2 foaie - mecanicii61

of 28/28

Post on 25-Oct-2021

6 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

2 Foaie de suflet lunar a Asociaiei “Promoia ’61 MECANIC”
M-am plictisit ! Este foarte adevrat c pe undeva, se poate invoca un adevr elementar : este absolut normal, cel puin, s m plictisesc dup un astfel de
eveniment medical. Ce-a mai putea spune ? Iat de ce m-am decis s uit un astfel de subiect. E de-ajuns c trebuie s-l suport în continuare. De ce s-l mai
servesc i altora care n-au nici-un motiv s-l suporte ? Concluzia, logic, este c trebuie s renun s o mai fac ! Odat ajuns aici se ridic o probem simpl, dar dificil : subiectele i
informaiile din cuprinsul rubricii s suscite suficient interes astfel ca cititorul s le aprecieze i lectureze spontan. Om vedea !
Se reia în media problema apocalipsei ! A fost necesar un interval – 7 ani – de cînd presa a fcut destul trboi pe un subiect atât de important , “servit” cu
generozitate caracteristic publicului larg : Apocalipsa altfel denumit “sfâritul lumii”,sau dac vrei al civlizaiei adamice. Subiectul a ajuns s fie oferit publicului larg la ore de larg audien în emisiuni
“de informare” care pretindeau argumentat, c lumea va ajunge rapid – 6 ani – la sfârit, în sensul încheierii ciclului exitenial actual , urmat de resetarea planetei
i, evident, dispariia umanitii. Cred c subiectul este atât de important,încât dei poate fi considerat drept unul politic sau aparinând unui grup deosebit de interese angajat de un interval de
timp mai lung sau mai scurt, în lupta pentru supremaia mondial,ne intereseaz, în cel mai înalt grad, pe toi absolut . Iat de ce , fr s intru în
detalii (argumente ale prilor implicate) consider c-mi pot exprima opinia fr s m abat dela deontologia asumat pentru revista noastr. Personal sunt de prere c Noam Chomski a fost genial când a scris celebrul su
dialog al manipulrii.....V sftuiesc s-l citii ! (Cine dorete , s-mi scrie pentru a-l primi pe e- mail; ar trebui afiat deasupra televizorului în fiecare cmin) Decalogul ofer fiecruia oportunitatea , deloc de neglijat zic eu, s-i formeze o
opinie proprie în legtur cu ce vede, deloc întâmpltor în fiecare zi, la ore de audien ridicat, în cuprinsul emisiunilor specializate difuzate de redaciile
televiziunilor.
Sursa : MECANICII’61, Anul 15, # 149, martie 2019 EE Radu GRUIA
3 Revista MECANICII’61, An 15, # 149, martie 2019 EE
M-am dus la aceast întâlnire încrcat de mrioare, pentru c peste dou zile
urma s fie întâi martie. Gândisem câte unul pentru fiecare coleg sau soie de coleg. Când colo, surpriz: au venit doar patru doamne (Rodica Nicolescu, Nina Olaru i Maria Stoian i Ana Vanca) i apte colegi (Adrian Popa, Radu Stoian,
Florin Drgnescu, Constantin Marin, Marin Moise, Theodor Miron i eu). Prin urmare, am fost, doamne i domni, în total unsprezece persoane. Record negativ!
Adrian Popa i-a dat un telefon preedintelui nostru, Constantin Dumitru, care nu ne-a onorat cu prezena la ultimele dou întâlniri, s-i dea raportul i s-l întrebe
dac Asociaia asta a noastr îi mai are rostul i dac mai merit s ne întâlnim. V întreb i eu pe voi, mai ales pe cei care ai fi putut veni i n-ai fcut-o, ce rost mai are ea dac nu reuete s-i strâng membrii, barem odat pe lun, cel
puin pe cei din Bucureti, sntoi i valizi? E evident c nu mai are nici un rost.
Pentru întâlnirea din luna aceasta n-am avut nici revist. Ea a aprut doar online, fcut din pasiune de Radu Gruia, dar nu i pe suport hârtie. De ce?
Pentru c Asociaia nu are bani. De ce nu are? Pentru c membrii ei nu-i pltesc cotizaia i nu ne pic de nicieri vreo sponsorizare. V amintesc, cotizaia este de 200 lei pe an. Cam mare, recunosc. Unii dintre voi se vor întreba, pe bun
dreptate, pentru ce s dm aceti bani? În afar de faptul c revista a aprut sporadic i în afar de faptul c s-a organizat Revelionul de la Eforie Nord (pltit
din ali bani), ce altceva a organizat Consiliul Director al Asociaiei pentru membrii ei? V rspund eu: nimic. De fapt, este un Consiliu Director care exist doar pe hârtie. Nu pot dovedi c în cursul anului trecut s-au întâlnit, organizat,
barem odat, ca s pun la cale treburile Asociaiei.
Aceasta fiind situaia, v propun ca pentru marea viitoare s fac cineva o coliv,
s-o aduc la Intermacedonia, ca s consfinim moartea asociaiei. Locul popii, o s-l in unul pe care îl cheam aa, adic Popa Adrian. El, srmanul, a fost cel
care a înfiinat asociaia i revista i va suferi cel mai mult la decesul lor.
Dac îns, Comitetul Director se hotrte s se apuce de treab, dac membrii
Asociaiei se hotrsc s-i plteasc cotizaia, atunci ar mai exista o ans s tragem aceast cru mai departe, iar coliva ce va fi adus o s-o punem la frigider, în loc s-o mâncm. Cine e pentru aceast variant este ateptat marea
viitoare, la Intermacedonia, cu cel puin o propunere de revigorare a Asociaiei i cu cel puin 100 de lei, cotizaia pe o jumtate de an.
NR Dixit !
Mari, 26 februarie 2019 Sursa : MECANICII’61, Anul 15, #149 , februarie 2019 EE Artmiu VANCA
4 Foaie de suflet lunar a Asociaiei “Promoia ’61 MECANIC”
Imagini surprinse de Mirel VANCA
i prelucrate de Radu GRUIA
Socotelile ... La noi se traduce Nina
Olaru i Rodica nicolescu !
5 Revista MECANICII’61, An 15, # 149, martie 2019 EE
Surpriz ! Ani Vanca i Mou’DC. Mai ales c
Mou’ este în ultima vreme, o rara avis.
„Duo Marini” : Costic i Moise.+
Vanca.Treaba asta este în premier
absolut !
Acord spontan.
6 Foaie de suflet lunar a Asociaiei “Promoia ’61 MECANIC”
Iari este vineri seara, iari m apuc s scriu despre evenimentele sptmânii...Care sptmân, c au trecut vreo 3 de când am scris notiele precedente! Intenionam s v povestesc despre zilele cu temperaturi turbate (sub
-50 C!) din Chicago dar Radu G. a publicat deja o scrisoare adresat Corinei...i
cu asta a luat smântâna de pe povestea asta pasionant...De ce s mai scriu
acum despre asta? (NR. Se mai întîmpl !)
