Neam]

Textele se pot trimite [i pe adresarevista_apostolul@yahoo.com

-a `nt`mplat la c`]ivaani dup\ Cel De-alDoilea R\zboi. }araera `ntr-o greasuferin]\, at`t dinpricina pierderilordirecte, `n oameni [iresurse, c`t [i dincauza condi]iilordezavantajoase ale`ncheierii p\cii.Intra]i sub tutela

sovietic\, nu mai eram st\p`nila noi `n b\t\tur\, dar ceea ceagraveaz\ [i d\ noi semnifica]iimoral - politice, este atitudineacelor care s-au pus `n slujbaocupantului. ~n alte ]\ri, caFran]a, ei s-au numit COLABO-RA}IONI{TI. Au fost foarteaspru pedepsi]i, mai `nt`i printr-un oprobiu general, care i-alapidat moral [i material, cumf\ceau romanii cu la[ii [itr\d\torii, pe care-i b\teau cupietre sau cu cioburi de oale. Lis-au confiscat averile, au fostarunca]i `n `nchisori [i neam deneamul lor nu a mai pututscoate capul `n lume.Colabora]ioni[tii no[tri ar fisuportat doar o interdic]ie dezece ani de la via]a politic\. A[a`[i propunea Proclama]ia de laTimi[oara. Stalin i-a ur`t [i el pecolabora]ioni[tii ucraineni [i nus-a mai `ncurcat s\-i judece,a[a c\ i-a pus de-a dreptul `nfa]a plutoanelor de execu]ie.

Ocupantul rus ne-a jumulitsistematic, dar nu s-a mul]umitcu at`t, oblig`ndu-ne s\ reorga-niz\m economia dup\ modeluls\u. Astfel, c\l\ul `[i atingemaximul de cruzime [i perfor-man]\, f\c`ndu-[i victima s\-isemene `ntru totul. Procesul s-anumit sovietizare [i a `nceputprin cooperativizarea agricul-turii. O p\c\leal\ de propor]iimai mari, nu s-a v\zut p`n\ laacea dat\. Anterior mariip\c\leli, se `nf\ptuise sub pre-

siunea maselor de ]\rani, oreform\ agricol\ radical\, prin`mp\r]irea mo[iilor c\tre ceicare purtaser\ greul R\zboiului[i c\rora `nsu[i Regele lepromisese aceast\ recom-pens\.

S-a bucurat tare ]\ranul,crez`nd c\ l-a prins peDumnezeu de un picior, dar nu adurat mult. Cooperativizarea tre-buia s\ debuteze cu o perioad\de acomodare, pentru aconvinge prostimea de avanta-jele asocierii agricole, cumecanizarea lucr\rilor pesuprafe]e mari chimizate [i iri-gate ,,[tiin]ific”. Dar nu au maiavut r\bdare, a[a c\ to]i cei cenu acceptau de bun\ voie s\-[idea p\m`ntul, animalele [i utila-

jele la CAP, adic\ la coopera-tiv\, f\ceau cuno[tin]\ cu,,organele”, care-l etichetaudu[man al socialismului [i alpoporului s\u, spion capitalist, [iagent imperialist. Urmarea erala Gherla, Aiud, la CanalulDun\re - Marea Neagr\,`n Delt\la stuf, sau undeva, `ntr-o min\,de unde ie[eau cu picioarele`nainte. A[a `nc`t cacealmaua amers strun\, `ncheindu-se prinmartie 1962, cu victoria deplin\a Partidului Comunist Român

`mpotriva propriului s\u popor!Cooperativizarea a fost un

sistem de exploatare for]at\ amuncii : dac\ nu vroiai s\ moride foame [i s\-]i pl`ng\ plozii pela u[ile altora, trebuia s\ execu]iun num\r de ,,norme”, adic\ delucr\ri agricole, transformate `nzile-om. B\taia de joc era f\]i[\,ca tot prostul s\ `n]eleag\ cineface legea : Partidul [i colabora-torii s\i, fidelii `ngr\[a]i dinmunca altora, delatorii, to]iling\ii [i gu[a]ii, vorba Poetului.

