Anul I

bull di

l

ll I 1

icircl I

li|lVll

i iii

bull ll bullllll 1

u i

l l

i i bulllaquo

bull M l I I M l

I ţ i

iui 1

i i

INI

1

ii

l 1

1

lli il

| 8 Noemvrle 1907

i i V H i | i 1 1

H iul i n

Nr 47

ih 1 i

lllllll Uliii ll

li^ill1 lilli

i| IIJ |I | i

iiSilicirciilii11 h iii1

i ii

ii i

I 1 w mtk icirc 1 Rflifl iamb A

H | 5 l tradei | j | n0 H | j | N | icirc l^

REDflOoR

laquomm copyGR

h i 1 i i 1 1

am i | i i l l | | l n l i | i i

i y n 1 i gt lt

| i i i i

i ll

1 S l i i j i ii ii bull ii1

bulli i

ii

gt lt

bullltKi ii iii ii 1 i

p i te bdquo

l i i i

bullbullni

l l 1 I 1 I1 I llI lll MM i 1 Iiiliilli11 i 1 1 bull i

lllillll 1 hi niyiit iii copy BCUCluj

C U P R I N S U L Teatrul nostru Delasacircntioana Scrisori cătră ţărani Mihail Sadoveanu Istoria unei pălării Săteanul Arături de toamnă

bdquo Plantarea pomilor Statute Ştiri

760 761 764 768 768 769 771

icircnştiinţare Rugăm pe toţi cacircţi au binevoit să primească această

foaie să grăbească cu trimiterea plăţii de abonament Administraţia foii bdquoŢARA NOAS1RA

Cetitorilor Pe toţi cărora le ajunge icircn macircni această icircoaie icirci

rugăm să o cetească şi dacă o socot de potrivită trebuinţelor ţărănimii să o răspacircndească icircntre oashymenii noştri dela sate

Foaia apare săptămacircnal şi o vor primi cetitorii Dumineca

Abonamentul e pe an 4 cor Pe jumătate de an 2 bdquo Pe trei luni 1 bdquo

Banii să se trimită la Administraţia revistei Ţara noastră Sibiiu mdash Nagyszeben Asociaţiune

Toţi cărturarii noştri mai ales cei icircn atingere apropiată cu ţărănimea mdash preoţii şi icircnvăţătorii mdash sacircnt rugaţi a trimite acestei reviste articole şi ştiri cari sacircnt icircn legătură cu trebile ţăshyrănimii icircndeosebi primim bucuros articole cu poveţe economice precum mdash şi snoave poezii poporale etc Scriitorii articoshylelor sunt rugaţi a se folosi de un grai icircnţeles de popor ca să nu fim siliţi a supune schimbării icircn redacţie arshyticolele

Pentru articolele bune dăm şi o cuvenită răsshyplată bănească

t - t - u r u -

copy BCUCluj

Anul I 18 Noemvrie 1907 Nr 47

ŢARA NOASTRĂ Revista poporală

a bdquoAsociatM pentru literatura rom si cnltnra poporal roi Abonamentul

Pe un an 4 cor Pe o jumătate de an 2 bdquo Pe trei luni 1 bdquo P-ntru Hmacircnia 6 Lei

REDACTOR

OCT AVI A N GOG A

Redacţia şi adminishystraţia

Sibiiu (Nagyszeben) Str morii 6

TEATRUL NOSTRU Zilele trecute sa ţinut icircn orăşelul Cohalm adunarea

Societăţii menite a icircnfiinţa Teatrul romacircnesc icircn această ţară Conducătorul acesteia care a pornit icircnceputurile grele muncitorul zelos Iosif Vulcan nu mai este icircntre cei vii

icircnainte cu zeci de ani sa pornit această mişcare Iosif Vulcan care redacta pe atunci revista laquoFamiliaraquo şi-a dat seama de marea icircnsemnătate culturală ce poate avea teatrul Trupele lui Matei Milo sau Pascali cu-treeracircnd orăşelele ardelene erau icircntovărăşite de cea mai caldă icircnsufleţire Să ne icircnchipuim ce cutremur sufletesc trezeau acele piese cari icircnfăţişau pe dorobanţi icircnfruntacircnd moartea la zidurile Plevnei Ce undă de glume ce ricircs sănătos mişcă pe privitori icircn faţa hazliei laquoChiriţe icircn voiajraquo Pe urma acestor icircnfăţişeri rămacircneau multe sădite icircn suflete Se trezea fiorul dragostii de neam se ridică biruitoare macircndria icircn om Avacircntul dorobanţului cacircştigă un icircnţeles tainic şi răscolea icircndrăzneala sufletelor Răshymacircneau fracircnturi de vorbe icircnţelepte rămacircneau glume şi poveşti pe urma acestui teatru care aducea cu sine o limbă romacircnească frumoasă şi curgătoare ca un cacircntec

icircnţelegacircnd puterea tainică a acestor lucruri I Vulcan sa socotit să icircnceapă şi dacircnsul icircnfiriparea unui asemenea teatru Sa străduit mult harnicul scriitor pentru a se apropia de ţinta ce-şi pusese Avea să lupte şi aici cu toate greutăţile ce se pun icircn calea tuturor icircnceputurilor la noi Aceiaş nepricepere aceeaş socoteală icircntacircrziată aceleaşi codiri şi mai presus de toate acea judecată ne-

48 copy BCUCluj

760 ŢARA NOASTRĂ

norocită a cărei cinste nu se poate ridica decacirct pacircnă la icircnălţimea stomacului Cu toate aceste scriind zeci de ani umblacircnd icircn dreapta cuvacircntacircnd icircn stacircnga po-văţuind la adunări şi icircnsufleţind icircntre pahare a adunat ban de ban Cu cacirct a crescut numărul ştiutorilor de

f Iosif Vulcan carte a icircnceput să se destrame icircncetinel şi neicircnţelegerea veche şi sau icircnmulţit oamenii jertfitori Adunările aceshystea au ajuns tot mai cercetate şi cu vremea au devenit adevărate sărbători culturale Tot mai mulţi sau icircncălzit de gacircndul icircnfiinţării unui teatru şi tot mai mult sa sporit numărul banilor adunaţi

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 761

Nu e apropiată icircncă icircmplinirea gacircndului care a poshyvăţuit o viaţă icircntreagă pe răposatul preşedinte al acestei societăţi Nici nu e lămurit icircncă felul icircmplinirii care la urma urmei se poate poticni şi de vre-o poruncă venită de s u s Dar şi cu rezultatele de pacircnă astăzi se pot icircndeplini multe lucruri bune Se pot alege şi sprigini an de an tineri cari să se pregătească pentru teatru Se pot icircncuraja autorii pieselor bune şi icircndeosebi se pot cacircştigă bunii noştri scriitori pentru traducerea pieshyselor străine de icircnaltă valoare

Averea societăţii e ajunsă la o sumă destul de mare In anul 1906 a fost de 385 mii 816 cor Această sumă creşte icircncet deoarece numărul membrilor abia se urcă pacircnă la 500

Deocamdată lucrul cel mai icircnsemnat e să icircndemnăm oamenii noştri pentru spriginirea teatrului icircncuracircnd va icircncepe din nou să călătorească din oraş icircn oraş arshytistul nostru Zaharie Bacircrsan săvacircrşind aceiaş muncă ai cărei apostoli au fost odinioară Matei Milo şi Pascali Să mergem să-1 ascultăm icircn nădejdea că se apropie vremea cacircnd vom putea să ne icircnchinăm frumosului şi noi icircntre păreţii ai căror cărămizi vor fi icircnjghebate din obolul nostru de popor sărac şi năcăjit dar cu credinţă icircn viitor

SCRISORI CATRA ŢARATCI IX

Bade Şofroane Nu ştiu cum mi-se pare cacircnd tţi scriu dar parcă moiu con-

deiu n inimă şi cu tacircşniturile din ea aştern pe hacircrtie durerile unui neam obidit care nare tovarăş icircn lumea asta decacirct obida muncii care nare alte nădejdi decacirct să lase de moştenire urmashyşilor aceeaş povară aceeaş obidă aceeaş vieaţă stoarsă şi suptă de toate relele pămacircntului Că ori-unde ţi-ai aruncă săgeţile gacircnshydului vezi un rău ori-unde ai icircnclină să-ţi odihneşti svacirccniturile creerului sai ca muşcat do viperă

Şi dacă nam fi noi de vină la aceste rele parcă tot ar mai fi căci cel puţin ai avea asupra cui să-ţi verşi paraponul dar răul ăl mai mare peste toate relele este că tot noi suntem de v i n ă Şi cacircnd vezi aşacirc ceva ţi-se stracircnge inima şi parcai vrea să-ţi stacircngi lumina minţii şi să te pomeneşti dupun vis dulce In nefiinţă

copy BCUCluj

762 ŢARA NOASTRĂ

La rădăcina neamului nostru rod o grămadă de viermi neştishyinţa de carte neracircnduiala icircn cele economice depărtarea dela traiul simplu şi cocoţarea cătră risipă apoi mintea noastră uşor crezătoare apoi aplecarea spre tacircrăială apoi firea noastră iute şi neastacircmpărată apoi lipsa de şcoli apoi lacircncezala cacircnd icirci vorba să ne luăm şi noi după alţii la un lucru bun apoi graba cu care dăm năvală la cele rele la vrăşmacircşie la făţărnicie răzbunare la icircncăpfiţinare că noi lăsăm să treacă carul altuia peste grumazii noştri dar nu iertam vecinului să ne dea o icircnvăţătură cu toate că noi singuri ştim bine că nu ne putem icircnvăţă

Vezi bade Şofroane cine se gacircndeşte la toate astea cine le vede cu ochii minţii toate astea cine Ie simte cu coardele inimii toate astea acela trebue să se cutremure icircn toată firea sa şi să nece icircntrun oftat lung şi amar căn inima lui se face-o prăpastie adacircncă şi creerul lui fierbe ca oala la foc

Şi te nt ebi bull bine mă omule oare păţaniile zilnice nu sunt ele o şcoală destul de mare ca să ne mai lăsăm de ce-i rău Oare nu stă n capul fiecărui om atacircta grăunte de minte ca să nu se bage de bună voie cu capul la năcaz Oare dacă nu ştim carte nu-i vieaţă cu toate ale ei bune şi rele o carte deschisă din care poate icircnvăţă binele şi răul

0 fii Dar bdquonoi aşacirc ne-am pomenit din moşi strămoşi şi

bdquocurn a trăit tata şi moşu om trăi şi noi

li iarnă Bordeiuşca stă ngropatacirc n zăpadă dabeacirc răzshybeşti să faci o potecă pacircnă la vecinu de sus fulgii picură mereu şi-s icircnstelaţi icircncacirct In bătaia semnului ţi-se par că s boabe de argint

In curte mai stă o grăt ăjoară de lemne icircn ogradă mai sunt ceva ogrinji pentru cele două vituţe dar coşaru-i gol Cel din urmă sac ii dus la moara

In cuptor pacirclpacircie un foc atrăgător icircn jurul Iui cinci copishylaşi stau roată şi icircnvaţă colindele cacirc-i Crăciunu la uşe

La masă badea George stă răzimat cu capu ntre macircni şi-i dus pe gacircnduri de parcă nici nu ştie ce se petrece icircn juru lui

Un tropot icircn tindă ca de scuturat de zăpadă şi uşa des-chizacircndu-se lelea Rachila icircntră icircn casă cu racircvaru de lapte g o l

mdash Joiana a nţercat George nu mai dă lapte Copiii sar in jurul ei mdash Lapte mamă şi eu vreau lapte

dela Joiana şi cel mai mic fără saştepte răspuns răpeşte ră-varu din macircna mă-si şi vacirczacircndu-I gol o rupe Icircntrun placircns

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 763

sfacircşietor mdash Eu vreau lapte mamă eu vreau lapte dela Joiana că Vinereana nare l a p t e

Şi badea George sadacircnceşte tot mai mult In gacircnduri bdquoDe ce-am muncit eu toată v a r a Rodul a fost bun şi tot să nu majung Şi-şi face socoteala n cap bdquotrei saci i-am dat lui Burăh camătă şi un sac din datorie icircs patru cinci saci i-am vacircndut de-am plătit camătă la bancă trei saci i-am vacircndut de-am plătit darea două care de facircn le-am dat aracircndaşului unul datoria şi unul camătă şi tot soeotind aşacirc icircn cap parcă simte sudori răci pe frunte şi sare ca muşcat

mdash Iar trebue să mprumutăm Lelea Rachila nu suflă o vorbă recunoştea ea bine amăreala

de care-i cuprinsă inima bărbatului său Şi badea George şi pune căciula n cap şi p l e a c ă Pleacă sacirc-şi vacircndă rodul din vara viitoare cu o dobacircnda

icircngrozitoare ferdelă pentru ferdelă sac pentru sac car pentru car

Iată bade Şofroane icircncă un rău care ne roade Că dacă ai apucat odată pe macircna uşurărilor (cămătarilor)

şi de mai eşti ceva dator la bancă pentru vro falcă de moşie apoi icirci vai şi-amar capuci de macircnci cu datoria dintrun blid dar ea mancă cu două linguri pe cacircnd dta numai cu una

Feriti-vă dar de uzurari ca de mama focului că ei sunt cei mai răi duşmani ai săteanului

Nu se află n lume lipitoare mai uricirctă ca uzurarui nu să află n lume dobitoc mai lacom ca el nu poţi da de fiară mai sălshybatică ca uzurarui cacircnd te-a ajuns păcatele să nu mai poti purtă camătă că ei ti icircn stare să te scoată din bunul dtale cu copii icircn puterea iernii

icircmprumutaţi dela bancă de cu vreme o sumuliţă cacirct gacircnshydiţi că var ajunge ca să treceţi peste iarnă dacă cumva-i rodul slab icircn vrun an vindeţi un viţel un purcel sau orice aveţi pe lacircngă casă şi vă faceţi năcazul că dă Dzeu la anul rod mai bun şi le faceţi la loc mdash dar la usurar să nu vă băgaţi slugi că ei nu vă cer icircmprumutul fără camătă dar eu camătă ce i-o plăshytiţi icircn toată vara icirci plătiţi de sece-ori icircmprumutul şi tot datori răshymacircneţi Şi de se potriveşte să dea Dzeu icircncă un an rău trebue să faceţi icircmprumut peste icircmprumut că el vă dă bucuros Şi aşacirc după cacircteva ierni rele aţi rămas pe drumuri

copy BCUCluj

764 ŢARA -NOASTRĂ

Feriti-vă icircncă odată zic de uzurari ca de ciumă că de nu şi anul roditor va fi neroditor că va rodi pentru el nu pentru Dvoastră

Atacircta trudă atacircta sudoare cu care-i stropită glia de veashycuri frămacircntată de braţele noastre so lăsăm oare şi pe mai deshyparte să ne-o mance uzurarul Nici pacircnă aci să nu fi ajuns jushydecata mintii noastre

Căci dacă-i aşacirc pentru noi nu mai rodesc spice nu mai răsar flori partea noastră-i munca pălămida brusturii şi mără-c i n i l e bdquo

Gacircndesc bade Şofroane că ai priceput răspunsul meu despre uzurari şi de nu li pricepe dintrodată frămacircntaţi capul s ă i prishycepi căci anume ti l-am scris aşacirc icircn papainoage ca să-ţi baţi puţin capul cu el şi aşacirc să ti-se vacircre mai bine n minte

Cacirct pentru mine zdrobit de osteneală de munca zilnică amărtt de amăreala aşternută pe hacircrtie simt cum pleoapele ochilor mi se icircnchid şi trupul mă trage spre odihnă

Doamne de-aş visa un vis frumos un vis care să-mi icircntăshyrească nădejdile care să-mi icircntărească inima care să mă facă să cred şi pe mai departe In trăinicia neamului meu atacirct de plin de duh şi-atacirct de macircncat de rele

Noapte bună bade Şofroane noapte bună Delasacircntioana

I S T O R I A U N E I P Ă L Ă R I I In icircnceputul liniştit de toamnă revăd Hacircrlăul şi Cotnarii Am

mai fost pe aici cunosc si vechile pivniţi domneşti unde se zice că sa găsit vin bătracircn de sute de ani numai icircn cămaşa lui lacircngă doagele căzute ale antalelor cunosc şi locul curţilor vechi ale Măriei Rareş şi baia domnească pe lacircngă care se aruncă acum gunoaele tacircrgului şi rătăcesc găinile şi purceii mahulalelor Iată aproape de ruina băii ruina unei biserici vechi Primăria a icircnceput so reclădească numai turnul dela poartă cade se năruie zi cu zi năpădit de bălării Văd iarăş uliţi stracircmte şi murshydare cacircteva uliţi curate şi tăcute apoi drumul drept printre dealuri mari odată bogate In vii care duce la Cotnari

Acolo la Cotnari am fost de mult la culesul viilor pe cacircnd icircncă nu dăduse molima filoxerii Eram icircntro căruţă de tară cu doi cai cu clopot La deal caii suiau la pas şi clopotul sună icircncet iar eu priveam cu ochii uimiţi icircmprejurimile Prin Costeşti prin Băiceni In Cotnari eşeau oameni cu cofăele pline de must Am gustat şi eu odată Omul de pe capră ştiu că sorbea icircndelung şi oftă după aceia greu răcorit Iar cacircnd am ajuns la Cotnari

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 765

racircdea spunea o mulţime de palavre şi făcea el singur un haz nemaipomenit

icircmi aduc aminte că am văzut pe acolo numai oameni veseli Ardea icircntro seară un foc mare şi culegătorii de vii se stracircnseseră In jur Coceau porumb pe lacircngă jar macircncau şi beau must din cofăele Un Ţigan cacircntă dintro scripcă repede-repede ţacircricircit şi altul printre limbile roşii ale focului juca sărea icircn sus de un stat de om şi se pălea cu călcacirciele icircn josul şalelor

Acuma şi tacircrgul Hacircrlăului mi-sa părut sărac şi mort şi satul Cotnari I-am văzut cum este un sat de oameni năcăjiţi care se luptă din greu cu pămacircntul şi cu nevoi tot mai vrăşmaşe Şacolo icircn Cotnari am aflat o icircntacircmplare un năcaz pe care I-a icircncercat un biet Romacircn unul Costache Dinu Pe sătean l-am văzut un om mic de stat cu fruntea icircncreţită cu obrazul ars de vacircnturi cu ochii plini de negura năcazului Istoria mi-a spus-o un om cum se cade din Hacircrlău şam văzut dovezile faptelor icircn dosarele judecătoriei comunale Iar icircntacircmplarea nu-i una sunt multe multe care seamănă cu aceasta ca două picături de apă sunt prea multe din nenorocire

In Hacircrlău este un om care se bucură de destulă cinste in

tacircrgul lui şi pe care icircl chiamft Strul Cuten Acest Strul Cuten ţine cracircşmă o cracircşmă pe care o laudă oricine pentru vinaţuriie sale se mai icircndeletniceşte şi cu cămătăria şi cu cumpărarea şi vacircnshyzarea gracircnelor E şi om cu cap stă icircn ţara romacircnească şi e supus rus pentruca nu cumva odraslele sale să facă armata icircn ţara in care locuesc şi se hrănesc

Iată că icircntro Duminecă primăvara icircntro zi caldă plină de soare icircntră icircn cracircşma domnului Strul Cuten Romacircnul nostru din Cotnari ca să soarbă un pahar debeutură Se pune la masă soarbe odată şi-şi dă căciula pe ceafă mai soarbe odată şi-şi dă căciula pe ochi avea o căciulă mare şi frumoasă de-a mai mare dragul prea mare şi prea călduroasă icircnsă pentru icircnceputul acela de prishymăvară Dnul Strul Cuten bagă de seamă lucrul acesta şi se gacircndeşte la o mică afacere

Intră ta vorbă cu gospodarul bdquoBade Costache da de ce porţi căciula pe vremea asta mdash Apoi dă jupacircne ce să port altceva dacă nam pălărie mdash Nai pălărie Ce zici Cum se poate Dacă nai de ce

nu-ţi cumperi mdash Cu ce să-mi cumpăr dacă nam parale mdash Parale bade Costache Ce vorbeşti Dumneata nu eşti

parale Dacă vrei dumneata poţi să ai parale icircţi pot da e u mdash Bine jupacircne să-mi dai mdash şi ţi le-oiu plăti cinstit Acum

icircnsă no să pot Dacă vrei apoi să mă aştepţi pacircnă la t o a m n ă mdash Cum nu bade Costache Te aştept Se poate să nu te

aştept tocmai pe dumneata

copy BCUCluj

766 ŢARA NOASTRĂ

Din vorbă icircn vorbă cad oamenii la icircnvoeală Negustorul icircmprumută săteanului cinci lei Costache Dinu făgăduieşte să-i dee la toamnă icircn schimb o mierţă de porumb

Sau icircnţeles Romacircnul a luat banii şi a plecat Şi-a luat o pălărie pe care a dat trei lei şi optzeci de bani Dupăce ese din prăvălie se icircntacirclneşte cu doi prietini A cumpărat omul o pălărie trebue să-i dea aldămaş Bun hai icircnapoi să beacirc aldămaşul la domnul Strul

Intră la domnul Strul cer o jumătate de oca de rachiu şi cinstesc

Cum vorbiau mai icircnfierbacircntaţi şi cum Dinu se uită cu macircndrie Ia pălăria lui iată şi jupanul

A1 bade Costache ţi-ai luat pălărie şi beai şi a l d ă m a ş Să-ţi fie de bine dar mie nu mi-se cuvine aldămaş

mdash Cum nu ce aldămaş domnule Strul mdash Ce aldămaş dobacircnda Trebue să-mi dai dobacircndă la

banii m e i Ce dobacircndă jupacircne Nu-ţi dau pentru cinci lei o mierţă

de păpuşoiu Nu-i destulă dobacircnda asta mdash Aşa O mierţă Acela-i dreptul meu Aşa puteam să ţiu

banii la ladă Eu cu ce trăesc Dobacircnda e dreptul meu mdash Bine jupacircne dacă zici dumneata mdash Apoi da negustorul are dreptate zic cinstind cej doi

tovarăşi mdash Bun zice badea Dinu dacă ziceţi şi v o i Atunci să-ţi

dau domnule Strulea şi dobacircndă mdash Atunci ne-am icircnţeles dobacircnda se ş t i e Se ştie icircn adevăr procentul obicinuit e de cinci bani la franc

pe săptămacircnă Pentru un leu douăzeci de bani pe lună Pentru cinci lei un leu pe lună Pacircnă la toamnă pentru opt luni de zile opt lei dobacircndă la cinci Iei mdash Deci Romacircnul avea să plătească toamna mdash icircn anul 1904 mdash o mierţă de porumb şi opt lei