Continui numai cu dou meniuni, despre ceva ce urmresc de vreo 30 de ani: clima global este în schimbare...Asta o tii i voi, nu trebuie s spun eu...Dar eu
am constatat asta de multe decenii când - ca sa mai gsesc zpad bun de schiat de revelion – a trebuit s m duc la staiuni situate pe munte din ce în ce
mai sus...Ultima oar am fost în Alpi la Val d’Isere, la 2100 m...dar si acolo ghearul care începea de la 2800 m înlime în sus începuse s se topeasc i
acea pist de schi fusese închis pentru întotdeauna...
La schi se mai poate renuna, nu asta este problema cea mare: problema cea
mare ar fi încetinirea sau oprirea curentului de ap marin Gulf Stream, care aduce ap cald – i grea, din cauza concentrrii mari de sare în ea - din zona
ecuatorului pe lâng coasta englez i apoi pe lâng Norvegia pân la Capul Nord...asigurând o via plcut în toat Europa, începând cu Germania...La Capul Nord curentul acesta se întâlnete cu apa topit din gheari de la polul
Nord, care este mai dulce, mai rece i mai uoar, din cauza coninutului redus de sruri. Apa cald i srat se rcete i „cade” pe fundul oceanului Atlantic, pe
unde curge înapoi spre Ecuator...Dac acest circuit natural va fi întrerupt – fiindc cantitatea de ap dulce venit de la Polul Nord va deveni prea mare în urma topirii rapide a ghearilor – atunci afluxul de cldura ctre nordul Europei
va înceta, rile scandinave vor fi acoperite de ghea, agricultura va deveni imposibil în Germania, temperatura medie în România va scdea simitor...Deja
curentul Gulf Stream a slbit cu câteva procente...dar asta înc nu se face simit...
Nu este de glumit cu schimbarea asta climatic...Viaa ar putea deveni imposibil sau foarte grea i acolo unde m-am nscut eu i unde trii voi acum...Fenomenul deja nu mai poate fi evitat, singura sperana este ...s apar dup ce noi nu vom
mai fi...! Dar nici asta nu este o soluie acceptabil, fiindc noi lsm în urm copii i nepoi...
Nu este bine, viitorul...nu este roz!
*
Sursa: MECANICII’61, Anul 15, # 149, martie 2019 EE, Radu MIHALCEA
Notie deVineri
Seara (2)
7 Revista MECANICII’61, An 15, # 149, martie 2019 EE
De fapt am vrut s încep salutând revenirea lui Radu G. la masa redacional...Revista mi-a (poate chiar ne-a) lipsit...i nu pot decât s m bucur de însntoirea grabnic a colegului nostru: Bravo Radule , bine ai re-venit!
De fapt trebuie s remarcm c...am rmas puini, am mai rmas numai o mân de oameni...Generaia noastr i-a trit traiul, i-a mâncat mlaiul...Privind
înainte nu ne rmâne decât s ne gândim...la cel care va rmâne ultimul i...va
stinge lumina gazetei Mecanicii61...care ne-a înclzit inimile timp de dou decenii... Dar pân atunci...s ne bucurm intens de fiecare apariie, de fiecare
întâlnire...cci fiecare dintre ele ar putea s fie... ultima! S trim intens ce ne-a mai rmas din viaa asta...asta ar fi datoria noastr de octogenari, acum...!
În legtur cu pierderile...vreau s v mai povestesc câte ceva...Zilele trecute am pierdut un prieten preios...
* În primvara lui 1997 vroiam s particip la congresul Academiei Româno- Americane de tiine i Arte, care avea loc în Montreal / Canada...Ajunsesem cu întârziere la sala unde avea loc deschiderea congresului i stteam în partea de sus a amfiteatrului, cutând cu privirea un loc unde s m aez, printre cei vreo
300 de participani, în mare parte necunoscui...M-am simit atras ctre un brbat cam de vârsta mea, care sttea puin izolat la marginea culoarului din
stânga amfiteatrului, cam în rândul al zecelea...M-am dus la el, i-am spus în oapt „Bun ziua!” i m-am aezat pe scaunul rmas liber...Aa l-am cunoscut pe Nicolae Filipescu, care urma s-mi devin un prieten bun i apropiat...
Asear am primit de la soia lui un email cu titlul „O tire trist”...Am crezut c
nu pot s citesc mai departe... mi s-a strâns inima...Cu numai dou luni în urm locuisem la el în cas i am mers împreun la Ambasada Român din
Washington, unde Rodica a primit medalia România 100...! Nicu murise subit cu o zi mai înainte, în timp ce juca tenis...Cel puin moartea i-a fost uoar, c
viaa...
Viaa lui a fost una dintre acelea extraordinare, aa cum au avut puini români,
puini oameni de tiin...A terminat Politehnica din Bucureti - ce putea s fi urmat altceva, decât aceast teribil Politehnic, care ne-a format i pe noi? – cu puin dup terminarea rzboiului...Aici el a fcut o greeala minor, pe care i-am
iertat-o chiar de când l-am cunoscut: studiase Chimia, nu Mecanica...Eh...treac de la mine...Sper c suntei de acord, nu? Tot Politehnician, de al nostru, nu?
Schimbarea politic din România nu i-a convenit...nici lui, nici familiei lui...tatl fiind fost consilier economic in Ministerul de Finane...deci o capacitate
managerial i financiar deosebit dar aparinând timpurilor care tocmai apuneau...Înc nu se construise zidul din Berlin i pe acolo înc se circula liber
din sectorul rusesc în cel american...Nicu se hotrte s-i încerce norocul...i dup multe peripeii ajunge în sectorul american...bazându-se i pe cunotinele lui de limb...german, pe care le avea din familie. În afar de paaport si de o
copie a unei publicaii tiinifice fcute în revistele româneti ale timpului nu avea nici-un act la el...Americanii au presupus c el ar fi un potenial spion i nu i-au
fcut formele s emigreze mai departe...dar îl angajeaz ca inspector al
depozitelor de armament chimic din Europa...fiindc aveau nevoie de chimiti!...Aa c...cumva au acceptat publicaia în limba român ca dovad a
studiilor lui superioare...!
8 Foaie de suflet lunar a Asociaiei “Promoia ’61 MECANIC”
Nicu, înc de pe atunci un tip foarte inteligent i descuiat, a observat nite
nereguli în acele depozite, le-a semnalizat superiorilor i a propus i îmbuntirile necesare...aa c americanii au început s-l ia în serios ca specialist i – dup un an – au aprobat cererea lui de a emigra in USA...Teribil,
nu?
Ajuns la New York fr un ban în buzunar...se întreab...încotro? Unul dintre militarii cu care el lucrase în Europa i se întorsese acas, la Washington, i-a oferit temporar un acoperi deasupra capului i puin sprijin material... „Stabilit”
în Washington...apare din nou întrebarea... acum...încotro?
Chimist fiind...trebuia s încerce recunoaterea studiilor lui din România i asta
se putea face numai de ctre o facultate de specialitate...Se duce la Facultatea de Chimie a Universitii George Washington din Washington DC...dar acetia nu
sunt dispui s-l ia în consideraie ca absolvent al unei faculti din România pe baza unui document eliberat de armata de ocupaie american din... Germania!
Logic, nu?
