incinerarea deseurilor medicale

5/16/2018 incinerarea deseurilor medicale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/incinerarea-deseurilor-medicale 1/16

Proiectul Internaţional de Eliminare a POP

Încurajarea Participării Active şi Efective a Societ ăţ ii Civile înPreg ătirile Implement ării Convenţ iei de la Stockholm

_____________________________________________________________________________________ Proiectul Internaţional de Eliminare a POP - IPEP

www.ipen.org

România

Raport de referinţă

Incinerarea deşeurilor medicale

ing. Arinda Cadariu

July, 2005



Proiectul Internaţional de Eliminare a POP

Încurajarea Participării Active şi Efective a Societ ăţ ii Civile înPreg ătirile Implement ării Convenţ iei de la Stockholm

_____________________________________________________________________________________ Proiectul Internaţional de Eliminare a POP - IPEP

www.ipen.org

Despre proiectul Internaţional de Eliminare a POP-urilorLa 1 mai 2004, Reţeaua Internaţională de Eliminare a POP-urilor (IPEN, http://www.ipen.org) a început un proiect

global referitor la activitatea ONG-urilor denumit Proiectul Internaţional de Eliminare a POP-urilor (IPEP) derulat

în parteneriat cu organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) şi Programul de Mediu al

Naţiunilor Unite (UNEP). Proiectul este finanţat în mare măsur ă de Fondul Global de Mediu (GEF).

IPEP are trei obiective principale:

• Să încurajeze şi să permită ONG-urilor din 40 de ţări în curs de dezvoltare şi de tranziţie să se angajeze în

activităţi care să aducă contribuţii concrete şi imediate la eforturile respectivelor ţări în pregătirea

Convenţiei de la Stockholm;

• Să îmbunătăţească calificarea şi informarea ONG-urilor pentru a ajuta la întărirea capacităţii acestora de a

participa efectiv la procesul implementării Convenţiei;

• Să ajute la stabilirea coordonării regionale şi naţionale a ONG-urilor şi la capacitatea tuturor regiunilor lumii în sprijinirea eforturilor pe termen lung necesare dobândirii siguranţei chimice.

IPEP va sprijini pregătirea rapoartelor de ţar ă, rapoartelor de referinţă pentru diverse practici şi a celor privind

principalele politici şi activităţi regionale. IPEP va susţine trei tipuri importante de activităţi: participarea la Planul

Naţional de Implementare, instruirea în ateliere de lucru, informarea publicului şi campaniile de conştientizare.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să accesaţi site-ul http://www.ipen.org.

IPEN este recunoscător suportului financiar oferit de Fondul Global de Mediu, Agenţiei Elveţiene pentru

Dezvoltare şi Cooperare, Agenţiei Elveţiene pentru Mediu, Păduri, Peisaj şi Fundaţiei Panta Rhea.

Opiniile exprimate în acest raport sunt acelea ale autorilor şi nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere aleinstituţiilor implicate în management şi/sau sprijin financiar.

Acest raport este disponibil în limba Română şi Engleză la sediul Asociaţiei Exper ţilor de Mediu (Calea Plevnei nr.

46-48, sector 1, Bucureşti România, tel/Fax:0040 21 312 51 30, e-mail: [email protected], http//eea.ngo.ro).



3

Cuprins

Pag

Activitatea şi cum sunt generate POP-urile 5

Istoricul activităţii în România 5

Descrierea activităţilor generatoare de POP-uri 12

Consecinţe socioeconomice, asupra mediului şi sănătăţii 13

Păr ţile responsabile 14

Practici alternative 15

Recomandări ale ONG-ului 15

Abrevieri 16

Bibliografie 16



5

Activitatea şi cum sunt generatePOP-urile

Poluanţii Organici Persistenţi (menţionaţi în cele ce

urmează ca POP) sunt substanţe chimice ce r ămân intacteîn mediu perioade lungi, sunt extrem de toxici pentruoameni şi viaţa sălbatică, se acumulează în ţesuturilegrase, sunt volatili şi au o circulaţie globală prin atmosfer ă

şi apa mării.

Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici

Persistenţi se axează pe reducerea, şi unde este oportun, peeliminarea a 12 POP-uri din circuitul internaţional.Acestea includ nouă pesticide: aldrin, clordan,diclorodifenil-tricloroetan (DDT), dieldrin, endrin,heptaclor, hexaclorobenzen (de asemenea produşi chimiciindustriali şi produşi secundari neintenţionaţi), mirex şi

toxafen; două substanţe chimice industriale – bifenili policloruraţi (BPC-uri – de asemenea produşi secundarineintenţionaţi) şi hexaclorobenzen (HCB); şi patru produşisecundari –dibenzo-p-dioxine policlorurate (DDPC) şidibenzo-furani policloruraţi (DFPC) ca şi HCB şi BPC-uri.

Surse:Sursele de emisie ale POP-urilor sunt situate în patrusectoare economice principale: agricultur ă, industrie,transport şi energie, dar alte surse notabile includdepozitele de deşeuri şi crematoriile şi incineratoarele.