Toamna vine porumb nu sa făcut Strul Cuten chemă pe sătean la socoteală^

bdquoVină să ne socotim bade Costache Parcă eu icircţi cer să-mi plăteşti Eu vreau numai să ne s o c o t i m

La socoteală domnul Cuten icircşi apără astfel interesele sale bdquoBade Costache azi păpuşoiul e scump costă douăzeci şi

patru de lei mierţă Aşa-i ori-nu mdash Aşa-i jupacircne mdash Va să zică dacă mi-ai fi dat o mierţă de păpuşoiu cum

eracirc vorba eu luam pe ea douăzeci şi patru de lei Aşa-i mdash Aşa mdash Bun Noi Ia anul avem să cumpărăm dacă dă Dumnezeu

păpuşoiul cu opt lei mierţă Pentru datoria dumnitale de douăzeci şi patru de lei dumneata a-i să-mi dai la anul trei m i e r ţ e Trei mierţe cacircte opt lei face tocmai douăzeci şi patru de lei Aşa-i ori nu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 767

mdash Da jupacircne cam aşa- i Să deacirc Dumnezeu să ajungem cu bine la anu şi să deacirc Dumnezeu să se facă roadă bull

Trece un an de zile In toamna următoare iar secetă Omul numai la plătit datoriile nu s gacircndea Dar domnul Strul nu mai putea aşteptă Se hotăricirc să deacirc icircn judecată pe Romacircn

Romacircnul icirci datoreşte trei mierţe de porumb Trei mierte de porumb pe vremea aceia preţuiau şazeci şi doi de lei cacircte douăzeci şi patru de lei mierta mdash Ca să nu umble prin judecăţi şi ca să nu cheltuiască mult domnul Strul face placircngerea la jushydecătoria comunală mdash care judecă pacircnă la cincizeci de lei mdash şi dă icircn judecată pe Costache Dinu pentru două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei

La judecată se icircntacircmplă ca unul din juraţi să fie tocmai unul din tovarăşii aldămaşului pălăriei El a fost la icircnvoeală şi el ştie că badea Costache are să deacirc bani negustorului Judecata hotăreşte deci ca negustorul să-şi ia dreptul său condamnă pe Costache să deacirc cele două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei plus cinci lei cheltuieli de judecată ceeace face cincizeci şi trei de lei

Trece termenul de apel o lună de zile Domnul Strul Cuten ia hotărirea definitivă şi o icircnvesteşte cu formula executorie Apoi pune hacircrtia icircn buzunar şi aşteaptă

Costache Dinu icircnsă e dator şi la credit cu 120 de lei Strul Cuten scoate icircn vacircnzare singura păreche de boi a Roshy

macircnului Boii se vacircnd cu 163 de lei Creditul icircşi ia partea 120 de lei Domnul Cuten ia restul de 43 de lei şi Costache Dinu icirci mai rămacircne dator cu 10 lei

Săracul badea Dinu şi a icircndesat icircn cap pălăria cea veche şi sa pus să facă pe degete socoteală de ce a dat şi de ce mai are să deacirc

De cacircnd sa icircmprumutat a plătit dobacircndă cacircte un leu pe lună la cinci In cele opt luni a plătit opt lei Pe urmă na mai plătit pacircnă ce a pierdut boii Dar acum are altă datorie de zece l e i mdash l a care dobacircnda iar sporeşte Pentru pălăria lui pleoştită pe care şo icircndeasă pe ochi a plătit aşa opt lei plus patruzeci şi trei din vacircnzarea boilor mdash şi cu zece lei ce mai are a da icircn total şaizeci şi unul de lei

A găsit socoteala Pălăria icircl costă 61 de le i Şi daca vrea Dumnezeu şi dreptăţile lumii mdash poate vor spori şi ceştealalţi 10 lei de datoriei

Cacircnd am aflat icircntacircmplarea aceasta nu mam mai gacircndit să cercetez frumuseţile locurilor Năcazurile oamenilor au de multeori mai multă măreţie decacirct un deal prăpăstios Rămacirci icircnmărmurit icircn faţa lor şi nici nu-ţi vine a crede

(Din bdquoAcirclMna) Mihail Sadoveanu

copy BCUCluj

768 ŢARA NOASTRĂ

ARATURI DE TOAMNA Cacircnd zicem arături de toamnă nu icircnţelegem arăturile ce se

fac pentru sămănăturile de toamnă ci acelea cari se fac toamna tacircrziu sau pe la icircnceputul iernii pentru sămănăturile de primăvară

Arăturile de toamnă se fac totdeauna adacircnci Peste iarnă pămacircntul se mărunţeşte şi icircmbunătăţeşte prin icircngheţ şi ger iar primăvara pentru sămănat ajunge şi numai o arătură mai pe deasupra

Pentru plantele de săpat cum sunt cucuruzul napii şi alshytele se ară de- obiceiu mai adacircnc decacirct pentru cereale De aceea e bine ca pentru astfel de plante să se facă totdeauna arături adacircnci de toamna

Obiceiul de a se face astfel de arături este prea puţin răsshypacircndit icircn poporul nostru şi urmarea e că fără de lucrarea aceasta de toamna plantele adesea nu isbutesc pe deplin

Din contră arăturile de toamna nu numai că suplinesc In oarecare măsură chiar şi gunoiul dar sunt folositoare plantelor atacirct icircn anii ploioşi cacirct şi icircn cei secetoşi

Arăturile adacircnci şi mai ales cele de toamna dau puteri nouă icircntineresc pămacircntul şi-1 fac să dea cu mult mai multe şi mai bune bucate ca icircn trecut

De aceea iubiţi plugari faceţi arături adacircnci de toamna şi veţi adăugă mult foarte mult la sporirea agoniselii voastre

PLANTAREA POMILOR La noi plantarea pomilor se face de obiceiu primăvara mdash

deşi sa dovedit icircndeajuns că cel mai potrivit timp pentru plantare este toamna tacircrziu icircn Noemvrie Pomii plantaţi acum se prind mai sigur şi dau mai bine icircncă icircn anul prim

Cele mai de căpetenie reguli pentru plantarea pomilor sunt următoarele

Groapa trebue făcută destul de largă şi adacircncă cel puţin de un metru lată şi 80 cm adacircncă In fiecare groapă să se pună numai pămacircnt bun strămutacircnd icircn altă parte pămacircntul scos din partea de cacirctră fundul gropii

Groapa se umple cam ijl parte cu pămacircnt bun apoi se pune pomul icircn mijloc şi se aşează printre rădăcini şi peste ele pămacircnt cacirct se poate mai bun şi mai bine mărunţit Se icircndeasă apoi păshymacircntul deasupra rădăcinilor şi se toarnă apă din destul După aceasta se umple groapa de tot cu pămacircnt aşa că la suprafaţă să aibă o ridicătură căreia i-se dă formă de blid icircn jurul poshymului Pomul trebue să stee drept să nu fie mai afară sau mai icircnlăuntru de cum a fost icircn locul cel vechiu totuş e bine dacă el se aşează mai adacircnc cu 3mdash4 cm de cacirct a fost mai icircnainte

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 769

Cerinţă de căpetenie este ca fiecare pom să fie plantat icircn loc bun să fie bine udat şi icircn anul prim să aibă umezeală neshyicircntrerupt In lunile de vară mai ales pomii trebue udaţi din greu Pomilor să li-se pună cacircte un par ca sprijin contra vacircnturilor şi ca să-i ţină icircn poziţie dreapta Toate rădăcinile vătămate să fie tăiate la vacircrf cu un cuţit ager

Coroana se va curaţi numai icircn primăvară Pentru pomii cari se vor plantă la primăvară e bine să se

facă gropile din toamnă Săteanul

S T A T U T E pentru gracircnarul cultului gr-cat din Doştat

( S f acirc r ş i t )

VI Modalitatea icircmprumutacircrei dela gracircnar sect 13 Dela gracircnar se vor icircmpărtăşi cu icircmprumuturi pe

lacircngă anumite c e se vor statorl pentru acel an de cătră comitet 1 numai membrii gracircnarului 2 nemembrilor aşa I-se poate vota icircmprumut dacă se icircnscriu ca membri ordinari obligacircudu-se a plăti taxa in 5 ori 10 ani decursivi

sect 14 icircmprumutul se acoardă numai pe lacircngă garanţie cu chizeş plătitor

sect 15 Tot insul care doreşte a se icircmprumută dela gracircnar se va icircnştiinţa la prezident spunacircndu-şi cantitatea icircmprumutului şi numindu-şi şi caventul

sect 16 Prezidentul din timp icircn timp convocă comitetul spre a delibera asupra cererilor de icircmprumut acesta va acordă ori respinge cererea nefiind obligat a-şi motivă eventuala reshyspingere

La tot caşul acordarea va fi condiţionată dela prescrierile sect-ilor 13 14 15

sect 17 Manipulantul icircn conţelegere cu controlorul primind asemnarea In scris dată de prezident despre votarea prin comitet a icircmprumutului vor măsura competentului bucatele şi-şi vor induce In ziuarul lor icircmprumutul iar scrisorile prezidentului le vor păstră ca document pentru socoteli

sect 18 La cas dacă icircmprumutătorul va cere să i-se facă contractul de icircmprumutare de cătră prezident acela este obligat a-1 scrie pentru taxa de 20 bani (10 cr)

sect 19 Bucatele icircmprumutate mdash respective preţul lor sta-torit prin comitet mdash va fi a se replătl la terminul fixat fără nici o provocare Eventuala neplătire se va execută prin antistia coshymunală premergacircnd procedura sumarie

copy BCUCluj

770 ŢARA NOASTRĂ

Cel Improcesuat icircşi va perde dreptul de a mai putea icircmshyprumută

sect 20 Quantul icircmprumutului nu poate fi mai mare ca preţul acirc 10 ferdele ori mai mic ca preţul acirc 2 ferdele pentru un contract

sect 21 Cu banii icircncassaţi pentru bucatele vacircndute pe termin comitetul se va icircngriji ca icircn tot anul pacircnă la finea lunei Ianuarie a fiecărui an să cumpere cu preţul de zi alte bucate

sect 22 Bucatele din gracircnar nu se pot preface icircn bani pentru a fi manipulaţi fără deliberarea adunărei generale convocată anume spre acest scop cacircnd aflacircndu-se mai proventuoasă vinshyderea bucatelor poate dispune comitetului să o facă icircnsă numai aşa ca 1 i parte a statului activ să rămacircnă spre manipulare icircn natură

sect 23 Capitalul cacircştigat din vinderea bucatelor se va deshypune pe lacircngă dobacircndă sigură sub numirea de fondul cultului gr-cat din Doştat Ia cassa centrală arhidiecezanacirc din Blaj spre mai departe administrare

sect 24 Membrii comitetului poartă oficiul gratuit Adunarea generală icircnsă le poate vota oarecare remunerare pentru osteneli

sect 25 Socotelile anuale după aprobare din partea adunărei generale sunt a se subşterne in două exemplare alăturacircnd proshytocol despre publicarea acelora dimpreună cu toate documentele prin oticiul protopopesc Ven exactorat arhidiecezan spre supra-revisuire

sect 26 Taxa exactorală arhidiecezanacirc se va plăti din veshynitele fondului pentru suprarevisuirea socotelilor fondului gracircshynarului conform pescriseior statutelor exactoratului arhidiecezan

sect 27 Subvenţiuni din venitele fondului pentru plata icircnshyvăţătorului nici Ia un cas nu se vor putea vota icircnainte de a fi ajuns venitul curat anual al fondului la cel puţin 1 i parte a sashylarului statorit pe an pentru icircnvăţătorul ordinar Dar şi atunci din venitul icircntreg ] 3 totdeauna se va capitaliza

sect 28 Presentele statute speciale pentru administrarea fonshydului bdquoGracircnarului nu deroagacirc nimic prescriselor statutelor ar-hidiecezane gr-cat de Alba-IuliamdashFăgăraş votate icircn 1898 pentru administrarea averilor bisericeşti şcolare

sect 29 Modificarea statutelor prezente se va putea face numai cu o majoritate absoluta de voturi a membrilor icircntruniţi icircn adunarea generală convocată exclusiv spre acest scop care schimbare va trebui să obţină in tot cazul aprobarea Ven con-sistor metropolitan

sect 30 La caz de a se desfiinţa fondul gracircnarului din ori-ce cauze neprevăzute capitalul ori interesele aceluia nici la un caz nu se vor icircntrebuinţa spre alt scop decacirct pentru acoperirea sashylarului docental dm Doştat pacircnă cacircnd şcoala va purtă caracter gr-cat şi limba de propunere va fi cea romacircnă

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 771

sect 81 Prezentele statute vor fi obligatoare pentru toţi membrii subscrişi la alăturatul proces icircndatăce vor fi aprobate de cătracirc Ven consistor metropolitan din Blaj

D o ş t a t 21 Martie 1899 N N prez (L S)

N N N

N

N N

curatori şi represhyzentanţi ai poposhy

rului

că parohul locului numai cu apro-fi lipsit de postul de prezident al

Nr 15971899 Se aproabă cu observarea la sect-ul 6

barea cons storului arhiepiscopesc poate comitetului chemat a administra bdquoGracircnarul

Blaj din şedinţa consistorială ţinută icircn 1 Aprilie 1899 (L S) Victor Metropolit m p

Ş T I E I In 15 Noemvrie sa desbacirctut icircnaintea curţii cu juraţi din

Cluj procesul colaboratorului nostru Dr Ioan Lupaş profesor la seminarul bdquoAndreian din Sibiiu intentat pentru publicarea articoshylului- -jToate plugurile umblăicircn numărul 14 al revistei noastre Procurorul a găsit agitaţie icircmpotriva bdquotagmei proprietarilor Dl Lupaş a fost condamnat de curtea cu juraţi la 3 luni icircnchisoare de stat şi 200 cor Sa icircnaintat apel

Semne bune icircn părţile Hacircrtibaciului Abia sunt cacircţiva ani de cacircnd In părţile Hacircrtibaciului nu eră nici o mişcare vestitoare de mai bine De cacircnd sa stabilit icircn Fofeldea dl N P Petrescu desshypart bdquoAgnita al Asociaţiunii face frumoase progrese numărul membrilor Asociaţiunii creşte se ţin prelegeri şi se icircnfiinţează bishyblioteci poporale icircn comune

Iar de cacircnd sa aşezat ca protopop icircn Agnita dl loachim Muntean biserica şcoala şi trebile culturale şi economice au in dacircnsul un conducător priceput şi devotat Prin conducerea şi mijlocirea d-lui Muntean sa cumpărat casă tractuală icircn Agnita sa icircnfiinţat acolo banca bdquoFrăţia şi o reuniune a femeilor din tract pusă sub ocrotirea bisericii

copy Adunarea generală a Reuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din arhi-

dieceză ţinută in Blaj a hotacircrit icircntre altele să facă paşii de lipsă la Consistor pentru icircntregirea icircn timpul cel mai scurt a salariilor In icircnţelesul legii a premiat 3 teme puse la concurs 1 Lucrarea

copy BCUCluj

772 ŢARA NOASTRĂ

Icircnv Octavian Pop din Vad cu titlul bdquoŞcoala icircn serviciul economiei şi industriei cu K 6 0 1 mdash 2 Lucrarea Icircnv Isidor Uopp din Meshydiaş cu titlul bdquoCum sar putea provedeacirc şcolarii săraci cu cărţile şi rechizitele necesare eventual şi cu vestminte cu K 5 0 mdash 3 Şi tot icircnv Dopp a fost premiat de asemenea cu un premiu de K 50mdash pentru lucrarea bdquoCum şi-ar putea cantorii-icircnvăţacirctorii noshyştri icircmbunătăţi starea lor materiala prin lucrarea raţională a păshymacircntului socotit icircn salar

copy Despărţămacircntul Sibiiu al bdquoReuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din

arhidieceza de Alba-Iulia şi Făgăraş icircşi va ţinea adunarea de toamnă la 3 Decemvrie st n a c In localul şcoalei gr-cat din Sibiiu Este dorit ca icircnvăţacirctorimea să fie icircncurajată cu astfel de prilejuri prin participarea cacirct mai număroasă a oamenilor noştri de bine

O

bdquoSolidaritatea Direcţiunea asocierii băncilor Solidaritatea a ţinut icircn 17 crt cea dintacirciu şedinţă după icircnregistrarea firmei luacircnd la cunoştinţă această icircnregistrare Numărul băncilor cari fac parte pacircnă acum din asociare este de 72 iar părţile funshydamentale subscrise fac icircmpreună K 39000 Se speră că toate băncile vor icircntră icircn şirul membrilor eu părţi fundamentale cacirct mai multe pentrucă bdquoSolidaritatea numai astfel icircşi va putea icircmplini frumoasa şi folositoarea sa chemare Sa votat un Regushylament pentru funcţionari şi altul pentru Secţiunile bdquoAsociării Mai departe sau făcut paşii trebuincioşi pentru publicarea pe viitor a bdquoRevistei Economice ca foae a bdquoSolidarităţii cum şi pentru publicarea Anuarului băncilor noastre Asociarea aceasta este un mijloc icircnsemnat de icircntărire şi asigurare a viitorului bănshycilor noastre cum şi de a pune la cale multe alte lucruri bune de aceea e neapărat trebuincios să facă parte din această asociare toate băncile pacircnă la una

O

Roadă vinului icircn acest an icircn ţara noastră a fost mai slabă decacirct mijlocie vinul e mai bun decacirct icircn anul trecut şi se vinde cel de racircnd cu K 36mdash50 iar cel mai bun cu K 60mdash80 hltr

copy Distribuire de galiţe Ministerul de agricultură va distribui

şi icircn acest an galiţe de soiu mai nobil Cererile se fac prin mishyjlocirea reuniunilor de agricultură Este pus la cale şi un fel de schimb al gătitelor din diferite regiuni care se poate face tot prin mijlocirea reuniunilor de agricultură

Editor Octavian Ooga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

Anul I 18 Noemvrie 1907 Nr 47

ŢARA NOASTRĂ Revista poporală

a bdquoAsociatM pentru literatura rom si cnltnra poporal roi Abonamentul

Pe un an 4 cor Pe o jumătate de an 2 bdquo Pe trei luni 1 bdquo P-ntru Hmacircnia 6 Lei

REDACTOR

OCT AVI A N GOG A

Redacţia şi adminishystraţia

Sibiiu (Nagyszeben) Str morii 6

TEATRUL NOSTRU Zilele trecute sa ţinut icircn orăşelul Cohalm adunarea

Societăţii menite a icircnfiinţa Teatrul romacircnesc icircn această ţară Conducătorul acesteia care a pornit icircnceputurile grele muncitorul zelos Iosif Vulcan nu mai este icircntre cei vii

icircnainte cu zeci de ani sa pornit această mişcare Iosif Vulcan care redacta pe atunci revista laquoFamiliaraquo şi-a dat seama de marea icircnsemnătate culturală ce poate avea teatrul Trupele lui Matei Milo sau Pascali cu-treeracircnd orăşelele ardelene erau icircntovărăşite de cea mai caldă icircnsufleţire Să ne icircnchipuim ce cutremur sufletesc trezeau acele piese cari icircnfăţişau pe dorobanţi icircnfruntacircnd moartea la zidurile Plevnei Ce undă de glume ce ricircs sănătos mişcă pe privitori icircn faţa hazliei laquoChiriţe icircn voiajraquo Pe urma acestor icircnfăţişeri rămacircneau multe sădite icircn suflete Se trezea fiorul dragostii de neam se ridică biruitoare macircndria icircn om Avacircntul dorobanţului cacircştigă un icircnţeles tainic şi răscolea icircndrăzneala sufletelor Răshymacircneau fracircnturi de vorbe icircnţelepte rămacircneau glume şi poveşti pe urma acestui teatru care aducea cu sine o limbă romacircnească frumoasă şi curgătoare ca un cacircntec

icircnţelegacircnd puterea tainică a acestor lucruri I Vulcan sa socotit să icircnceapă şi dacircnsul icircnfiriparea unui asemenea teatru Sa străduit mult harnicul scriitor pentru a se apropia de ţinta ce-şi pusese Avea să lupte şi aici cu toate greutăţile ce se pun icircn calea tuturor icircnceputurilor la noi Aceiaş nepricepere aceeaş socoteală icircntacircrziată aceleaşi codiri şi mai presus de toate acea judecată ne-

48 copy BCUCluj

760 ŢARA NOASTRĂ

norocită a cărei cinste nu se poate ridica decacirct pacircnă la icircnălţimea stomacului Cu toate aceste scriind zeci de ani umblacircnd icircn dreapta cuvacircntacircnd icircn stacircnga po-văţuind la adunări şi icircnsufleţind icircntre pahare a adunat ban de ban Cu cacirct a crescut numărul ştiutorilor de

f Iosif Vulcan carte a icircnceput să se destrame icircncetinel şi neicircnţelegerea veche şi sau icircnmulţit oamenii jertfitori Adunările aceshystea au ajuns tot mai cercetate şi cu vremea au devenit adevărate sărbători culturale Tot mai mulţi sau icircncălzit de gacircndul icircnfiinţării unui teatru şi tot mai mult sa sporit numărul banilor adunaţi

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 761

Nu e apropiată icircncă icircmplinirea gacircndului care a poshyvăţuit o viaţă icircntreagă pe răposatul preşedinte al acestei societăţi Nici nu e lămurit icircncă felul icircmplinirii care la urma urmei se poate poticni şi de vre-o poruncă venită de s u s Dar şi cu rezultatele de pacircnă astăzi se pot icircndeplini multe lucruri bune Se pot alege şi sprigini an de an tineri cari să se pregătească pentru teatru Se pot icircncuraja autorii pieselor bune şi icircndeosebi se pot cacircştigă bunii noştri scriitori pentru traducerea pieshyselor străine de icircnaltă valoare

Averea societăţii e ajunsă la o sumă destul de mare In anul 1906 a fost de 385 mii 816 cor Această sumă creşte icircncet deoarece numărul membrilor abia se urcă pacircnă la 500

Deocamdată lucrul cel mai icircnsemnat e să icircndemnăm oamenii noştri pentru spriginirea teatrului icircncuracircnd va icircncepe din nou să călătorească din oraş icircn oraş arshytistul nostru Zaharie Bacircrsan săvacircrşind aceiaş muncă ai cărei apostoli au fost odinioară Matei Milo şi Pascali Să mergem să-1 ascultăm icircn nădejdea că se apropie vremea cacircnd vom putea să ne icircnchinăm frumosului şi noi icircntre păreţii ai căror cărămizi vor fi icircnjghebate din obolul nostru de popor sărac şi năcăjit dar cu credinţă icircn viitor

