1.variabilitatea

6
 1 Metodologia Cercetării Științifice Medicale Șef de lucrări Dr. Mădălina Văleanu Structura cursului 14 ore de curs (14x1 ora) Examen scris (10 întrebări grilă) Structura cursului NrCrt Denumire 1 Introducere. Variabilitatea 2 Studiul bibliografic 3 Protocolul cercetarii 4 Studii clinice: evaluarea unui factor de risc sau prognostic 5 Studii clinice: analiza datelor de supravietuire 6 Studii clinice: descrierea unui fenomen de sanatate. Evaluarea unui procedeu diagnostic 7 Studii clinice: evaluarea unei atitudini terapeutice 8 Erori sistematice 9 Redactarea medicala 10 Exemple de subiecte De ce M.C.S. ? “Eu mă formez ca şi balne-kineto terapeut, la ce îmi folose şte să  înţeleg regulile cercet ării medicale?”  Domenii reglementate sectorial Cercetarea şi teza de licenţă 

Upload: irina-elena-aciocirlanoaei

Post on 07-Oct-2015

2 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

-

TRANSCRIPT

  • 1

    Metodologia Cercetrii

    tiinifice Medicale

    ef de lucrri Dr. Mdlina Vleanu

    Structura cursului

    14 ore de curs (14x1 ora)

    Examen scris (10 ntrebri gril)

    Structura cursului

    NrCrt Denumire

    1 Introducere. Variabilitatea

    2 Studiul bibliografic

    3 Protocolul cercetarii

    4 Studii clinice: evaluarea unui factor de risc sau prognostic

    5 Studii clinice: analiza datelor de supravietuire

    6 Studii clinice: descrierea unui fenomen de sanatate. Evaluarea

    unui procedeu diagnostic

    7 Studii clinice: evaluarea unei atitudini terapeutice

    8 Erori sistematice

    9 Redactarea medicala

    10 Exemple de subiecte

    De ce M.C.S. ?

    Eu m formez ca i balne-kineto terapeut, la ce mi folosete s

    neleg regulile cercetrii medicale?

    Domenii reglementate sectorial

    Cercetarea i teza de licen

  • 2

    De ce M.C.S. ?

    Eu m formez ca i balne-kineto terapeut, la ce mi folosete s

    neleg regulile cercetrii medicale?

    Probleme i ntrebri clinice empiric?

    E.B.M. (EVIDENCE BASED MEDICINE)

    E.M.C. EDUCATIE MEDICALA CONTINUA (medicina se nva toat viaa)

    congrese, conferine

    reviste de specialitate

    cercetri personale publicate

    Promovri

    De ce cercetm?

    Pentru c avem ntrebri !

    Exist multe ntrebri pentru care medicina nu are

    nc un rspuns mulumitor.

    i atunci cutm soluii:

    ipoteze noi pe care trebuie s le verificm

    Apar fenomene noi de sntate

    noi ntrebri i noi ipoteze de testat

    Cum procedm?

    Cutm rspunsul pentru un pacient i aplicm rezultatul la toi pacienii cu aceeai patologie?

    NU !

    De ce, nu?

    Variabilitatea biologic

    Cum procedm?

    Observaiile multiple reuesc s depeasc

    individualitatea cazurilor luate n studiu

    permit extrapolarea rezultatelor la o

    populaie int

    rezultatele se exprim n cadrul unor

    intervale de ncredere

  • 3

    VARIABILITATEA

    Tipuri de Variabile

    Variabilitatea biologica

    Observaii multiple permit elaborarea unor

    linii generale, care mascheaz

    individualitatea cazurilor luate n studiu.

    rezultatele se exprima n cadrul unor intervale

    de ncredere

    Definiia variabilelor

    = Caracteristici ale subiecilor studiati, care

    fluctueaz de la un individ la altul

    trebuie definite de la nceputul studiului

    Codificare date

    Variabile

    Calitative

    cantitative

  • 4

    Variabilele calitative

    nemsurabile, finite

    calculul mediei nu are sens

    definirea numrului i tipurilor de clase

    = valori diferite pe care le poate lua.

    sex dou clase = masculin/feminin

    purttor al bolii dou clase = da/nu

    Categoriile variabilelor calitative

    nominale grupeaz subiecii n categorii ce nu pot fi ordonate (exemplu: culoarea ochilor)

    nominale ordonate subiecii sunt grupabili n categorii ce pot fi ordonate (exemplu: starea de sntate = precar, mai bun, foarte bun)

    dicotomiale subiecii sunt ntotdeauna grupai doar n dou categorii (exemplu: vii i mori)

    Variabile cantitative

    msurabile

    Continue

    pot lua o infinitate de valori

    calculul mediei are ntotdeauna semnificaie

    Discrete

    nu conin dect numere ntregi.

    valoarea mediei nu are ntotdeauna semnificaie.

    Este posibil transformarea variabilelor cantitative

    n variabile calitative, dar ntotdeauna cu pierdere

    de informaie.

    exemplu: vrst clase de vrst

    Nu este posibil metamorfoza variabilelor

    calitative n cantitative, chiar dac codificarea lor

    este cifric.

  • 5

    Variabilele cantitative pot fi categorisite i

    n funcie de scala lor de msur:

    Scala de raii proporia a dou cantiti are o

    anumit relevan (exemplu: nlimea corpului

    uman)

    Scala de interval intervalul ntre dou puncte

    pe scal are semnificaie precis (exemplu:

    temperatura n grade Celsius).

    Scala ordinal - permite ordonarea subiecilor n

    sensul cresctor al unei anumite variabile

    studiate.

    Aceste clase nu se exclud reciproc:

    o scal de interval este i o scal

    ordinal.

    mai mult, o scal ordinal poate grupa

    i variabile de tip calitativ.

    Variabile de supravieuire

    corespund timpului scurs ntre includerea

    unui subiect ntr-un studiu i apariia unui

    eveniment predefinit al studiului

    (exemplu: deces, metastaz, complicaie,

    simptom, semn).

    Definirea strict a tipului de variabil aleas

    ntr-o cercetare, condiioneaz:

    metodologia aplicat

    tipul de culegere a datelor

    tipul studiului ales.

  • 6