Incineratoarele de deşeuri medicale sunt o sursă major ă

confirmată de POP-uri (şi alţi poluanţi ca metalele grele).In trecut erau 7 uzine de incinerare care operau înRomânia, dar azi a r ămas doar una. In Bucureşti există unincinerator vechi folosit pentru incinerarea deşeurilor

medicale cu o capacitate de 5 tone de deşeuri pe or ă, aşacum se specifică în Planul Naţional de Implementare în

România a Convenţiei de la Stockholm. Celelalteincineratoare nu mai funcţionează.

Alte surse de POP-uri:Alte surse de POP-uri sunt reprezentate de BPC-uri şi[alte] stocuri de POP-uri.

Surse staţionare de POP-uri în arealul aşezărilor umanesunt incineratoarele / crematoriile de deşeuri medicale.Acestea sunt localizate în cele mai multe din spitalele şi

nu sunt adecvat echipate pentru eliminarea emisiilor dedioxine din gazele rezultate;

Deşeurile municipale nu sunt incinerate în România. Inmod uzual, acestea sunt depozitate.

Istoricul activităţii în România

Deşeurile medicale includ toate deşeurile generate deinstituţiile sanitare, institutele de cercetare şi laboratoare.In plus, aceastea includ deşeurile provenite din surse

“minore” ori “difuze”, ca cele produse în cursul îngrijirilor de sănătate întreprinse acasă (dializă, injecţii cu insulină etc.).

Intre 75% - 90% din deşeurile medicale pot fi asimilate cadeşeuri menajere, fiind transportate la rampa de depozitarea deşeurilor.Aceste deşeuri provin în principal din activitaţileadministrative şi menajere ale instituţiilor spitaliceşti şi

pot include de asemenea deşeuri generate în timpulîntreţinerii.Restul de 10 – 25% din deşeurile medicale este considerat periculos prezentând riscuri asupra sănătăţii şi mediului.

Prezentul raport tratează managementul deşeurilor medicale şi impactul activităţilor de ardere/incinerare

asupra acestora.

Categoriile de deşeuri medicale şi sursele majore din careacestea provin sunt indicate în tabelele următoare.

Tabelul 1

Categorii de deşeuri medicale

Categoria deşeului Descriere şi exemple

Deşeuri anatomo-patologice Ţesuturi sau fluide umane – ex.. păr ţi din corp, material biopsic rezultat din blocurile de

chirurgie şi obstetrică (fetuşi, placente); parti anatomice rezultate din laboratoarele deautopsie ; Toate aceste deşeuri se considera infecţioase conform Precauţiunilor universale ;

Deşeuri infecţioase Deşeuri care conţin sau au venit în contact cu sângele ori cu alte fluide biologice, precum

şi cu virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor, de exemplu : seringi,ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatur ă, recipiente care au conţinut sânge saualte lichide biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte materiale de unica

folosinţă, comprese, pansamente şi alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinii, materiale de laborator folosite etc. ;

Deşeuri înţepătoare-tăietoare Deşeuri ascuţite – ex.: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de

unică folosinţă, pipete, sticlărie de laborator ori altă sticlărie spartă sau nu, care au venitîn contact cu material infecţios ; Aceste deşeuri se consider ă infecţioase conformPrecauţiunilor universale ;



6

Deşeuri chimice şi farmaceutice 1. Deşeuri chimiceDeşeuri chimice periculoase cu proprietaţi toxice, corozive, inflamabile, reactive,genotoxice (ex. formaldehida, substanţe chimice fotografice (hidrochinona, argint,hidroxid de potasiu, glutaraldehida, acid acetic), solvenţi ─ compusi halogenaţi (clorura demetilen, cloroform, tricloretilena) şi compuşi nehalogenaţi (xilina, metanol, acetona,izopropanol, toluen, etilacetat, acetonitril);

Deşeuri ce conţin substanţe cu propietăţi genotoxice, de exemplu deşeuri ce conţin

medicamente citostatice (folosite în terapia cancerului); chimicale genotoxice;Deşeuri chimice nepericuloase, precum aminoacizi, anumite săruri organice şianorganice (ex. substanţe chimice organice: soluţii de cur ăţire şi dezinfectare, pe baza defenol, percloretilenă; uleiuri de la pompele de vacuum, insecticide, rodenticide; substanţechimice anorganice: acizi şi alcali (acid sulfuric, clorhidric, nitric, acizi cromici, hidroxid

de sodiu, soluţii de amoniu); oxidanţi precum permanganat de potasiu (KMnO4),dicromat de potasiu (K 2Cr 2O2); agenţi de reducere, ca bisulfitul de sodiu (NaHSO3) şi

sulfitul de sodiu (Na2SO3);2. Deşeuri farmaceuticeDeşeuri care includ serurile şi vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit, medicamenteexpirate, reziduurile de substanţe chimioterapice, reactivii şi substanţele folosite în

laboratoare ;3. Deşeuri rezultate din degradarea / stricarea / spargerea aparaturii medicale

Deşeuri cu un conţinut ridicat de metale grele (ex. baterii; termometre sparte; aparate demăsurare a tensiunii sanguine, containere presurizate: cilindrii de gaz; cartuşe de gaz;recipiente cu aerosoli)