SCRISORI CATRA ŢARATCI IX

Bade Şofroane Nu ştiu cum mi-se pare cacircnd tţi scriu dar parcă moiu con-

deiu n inimă şi cu tacircşniturile din ea aştern pe hacircrtie durerile unui neam obidit care nare tovarăş icircn lumea asta decacirct obida muncii care nare alte nădejdi decacirct să lase de moştenire urmashyşilor aceeaş povară aceeaş obidă aceeaş vieaţă stoarsă şi suptă de toate relele pămacircntului Că ori-unde ţi-ai aruncă săgeţile gacircnshydului vezi un rău ori-unde ai icircnclină să-ţi odihneşti svacirccniturile creerului sai ca muşcat do viperă

Şi dacă nam fi noi de vină la aceste rele parcă tot ar mai fi căci cel puţin ai avea asupra cui să-ţi verşi paraponul dar răul ăl mai mare peste toate relele este că tot noi suntem de v i n ă Şi cacircnd vezi aşacirc ceva ţi-se stracircnge inima şi parcai vrea să-ţi stacircngi lumina minţii şi să te pomeneşti dupun vis dulce In nefiinţă

copy BCUCluj

762 ŢARA NOASTRĂ

La rădăcina neamului nostru rod o grămadă de viermi neştishyinţa de carte neracircnduiala icircn cele economice depărtarea dela traiul simplu şi cocoţarea cătră risipă apoi mintea noastră uşor crezătoare apoi aplecarea spre tacircrăială apoi firea noastră iute şi neastacircmpărată apoi lipsa de şcoli apoi lacircncezala cacircnd icirci vorba să ne luăm şi noi după alţii la un lucru bun apoi graba cu care dăm năvală la cele rele la vrăşmacircşie la făţărnicie răzbunare la icircncăpfiţinare că noi lăsăm să treacă carul altuia peste grumazii noştri dar nu iertam vecinului să ne dea o icircnvăţătură cu toate că noi singuri ştim bine că nu ne putem icircnvăţă

Vezi bade Şofroane cine se gacircndeşte la toate astea cine le vede cu ochii minţii toate astea cine Ie simte cu coardele inimii toate astea acela trebue să se cutremure icircn toată firea sa şi să nece icircntrun oftat lung şi amar căn inima lui se face-o prăpastie adacircncă şi creerul lui fierbe ca oala la foc

Şi te nt ebi bull bine mă omule oare păţaniile zilnice nu sunt ele o şcoală destul de mare ca să ne mai lăsăm de ce-i rău Oare nu stă n capul fiecărui om atacircta grăunte de minte ca să nu se bage de bună voie cu capul la năcaz Oare dacă nu ştim carte nu-i vieaţă cu toate ale ei bune şi rele o carte deschisă din care poate icircnvăţă binele şi răul

0 fii Dar bdquonoi aşacirc ne-am pomenit din moşi strămoşi şi

bdquocurn a trăit tata şi moşu om trăi şi noi

li iarnă Bordeiuşca stă ngropatacirc n zăpadă dabeacirc răzshybeşti să faci o potecă pacircnă la vecinu de sus fulgii picură mereu şi-s icircnstelaţi icircncacirct In bătaia semnului ţi-se par că s boabe de argint

In curte mai stă o grăt ăjoară de lemne icircn ogradă mai sunt ceva ogrinji pentru cele două vituţe dar coşaru-i gol Cel din urmă sac ii dus la moara

In cuptor pacirclpacircie un foc atrăgător icircn jurul Iui cinci copishylaşi stau roată şi icircnvaţă colindele cacirc-i Crăciunu la uşe

La masă badea George stă răzimat cu capu ntre macircni şi-i dus pe gacircnduri de parcă nici nu ştie ce se petrece icircn juru lui

Un tropot icircn tindă ca de scuturat de zăpadă şi uşa des-chizacircndu-se lelea Rachila icircntră icircn casă cu racircvaru de lapte g o l

mdash Joiana a nţercat George nu mai dă lapte Copiii sar in jurul ei mdash Lapte mamă şi eu vreau lapte

dela Joiana şi cel mai mic fără saştepte răspuns răpeşte ră-varu din macircna mă-si şi vacirczacircndu-I gol o rupe Icircntrun placircns

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 763

sfacircşietor mdash Eu vreau lapte mamă eu vreau lapte dela Joiana că Vinereana nare l a p t e

Şi badea George sadacircnceşte tot mai mult In gacircnduri bdquoDe ce-am muncit eu toată v a r a Rodul a fost bun şi tot să nu majung Şi-şi face socoteala n cap bdquotrei saci i-am dat lui Burăh camătă şi un sac din datorie icircs patru cinci saci i-am vacircndut de-am plătit camătă la bancă trei saci i-am vacircndut de-am plătit darea două care de facircn le-am dat aracircndaşului unul datoria şi unul camătă şi tot soeotind aşacirc icircn cap parcă simte sudori răci pe frunte şi sare ca muşcat

mdash Iar trebue să mprumutăm Lelea Rachila nu suflă o vorbă recunoştea ea bine amăreala

de care-i cuprinsă inima bărbatului său Şi badea George şi pune căciula n cap şi p l e a c ă Pleacă sacirc-şi vacircndă rodul din vara viitoare cu o dobacircnda

icircngrozitoare ferdelă pentru ferdelă sac pentru sac car pentru car

Iată bade Şofroane icircncă un rău care ne roade Că dacă ai apucat odată pe macircna uşurărilor (cămătarilor)

şi de mai eşti ceva dator la bancă pentru vro falcă de moşie apoi icirci vai şi-amar capuci de macircnci cu datoria dintrun blid dar ea mancă cu două linguri pe cacircnd dta numai cu una

Feriti-vă dar de uzurari ca de mama focului că ei sunt cei mai răi duşmani ai săteanului

Nu se află n lume lipitoare mai uricirctă ca uzurarui nu să află n lume dobitoc mai lacom ca el nu poţi da de fiară mai sălshybatică ca uzurarui cacircnd te-a ajuns păcatele să nu mai poti purtă camătă că ei ti icircn stare să te scoată din bunul dtale cu copii icircn puterea iernii

icircmprumutaţi dela bancă de cu vreme o sumuliţă cacirct gacircnshydiţi că var ajunge ca să treceţi peste iarnă dacă cumva-i rodul slab icircn vrun an vindeţi un viţel un purcel sau orice aveţi pe lacircngă casă şi vă faceţi năcazul că dă Dzeu la anul rod mai bun şi le faceţi la loc mdash dar la usurar să nu vă băgaţi slugi că ei nu vă cer icircmprumutul fără camătă dar eu camătă ce i-o plăshytiţi icircn toată vara icirci plătiţi de sece-ori icircmprumutul şi tot datori răshymacircneţi Şi de se potriveşte să dea Dzeu icircncă un an rău trebue să faceţi icircmprumut peste icircmprumut că el vă dă bucuros Şi aşacirc după cacircteva ierni rele aţi rămas pe drumuri

copy BCUCluj

764 ŢARA -NOASTRĂ

Feriti-vă icircncă odată zic de uzurari ca de ciumă că de nu şi anul roditor va fi neroditor că va rodi pentru el nu pentru Dvoastră

Atacircta trudă atacircta sudoare cu care-i stropită glia de veashycuri frămacircntată de braţele noastre so lăsăm oare şi pe mai deshyparte să ne-o mance uzurarul Nici pacircnă aci să nu fi ajuns jushydecata mintii noastre

Căci dacă-i aşacirc pentru noi nu mai rodesc spice nu mai răsar flori partea noastră-i munca pălămida brusturii şi mără-c i n i l e bdquo

Gacircndesc bade Şofroane că ai priceput răspunsul meu despre uzurari şi de nu li pricepe dintrodată frămacircntaţi capul s ă i prishycepi căci anume ti l-am scris aşacirc icircn papainoage ca să-ţi baţi puţin capul cu el şi aşacirc să ti-se vacircre mai bine n minte

Cacirct pentru mine zdrobit de osteneală de munca zilnică amărtt de amăreala aşternută pe hacircrtie simt cum pleoapele ochilor mi se icircnchid şi trupul mă trage spre odihnă

Doamne de-aş visa un vis frumos un vis care să-mi icircntăshyrească nădejdile care să-mi icircntărească inima care să mă facă să cred şi pe mai departe In trăinicia neamului meu atacirct de plin de duh şi-atacirct de macircncat de rele

Noapte bună bade Şofroane noapte bună Delasacircntioana

I S T O R I A U N E I P Ă L Ă R I I In icircnceputul liniştit de toamnă revăd Hacircrlăul şi Cotnarii Am

mai fost pe aici cunosc si vechile pivniţi domneşti unde se zice că sa găsit vin bătracircn de sute de ani numai icircn cămaşa lui lacircngă doagele căzute ale antalelor cunosc şi locul curţilor vechi ale Măriei Rareş şi baia domnească pe lacircngă care se aruncă acum gunoaele tacircrgului şi rătăcesc găinile şi purceii mahulalelor Iată aproape de ruina băii ruina unei biserici vechi Primăria a icircnceput so reclădească numai turnul dela poartă cade se năruie zi cu zi năpădit de bălării Văd iarăş uliţi stracircmte şi murshydare cacircteva uliţi curate şi tăcute apoi drumul drept printre dealuri mari odată bogate In vii care duce la Cotnari

Acolo la Cotnari am fost de mult la culesul viilor pe cacircnd icircncă nu dăduse molima filoxerii Eram icircntro căruţă de tară cu doi cai cu clopot La deal caii suiau la pas şi clopotul sună icircncet iar eu priveam cu ochii uimiţi icircmprejurimile Prin Costeşti prin Băiceni In Cotnari eşeau oameni cu cofăele pline de must Am gustat şi eu odată Omul de pe capră ştiu că sorbea icircndelung şi oftă după aceia greu răcorit Iar cacircnd am ajuns la Cotnari

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 765

racircdea spunea o mulţime de palavre şi făcea el singur un haz nemaipomenit

icircmi aduc aminte că am văzut pe acolo numai oameni veseli Ardea icircntro seară un foc mare şi culegătorii de vii se stracircnseseră In jur Coceau porumb pe lacircngă jar macircncau şi beau must din cofăele Un Ţigan cacircntă dintro scripcă repede-repede ţacircricircit şi altul printre limbile roşii ale focului juca sărea icircn sus de un stat de om şi se pălea cu călcacirciele icircn josul şalelor

Acuma şi tacircrgul Hacircrlăului mi-sa părut sărac şi mort şi satul Cotnari I-am văzut cum este un sat de oameni năcăjiţi care se luptă din greu cu pămacircntul şi cu nevoi tot mai vrăşmaşe Şacolo icircn Cotnari am aflat o icircntacircmplare un năcaz pe care I-a icircncercat un biet Romacircn unul Costache Dinu Pe sătean l-am văzut un om mic de stat cu fruntea icircncreţită cu obrazul ars de vacircnturi cu ochii plini de negura năcazului Istoria mi-a spus-o un om cum se cade din Hacircrlău şam văzut dovezile faptelor icircn dosarele judecătoriei comunale Iar icircntacircmplarea nu-i una sunt multe multe care seamănă cu aceasta ca două picături de apă sunt prea multe din nenorocire

In Hacircrlău este un om care se bucură de destulă cinste in

tacircrgul lui şi pe care icircl chiamft Strul Cuten Acest Strul Cuten ţine cracircşmă o cracircşmă pe care o laudă oricine pentru vinaţuriie sale se mai icircndeletniceşte şi cu cămătăria şi cu cumpărarea şi vacircnshyzarea gracircnelor E şi om cu cap stă icircn ţara romacircnească şi e supus rus pentruca nu cumva odraslele sale să facă armata icircn ţara in care locuesc şi se hrănesc

Iată că icircntro Duminecă primăvara icircntro zi caldă plină de soare icircntră icircn cracircşma domnului Strul Cuten Romacircnul nostru din Cotnari ca să soarbă un pahar debeutură Se pune la masă soarbe odată şi-şi dă căciula pe ceafă mai soarbe odată şi-şi dă căciula pe ochi avea o căciulă mare şi frumoasă de-a mai mare dragul prea mare şi prea călduroasă icircnsă pentru icircnceputul acela de prishymăvară Dnul Strul Cuten bagă de seamă lucrul acesta şi se gacircndeşte la o mică afacere

Intră ta vorbă cu gospodarul bdquoBade Costache da de ce porţi căciula pe vremea asta mdash Apoi dă jupacircne ce să port altceva dacă nam pălărie mdash Nai pălărie Ce zici Cum se poate Dacă nai de ce

nu-ţi cumperi mdash Cu ce să-mi cumpăr dacă nam parale mdash Parale bade Costache Ce vorbeşti Dumneata nu eşti

parale Dacă vrei dumneata poţi să ai parale icircţi pot da e u mdash Bine jupacircne să-mi dai mdash şi ţi le-oiu plăti cinstit Acum

icircnsă no să pot Dacă vrei apoi să mă aştepţi pacircnă la t o a m n ă mdash Cum nu bade Costache Te aştept Se poate să nu te

aştept tocmai pe dumneata

copy BCUCluj

766 ŢARA NOASTRĂ

Din vorbă icircn vorbă cad oamenii la icircnvoeală Negustorul icircmprumută săteanului cinci lei Costache Dinu făgăduieşte să-i dee la toamnă icircn schimb o mierţă de porumb

Sau icircnţeles Romacircnul a luat banii şi a plecat Şi-a luat o pălărie pe care a dat trei lei şi optzeci de bani Dupăce ese din prăvălie se icircntacirclneşte cu doi prietini A cumpărat omul o pălărie trebue să-i dea aldămaş Bun hai icircnapoi să beacirc aldămaşul la domnul Strul

Intră la domnul Strul cer o jumătate de oca de rachiu şi cinstesc

Cum vorbiau mai icircnfierbacircntaţi şi cum Dinu se uită cu macircndrie Ia pălăria lui iată şi jupanul

A1 bade Costache ţi-ai luat pălărie şi beai şi a l d ă m a ş Să-ţi fie de bine dar mie nu mi-se cuvine aldămaş

mdash Cum nu ce aldămaş domnule Strul mdash Ce aldămaş dobacircnda Trebue să-mi dai dobacircndă la

banii m e i Ce dobacircndă jupacircne Nu-ţi dau pentru cinci lei o mierţă

de păpuşoiu Nu-i destulă dobacircnda asta mdash Aşa O mierţă Acela-i dreptul meu Aşa puteam să ţiu

banii la ladă Eu cu ce trăesc Dobacircnda e dreptul meu mdash Bine jupacircne dacă zici dumneata mdash Apoi da negustorul are dreptate zic cinstind cej doi

tovarăşi mdash Bun zice badea Dinu dacă ziceţi şi v o i Atunci să-ţi

dau domnule Strulea şi dobacircndă mdash Atunci ne-am icircnţeles dobacircnda se ş t i e Se ştie icircn adevăr procentul obicinuit e de cinci bani la franc

pe săptămacircnă Pentru un leu douăzeci de bani pe lună Pentru cinci lei un leu pe lună Pacircnă la toamnă pentru opt luni de zile opt lei dobacircndă la cinci Iei mdash Deci Romacircnul avea să plătească toamna mdash icircn anul 1904 mdash o mierţă de porumb şi opt lei

Toamna vine porumb nu sa făcut Strul Cuten chemă pe sătean la socoteală^

bdquoVină să ne socotim bade Costache Parcă eu icircţi cer să-mi plăteşti Eu vreau numai să ne s o c o t i m

La socoteală domnul Cuten icircşi apără astfel interesele sale bdquoBade Costache azi păpuşoiul e scump costă douăzeci şi

patru de lei mierţă Aşa-i ori-nu mdash Aşa-i jupacircne mdash Va să zică dacă mi-ai fi dat o mierţă de păpuşoiu cum

eracirc vorba eu luam pe ea douăzeci şi patru de lei Aşa-i mdash Aşa mdash Bun Noi Ia anul avem să cumpărăm dacă dă Dumnezeu

păpuşoiul cu opt lei mierţă Pentru datoria dumnitale de douăzeci şi patru de lei dumneata a-i să-mi dai la anul trei m i e r ţ e Trei mierţe cacircte opt lei face tocmai douăzeci şi patru de lei Aşa-i ori nu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 767

mdash Da jupacircne cam aşa- i Să deacirc Dumnezeu să ajungem cu bine la anu şi să deacirc Dumnezeu să se facă roadă bull

Trece un an de zile In toamna următoare iar secetă Omul numai la plătit datoriile nu s gacircndea Dar domnul Strul nu mai putea aşteptă Se hotăricirc să deacirc icircn judecată pe Romacircn

Romacircnul icirci datoreşte trei mierţe de porumb Trei mierte de porumb pe vremea aceia preţuiau şazeci şi doi de lei cacircte douăzeci şi patru de lei mierta mdash Ca să nu umble prin judecăţi şi ca să nu cheltuiască mult domnul Strul face placircngerea la jushydecătoria comunală mdash care judecă pacircnă la cincizeci de lei mdash şi dă icircn judecată pe Costache Dinu pentru două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei

La judecată se icircntacircmplă ca unul din juraţi să fie tocmai unul din tovarăşii aldămaşului pălăriei El a fost la icircnvoeală şi el ştie că badea Costache are să deacirc bani negustorului Judecata hotăreşte deci ca negustorul să-şi ia dreptul său condamnă pe Costache să deacirc cele două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei plus cinci lei cheltuieli de judecată ceeace face cincizeci şi trei de lei

Trece termenul de apel o lună de zile Domnul Strul Cuten ia hotărirea definitivă şi o icircnvesteşte cu formula executorie Apoi pune hacircrtia icircn buzunar şi aşteaptă

Costache Dinu icircnsă e dator şi la credit cu 120 de lei Strul Cuten scoate icircn vacircnzare singura păreche de boi a Roshy

macircnului Boii se vacircnd cu 163 de lei Creditul icircşi ia partea 120 de lei Domnul Cuten ia restul de 43 de lei şi Costache Dinu icirci mai rămacircne dator cu 10 lei

Săracul badea Dinu şi a icircndesat icircn cap pălăria cea veche şi sa pus să facă pe degete socoteală de ce a dat şi de ce mai are să deacirc

De cacircnd sa icircmprumutat a plătit dobacircndă cacircte un leu pe lună la cinci In cele opt luni a plătit opt lei Pe urmă na mai plătit pacircnă ce a pierdut boii Dar acum are altă datorie de zece l e i mdash l a care dobacircnda iar sporeşte Pentru pălăria lui pleoştită pe care şo icircndeasă pe ochi a plătit aşa opt lei plus patruzeci şi trei din vacircnzarea boilor mdash şi cu zece lei ce mai are a da icircn total şaizeci şi unul de lei

A găsit socoteala Pălăria icircl costă 61 de le i Şi daca vrea Dumnezeu şi dreptăţile lumii mdash poate vor spori şi ceştealalţi 10 lei de datoriei

Cacircnd am aflat icircntacircmplarea aceasta nu mam mai gacircndit să cercetez frumuseţile locurilor Năcazurile oamenilor au de multeori mai multă măreţie decacirct un deal prăpăstios Rămacirci icircnmărmurit icircn faţa lor şi nici nu-ţi vine a crede

(Din bdquoAcirclMna) Mihail Sadoveanu

copy BCUCluj

768 ŢARA NOASTRĂ

ARATURI DE TOAMNA Cacircnd zicem arături de toamnă nu icircnţelegem arăturile ce se

fac pentru sămănăturile de toamnă ci acelea cari se fac toamna tacircrziu sau pe la icircnceputul iernii pentru sămănăturile de primăvară

Arăturile de toamnă se fac totdeauna adacircnci Peste iarnă pămacircntul se mărunţeşte şi icircmbunătăţeşte prin icircngheţ şi ger iar primăvara pentru sămănat ajunge şi numai o arătură mai pe deasupra

Pentru plantele de săpat cum sunt cucuruzul napii şi alshytele se ară de- obiceiu mai adacircnc decacirct pentru cereale De aceea e bine ca pentru astfel de plante să se facă totdeauna arături adacircnci de toamna

Obiceiul de a se face astfel de arături este prea puţin răsshypacircndit icircn poporul nostru şi urmarea e că fără de lucrarea aceasta de toamna plantele adesea nu isbutesc pe deplin

Din contră arăturile de toamna nu numai că suplinesc In oarecare măsură chiar şi gunoiul dar sunt folositoare plantelor atacirct icircn anii ploioşi cacirct şi icircn cei secetoşi

Arăturile adacircnci şi mai ales cele de toamna dau puteri nouă icircntineresc pămacircntul şi-1 fac să dea cu mult mai multe şi mai bune bucate ca icircn trecut

De aceea iubiţi plugari faceţi arături adacircnci de toamna şi veţi adăugă mult foarte mult la sporirea agoniselii voastre

PLANTAREA POMILOR La noi plantarea pomilor se face de obiceiu primăvara mdash

deşi sa dovedit icircndeajuns că cel mai potrivit timp pentru plantare este toamna tacircrziu icircn Noemvrie Pomii plantaţi acum se prind mai sigur şi dau mai bine icircncă icircn anul prim

Cele mai de căpetenie reguli pentru plantarea pomilor sunt următoarele

Groapa trebue făcută destul de largă şi adacircncă cel puţin de un metru lată şi 80 cm adacircncă In fiecare groapă să se pună numai pămacircnt bun strămutacircnd icircn altă parte pămacircntul scos din partea de cacirctră fundul gropii

Groapa se umple cam ijl parte cu pămacircnt bun apoi se pune pomul icircn mijloc şi se aşează printre rădăcini şi peste ele pămacircnt cacirct se poate mai bun şi mai bine mărunţit Se icircndeasă apoi păshymacircntul deasupra rădăcinilor şi se toarnă apă din destul După aceasta se umple groapa de tot cu pămacircnt aşa că la suprafaţă să aibă o ridicătură căreia i-se dă formă de blid icircn jurul poshymului Pomul trebue să stee drept să nu fie mai afară sau mai icircnlăuntru de cum a fost icircn locul cel vechiu totuş e bine dacă el se aşează mai adacircnc cu 3mdash4 cm de cacirct a fost mai icircnainte

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 769

Cerinţă de căpetenie este ca fiecare pom să fie plantat icircn loc bun să fie bine udat şi icircn anul prim să aibă umezeală neshyicircntrerupt In lunile de vară mai ales pomii trebue udaţi din greu Pomilor să li-se pună cacircte un par ca sprijin contra vacircnturilor şi ca să-i ţină icircn poziţie dreapta Toate rădăcinile vătămate să fie tăiate la vacircrf cu un cuţit ager

Coroana se va curaţi numai icircn primăvară Pentru pomii cari se vor plantă la primăvară e bine să se

facă gropile din toamnă Săteanul

S T A T U T E pentru gracircnarul cultului gr-cat din Doştat

( S f acirc r ş i t )

