Devrp Beroeccr

ZIUA ZER.O

-tfieditura rao

CAPITOLUL 1

Norul de cenuqi care inviluia Eoseaua il frcu pe HowardReed sI opreasci duba pe marginea drumului. praful de cir_bune ii invadase plimAnii. Cobori din maginl gi incepu sdvomite pe iarba ingdlbeniti gi arsi. Tugi violent qi scuipd deciteva ori, iar dupi cAteva secunde igi veni in fire.

Reed se urcd apoi in magind qi apisi pe accelerator, por_nind in vitezi pe strizile intortocheate, pe care o mullime debasculante se deplasau cu vitezi redusi, imprdgtiind in aeruldin jur particule fine de arenit negru, ca niqte confetti aprinse.

Aerul era incircat, de asemenea, cu bioxid de sulf, pentruc[ lucrltorii d[duseri foc unui morman de degeuri de cir_bune, cum obignuiau s[ fac6 in mod frecvent.

Elementele rezultate in urma arderii aveau si se ridice sprecer gi si reac{ioneze cu oxigenul, formAnd trioxidul de sulf,apoi acesta urma si se concentreze in moleculele de api pen-tru a crea un compus rezistent, care avea si cad6 mai tArziuinapoi pe pimint sub formi de ploaie acidi toxicl.

Niciunul dintre acegti compugi nu era benefic pentru sigu-ran{a mediului inconjuritor.

Reed stitea cu mAinile incordate pe mecanismul specialcare {inea loc de volan, iar bltrinul siu Ford Explorer, vechi deoptsprezece ani, cu {eava lui zgomotoasi de egapament gi trans_misia cu gocuri, inainta zdruncinAndu-se pe asfaltul cripat.

Camioneta pogtali era vehiculul s5u personal qi fusesemodificatl astfel incAt si-i permiti si conduci de pe scaunul din

8 DAVIDBALDACCI

dreapta, pentru a livra coresponden{a direct in cutiile pogtale

din drumul siu. Acest lucru era posibil - in parte - datoriti unuidispozitiv care sem{na cu o curea de antrenare a ventilatorului.

Dispozitilrrl ii permitea s[ conducl, si frAneze qi s[ accele-

reze dinpartea dreapti a maginii. Dupi ce devenise pogtaq ruralqi invilase si conduci pe partea dreapti a maginii, Reed ar fiwut sd cilitoreasci in Anglia ca sl-qi exerseze noile abilitl1i pe

goselele de acolo, unde se circula pe stdnga. El aflase ci acest

lucru data de pe wemea turnirurilor. Cei mai mulli oameni erau

dreptaci, iar in Elrrl Mediu, orice cavaler voia sI-Ei aibi sabia qi

lancea de turnir cdt mai aproape la intAlnirea cu adversarul.

Solia lui il frcuse idiot cAnd auzise despre intenliile sale gi iispusese ci avea toate qansele sI sfArgeascd mort undeva pe

pimint strlin. Sq mutase dincolo de munte - sau, mai bine spus,

acolo unde fusese odinioarl muntele, inainte ca Trent Mining gi

Compania de Exploatiri si-l arunce in aer pentru a ajunge la

bogatele ziciminte de cirbune aflate Ia mare adAncime.

O mare parte din zonlartrta acum ca suprafafa lunii - pre-

sirati cu cratere qi degertificatS.

Era un proces numit ,,minerit de suprafa{6". Lui Reed i se

plrea mai potrivit termenul ,,distrugere de suprafafi". Daraceasta era Virginia de Vest, iar cirbunele reprezenta sursa

principal[ de cAgtig in zon6, angajalii din minerit avAnd salarii

foarte bune.

Aqa ci Reed nu flcea prea mare caz de faptul ci locuinla luifusese invadati de cenuqd zburltoare, provenitd de la bazinele

de stocare a reziduurilor, qi nici ci apa din fAntini se fhcuse

neagrl 9i mirosea a oui putrede sau ci aerul era zilnic ameste-

cat cu elemente chimice care nu flceau bine fiinlelor umane.

