MIHNEA MIHALACHE-FIASTRU (n. 1982) a absolvit psihologia, iar in

prezent triiegte gi lucreazi in Bucuregti. A lucrat in presi din ianuarie 2002

pAni ln 2011, iar in perioada 2012-2016 a publicat eseuri pe mai multe site-uri

gi in diverse publicalii culturale. itt t"r" anului 2015, a inigiat proiectul de

antropologie video $trdndooy, care s-a concretizat intr-un eseu video de 45 de

minute despre gtrandurile din Bucuregti, din perioada interbelici 9i pini lnprezent, proiectat ln mai multe spafii culturale 9i tn galerii de arti.

in perioada august 2015 - iulie 2016, a creat seridul web de docu-fiction

$uganele, concretizat in opt episoade, ale ciror premiere lunare au avut loc in

institulii culturale, galerii de arti gi cinematografe. in noiembrie 2018, a lansat

volumul Tehnologia Expunerii (Jniuersale) in care a scris despre magazinele

universale din Bucurestiul de la sfhr;itul anilor '80, vizute din perspectiva unui

copil care suferi de un sindrom obsesional nediagnosticat.

MIHNEAMTHALACHE - FIASTRU

EXPRES

8 IANUARIE 1999

Iarna e intuneric bezni de la 16:30 pAni dimineaga,laT:30.Dupi ce oragul a fost abandonat de comunigti in 1989, nu s-a mai

ingrijit nimeni de nopgile lui. Luminile de pe stAlpii din beton

s-au ars una cite una. inainte, copiii se dideau noaptea cu siniileprin parcurile intunecoase, in timp ce piringii lor stiteau barica-

dagi in case. Luminile de la intriri gi de pe scirile blocurilor s-au

ars gi ele. Magini proaste 9i vechi umplu parcirile din jurul blo'curilor, iar fiecare gofer din ora^t se agteaptl ca a doua zi, cALnd se

va trezi, si nu-i mai porneasci ma;ina. Sau sI nu o mai giseasci.

Unii se apiri de hogi cu alarme chinezegti gi antifurturi care leagi

volanele de pedalele de ambreiaj. Prostii. Pele22:00-23:00, copiiidau foc ultimelor petarde. Apoi ingheagi tot. Din gheretele de

tabli, citeva neoane pAlpAie non-stop. VAnzitorii au adormit gi

ei in lumea lor lipsiti de sperangi. Motoarele maginilor de gunoi,

care trec din cAnd in cAnd, sunt singurele care lin oragul viu piniin zori.

Pachetul de \Trigleys aluneci vreo 20 de secunde pe bordullung gi lucios pini ajunge in dreapta;i cade pe lAngi aerul condi-

tionat, printre picioarele lui Rigoi:

- Ia uite, mL, a clzut gi guma, biga-mi-ag pula-n tine, gofe-

rule! glumegte Rigoi ;i se apleaci dupi pachetul de gumi, din care

mai scoate o lami, o dezvelegte incet, mugci jumitate, cealalti

jumitate o inf)4oari atent qi o pune la loc in pachetul pe care il

arunci din nou pe bord, de unde incepe iar si alunece'

- Ai bani la tine, mi? il intreabi pe $evciuc, dar ista era d€1a

transpirat gi nervos la volan'

- Pentru ce, mi? ii risPunde.

- Pii, daci ne iau bulangiii igtia 9i n-apucim si facem treaba'

- Am 1700-1800 de dolari gi cred ci mai am 9i vreo 300-400

de mirci in buzunar, aici, la spate. Ia mAna stAngi de pe volan 9i

incearci si ajungi la buzunarul de la spate, dar renungi de frici si

nu-i scape volanul gi il reapuci cu ambele mAini'

E 2:L0, iar Ri.;oi 9i $evciuc aleargi cu un 750i negru' cu

numir de corp diplomatic, Pe care l-au furat de la Ambasada

Vietnamului.lzO km/h prin fagi, pe la Obor' Ma;ina a fost in

viziti, ofr,ciali., ci. nici nu au apucat si dea jos stegulegele de pe ea'