Deşeuri radioactive Deşeuri solide, lichide şi gazoase, ce conţin materiale radioactive (ex. surse sigilate;generatori de radionuclizi uzaţi, deşeuri solide de nivel scazut, ex. hârtie, tampoane,

articole din sticlă, seringi, fiole, reziduuri de la încărcăturile cu material radioactiv şisoluţiile nedorite de radionuclizi folosiţi în scop terapeutic, lichide imiscibile cu apa,reziduuri folosite ale substanţelor ce au fost etichetate radioactive şi ulei contaminat de pompare, ulei de la scurgeri şi de la decontaminarea scurgerilor din instalţii ce conţin

substanţe radioactive, urină şi materii fecale de la pacienţii trataţi sau testaţi curadionuclizi nesigilaţi, deşeuri lichide de nivel scazut de exemplu de la spalarea

aparatelor, gaze şi eliminari de gaze din echipamentele de stocare.Sursa de date: A. Pruss, E Giroult and P. Rushbook: Safety management of healthcare wastes, Geneva, WHO, 1999 şi Ordin MSF

nr. 219/2002 (M. Of. nr. 386 din 6 iunie 2002)

Tabelul 2

Surse majore de deşeuri medicale

Producători Tipuri de producători

Producători mari Spitale Judeţene şi MunicipaleClinici UniversitareInstitute de Cercetare Medicală şi Farmaceutică Agenţia Naţională a MedicamentuluiInstitute de Medicină Legală Serviciile Judeţene de Medicină Legală

Unităţi Preclinice ale Universităţilor de Medicină şi Farmacie

Unităţi de producţie, depozitare şi păstrare a medicamentelor şi

produselor biologice

Producători medii Centre de diagnostic şi tratamentCentre de transfuziiCentre de colectare şi conservare a sângeluiLaboratoareServicii de prosectur ă ale spitalelor

Spitale de pneumologieCabinete medicale de orice specialitate şi cabinetele stomatologice

Spitalele şi clinicile private



7

Producători mici Laboratoare de tehnică dentar ă Laboratoare de sănătate mentală Stabilimente şi ospicii de îngrijire a bolnavilor pisihici cronici Spitale derecuperareBaze de tratament balnear Săli mortuare şi de autopsie

Centre medicale din alte tipuri de institute, fabrici, şcoli, licee şi gr ădiniţe

Centre cosmetice şi alte tipuri de tratamente de înfrumuseţareUnităţi farmaceuticeCentre de optică medicală Centre de acupunctur ă

Sursa de date: Ordin MSF nr. 219/2002 (M. Of. nr. 386 din 6 iunie 2002)

Deşeuri medicale periculoase generate de activităţilemedicaleCategoriile de deşeuri medicale sunt de obicei arse încrematorii sau incinerate.

Respectând prevederile Ministerului Sănătăţii producătorul de deşeuri medicale are următoarele

obligaţii:

• Să scadă cantitatea de deşeuri ce trebuie eventual

eliminată

• Să promoveze reutilizarea şi reciclarea fracţiilor de deşeuri spitaliceşti

• Să colecteze şi să separe deşeurile periculoase decele nepericuloase.

Tabelul 3

Estimarea deşeurilor medicale generate de activităţile medicale bazată pedatele de la Direcţiile de Sănătate Publică

An Nivelul estimăriiCantităţi Medii

(tone/an)Valori Medii

(tone/an)

41 Judeţe 12 4912000

Bucureşti 2 538

15 031

41 Judeţe 16 5212001

Bucureşti 2 538

19 059

41 Judeţe 14 7822002 Bucureşti 2 82217 604

Sursa: Departamentul Inginerie sanitar ă – Bucureşti, Institutul de Sănătate Publică

Structura deşeurilor medicale

80%

15%

3%1%

1%

Deşeuri nepericuloase

Deşeuri infecţioase şi anatomo-

patologice

Deşeuri înţepătoare-tăietoare

Deşeuri chimice şi farmaceutice

Deşeuri speciale*

* Citostatice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate, deşeuri rezultate din activitatea laboratoarelor de

medicina nuclear ă etc.

Sursa: Departamentul Inginerie Sanitar ă , Institutul de Sănătate Publică, Bucureşti



8

Deşeurile medicale nepericuloase sunt asimilate cudeşeurile menajere.Conform Strategiei Naţionale de Gospodărire a Deşeurilor din România procentajul mediu al compoziţiei deşeurilor

domestice în perioada 1998 - 2002 este cel prezentat întabelul 4.

Strategia Naţională de Gospodărire a Deşeurilor este deasemenea implicată în gestionarea deşeurilor

medicale ale cărei obiective principale sunt specificate întabelul 5.