EI nu se plingea cd mai rimlsese doar cu un singur rinichisau ci avea ficatul Ei pllmAnii afectali de aceste elemente atAt

de toxice.

S-ar fi considerat c[ avea ceva impotriva exploatirii cirbu-nelui gi, prin urmare, impotriva slujbelor din zoni. Reed nu avea

Ziuazero 9

nevoie de mai.multe bitli de cap. Avea destule. intoarse maginagi porni pe o alti strad5, pentru ultima liware din ziua aceea.

Era vorba despre un pachet pentru care avea nevoie desemnltura destinatarului. injurase atunci ctnd il vizuse prin-tre plicurile pe care trebuia si le livreze.

O semnituri insemna, de fapt, ci trebuia si interaclionezecu o alti fiinli umani. Tot ce mai voia el acum era sI dea fugala barul Dollar, unde fiecare halbi de bere costa lunea doardoudzeciqi cinci de cen{i.

Acolo s-ar fi agezat, ca de.obicei, pe scaunul sdu inalt qi uzatde la capitul tejghelei de mahon, incercAnd sI nu se gdndeascdla faptul c[ trebuia sd se intoarcl acasi, la so{ia lui. Aceasta aveasi simti mirosul de alcool din respiralia sa gi era sigur cI urmasd-i |ini o prelegere de vreo patru ore pe aceastl temi.

Intri cu maqina pe o alee cu prundig. Cartierul fusese des-tul de dr[gu] pe vremuri - daci ne-am referi la anii '50, desigur.Acum nu mai era insl la fel.

Pe stradl nu era nici {ipenie de om. in cur{ile caselor nu se

vedea niciun copil, de parcl ar fi fost ora doud noaptea qi nudoui dupd-amiaza.

intr-o zi cilduroasl de vari ca aceea, copiii ar fi trebuit sise joace de-a v-ali ascunselea sau si alerge pe lAngi aspersoa-rele din gridini, stropindu-se cu apl.

Dar copiii nu se mai distrau aga, Reed gtia foarte bine acestlucru. Ei preferau si rimAni in locuiniele lor cu aer condilio-nat, unde jucau tot felul de jocuri video - atat de violente qi desAngeroase, incAt Reed ajunsese si le interzici. nepolilor sii sImai aduci a$a ceva in casd.

O mulflme de gunoaie qi de juclrii murdare din plastic st6-teau aruncate prin curlile caselor. Rable ruginite mlrcile Fordgi Dodge erau abandonate pe platformele de beton.

Faladele sirdcicioase ale caselor clzuserl praddparagi-nii - fiecare scindurd trebuia vopsitl, iar acoperiqurile pdreaugata sI se pribugeasc[, de parci Dumnezeu le-ar fi apdsat cu omdnl uriaqi gi invizibili, ca si se ndruie mai repede.

10 DAVID BALDACCI

Imaginea caselor era trist5, oarecum pateticS, 9i il ficea pe

Reed si-qi doreasci berea aceea mai mult ca niciodat[, pentru

ci qi cartierul siu arlta exact la fel.

$tia foarte bine c[ existau gi cAteva persoane privilegiate

care fbceau o avere din exploatarea cirbunelui, dar se plrea ciniciuna dintre acestea nu locuia in zoni.

Scoase coletul din coqul s[u de corespondenli gi porniincet cltre uEa casei.

Clidirea cu doui niveluri gi faladd din PVC avea un aspect

mohorAt. Uga din placaj de lemn era albl 9i plini de zg1rieturi,

fiind protejati la exterior de un strat sublire de sticll. Veranda

eraprevbzuttrcu o rampl furniruiti pentru accesul unui scaun

cu rotile.Tufigurile din fala casei crescuseri peste misur[, iar acum

erau uscatei crengile lor ap[sau fa]ada din plastic a casei, defor-

mind-o. Pe aleea cu prundig, in fala Fordului sdu negru, mai

erau parcate doul magini: o dubip Chrysler gi un Lexus ultimulmodel.