Am m`ncat [i n-am pl\tit, c\sunt membru de partid, - a[a sespunea pe timpul acela[i. Niciast\zi nu e clar dac\ `n glum\sau foarte `n serios, dar certa-mente c\ nici p`n\ acum colabo-ra]ioni[tii nu [i-au f\cut decon-

tul. ~n schimb, au pl\tit [i con-tinu\ s\ pl\teasc\ cei care aurobit la CAP. S-au ales cu pensii,dup\ 30-40 ani de munc\, alc\ror cuantum indexat [i majo-rat de guvernan]ii postdecem-bri[ti, este de la 25 lei la 200 leilunar. S\ nu crede]i c\-i vreogre[eal\ de tipar, aceasta estesitua]ia la sf`r[itul primului dece-niu din mileniul al treilea ! Carepara]ie f\r\ compensa]ie, li sepromite o pensie minim\ de 350lei lunar. Mo[negii [i babele sebucur\ de pe acum, de[i `[i dauseama c\ [i aceasta este ocacealma, poate ultima, dar deaceea[i cruzime inuman\. Sebucur\ f\c`ndu-[i planuri cums\-i `mpart\ `ntre medicamente,lemne de foc, factur\ de energieelectric\, purcel, f\in\, ulei,zah\r si adida[ii de `nnoitnepo]ii, la Pa[te. Unii, caromânul, fript la ciorb\, sufl\ [i`n iaurt :

- Las\-i taic\, m\car cubucuria asta s\ r\m`nem, s\cread\ ei c\ ne-au p\c\lit !

Se `mplinesc, `n aprilie2009, [aizeci de ani de ladebutul marii p\c\leli numit\cooperativizarea agriculturiiromâne[ti. Prin consecin]elemateriale [i mentalit\]ile gene-rate, marea p\c\leal\ nu s-a`ncheiat.

PPrrooff.. ddrr.. DD..DD..UURRSSAACCHHEE

60 DE ANI DE LA DEBUTUL COOPERATIVIZ|RIIAGRICULTURII ROMÂNE{TI

NE MODIM, NE MODIMn 2003, Ecaterina Andronescu - ministrul Educa]iei-aflat\ atunci la prima “domnie”, a `nfiin]at cu surle [itr`mbi]e, [colile de arte [i meserii. Buuun! Dup\ [aseani de la eveniment, aceea[i E.A. `ntoars\ la c`rmaMECI propune desfiin]area acestor [coli, ca necores-punz\toare. Este dovada cea mai conving\toare c\ `nEduca]ia noastr\ ce este azi valabil, m`ine seanuleaz\. Adic\, lipse[te continuitatea. Mini[trii cares-au perindat pe la conducere nu numai c\ n-au fostde acord cu reformele predecesorilor, au respins p`n\[i propunerile lor. Jalnic\ situa]ie. A[adar, SAM dis-pare din planul de [colarizare dup\ toateprobabilit\]ile din anul viitor. Dovezi? Prin HG. Nr. 77

din 11 februarie 2009 nu s-au mai alocat locuri pentru [colile dearte [i meserii. Elevii, mai ales cei din mediul rural, aga]\ cartea`n cui. O leag\ de gardul d\r\p\nat al [colii.

Asta nu `nseamn\ c\ [coala româneasc\ nu evolueaz\? Sereformeaz\ zi de zi. Ministerul Educa]iei a dispus mai pu]ine orede sport, chimie, art\, limbi str\ine, de informatic\ [i de român\.Evident, de la anul. Programul elevilor va fi redus la 30 ores\pt\m`nal, de la 33-34 c`t au `n prezent. E bine, e r\u? E drep-tul dumneavoastr\ s\ comenta]i. Alt\ schimbare? Datorit\ crizeifinanciare globale pia]a medita]iilor s-a pr\bu[it. Mediatorii sepl`ng c\ numai la “mate”se mai fac preg\tiri; restul, pauz\. 50 delei [edin]a. Istoria, geografia [i româna se `nva]\ “singure”. Cic\se reintroduce examenul de admitere clasic, la licee [i uni-formele. S-au s\turat bie]ii profesori s\-i vad\ pe elevi `mbr\ca]iprecum pira]ii [i corsarii, cu cranii de mor]i pictate pe geci, cu bel-ciuge [i cercei `nfipte `n nas. “ Bac”-ul se va da doar la 3 materii`n loc de 6. Ultima noutate? Au ap\rut: eleva porno, piticul porno,elevul porno, mamaia porno...Exist\ [i un catalog al porno-i[tilor.Ce mai, sunt `nnoiri epocale. A]i v\zut-o pe sticl\ pe OanaZ\voranca spun`nd: “ Na]iunea român\, vreau s\ devin\ o buc\!”Nu? Mai bine. P\zi]i plozii de influen]a vipurilor depravate.Românului `i plac chestiunile sordide pentru c\, fie nu are ce s\pun\ `n locul lor, fie nu e atras de cultur\. {i nu trebuie s\ nemire. Uita]i -v\ `n jur [i trage]i singuri concluzia! E jalnic\. Uniiprofi v\d criza financiar\ ca pe o chestiune pozitiv\. Elevii maipun osul la treab\ [i singuri, nu numai `mpin[i de la spate.“Consider c\, dac\ dasc\lul `[i face datoria la clas\ [i Gogu]\ eatent, nu are nevoie de medita]ie”. Just tov - ilor!