Tabelul 6 specifică situaţia crematoriilor de deşeuri

medicale în 2002.Tabelul 7 indică calendarul pentru închidereacrematoriilor aşa cum este apare în Protocolul încheiat

între autorităţile de mediu şi sănătate

Tabelul 4

Procentajul mediu al compoziţiei deşeurilor menajere pentru 1998 - 2002

1998 2002Tip de deşeu

% kg/loc. an % kg/loc. an

Hârtie, carton 13% 34 11% 39

Sticlă 6% 16 5% 18

Metale 5% 13 5% 18

Plastic 9% 24 10% 35

Textile 6% 16 5% 18

Biodegradabile 53% 139 51% 179Altele 8% 21 13% 46

Total 100% 263 100% 352

Figura 1. Procentajul mediu al compoziţiei deşeurilor menajere în 2002Sursa: Strategia Naţională de Gospodărire a Deşeurilor din România



9

T a b e l u l 5

C a t e g o r i i

d e d e ş e u r i

p e r i c u l o a s e

S u b - c a t e g o r i i

O b i e c t i v e p r i n c i p a l e

O b i e c t i v e a u x i l i a r e

1 . C o l e c t a r e a s e p a r a t ă a

d e ş e u r i l o r

i n f e c ţ i o a s e ş i p e r i c u l o a s e ( a l t e l e d e c â t

c e l e i n f e c ţ i o a s e )

1 . 1 . R e d

u c e r e a

c a n t i t ă ţ i i

d e

d e ş e u r i c l i n i c e

i n f e c ţ i o s e

ş i

p e r i c u l o a s e d i n s p i t a l e p r i n t r - o c o l e c t a r e s e p a r a t ă ( p e c a t e g o r i i d e

d e ş e u r i ) ş i d e p o z i t a r e a f i n a l ă d e o m a n i e r ă e

c o l o g i c r a ţ i o n a l ă ş

i

e f i c i e n t ă e c o n o m i c .

2 . C o l e c t a r e a s e p a r a t ă a


n e p e r i c u l o a s e

2 . 1 . I n t r o d u c e r e a s i s t e m u l u i d e c o l e c t a r e s e p a r a t ă ş

i p e n t r u

d e ş e u r i l e n e p e r i c u l o a s e r e z u l t a t e d i n a c t i v i t a t e a m e d i c a l ă .

3 . 1 I n f i i n ţ a r e a d e l o c u r i p e n t r u d e p o z i t a r e a t e m

p o r a r ă a


i n f e c ţ i o a s

e ş i p e r i c u l o a s e .

D e ş e u r i p r o v e n i t e d i n

a c t i v i t ă ţ i l e m e

d i c a l e ş i

i n s t i t u t e d e c e r c e t ă r i

( d e ş e u r i c l i n i c

e )

D e ş e u r i i n f e c ţ i o a s e ( c o d u r i l e

1 8 . 0 1 . 0 1 ; 0 2 ş i 0 3 )

p r o v e n i t e d e l a

u n i t ă ţ i l e m e d i c a l e ş i d e c e r c e t a r e

D e ş e u r i p e r i c u l o a s

e , a l t e l e

d e c â t

c e l e i n f e c ţ i o a s e

3 . D e p o z i t a r e a î n

s i g u r a n ţ ă a


c l i n i c e f ă r ă

a a f e c

t a s ă n ă t a t e a p e r s o n a l u l u i

m e d i c o - s a n i t a r ş i

a p o p u l a ţ i e i

3 . 2 I n t e r z i c e r e a d e p o z i t ă r i i f i n a l e a d e ş e u r i l o r p e r i c u l o a s e f ă r ă

p r e t r a t a r e , î n

v e d e r e a

i n e r t i z ă r i i t o t a l e . I n

c a z u l d e s e u r i l o r

i n f e c ţ i o a s

e ş i p e r i c u l o a s e v o r f i e x c l u s e m e t o d e l e d e p r e t r a t a r e

c a r e t r a n s f e r ă p o l u a n ţ i î n a l ţ i f a c t o r i d e m e d i u .

S u r s a : S t r a t e g i a N

a ţ i o n a l ă d e G e s t i o n a r e a D e ş e u r i l o r d i n R o m â n i a

C r e m a t o r i i ş i I n

c i n e r a t o a r e î n 2 0 0 2

T a b e l u l 6

C r e m a t o r i i ş i I n c i n e r a t o a r e

#

J u d e ţ

C r e m a t o r i i

I n c i n e r a t o a r e

S p i t a l J u d e ţ

S p i t a l

D i s t r i c t

S p i t a

l

O r a ş e n

e s c

S p i t a l

S p e c i f i c

S p i t a l

S ă t e s c

C e n t r e

M

e d i c a l e

S a n a t o r i i

O b s e r v a ţ i i

1 .

A l b a

1 3

1

4

6

2

2 .

A r a d

8

1

4

1

1

1

3 .

A r g e ş

1 0

1

2

3

4

4 .

B a c ă u

9

1

2

2

3

1

5 .

B i h o r

1 6

2

1

1

4

7

3

6 .

B i s t r i ţ a

3

1

2

7 .

B o t o ş a n i

5

1

2

1

1

8 .

B r ă i l a

3

1

2

9 .

B r a ş o v

8

1

5

2

1 0 .

B u z ă u

9

1

1

2

1

3

1

1 1 .

C ă l ă r a ş i

4

1

1

2

1 2 .

C a r a ş

S e v e r i n

7

1

1

4

1

1 3 .

C l u j

7

2

2

3

1 4 .

C o n s t a n ţ a

1 2

1

3

2

2

1

3

1 5 .

C o v a s n a

4

1

3



1 0

1 6 .

D â m b o v i ţ a

9

1

4

2

1

1

1 7 .

D o l j

1 1

1

5

2

3

1 8 .