Dar îl angajeaz ca laborant...ca s spele eprubetele folosite de ctre doctoranzii care-i pregteau lucrarea de doctorat...Acetia observ calitile lui înnscute de
cercettor i-l recomand pentru recunoaterea diplomei româneti...dar
facultatea nu putea s-i dea o diplom american numai pe baza unor recomandri!!...Necjit de nereuit...laborantul Nicu se înscrie la...doctorat i...
este acceptat! Fiindc nu existau burse pentru doctoranzii neamericani el rmâne s-i câtige pâinea lucrând ca laborant...! Probabil c asta a fost singurul caz de
acest fel din toat istoria USA!
Dup trei ani îi ia doctoratul i este reinut la universitate ca asistent
profesor...sta a fost un prim pas ctre o carier strlucit...
La Oficiul Pentru Strini din cadrul Administraiei de Stat întâlnete o fat care-l impresioneaz, îi face curte vreo 3 luni de zile...i dup aa de puin timp...se însoar cu Louise! Rapid biat, nu? Se hotrte repede...
În calitate de cap de familie...avea acum responsabilitatea pentru situaia
material... care nu era formidabil nici pentru un profesor plin, grad la care ajunge dup numai trei ani...Cei care câtigau bine erau medicii...dar el nu era decât un chimist...Aa c...fiind profesor de chimie...se înscrie ca student la
Facultatea de Medicin a aceleiai universiti ...i dup 4 ani termin – cu mult entuziasm - cursurile i devine medic. Mai lucreaz înc trei ani ca profesor universitar de... chimie timp în care se specializeaz în Obstetric i Ginecologie...
La terminarea specializrii este reinut ca profesor i la Facultatea de Medicin – acum devenise titular la doua catedre - ...i îi deschide i un cabinet medical
particular... Formidabil, nu?
Problema material fiind acum rezolvat, Nicu se dedic cercetrilor în ambele
domenii în care avea calificarea de profesor universitar...Dup ani de zile de activitate intens este acceptat ca membru al Academiei de tiine Medicale a USA iar dup 1990 devine i membru corespondent al Academiei Române...Îi
petrece fiecare concediu în România, operând de dimineaa pân seara la spitalele din Bucureti...i anume cazurile cele mai complicate de obstetric i ginecologie...Îl cunoate pe prof. dr. Emil Constantinescu înainte ca acesta s
devin preedinte i îl sprijin puternic...Public numeroase articole în – pe atunci
9 Revista MECANICII’61, An 15, # 149, martie 2019 EE
revoluionara – Revista 22 i m introduce i pe mine la redacia acestei reviste...În USA .devine „medicul de cas” al Ambasadei Române i asist la naterea tuturor copiilor salariailor...crora nu le lua nici-un ban pentru aceste
servicii...Pasionat de politic se las antrenat în numeroase discuii în legtur cu aderarea României la UE i ulterior i la NATO...În anul 2000 este decorat cu
Medalia pentru Merit în clasa Comandor pentru serviciile aduse României...Eu am primit-o pe a mea numai patru ani mai târziu, în 2004....
Când a împlinit 82 de ani – în urm cu doi ani – s-a hotrât s ias la pensie dar mi se plângea mereu de lipsa de activitate dup ce a predase cele doua cabinete medicale – între timp mai deschisese înc un cabinet! – fetelor lui, ambele medici
ginecologi...Mai ales îi lipsea cursul de tehnic modern (!!) la care le vorbea studenilor despre inteligena artificial, despre aplicarea mecanicii cuantice în
dezvoltarea calculatoarelor...i despre multe alte teme...care nu aveau nicio legtur cu ...obstetrica i ginecologia! El devenise un intelectual multilateral, cu preocupri intense, creative în multe domenii ale tiinei...
Ceea ce ne-a apropiat i ne-a transformat în prieteni a fost tocmai multitudinea preocuprilor noastre...i eu aveam dou profesorate dar în domenii pe care el nu
le cunotea: economie i mecanic...i eu îmi luasem doctoratul în economie în
timp ce eram ...profesor de Mecanic...O aiureal întreag la noi amândoi, dar o
aiureal care ducea la vederi foarte largi asupra a ce se întâmpl politic, economic i social în jurul nostru...
Educaia lui german i experiena mea de via din Germania ne-a apropiat foarte mult, amândoi având un fel foarte reinut dar foarte profund de a reaciona la i de a înelege evenimentele contemporane. În cadrul Academiei Româno-
Americane – în care eram amândoi membri – au aprut – în urm cu mai mult de un deceniu – nite probleme de management financiar...ca s formulez asta foarte
politicos...Nici unul dintre noi nu s-a amestecat în rezolvarea acestor probleme iar pân la urm s-a gsit o soluie... incomplect – ca s formulez asta din nou foarte politicos...Prerile noastre – de origin germanic - coincideau în proporie
de 90% dar difereau de cele ale responsabililor financiari în proporie de ...tot 90%...aa c i aceasta asemnare ne-a apropiat mult...
El cânta foarte bine la pian i era foarte mulumit de asta...eu cântasem cândva la fel de bine dar nu mai exersasem de decenii...În schimb adunasem o experien
uria ascultând interprei celebri aa c discuiile noastre despre...politic se
terminau întotdeauna cu aprecieri asupra stilului interpretativ al lui Sviatoslav Richter, al lui Radu Lupu sau al Marthei Argherich, toi pianiti celebri ai
vremurilor noastre de maturitate. Ultima noastr discuie a fost despre greeala
pe care o fcuse pianistul rus Evghenii Kissin dând un recital în sala operei din Chicago...sal construit pentru spectacole de oper i nu pentru recitale...De aici
a urmat o discuie pasionat despre geometria optimal a slilor de spectacole
muzicale – geometrie diferit pentru cazul spectacolelor de oper sau pentru concerte ale unei orchestre – i s-a terminat cu o apreciere critic a noii sli de oper din Beijing – pe care o vizitase i el – care avea o arhitectur formidabil dar
o acustic mizerabil...De la asta am trecut la analiza criticelor aduse noii sli de
concerte din Hamburg / Germania, construit – foarte original – deasupra unui depozit de cereale din portul oraului, cu o arhitectur uluitoare dar despre care
dirijorii spun c are o acustic deficitar...
10 Foaie de suflet lunar a Asociaiei “Promoia ’61 MECANIC”
Discuii de acest gen – ca s nu mai amintesc pe cele de la sine înelese despre
evoluia social-economic a României postrevoluionare – au constituit pe de o
parte baza legturilor noastre de prietenie...Pe de alt parte ele au constituit delicateea, dulceaa vieii mele dup rezolvarea problemelor zilnice, care nu au
fost puine...
Eu am gsit întotdeauna interesant s ptrund adânc în realitile contemporane i s gsesc mecanismele ascunse care determin evoluia societii, a tiinei, a relaiilor între oameni...Viaa mi-a oferit mereu cazuri fascinante pe care s le pot
întoarce pe fa i pe dos, s le analizez, s le desfac în bucele pân ce ajung la rdcina lucrurilor i a faptelor, la rdcina ultim dincolo de care nu mai este
nimic...Pe de o parte aceste rdcini sunt foarte deprtate de problemele zilnice,
pe de alt parte sunt complet necunoscute multor oameni cu toate c unora le determin chiar soarta...Analizez aceste fragmente de soart uman cu pasiune i
dedicaie uneori chiar i ani de zile...pân gsesc soluia, explicaia final cu care se poate înelege totul, se poate rezolva totul...