Se opri citeva secunde ca sI admire magina iaponezd.O astfel de bijuterie l-ar fi costat probabil salariul pe mai mult

de un an de zile.

Atinse cu veneralie caroseria vopsiti in albastru metalizat'

Observi o pereche de ochelari de soare clasici, tip aviator, agi-

lali de oglindaretrovizoare interioari. Pe bancheta din spate a

maqinii vizu o servietd qi, lAngi aceasta, o jacheti verde.

Plicu{ele de inmatriculare ale ambelor magini erau dinVirginia. inainti spre intrare, ocolind rampa, apoi urci cele treitrepte groase Ei pitrate din beton ale verandei gi sunl Ia ugi.

Soneria r[suni prelung pAnd afari. Aqtept6. Zece secunde.

Douizeci. Era din ce in ce mai iritat. Suni apoi din nou.

- Bun[ zisa, am adus coresponden]a. Am un colet pentru

dumneavoastrd' gi trebuie s[ semna{i de primire.Vocea lui, piLstrati intactl pe parcursul intregii zile, i se

pirea acum ciudati, de parci ar fi aszit pe altcineva vorbind.

Arunci o privire cltre pachetul pe care-l ]inea in mAnI.

Ziaa zero 11

Acesta era plat, lat de 20 de centimetri gi lung de 27. Recipisacare trebuia semnati era lipitl pe pachet.

Hai odatd, e cald ca-n iad, iar barul Dollar md strigd pe nume!Se uiti la numele scris pe colet gi strigi:- Domnul Halverson?

Reed nu-l cunostea pe birbat, dar iqi amintea numeleacesta de la cAteva livriri anterioare. Unii pogtaqi din zonelerurale se imprieteneau chiar cu clien{ii lor. Reed nu fuseseniciodati un astfel de pogtag. El voia doar s6-gi bea mai repedeberea, nu avea chefde conversafie.

Mai suni o dati, apoi bdtu in geam - doui bdtii rapide cudegetele indoite.

igi gterse un strop de sudoare care incepuse s[ i se prelingi peceafi gi pe gAtul rosu - rezultat inevitabil al expunerii prelungiteIa soare ldng[ geamul deschis al camionetei pogtale. Transpiraabundent, iar sudoarea ii pita clmaga sub bra{e.

Nu pornea aerul condilionat in magini atunci cAnd flneageamul deschis. Benzina era destul de scumpl gi nu-gi permi-tea si o risipeascd.

Ridicl vocea:

- Buni ziua. V-am adus corespondenfa. Am nevoie de osemnlturi. Daci pachetul ajunge inapoi la pogti, probabil cd vafi mult mai dificil si-l ob1ine1i.

Cdldura aproape cI fhcea aerul si sclipeascl. Se simlea camame{it. Era prea bitrin pentru asta.

Privirea lui se indrepti din nou asupra celor doul magini.Trebuia sd fie cineva acasi. Se retrase din fala ugii gi lisi

capul pe spate, privind in sus. Nu il pAndea nimeni de la feres-trele mansardei. Una era deschisi gi, din aceastl cauzi, casapirea si-i facl semn cu ochiul, Bitu din nou in uqi.

in cele din urmi, auzi pe cineva apropiindu-se. Observi cduga din lemn se intredeschisese pufin. Zgomotul ciudat al pagi-lor gribili deveni mai intens, apoi se opri. Reed era cam tare deurechi, altfel ar fi auzit pagii ugori gi ciuda{i din interior.

12 DAVID BALDACCI

- Poqta, am nevoie de o semniturl, strigi el din nou.

iqi trecu limba peste buzele uscate. Parci vedea deja berea

de 25 de cenli in mina lui. ii simlea chiar qi gustul. Deschide

naibii u;a, se gindi el.

