1_contragerea

2
7/23/2019 1_contragerea http://slidepdf.com/reader/full/1contragerea 1/2 Contragerea  Sinteză, prezentare Defini ie ț : procedeul prin care o propozi ie (de la nivelul frazei) este transformată, contrasă în ț  partea de propozi ie corespunzătoare (la nivelul propozi iei) se nume te contragere. ț ț ș Opera iuni necesare în vederea contragerii (sau algoritmul realizării contragerii): ț - găsirea elementului regent al propozi iei secundare subordonate; ț - eliminarea elementului de rela ie în frază, care introduce propozi ia subordonată, ț ț specific sau nu, în func ie de situa ie; ț ț - eliminarea predicatului din propozi ia secundară subordonată: transformarea lui într-un ț verb nepersonal (la un mod nepersonal sau nepredicativ), sau substantivizarea lui (transformarea lui într-un substantiv); - păstrarea îndeaproape a sensului propozi iei secundare subordonate; ț - punerea/adresarea corectă corectă a întrebării; - elementul regent trebuie să fie acela i; ș - posibilitatea introducerii corelativului specific sau nu, în func ie de situa ie, în ț ț  propozi ia nou-formată; ț - propozi ia nou-formată trebuie să con ină partea de propozi ie corespunzătoare ț ț ț  propozi iei secundare subordonate contrase. Astfel, subiectul corespunde subiectivei, ț numele predicativ predicativei, atributul atributivei .a.m.d. ș Exemple de contragere: 1. Treuie să fii mai atent cu cei din !ur . Este necesară aten ia ț  fa ă de cei din !ur. ț (".) #. "peran a lui este ț să plece înainte de a mi!i zorile. "peran a lui este ț plecarea  înainte de a mi!i zorile. "peran a lui este ț de a pleca înainte de a mi!i zorile. ($.%.) &. O tiam ș cum nu se poate mai ună. O tiam ș ună (e.p.s.) '. Omul de la care ai cumpărat flori este vnzător. Omul cu florile este vnzător. (.) *. u venit to i+ ț adică cine merge în excursie . u venit to i+ ț adică to i ț excursioni tii ș . (poz.) ,. -ia cumpărat ceea ce am avut nevoie pentru coală. ș -ia cumpărat căr i i ț ș caiete pentru coală. (/.d.) ș 0. "a gndit să o a!ute pe mama lui. "a gndit la a!utorul dat mamei lui. (/.i.) . fost pnă unde începea o altă stradă. fost pnă la începutul străzii (/.c.l.) 2. Este cum era pe vremuri. Este ca în vremurile de odinioară (/.c.m.) 13.  /nd au înflorit cire ii ș  eram foarte ucuros. 4a înflorirea cire ilor eram foarte ș ucuros (/.c.t) 11. Din cauză că era ucuros+ a început să plngă. De ucurie a început să plngă. (/.cz.) 1#. %oezia a fost recitată de cine nu te a teptai ș . %oezia a fost recitată de -aria. (/.ag.) 1&.u pornit la drum ca să a!ungă la timp . u pornit la drum pentru a a!unge la timp. (/.c.s.) 1'. -ăcar că sa străduit din răsputeri + tot nu a reu it să urnească stnca. ș 5n ciuda străduin ei lui ț + tot nu a reu it să urnească stnca. (/.cv.) ș

Upload: primaria-varadia

Post on 18-Feb-2018

225 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: 1_contragerea

7/23/2019 1_contragerea

http://slidepdf.com/reader/full/1contragerea 1/2

Contragerea

 Sinteză, prezentare

Defini ieț : procedeul prin care o propozi ie (de la nivelul frazei) este transformată, contrasă înț

 partea de propozi ie corespunzătoare (la nivelul propozi iei) se nume te contragere.ț ț ș

Opera iuni necesare în vederea contragerii (sau algoritmul realizării contragerii):ț

- găsirea elementului regent al propozi iei secundare subordonate;ț

- eliminarea elementului de rela ie în frază, care introduce propozi ia subordonată,ț ț

specific sau nu, în func ie de situa ie;ț ț

- eliminarea predicatului din propozi ia secundară subordonată: transformarea lui într-unț

verb nepersonal (la un mod nepersonal sau nepredicativ), sau substantivizarea lui

(transformarea lui într-un substantiv);

- păstrarea îndeaproape a sensului propozi iei secundare subordonate;ț

- punerea/adresarea corectă corectă a întrebării;- elementul regent trebuie să fie acela i;ș

- posibilitatea introducerii corelativului specific sau nu, în func ie de situa ie, înț ț

 propozi ia nou-formată;ț

- propozi ia nou-formată trebuie să con ină partea de propozi ie corespunzătoareț ț ț

 propozi iei secundare subordonate contrase. Astfel, subiectul corespunde subiectivei,ț

numele predicativ predicativei, atributul atributivei .a.m.d.ș

Exemple de contragere:1. Treuie să fii mai atent cu cei din !ur. Este necesară aten iaț  fa ă de cei din !ur.ț

(".)#. "peran a lui esteț să plece înainte de a mi!i zorile.  "peran a lui esteț plecarea

 înainte de a mi!i zorile. "peran a lui esteț de a pleca înainte de a mi!i zorile. ($.%.)&. O tiamș cum nu se poate mai ună. O tiamș ună (e.p.s.)'. Omul de la care ai cumpărat flori este vnzător. Omul cu florile este vnzător.

(.)*. u venit to i+ț adică cine merge în excursie. u venit to i+ț adică to iț excursioni tiiș .

(poz.),. -ia cumpărat ceea ce am avut nevoie pentru coală.ș -ia cumpărat căr i iț ș

caiete pentru coală. (/.d.)ș

0. "a gndit să o a!ute pe mama lui. "a gndit la a!utorul dat mamei lui. (/.i.)

. fost pnă unde începea o altă stradă. fost pnă la începutul străzii (/.c.l.)2. Este cum era pe vremuri. Este ca în vremurile de odinioară (/.c.m.)13.  /nd au înflorit cire iiș  eram foarte ucuros. 4a înflorirea cire ilor eram foarteș

ucuros (/.c.t)11. Din cauză că era ucuros+ a început să plngă. De ucurie a început să plngă.

(/.cz.)1#. %oezia a fost recitată de cine nu te a teptaiș . %oezia a fost recitată de -aria.

(/.ag.)1&. u pornit la drum ca să a!ungă la timp. u pornit la drum pentru a a!unge  la

timp. (/.c.s.)1'. -ăcar că sa străduit din răsputeri+ tot nu a reu it să urnească stnca.ș 5n ciuda

străduin ei luiț + tot nu a reu it să urnească stnca. (/.cv.)ș

Page 2: 1_contragerea

7/23/2019 1_contragerea

http://slidepdf.com/reader/full/1contragerea 2/2

1*.   fost att de oraznic+ înct părin ii nu iau mai cumpărat cadoul visat.ț fostatt de oraznic de ia dezamăgit pe cei din !ur. (/.cns.)

$otă: contragerea este procedeul invers expansiunii.

$otă: oservăm că în una dintre situa iile prezentate mai sus+ e.p.s. nu are raportare lațsuiect+ ci la complementul direct (pe ea  o  tiam ună). 5n concluzie+ e.p.s. are oș

raportare att nominală (la un sustantiv sau înlocuitor al sustantivului)+ ct i veralăș

(la un ver).

$otă: oate fi folosită i în activită i practice. !e pot folosi ca materiale didactice au"iliareș ț

manualul i fi e de lucru. !e pot folosi ca metode didactice problematizarea, învă area prinș ș ț

descoperire, brainstormingul.