Dup aceea...trec la aciune...Activitile – sau numai propunerile - mele sunt de
regul originale, nemaiîntâlnite – de multe ori revolttoare - deschid perspective noi i merg foarte departe în viitor... Uneori îmi trebuie numai sptmâni pentru o
schimbare radical a unei relaii, a unei situaii, a unei activiti, fie i a familiei – de exemplu mutarea recent într-o alt cas - a unei întreprinderi...Aa am lucrat
toat viaa, aa continui i acum...i aa a trit i a lucrat i Nicolae Filipescu...În aceasta a constat trinicia relaiilor noastre...
Desigur c aceast atitudine ne-a adus i dezavantaje: o oarecare izolare (în mijlocul oamenilor), o oarecare înstrinare, uneori chiar ne-acceptan – o s v povestesc i despre asta – dar la urm, dup ce gsim soluia sau calea de urmat
apare o satisfacie imens...i o poziie de vârf în domeniul respectiv...Asta ne-a rspltit înzecit pentru neînelegerea pe care a trebuit uneori s-o suportm...Asta
l-a rspltit i pe Nicu în viaa lui
profesional...În aceast încercare de a descifra necunoscutele vieii ne-am sprijinit unul pe
cellalt, ne-am sprijinit pe colaborarea delicat i creativ a altor câtorva prieteni de excepional
valoare...Nu sunt muli aceia, sunt numai câiva dar contribuia lor este extraordinar i ne-a
fcut întotdeauna o imens plcere s ne întâlnim i s discutm într-un mod original despre probleme importante... Prin dispariia lui
Nicolae Filipescu grupul acestor amatori de analize delicate s-a redus simitor...Ce pierdere
imens este asta pentru mine...!Dumnezeu s-l
Odihneasc-se în pace!
Împreun cu Rodica în casa lui Nicolae Filipescu, cu ocazia Aniversrii României la Ambasada Român din Washington, noembrie 2018.
11 Revista MECANICII’61, An 15, # 149, martie 2019 EE
Adio, cu respect, domnule profesor!
- în loc de necrolog, la „plecarea” colegului nostru Gheorghe CALEA -
La fine de an 2018, mai exact pe 28 decembrie, a luat drumul fr întoarcere i
colegul nostru Gheorghe CALEA, decanul de vârst ”en titre” adic dintre cei „rmasi”, unul dintre veritabilii „veterani”.
Profesorul Gheorghe Calea ar fi înplinit în ianuarie acest an, 88 de ani, dar a fost s plece, fiind unul dintre cei cinci profesori universitari – produse ale
promoiei noastre.
Sfâritul – ca i întreaga lui via familial i profesional – s-a petrecut
într-un modest anonimat (din punctul de vedere al promoiei noastre).
Noi, colegii nu prea l-am cunoscut pe omul Gheorghe Calea (poate i pentru faptul c el nu ne-a oferit ocazii), deaceea ne-am bucurat enorm s aflm – chiar posrmortem – cât de apreciat, de stimat, de iubit a fost de cei care i-au
fost aproape în Politehnic – locul su de munc de o via. Dup ce afli astfel de aprecieri, cum s nu te mândreti c „ a fost unul de-al nostru”.
Merit s reamintim câteva repere biografice . Copilul de 16 ani Calea Gheorghe a hotrât s plece de acas pentru a uura povara familiei (erau zece
frai) i prsete satul natal, Stroieti –Arge unde terminase în anul 1945 coala elementrar i se oprete la Braov. În anul 1947, d examen de admitere la coala Industrial IAR (Industria Aeronautic Român), poate una dintre cele
mai prestigioase coli de meserii in ar, concursul fiind de maxim exigen (1 admis la 20 de concureni) i reuete. Dup absolvirea colii în anul 1951, a lucrat ca strungar i mai apoi ca laborant în laboratorul de metalurgie fizic,
pân în anul 1956, când a plecat la Bucureti.
Intre timp, a urmat în paralel cursurile Liceului Industrial nr.1 din Braov, astfel c îndeplinea condiiile de a putea s se prezinte la admiterea în învamântul superior. Nu evit s beneficieze i de cursul de pregtire de o lun
care se inea la Cminul Studenesc 303. Deci, optase pentru Politehnic. Se înscrie la examen i este declarat admis. În anul trei, a optat pentru „Maini Unelte i Scule”, iar la absolvire, este repartizat de Comisia Guvernamental, în
învmântul superior, la Institutul Politehnic Bucureti, Catedra de Tehnologia Materialelor (ef de catedr la data aceea era profesorul Andrei Petrovici).
În cariera didactic universitar, a urcat – una câte una – toate treptele profesionale pân la prof. dr. ing. i profesor emerit.
Gheorghe Calea
Sursa : MECANICII’61, Anul 15, # 149, martie 2019 EE, Adrian POPA
12 Foaie de suflet lunar a Asociaiei “Promoia ’61 MECANIC”
Astfel, colegul nostru Gheorghe Calea a ajuns s se prezinte la fini (28
decembrie 2018), în faa Judectorului Suprem cu un bilan valoros.
A fost înmormântat la Cimitirul Dmroaia, lsând în urm doi copii (o fat
i un biat), despre care el nu ne-a vorbit niciodat.
UN ZÂMBET GALNIC
(În memoriam Prof. Univ. Dr. Ing.Gheorghe Calea)
...Eram student în primul an la facultatea T.C.M. (azi-I.M.S.T.) i în semestrul doi, la laboratorul de Tehnologia Materialelor, care se inea într-un local de pe Calea Victoriei, ne înva cineva într-o alopet albastr „cum s inem pila când vrem
s ajustm ceva”.
Era mereu cu un zâmbet pe buze, un zâmbet galnic ce te îmbia i pe tine
s râzi odat cu el. Am crezut c este un student din anii mai mari care fcea ore de laborator cu noi, un student mai zglobiu, îndrgostit de tehnologie i de via.
Aveam s aflu puin mai târziu c, de fapt era asistentul CALEA GHEORGHE, cu care fceam laboratorul de tehnologie i care mereu avea pe buze acelai zâmbet galnic pe care l-am vzut prima dat la el, un zâmbet de încurajare, un zâmbet
de prietenie, un zâmbet de respect al interlocutorului.
...Anii au trecut i am devenit colegi, la catedra ”Tehnologia Materialelor”. Am
reîntâlnit acelai om blând, cu o vorb bun pe buze i un suflet deosebit, cu acelai zâmbet galnic i încurajator în care se acumulau toate dorinele noastre,
necazurile noastre de începtori, cerinele noastre, rugminile i preteniile
noastre.