VI Modalitatea icircmprumutacircrei dela gracircnar sect 13 Dela gracircnar se vor icircmpărtăşi cu icircmprumuturi pe

lacircngă anumite c e se vor statorl pentru acel an de cătră comitet 1 numai membrii gracircnarului 2 nemembrilor aşa I-se poate vota icircmprumut dacă se icircnscriu ca membri ordinari obligacircudu-se a plăti taxa in 5 ori 10 ani decursivi

sect 14 icircmprumutul se acoardă numai pe lacircngă garanţie cu chizeş plătitor

sect 15 Tot insul care doreşte a se icircmprumută dela gracircnar se va icircnştiinţa la prezident spunacircndu-şi cantitatea icircmprumutului şi numindu-şi şi caventul

sect 16 Prezidentul din timp icircn timp convocă comitetul spre a delibera asupra cererilor de icircmprumut acesta va acordă ori respinge cererea nefiind obligat a-şi motivă eventuala reshyspingere

La tot caşul acordarea va fi condiţionată dela prescrierile sect-ilor 13 14 15

sect 17 Manipulantul icircn conţelegere cu controlorul primind asemnarea In scris dată de prezident despre votarea prin comitet a icircmprumutului vor măsura competentului bucatele şi-şi vor induce In ziuarul lor icircmprumutul iar scrisorile prezidentului le vor păstră ca document pentru socoteli

sect 18 La cas dacă icircmprumutătorul va cere să i-se facă contractul de icircmprumutare de cătră prezident acela este obligat a-1 scrie pentru taxa de 20 bani (10 cr)

sect 19 Bucatele icircmprumutate mdash respective preţul lor sta-torit prin comitet mdash va fi a se replătl la terminul fixat fără nici o provocare Eventuala neplătire se va execută prin antistia coshymunală premergacircnd procedura sumarie

copy BCUCluj

770 ŢARA NOASTRĂ

Cel Improcesuat icircşi va perde dreptul de a mai putea icircmshyprumută

sect 20 Quantul icircmprumutului nu poate fi mai mare ca preţul acirc 10 ferdele ori mai mic ca preţul acirc 2 ferdele pentru un contract

sect 21 Cu banii icircncassaţi pentru bucatele vacircndute pe termin comitetul se va icircngriji ca icircn tot anul pacircnă la finea lunei Ianuarie a fiecărui an să cumpere cu preţul de zi alte bucate

sect 22 Bucatele din gracircnar nu se pot preface icircn bani pentru a fi manipulaţi fără deliberarea adunărei generale convocată anume spre acest scop cacircnd aflacircndu-se mai proventuoasă vinshyderea bucatelor poate dispune comitetului să o facă icircnsă numai aşa ca 1 i parte a statului activ să rămacircnă spre manipulare icircn natură

sect 23 Capitalul cacircştigat din vinderea bucatelor se va deshypune pe lacircngă dobacircndă sigură sub numirea de fondul cultului gr-cat din Doştat Ia cassa centrală arhidiecezanacirc din Blaj spre mai departe administrare

sect 24 Membrii comitetului poartă oficiul gratuit Adunarea generală icircnsă le poate vota oarecare remunerare pentru osteneli

sect 25 Socotelile anuale după aprobare din partea adunărei generale sunt a se subşterne in două exemplare alăturacircnd proshytocol despre publicarea acelora dimpreună cu toate documentele prin oticiul protopopesc Ven exactorat arhidiecezan spre supra-revisuire

sect 26 Taxa exactorală arhidiecezanacirc se va plăti din veshynitele fondului pentru suprarevisuirea socotelilor fondului gracircshynarului conform pescriseior statutelor exactoratului arhidiecezan

sect 27 Subvenţiuni din venitele fondului pentru plata icircnshyvăţătorului nici Ia un cas nu se vor putea vota icircnainte de a fi ajuns venitul curat anual al fondului la cel puţin 1 i parte a sashylarului statorit pe an pentru icircnvăţătorul ordinar Dar şi atunci din venitul icircntreg ] 3 totdeauna se va capitaliza

sect 28 Presentele statute speciale pentru administrarea fonshydului bdquoGracircnarului nu deroagacirc nimic prescriselor statutelor ar-hidiecezane gr-cat de Alba-IuliamdashFăgăraş votate icircn 1898 pentru administrarea averilor bisericeşti şcolare

sect 29 Modificarea statutelor prezente se va putea face numai cu o majoritate absoluta de voturi a membrilor icircntruniţi icircn adunarea generală convocată exclusiv spre acest scop care schimbare va trebui să obţină in tot cazul aprobarea Ven con-sistor metropolitan

sect 30 La caz de a se desfiinţa fondul gracircnarului din ori-ce cauze neprevăzute capitalul ori interesele aceluia nici la un caz nu se vor icircntrebuinţa spre alt scop decacirct pentru acoperirea sashylarului docental dm Doştat pacircnă cacircnd şcoala va purtă caracter gr-cat şi limba de propunere va fi cea romacircnă

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 771

sect 81 Prezentele statute vor fi obligatoare pentru toţi membrii subscrişi la alăturatul proces icircndatăce vor fi aprobate de cătracirc Ven consistor metropolitan din Blaj

D o ş t a t 21 Martie 1899 N N prez (L S)

N N N

N

N N

curatori şi represhyzentanţi ai poposhy

rului

că parohul locului numai cu apro-fi lipsit de postul de prezident al

Nr 15971899 Se aproabă cu observarea la sect-ul 6

barea cons storului arhiepiscopesc poate comitetului chemat a administra bdquoGracircnarul

Blaj din şedinţa consistorială ţinută icircn 1 Aprilie 1899 (L S) Victor Metropolit m p

Ş T I E I In 15 Noemvrie sa desbacirctut icircnaintea curţii cu juraţi din

Cluj procesul colaboratorului nostru Dr Ioan Lupaş profesor la seminarul bdquoAndreian din Sibiiu intentat pentru publicarea articoshylului- -jToate plugurile umblăicircn numărul 14 al revistei noastre Procurorul a găsit agitaţie icircmpotriva bdquotagmei proprietarilor Dl Lupaş a fost condamnat de curtea cu juraţi la 3 luni icircnchisoare de stat şi 200 cor Sa icircnaintat apel

Semne bune icircn părţile Hacircrtibaciului Abia sunt cacircţiva ani de cacircnd In părţile Hacircrtibaciului nu eră nici o mişcare vestitoare de mai bine De cacircnd sa stabilit icircn Fofeldea dl N P Petrescu desshypart bdquoAgnita al Asociaţiunii face frumoase progrese numărul membrilor Asociaţiunii creşte se ţin prelegeri şi se icircnfiinţează bishyblioteci poporale icircn comune

Iar de cacircnd sa aşezat ca protopop icircn Agnita dl loachim Muntean biserica şcoala şi trebile culturale şi economice au in dacircnsul un conducător priceput şi devotat Prin conducerea şi mijlocirea d-lui Muntean sa cumpărat casă tractuală icircn Agnita sa icircnfiinţat acolo banca bdquoFrăţia şi o reuniune a femeilor din tract pusă sub ocrotirea bisericii

copy Adunarea generală a Reuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din arhi-

dieceză ţinută in Blaj a hotacircrit icircntre altele să facă paşii de lipsă la Consistor pentru icircntregirea icircn timpul cel mai scurt a salariilor In icircnţelesul legii a premiat 3 teme puse la concurs 1 Lucrarea

copy BCUCluj

772 ŢARA NOASTRĂ

Icircnv Octavian Pop din Vad cu titlul bdquoŞcoala icircn serviciul economiei şi industriei cu K 6 0 1 mdash 2 Lucrarea Icircnv Isidor Uopp din Meshydiaş cu titlul bdquoCum sar putea provedeacirc şcolarii săraci cu cărţile şi rechizitele necesare eventual şi cu vestminte cu K 5 0 mdash 3 Şi tot icircnv Dopp a fost premiat de asemenea cu un premiu de K 50mdash pentru lucrarea bdquoCum şi-ar putea cantorii-icircnvăţacirctorii noshyştri icircmbunătăţi starea lor materiala prin lucrarea raţională a păshymacircntului socotit icircn salar

copy Despărţămacircntul Sibiiu al bdquoReuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din

arhidieceza de Alba-Iulia şi Făgăraş icircşi va ţinea adunarea de toamnă la 3 Decemvrie st n a c In localul şcoalei gr-cat din Sibiiu Este dorit ca icircnvăţacirctorimea să fie icircncurajată cu astfel de prilejuri prin participarea cacirct mai număroasă a oamenilor noştri de bine

O

bdquoSolidaritatea Direcţiunea asocierii băncilor Solidaritatea a ţinut icircn 17 crt cea dintacirciu şedinţă după icircnregistrarea firmei luacircnd la cunoştinţă această icircnregistrare Numărul băncilor cari fac parte pacircnă acum din asociare este de 72 iar părţile funshydamentale subscrise fac icircmpreună K 39000 Se speră că toate băncile vor icircntră icircn şirul membrilor eu părţi fundamentale cacirct mai multe pentrucă bdquoSolidaritatea numai astfel icircşi va putea icircmplini frumoasa şi folositoarea sa chemare Sa votat un Regushylament pentru funcţionari şi altul pentru Secţiunile bdquoAsociării Mai departe sau făcut paşii trebuincioşi pentru publicarea pe viitor a bdquoRevistei Economice ca foae a bdquoSolidarităţii cum şi pentru publicarea Anuarului băncilor noastre Asociarea aceasta este un mijloc icircnsemnat de icircntărire şi asigurare a viitorului bănshycilor noastre cum şi de a pune la cale multe alte lucruri bune de aceea e neapărat trebuincios să facă parte din această asociare toate băncile pacircnă la una

O

Roadă vinului icircn acest an icircn ţara noastră a fost mai slabă decacirct mijlocie vinul e mai bun decacirct icircn anul trecut şi se vinde cel de racircnd cu K 36mdash50 iar cel mai bun cu K 60mdash80 hltr

copy Distribuire de galiţe Ministerul de agricultură va distribui

şi icircn acest an galiţe de soiu mai nobil Cererile se fac prin mishyjlocirea reuniunilor de agricultură Este pus la cale şi un fel de schimb al gătitelor din diferite regiuni care se poate face tot prin mijlocirea reuniunilor de agricultură

Editor Octavian Ooga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

760 ŢARA NOASTRĂ

norocită a cărei cinste nu se poate ridica decacirct pacircnă la icircnălţimea stomacului Cu toate aceste scriind zeci de ani umblacircnd icircn dreapta cuvacircntacircnd icircn stacircnga po-văţuind la adunări şi icircnsufleţind icircntre pahare a adunat ban de ban Cu cacirct a crescut numărul ştiutorilor de

f Iosif Vulcan carte a icircnceput să se destrame icircncetinel şi neicircnţelegerea veche şi sau icircnmulţit oamenii jertfitori Adunările aceshystea au ajuns tot mai cercetate şi cu vremea au devenit adevărate sărbători culturale Tot mai mulţi sau icircncălzit de gacircndul icircnfiinţării unui teatru şi tot mai mult sa sporit numărul banilor adunaţi

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 761

Nu e apropiată icircncă icircmplinirea gacircndului care a poshyvăţuit o viaţă icircntreagă pe răposatul preşedinte al acestei societăţi Nici nu e lămurit icircncă felul icircmplinirii care la urma urmei se poate poticni şi de vre-o poruncă venită de s u s Dar şi cu rezultatele de pacircnă astăzi se pot icircndeplini multe lucruri bune Se pot alege şi sprigini an de an tineri cari să se pregătească pentru teatru Se pot icircncuraja autorii pieselor bune şi icircndeosebi se pot cacircştigă bunii noştri scriitori pentru traducerea pieshyselor străine de icircnaltă valoare

Averea societăţii e ajunsă la o sumă destul de mare In anul 1906 a fost de 385 mii 816 cor Această sumă creşte icircncet deoarece numărul membrilor abia se urcă pacircnă la 500

Deocamdată lucrul cel mai icircnsemnat e să icircndemnăm oamenii noştri pentru spriginirea teatrului icircncuracircnd va icircncepe din nou să călătorească din oraş icircn oraş arshytistul nostru Zaharie Bacircrsan săvacircrşind aceiaş muncă ai cărei apostoli au fost odinioară Matei Milo şi Pascali Să mergem să-1 ascultăm icircn nădejdea că se apropie vremea cacircnd vom putea să ne icircnchinăm frumosului şi noi icircntre păreţii ai căror cărămizi vor fi icircnjghebate din obolul nostru de popor sărac şi năcăjit dar cu credinţă icircn viitor

SCRISORI CATRA ŢARATCI IX

Bade Şofroane Nu ştiu cum mi-se pare cacircnd tţi scriu dar parcă moiu con-

deiu n inimă şi cu tacircşniturile din ea aştern pe hacircrtie durerile unui neam obidit care nare tovarăş icircn lumea asta decacirct obida muncii care nare alte nădejdi decacirct să lase de moştenire urmashyşilor aceeaş povară aceeaş obidă aceeaş vieaţă stoarsă şi suptă de toate relele pămacircntului Că ori-unde ţi-ai aruncă săgeţile gacircnshydului vezi un rău ori-unde ai icircnclină să-ţi odihneşti svacirccniturile creerului sai ca muşcat do viperă

Şi dacă nam fi noi de vină la aceste rele parcă tot ar mai fi căci cel puţin ai avea asupra cui să-ţi verşi paraponul dar răul ăl mai mare peste toate relele este că tot noi suntem de v i n ă Şi cacircnd vezi aşacirc ceva ţi-se stracircnge inima şi parcai vrea să-ţi stacircngi lumina minţii şi să te pomeneşti dupun vis dulce In nefiinţă

copy BCUCluj

762 ŢARA NOASTRĂ

La rădăcina neamului nostru rod o grămadă de viermi neştishyinţa de carte neracircnduiala icircn cele economice depărtarea dela traiul simplu şi cocoţarea cătră risipă apoi mintea noastră uşor crezătoare apoi aplecarea spre tacircrăială apoi firea noastră iute şi neastacircmpărată apoi lipsa de şcoli apoi lacircncezala cacircnd icirci vorba să ne luăm şi noi după alţii la un lucru bun apoi graba cu care dăm năvală la cele rele la vrăşmacircşie la făţărnicie răzbunare la icircncăpfiţinare că noi lăsăm să treacă carul altuia peste grumazii noştri dar nu iertam vecinului să ne dea o icircnvăţătură cu toate că noi singuri ştim bine că nu ne putem icircnvăţă

Vezi bade Şofroane cine se gacircndeşte la toate astea cine le vede cu ochii minţii toate astea cine Ie simte cu coardele inimii toate astea acela trebue să se cutremure icircn toată firea sa şi să nece icircntrun oftat lung şi amar căn inima lui se face-o prăpastie adacircncă şi creerul lui fierbe ca oala la foc

Şi te nt ebi bull bine mă omule oare păţaniile zilnice nu sunt ele o şcoală destul de mare ca să ne mai lăsăm de ce-i rău Oare nu stă n capul fiecărui om atacircta grăunte de minte ca să nu se bage de bună voie cu capul la năcaz Oare dacă nu ştim carte nu-i vieaţă cu toate ale ei bune şi rele o carte deschisă din care poate icircnvăţă binele şi răul

0 fii Dar bdquonoi aşacirc ne-am pomenit din moşi strămoşi şi

bdquocurn a trăit tata şi moşu om trăi şi noi

li iarnă Bordeiuşca stă ngropatacirc n zăpadă dabeacirc răzshybeşti să faci o potecă pacircnă la vecinu de sus fulgii picură mereu şi-s icircnstelaţi icircncacirct In bătaia semnului ţi-se par că s boabe de argint

In curte mai stă o grăt ăjoară de lemne icircn ogradă mai sunt ceva ogrinji pentru cele două vituţe dar coşaru-i gol Cel din urmă sac ii dus la moara

In cuptor pacirclpacircie un foc atrăgător icircn jurul Iui cinci copishylaşi stau roată şi icircnvaţă colindele cacirc-i Crăciunu la uşe

La masă badea George stă răzimat cu capu ntre macircni şi-i dus pe gacircnduri de parcă nici nu ştie ce se petrece icircn juru lui

Un tropot icircn tindă ca de scuturat de zăpadă şi uşa des-chizacircndu-se lelea Rachila icircntră icircn casă cu racircvaru de lapte g o l

mdash Joiana a nţercat George nu mai dă lapte Copiii sar in jurul ei mdash Lapte mamă şi eu vreau lapte

dela Joiana şi cel mai mic fără saştepte răspuns răpeşte ră-varu din macircna mă-si şi vacirczacircndu-I gol o rupe Icircntrun placircns

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 763

sfacircşietor mdash Eu vreau lapte mamă eu vreau lapte dela Joiana că Vinereana nare l a p t e

Şi badea George sadacircnceşte tot mai mult In gacircnduri bdquoDe ce-am muncit eu toată v a r a Rodul a fost bun şi tot să nu majung Şi-şi face socoteala n cap bdquotrei saci i-am dat lui Burăh camătă şi un sac din datorie icircs patru cinci saci i-am vacircndut de-am plătit camătă la bancă trei saci i-am vacircndut de-am plătit darea două care de facircn le-am dat aracircndaşului unul datoria şi unul camătă şi tot soeotind aşacirc icircn cap parcă simte sudori răci pe frunte şi sare ca muşcat

mdash Iar trebue să mprumutăm Lelea Rachila nu suflă o vorbă recunoştea ea bine amăreala

de care-i cuprinsă inima bărbatului său Şi badea George şi pune căciula n cap şi p l e a c ă Pleacă sacirc-şi vacircndă rodul din vara viitoare cu o dobacircnda

icircngrozitoare ferdelă pentru ferdelă sac pentru sac car pentru car

Iată bade Şofroane icircncă un rău care ne roade Că dacă ai apucat odată pe macircna uşurărilor (cămătarilor)

şi de mai eşti ceva dator la bancă pentru vro falcă de moşie apoi icirci vai şi-amar capuci de macircnci cu datoria dintrun blid dar ea mancă cu două linguri pe cacircnd dta numai cu una

Feriti-vă dar de uzurari ca de mama focului că ei sunt cei mai răi duşmani ai săteanului

Nu se află n lume lipitoare mai uricirctă ca uzurarui nu să află n lume dobitoc mai lacom ca el nu poţi da de fiară mai sălshybatică ca uzurarui cacircnd te-a ajuns păcatele să nu mai poti purtă camătă că ei ti icircn stare să te scoată din bunul dtale cu copii icircn puterea iernii

icircmprumutaţi dela bancă de cu vreme o sumuliţă cacirct gacircnshydiţi că var ajunge ca să treceţi peste iarnă dacă cumva-i rodul slab icircn vrun an vindeţi un viţel un purcel sau orice aveţi pe lacircngă casă şi vă faceţi năcazul că dă Dzeu la anul rod mai bun şi le faceţi la loc mdash dar la usurar să nu vă băgaţi slugi că ei nu vă cer icircmprumutul fără camătă dar eu camătă ce i-o plăshytiţi icircn toată vara icirci plătiţi de sece-ori icircmprumutul şi tot datori răshymacircneţi Şi de se potriveşte să dea Dzeu icircncă un an rău trebue să faceţi icircmprumut peste icircmprumut că el vă dă bucuros Şi aşacirc după cacircteva ierni rele aţi rămas pe drumuri

copy BCUCluj

764 ŢARA -NOASTRĂ

Feriti-vă icircncă odată zic de uzurari ca de ciumă că de nu şi anul roditor va fi neroditor că va rodi pentru el nu pentru Dvoastră

Atacircta trudă atacircta sudoare cu care-i stropită glia de veashycuri frămacircntată de braţele noastre so lăsăm oare şi pe mai deshyparte să ne-o mance uzurarul Nici pacircnă aci să nu fi ajuns jushydecata mintii noastre

Căci dacă-i aşacirc pentru noi nu mai rodesc spice nu mai răsar flori partea noastră-i munca pălămida brusturii şi mără-c i n i l e bdquo

Gacircndesc bade Şofroane că ai priceput răspunsul meu despre uzurari şi de nu li pricepe dintrodată frămacircntaţi capul s ă i prishycepi căci anume ti l-am scris aşacirc icircn papainoage ca să-ţi baţi puţin capul cu el şi aşacirc să ti-se vacircre mai bine n minte

Cacirct pentru mine zdrobit de osteneală de munca zilnică amărtt de amăreala aşternută pe hacircrtie simt cum pleoapele ochilor mi se icircnchid şi trupul mă trage spre odihnă

Doamne de-aş visa un vis frumos un vis care să-mi icircntăshyrească nădejdile care să-mi icircntărească inima care să mă facă să cred şi pe mai departe In trăinicia neamului meu atacirct de plin de duh şi-atacirct de macircncat de rele

Noapte bună bade Şofroane noapte bună Delasacircntioana

I S T O R I A U N E I P Ă L Ă R I I In icircnceputul liniştit de toamnă revăd Hacircrlăul şi Cotnarii Am

mai fost pe aici cunosc si vechile pivniţi domneşti unde se zice că sa găsit vin bătracircn de sute de ani numai icircn cămaşa lui lacircngă doagele căzute ale antalelor cunosc şi locul curţilor vechi ale Măriei Rareş şi baia domnească pe lacircngă care se aruncă acum gunoaele tacircrgului şi rătăcesc găinile şi purceii mahulalelor Iată aproape de ruina băii ruina unei biserici vechi Primăria a icircnceput so reclădească numai turnul dela poartă cade se năruie zi cu zi năpădit de bălării Văd iarăş uliţi stracircmte şi murshydare cacircteva uliţi curate şi tăcute apoi drumul drept printre dealuri mari odată bogate In vii care duce la Cotnari

Acolo la Cotnari am fost de mult la culesul viilor pe cacircnd icircncă nu dăduse molima filoxerii Eram icircntro căruţă de tară cu doi cai cu clopot La deal caii suiau la pas şi clopotul sună icircncet iar eu priveam cu ochii uimiţi icircmprejurimile Prin Costeşti prin Băiceni In Cotnari eşeau oameni cu cofăele pline de must Am gustat şi eu odată Omul de pe capră ştiu că sorbea icircndelung şi oftă după aceia greu răcorit Iar cacircnd am ajuns la Cotnari

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 765

racircdea spunea o mulţime de palavre şi făcea el singur un haz nemaipomenit

icircmi aduc aminte că am văzut pe acolo numai oameni veseli Ardea icircntro seară un foc mare şi culegătorii de vii se stracircnseseră In jur Coceau porumb pe lacircngă jar macircncau şi beau must din cofăele Un Ţigan cacircntă dintro scripcă repede-repede ţacircricircit şi altul printre limbile roşii ale focului juca sărea icircn sus de un stat de om şi se pălea cu călcacirciele icircn josul şalelor