Rigoi a vizut-o mai demult gi de-atunci a plinuit s-o ia. Le-a dat

nigte bani fetelor de peste drum de Ambasada vietnamului ca si.-l

sune in seara cand intri masina in curte, si vini" s-o ia daci n-o

bagi pe poarti. L-a luat cu el pe $evciuc, unul dintre cei mai buni

9o6ti ai" orag, 9i vor si-l faci pe Murtaza, un traficant arab' si-i

ia banii gi drogurile, iar magina s-o dea mai departe la gigani, si-i

gteargi gasiul 9i si faci ce-or vrea cu ea. Vreo 30 de mii, 40 de mii

de dolari i-ar intra lui Rigoi daci toati treaba ar merge bine'

Dupi ei s-au luat patru Vento de la circulagie, care se Ein in

linie dreapti gi au gi girofaruri. $evciuc trebuie si-i bage pe nigte

striduge sau si ii faci pe viraje casi scape de ei'

Frica lui Rigoi e cLdaci.ii ajunge poligia din urmi, ii blocheazi

;i ii duce la secgie, pierde banii, 9i pe arab, si magina' Th-su lu R5'goi

a fost secretar de stat la Interne 9i gtie multi lume, 9i din Rominia'

gi de pe lingi noi, insi mereu s-a ferir de aparigii publice. _Intr-o

vr.-. ,. ,ptrrr." despre R5-9oi prin orag ci scoate oameni de la pug-

cirie pentru o suti de dolari. Daci ajunge la poligie, o- si stea acolo

cAtev" ore, iar $evciuc cam o zi, phrni'il scoate 9i pe el'

- Bi, cauti gi di 9i mie pastilele din geaci., ii spune $evciuc,dar Rigoi aproape ci vorbegte peste el.

- Di-i pe linia de tramvai, bagi-i printre stAlpi! Ce pastile?

Se apleaci peste spitarul scaunului siu din fagi;i cotrobiieprin geaca lui Sevciuc de pe scaunul din spate p1ni gisegte unflacon. RimAne cu ochii pe luneta maginii:

- Bi, igtia vin dupi noi, mi, bagi tare, biga-mi-ag pula-nfamilia lor!

- Ai glsit pastilele?

Rlgoi se intoarce pe scaunul din fagi 9i se uiti. pe ambele pirtiale flaconului:

- Ce pastile-s astea, mi?

- Xanax, unele noi gi bune, m5. ajuti mult, mi linistesc, dormbine, nu mi mai gindesc. Di-mi doui!

- Pii, gi pentru ce le iei?

- Ca si mi. linistesc, si. gindesc bine, si nu mi mai gAndesc larele. Acuma, de exemplu, yreau si" intru cu magina intr-un stilp!

$evciuc trage brusc de volan, ia curba la 90 de grade gi intripe linia de tramvai, printre stilpii de alimentare cu curent elec-

tric dintre sensurile de circulatie ale tramvaielor. Reduce vitezalatBO km/h gi face slalom printre stilpii pozigionagi la 50 de metriunul de celilalt.

- Di., mi., mai repede pastilele cI" intru in stAlp, si moari fami-lia mea!

Rigoi rAde, scoate doui pastile din facon si i le intinde. Sevciuc

las5. capul pe spate si le inghite.

- Iau vitezi si in capit sting luminile si intrim sub pod, inparcare la fabrica de piine.

Sevciuc vine dintr-o familie modesti, mama lui nu a maimuncit dupi Revolugie, iar taici.-su e depanator de televizoare.

Singurul lui avantaj in lumea asta a fost ci a stat mereu in cen-

tru, cu familia repartizatd. de comunigti intr-o jumitate de casiveche. Sevciuc, Marius e prenumele lui, dar toati lumea ii zice

dupi numele de familie, s-a inscris Pe vremea lui Ceauqescu la

.at.,r" gcoli din centru, unde a cunoscut biieEi care aveau piringi

apropiagi puterii si care s-au ffansformat in oameni de afaceri'

pot,Li.rri gi personaje infuente dupi ciderea comunismului'

!.,r.i.r" gi-a dorit diniotdeauna si fie ca ei' nu-gi didea seama ci

"9" ."rr" era practic imposibil, chiar daci biiegii din orag ;ineau la

eigi il r.rp..r"tr. O". parU la un punct' De la un moment incolo'