G a l a ţ i

1 1

2

1

6

2

1 9 .

G i u r g i u

8

1

4

1

2

2 0 .

G o r j

8

1

1

4

1

1

2 1 .

H a r g h i t a

7

1

1

4

1

2 2 .

H u n e d o a r

a

9

1

4

1

1

2

2 3 .

I a l o m i ţ a

5

1

2

1

1

2 4 .

I a ş i

1 8

1

1

3

1 3

2 5 .

M a r a m u r e ş

8

2

4

2

2 6 .

M e h e d i n ţ

i

6

1

4

1

2 7 .

M u r e ş

8

1

6

1

2 8 .

N e a m ţ

3

1

1

1

2 9 .

O l t

5

1

1

3

3 0 .

P r a h o v a

2

1

1

+ 1 8 c r e m a t o r i i i m p r o v i z a t e

3 1 .

S ă l a j

1

1

3 2 .

S a t u - M a r e

3

2

1

3 3 .

S i b i u

4

1

1

2

3 4 .

S u c e a v a

5

1 *

1

4

3 5

T e l e o r m a n

9

1

1

2

1

3

1

1

I n c i n

e r a t o r - S p i t a l u l d i n

Z i m i n i c e a

3 6 .

T i m i ş

1 5

1 *

1

2

4

5

3

3 7

T u l c e a

5

2

2

1

3 8 .

V a s l u i

9

1

2

1

1

4

3 9 .

V â l c e a

6

2

2

2

4 0 .

V r a n c e a

7

1

6

4 1 .

I l f o v

4 2 .

B u c u r e ş t i

2 7 * *

2

I n c i n

e r a t o r - C e n t r u l d e

H e m a t o l o g i e ş i C o m p a n i a

M e r c

a t o r ( p r i v a t )

T o t a l

3 2 7

7

4 2

4 7

9 6

6 9

1 7

2 0

9

* E x i s t ă u n i n c i n e r a t o r , d a r n u s e s p e c i f i c ă

p e n t r u c e u n i t a t e m e d i c a l ă

l u c r e a z ă .

* * T a b e l u l d e d e a s u p r a n u ţ i n e c o n t d e s p i t a l e l e c a r e n u s u

n t î n r e ţ e a u a M i n i s t e r u l u i S ă n ă t ă ţ i i .

S u n t r a p o r t ă r i d e

l a 4 2 0 u n i t ă ţ i m e d i c a l e ( 4 1 j u d e ţ e )

S u r s a : D e p a r t m e n t u l d e I n g i n e r i e S a n i t a r ă , I n s t i t u t u l d e S ă

n ă t a t e P u b l i c ă , B u c u r e ş t i .



11

Tabelul 7

Stadii de închidere etapizată a instalaţiilor de tratare termică (crematorii) a deşeurilor

medicale periculoase

AnJudeţ

2004 2005 2006 2007 2008

Alba 0 1 6 2 1Arad 13 0 4 0 0

Argeş 0 4 4 4 2

Bacău 0 3 4 0 0

Bihor 16 0 0 0 0

Bistriţa-Nasaud 0 0 0 1 0

Botoşani 1 3 3 3 0

Braşov 0 4 8 0 0

Br ăila 0 2 1 2 1

Buzău 1 2 2 1 1

Caraş-Severin 0 1 3 0 0

Calaraşi 1 2 3 1 0

Cluj 1 1 3 0 0

Constanţa 0 1 4 2 3

Covasna- 1 1 1 1 0

Dâmboviţa 0 5 3 1 4

Dolj 1 2 3 4 0

Galaţi 0 2 5 2 1

Giurgiu 0 1 4 1 0

Gorj 0 2 4 0 2

Harghita 0 0 2 1 2

Hunedoara 2 1 0 1 7

Ialomiţa 0 0 3 1 0

Iaşi 1 2 6 2 2Maramureş 0 4 3 0 0

Mehedinţi 0 1 2 1 1

Mureş 0 0 4 2 0

Neamţ 0 6 0 4 0

Olt 1 0 0 0 7

Prahova 0 1 1 0 0

Satu Mare 0 0 0 0 0

Sălaj 0 0 0 0 1

Sibiu 0 0 0 0 7

Suceava 3 2 4 1 0

Teleorman 2 3 2 1 1Timiş 7 6 1 0 0

Tulcea 0 0 2 0 2

Vaslui 1 1 2 1 0

Vâlcea 0 0 2 2 0

Vrancea 0 1 3 1 2

Bucureşti 0 1 11 9 11

Ilfov 0 4 0 0 1

Total pe an 52 70 114 52 58

Total general 346



12

Descrierea activităţilor generatoare dePOP-uri

Sursele de emisie staţionar ă în zonele aşezărilor umane

sunt crematoriile şi incineratoarele deşeurilor medicale.Multe spitale folosesc încă crematorii în loc deincineratoare, (după cum reiese din tabelul 6). Acesteincineratoare sunt localizate în cele mai multe spitalemunicipale şi nu sunt adecvat echipate pentru eliminareaemisiilor de dioxine din gazele care rezultă.

