Un copil cu autism integrat în școală are o șansă în plus

28- 30 aprilie 2014, Câmpina

Mihaela Gheorlan, psiholog

CASA CORPULUI DIDACTIC PRAHOVAComplexul de Servicii Comunitare

“Sf. Filofteia” Câmpina

Mărășești , 38

Acest curs este organizat din fonduri obținute în cadrul competiției

Câmpina Open MTB 2013 – Race for Autism

A treia ediție a competiției CAMPINA OPEN MTB – RACE FOR AUTISM, se va desfășura pe 6 SEPTEMBRIE 2014.

Organizatori: Fundația Romanian Angel AppealAsociația E.A.S.C. Caraiman Câmpina

http://www.campina-mtb.ro/

Agenda cursZiua 1 • Sesiunea 1 (1h30 min) - Tulburari de spectru autist - Prezentare generala • Pauza • Sesiunea 2 (1h30 min) - Comportamente problematice (scurta prezentare; exemple)

Ziua 2• Sesiunea 1 (1h30 min) - Comportamente problematice (continuare): analiza functionala a

comportamentelor disruptive; instrumente pentru evaluarea si controlul comportamentului in clasa

• Pauza • Sesiunea 2 (2 h) - Caracteristicile invatarii la copiii cu tulburare de spectru autist: scurta

prezentare; studii de caz/exemple. Ziua 3• Sesiunea 1 (2 h) - Strategii de lucru cu copiii cu tulburare de spectru autist: structurarea

activitatilor si a mediului; sarcini adaptate; sistemul de tokeni; program vizual; rolul shadowului

• Pauza • Sesiunea 2 ( 1 h 30 min) - Strategii de lucru cu copiii cu TSA; Intrebari si raspunsuri; Evaluarea

cunostintelor; Evaluarea cursului.

Tulburările de spectru autist

Prezentare generală

Ce sunt tulburările din spectrul autist (TSA)?

Autismul este o tulburare neuro-biologică care afectează funcționarea creierului. Termenul de spectru este folosit pentru a ilustra varietatea dificultăților cu care se confruntă persoanele diagnosticate cu TSA și gravitatea diferită a simptomelor pe care le prezintă fiecare individ.

Tulburările de spectru autist sunt tulburări de dezvoltare care afectează persoanele pe toată durata vieții, caracterizate prin prezența dificultăților accentuate în interacțiunile sociale, întârziere în dezvoltarea limbajului, comportamente deficitare (limbaj, autoservire, abilități sociale) sau comportamente în exces (autostimulări, agresivitate, stereotipii), repertoriu restrâns și stereotip de activități și interese, dificultăți la nivel senzorial.

Ce sunt tulburările din spectrul autist (TSA)?

Tulburarile de spectru autist nu sunt o singura tulburare cu o cauza.

Sunt un grup de tulburari cu cauze multiple.

Tulburările de spectru autist includ Tulburarea Autistă, Sindromul Asperger și Tulburarea Pervazivă de Dezvoltare nespecifică, numită și autism atipic.

În multe cazuri termenul de autism este folosit generic pentru toate aceste tulburări.

Cauzele autismului nu sunt încă pe deplin cunoscute. Este general acceptat faptul că autismul este cauzat cel mai probabil de o combinație între factori de risc genetici și factori de mediu. Deși au fost identificați câțiva factori genetici sunt puține informații despre factorii de mediu specifici care contribuie la apariția autismului.

Desi cauzele autismului sunt complexe cu siguranță că acesta nu este cauzat de greșeli parentale.

Persoanele cu TSA vor avea aceleasi tipuri de dificultati, dar modul in care autismul afecteaza individul este unic.