$wciuc d.t n., doar un obiect de ajutor Pentru ei' Ca Rigoi' nu

. "i ,r,., ar vrea si-l scoati pe $evciuc de la secfe' dacl ar,aju.nge

acolo, sau si-l ajute si obgini o sentinfi buni pentru el' dar daci

situagia s-ar complica, si afe tatil lui Rigoi despre prietenia lui

cu $evciuc ,"., ,i fie nevoie si apeleze la alte Persoane' Rigoi ar

,"rr,trrE" imediat la $evciuc, ciruia nu i-ar mai rimAne decit si se

d.r"rrr.. singur, in iibertate sau la puqcirie' $evciuc a fost mutat

di."iplirr", ii doue licee, in a noua si a zecea' 9i in cele din urmi

" fort ."rrr"triculat definitiv si a renungat la gcoali' Cind era mic

stitea cu taici-su in curte 9i repara Lada galbeni pe care o aveau'

iar de pe laL2 ania incepui s-o 9i fure, seara' cind taici-su dormea

,",., b* acasi. MulEi biieEi au invigat si conduci de la $evciuc

Ui t " fost compli". l" p,i-tle furturi.de maqini ale piringilor

copiilor de nomenclaturigti gi ale altoradin anturajul lor. La lnce-

putul anilor'90, $evciuc'condusese de la Lada la Ferrari' Lincoln

ii Porrti". qiin'95-'96 era cel mai tare gofer din gaqca hogilor de

ma;ini d. i.rt, Pe care le vindeau ulterior tiganilor' care erau mult

-"i."p,rgi. Mulgi dintre biiegii din gaqci furau rnagini de plicere'

p.n,r,, renume ;i experienga' La fel ca RiEoi' nu avea nevoie de

tani, fura magini d*, p.ttttt ci ii plicea si faci bani' aqa cum

fusese invigat acasl, cL cel mai important lucru e si c{tigi' Nu

era gi cazul lui $evciuc, insi, care era hog 9i voia si- se ridice prin

"r,". El a fost dintotdeauna un biiat lipsit de garm' disperat si aibi

lucruri. Acum are 2l de ani. E un birbat solid, pentru ci a fhcut

rugbi in copilirie, blond, cu ochi albaqtri 9i cirare pe mijloc' ca un

salvamar din seriale.

l0 II

E2:25 gi mai sunt vreo doui minute pini la pod. Maginile de

poligie au r5-mas destul de in spate, la vreo 400 de metri, iar unadintre ele a frcut pani intr-o groapi din piatra cubici:

- Stinge luminile, strigi Ritoi.$evciuc iese de pe linia de tramvai, stinge luminile, apasi

acceleratia in linie dreapti, intri in a cincea. La 235 km/h ridicipiciorul de pe acceleragie gi se duce maxim dreapta, si. incerce si.

iasi de pe drumul principal ftri sI apese frAna, ca si. nu fievlzut|magina, si creadi poligia ci. a luat-o pe pod sau pe sub pod. Ies depe drumul principal, apasi frina pentru ci sunt in unghi si nu se

vid stopurile, intri in curtea fabricii de pAine si opresc intre douicamioane. Se uiti printre cabina si remorca unei masini si vadi ce

face poligia.

Murtaza a terminat Constructii in '91 si tot cam de atunci,dupi Revolugie, s-a luat si stie lume prin ora9. A inceput si vAndihaqiq qi heroini in ciminele de studenti din Regie si Grozivesti.fvf"igi' au murit atunci, in '90-'91-'i2, dr la-marfa adusi de

Murtaza, despre care se spunea c5, en cea mai tare heroinl dinBucurqti. Majoritatea erau la inceput, nimeni nu prea stia atuncicAt si tragi si cum. Mtsrtaza le mai explica cum s5. faci, dar uniinu-l ascultau sau nu intelegeau. Iar la spital nu gtiau ce si le faci,daci ajungeau cu supradozi. S-a afat repede de el 9i a inceput sile vdndi gi consumatorilor vechi, care trigeau de pe vremea luiCeausescu. Arabii aduceau de mult heroini in RomAnia, dar pe

timpul comunistilor era un grup restrd.ns, select si secret de drogagi.