Acuma şi tacircrgul Hacircrlăului mi-sa părut sărac şi mort şi satul Cotnari I-am văzut cum este un sat de oameni năcăjiţi care se luptă din greu cu pămacircntul şi cu nevoi tot mai vrăşmaşe Şacolo icircn Cotnari am aflat o icircntacircmplare un năcaz pe care I-a icircncercat un biet Romacircn unul Costache Dinu Pe sătean l-am văzut un om mic de stat cu fruntea icircncreţită cu obrazul ars de vacircnturi cu ochii plini de negura năcazului Istoria mi-a spus-o un om cum se cade din Hacircrlău şam văzut dovezile faptelor icircn dosarele judecătoriei comunale Iar icircntacircmplarea nu-i una sunt multe multe care seamănă cu aceasta ca două picături de apă sunt prea multe din nenorocire

In Hacircrlău este un om care se bucură de destulă cinste in

tacircrgul lui şi pe care icircl chiamft Strul Cuten Acest Strul Cuten ţine cracircşmă o cracircşmă pe care o laudă oricine pentru vinaţuriie sale se mai icircndeletniceşte şi cu cămătăria şi cu cumpărarea şi vacircnshyzarea gracircnelor E şi om cu cap stă icircn ţara romacircnească şi e supus rus pentruca nu cumva odraslele sale să facă armata icircn ţara in care locuesc şi se hrănesc

Iată că icircntro Duminecă primăvara icircntro zi caldă plină de soare icircntră icircn cracircşma domnului Strul Cuten Romacircnul nostru din Cotnari ca să soarbă un pahar debeutură Se pune la masă soarbe odată şi-şi dă căciula pe ceafă mai soarbe odată şi-şi dă căciula pe ochi avea o căciulă mare şi frumoasă de-a mai mare dragul prea mare şi prea călduroasă icircnsă pentru icircnceputul acela de prishymăvară Dnul Strul Cuten bagă de seamă lucrul acesta şi se gacircndeşte la o mică afacere

Intră ta vorbă cu gospodarul bdquoBade Costache da de ce porţi căciula pe vremea asta mdash Apoi dă jupacircne ce să port altceva dacă nam pălărie mdash Nai pălărie Ce zici Cum se poate Dacă nai de ce

nu-ţi cumperi mdash Cu ce să-mi cumpăr dacă nam parale mdash Parale bade Costache Ce vorbeşti Dumneata nu eşti

parale Dacă vrei dumneata poţi să ai parale icircţi pot da e u mdash Bine jupacircne să-mi dai mdash şi ţi le-oiu plăti cinstit Acum

icircnsă no să pot Dacă vrei apoi să mă aştepţi pacircnă la t o a m n ă mdash Cum nu bade Costache Te aştept Se poate să nu te

aştept tocmai pe dumneata

copy BCUCluj

766 ŢARA NOASTRĂ

Din vorbă icircn vorbă cad oamenii la icircnvoeală Negustorul icircmprumută săteanului cinci lei Costache Dinu făgăduieşte să-i dee la toamnă icircn schimb o mierţă de porumb

Sau icircnţeles Romacircnul a luat banii şi a plecat Şi-a luat o pălărie pe care a dat trei lei şi optzeci de bani Dupăce ese din prăvălie se icircntacirclneşte cu doi prietini A cumpărat omul o pălărie trebue să-i dea aldămaş Bun hai icircnapoi să beacirc aldămaşul la domnul Strul

Intră la domnul Strul cer o jumătate de oca de rachiu şi cinstesc

Cum vorbiau mai icircnfierbacircntaţi şi cum Dinu se uită cu macircndrie Ia pălăria lui iată şi jupanul

A1 bade Costache ţi-ai luat pălărie şi beai şi a l d ă m a ş Să-ţi fie de bine dar mie nu mi-se cuvine aldămaş

mdash Cum nu ce aldămaş domnule Strul mdash Ce aldămaş dobacircnda Trebue să-mi dai dobacircndă la

banii m e i Ce dobacircndă jupacircne Nu-ţi dau pentru cinci lei o mierţă

de păpuşoiu Nu-i destulă dobacircnda asta mdash Aşa O mierţă Acela-i dreptul meu Aşa puteam să ţiu

banii la ladă Eu cu ce trăesc Dobacircnda e dreptul meu mdash Bine jupacircne dacă zici dumneata mdash Apoi da negustorul are dreptate zic cinstind cej doi

tovarăşi mdash Bun zice badea Dinu dacă ziceţi şi v o i Atunci să-ţi

dau domnule Strulea şi dobacircndă mdash Atunci ne-am icircnţeles dobacircnda se ş t i e Se ştie icircn adevăr procentul obicinuit e de cinci bani la franc

pe săptămacircnă Pentru un leu douăzeci de bani pe lună Pentru cinci lei un leu pe lună Pacircnă la toamnă pentru opt luni de zile opt lei dobacircndă la cinci Iei mdash Deci Romacircnul avea să plătească toamna mdash icircn anul 1904 mdash o mierţă de porumb şi opt lei

Toamna vine porumb nu sa făcut Strul Cuten chemă pe sătean la socoteală^

bdquoVină să ne socotim bade Costache Parcă eu icircţi cer să-mi plăteşti Eu vreau numai să ne s o c o t i m

La socoteală domnul Cuten icircşi apără astfel interesele sale bdquoBade Costache azi păpuşoiul e scump costă douăzeci şi

patru de lei mierţă Aşa-i ori-nu mdash Aşa-i jupacircne mdash Va să zică dacă mi-ai fi dat o mierţă de păpuşoiu cum

eracirc vorba eu luam pe ea douăzeci şi patru de lei Aşa-i mdash Aşa mdash Bun Noi Ia anul avem să cumpărăm dacă dă Dumnezeu

păpuşoiul cu opt lei mierţă Pentru datoria dumnitale de douăzeci şi patru de lei dumneata a-i să-mi dai la anul trei m i e r ţ e Trei mierţe cacircte opt lei face tocmai douăzeci şi patru de lei Aşa-i ori nu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 767

mdash Da jupacircne cam aşa- i Să deacirc Dumnezeu să ajungem cu bine la anu şi să deacirc Dumnezeu să se facă roadă bull

Trece un an de zile In toamna următoare iar secetă Omul numai la plătit datoriile nu s gacircndea Dar domnul Strul nu mai putea aşteptă Se hotăricirc să deacirc icircn judecată pe Romacircn

Romacircnul icirci datoreşte trei mierţe de porumb Trei mierte de porumb pe vremea aceia preţuiau şazeci şi doi de lei cacircte douăzeci şi patru de lei mierta mdash Ca să nu umble prin judecăţi şi ca să nu cheltuiască mult domnul Strul face placircngerea la jushydecătoria comunală mdash care judecă pacircnă la cincizeci de lei mdash şi dă icircn judecată pe Costache Dinu pentru două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei

La judecată se icircntacircmplă ca unul din juraţi să fie tocmai unul din tovarăşii aldămaşului pălăriei El a fost la icircnvoeală şi el ştie că badea Costache are să deacirc bani negustorului Judecata hotăreşte deci ca negustorul să-şi ia dreptul său condamnă pe Costache să deacirc cele două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei plus cinci lei cheltuieli de judecată ceeace face cincizeci şi trei de lei

Trece termenul de apel o lună de zile Domnul Strul Cuten ia hotărirea definitivă şi o icircnvesteşte cu formula executorie Apoi pune hacircrtia icircn buzunar şi aşteaptă

Costache Dinu icircnsă e dator şi la credit cu 120 de lei Strul Cuten scoate icircn vacircnzare singura păreche de boi a Roshy

macircnului Boii se vacircnd cu 163 de lei Creditul icircşi ia partea 120 de lei Domnul Cuten ia restul de 43 de lei şi Costache Dinu icirci mai rămacircne dator cu 10 lei

Săracul badea Dinu şi a icircndesat icircn cap pălăria cea veche şi sa pus să facă pe degete socoteală de ce a dat şi de ce mai are să deacirc

De cacircnd sa icircmprumutat a plătit dobacircndă cacircte un leu pe lună la cinci In cele opt luni a plătit opt lei Pe urmă na mai plătit pacircnă ce a pierdut boii Dar acum are altă datorie de zece l e i mdash l a care dobacircnda iar sporeşte Pentru pălăria lui pleoştită pe care şo icircndeasă pe ochi a plătit aşa opt lei plus patruzeci şi trei din vacircnzarea boilor mdash şi cu zece lei ce mai are a da icircn total şaizeci şi unul de lei

A găsit socoteala Pălăria icircl costă 61 de le i Şi daca vrea Dumnezeu şi dreptăţile lumii mdash poate vor spori şi ceştealalţi 10 lei de datoriei

Cacircnd am aflat icircntacircmplarea aceasta nu mam mai gacircndit să cercetez frumuseţile locurilor Năcazurile oamenilor au de multeori mai multă măreţie decacirct un deal prăpăstios Rămacirci icircnmărmurit icircn faţa lor şi nici nu-ţi vine a crede

(Din bdquoAcirclMna) Mihail Sadoveanu

copy BCUCluj

768 ŢARA NOASTRĂ

ARATURI DE TOAMNA Cacircnd zicem arături de toamnă nu icircnţelegem arăturile ce se

fac pentru sămănăturile de toamnă ci acelea cari se fac toamna tacircrziu sau pe la icircnceputul iernii pentru sămănăturile de primăvară

Arăturile de toamnă se fac totdeauna adacircnci Peste iarnă pămacircntul se mărunţeşte şi icircmbunătăţeşte prin icircngheţ şi ger iar primăvara pentru sămănat ajunge şi numai o arătură mai pe deasupra

Pentru plantele de săpat cum sunt cucuruzul napii şi alshytele se ară de- obiceiu mai adacircnc decacirct pentru cereale De aceea e bine ca pentru astfel de plante să se facă totdeauna arături adacircnci de toamna

Obiceiul de a se face astfel de arături este prea puţin răsshypacircndit icircn poporul nostru şi urmarea e că fără de lucrarea aceasta de toamna plantele adesea nu isbutesc pe deplin

Din contră arăturile de toamna nu numai că suplinesc In oarecare măsură chiar şi gunoiul dar sunt folositoare plantelor atacirct icircn anii ploioşi cacirct şi icircn cei secetoşi

Arăturile adacircnci şi mai ales cele de toamna dau puteri nouă icircntineresc pămacircntul şi-1 fac să dea cu mult mai multe şi mai bune bucate ca icircn trecut

De aceea iubiţi plugari faceţi arături adacircnci de toamna şi veţi adăugă mult foarte mult la sporirea agoniselii voastre

PLANTAREA POMILOR La noi plantarea pomilor se face de obiceiu primăvara mdash

deşi sa dovedit icircndeajuns că cel mai potrivit timp pentru plantare este toamna tacircrziu icircn Noemvrie Pomii plantaţi acum se prind mai sigur şi dau mai bine icircncă icircn anul prim

Cele mai de căpetenie reguli pentru plantarea pomilor sunt următoarele

Groapa trebue făcută destul de largă şi adacircncă cel puţin de un metru lată şi 80 cm adacircncă In fiecare groapă să se pună numai pămacircnt bun strămutacircnd icircn altă parte pămacircntul scos din partea de cacirctră fundul gropii

Groapa se umple cam ijl parte cu pămacircnt bun apoi se pune pomul icircn mijloc şi se aşează printre rădăcini şi peste ele pămacircnt cacirct se poate mai bun şi mai bine mărunţit Se icircndeasă apoi păshymacircntul deasupra rădăcinilor şi se toarnă apă din destul După aceasta se umple groapa de tot cu pămacircnt aşa că la suprafaţă să aibă o ridicătură căreia i-se dă formă de blid icircn jurul poshymului Pomul trebue să stee drept să nu fie mai afară sau mai icircnlăuntru de cum a fost icircn locul cel vechiu totuş e bine dacă el se aşează mai adacircnc cu 3mdash4 cm de cacirct a fost mai icircnainte

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 769

Cerinţă de căpetenie este ca fiecare pom să fie plantat icircn loc bun să fie bine udat şi icircn anul prim să aibă umezeală neshyicircntrerupt In lunile de vară mai ales pomii trebue udaţi din greu Pomilor să li-se pună cacircte un par ca sprijin contra vacircnturilor şi ca să-i ţină icircn poziţie dreapta Toate rădăcinile vătămate să fie tăiate la vacircrf cu un cuţit ager

Coroana se va curaţi numai icircn primăvară Pentru pomii cari se vor plantă la primăvară e bine să se

facă gropile din toamnă Săteanul

S T A T U T E pentru gracircnarul cultului gr-cat din Doştat

( S f acirc r ş i t )

VI Modalitatea icircmprumutacircrei dela gracircnar sect 13 Dela gracircnar se vor icircmpărtăşi cu icircmprumuturi pe

lacircngă anumite c e se vor statorl pentru acel an de cătră comitet 1 numai membrii gracircnarului 2 nemembrilor aşa I-se poate vota icircmprumut dacă se icircnscriu ca membri ordinari obligacircudu-se a plăti taxa in 5 ori 10 ani decursivi

sect 14 icircmprumutul se acoardă numai pe lacircngă garanţie cu chizeş plătitor

sect 15 Tot insul care doreşte a se icircmprumută dela gracircnar se va icircnştiinţa la prezident spunacircndu-şi cantitatea icircmprumutului şi numindu-şi şi caventul

sect 16 Prezidentul din timp icircn timp convocă comitetul spre a delibera asupra cererilor de icircmprumut acesta va acordă ori respinge cererea nefiind obligat a-şi motivă eventuala reshyspingere

La tot caşul acordarea va fi condiţionată dela prescrierile sect-ilor 13 14 15

sect 17 Manipulantul icircn conţelegere cu controlorul primind asemnarea In scris dată de prezident despre votarea prin comitet a icircmprumutului vor măsura competentului bucatele şi-şi vor induce In ziuarul lor icircmprumutul iar scrisorile prezidentului le vor păstră ca document pentru socoteli

sect 18 La cas dacă icircmprumutătorul va cere să i-se facă contractul de icircmprumutare de cătră prezident acela este obligat a-1 scrie pentru taxa de 20 bani (10 cr)

sect 19 Bucatele icircmprumutate mdash respective preţul lor sta-torit prin comitet mdash va fi a se replătl la terminul fixat fără nici o provocare Eventuala neplătire se va execută prin antistia coshymunală premergacircnd procedura sumarie

copy BCUCluj

770 ŢARA NOASTRĂ

Cel Improcesuat icircşi va perde dreptul de a mai putea icircmshyprumută

sect 20 Quantul icircmprumutului nu poate fi mai mare ca preţul acirc 10 ferdele ori mai mic ca preţul acirc 2 ferdele pentru un contract

sect 21 Cu banii icircncassaţi pentru bucatele vacircndute pe termin comitetul se va icircngriji ca icircn tot anul pacircnă la finea lunei Ianuarie a fiecărui an să cumpere cu preţul de zi alte bucate

sect 22 Bucatele din gracircnar nu se pot preface icircn bani pentru a fi manipulaţi fără deliberarea adunărei generale convocată anume spre acest scop cacircnd aflacircndu-se mai proventuoasă vinshyderea bucatelor poate dispune comitetului să o facă icircnsă numai aşa ca 1 i parte a statului activ să rămacircnă spre manipulare icircn natură

sect 23 Capitalul cacircştigat din vinderea bucatelor se va deshypune pe lacircngă dobacircndă sigură sub numirea de fondul cultului gr-cat din Doştat Ia cassa centrală arhidiecezanacirc din Blaj spre mai departe administrare

sect 24 Membrii comitetului poartă oficiul gratuit Adunarea generală icircnsă le poate vota oarecare remunerare pentru osteneli

sect 25 Socotelile anuale după aprobare din partea adunărei generale sunt a se subşterne in două exemplare alăturacircnd proshytocol despre publicarea acelora dimpreună cu toate documentele prin oticiul protopopesc Ven exactorat arhidiecezan spre supra-revisuire

sect 26 Taxa exactorală arhidiecezanacirc se va plăti din veshynitele fondului pentru suprarevisuirea socotelilor fondului gracircshynarului conform pescriseior statutelor exactoratului arhidiecezan

sect 27 Subvenţiuni din venitele fondului pentru plata icircnshyvăţătorului nici Ia un cas nu se vor putea vota icircnainte de a fi ajuns venitul curat anual al fondului la cel puţin 1 i parte a sashylarului statorit pe an pentru icircnvăţătorul ordinar Dar şi atunci din venitul icircntreg ] 3 totdeauna se va capitaliza

sect 28 Presentele statute speciale pentru administrarea fonshydului bdquoGracircnarului nu deroagacirc nimic prescriselor statutelor ar-hidiecezane gr-cat de Alba-IuliamdashFăgăraş votate icircn 1898 pentru administrarea averilor bisericeşti şcolare

sect 29 Modificarea statutelor prezente se va putea face numai cu o majoritate absoluta de voturi a membrilor icircntruniţi icircn adunarea generală convocată exclusiv spre acest scop care schimbare va trebui să obţină in tot cazul aprobarea Ven con-sistor metropolitan

sect 30 La caz de a se desfiinţa fondul gracircnarului din ori-ce cauze neprevăzute capitalul ori interesele aceluia nici la un caz nu se vor icircntrebuinţa spre alt scop decacirct pentru acoperirea sashylarului docental dm Doştat pacircnă cacircnd şcoala va purtă caracter gr-cat şi limba de propunere va fi cea romacircnă

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 771

sect 81 Prezentele statute vor fi obligatoare pentru toţi membrii subscrişi la alăturatul proces icircndatăce vor fi aprobate de cătracirc Ven consistor metropolitan din Blaj

D o ş t a t 21 Martie 1899 N N prez (L S)

N N N

N

N N

curatori şi represhyzentanţi ai poposhy

rului

că parohul locului numai cu apro-fi lipsit de postul de prezident al

Nr 15971899 Se aproabă cu observarea la sect-ul 6

barea cons storului arhiepiscopesc poate comitetului chemat a administra bdquoGracircnarul

Blaj din şedinţa consistorială ţinută icircn 1 Aprilie 1899 (L S) Victor Metropolit m p

Ş T I E I In 15 Noemvrie sa desbacirctut icircnaintea curţii cu juraţi din

Cluj procesul colaboratorului nostru Dr Ioan Lupaş profesor la seminarul bdquoAndreian din Sibiiu intentat pentru publicarea articoshylului- -jToate plugurile umblăicircn numărul 14 al revistei noastre Procurorul a găsit agitaţie icircmpotriva bdquotagmei proprietarilor Dl Lupaş a fost condamnat de curtea cu juraţi la 3 luni icircnchisoare de stat şi 200 cor Sa icircnaintat apel

Semne bune icircn părţile Hacircrtibaciului Abia sunt cacircţiva ani de cacircnd In părţile Hacircrtibaciului nu eră nici o mişcare vestitoare de mai bine De cacircnd sa stabilit icircn Fofeldea dl N P Petrescu desshypart bdquoAgnita al Asociaţiunii face frumoase progrese numărul membrilor Asociaţiunii creşte se ţin prelegeri şi se icircnfiinţează bishyblioteci poporale icircn comune

Iar de cacircnd sa aşezat ca protopop icircn Agnita dl loachim Muntean biserica şcoala şi trebile culturale şi economice au in dacircnsul un conducător priceput şi devotat Prin conducerea şi mijlocirea d-lui Muntean sa cumpărat casă tractuală icircn Agnita sa icircnfiinţat acolo banca bdquoFrăţia şi o reuniune a femeilor din tract pusă sub ocrotirea bisericii

copy Adunarea generală a Reuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din arhi-

dieceză ţinută in Blaj a hotacircrit icircntre altele să facă paşii de lipsă la Consistor pentru icircntregirea icircn timpul cel mai scurt a salariilor In icircnţelesul legii a premiat 3 teme puse la concurs 1 Lucrarea

copy BCUCluj

772 ŢARA NOASTRĂ

Icircnv Octavian Pop din Vad cu titlul bdquoŞcoala icircn serviciul economiei şi industriei cu K 6 0 1 mdash 2 Lucrarea Icircnv Isidor Uopp din Meshydiaş cu titlul bdquoCum sar putea provedeacirc şcolarii săraci cu cărţile şi rechizitele necesare eventual şi cu vestminte cu K 5 0 mdash 3 Şi tot icircnv Dopp a fost premiat de asemenea cu un premiu de K 50mdash pentru lucrarea bdquoCum şi-ar putea cantorii-icircnvăţacirctorii noshyştri icircmbunătăţi starea lor materiala prin lucrarea raţională a păshymacircntului socotit icircn salar

copy Despărţămacircntul Sibiiu al bdquoReuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din

arhidieceza de Alba-Iulia şi Făgăraş icircşi va ţinea adunarea de toamnă la 3 Decemvrie st n a c In localul şcoalei gr-cat din Sibiiu Este dorit ca icircnvăţacirctorimea să fie icircncurajată cu astfel de prilejuri prin participarea cacirct mai număroasă a oamenilor noştri de bine

O

bdquoSolidaritatea Direcţiunea asocierii băncilor Solidaritatea a ţinut icircn 17 crt cea dintacirciu şedinţă după icircnregistrarea firmei luacircnd la cunoştinţă această icircnregistrare Numărul băncilor cari fac parte pacircnă acum din asociare este de 72 iar părţile funshydamentale subscrise fac icircmpreună K 39000 Se speră că toate băncile vor icircntră icircn şirul membrilor eu părţi fundamentale cacirct mai multe pentrucă bdquoSolidaritatea numai astfel icircşi va putea icircmplini frumoasa şi folositoarea sa chemare Sa votat un Regushylament pentru funcţionari şi altul pentru Secţiunile bdquoAsociării Mai departe sau făcut paşii trebuincioşi pentru publicarea pe viitor a bdquoRevistei Economice ca foae a bdquoSolidarităţii cum şi pentru publicarea Anuarului băncilor noastre Asociarea aceasta este un mijloc icircnsemnat de icircntărire şi asigurare a viitorului bănshycilor noastre cum şi de a pune la cale multe alte lucruri bune de aceea e neapărat trebuincios să facă parte din această asociare toate băncile pacircnă la una

O

Roadă vinului icircn acest an icircn ţara noastră a fost mai slabă decacirct mijlocie vinul e mai bun decacirct icircn anul trecut şi se vinde cel de racircnd cu K 36mdash50 iar cel mai bun cu K 60mdash80 hltr

copy Distribuire de galiţe Ministerul de agricultură va distribui

şi icircn acest an galiţe de soiu mai nobil Cererile se fac prin mishyjlocirea reuniunilor de agricultură Este pus la cale şi un fel de schimb al gătitelor din diferite regiuni care se poate face tot prin mijlocirea reuniunilor de agricultură