Autism Kanner Autism atipic

SindromulAsperger

nu vorbesc

nu vorbescvorbesc

Spectru autist

Dizabilitate mentală

Inte

ligen

ță m

edie

Inteligență ridicată

Nu există limite clare față de persoanele fără tulburări

Nu există limite clare față de persoanele cu

dizabilități mentale

Autism High-Functioning

“Așa cum termenul “casă” include o multitudine de clădiri (bloc, vilă, cabană, bungalow), așa și termenul “autism” cuprinde multe variante și fațete. Un om cu autism poate fi o persoană independentă care muncește, care este artist sau academician, dar poate fi totodată o persoană care nu poate să vorbească, care nu a învățat niciodată cum să se gospodărească singur și care are nevoie de ajutor pe întreaga perioadă a vieții.”

Vera Bernard-Opitz (2005)

Simptome• Copilul nu gângurește (nu emite sunete legate între ele pentru comunicare) pâna la vârsta de 12 luni.

• Nu se folosește de gesturi pentru a interacționa cu cei din jur (să arate cu degetul, să facă “pa”) până la vârsta de 12 luni.

• Nu răspunde atunci când este strigat pe nume.

• Poate plânge fără a putea fi identificat un motiv și este dificil de calmat.

• Nu folosește propoziții de 2 cuvinte spontan până la vârsta de 24 luni.

• Are tendința de a se izola de ceilalți. / Preferă să se joace singur.

• Nu reacționează (vocalizare, zâmbet, râs, gesturi) atunci când i se acordă atenție și nu caută să atragă atenția celorlalți.

• Nu urmărește obiecte sau acțiuni ale celor din jur și nu încearcă să arate spre ceva pentru a-și arăta interesul.

• Dificultăți în dezvoltarea limbajului expresiv (verbal) și non-verbal (gesturi, expresie facială, limbajul corpului), care pot varia de la nedezvoltarea limbajului vorbit până la cazuri în care copilul spune propoziții complete dar care au un înțeles bizar sau sunt spuse într-un mod particular.

Repere în diagnostic•Vorbirea poate apărea ca robotică, repetitivă sau ecolalică, copilul poate folosi cuvinte care nu au un înțeles în context.

•Copilul poate manifesta interese specifice și intens concentrate pentru anume activități sau grupe de obiecte (de exemplu hărți, trenuri) excluzând orice altceva.

•Poate manifesta rigiditate în menținerea unor rutine (drumul spre grădiniță sau parc, modul și succesiunea acțiunilor de a se juca cu o jucărie sunt aceleași, etc.)

•Poate manifesta comportamente stereotipe (mișcări ale mâinilor, sărituri, emisie de sunete, etc.)

•Dovedește aversitate față de schimbări, aceasta manifestându-se prin crize de plâns.

•Poate prezenta hipersensibilitate la stimuli auditivi, vizuali, etc. Poate manifesta teamă ridicată față de sunete obișnuite.

•Manifestă probleme de alimentație (mănâncă un număr limitat de alimente) și/sau tulburări de somn.

•Auz “selectiv” - răspunde la unele sunete dar ignoră vocile oamenilor.

•Merge pe vârfuri, etc.

3 zone în care apar deficiențe majore

1. Interacțiunea socială

2. Comunicarea

3. Pattern-uri de comportament, interese

și activități restrânse, repetitive și stereotipe

1. Interacțiunea socialăDeteriorare semnificativă în folosirea comportamnetelor non-verbale, cum ar

fi privitul în față, expresia facială, postura corpului și gesturile, pentru reglarea interacțiunii sociale

Dificultăți în a forma și susține prietenii

Lipsa căutării spontane de a împărtăși bucuria, interesele sau realizările cu alți oameni (prin lipsa de a arăta, de a aduce ori de a specifica obiecte de interes)

Lipsa de reciprocite emoțională sau socială

Cum percep oamenii relaţiile?

“Îşi zâmbesc, se privesc. Prin tot corpul exprimă afecţiune.

Ce îi împiedică pe autişti să aibă relaţii?Corpul lor nu exprimă sentimente.Mimica este împietrită. Ochii nu se uită la ceea ce iubesc.Astfel sentimentele rămân închise, relaţii nu se dezvoltă.”