Cum au tras de laMrrtaza, au lisat alte surse gi l-au luat pe lAngiei. Pdni si implineascl,20 de ani avea zeci de mii de dolari rulatiin marft 9i a inceput si-gi ia vdnziltori care si dea heroini. pentruel. Pe vremea aia nu apiruseri bilele, Murtaza didea la plic. Vindeanigte plicuri mari, avea aproape juma' de gram unu'. Era imposibildaci trigeai pentru prima dati gi bigai tot plicul la seringi si nufaci supradozi.,la cdt de tare si de multi marft didea intr-o dozi.in R2, R3, se vindea numai marfa lui Murtaza, en 30 000 de lei

plicul 9i putea si faci' praf Paffu oameni' A ajuns in RomAnia in

i9g6,t"ici-su era aici de prin'80, inginer constructot' Murtaza e

iranian, dar de fiecare dati cind se imbita sau era tras incepea si

spuni ci el e Persan' ci vine din Persia' Thici-su se droga de25 de

"rri gi prirr.l

"junr.r. in combinaEie cu nigte turci care bigau marfa

in g"rl prir, ,r"-" de zarzavaturi de la Voluntari' Avea mulgi bani

."ri, p..trrn ci vindea droguri 9i aqa a cunoscut o grimadi de biiegi

d. pri., orag care arrea., a."si o situa;ie mult mai buni decAt a lui'

dar care nu aveau niciodati foarte mul! bani cash' Murtaza flcea

cinste la toati lumea, qi asfel igi apropia oamenii 9i din cAnd in

cAnd imprumuta bani. lqa i-a cunoscut pe Rigoi, pe $evciuc.gi pe

mul;i algii. Cine rimin ea fard'bani 9i avea nevoie urgent de doui"

cinci, zecemii de dolari lua de la Murtaza in loc si ia de la gigani'

c|MtJrtazanu Punea camiti, dar nici nu didea decit la oameni

foarte apropiagi sau pe care voia si-i agale cu un interes' A reugit

.* parra prin '96 sLiasi complet de pe piaga locali a drogurilor' a

lisat loc altor arabi care au inceput si-gi ia vAnzitori gigani de prin

cartiere. Aga a inceput si apari heroina 9i prin CrAngagi' Ferentari'

Dristor, cu pugini vAnzitori, la inceput' Murtazas-a ftcut traficant

internagional, dar el, personal, nu a iegit niciodati din Rominia

pentru ci ii era frici, ii coordona pe algii in timp ce' uneori' mai

,r"rrrpor," marft prin gari. Lua marfh 9i de la turci' 9i de la bulgari'

.r, S bOO de dolari/kg 9i se didea in Olanda cu 25 000 de dolari/

kg. Murtaza nu a reugit, cu adevirat, si pitrundi in lumea buni

locali. Era cunoscut, dar biietii nu il respectau' Era ;mecher 9i gtia

lume, dar nu era ca ei' $i pentru ci rela;iile erau aqezate astfel' lui

R5.goi i-a venit ideea si-l prindi pe Murtaza cu magina 9i si-i ia

drogurile pe care se liuda ci le va avea cu el in seara asta'

irrn.r,rl sirenelor poligiei se pierde pe misuri ce ma;inile

coboari podul gi se lndreapti cltre iegirea nordici a ora;ului' E

din nou irrr,rrr.ii" beznl',,rrrd",," foarte departe' Pe sub pod' se

vid cateva lumini aprinse intr-un hotel nou. Linigtea taie ca gerul

de afarigi frigul ,. ,i-t. 9i mai tare in pustietatea unde au oprit:

I2 r3

- Di, mi, drumu' la motor! spune Rigoi, dar $evciuc e deja

cu mAna pe cheie.

Rigoi scoate din buzunarul stAng, de la piept, doui trabucuri

Puro gi li intinde unul lui Sevciuc:

- Af", mi, hai si-i luim marfa lu' ista, biga-mi-ag pula-n

mor,tii lui!Rigoi rupe cu dingii capul trabucului ;i il scuipi pe geam.

- N-ai luat, mi, gi tu un cutter?! ilironizeazS. $evciuc, care, cu

trabucul in guri, intoarce magina cu farurile oprite pe sub pod gi

ii di inainte citre Ambasada Chinei.

- De unde-l lulm p-ista? intreabi $evciuc.

- Mergi inainte ci apare el, ia-o pe la Televiziune!

- Pi"i, cum, mi, nu stii unde e?! Daci nu vine?!

- Hai, mi, mergi, di-te-n pula mea!ii rispunde Rigoi cu capul

intr-o parte gi aplecat pe geam ca si audi sirenele.