Editor Octavian Ooga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 761

Nu e apropiată icircncă icircmplinirea gacircndului care a poshyvăţuit o viaţă icircntreagă pe răposatul preşedinte al acestei societăţi Nici nu e lămurit icircncă felul icircmplinirii care la urma urmei se poate poticni şi de vre-o poruncă venită de s u s Dar şi cu rezultatele de pacircnă astăzi se pot icircndeplini multe lucruri bune Se pot alege şi sprigini an de an tineri cari să se pregătească pentru teatru Se pot icircncuraja autorii pieselor bune şi icircndeosebi se pot cacircştigă bunii noştri scriitori pentru traducerea pieshyselor străine de icircnaltă valoare

Averea societăţii e ajunsă la o sumă destul de mare In anul 1906 a fost de 385 mii 816 cor Această sumă creşte icircncet deoarece numărul membrilor abia se urcă pacircnă la 500

Deocamdată lucrul cel mai icircnsemnat e să icircndemnăm oamenii noştri pentru spriginirea teatrului icircncuracircnd va icircncepe din nou să călătorească din oraş icircn oraş arshytistul nostru Zaharie Bacircrsan săvacircrşind aceiaş muncă ai cărei apostoli au fost odinioară Matei Milo şi Pascali Să mergem să-1 ascultăm icircn nădejdea că se apropie vremea cacircnd vom putea să ne icircnchinăm frumosului şi noi icircntre păreţii ai căror cărămizi vor fi icircnjghebate din obolul nostru de popor sărac şi năcăjit dar cu credinţă icircn viitor

SCRISORI CATRA ŢARATCI IX

Bade Şofroane Nu ştiu cum mi-se pare cacircnd tţi scriu dar parcă moiu con-

deiu n inimă şi cu tacircşniturile din ea aştern pe hacircrtie durerile unui neam obidit care nare tovarăş icircn lumea asta decacirct obida muncii care nare alte nădejdi decacirct să lase de moştenire urmashyşilor aceeaş povară aceeaş obidă aceeaş vieaţă stoarsă şi suptă de toate relele pămacircntului Că ori-unde ţi-ai aruncă săgeţile gacircnshydului vezi un rău ori-unde ai icircnclină să-ţi odihneşti svacirccniturile creerului sai ca muşcat do viperă

Şi dacă nam fi noi de vină la aceste rele parcă tot ar mai fi căci cel puţin ai avea asupra cui să-ţi verşi paraponul dar răul ăl mai mare peste toate relele este că tot noi suntem de v i n ă Şi cacircnd vezi aşacirc ceva ţi-se stracircnge inima şi parcai vrea să-ţi stacircngi lumina minţii şi să te pomeneşti dupun vis dulce In nefiinţă

copy BCUCluj

762 ŢARA NOASTRĂ

La rădăcina neamului nostru rod o grămadă de viermi neştishyinţa de carte neracircnduiala icircn cele economice depărtarea dela traiul simplu şi cocoţarea cătră risipă apoi mintea noastră uşor crezătoare apoi aplecarea spre tacircrăială apoi firea noastră iute şi neastacircmpărată apoi lipsa de şcoli apoi lacircncezala cacircnd icirci vorba să ne luăm şi noi după alţii la un lucru bun apoi graba cu care dăm năvală la cele rele la vrăşmacircşie la făţărnicie răzbunare la icircncăpfiţinare că noi lăsăm să treacă carul altuia peste grumazii noştri dar nu iertam vecinului să ne dea o icircnvăţătură cu toate că noi singuri ştim bine că nu ne putem icircnvăţă

Vezi bade Şofroane cine se gacircndeşte la toate astea cine le vede cu ochii minţii toate astea cine Ie simte cu coardele inimii toate astea acela trebue să se cutremure icircn toată firea sa şi să nece icircntrun oftat lung şi amar căn inima lui se face-o prăpastie adacircncă şi creerul lui fierbe ca oala la foc

Şi te nt ebi bull bine mă omule oare păţaniile zilnice nu sunt ele o şcoală destul de mare ca să ne mai lăsăm de ce-i rău Oare nu stă n capul fiecărui om atacircta grăunte de minte ca să nu se bage de bună voie cu capul la năcaz Oare dacă nu ştim carte nu-i vieaţă cu toate ale ei bune şi rele o carte deschisă din care poate icircnvăţă binele şi răul

0 fii Dar bdquonoi aşacirc ne-am pomenit din moşi strămoşi şi

bdquocurn a trăit tata şi moşu om trăi şi noi

li iarnă Bordeiuşca stă ngropatacirc n zăpadă dabeacirc răzshybeşti să faci o potecă pacircnă la vecinu de sus fulgii picură mereu şi-s icircnstelaţi icircncacirct In bătaia semnului ţi-se par că s boabe de argint

In curte mai stă o grăt ăjoară de lemne icircn ogradă mai sunt ceva ogrinji pentru cele două vituţe dar coşaru-i gol Cel din urmă sac ii dus la moara

In cuptor pacirclpacircie un foc atrăgător icircn jurul Iui cinci copishylaşi stau roată şi icircnvaţă colindele cacirc-i Crăciunu la uşe

La masă badea George stă răzimat cu capu ntre macircni şi-i dus pe gacircnduri de parcă nici nu ştie ce se petrece icircn juru lui

Un tropot icircn tindă ca de scuturat de zăpadă şi uşa des-chizacircndu-se lelea Rachila icircntră icircn casă cu racircvaru de lapte g o l

mdash Joiana a nţercat George nu mai dă lapte Copiii sar in jurul ei mdash Lapte mamă şi eu vreau lapte

dela Joiana şi cel mai mic fără saştepte răspuns răpeşte ră-varu din macircna mă-si şi vacirczacircndu-I gol o rupe Icircntrun placircns

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 763

sfacircşietor mdash Eu vreau lapte mamă eu vreau lapte dela Joiana că Vinereana nare l a p t e

Şi badea George sadacircnceşte tot mai mult In gacircnduri bdquoDe ce-am muncit eu toată v a r a Rodul a fost bun şi tot să nu majung Şi-şi face socoteala n cap bdquotrei saci i-am dat lui Burăh camătă şi un sac din datorie icircs patru cinci saci i-am vacircndut de-am plătit camătă la bancă trei saci i-am vacircndut de-am plătit darea două care de facircn le-am dat aracircndaşului unul datoria şi unul camătă şi tot soeotind aşacirc icircn cap parcă simte sudori răci pe frunte şi sare ca muşcat

mdash Iar trebue să mprumutăm Lelea Rachila nu suflă o vorbă recunoştea ea bine amăreala

de care-i cuprinsă inima bărbatului său Şi badea George şi pune căciula n cap şi p l e a c ă Pleacă sacirc-şi vacircndă rodul din vara viitoare cu o dobacircnda

icircngrozitoare ferdelă pentru ferdelă sac pentru sac car pentru car

Iată bade Şofroane icircncă un rău care ne roade Că dacă ai apucat odată pe macircna uşurărilor (cămătarilor)

şi de mai eşti ceva dator la bancă pentru vro falcă de moşie apoi icirci vai şi-amar capuci de macircnci cu datoria dintrun blid dar ea mancă cu două linguri pe cacircnd dta numai cu una

Feriti-vă dar de uzurari ca de mama focului că ei sunt cei mai răi duşmani ai săteanului

Nu se află n lume lipitoare mai uricirctă ca uzurarui nu să află n lume dobitoc mai lacom ca el nu poţi da de fiară mai sălshybatică ca uzurarui cacircnd te-a ajuns păcatele să nu mai poti purtă camătă că ei ti icircn stare să te scoată din bunul dtale cu copii icircn puterea iernii

icircmprumutaţi dela bancă de cu vreme o sumuliţă cacirct gacircnshydiţi că var ajunge ca să treceţi peste iarnă dacă cumva-i rodul slab icircn vrun an vindeţi un viţel un purcel sau orice aveţi pe lacircngă casă şi vă faceţi năcazul că dă Dzeu la anul rod mai bun şi le faceţi la loc mdash dar la usurar să nu vă băgaţi slugi că ei nu vă cer icircmprumutul fără camătă dar eu camătă ce i-o plăshytiţi icircn toată vara icirci plătiţi de sece-ori icircmprumutul şi tot datori răshymacircneţi Şi de se potriveşte să dea Dzeu icircncă un an rău trebue să faceţi icircmprumut peste icircmprumut că el vă dă bucuros Şi aşacirc după cacircteva ierni rele aţi rămas pe drumuri

copy BCUCluj

764 ŢARA -NOASTRĂ

Feriti-vă icircncă odată zic de uzurari ca de ciumă că de nu şi anul roditor va fi neroditor că va rodi pentru el nu pentru Dvoastră

Atacircta trudă atacircta sudoare cu care-i stropită glia de veashycuri frămacircntată de braţele noastre so lăsăm oare şi pe mai deshyparte să ne-o mance uzurarul Nici pacircnă aci să nu fi ajuns jushydecata mintii noastre

Căci dacă-i aşacirc pentru noi nu mai rodesc spice nu mai răsar flori partea noastră-i munca pălămida brusturii şi mără-c i n i l e bdquo

Gacircndesc bade Şofroane că ai priceput răspunsul meu despre uzurari şi de nu li pricepe dintrodată frămacircntaţi capul s ă i prishycepi căci anume ti l-am scris aşacirc icircn papainoage ca să-ţi baţi puţin capul cu el şi aşacirc să ti-se vacircre mai bine n minte

Cacirct pentru mine zdrobit de osteneală de munca zilnică amărtt de amăreala aşternută pe hacircrtie simt cum pleoapele ochilor mi se icircnchid şi trupul mă trage spre odihnă

Doamne de-aş visa un vis frumos un vis care să-mi icircntăshyrească nădejdile care să-mi icircntărească inima care să mă facă să cred şi pe mai departe In trăinicia neamului meu atacirct de plin de duh şi-atacirct de macircncat de rele

Noapte bună bade Şofroane noapte bună Delasacircntioana

I S T O R I A U N E I P Ă L Ă R I I In icircnceputul liniştit de toamnă revăd Hacircrlăul şi Cotnarii Am

mai fost pe aici cunosc si vechile pivniţi domneşti unde se zice că sa găsit vin bătracircn de sute de ani numai icircn cămaşa lui lacircngă doagele căzute ale antalelor cunosc şi locul curţilor vechi ale Măriei Rareş şi baia domnească pe lacircngă care se aruncă acum gunoaele tacircrgului şi rătăcesc găinile şi purceii mahulalelor Iată aproape de ruina băii ruina unei biserici vechi Primăria a icircnceput so reclădească numai turnul dela poartă cade se năruie zi cu zi năpădit de bălării Văd iarăş uliţi stracircmte şi murshydare cacircteva uliţi curate şi tăcute apoi drumul drept printre dealuri mari odată bogate In vii care duce la Cotnari

Acolo la Cotnari am fost de mult la culesul viilor pe cacircnd icircncă nu dăduse molima filoxerii Eram icircntro căruţă de tară cu doi cai cu clopot La deal caii suiau la pas şi clopotul sună icircncet iar eu priveam cu ochii uimiţi icircmprejurimile Prin Costeşti prin Băiceni In Cotnari eşeau oameni cu cofăele pline de must Am gustat şi eu odată Omul de pe capră ştiu că sorbea icircndelung şi oftă după aceia greu răcorit Iar cacircnd am ajuns la Cotnari

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 765

racircdea spunea o mulţime de palavre şi făcea el singur un haz nemaipomenit

icircmi aduc aminte că am văzut pe acolo numai oameni veseli Ardea icircntro seară un foc mare şi culegătorii de vii se stracircnseseră In jur Coceau porumb pe lacircngă jar macircncau şi beau must din cofăele Un Ţigan cacircntă dintro scripcă repede-repede ţacircricircit şi altul printre limbile roşii ale focului juca sărea icircn sus de un stat de om şi se pălea cu călcacirciele icircn josul şalelor

Acuma şi tacircrgul Hacircrlăului mi-sa părut sărac şi mort şi satul Cotnari I-am văzut cum este un sat de oameni năcăjiţi care se luptă din greu cu pămacircntul şi cu nevoi tot mai vrăşmaşe Şacolo icircn Cotnari am aflat o icircntacircmplare un năcaz pe care I-a icircncercat un biet Romacircn unul Costache Dinu Pe sătean l-am văzut un om mic de stat cu fruntea icircncreţită cu obrazul ars de vacircnturi cu ochii plini de negura năcazului Istoria mi-a spus-o un om cum se cade din Hacircrlău şam văzut dovezile faptelor icircn dosarele judecătoriei comunale Iar icircntacircmplarea nu-i una sunt multe multe care seamănă cu aceasta ca două picături de apă sunt prea multe din nenorocire

In Hacircrlău este un om care se bucură de destulă cinste in

tacircrgul lui şi pe care icircl chiamft Strul Cuten Acest Strul Cuten ţine cracircşmă o cracircşmă pe care o laudă oricine pentru vinaţuriie sale se mai icircndeletniceşte şi cu cămătăria şi cu cumpărarea şi vacircnshyzarea gracircnelor E şi om cu cap stă icircn ţara romacircnească şi e supus rus pentruca nu cumva odraslele sale să facă armata icircn ţara in care locuesc şi se hrănesc

Iată că icircntro Duminecă primăvara icircntro zi caldă plină de soare icircntră icircn cracircşma domnului Strul Cuten Romacircnul nostru din Cotnari ca să soarbă un pahar debeutură Se pune la masă soarbe odată şi-şi dă căciula pe ceafă mai soarbe odată şi-şi dă căciula pe ochi avea o căciulă mare şi frumoasă de-a mai mare dragul prea mare şi prea călduroasă icircnsă pentru icircnceputul acela de prishymăvară Dnul Strul Cuten bagă de seamă lucrul acesta şi se gacircndeşte la o mică afacere

Intră ta vorbă cu gospodarul bdquoBade Costache da de ce porţi căciula pe vremea asta mdash Apoi dă jupacircne ce să port altceva dacă nam pălărie mdash Nai pălărie Ce zici Cum se poate Dacă nai de ce

nu-ţi cumperi mdash Cu ce să-mi cumpăr dacă nam parale mdash Parale bade Costache Ce vorbeşti Dumneata nu eşti

parale Dacă vrei dumneata poţi să ai parale icircţi pot da e u mdash Bine jupacircne să-mi dai mdash şi ţi le-oiu plăti cinstit Acum

icircnsă no să pot Dacă vrei apoi să mă aştepţi pacircnă la t o a m n ă mdash Cum nu bade Costache Te aştept Se poate să nu te

aştept tocmai pe dumneata

copy BCUCluj

766 ŢARA NOASTRĂ

Din vorbă icircn vorbă cad oamenii la icircnvoeală Negustorul icircmprumută săteanului cinci lei Costache Dinu făgăduieşte să-i dee la toamnă icircn schimb o mierţă de porumb

Sau icircnţeles Romacircnul a luat banii şi a plecat Şi-a luat o pălărie pe care a dat trei lei şi optzeci de bani Dupăce ese din prăvălie se icircntacirclneşte cu doi prietini A cumpărat omul o pălărie trebue să-i dea aldămaş Bun hai icircnapoi să beacirc aldămaşul la domnul Strul

Intră la domnul Strul cer o jumătate de oca de rachiu şi cinstesc

Cum vorbiau mai icircnfierbacircntaţi şi cum Dinu se uită cu macircndrie Ia pălăria lui iată şi jupanul

A1 bade Costache ţi-ai luat pălărie şi beai şi a l d ă m a ş Să-ţi fie de bine dar mie nu mi-se cuvine aldămaş

mdash Cum nu ce aldămaş domnule Strul mdash Ce aldămaş dobacircnda Trebue să-mi dai dobacircndă la

banii m e i Ce dobacircndă jupacircne Nu-ţi dau pentru cinci lei o mierţă

de păpuşoiu Nu-i destulă dobacircnda asta mdash Aşa O mierţă Acela-i dreptul meu Aşa puteam să ţiu

banii la ladă Eu cu ce trăesc Dobacircnda e dreptul meu mdash Bine jupacircne dacă zici dumneata mdash Apoi da negustorul are dreptate zic cinstind cej doi

tovarăşi mdash Bun zice badea Dinu dacă ziceţi şi v o i Atunci să-ţi

dau domnule Strulea şi dobacircndă mdash Atunci ne-am icircnţeles dobacircnda se ş t i e Se ştie icircn adevăr procentul obicinuit e de cinci bani la franc

pe săptămacircnă Pentru un leu douăzeci de bani pe lună Pentru cinci lei un leu pe lună Pacircnă la toamnă pentru opt luni de zile opt lei dobacircndă la cinci Iei mdash Deci Romacircnul avea să plătească toamna mdash icircn anul 1904 mdash o mierţă de porumb şi opt lei

Toamna vine porumb nu sa făcut Strul Cuten chemă pe sătean la socoteală^

bdquoVină să ne socotim bade Costache Parcă eu icircţi cer să-mi plăteşti Eu vreau numai să ne s o c o t i m

La socoteală domnul Cuten icircşi apără astfel interesele sale bdquoBade Costache azi păpuşoiul e scump costă douăzeci şi

patru de lei mierţă Aşa-i ori-nu mdash Aşa-i jupacircne mdash Va să zică dacă mi-ai fi dat o mierţă de păpuşoiu cum

eracirc vorba eu luam pe ea douăzeci şi patru de lei Aşa-i mdash Aşa mdash Bun Noi Ia anul avem să cumpărăm dacă dă Dumnezeu

păpuşoiul cu opt lei mierţă Pentru datoria dumnitale de douăzeci şi patru de lei dumneata a-i să-mi dai la anul trei m i e r ţ e Trei mierţe cacircte opt lei face tocmai douăzeci şi patru de lei Aşa-i ori nu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 767

mdash Da jupacircne cam aşa- i Să deacirc Dumnezeu să ajungem cu bine la anu şi să deacirc Dumnezeu să se facă roadă bull

Trece un an de zile In toamna următoare iar secetă Omul numai la plătit datoriile nu s gacircndea Dar domnul Strul nu mai putea aşteptă Se hotăricirc să deacirc icircn judecată pe Romacircn

Romacircnul icirci datoreşte trei mierţe de porumb Trei mierte de porumb pe vremea aceia preţuiau şazeci şi doi de lei cacircte douăzeci şi patru de lei mierta mdash Ca să nu umble prin judecăţi şi ca să nu cheltuiască mult domnul Strul face placircngerea la jushydecătoria comunală mdash care judecă pacircnă la cincizeci de lei mdash şi dă icircn judecată pe Costache Dinu pentru două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei

La judecată se icircntacircmplă ca unul din juraţi să fie tocmai unul din tovarăşii aldămaşului pălăriei El a fost la icircnvoeală şi el ştie că badea Costache are să deacirc bani negustorului Judecata hotăreşte deci ca negustorul să-şi ia dreptul său condamnă pe Costache să deacirc cele două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei plus cinci lei cheltuieli de judecată ceeace face cincizeci şi trei de lei

Trece termenul de apel o lună de zile Domnul Strul Cuten ia hotărirea definitivă şi o icircnvesteşte cu formula executorie Apoi pune hacircrtia icircn buzunar şi aşteaptă

Costache Dinu icircnsă e dator şi la credit cu 120 de lei Strul Cuten scoate icircn vacircnzare singura păreche de boi a Roshy

macircnului Boii se vacircnd cu 163 de lei Creditul icircşi ia partea 120 de lei Domnul Cuten ia restul de 43 de lei şi Costache Dinu icirci mai rămacircne dator cu 10 lei

Săracul badea Dinu şi a icircndesat icircn cap pălăria cea veche şi sa pus să facă pe degete socoteală de ce a dat şi de ce mai are să deacirc

De cacircnd sa icircmprumutat a plătit dobacircndă cacircte un leu pe lună la cinci In cele opt luni a plătit opt lei Pe urmă na mai plătit pacircnă ce a pierdut boii Dar acum are altă datorie de zece l e i mdash l a care dobacircnda iar sporeşte Pentru pălăria lui pleoştită pe care şo icircndeasă pe ochi a plătit aşa opt lei plus patruzeci şi trei din vacircnzarea boilor mdash şi cu zece lei ce mai are a da icircn total şaizeci şi unul de lei

A găsit socoteala Pălăria icircl costă 61 de le i Şi daca vrea Dumnezeu şi dreptăţile lumii mdash poate vor spori şi ceştealalţi 10 lei de datoriei

Cacircnd am aflat icircntacircmplarea aceasta nu mam mai gacircndit să cercetez frumuseţile locurilor Năcazurile oamenilor au de multeori mai multă măreţie decacirct un deal prăpăstios Rămacirci icircnmărmurit icircn faţa lor şi nici nu-ţi vine a crede

(Din bdquoAcirclMna) Mihail Sadoveanu

copy BCUCluj

768 ŢARA NOASTRĂ

ARATURI DE TOAMNA Cacircnd zicem arături de toamnă nu icircnţelegem arăturile ce se

fac pentru sămănăturile de toamnă ci acelea cari se fac toamna tacircrziu sau pe la icircnceputul iernii pentru sămănăturile de primăvară

Arăturile de toamnă se fac totdeauna adacircnci Peste iarnă pămacircntul se mărunţeşte şi icircmbunătăţeşte prin icircngheţ şi ger iar primăvara pentru sămănat ajunge şi numai o arătură mai pe deasupra

Pentru plantele de săpat cum sunt cucuruzul napii şi alshytele se ară de- obiceiu mai adacircnc decacirct pentru cereale De aceea e bine ca pentru astfel de plante să se facă totdeauna arături adacircnci de toamna

Obiceiul de a se face astfel de arături este prea puţin răsshypacircndit icircn poporul nostru şi urmarea e că fără de lucrarea aceasta de toamna plantele adesea nu isbutesc pe deplin

Din contră arăturile de toamna nu numai că suplinesc In oarecare măsură chiar şi gunoiul dar sunt folositoare plantelor atacirct icircn anii ploioşi cacirct şi icircn cei secetoşi

Arăturile adacircnci şi mai ales cele de toamna dau puteri nouă icircntineresc pămacircntul şi-1 fac să dea cu mult mai multe şi mai bune bucate ca icircn trecut

De aceea iubiţi plugari faceţi arături adacircnci de toamna şi veţi adăugă mult foarte mult la sporirea agoniselii voastre

PLANTAREA POMILOR La noi plantarea pomilor se face de obiceiu primăvara mdash

deşi sa dovedit icircndeajuns că cel mai potrivit timp pentru plantare este toamna tacircrziu icircn Noemvrie Pomii plantaţi acum se prind mai sigur şi dau mai bine icircncă icircn anul prim

Cele mai de căpetenie reguli pentru plantarea pomilor sunt următoarele

Groapa trebue făcută destul de largă şi adacircncă cel puţin de un metru lată şi 80 cm adacircncă In fiecare groapă să se pună numai pămacircnt bun strămutacircnd icircn altă parte pămacircntul scos din partea de cacirctră fundul gropii