DDuummiittrruu RRUUSSUU

MOTTO: „„De mmult ttimp llumearepet\ ccu ddreptate cc\ oo [[coal\

pre]uie[te aat`t cc`t vvaloreaz\`nv\]\torul ccare llucreaz\ `̀n

cuprinsul eei.”{efan B~RS|NESCU

coala, prin dasc\lii ei trebuie s\ intervin\pentru a p\stra ceea ce a mai r\mas cam\rturie a trecutului.

Cred c\ noi, dasc\lii de ]ar\, tr\itoriai satului, suntem datori s\ cunoa[temistoria locului unde tr\im [i mai ales s-ofacem cunoscut\ micilor [colari.

Noi, dasc\lii, `mpreun\cu familia trebuie s\-i ferimpe micii copii de ispitele [iinfluen]ele de tot felul. Copiisunt mici vl\stare care nutrebuie l\sate la voia

`nt`mplrii, `n b\taia v`nturilor, c\ci vorcre[te str`mb. Ca niciodat\, acum tre-buie s\ le oferim copiilor o educa]ie bun\`n sprijinul valorilor cre[tine[ti [ina]ionale.

Iat\ de ce, am ini]iat un proiecteduca]ional, impreun\ cu elevii clasei aIII-a [i cu p\rin]ii lor. Am `nceput activi-tatea `n anul [colar 2007-2008 iarproiectul se nume[te „Muzeul folcloruluilocal” [i am reu[it s\ atingem scopul`nfiin]`nd un mic muzeu `n incinta [colii pe care l-amintitulat „Zestrea bunicii”.

Ideea noastr\ a fost `mbr\]i[at\ [i de oamenii dincomunitate, care au donat lucruri deosebit de valo-roase. Am adunat un material destul de bogat pe

care l-am expus [i pe care `l admir\ to]i cei carep\[esc pragul [colii noastre. Astfel am str`ns: furci detors, l\mpi pentru iluminat, costume populare pentrufemei [i pentru b\rba]i, `nc\l]\minte (opinci), lad\ dezestre, blidare, vase, covoare, [tergare, n\frame,l\ieere, icoane, broboade etc.

Acum,elevii se str\duiesc s\-l `ntre]in\ [i periodic`l `mbog\]esc.

Muzeul din [coal\ este un loc de unde copiii potafla cum era portul str\mo[ilor, ce unelte foloseaus\-[i confec]ioneze `mbr\c\mintea [i mai ales pot s\`n]eleag\ progresul omenirii, evolu]ia obiectelor dinvechime p`n\ `n zilele noastre.

Cunosc`nd toate acestea, elevii apreciaz\,`n]eleg [i-[i iubesc satul `n care tr\iesc [i-i admir\ pe

`nainta[ii care le-au l\sat mo[tenire at`tea lucruriminunate f\cute de ei cu trud\ [i dragoste.

~~nnvv.. AAuurroorraa HHUUMMUULLEESSCCUUDumbrava Ro[ie

MMMMaaaarrrreeeeaaaa pppp\\\\cccc\\\\lllleeeeaaaallll\\\\

~

{

S

S

Muzeul folclorului local “APOSTOLUL” REDIVIVUS ~n foto, pagina1, de la st`nga ladreapta, r`ndulde jos: {tefanCORNEANU,Dumitri]aVASILCA,ConstantinTOM{A,AlexandruIosif COVASAN;r`ndul de sus:Florin FLORESCU,CarmenDASC|LU,Gabriel PLOSC|,Gabriela GRIGORE,GheorgheAMAICEI,Mircea ZAHARIA.