Cultură civică

Instituţii şi practici democratice –generalităţi

Principiul separării puteriilor în stat

Libertatea unei societăţi nu poate fi garantată decât atunci când autoritatea statală este

separată pe domenii autonome .

Separaţia puterilor este cea care deosebeşte în mod fundamental democraţia liberală de

dictatură. Într-o dictatură, întreaga autoritate decizională revine unui singur individ sau partid.

Constitutia unui stat este Legea Suprema, care cuprinde principii fundamentale ce stau la

baza organizarii statale, stabilesc separarea puterii in stat, drepturile si libertatile fundamentale

ale omului, forma de guvernamint, regimul politic, structura de stat .

Cele trei puteri clasice se regasesc exprimate in Constitutie: legislativul in normele

privitoare la Parlament (art. 58 si urm.); executivul in normele privitoare la presedintele

Romaniei si Guvern (art. 80 si urm.); justitia in normele cu privire la autoritatea judecatoreasca

(art. 123 si urm.).

Rezumat

AU

TO

RIT

ĂŢ

ILE

PU

BL

ICE

(IN

ST

ITU

ŢII

LE

) S

TA

TU

LU

I

RO

MÂ

N

autoritate

legislativă

= Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi din Senat.

Deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţii poporului, aleşi odată la

patru ani prin vot. Ei adoptă legile ţării.

autoritate

executivă

a) Autoritatea executivă centrală = Guvernul (prim-ministru,

miniştrii, alţi membri) realizează conducerea generală a

administraţiei publice

b) Administraţia publică locală = primari, consilieri pentru

fiecare .

localitate;

= prefecţi consilii judeţene;

autoritatea

judecătorească

= Justiţia se realizează prin Curtea Supremă de Justiţie şi prin alte

instanţe stabilite de lege;

preşedinte

= Preşedintele României reprezintă statul român. Este mediator

între puterile statului şi între stat şi societate;

AVOCATUL POPORULUI

instituţie independentă protejează cetăţenii de abuzuri din partea autorităţilor

Cultură civică

Instituţii şi practici democratice –generalităţi

Principiul separării puteriilor în stat

Libertatea unei societăţi nu poate fi garantată decât atunci când autoritatea statală este

separată pe domenii autonome .

Separaţia puterilor este cea care deosebeşte în mod fundamental democraţia liberală de

dictatură. Într-o dictatură, întreaga autoritate decizională revine unui singur individ sau partid.

Constitutia unui stat este Legea Suprema, care cuprinde principii fundamentale ce stau la

baza organizarii statale, stabilesc separarea puterii in stat, drepturile si libertatile fundamentale

ale omului, forma de guvernamint, regimul politic, structura de stat .

Cele trei puteri clasice se regasesc exprimate in Constitutie: legislativul in normele

privitoare la Parlament (art. 58 si urm.); executivul in normele privitoare la presedintele

Romaniei si Guvern (art. 80 si urm.); justitia in normele cu privire la autoritatea judecatoreasca

(art. 123 si urm.).

Rezumat

AU

TO

RIT

ĂŢ

ILE

PU

BL

ICE

(IN

ST

ITU

ŢII

LE

) S

TA

TU

LU

I

RO

MÂ

N

autoritate

legislativă

= Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi din Senat.

Deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţii poporului, aleşi odată la

patru ani prin vot. Ei adoptă legile ţării.

autoritate

executivă

c) Autoritatea executivă centrală = Guvernul (prim-ministru,

miniştrii, alţi membri) realizează conducerea generală a

administraţiei publice

d) Administraţia publică locală = primari, consilieri pentru

fiecare .

localitate;

= prefecţi consilii judeţene;

autoritatea

judecătorească

= Justiţia se realizează prin Curtea Supremă de Justiţie şi prin alte

instanţe stabilite de lege;

preşedinte

= Preşedintele României reprezintă statul român. Este mediator

între puterile statului şi între stat şi societate;

AVOCATUL POPORULUI

instituţie independentă protejează cetăţenii de abuzuri din partea autorităţilor