Groapa se umple cam ijl parte cu pămacircnt bun apoi se pune pomul icircn mijloc şi se aşează printre rădăcini şi peste ele pămacircnt cacirct se poate mai bun şi mai bine mărunţit Se icircndeasă apoi păshymacircntul deasupra rădăcinilor şi se toarnă apă din destul După aceasta se umple groapa de tot cu pămacircnt aşa că la suprafaţă să aibă o ridicătură căreia i-se dă formă de blid icircn jurul poshymului Pomul trebue să stee drept să nu fie mai afară sau mai icircnlăuntru de cum a fost icircn locul cel vechiu totuş e bine dacă el se aşează mai adacircnc cu 3mdash4 cm de cacirct a fost mai icircnainte

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 769

Cerinţă de căpetenie este ca fiecare pom să fie plantat icircn loc bun să fie bine udat şi icircn anul prim să aibă umezeală neshyicircntrerupt In lunile de vară mai ales pomii trebue udaţi din greu Pomilor să li-se pună cacircte un par ca sprijin contra vacircnturilor şi ca să-i ţină icircn poziţie dreapta Toate rădăcinile vătămate să fie tăiate la vacircrf cu un cuţit ager

Coroana se va curaţi numai icircn primăvară Pentru pomii cari se vor plantă la primăvară e bine să se

facă gropile din toamnă Săteanul

S T A T U T E pentru gracircnarul cultului gr-cat din Doştat

( S f acirc r ş i t )

VI Modalitatea icircmprumutacircrei dela gracircnar sect 13 Dela gracircnar se vor icircmpărtăşi cu icircmprumuturi pe

lacircngă anumite c e se vor statorl pentru acel an de cătră comitet 1 numai membrii gracircnarului 2 nemembrilor aşa I-se poate vota icircmprumut dacă se icircnscriu ca membri ordinari obligacircudu-se a plăti taxa in 5 ori 10 ani decursivi

sect 14 icircmprumutul se acoardă numai pe lacircngă garanţie cu chizeş plătitor

sect 15 Tot insul care doreşte a se icircmprumută dela gracircnar se va icircnştiinţa la prezident spunacircndu-şi cantitatea icircmprumutului şi numindu-şi şi caventul

sect 16 Prezidentul din timp icircn timp convocă comitetul spre a delibera asupra cererilor de icircmprumut acesta va acordă ori respinge cererea nefiind obligat a-şi motivă eventuala reshyspingere

La tot caşul acordarea va fi condiţionată dela prescrierile sect-ilor 13 14 15

sect 17 Manipulantul icircn conţelegere cu controlorul primind asemnarea In scris dată de prezident despre votarea prin comitet a icircmprumutului vor măsura competentului bucatele şi-şi vor induce In ziuarul lor icircmprumutul iar scrisorile prezidentului le vor păstră ca document pentru socoteli

sect 18 La cas dacă icircmprumutătorul va cere să i-se facă contractul de icircmprumutare de cătră prezident acela este obligat a-1 scrie pentru taxa de 20 bani (10 cr)

sect 19 Bucatele icircmprumutate mdash respective preţul lor sta-torit prin comitet mdash va fi a se replătl la terminul fixat fără nici o provocare Eventuala neplătire se va execută prin antistia coshymunală premergacircnd procedura sumarie

copy BCUCluj

770 ŢARA NOASTRĂ

Cel Improcesuat icircşi va perde dreptul de a mai putea icircmshyprumută

sect 20 Quantul icircmprumutului nu poate fi mai mare ca preţul acirc 10 ferdele ori mai mic ca preţul acirc 2 ferdele pentru un contract

sect 21 Cu banii icircncassaţi pentru bucatele vacircndute pe termin comitetul se va icircngriji ca icircn tot anul pacircnă la finea lunei Ianuarie a fiecărui an să cumpere cu preţul de zi alte bucate

sect 22 Bucatele din gracircnar nu se pot preface icircn bani pentru a fi manipulaţi fără deliberarea adunărei generale convocată anume spre acest scop cacircnd aflacircndu-se mai proventuoasă vinshyderea bucatelor poate dispune comitetului să o facă icircnsă numai aşa ca 1 i parte a statului activ să rămacircnă spre manipulare icircn natură

sect 23 Capitalul cacircştigat din vinderea bucatelor se va deshypune pe lacircngă dobacircndă sigură sub numirea de fondul cultului gr-cat din Doştat Ia cassa centrală arhidiecezanacirc din Blaj spre mai departe administrare

sect 24 Membrii comitetului poartă oficiul gratuit Adunarea generală icircnsă le poate vota oarecare remunerare pentru osteneli

sect 25 Socotelile anuale după aprobare din partea adunărei generale sunt a se subşterne in două exemplare alăturacircnd proshytocol despre publicarea acelora dimpreună cu toate documentele prin oticiul protopopesc Ven exactorat arhidiecezan spre supra-revisuire

sect 26 Taxa exactorală arhidiecezanacirc se va plăti din veshynitele fondului pentru suprarevisuirea socotelilor fondului gracircshynarului conform pescriseior statutelor exactoratului arhidiecezan

sect 27 Subvenţiuni din venitele fondului pentru plata icircnshyvăţătorului nici Ia un cas nu se vor putea vota icircnainte de a fi ajuns venitul curat anual al fondului la cel puţin 1 i parte a sashylarului statorit pe an pentru icircnvăţătorul ordinar Dar şi atunci din venitul icircntreg ] 3 totdeauna se va capitaliza

sect 28 Presentele statute speciale pentru administrarea fonshydului bdquoGracircnarului nu deroagacirc nimic prescriselor statutelor ar-hidiecezane gr-cat de Alba-IuliamdashFăgăraş votate icircn 1898 pentru administrarea averilor bisericeşti şcolare

sect 29 Modificarea statutelor prezente se va putea face numai cu o majoritate absoluta de voturi a membrilor icircntruniţi icircn adunarea generală convocată exclusiv spre acest scop care schimbare va trebui să obţină in tot cazul aprobarea Ven con-sistor metropolitan

sect 30 La caz de a se desfiinţa fondul gracircnarului din ori-ce cauze neprevăzute capitalul ori interesele aceluia nici la un caz nu se vor icircntrebuinţa spre alt scop decacirct pentru acoperirea sashylarului docental dm Doştat pacircnă cacircnd şcoala va purtă caracter gr-cat şi limba de propunere va fi cea romacircnă

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 771

sect 81 Prezentele statute vor fi obligatoare pentru toţi membrii subscrişi la alăturatul proces icircndatăce vor fi aprobate de cătracirc Ven consistor metropolitan din Blaj

D o ş t a t 21 Martie 1899 N N prez (L S)

N N N

N

N N

curatori şi represhyzentanţi ai poposhy

rului

că parohul locului numai cu apro-fi lipsit de postul de prezident al

Nr 15971899 Se aproabă cu observarea la sect-ul 6

barea cons storului arhiepiscopesc poate comitetului chemat a administra bdquoGracircnarul

Blaj din şedinţa consistorială ţinută icircn 1 Aprilie 1899 (L S) Victor Metropolit m p

Ş T I E I In 15 Noemvrie sa desbacirctut icircnaintea curţii cu juraţi din

Cluj procesul colaboratorului nostru Dr Ioan Lupaş profesor la seminarul bdquoAndreian din Sibiiu intentat pentru publicarea articoshylului- -jToate plugurile umblăicircn numărul 14 al revistei noastre Procurorul a găsit agitaţie icircmpotriva bdquotagmei proprietarilor Dl Lupaş a fost condamnat de curtea cu juraţi la 3 luni icircnchisoare de stat şi 200 cor Sa icircnaintat apel

Semne bune icircn părţile Hacircrtibaciului Abia sunt cacircţiva ani de cacircnd In părţile Hacircrtibaciului nu eră nici o mişcare vestitoare de mai bine De cacircnd sa stabilit icircn Fofeldea dl N P Petrescu desshypart bdquoAgnita al Asociaţiunii face frumoase progrese numărul membrilor Asociaţiunii creşte se ţin prelegeri şi se icircnfiinţează bishyblioteci poporale icircn comune

Iar de cacircnd sa aşezat ca protopop icircn Agnita dl loachim Muntean biserica şcoala şi trebile culturale şi economice au in dacircnsul un conducător priceput şi devotat Prin conducerea şi mijlocirea d-lui Muntean sa cumpărat casă tractuală icircn Agnita sa icircnfiinţat acolo banca bdquoFrăţia şi o reuniune a femeilor din tract pusă sub ocrotirea bisericii

copy Adunarea generală a Reuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din arhi-

dieceză ţinută in Blaj a hotacircrit icircntre altele să facă paşii de lipsă la Consistor pentru icircntregirea icircn timpul cel mai scurt a salariilor In icircnţelesul legii a premiat 3 teme puse la concurs 1 Lucrarea

copy BCUCluj

772 ŢARA NOASTRĂ

Icircnv Octavian Pop din Vad cu titlul bdquoŞcoala icircn serviciul economiei şi industriei cu K 6 0 1 mdash 2 Lucrarea Icircnv Isidor Uopp din Meshydiaş cu titlul bdquoCum sar putea provedeacirc şcolarii săraci cu cărţile şi rechizitele necesare eventual şi cu vestminte cu K 5 0 mdash 3 Şi tot icircnv Dopp a fost premiat de asemenea cu un premiu de K 50mdash pentru lucrarea bdquoCum şi-ar putea cantorii-icircnvăţacirctorii noshyştri icircmbunătăţi starea lor materiala prin lucrarea raţională a păshymacircntului socotit icircn salar

copy Despărţămacircntul Sibiiu al bdquoReuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din

arhidieceza de Alba-Iulia şi Făgăraş icircşi va ţinea adunarea de toamnă la 3 Decemvrie st n a c In localul şcoalei gr-cat din Sibiiu Este dorit ca icircnvăţacirctorimea să fie icircncurajată cu astfel de prilejuri prin participarea cacirct mai număroasă a oamenilor noştri de bine

O

bdquoSolidaritatea Direcţiunea asocierii băncilor Solidaritatea a ţinut icircn 17 crt cea dintacirciu şedinţă după icircnregistrarea firmei luacircnd la cunoştinţă această icircnregistrare Numărul băncilor cari fac parte pacircnă acum din asociare este de 72 iar părţile funshydamentale subscrise fac icircmpreună K 39000 Se speră că toate băncile vor icircntră icircn şirul membrilor eu părţi fundamentale cacirct mai multe pentrucă bdquoSolidaritatea numai astfel icircşi va putea icircmplini frumoasa şi folositoarea sa chemare Sa votat un Regushylament pentru funcţionari şi altul pentru Secţiunile bdquoAsociării Mai departe sau făcut paşii trebuincioşi pentru publicarea pe viitor a bdquoRevistei Economice ca foae a bdquoSolidarităţii cum şi pentru publicarea Anuarului băncilor noastre Asociarea aceasta este un mijloc icircnsemnat de icircntărire şi asigurare a viitorului bănshycilor noastre cum şi de a pune la cale multe alte lucruri bune de aceea e neapărat trebuincios să facă parte din această asociare toate băncile pacircnă la una

O

Roadă vinului icircn acest an icircn ţara noastră a fost mai slabă decacirct mijlocie vinul e mai bun decacirct icircn anul trecut şi se vinde cel de racircnd cu K 36mdash50 iar cel mai bun cu K 60mdash80 hltr

copy Distribuire de galiţe Ministerul de agricultură va distribui

şi icircn acest an galiţe de soiu mai nobil Cererile se fac prin mishyjlocirea reuniunilor de agricultură Este pus la cale şi un fel de schimb al gătitelor din diferite regiuni care se poate face tot prin mijlocirea reuniunilor de agricultură

Editor Octavian Ooga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

762 ŢARA NOASTRĂ

La rădăcina neamului nostru rod o grămadă de viermi neştishyinţa de carte neracircnduiala icircn cele economice depărtarea dela traiul simplu şi cocoţarea cătră risipă apoi mintea noastră uşor crezătoare apoi aplecarea spre tacircrăială apoi firea noastră iute şi neastacircmpărată apoi lipsa de şcoli apoi lacircncezala cacircnd icirci vorba să ne luăm şi noi după alţii la un lucru bun apoi graba cu care dăm năvală la cele rele la vrăşmacircşie la făţărnicie răzbunare la icircncăpfiţinare că noi lăsăm să treacă carul altuia peste grumazii noştri dar nu iertam vecinului să ne dea o icircnvăţătură cu toate că noi singuri ştim bine că nu ne putem icircnvăţă

Vezi bade Şofroane cine se gacircndeşte la toate astea cine le vede cu ochii minţii toate astea cine Ie simte cu coardele inimii toate astea acela trebue să se cutremure icircn toată firea sa şi să nece icircntrun oftat lung şi amar căn inima lui se face-o prăpastie adacircncă şi creerul lui fierbe ca oala la foc

Şi te nt ebi bull bine mă omule oare păţaniile zilnice nu sunt ele o şcoală destul de mare ca să ne mai lăsăm de ce-i rău Oare nu stă n capul fiecărui om atacircta grăunte de minte ca să nu se bage de bună voie cu capul la năcaz Oare dacă nu ştim carte nu-i vieaţă cu toate ale ei bune şi rele o carte deschisă din care poate icircnvăţă binele şi răul

0 fii Dar bdquonoi aşacirc ne-am pomenit din moşi strămoşi şi

bdquocurn a trăit tata şi moşu om trăi şi noi

li iarnă Bordeiuşca stă ngropatacirc n zăpadă dabeacirc răzshybeşti să faci o potecă pacircnă la vecinu de sus fulgii picură mereu şi-s icircnstelaţi icircncacirct In bătaia semnului ţi-se par că s boabe de argint

In curte mai stă o grăt ăjoară de lemne icircn ogradă mai sunt ceva ogrinji pentru cele două vituţe dar coşaru-i gol Cel din urmă sac ii dus la moara

In cuptor pacirclpacircie un foc atrăgător icircn jurul Iui cinci copishylaşi stau roată şi icircnvaţă colindele cacirc-i Crăciunu la uşe

La masă badea George stă răzimat cu capu ntre macircni şi-i dus pe gacircnduri de parcă nici nu ştie ce se petrece icircn juru lui

Un tropot icircn tindă ca de scuturat de zăpadă şi uşa des-chizacircndu-se lelea Rachila icircntră icircn casă cu racircvaru de lapte g o l

mdash Joiana a nţercat George nu mai dă lapte Copiii sar in jurul ei mdash Lapte mamă şi eu vreau lapte

dela Joiana şi cel mai mic fără saştepte răspuns răpeşte ră-varu din macircna mă-si şi vacirczacircndu-I gol o rupe Icircntrun placircns

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 763

sfacircşietor mdash Eu vreau lapte mamă eu vreau lapte dela Joiana că Vinereana nare l a p t e

Şi badea George sadacircnceşte tot mai mult In gacircnduri bdquoDe ce-am muncit eu toată v a r a Rodul a fost bun şi tot să nu majung Şi-şi face socoteala n cap bdquotrei saci i-am dat lui Burăh camătă şi un sac din datorie icircs patru cinci saci i-am vacircndut de-am plătit camătă la bancă trei saci i-am vacircndut de-am plătit darea două care de facircn le-am dat aracircndaşului unul datoria şi unul camătă şi tot soeotind aşacirc icircn cap parcă simte sudori răci pe frunte şi sare ca muşcat

mdash Iar trebue să mprumutăm Lelea Rachila nu suflă o vorbă recunoştea ea bine amăreala

de care-i cuprinsă inima bărbatului său Şi badea George şi pune căciula n cap şi p l e a c ă Pleacă sacirc-şi vacircndă rodul din vara viitoare cu o dobacircnda

icircngrozitoare ferdelă pentru ferdelă sac pentru sac car pentru car

Iată bade Şofroane icircncă un rău care ne roade Că dacă ai apucat odată pe macircna uşurărilor (cămătarilor)

şi de mai eşti ceva dator la bancă pentru vro falcă de moşie apoi icirci vai şi-amar capuci de macircnci cu datoria dintrun blid dar ea mancă cu două linguri pe cacircnd dta numai cu una

Feriti-vă dar de uzurari ca de mama focului că ei sunt cei mai răi duşmani ai săteanului

Nu se află n lume lipitoare mai uricirctă ca uzurarui nu să află n lume dobitoc mai lacom ca el nu poţi da de fiară mai sălshybatică ca uzurarui cacircnd te-a ajuns păcatele să nu mai poti purtă camătă că ei ti icircn stare să te scoată din bunul dtale cu copii icircn puterea iernii

icircmprumutaţi dela bancă de cu vreme o sumuliţă cacirct gacircnshydiţi că var ajunge ca să treceţi peste iarnă dacă cumva-i rodul slab icircn vrun an vindeţi un viţel un purcel sau orice aveţi pe lacircngă casă şi vă faceţi năcazul că dă Dzeu la anul rod mai bun şi le faceţi la loc mdash dar la usurar să nu vă băgaţi slugi că ei nu vă cer icircmprumutul fără camătă dar eu camătă ce i-o plăshytiţi icircn toată vara icirci plătiţi de sece-ori icircmprumutul şi tot datori răshymacircneţi Şi de se potriveşte să dea Dzeu icircncă un an rău trebue să faceţi icircmprumut peste icircmprumut că el vă dă bucuros Şi aşacirc după cacircteva ierni rele aţi rămas pe drumuri

copy BCUCluj

764 ŢARA -NOASTRĂ

Feriti-vă icircncă odată zic de uzurari ca de ciumă că de nu şi anul roditor va fi neroditor că va rodi pentru el nu pentru Dvoastră

Atacircta trudă atacircta sudoare cu care-i stropită glia de veashycuri frămacircntată de braţele noastre so lăsăm oare şi pe mai deshyparte să ne-o mance uzurarul Nici pacircnă aci să nu fi ajuns jushydecata mintii noastre

Căci dacă-i aşacirc pentru noi nu mai rodesc spice nu mai răsar flori partea noastră-i munca pălămida brusturii şi mără-c i n i l e bdquo

Gacircndesc bade Şofroane că ai priceput răspunsul meu despre uzurari şi de nu li pricepe dintrodată frămacircntaţi capul s ă i prishycepi căci anume ti l-am scris aşacirc icircn papainoage ca să-ţi baţi puţin capul cu el şi aşacirc să ti-se vacircre mai bine n minte

Cacirct pentru mine zdrobit de osteneală de munca zilnică amărtt de amăreala aşternută pe hacircrtie simt cum pleoapele ochilor mi se icircnchid şi trupul mă trage spre odihnă

Doamne de-aş visa un vis frumos un vis care să-mi icircntăshyrească nădejdile care să-mi icircntărească inima care să mă facă să cred şi pe mai departe In trăinicia neamului meu atacirct de plin de duh şi-atacirct de macircncat de rele

Noapte bună bade Şofroane noapte bună Delasacircntioana

I S T O R I A U N E I P Ă L Ă R I I In icircnceputul liniştit de toamnă revăd Hacircrlăul şi Cotnarii Am

mai fost pe aici cunosc si vechile pivniţi domneşti unde se zice că sa găsit vin bătracircn de sute de ani numai icircn cămaşa lui lacircngă doagele căzute ale antalelor cunosc şi locul curţilor vechi ale Măriei Rareş şi baia domnească pe lacircngă care se aruncă acum gunoaele tacircrgului şi rătăcesc găinile şi purceii mahulalelor Iată aproape de ruina băii ruina unei biserici vechi Primăria a icircnceput so reclădească numai turnul dela poartă cade se năruie zi cu zi năpădit de bălării Văd iarăş uliţi stracircmte şi murshydare cacircteva uliţi curate şi tăcute apoi drumul drept printre dealuri mari odată bogate In vii care duce la Cotnari

Acolo la Cotnari am fost de mult la culesul viilor pe cacircnd icircncă nu dăduse molima filoxerii Eram icircntro căruţă de tară cu doi cai cu clopot La deal caii suiau la pas şi clopotul sună icircncet iar eu priveam cu ochii uimiţi icircmprejurimile Prin Costeşti prin Băiceni In Cotnari eşeau oameni cu cofăele pline de must Am gustat şi eu odată Omul de pe capră ştiu că sorbea icircndelung şi oftă după aceia greu răcorit Iar cacircnd am ajuns la Cotnari

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 765

racircdea spunea o mulţime de palavre şi făcea el singur un haz nemaipomenit

icircmi aduc aminte că am văzut pe acolo numai oameni veseli Ardea icircntro seară un foc mare şi culegătorii de vii se stracircnseseră In jur Coceau porumb pe lacircngă jar macircncau şi beau must din cofăele Un Ţigan cacircntă dintro scripcă repede-repede ţacircricircit şi altul printre limbile roşii ale focului juca sărea icircn sus de un stat de om şi se pălea cu călcacirciele icircn josul şalelor

Acuma şi tacircrgul Hacircrlăului mi-sa părut sărac şi mort şi satul Cotnari I-am văzut cum este un sat de oameni năcăjiţi care se luptă din greu cu pămacircntul şi cu nevoi tot mai vrăşmaşe Şacolo icircn Cotnari am aflat o icircntacircmplare un năcaz pe care I-a icircncercat un biet Romacircn unul Costache Dinu Pe sătean l-am văzut un om mic de stat cu fruntea icircncreţită cu obrazul ars de vacircnturi cu ochii plini de negura năcazului Istoria mi-a spus-o un om cum se cade din Hacircrlău şam văzut dovezile faptelor icircn dosarele judecătoriei comunale Iar icircntacircmplarea nu-i una sunt multe multe care seamănă cu aceasta ca două picături de apă sunt prea multe din nenorocire

In Hacircrlău este un om care se bucură de destulă cinste in

tacircrgul lui şi pe care icircl chiamft Strul Cuten Acest Strul Cuten ţine cracircşmă o cracircşmă pe care o laudă oricine pentru vinaţuriie sale se mai icircndeletniceşte şi cu cămătăria şi cu cumpărarea şi vacircnshyzarea gracircnelor E şi om cu cap stă icircn ţara romacircnească şi e supus rus pentruca nu cumva odraslele sale să facă armata icircn ţara in care locuesc şi se hrănesc

Iată că icircntro Duminecă primăvara icircntro zi caldă plină de soare icircntră icircn cracircşma domnului Strul Cuten Romacircnul nostru din Cotnari ca să soarbă un pahar debeutură Se pune la masă soarbe odată şi-şi dă căciula pe ceafă mai soarbe odată şi-şi dă căciula pe ochi avea o căciulă mare şi frumoasă de-a mai mare dragul prea mare şi prea călduroasă icircnsă pentru icircnceputul acela de prishymăvară Dnul Strul Cuten bagă de seamă lucrul acesta şi se gacircndeşte la o mică afacere