Strigi:

- Nu dorili pachetul?

Ag putea sd plec gi sd nu md sinchisesc de asta. Sau a; putea

sd-l arunc in rhpd, cum am mai fdcut de athtea ori.

in cele din urmi, uga din lemn se intredeschise. Reed

impinse uga din sticli de deasupra qi se apropie de prag linAndpachetul in mAna intinsi.

- Avefi un pix? intrebi el.

CAnd uqa se deschise mai mult, Reed clipi nedumerit. Nu

era nimeni in prag. Uga se deschisese singuri. Apoi privi in jos.

Un collie miniatural il privea din holul casei, adulmecAnd cu

botul slu lung gi agitindu-se de pe un picior pe altul. Era evi-

dent c[ reugise si deschidi uga cu botul. Reed nu era genul de

pogtag care ura cAinii, ci dimpotrivi. ii iubea. Avea gi el doulexemplare acas[.

- Salutare, amice, spuse el cubldndele, ingenunchind. Ce faci?

incepu s[ scarpine cAinele in spatele urechilor.

- E cineva acasi? Vrei si semnezi tu de primire?

Reed simli ceva ud pe blana cAinelui gi iqi retrase repede

mAna, crezdnd ci era urina animalului, dar cdnd se uiti in palm[vlzu un lichid rogu gi lipicios. SAnge.

- EEti rinit, bliete?Examini cAinele. Blana acestuia era murdari de sAnge, dar

nu se vedea nicio rani.

- Ce naiba? murmuri Reed.

Se ridicl in picioare gi puse mina pe mAnerul sferic al ugii.

- Hei, e cineva acasl? E cineva?

Arunci o privire in spate, negtiind ce ar trebui si fac6.

Se uitd apoi in jos, spre ciine; acesta il fixa nelinigtit, cu o

privire abetute. $i mai era ceva extrem de ciudat. CAinele nu

Zinzero 13

litrase deloc. Duldii lui ar fi trezit un cartier intreg daci s-ar fiapropiat cineva de uga locuinlei sale.

- Drace, Eopti Reed ingrijorat. Alo! rosti cu voce tare.Sunte{i in reguld?

Se strecuri in hol. Era teribil de cald. Nasul i se increfi dincauza mirosului neplicut. DacI nu ar fi fost obignuit cu tot felulde substanle toxice care-i provocau alergie, mirosul i s-ar fipirut de-a dreptul insuportabil.

* AIo! Cdinele dumitale are sange pe blani. E totul in reguli?Mai inaintl cAliva pagi, cerceti cu privirea micul vestibul,

apoi arunci o privire dupl col1, intr-un living cu care se conti-nua holul.

O secund[ maitdrziu, uqa din lemn de la intrare se deschisebrusc qi se trAnti de peretele interior, mAnerul sferic fhcAnd ogaurl enormi in tapet. Uga din sticli fu impinsd in lituri atAt detare, incAt se izbi de stAlpul metalic din partea stAngi a verandeigi se ficu {[ndiri.

Howard Reed ficu un salt din capul treptelor gi aterizi inpraful din fafa casei. CilcAiele i se infipseri in firAni, apoi i se

fhcu grea{i gi se cutremuri din tot corpul. Cdzu in genunchi,vomitAnd tot ce-i mai rdmisese in stomac. Apoi se ridici qiporni impleticindu-se spre camioneta sa, tugind s,i urlAndingrozit, ca un om cuprins brusc de o crizd,de nebunie.

$i chiar asa era.

Reed Howard nu avea si mai ajungl la barul Dollar inziua aceea.