...A fost norocul meu, pentru c imediat m-a i adoptat, mai ales când a
aflat c sunt ”oltean de-al lui” de la Horezu, el fiind din Sltioara. Cu mare grij, cu mult tact, dup o strategie numai de el tiut, m-a învat tehnologie, m-a învat cum s abordez o problem, m-a învat cum s fac cercetare, cum s scriu o lucrare tiinific, cum s scriu o carte, în câteva cuvinte, m-a învat
„cum s fiu un cadru didactic bun i apreciat de studeni i de colegi.”
Mereu, un zâmbet galnic, o privire vie, care alimenta cu Lumin pe cei
din jurul su, pe studeni, pe colaboratorii si i mai ales pe toi interlocutorii si. A parcurs toate etapele specifice promovrii în învmântul superior: preparator,
asistent, ef de lucrri, confereniar, profesor, conductor de doctorat i profesor emerit rmânând acelai cadru didactic simpatic dar i sobru, exigent cu el însui dar i cu cei cu care lucra, înelegtor i plin de solicitudine, pasionat cercettor
cu o pregtire profesional excelent.
A parcurs, tot cu zâmbetul pe buze, toate treptele administrative specifice unei catedre universitare: ef de laborator, ef de disciplin, ef de colectiv de cercetare i ef de catedr, rmânând acelai om echilibrat, drept, imparial,
împciuitor i ierttor, diplomat, profund ataat valorilor umane i mai ales un zâmbet galnic în mijlocul unor vremi care nu mereu au fost favorabile, nu mereu au fost pline de realizri i bucurii, unor vremi care de multe ori trebuiau
învinse, trebuiau topite în adevr, luciditate, curenie sufleteasc i mai ales în înelegere.
13 Revista MECANICII’61, An 15, # 149, martie 2019 EE
Am fost mereu lâng Profesorul Calea, cu gândul curat i cu fapta împlinit, am crescut împreun i în sfaturile sale i m-am agat de zâmbetul lui galnic, tot timpul prezent în viaa mea, în viaa noastr i în viaa catedrei. Am
fost împreun în diferite comisii de admitere, am fcut împreun orarii, tate de funciuni, programe analitice, programe de învmânt, programe de cercetare,
comisii de doctorat i oricare problem legat de activitatea în învmântul
superior îngineresc.
Profesorul universitar GHEORGHE CALEA a desfurat o activitate didactic i de cercetare deosebit de bogat cuantificat în 34 cri scrise pentru specialitii din industria constructoare de maini, 286 lucrri tiinifice publicate
în diverse reviste de specialitate sau în volumele unor conferine, 21 contracte de cercetare, 11 brevete de invenie i în îndrumarea a numeroi absolveni i
doctoranzi. A condus i finalizat 28 doctori ingineri, mai ales în domeniul creterii disponibilitii pieselor i produselor din industria constructoare de maini.
Recunosc slbiciunea mea de-a nu ajunge nicicând la calmul i tactul Profesorului Gheorghe Calea, la diplomaia lui, la puterea lui de a depi greutile, rutile i vorbele grele cu mult, mult înelegere, toate topindu-se în
acel zâmbet galnic existent pe buzele lui, în acel zâmbet al rbdrii, al ateptrii i mai ales al cunoaterii, al experienei de via i al înelepciunii.
Profesorul universitar Gheorghe Calea a rmas imprimat în sufletele noastre, în sufletele celor care l-au cunoscut ca un ZÂMBET GALNIC ce te
îndeamn la a te bucura, a cuta mereu noul, a cerceta, a scormoni în lumin, a înelege, a iubi, a ierta, adic a tri cu adevrat oricare clip.
El este i va rmâne prezent oricând i oriunde se vor rosti cuvintele T.M.S.-
I.M.S.T.-U.P.B.: Profesorul de tehnologie Gheorghe CALEA.
Avea pe buze un zâmbet galnic i în privire franjuri de Lumin.
Prea a fi un student zburdalnic Ce cu tiina lui pe colegi îi domin.
El ne-a spus prima dat despre tehnologie, Cum s folosim pila când vrem o ajustare.
În turnarea metalelor era o antologie, În cuitele-roat avea chiar atestare.
Ne întâmpina cu zâmbetul pe buze Într-un halat albastru ca o alopet, Ne-ndemna s fim harnici ca nite buburuze
Pentru-a cânta în tehnic i nu la trompet.
A fost profesorul meu de tehnologie, Apoi colegul meu peste cincizeci de ani. Era plin de snoave dar i de pedagogie.
Era dintr-o bucat, provenea din rani.
Descindea din ranii de la Sltioara
i pe frunte avea sudoare din munc,
14 Foaie de suflet lunar a Asociaiei “Promoia ’61 MECANIC”
În privirea lui se ntea primvara,
Era uneori aprig i tare ca o stânc.
Era un patriot i-un iubitor de ar,
Un însetat de adevr i de dreptate. Din smerenie i munc i-a fcut o scar
Pe care a urcat mereu cu mult demnitate. Am format muli ani un triou cunoscut,
Format din doi ”Georgic” i-un ”Floric”. În cercetare-a fost de toi recunoscut.
Pentru el tehnologia era o floricic.
Profesorul Calea a plecat dintre noi Într-o zi de iarn aspr i geroas, Ne-a lsat prea triti i în Suflet goi
Dar a rmas în noi amintire duioas.
Profesorul a fost un ocean de tiin
Ce ne-a-nvat pe toi cum s cercetm, Cum s fim ingineri de bun credin, Cum s cutm noul i cum s cugetm.
Profesorul a fost munte de inteligen, Un iubitor de Via, un mare scriitor.
Deviza lui era ”totul prin competen”. Pentru progres i tiin era un lupttor.
Profesorul a fost fluviu de buntate, Chiar dac uneori nu a fost îneles.
Îi ajuta pe toi, nu avea rutate, Era echilibrat i nu fcea exces.
Pentru doctoranzi era bibliotec vie. Mereu în pas cu vremea, cu gându-n viitor.
La el gseai orice ca-n enciclopedie. Îi druia din Suflet, era un vistor.
Pentru muli a fost deschiztor de drum.
Sftuitor curat i-adevrat printe.
În inima lui catedra era ca un album. tia bine trecutul dar i mersu-nainte.
Dar Viaa e scurt i lumea e nedreapt. Când eti puternic, ai peste tot amici.
Când eti fr putere i-o Via îneleapt Eti prsit de toi, ai numai inamici.
Profesorul Calea a plecat dintre noi Fr resentimente i iertându-i pe toi,
15 Revista MECANICII’61, An 15, # 149, martie 2019 EE
Chiar dac uneori am fost cu el prea ri i nu l-am îneles fiind doar roboi.
Te rugm Doamne s-l acoperi cu marea Ta mil, S-l aezi în grdina cercetrilor sale,
S ii Doamne, cont de-a sa Via umil, S-i dai odihn venic pe crrile Tale!
Prof.univ.dr.ing.Gheorghe Amza. Februarie 2019
16 Foaie de suflet lunar a Asociaiei “Promoia ’61 MECANIC”
Radu STOIAN
Anul trecut, pe 20 noiembrie, Rodica Pop Florea a trecut la cele venice. Vestea a
aflat-o Nina Olaru, destul de tîrziu.
Eu am devenit coleg de grup cu Rodica Pop în Anul IV de studii.