In conformitate cu legislaţia, deşeurile medicale periculoase ar trebui colectate şi separat de celelaltedeşeuri generate de activităţile medicale. Deşeurile periculoase ar trebui colectate în ambalaje speciale,depozitate apoi temporar într-un loc anume din unitateamedicală înainte de a fi transportate la punctul final de

depozitare. Una din metodele sugerate de Protocolulîncheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (Nr. 4132/IJ/04.10.2004), Ministerul Sănătăţii (Nr.45861/IB/06.10.2004) şi Garda Naţională de Mediu (Nr.10973/05.10.2004) este folosirea sterilizatoarelor şiincineratoarelor.

Un număr de studii privind incinerarea deşeurilor medicale din Statele Unite - Agenţia de Protecţia Mediuluiau identificat incinerarea deşeurilor medicale ca a treiamare sursă de emisii în aer a dioxinelor, cu o contribuţiede 10% din emisiile de mercur în mediu provenite din

activităţile umane. In emisiile incineratoarelor de deşeurimedicale au fost identificaţi mulţi alţi poluanţi periculoşi

ce includ: arsenic, amoniac, benzen, bromodiclorometan,

cloroform, plumb etc.

Incinerarea deşeurilor Cele mai importante surse de POP-uri în Romania (printrecare dioxinele) o reprezintă incinerarea deşeurilor medicale şi a celor municipale.

Unul din cele mai importante aspecte ale emisiilor dedioxine provenite din arderea / incinerarea deşeurilor medicale este că în România nu există echipamentelenecesare pentru măsurarea acestora.

Emisiile de POP-uri din alte surse sunt specificate întabelele de mai jos :

Tabelul 8

Emisia de POP-uri din alte surse

AnPoluanţi Activitate

1989 1995 2001

Incinerarea Deşeurilor Medicale 11.71 16.8 22.7Dioxine (g I-TEQ/an) Uzine de Incinerare a Deşeurilor

Municipale

2.19 2.19 2.19

DIOXINE TOTALE (g I - TEQ/an) 13.9 18.99 24.89

Incinerarea Deşeurilor Medicale 66.76 127.08 159.6

PCB (g/an) Uzine de Incinerare a Deşeurilor

Municipale

232.14 232.14 232.14

BPC TOTAL (g/an) 299 359.2 391.7

Incinerarea Deşeurilor Medicale 0.042 0.04 4.14

HPA-uri (g/an) Uzine de Incinerare a Deşeurilor Municipale

6,351 6,351 6,351

HPA TOTAL (g/an) 6351.04 6351.04 6,535.14Sursa: Inventarul POP-urilor - România

Saci cu deşeuri medicale ce urmează a fi incinerate



13

Tabel 9

Emisii de POP-uri în Aer de la Incinerarea Deşeurilor Medicale

# An

De şeu Anatomic (tone/an) 1989 1995 2001

M ă suri speciale de mic şorare (particule mic şorate) 2.102 2.02 207

Dioxine g I – TEQ/an 0.0003 0.0003 0.034

HPA (g/an) 0.042 0.04 4.14 F ăr ă mă suri speciale de mic şorare 4062 4405 6385

Dioxine g I – TEQ/an 6.7 7.27 10.53

F ăr ă de şeuri anatomice (tone/an) 3341 6358 9127

M ă suri speciale de mic şorare (particule mic şorate ) 3.2 3.6 1147

Dioxine g I – TEQ/an 0.00048 0.00054 0.172

F ăr ă mă suri speciale de mic şorare 3338 6354 7980

Dioxine g I – TEQ/an 5.01 9.53 11.97

BPC (g/an) 66.76 127.08 159.6

TOTAL: Dioxine g I – TEQ/an 11.71 16.8 22.7

BPC (g/an) 66.76 127.08 159.6

HPA (g/an) 0.042 0.04 4.14

Sursa: Inventarul POP-urilor - România

Consecinţe socio-economice, asupra

mediului şi sănătăţii

Consecinţele socio-economice şi asupra sănătăţii sunt greude definit deoarece nu s-a efectuat nici un studiu oficial înaceastă direcţie. Consecinţele asupra mediului suntdefinite prin caracteristicile dioxinelor.

Un aspect important este notificarea din 2004 a ONG-ului

român de mediu Mare Nostrum care îşi desf ăşoar ă activitatea în Constanţa, Judeţul Constanţa. Implicarea luieste legată de existenţa unui incinerator al deşeurilor medicale construit în mijlocul oraşului, în vecinătatea a2.500 de locuitori şi doar la 50 m de o gr ădiniţă cu 150 de

copii. In 23-29 februarie 2004, vecinii au alertat Mare Nostrum şi mass media de apariţia unui număr de probleme de sănătate, incluzând ameţeli, dureri ale buzelor, nasului şi capului provocate de procesele de

incinerare necontrolate a unităţii în timpul nopţii.

ONG-ul Mare Nostrum a declanşat un proces în justiţieîmpotriva propietarului incineratorului. Problema principală evidenţiată de firma, care a elaborat studiul deimpact asupra mediului pentru incinerator, a fost aceea că în România nu există echipament pentru măsurarea

emisiilor de dioxine în aer.

Articolele de ziar ale organizaţiei Mare Nostrum apăruteîmpotriva incineratorului sunt exemplificate mai jos.