Ultima dati a nins pe la jumitatea lui decembrie, dar a fost

atit de frig de atunci, incit au mai rimas movile de zipadi neto-

piti pe marginile drumurilor, pe la intriri in parcuri sau in colguri

de intersecgie. Sunt mormane de zilpadl. neagri, de la noroi gi de

la gevile de egapament. Din loc in loc mai vezi cdte o Dacie, un

Espero sau un Cielo parcate intre mici delqoare de zipadi, magini

care nu au fost deszipezite de la ultima ninsoare. Afari e un miros

rece care igi lipegte nirile gi igi di senzagia ci egti intr-un orag multmai proaspit gi mai curat decAt vezi in jurul tiu. Daci ai inchide

ochii, ai putea si te bucuri ci te-ai teleportat. Noaptea, pe piatra

cubici s-aagezatun strat de mbagicare o face si luceasci in lumina

galbeni a semafoarelor care au trecut pe intermitent. Probabil cimagina e greu de controlat la o vitezl prea mare. Rigoi ;i $evciucmerg cu luminile stinse, cu vreo 60 km/h. Interseclia din faEa lor e

traversati cuvitezi, de un Mercedes argintiu CLK3}A.

- Uite-1, mi, biga-mi-ag pula-n mi-sa, ia-te dupi el! zice Rigoi.

E2:57.

$evciuc aprinde luminile, apasi acceleragia, ia curba in intersec-

gie, cu frAna de mini trasi, 9i lasi magina de doui tone si alunece

pe mlngade pe piatra cubici pAni intri pe drum in linie dreapti'

- Di-i acuma, bagiJ in stAlP!

Sevciuc ajunge in,spatele lui Murtaza la 160 km/h 9i ffaver-

seazi urmitoar.a intersecgie unul dupi celilalt'

-Bagi,fash-uri! sPune Rigoi, care se indnde iar in spate, prin-

rre scaune, gi scoate din buzunarul hainei de piele Versace o stafie

de emisie-recepgie Kenwood, veche.

- Ia-o pe langi el, continui RiEoi in timp ce deschide geamul'

iar $evciuc vireaz|stAnga ca si-l depigeasci pe Murtaza'

Rigoi igi pune o caguli si iese Pe geam cu stagia in mdni

migcAndu-gi bragul in sus 9i in jos:

- Thage pe dreapta! ii spune lui Murtaza 9i $evciuc trece cu

ma;ina in f"ga lui gi frAneazi brusc, iar Murtaza se hotiraqte

si opreasci.

- H"i pe el! zice Rigoi;i scoate din buzunar un pistol Carpagi

argintiu. $evciuc igi pune gi el cagula 9i se dl jos din maqini' iar

din buzunarul de la spate ia o pereche de cituqe'

- Di-te jos, biga-mi-ag pula-n familia ta! strigi Riloi cu pis-

tolul indreptat citre gofer.

Maginile sunt oPrite la o distangi de vreo 15 metri una de

cealalti, in faga liceului.

- intre ochi te iau, fii atent ce zic! continui Rigoi 9i se apropie

de magina lui Murtaza, care coboari cu portofelul in mAni'

$evciuc il lovegte peste portofel, care pici, ;i amindoi il iau

de brage gi il lipesc de portiera deschisi. Ritoi intri in magini 9i

deschide portbagajul, in timp ce $evciuc ii leagi miinile la spate

cu citugei.. S. Juce in spate gi in portbagaj gise;te o geanti de

voiaj cu Assos. o desface gi iniuntru gisegte mai multe pachete

infr;urate cu mult scotch. Rigoi inchide fermoarul;i duce geanta

l" .i in ma;ini, pe bancheta din spate. Se intoarce, il ia de brage

pe Murtaza, care abia acum incepe si strige dupi ajutor cit il gin

14 L5

puterile, dar $evciuc il ia de gXt, ii di cigiva pumni, apoi il stringe

de git cit si nu mai poati ;ipa gi il bagi in portbagaj. tintesccapacul portbagajului 9i fug la magini. inchid ugile 9i demareazil

cu luminile stinse. Dispar in intuneric.Cdteva zeci de secunde mai tirzits nu se mai aude nici motorul

carc alearglin continuare prin ot"g. itt faga liceului e un Mercedes

oprit de-a curmezigul primei benzi, cu luminile aprinse pe faza

lungi;i portiera de la gofer deschisi, care se bilingine dupi cum

se agiti Murtaza in portbagaj.E3:22.La cAgiva metri, pe asfalt, portofelul a rimas deschis.