CAPITOLUL 2

fohn Puller privea pe fereastra avionului spre panorama

oferitl de statul Kansas, care se intindea cAteva mii de metri

mai jos. Pini la aterizareape pista aeroportului KCII, avionul

trecuse pe deasupra statului Missouri spre vest, intrind apoi in

spa{iul aerian al statului Kansas. Pilotul fhcea o serie de viraje

gi de intoarceri citre statul ,,Arati-mi"2 inainte de a ateriza.

Avionul zbura acum pe deasupra unei proprieti{i federale.

in acest caz, proprietatea federall era o inchisoare sau, mai

bine spus, cAteva inchisori - atAt federale, cAt 9i militare. La

citeva mii de metri mai jos, citeva mii de delinuli stiteau incelulele lor gi meditau la faptul ci'-gi pierduseri libertatea,

mulli dintre ei pentru totdeauna.

Miji ochii, punAndu-gi mAna pavizi in dreptul frunlii ca siblocheze lumina orbitoare a soarelui. Treceau acum pe deasupra

vechiului USDB3 sau inchisoarea militarl Fort Leavenworth,

cunoscuti Ei sub numele de,,Castelul".

De mai bine de o suti de ani, aici erau inchigi cei mai peri-

culoEi criminali de rizboi. Cu toate c[ vechiul Castel arlta ca o

fortlreali medievali din piatri gi cir[midi, noul sediu al

USDB plrea mai degrabi un colegiu comunitar. Bineinleles,

asta pAni cind observai cele doui garduri identice, inalte de

patru metri gi jumitate care imprejmuiau clidirea.

1 Kansas City International (n.tr.)2 Missouri (n.tr.)3 United States Disciplinary Barracks (n.tr.)

Zitazero 15

inchisoarea federali Leavenworth pentru civili se afla la odistanfi de gase kilometri spre sud de Castel. La USDB erauinchisi numai bdrbali. Femeile din cadrul Forlelor Armateerau inchise labaza navall din San Diego. De]inu]ii de aicifuseserd condamna{i de Curtea Marfiale pentru incdlcareaCodului Justiliei Militare. La USDB erau inchiqi doar prizo-nierii care fuseseri condamnali la peste cinci ani sau cei carereprezentau un pericol pentru securitatea na{ionali.

Securitatea nalionali.Acesta era motil'ul pentru care John Puller se afla acolo.Trenul de aterizare cobori, iar avionul aterizS,pe pista aero-

portului din Kansas City, ruldnd lin pe asfalt. Treizeci de minutemai tdrziu, Puller se urcl in magina pe care o inchiriase gi pirisiaeroportul indreptAndu-se direct citre vest, spre Kansas.

Aerul era fierbinte, fhri pic de vAnt, iar dealurile se profi-lau in zare verzi gi unduioase. Puller nu deschise aerul condili-onat din magini. Prefera aerul pur, fie acesta fierbinte sau nu.

Puller avea o inillime de un metru nouizeci gi trei in picioa-rele goale s,i cAntirea 105 kilograme. $tia acest lucru pentru c[Armata Statelor Unite ale Americii - institulia pentru carelucra - se pricepea foarte bine s5-qi misoare angaja{ii. Potrivitstandardelor armatei privind greutatea ideali in func{ie deinillime 9i vArsti, la cei treizeci gi cinci de ani ai sii ar fi trebuitsI aibi cu vreo cinci kilograme mai pulin. Dar nicio persoanlcare l-ar fi privit nu s-ar fi gAndit la acest lucru. Dacd exista ungram de grdsime pe corpul siu, cineva ar fi trebuit sl-l caute cumicroscopul.

Era mai inalt decAt majoritatea infanterigtilor, dar qi decAtceilalli ofileri de ehte ai armatei in subordinea cIrora lucrase.Acest lucru avea atit avantaje, cat gi dezavantaje.

Mugchii sii erau lungi gi subliri, iar bralele gi picioarelesale, deosebit de rezistente, prezentau avantajul unei forleextraordinare. Partea proasti era c5, reprezenta o lintd multmai vizibill decAt un infanterist de rAnd. in colegiu fusese un