Dietmar Zöller

Conflictul de apropiere-evitare

„Puneam rufele în sertarul din comodă... Ea s-a apropiat tăcută de mine şi m-a sărutat pe obraz. Îmi doream cu ardoare să fiu luat în braţe de ea, dar de unde să fi ştiut ea acest lucru?

Stăteam ca o stană de piatră, neajutorată, expusă conflictului de apropiere-evitare al autismului.“

Temple Grandin

Deficienţă a Theory of Mind (teoria minții) (Simon Baron-Cohen)

Theory of mind

Abilitatea de a atribui stări mentale sieși și celorlalți - funcție socială

Abilitatea de a forma meta-reprezentări (credințe despre credințe) – funcție cognitivă

„Mindblindness”

Greutăți în a vedea lucururile din altă perspectivă decât cea proprie

Dificultăți în a determina intențiile altora, lipsa înțelegerii, a modului în care propriile comportamente îi afectează pe cei din jur și dificultăți în reciprocitatea socială

în jocuri abstract-imaginative

în imaginaţie şi în comunicare

în a recunoaşte / a bănui motivele pentru comportamentul altora

în a specula ce gândeşte celălalt

în a recunoaşte legăturile dintre situaţii şi reacţiile altora

în a înţelege metafore, ironie şi umor

2. ComunicareÎntârziere sau lipsa totală a dezvoltării limbajului vorbit (neînsoțită de

încercarea de a compensa prin moduri alternative de comunicare, cum ar fi gestica și mimica)

Deteriorarea semnificativă în capacitatea de a iniția sau susține o conversație cu alții

Uzul repetitiv și stereotip al limbajului

Lipsa unui joc imaginativ spontan și variat ori a unui joc imitativ social corespunzător nivelului de dezvoltare.

3. Pattern-uri de comportament, interese și activități restrânse, repetitive și stereotipe

Preocupare circumscrisă la unul sau mai multe patternuri restrânse și stereotipe de interese, care este anormală, fie ca intesitate, fie ca focalizare

Aderență inflexibilă evidentă la anumite rutine sau ritualuri nonfuncționale

Stereotipii și mișcări repetitive ale corpului (ex. fluturatul sau răsucitul degetelor sau mâinilor ori mișcări complexe ale întregului corp)

Preocupare persistentă pentru părți ale obiectelor

Rutine nefuncționale (insistența de a merge pe același drum spre casă în fiecare zi)

Alte dificultăți

Interese senzoriale neobișnuite (mirositul obiectelor sau ațintirea privirii asupra obiectelor care se mișcă)

Sensibilitate senzorială (evitarea sunetelor, texturilor comune)

Dificultăți în învățare / deficit intelectual

Motricitatea

Vederea

„Patul meu era încercuit și cuprins de puncte minuscule. Acestea formau un fel de coșciug mistic de sticlă. Între timp am aflat că acestea sunt de fapt particule de aer. Dar simțul meu al vederii era așa de hipersensibil, încât deseori acestea deveneau un prim-plan hipnotic, în spatele căruia restul lumii pălea.“

Donna Williams

„Îmi trebuie destul de mult timp până pot percepe un om cu adevărat, adică până se suprapun toate imaginile pe care le am de la acel om. Din acest motiv la început evit contactul vizual.“

Auzul„Eu însumi auzeam de parcă purtam un aparat auditiv setat la cel

mai mare volum. Urechile mele sunt ca un microfon pornit, care înregistrează totul.“ Temple Grandin

„Mi-am amintit că mai demult auzeam vâjâit și vuit în urechi. Era destul de rău și mă ușuram de acestea numai dacă mă loveam cu capul de un scaun.“

Dietmar Zöller

„Eu încă mai am probleme cu întreruperea auzului. Auzul meu se întrerupe în mod neașteptat. Vreau să ascult melodia mea preferată la radio și îmi dau seama că am ratat jumătatea din aceasta.“