Exigentul profesor Mihai Renert, care ne preda cursul de baz pentru pregtirea
noastr profesional, respectiv Calculul i Construcia Utilajului Chimic, i-a cerut
s aprofundeze materia.
Rodica Pop era o coleg linitit, contiincioas, nu lipsea de la cursuri sau
seminarii. Am trit într-o ambian plcut în ultimii doi ani de studenie
petrecui împreun cu toi colegii.
Înainte de terminarea facultii, Rodica s-a cstorit cu inginerul Florea,
absolvent al aceleai specialiti (Utilaj Chimic) în anul 1960. A fost repartizat la
Intreprinderea 23 August, unde i-a fcut stagiatura i a lucrat 30 de ani, pân
când s-a pensionat. Împreun cu inginerul Florea, au avut doi copii, un biat i
o fat, de la care au trei nepoi.
Rodica Pop i soul ei s-au preocupat s dea copiilor lor o educaie solid. Atât
fata cât i biatul au studii superioare.
Îmi aduc aminte, când colegul nostru Drgnescu Florian, la vremea respectiv
eful Catedrei T.C.M. la Facultatea de Mecanic, a ajutat-o dezinteresat pe fetia
Rodici Pop Florea, s-i fac Lucrarea de diplom. Om altruist i minunat, cu
frica lui Dumnezeu, acest coleg Drgnescu!
Soii Florea, în perioada cât au lucrat la Intreprinderea 23 August, au obinut
din fondul locativ al Gospodriei de Partid Secctor 3, cu aprobarea primarului
sectorului, un apartament în zona rezidenial la Piaa Victoria, aproape de sediul
guvernului.
Dup ce au avut loc evenimentele din decembrie 1989, soii Florea au fost obligai
s înapoieze apartamentul proprietarului expropiat. Procesul de restituire a durat
câiva ani, timp în care peste capul Rodici s-a abtut alt nenorocire.
Soul ei ing. Florea a decedat, lsând-o vduv cu doi copii. Instana suprem,
conform prevederilor legii, a dat câtig de cauz proprietarului, iar Rodica a
obinut un spaiu impropriu de locuit în oraul Predeal, Zona Cioplea.
In memoriam: A „plecat” i colega
RODICA POP
17 Revista MECANICII’61, An 15, # 149, martie 2019 EE
S-a chinuit câva ani s reziste frigului i unei alimentaii precare (deoarece mica
caban unde a mutat-o proprietarul era departe de sursele de aprovizionare cu
alimente) timp în care starea ei de sntate s-a deteriorat.
Rodica Pop devenise supraponderal, iar deplasrile pentru asigurarea
necesarului minim ca s triasc erau tot mai dificile (a avut noroc cu un vecin,
un om cu suflet generos, care o mai ajuta sporadic) .
Acum vre-o zece ani s-a mutat în Bucureti, într-o camer cu acces la buctrie,
pe str. Livani nr. 29, la Rond, în Rahova, sector 4. Camera se afla la et. I, într-un
bloc vechi, cu acces dificil pe scri.
Starea de sntate a colegei noastre contina s se deterioreze. Situaia s-a
complicat i mai mult acum patru ani când a czut pe scri i a fcut fracturi
multiple.
A rmas prizonier în cas, singurul ajutor care îl primea era din partea fetei,
care la rândul ei era mritat, trebuind s aib grij de familia ei, copil i so.
Calvarul a continuat; Rodica a suportat cu mult demnitate, dei a dus o via
aproape imposibil, pân când Dumnezeu a luat-o la el, curmându-i chinurile i
mizeria pe care le îndura zilnic.
Din punct de vedere profesional Rodica era bine cotat la ntreprindere. A lucrat
ca inginer tehnolog, iar în ultimii ani de activitate, datorit cunotinelor i
experienei cptate în fabric, a fost repartizat la un birou format din câva
ingineri, care aveau sarcina s conceap soluii i direcii pentru creterea
produciei i a productivitii muncii. În anul 1991, a beneficiat de Decretul emis
de autoritile statului i s-a pensionat.
Încercând i eu s fac o „statistic pe catalog”, constat c din grupa de Utilaj
Chimic 573, din 18 absolveni care am pornit s înfruntm viaa în anul 1961,
mai suntem în via doar 8. Balana înclin spre cei care ne-au prtsit i au
trecut la cele venice.
18 Foaie de suflet lunar a Asociaiei “Promoia ’61 MECANIC”
1. Trei planete asemntoare cu Pmântul
Prima de pe lista noastr de descoperiri tiinifice se refer la univers. Astronomii
au descoperit nu una, ci apte planete în afara sistemului nostru solar.
A ceste planete se învârt în jurul unei stele minuscule, numite „TRAPPIST-1”, la o
distan de aproximativ 40 de ani-lumin. Trei dintre acestea se afl în ceea ce
NASA numete „zona locuibil”, adic un areal în care exist condiii pentru
existena apei i a vieii.
2. O crevet atât de zgomotoas, încât a fost botezat dup numele
unei trupe rock
Pe coasta pacific a statului Panama, oamenii de tiin au descoperit un nou tip
de crevet-pistol. Creatura folosete gheara mare i roz cu care este dotat pentru
a produce un zgomot atât de mare, încât poate paraliza (sau chiar ucide) petii
mai mici.
De fapt, zgomotul creat de gheara animalului poate atinge 210 decibeli. Prin
comparaie, un concert zgomotos produce între 110 i 140 de decibeli.
Oamenii de tiin care au descoperit creveta au botezat-o Synalpheus pinkfloydi,
inspirai de dragostea lor pentru trupa rock Pink Floyd.
3 O molecul care oprete îmbtrânirea celulelor
Aceast remarcabil descoperire tiinific ar de-a face cu domeniul geneticii. Pe
msur ce înaintm în vârst, celulele btrâne i cele vtmate se acumuleaz în
esuturi i pot determina apariia bolilor asociate cu îmbtrânirea.
Oamenii de tiin din Olanda au dezvoltat o molecul care epureaz aceste
celule. Când molecula a fost testat pe oareci btrâni, blana lor a crescut din
nou, iar funcia renal s-a îmbuntit.
Mai mult, oarecii în vârst puteau s alerge de dou ori mai repede decât oarecii
netratai. Aceasta este o realizare epocal în domeniul fenomenului îmbtrânirii.
De pe Internet, i nu Numai !
Sursa: MECANICII’61 Anul 15, #149 martie 2019 EE Internet
19 Revista MECANICII’61, An 15, # 149, martie 2019 EE
4. Piele aplicat cu spray-ul pentru victime cu arsuri Savanii din domeniul biomedicinei au creat un dispozitiv care pulverizeaz celule
stem pe rni i ajut la creterea unui nou strat de piele sntoas în doar patru
zile.
Firma de biotehnologie RenovaCare a obinut recent un brevet de invenie pentru
„SkinGun”, dispozitiv pe care l-a folosit cu succes în tratarea a zeci de arsuri.
Dispozitivul este unul revoluionar i care ar putea ajuta la eliminarea procesului
de grefare a pielii, care este dureros i las cicatrici.