Crematoriu de deşeuri medicale Bucureşti Incinerator de deşeuri medicale Constanţa,

Judeţul Constanţa



14

Părţile responsabile

Protocolul din 2004 semnat între Ministerul Mediului şi

Gospodăririi Apelor (nr. 4132/4.10.2004), MinisterulSănătăţii (nr. 45861/6.10.2004) şi Garda de Mediu (nr.10973/5.10.2004) stabilea, conform legislaţiei în vigoare,condiţiile de mediu pentru crematoriile medicale până laînchiderea acestora în 2008. Calendarul pentru aceastea afost stabilit potrivit Directivei nr. 2000/76/EC privind

incinerarea deşeurilor transpus de legislaţia română prinDecizia de Guvern nr. 128 / 2002 (Monitorul Oficial nr.160/6.03.2002). Conform acestui protocol crematoriile vor fi înlocuite de sterilizatoare şi incineratoare.

Obiectivul protocolului este: definirea modalitatilor de supraveghere si control a crematoriilor existente, propuse pentru inchidere; reglementarea functionariicrematoriilor pe perioada de tranzitie; elaborareacriteriilor de selectie a instalatiilor de sterilizare pentru aasigura inertizarea completa a deseurilor medicale

periculoase tratate.

Responsabilitatea îndeplinirii previziunilor legislative caşi a protocolului menţionat apar ţine următorilor:

• Unităţile Medicale - să închidă crematoriile şi să leînlocuiască cu sterilizatoare şi incineratoare

• Ministerul Sănătăţii - să monitorizeze activitateaunităţilor medicale în această problemă

• Garda de Mediu - să controleze şi să-şi îndeplinească obligaţiile de mediu.

Estimarea costurilor, specificate de către Documentul dePoziţie (Capitolul 22 - Protecţia Mediului) pentruimplementarea Directivei nr. 2000/76/EC, include şi

costurile pentru implementarea altor două directive:Directiva nr. 94/67/EC asupra inciner ării deşeurilor

periculoase şi Directiva nr. 89/369/EEC asupra reducerii poluării aerului de la noile uzine municipale de incinerare

a deşeurilor sunt de aproximativ 4.25 miliarde de Euro.

Costul pentru implementarea Directivei 2000/76/ECevaluată prin Programul EPIQ este de 3,471 miliarde Euro

şi este alcătuit din capital şi costurile operaţionale

In concordanţă cu evaluările sus menţionate, suma totală necesar ă pentru implementarea Directivei 2000/76 este

între 3.5 - 4.25 miliarde de Euro.

Ministerul Sănătăţii şi Familiei a emis Ordinul nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor Tehnice privitoare la

gestionarea deşeurilor medicale şi metodologia colectăriide date pentru baza naţională de date privind deşeurile ce

rezultă din activităţile medicale (Monitorul Oficial nr. 386/ 6.06.2002).Responsabilitatea îndeplinirii obligaţiilor reglementărilor menţionate revine producătorului deşeurilor medicale.

Ordinul nu se aplică deşeurilor radioactive pentru caresunt reglementări speciale.

Convenţia de la Stockholm asupra Poluanţilor OrganiciPersistenţi s-a ratificat prin Legea nr. 261/2004 publicată în Monitorul Oficial nr. 638 din 15 iulie 2004.

Convenţia reclamă dezvoltarea unui Plan Naţional deImplementare (PNI), în scopul obţinerii unui cadru pentru

ca ţara să dezvolte şi să realizeze, intr-un mod sistematicşi participativ, o reformă prioritar politică şi legislativă îndomeniu, cu dezvoltarea competenţelor şi programelor deinvestiţii.

Planul Naţional de Implementare (PNI) din România a

fost elaborat in cadrul proiectului finanţat de UNIDO/GEF"Activităţi pregătitoare în elaborarea Planului Naţional de

Implementare a Convenţiei de la Stockholm privind



15

Poluanţii Organici Persistenţi (POP-uri) din România",aprobat de autorităţile guvernamentale.Proiectul PNI a fost trimis anticipat la ministere şi s-aobţinut susţinerea lor. Scrisoarea care solicita susţinerea

de catre ministerele implicate a PNI a Convenţiei de laStockholm a fost semnată de:Dna. Speranţa Ianculescu – Ministrul Ministerului

Mediului şi Gospodăririi Apelor;Dl. Miron Mitrea – Ministrul Transporturilor, Construcţiei

şi Turismului;

Dl. Dan Ioan Popescu – Ministrul Economiei şiComer ţului;Dl. Petre Daia – Ministrul Agriculturii,Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;Dl. Marian Săniuţă – Ministrul Administraţiei şiInternelor;Dl. Ovidiu Brânzan – Ministrul Sănătăţii şi Familiei.

Una din fazele dezvoltării PNI este prioritatea acordată decătre obiectivele cheie şi măsurilor asociate acestora, precum şi instrumentelor şi acţiunilor definitorii. Există 11

obiective cheie. Obiectivele respective s-au focalizat pe oabordare comună pentru rezolvarea problemelor legate desănătatea umană şi protecţia mediului, generate de

producţia şi folosirea POP-urilor.Pentru raportul prezent:obiectivul cheie nr. 5:

Reducerea emisiilor de POP-uri datorate

incineratoarelor de de şeuri şi a activit ăţ iicrematoriilor

şi măsurile asociate:5.1. Reducerea emisiilor de dioxine, HCB şi BPC-uri rezultate de la incinerarea de şeurilor municipale, sanitar-veterinare, spitalice şti şi din

activitatea crematoriilor 5.2. Reducerea emisiilor provenite de la arderea

de şeurilor periculoase în cuptoarele de ciment sunt cele mai semnificative.