23 IVLLE 200t

Gigi a' lu' Marga s-a trezit la 6:10' E a patra noapte in care

do"r^I in noul "p"rr"-.n, de la etajul 8 din Vtan' pe strada

Ricari, in spatele fostei fabrici de parfumuri Miraj' A plecat de la

soacri-sa, de la parter, din blocul de lAngi, ;i s-a mutat cu nevas-

ti-sa intr-un bloc cumva in diagonali fagi de al soacri-sii. Intre

Ricari 9i intersecgia de la Rdmnicu Vilcea, blocurile comuniste

sunt inghesuite ca nigte turnuri care fac ca ugile de la intriri si se

deschidi greu.

ir,tr-.rn an, de cAnd vinde, Marga a ajuns cel mai cunoscut

dealer de marfr din Bucuregti. A inceput si vindi pentru soa-

cri-sa, Marga baba, pe vremea cind stitea la ea' Didea marfb'

in scara blolului, uneori el, alteori baba' Prima datl' a dat baba'

singuri, apoi l-a pus gi pe el. lqa a inceput Marga si vAndi marfr

;i fri" vara lui 2000 et" deja cunoscut, iar prin toamna-lui 2000

al,rrrsese faimos in Bucuregti. Daci te duceai la marfr la Marga

eru aproape imposibil si nu te inralnegti acolo cu alt trigS.tor pe

."r.-igti"i. De multe ori, lumea pleca combinatS de la el din scara

blocului, ca si tragi impreuni, ci aveau mai multi marfh' Sau ca

si o vAnd5. mai departe sau si-gi tragi geapi unii altora' De exem-

plu, unul pt.tr." ,i-i zic| altuia, cu care se intAlnea la marfr' si se

io-bine qi si-gi fiarbi marfa impreuni in seringi, cu gAndul si-i

L6 l7

fure marfa, si ajungi intr-o scari. de bloc gi si dispari cu tot cu

marfa iluilalt. De-asta la marft cel mai bine e si. nu te combinicu nimeni. Te duci, iei marfa ta gi pleci. Vii cu un taxi sau cu oma;ini, te urci imediat in ea 9i pleci. Sau tragi la dealer in casi,

daci-gi di voie.Marga nu biga drogagi in casi.

Si nici nu-i lisa si tragi la el in scari sau pe aproape. Normal,nu putea omul si fie chiar a;a de pe faEl., degi toati lumea gi togi

vecinii gtiau ci la Marga se vinde marfr. Mai pu;in iia mai bitrini,care oricum nu ingelegeau ce se intAmpla pe acolo gi care ii admi-rau pe babi 9i pe Gigi, ci vorbeau frumos cu ei gi ii invitau lapetreceri cdnd mai aduceau cAte un cort printre blocuri gi mai

chemau nigte maneligd s5. cAnte - Adrian, Vijelie sau care mai era.

Gigi a zis de mult ori ci mulgi maneligti erau cliengii lui gi ci erau

terminagi togi.

Acum, cine qtie, o fi fost adevirat, n-o fi fost.

PAni in iarna lui 2000, mulgi drogati, cAnd ziceau,,Marga", se

refereau la Gigi. Ajunsese si se confunde cu geful regelei, pentru

ci el vindea cel mai mult. insi, de fapt, la momentul ila, baba era

gefa, baba era Marga. Soacrl-sa.

E drept ci multi lume trigea. Togi copiii de pe la blocurile

anilor'90 gi-au terminat adolescen;a cu heroini. Unii mai bogagi,

algii mai siraci, cert e ci marfa era mainstream. Aproape toat|lumea tri"gea, tri.sese sau incercase. Unii trigeau mai mult, algii

rnai pugin, unii erau dependengi, dgii nu, dar foarte mulgi oameni

erau conectagi cu marfa. Luai un taxi, daci goferul era mai tinir,20-30 de ani, gi ii spuneai si te duci la Marga, erau sanse mari s5"

;tie adresa. Sau si tragi gi el. Mul;i goferi de taxi, mai ales tineri,crau drogagi. $i iia mai bitrAni gtiau de marfr, doar ci majoritateanu trigeau. Dar qtiau unde si te duci gi pe unde se vinde. Trigea

care cum, la gigari, la folie sau la seringi. Unii mai trigeau ;i pe

rras, dar foarte rar, heroina nu merge trasl pe nas, ci e lipicioasicle la anhidrida acetici si rimAne in nas, nu se absoarbe ca lumea.