5. Veninul de pianjen ar putea trata leziunile produse de accidentele vasculare.
Muctura pianjenului Atrax robustus, care triete în Australia, te poate ucide
în 15 minute, dac nu este tratat cu promptitudine. Îns oamenii de tiin au
descoperit c o peptid din veninul acestui pianjen protejeaz celulele cerebrale
în pericol de a fi distruse de un accident vascular.
Iar asta se întâmpl chiar dac veninul este administrat la opt ore dup accident.
Dac tratamentul va da rezultate în urma testrii pe oameni, aceast substan
ar putea deveni primul medicament care ne protejeaz de leziunile produse de
accidentele vasculare.
6. Mucusul de broasc, antidot pentru grip.
Mucusul care acoper pielea unei broate din sudul Indiei conine peptide
antimicrobiene, care distrug bacteriile i virusurile (inclusiv tulpinile care
cauzeaz gripa la oameni), dar protejeaz celulele sntoase.
Pân acum, acest fel de terapie a fost folosit doar în laborator.
7. Sângele de dragon de Komodo anihileaz infeciile.
Oamenii de tiin au descoperit un nou compus anti-microbian în sângele
dragonilor de Komodo, cele mai mari reptile din lume. În laborator, substana a
vindecat rnile infectate ale oarecilor mai repede decât celelalte variante
disponibile.
Aadar, substana s-ar putea dovedi extrem de util în special în cazul infeciilor
cu bacterii rezistente la antibiotice.
8. Un „nou Stonehenge” în Brazilia
Folosind dronele, cercettorii au identificat peste 450 de formaiuni asemntoare
cu structura de la Stonehenge, într-o zon izolat din nord-vestul Braziliei.
20 Foaie de suflet lunar a Asociaiei “Promoia ’61 MECANIC”
Acest lucru indic faptul c zona era locuit cu mult timp înainte decât credeau
istoricii. Nu este clar felul în care oamenii preistorici foloseau aceste incinte de
piatr, îns ele au fost construite cu cel puin 1.000 de ani înainte de sosirea
europenilor.
9. Un pântec artificial pentru îngrijirea copiilor nscui prematur.
Aceast descoperire ar putea fi un mare pas înainte în îngrijirea copiilor nscui
prematur. Oamenii de tiin au construit cu succes un pântec artificial, care a
reuit s menin în via mieii nscui prematur i s asigure dezvoltarea lor
normal.
Mieii au „locuit” timp de patru sptmâni în dispozitiv, care arat ca o pung de
plastic mare, plin cu lichid amniotic sintetic. Acest pântec fals ar putea ajuta la
protejarea copiilor nscui prematur.
i în domeniul geologiei au fost înregistrate descoperiri tiinifice epocale. Oamenii
de tiin au prezentat probe despre existena unui continent nou în sud-vestul
Pacificului.
Pentru c se afl în apropierea Noii Zeelande, continentul a fost numit
„Zeelandia”. Dei se afl în proporie de 94% sub ap, geologii spun c bucata de
pmânt îndeplinete toate criteriile importante pentru a fi recunoscut drept al
optulea continent.Cum nu exist vreo instituie care s omologheze continentele,
rmâne de vzut dac Zeelandia va aprea sau nu în manualele de geografie.
11. O unealt cu care se poate repara ADN-ul embrioni
Oamenii de tiin chinezi au dezvoltat o unealt cu care se pot edita genele,
pentru a elimina anumite mutaii din ADN-ul embrionilor. Este prima tehnologie
de acest fel folosit pe embrioni umani viabili.
Ea ar putea ajuta la eliminarea posibilitii ca ftul s moteneasc boli genetice
grave. Îns deja au existat îngrijorri legate de etica „proiectrii” genetice a
copiilor.
Aceast descoperire tiinific pare desprins dintr-un film SF. Pentru prima dat,
cercettorii au creat embrioni parial umani i parial animali.
Practic, aceti embrioni conineau celule de la oameni i de la porci. Se sper c
acest proces la va permite cercettorilor s creasc organe umane în animale, cu
scopul de a fi transplantate.
Totui, aceast chestiune a dat natere unor îngrijorri legate de etica ingineriei
genetice.
21 Revista MECANICII’61, An 15, # 149, martie 2019 EE
13. O surs de energie nebnuit: acidul gastric.
Cercettorii de la Massachusetts Institute of Technology i de la Spitalul din
Brigham au fcut recent una dintre cele mai importante descoperiri tiinifice,
care va revoluiona medicina: au inventat o mic celul voltaic ce funcioneaz
pe baza acidului gastric.
Dispozitivul alimenteaz senzori care pot rmâne în tractul gastrointestinal
pentru o perioad lung de timp, monitorizând semnele vitale sau administrând
medicamente. Senzorii similari din ziua de azi trebuie alimentai de nite baterii
mici, care prezint riscuri i, în cele din urm, rmân fr energie.
,
înc nedescoperit de omul modern
Al-Naslaa este o piatr gigantic, tiat în dou, care ascunde numeroase secrete
ale istoriei omenirii. Aceasta se afl într-0 zon numit Tamya, din Arabia
Saudit i ridic numeroase întrebri fr rspuns în rândul specialitilor.
Chiar în mijlocul deertului din Arabia Saudit, exist o piatr misterioas. La
prima vedere, orice cltor poate realiza c aceasta nu are ce cauta acolo, dar cu
toate acestea ea exist i ascunde numeroase informaii interesante.
Un prim punct demn de menionat este c piatra în cauz este de dimensiuni
considerabile i cântrete câteva tone. Interesant este faptul c ea este tiat în
dou cu o precizie ieit din comun. Acest aspect i-a fascinat pe arheologi.
Concluzia este c Al-Naslaa a fost împrit în dou cu ajutorul unei tehnologii
extrem de avansate, asemntoare cu cea a laserului din ziua de astzi.
Cine deinea în trecutul îndeprtat aceast tehnologie i care a fost motivul
pentru care a fost tiat în doua? Nu se poate rspunde oficial la aceast
întrebare, dar este cert c opera de art a fost realizat de o civilizaie mult mai
avansat decât a noastr. Tietura este de-a dreptul perfect i fascinant este
faptul c nici cu tehnologia din ziua de astzi nu s-ar putea realiza aa ceva.
23 Revista MECANICII’61, An 15, # 149, martie 2019 EE
Fiecare jumtate are la baz o alt piatr, pe care se sprijin într-un echilibru
perfect. Nici cea mai aprig furtun de nisip nu putut s le drâme pân în
prezent. Oamenii de tiin s-au întrebat cum este posibil ca o structur de piatr
de câteva tone s se sprijine pe o bucat de piatr i s stea în echilibru? Nici la
aceast întrebare nu s-a gsit niciun rspuns.
Megalitul a fost descoperit de Charles Huver în 1883, i înc de la descoperirea
sa, a fost un subiect de dezbatere între experi care au preri împrite atunci
când vine vorba de originea sa.
Un alt aspect ciudate i greu se explicat se refer la inscripiile de pe aceast
piatr. Se poate citi numele faraonului Ramses al III-lea, dar se pot vedea i
numeroase desene sau chiar sculpturi.