Practici Alternative

Practicile alternative la arderea deşeurilor în crematorii şiincineratoare pot fi tehnologiile necombustibile sprijinite pe următoarele procese de bază, ca:

Recomandări ale ONG-ului

Recomandările Asociaţiei Exper ţilor de Mediu conformcu situaţia actuală de gestionare a deşeurilor medicale,

incluzând eliminarea finală, pun accentul pe următoarele:

Incinerarea deşeurilor periculoase are impacturi multipleasupra mediului: aer, apă, sol etc.

Principalele probleme de mediu ce rezultă din această activitate sunt:

• Controlul slab al proceselor ce includ utilizarea lamaximum a capacităţii incineratoarelor

• Neconformitatea cu legislaţia naţională asupragestionării deşeurilor şi inciner ării acestora

• Inexistenţa echipamentului pentru măsurarea

emisiilor necontrolate de compuşi toxici

• Slaba educaţie de mediu şi sanitar ă a personaluluispitalicesc, inclusiv muncitorii, privitor la

pericolele posibile şi impactul POP-urilor

• Lipsa de fundamentare pentru activităţilespitaliceşti specifice ce privesc sănătatea şi

gestionarea deşeurilor spitaliceşti

Conform aspectelor menţionate mai sus recomandărileAsociaţiei Exper ţilor de Mediu privind sănătatea şimanagementul deşeurilor medicale se privesc următoareleactivităţi posibile:

• Promovarea proiectelor de informare privitoare lacreşterea conştientizării factorilor implicaţi şi publicului în general legat de incinerarea

deşeurilor

• Implementarea planurilor de reducere adeşeurilor în spitale

• Utilizarea tehnologiilor necombustibile de tratarea deşeurilor medicale

• Măsurarea şi monitorizarea POP-urilor, precumemisiile de dioxine

• Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile şi a

celor mai bune practici de mediu.

Procese termice: - bazate pe căldur ă (energietermică) pentru distrugerea patogenilor din deşeuri.

Categoria se împarte în procese termice ce folosescenergia calorică redusă, medie şi ridicată ;

Procese chimice - folosirea dezinfectanţilor ca:dioxid de clor dizolvat, varul, acidul peracetic sausubstanţe chimice anorganice cu scopul de a măriexpunerea deşeurilor la agentul chimic ;

Procese de iradiere - iradierea bazată pe tehnologiicare implică iradierea cu electroni, Cobalt-60 ori

raze UV ; Procese biologice: folosirea enzimelor pentru a

distrugerea materiei organice.Crematoriu de deşeuri medicale Bucureşti



16

Abbrevieri Bibliografie

POPDDT

HCBDDPC

DFPCBPC

HPAPNI

ICIM

UNIDOUNEPGEFONG

Poluanţi Organici PersistenţiDiclorodifenil - tricloretan

HexaclorobenzenDibenzo-p-Dioxine Policlorurate

Dibenzo Furani PolicloruraţiBifenili Policloruraţi

Hidrocarburi PoliaromaticePlanul Naţional de Implementare

Institutul Naţional de Cercetare – Deavoltare pentru Protecţia MediuluiOrganizaţia pentru Dezvoltare Industrială Programul de Mediu al Naţiunilor UniteFondul Global de MediuOrganizaţie Neguvernamentală

Institutul Naţional e Cercetare Dezvoltare pentru ProtecţiaMediului - ICIM şi Universitatea Politehnică Bucureşti -

Facultatea de Energetică Centrul de Cercetări Energeticeşi de Protecţia Mediului 2002-2004 Inventarul POP-urilor

Inventory, Planul Na ţ îonal de Implementare Strategia deinformare, educare, comunicare şi cons ţ ientizare în

domeniul POP-urilor, www.popsromania.ro

Poluan ţ ii Organici Persisten ţ i în mediul înconjur ător ,Asociaţia Exper ţilor de Mediu, 2003

IPEN Facts Sheet, Arnika Association 2004 Alternatives for POPs disposal

Elizabeth Corwne, Chemical Weapons Working Group /Michael Schade, Citizen’s Environmental Coalition Learning Not to Burn – a primer for citizens on

alternatives to burning hazardous waste, 2002

Going Green: a resource kit for pollution prevention in

Health care www.noharm.org

A. Pruss, E Giroult and P. Rushbook: Safe management of waste from healthcare activities, Geneva, WHO, 1999

Health Care without Harm: Non-incineration Medical

Waste Treatment Technologies – a resource for Hospital Administrators, Facility Managers, Health Care professionals, Environmental Advocates, and Community Members, 2001

Stategia Naţională de Gestiune a Deşeurilor şi Planul Naţional de Implementare 2003 http://www.mappm.ro

incinerarea deseurilor medicale

Documents