Temple Grandin

Simțul corpului„În timp ce cei mai mulţi oameni se obişnuiesc în doar câteva minute cu

haine noi, eu am nevoie de trei sau patru zile pentru acest lucru. Unele hipersensibilităţi tactile pot fi desensibilizate. Deseori ajută frecarea pielii cu diferite textile sau un masaj cu o perie.“

Temple Grandin

„Începe cu faptul că în anumite regiuni ale corpului nu simt aproape nimic. Aş putea să iau bătaie liniştit, fără să percep acest lucru ca şi

durere. Alteori însă sunt hipersensibil şi am senzaţia că fiecare atingere declanşează impulsuri electrice. Atunci abia mai suport.“

Dietmar Zöller

„Întotdeauna mi-a plăcut să fiu apucat cu fermitate. La un moment dat am observat că pot să-mi provoc şi singur astfel de stări plăcute,

lovindu-mă la nas.“ Dietmar Zöller

Gustul și mirosul„Mâncam de fapt mai ales lucruri pe care îmi plăcea să le

privesc sau să le ating sau care declanșau asocieri plăcute în interiorul meu. Îmi plăcea foarte mult sticla colorată, cu aceasta semăna desertul de gelatină.“

Donna Williams

„Îmi plac foarte mult condimentele iuți, nu pentru că au gust bun, ci pentru că atunci îmi pot simți bine gura. Iau o lingură de ardei iute tabasco și îmi simt gura.“

Dietmar

Zöller

Jocul și ocupațiaStereotipe, doar puține jocuri creative

Joc de roluri, jocuri imaginative, jocuri de fantezie sunt rar întâlnite

Imitație aproape deloc

Obiectele sunt deseori folosite contrar scopului acestora de utilizare

„De sute de ori consecutiv apăsam de clanță în jos, o lăsam să sară înapoi în sus și mă îmbătam de sunetul de în jos și în sus.“

Axel Brauns

Motricitate– Spectru larg de ciudățenii motrice, de la apatie la

motricitate excesivă

– Stereotipuri, deseori mișcări neobișnuite ale corpului

– Acțiuni și succesiuni de mișcări ritualice

– Parțial neajutorare motrică

Intervenții terapeutice• În prezent nu există un tratament care să vindece persoanele

cu Tulburare de Spectru Autist.• Diagnosticarea precoce, intervenția timpurie, educația

adaptată la nevoile copilului și suportul structurat pot contribui la dezvoltarea abilităților acestuia.

• Cu ajutorul programelor terapeutice fiecare persoană cu TSA va face progrese însă acestea vor varia de la caz la caz.

• Progresele depind de o serie de factori incluzând particularitățile fiecărui copil, tipul și intensitatea programelor terapeutice individuale.

Intervenții terapeutice

• Important:– Implicarea părinților

– Parintii sunt prima si cea mai buna sursa de informatii.

– Colaborarea interdisciplinară– – ex. terapeuți, logopezi, personal didactic, personal de sprijin

și părinți

– Educarea colegilor si promovarea scopurilor sociale.

Intervenții terapeutice• Terapiile comportamentale

• Logopedia (Terapia Tulburărilor de Limbaj)

• Kinetoterapia (Terapia prin mișcare)

• Terapia 3C Terapia 3C este o terapie practică ce se realizează prin exerciții fizice specifice. Terapia 3C construiește

la copilul autist comportamente adaptative bazate pe abilități psihomotrice de bază.

• Artterapia Folosirea în scop terapeutic a creației artistice pentru îmbunătățirea stării emoționale a persoanelor,

dezvoltarea abiliăților personale și interpersonale, stimularea atenției, imaginației, gândirii.

• Terapia prin muzică Folosirea muzicii și sunetelor într-un cadru structurat pentru a promova bunăstarea mintală, fizică,

emoțională și socială a unei persoane.

• Activități de socializare

Nu tot din ce trece dincolo de “linie”, si este deci anormal, trebuie sa fie necesar si inferior.

Hans Asperger