Aadar, cine a adus acea piatr acolo i pentru ce? Probabil c istoria omenirii
este atât de vast încât nu cunoatem numeroase aspecte, care ar putea s fac
lumin asupra unor artefacte antice sau chiar monumente precum aceast piatr
decorat cu simboluri egiptene.
Sursa: Al-Naslaa, piatra antic tiat în dou cu o tehnologie înc nedescoperit
de omul modern.
24 Foaie de suflet lunar a Asociaiei “Promoia ’61 MECANIC”
Un om de tiin de lea Universitatea Harvard a publicat un studiu despre cel mai negru an din istoria umanitii, potrivit sciencemag.org. Este vorba
despre un an la care puin lume s-ar duce cu gândul.
Când te gândeti la cel mai negru an din istorie, variantele sunt multe : 1918
când gripa spaniol a ucis între 50 i 100 de milioane în toat lumea; 1349, când ciuma a omorât jumtate din populaie sau 2004 , când Indonezia i alte
ri din zon au fost lovite de un tsunami, eveniment cataclismic,soldat cu peste
200000 de mori i mai mult de un milion de gospodrii distruse. i totui, cel mai oribil an din istoria omenirii a fost unul la care puin lume s-ar gndi, i anume 536. Concluzia aparine istoricului i arheologului Michel McCormick, de la Harvard University Initiative for the Science ot the Human
Past. El spune c începând cu anul respectiv,o cea misterioas a aruncat
întrega Europ, Orientul Mijlociu i unele pri din Asia în întuneric timp de 18 luni. În tot acest interval , Soarele a emis o lumin difuz, aproape ca Luna,ca i cum ar fi fost o eclips permanent, iar temperaturile din timpul verii au sczut
cu pân la 2,5 Celsius, deschizând calea acelui mai rece deceniu din ultimii 200 de ani. În China a nins în vara acelui an, recoltele au fost distruse, iar oamenii au
murit de foame. În Irlanda populaia a rmas fr pâine timp de 3 ani. Motivul ciudatului fenomen a fost o enigm pentru mult vreme, pân când
cercettorii au analizat recent, cu aparatur de ultim generaie, mostre dintr-un ghear elveian, iar ce au descoperit pune evenimentele într-o nou lumin. Oamenii de tiin spun acum c de vin a fost erupia masiv a unui vulcan din
Islanda, în anul 536, care a acoperit cu cenue o mare parte a emisferei nordice.Norul uria de cenue a blocat lumina soarelui timp de un an i
jumtate, ducnd la o rcire a continentului european , ceace a afectat culturile agricole. Alte dou erupii gigantice au urmat în 540 i 547. Cercettorii au descoperit toate acestea analizând straturile de ghea din
mostra colectat, în condiiileîn care cenua s-a amestecat cu zpada czut pe ghearul respectiv, îngheînd ulterior. Aceste evenimente cataclisimice relativ apropiate în timp,urmate de epidemia
de cium, au aruncat Europa într-o stagnare economic ce a durat pân spre anul 640, au stabilit cecettorii.
Studiul a aprut în publicaia de tiin Antiquity.
Crestin democrat:
Tu esti proprietarul a doua vaci. Vecinul tau n-are nici una. Pastrezi una si daruiesti vecinului tau sarac pe-a doua. Dupa aceea regreti....
Socialist:
Tu esti proprietarul a doua vaci. Vecinul tau n-are nici una. Guvernul îti ia una si o da vecinului. Tu esti obligat, prin lege, sa te intovarasesti cu vecinul tau, ca sa-l ajuti la cresterea animalelor.
Social democrat:
Tu esti proprietarul a doua vaci. Vecinul tau n-are nici una. Te simti vinovat pentru succesul muncii tale. Îti dai votul la alegeri pentru formarea unui Guvern
care sa te impoziteze. Aceasta te obliga sa vinzi una din vaci ca sa poti plati impozitul. Guvernul, pe care l-ai ales, cumpara cu banii obtinuti din impozit, o
vaca si o daruieste vecinului tau. Te simti acum împacat.....
Liberal democrat:
Tu esti proprietarul a doua vaci. Vecinul tau n-are nici una. Na, si????
Comunist:
Tu esti proprietarul a doua vaci. Vecinul tau n-are nici una. Guvernul îti confisca
vacile si-ti vinde tie laptele. Tu stai ore întregi la coada pentru lapte. Esti acrit!!!
Capitalist pur: Tu esti proprietarul a doua vaci. Vinzi una, mai iei eventual si-un credit de la
banca si-ti cumperi un taur, urmarind sa obtii o turma întreaga de vaci.
Politic pe
înelesul tuturor
Sursa, MECANICII’61, Anul 15, # 149 , martie 2019 EE, Ileana-Venera GRUIA
26 Foaie de suflet lunar a Asociaiei “Promoia ’61 MECANIC”
Intreprinzator american:
Tu esti proprietarul a doua vaci. Vinzi una si o închiriezi înapoi (leasing). Capitalul obtinut din vânzare îl maresti înfiintând o societate pe actiuni. Obligi cele doua vaci sa dea de patru ori mai mult lapte. Te minunezi ca una cade
moarta. Dai un comunicat de presa in care comunici scaderea costurilor societatii cu 50%. Actiunile societatii cresc.
Întreprinzator francez:
Tu esti proprietarul a doua vaci. Faci greva pentru ca tu-ti doresti trei. Intre timp faci pauza de masa. La vie est belle!
Întreprinzator japonez
Tu esti proprietarul a doua vaci. Prin tehnica moderna de genetica reusesti sa
“redesign” animalele la o zecime din marimea lor originala si totusi sa dea de douazeci de ori mai mult lapte.
Întreprinzator german:
Tu esti proprietarul a doua vaci. Prin tehnica moderna de genetica reusesti sa “redesign” animalele astfel încât ele devin blonde, beau o groaza de bere, dau lapte de cea mai buna calitate si pot sa alerge cu 160 km / h. Din pacate, vacile
cer 13 saptamâni de concediu pe an.
Întreprinzator Italian:
Tu esti proprietarul a doua vaci, însa nu ai habar unde sunt. În timp ce le cauti
întâlnesti o femeie frumoasa. Lasi cautatul balta si o inviti la masa. La dolce vita!
Întreprinzator rus:
Tu esti proprietarul a doua vaci. La numarare îti rezulta mereu 5
Bei si mai multa vodca! Le numeri din nou si ajungi acum la 42.
Bucuros, numeri înca o data si acum sunt 12. Dezamagit lasi numaratul si deschizi o noua sticla de vodca.... Mafia apare si-ti ia vacile-in mod egal, cate vor fi.. ..
Întreprinzator elvetian:
Tu dispui de 5.000 vaci din care insa nici una nu-ti apartine. Tu ai doar grija de ele pentru altii. Cât lapte dau vacile nu povestesti nimanui....
27 Revista MECANICII’61, An 15, # 149, martie 2019 EE
Taleta lui G.......
Notie de Vineri Seara (2)
Radu Mihalcea .............pag 6
Radu Stoian...................pag 16
Internet..........................pag 18
CELOR NSCUI ÎN APRILIE
RODICA POP R