Intră ta vorbă cu gospodarul bdquoBade Costache da de ce porţi căciula pe vremea asta mdash Apoi dă jupacircne ce să port altceva dacă nam pălărie mdash Nai pălărie Ce zici Cum se poate Dacă nai de ce

nu-ţi cumperi mdash Cu ce să-mi cumpăr dacă nam parale mdash Parale bade Costache Ce vorbeşti Dumneata nu eşti

parale Dacă vrei dumneata poţi să ai parale icircţi pot da e u mdash Bine jupacircne să-mi dai mdash şi ţi le-oiu plăti cinstit Acum

icircnsă no să pot Dacă vrei apoi să mă aştepţi pacircnă la t o a m n ă mdash Cum nu bade Costache Te aştept Se poate să nu te

aştept tocmai pe dumneata

copy BCUCluj

766 ŢARA NOASTRĂ

Din vorbă icircn vorbă cad oamenii la icircnvoeală Negustorul icircmprumută săteanului cinci lei Costache Dinu făgăduieşte să-i dee la toamnă icircn schimb o mierţă de porumb

Sau icircnţeles Romacircnul a luat banii şi a plecat Şi-a luat o pălărie pe care a dat trei lei şi optzeci de bani Dupăce ese din prăvălie se icircntacirclneşte cu doi prietini A cumpărat omul o pălărie trebue să-i dea aldămaş Bun hai icircnapoi să beacirc aldămaşul la domnul Strul

Intră la domnul Strul cer o jumătate de oca de rachiu şi cinstesc

Cum vorbiau mai icircnfierbacircntaţi şi cum Dinu se uită cu macircndrie Ia pălăria lui iată şi jupanul

A1 bade Costache ţi-ai luat pălărie şi beai şi a l d ă m a ş Să-ţi fie de bine dar mie nu mi-se cuvine aldămaş

mdash Cum nu ce aldămaş domnule Strul mdash Ce aldămaş dobacircnda Trebue să-mi dai dobacircndă la

banii m e i Ce dobacircndă jupacircne Nu-ţi dau pentru cinci lei o mierţă

de păpuşoiu Nu-i destulă dobacircnda asta mdash Aşa O mierţă Acela-i dreptul meu Aşa puteam să ţiu

banii la ladă Eu cu ce trăesc Dobacircnda e dreptul meu mdash Bine jupacircne dacă zici dumneata mdash Apoi da negustorul are dreptate zic cinstind cej doi

tovarăşi mdash Bun zice badea Dinu dacă ziceţi şi v o i Atunci să-ţi

dau domnule Strulea şi dobacircndă mdash Atunci ne-am icircnţeles dobacircnda se ş t i e Se ştie icircn adevăr procentul obicinuit e de cinci bani la franc

pe săptămacircnă Pentru un leu douăzeci de bani pe lună Pentru cinci lei un leu pe lună Pacircnă la toamnă pentru opt luni de zile opt lei dobacircndă la cinci Iei mdash Deci Romacircnul avea să plătească toamna mdash icircn anul 1904 mdash o mierţă de porumb şi opt lei

Toamna vine porumb nu sa făcut Strul Cuten chemă pe sătean la socoteală^

bdquoVină să ne socotim bade Costache Parcă eu icircţi cer să-mi plăteşti Eu vreau numai să ne s o c o t i m

La socoteală domnul Cuten icircşi apără astfel interesele sale bdquoBade Costache azi păpuşoiul e scump costă douăzeci şi

patru de lei mierţă Aşa-i ori-nu mdash Aşa-i jupacircne mdash Va să zică dacă mi-ai fi dat o mierţă de păpuşoiu cum

eracirc vorba eu luam pe ea douăzeci şi patru de lei Aşa-i mdash Aşa mdash Bun Noi Ia anul avem să cumpărăm dacă dă Dumnezeu

păpuşoiul cu opt lei mierţă Pentru datoria dumnitale de douăzeci şi patru de lei dumneata a-i să-mi dai la anul trei m i e r ţ e Trei mierţe cacircte opt lei face tocmai douăzeci şi patru de lei Aşa-i ori nu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 767

mdash Da jupacircne cam aşa- i Să deacirc Dumnezeu să ajungem cu bine la anu şi să deacirc Dumnezeu să se facă roadă bull

Trece un an de zile In toamna următoare iar secetă Omul numai la plătit datoriile nu s gacircndea Dar domnul Strul nu mai putea aşteptă Se hotăricirc să deacirc icircn judecată pe Romacircn

Romacircnul icirci datoreşte trei mierţe de porumb Trei mierte de porumb pe vremea aceia preţuiau şazeci şi doi de lei cacircte douăzeci şi patru de lei mierta mdash Ca să nu umble prin judecăţi şi ca să nu cheltuiască mult domnul Strul face placircngerea la jushydecătoria comunală mdash care judecă pacircnă la cincizeci de lei mdash şi dă icircn judecată pe Costache Dinu pentru două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei

La judecată se icircntacircmplă ca unul din juraţi să fie tocmai unul din tovarăşii aldămaşului pălăriei El a fost la icircnvoeală şi el ştie că badea Costache are să deacirc bani negustorului Judecata hotăreşte deci ca negustorul să-şi ia dreptul său condamnă pe Costache să deacirc cele două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei plus cinci lei cheltuieli de judecată ceeace face cincizeci şi trei de lei

Trece termenul de apel o lună de zile Domnul Strul Cuten ia hotărirea definitivă şi o icircnvesteşte cu formula executorie Apoi pune hacircrtia icircn buzunar şi aşteaptă

Costache Dinu icircnsă e dator şi la credit cu 120 de lei Strul Cuten scoate icircn vacircnzare singura păreche de boi a Roshy

macircnului Boii se vacircnd cu 163 de lei Creditul icircşi ia partea 120 de lei Domnul Cuten ia restul de 43 de lei şi Costache Dinu icirci mai rămacircne dator cu 10 lei

Săracul badea Dinu şi a icircndesat icircn cap pălăria cea veche şi sa pus să facă pe degete socoteală de ce a dat şi de ce mai are să deacirc

De cacircnd sa icircmprumutat a plătit dobacircndă cacircte un leu pe lună la cinci In cele opt luni a plătit opt lei Pe urmă na mai plătit pacircnă ce a pierdut boii Dar acum are altă datorie de zece l e i mdash l a care dobacircnda iar sporeşte Pentru pălăria lui pleoştită pe care şo icircndeasă pe ochi a plătit aşa opt lei plus patruzeci şi trei din vacircnzarea boilor mdash şi cu zece lei ce mai are a da icircn total şaizeci şi unul de lei

A găsit socoteala Pălăria icircl costă 61 de le i Şi daca vrea Dumnezeu şi dreptăţile lumii mdash poate vor spori şi ceştealalţi 10 lei de datoriei

Cacircnd am aflat icircntacircmplarea aceasta nu mam mai gacircndit să cercetez frumuseţile locurilor Năcazurile oamenilor au de multeori mai multă măreţie decacirct un deal prăpăstios Rămacirci icircnmărmurit icircn faţa lor şi nici nu-ţi vine a crede

(Din bdquoAcirclMna) Mihail Sadoveanu

copy BCUCluj

768 ŢARA NOASTRĂ

ARATURI DE TOAMNA Cacircnd zicem arături de toamnă nu icircnţelegem arăturile ce se

fac pentru sămănăturile de toamnă ci acelea cari se fac toamna tacircrziu sau pe la icircnceputul iernii pentru sămănăturile de primăvară

Arăturile de toamnă se fac totdeauna adacircnci Peste iarnă pămacircntul se mărunţeşte şi icircmbunătăţeşte prin icircngheţ şi ger iar primăvara pentru sămănat ajunge şi numai o arătură mai pe deasupra

Pentru plantele de săpat cum sunt cucuruzul napii şi alshytele se ară de- obiceiu mai adacircnc decacirct pentru cereale De aceea e bine ca pentru astfel de plante să se facă totdeauna arături adacircnci de toamna

Obiceiul de a se face astfel de arături este prea puţin răsshypacircndit icircn poporul nostru şi urmarea e că fără de lucrarea aceasta de toamna plantele adesea nu isbutesc pe deplin

Din contră arăturile de toamna nu numai că suplinesc In oarecare măsură chiar şi gunoiul dar sunt folositoare plantelor atacirct icircn anii ploioşi cacirct şi icircn cei secetoşi

Arăturile adacircnci şi mai ales cele de toamna dau puteri nouă icircntineresc pămacircntul şi-1 fac să dea cu mult mai multe şi mai bune bucate ca icircn trecut

De aceea iubiţi plugari faceţi arături adacircnci de toamna şi veţi adăugă mult foarte mult la sporirea agoniselii voastre

PLANTAREA POMILOR La noi plantarea pomilor se face de obiceiu primăvara mdash

deşi sa dovedit icircndeajuns că cel mai potrivit timp pentru plantare este toamna tacircrziu icircn Noemvrie Pomii plantaţi acum se prind mai sigur şi dau mai bine icircncă icircn anul prim

Cele mai de căpetenie reguli pentru plantarea pomilor sunt următoarele

Groapa trebue făcută destul de largă şi adacircncă cel puţin de un metru lată şi 80 cm adacircncă In fiecare groapă să se pună numai pămacircnt bun strămutacircnd icircn altă parte pămacircntul scos din partea de cacirctră fundul gropii

Groapa se umple cam ijl parte cu pămacircnt bun apoi se pune pomul icircn mijloc şi se aşează printre rădăcini şi peste ele pămacircnt cacirct se poate mai bun şi mai bine mărunţit Se icircndeasă apoi păshymacircntul deasupra rădăcinilor şi se toarnă apă din destul După aceasta se umple groapa de tot cu pămacircnt aşa că la suprafaţă să aibă o ridicătură căreia i-se dă formă de blid icircn jurul poshymului Pomul trebue să stee drept să nu fie mai afară sau mai icircnlăuntru de cum a fost icircn locul cel vechiu totuş e bine dacă el se aşează mai adacircnc cu 3mdash4 cm de cacirct a fost mai icircnainte

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 769

Cerinţă de căpetenie este ca fiecare pom să fie plantat icircn loc bun să fie bine udat şi icircn anul prim să aibă umezeală neshyicircntrerupt In lunile de vară mai ales pomii trebue udaţi din greu Pomilor să li-se pună cacircte un par ca sprijin contra vacircnturilor şi ca să-i ţină icircn poziţie dreapta Toate rădăcinile vătămate să fie tăiate la vacircrf cu un cuţit ager

Coroana se va curaţi numai icircn primăvară Pentru pomii cari se vor plantă la primăvară e bine să se

facă gropile din toamnă Săteanul

S T A T U T E pentru gracircnarul cultului gr-cat din Doştat

( S f acirc r ş i t )

VI Modalitatea icircmprumutacircrei dela gracircnar sect 13 Dela gracircnar se vor icircmpărtăşi cu icircmprumuturi pe

lacircngă anumite c e se vor statorl pentru acel an de cătră comitet 1 numai membrii gracircnarului 2 nemembrilor aşa I-se poate vota icircmprumut dacă se icircnscriu ca membri ordinari obligacircudu-se a plăti taxa in 5 ori 10 ani decursivi

sect 14 icircmprumutul se acoardă numai pe lacircngă garanţie cu chizeş plătitor

sect 15 Tot insul care doreşte a se icircmprumută dela gracircnar se va icircnştiinţa la prezident spunacircndu-şi cantitatea icircmprumutului şi numindu-şi şi caventul

sect 16 Prezidentul din timp icircn timp convocă comitetul spre a delibera asupra cererilor de icircmprumut acesta va acordă ori respinge cererea nefiind obligat a-şi motivă eventuala reshyspingere

La tot caşul acordarea va fi condiţionată dela prescrierile sect-ilor 13 14 15

sect 17 Manipulantul icircn conţelegere cu controlorul primind asemnarea In scris dată de prezident despre votarea prin comitet a icircmprumutului vor măsura competentului bucatele şi-şi vor induce In ziuarul lor icircmprumutul iar scrisorile prezidentului le vor păstră ca document pentru socoteli

sect 18 La cas dacă icircmprumutătorul va cere să i-se facă contractul de icircmprumutare de cătră prezident acela este obligat a-1 scrie pentru taxa de 20 bani (10 cr)

sect 19 Bucatele icircmprumutate mdash respective preţul lor sta-torit prin comitet mdash va fi a se replătl la terminul fixat fără nici o provocare Eventuala neplătire se va execută prin antistia coshymunală premergacircnd procedura sumarie

copy BCUCluj

770 ŢARA NOASTRĂ

Cel Improcesuat icircşi va perde dreptul de a mai putea icircmshyprumută

sect 20 Quantul icircmprumutului nu poate fi mai mare ca preţul acirc 10 ferdele ori mai mic ca preţul acirc 2 ferdele pentru un contract

sect 21 Cu banii icircncassaţi pentru bucatele vacircndute pe termin comitetul se va icircngriji ca icircn tot anul pacircnă la finea lunei Ianuarie a fiecărui an să cumpere cu preţul de zi alte bucate

sect 22 Bucatele din gracircnar nu se pot preface icircn bani pentru a fi manipulaţi fără deliberarea adunărei generale convocată anume spre acest scop cacircnd aflacircndu-se mai proventuoasă vinshyderea bucatelor poate dispune comitetului să o facă icircnsă numai aşa ca 1 i parte a statului activ să rămacircnă spre manipulare icircn natură

sect 23 Capitalul cacircştigat din vinderea bucatelor se va deshypune pe lacircngă dobacircndă sigură sub numirea de fondul cultului gr-cat din Doştat Ia cassa centrală arhidiecezanacirc din Blaj spre mai departe administrare

sect 24 Membrii comitetului poartă oficiul gratuit Adunarea generală icircnsă le poate vota oarecare remunerare pentru osteneli

sect 25 Socotelile anuale după aprobare din partea adunărei generale sunt a se subşterne in două exemplare alăturacircnd proshytocol despre publicarea acelora dimpreună cu toate documentele prin oticiul protopopesc Ven exactorat arhidiecezan spre supra-revisuire

sect 26 Taxa exactorală arhidiecezanacirc se va plăti din veshynitele fondului pentru suprarevisuirea socotelilor fondului gracircshynarului conform pescriseior statutelor exactoratului arhidiecezan

sect 27 Subvenţiuni din venitele fondului pentru plata icircnshyvăţătorului nici Ia un cas nu se vor putea vota icircnainte de a fi ajuns venitul curat anual al fondului la cel puţin 1 i parte a sashylarului statorit pe an pentru icircnvăţătorul ordinar Dar şi atunci din venitul icircntreg ] 3 totdeauna se va capitaliza

sect 28 Presentele statute speciale pentru administrarea fonshydului bdquoGracircnarului nu deroagacirc nimic prescriselor statutelor ar-hidiecezane gr-cat de Alba-IuliamdashFăgăraş votate icircn 1898 pentru administrarea averilor bisericeşti şcolare

sect 29 Modificarea statutelor prezente se va putea face numai cu o majoritate absoluta de voturi a membrilor icircntruniţi icircn adunarea generală convocată exclusiv spre acest scop care schimbare va trebui să obţină in tot cazul aprobarea Ven con-sistor metropolitan

sect 30 La caz de a se desfiinţa fondul gracircnarului din ori-ce cauze neprevăzute capitalul ori interesele aceluia nici la un caz nu se vor icircntrebuinţa spre alt scop decacirct pentru acoperirea sashylarului docental dm Doştat pacircnă cacircnd şcoala va purtă caracter gr-cat şi limba de propunere va fi cea romacircnă

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 771

sect 81 Prezentele statute vor fi obligatoare pentru toţi membrii subscrişi la alăturatul proces icircndatăce vor fi aprobate de cătracirc Ven consistor metropolitan din Blaj

D o ş t a t 21 Martie 1899 N N prez (L S)

N N N

N

N N

curatori şi represhyzentanţi ai poposhy

rului

că parohul locului numai cu apro-fi lipsit de postul de prezident al

Nr 15971899 Se aproabă cu observarea la sect-ul 6

barea cons storului arhiepiscopesc poate comitetului chemat a administra bdquoGracircnarul

Blaj din şedinţa consistorială ţinută icircn 1 Aprilie 1899 (L S) Victor Metropolit m p

Ş T I E I In 15 Noemvrie sa desbacirctut icircnaintea curţii cu juraţi din

Cluj procesul colaboratorului nostru Dr Ioan Lupaş profesor la seminarul bdquoAndreian din Sibiiu intentat pentru publicarea articoshylului- -jToate plugurile umblăicircn numărul 14 al revistei noastre Procurorul a găsit agitaţie icircmpotriva bdquotagmei proprietarilor Dl Lupaş a fost condamnat de curtea cu juraţi la 3 luni icircnchisoare de stat şi 200 cor Sa icircnaintat apel

Semne bune icircn părţile Hacircrtibaciului Abia sunt cacircţiva ani de cacircnd In părţile Hacircrtibaciului nu eră nici o mişcare vestitoare de mai bine De cacircnd sa stabilit icircn Fofeldea dl N P Petrescu desshypart bdquoAgnita al Asociaţiunii face frumoase progrese numărul membrilor Asociaţiunii creşte se ţin prelegeri şi se icircnfiinţează bishyblioteci poporale icircn comune

Iar de cacircnd sa aşezat ca protopop icircn Agnita dl loachim Muntean biserica şcoala şi trebile culturale şi economice au in dacircnsul un conducător priceput şi devotat Prin conducerea şi mijlocirea d-lui Muntean sa cumpărat casă tractuală icircn Agnita sa icircnfiinţat acolo banca bdquoFrăţia şi o reuniune a femeilor din tract pusă sub ocrotirea bisericii

copy Adunarea generală a Reuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din arhi-

dieceză ţinută in Blaj a hotacircrit icircntre altele să facă paşii de lipsă la Consistor pentru icircntregirea icircn timpul cel mai scurt a salariilor In icircnţelesul legii a premiat 3 teme puse la concurs 1 Lucrarea

copy BCUCluj

772 ŢARA NOASTRĂ

Icircnv Octavian Pop din Vad cu titlul bdquoŞcoala icircn serviciul economiei şi industriei cu K 6 0 1 mdash 2 Lucrarea Icircnv Isidor Uopp din Meshydiaş cu titlul bdquoCum sar putea provedeacirc şcolarii săraci cu cărţile şi rechizitele necesare eventual şi cu vestminte cu K 5 0 mdash 3 Şi tot icircnv Dopp a fost premiat de asemenea cu un premiu de K 50mdash pentru lucrarea bdquoCum şi-ar putea cantorii-icircnvăţacirctorii noshyştri icircmbunătăţi starea lor materiala prin lucrarea raţională a păshymacircntului socotit icircn salar

copy Despărţămacircntul Sibiiu al bdquoReuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din

arhidieceza de Alba-Iulia şi Făgăraş icircşi va ţinea adunarea de toamnă la 3 Decemvrie st n a c In localul şcoalei gr-cat din Sibiiu Este dorit ca icircnvăţacirctorimea să fie icircncurajată cu astfel de prilejuri prin participarea cacirct mai număroasă a oamenilor noştri de bine

O

bdquoSolidaritatea Direcţiunea asocierii băncilor Solidaritatea a ţinut icircn 17 crt cea dintacirciu şedinţă după icircnregistrarea firmei luacircnd la cunoştinţă această icircnregistrare Numărul băncilor cari fac parte pacircnă acum din asociare este de 72 iar părţile funshydamentale subscrise fac icircmpreună K 39000 Se speră că toate băncile vor icircntră icircn şirul membrilor eu părţi fundamentale cacirct mai multe pentrucă bdquoSolidaritatea numai astfel icircşi va putea icircmplini frumoasa şi folositoarea sa chemare Sa votat un Regushylament pentru funcţionari şi altul pentru Secţiunile bdquoAsociării Mai departe sau făcut paşii trebuincioşi pentru publicarea pe viitor a bdquoRevistei Economice ca foae a bdquoSolidarităţii cum şi pentru publicarea Anuarului băncilor noastre Asociarea aceasta este un mijloc icircnsemnat de icircntărire şi asigurare a viitorului bănshycilor noastre cum şi de a pune la cale multe alte lucruri bune de aceea e neapărat trebuincios să facă parte din această asociare toate băncile pacircnă la una

O

Roadă vinului icircn acest an icircn ţara noastră a fost mai slabă decacirct mijlocie vinul e mai bun decacirct icircn anul trecut şi se vinde cel de racircnd cu K 36mdash50 iar cel mai bun cu K 60mdash80 hltr

copy Distribuire de galiţe Ministerul de agricultură va distribui

şi icircn acest an galiţe de soiu mai nobil Cererile se fac prin mishyjlocirea reuniunilor de agricultură Este pus la cale şi un fel de schimb al gătitelor din diferite regiuni care se poate face tot prin mijlocirea reuniunilor de agricultură

Editor Octavian Ooga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 763

sfacircşietor mdash Eu vreau lapte mamă eu vreau lapte dela Joiana că Vinereana nare l a p t e

Şi badea George sadacircnceşte tot mai mult In gacircnduri bdquoDe ce-am muncit eu toată v a r a Rodul a fost bun şi tot să nu majung Şi-şi face socoteala n cap bdquotrei saci i-am dat lui Burăh camătă şi un sac din datorie icircs patru cinci saci i-am vacircndut de-am plătit camătă la bancă trei saci i-am vacircndut de-am plătit darea două care de facircn le-am dat aracircndaşului unul datoria şi unul camătă şi tot soeotind aşacirc icircn cap parcă simte sudori răci pe frunte şi sare ca muşcat

mdash Iar trebue să mprumutăm Lelea Rachila nu suflă o vorbă recunoştea ea bine amăreala

de care-i cuprinsă inima bărbatului său Şi badea George şi pune căciula n cap şi p l e a c ă Pleacă sacirc-şi vacircndă rodul din vara viitoare cu o dobacircnda

icircngrozitoare ferdelă pentru ferdelă sac pentru sac car pentru car

Iată bade Şofroane icircncă un rău care ne roade Că dacă ai apucat odată pe macircna uşurărilor (cămătarilor)

şi de mai eşti ceva dator la bancă pentru vro falcă de moşie apoi icirci vai şi-amar capuci de macircnci cu datoria dintrun blid dar ea mancă cu două linguri pe cacircnd dta numai cu una

Feriti-vă dar de uzurari ca de mama focului că ei sunt cei mai răi duşmani ai săteanului

Nu se află n lume lipitoare mai uricirctă ca uzurarui nu să află n lume dobitoc mai lacom ca el nu poţi da de fiară mai sălshybatică ca uzurarui cacircnd te-a ajuns păcatele să nu mai poti purtă camătă că ei ti icircn stare să te scoată din bunul dtale cu copii icircn puterea iernii

icircmprumutaţi dela bancă de cu vreme o sumuliţă cacirct gacircnshydiţi că var ajunge ca să treceţi peste iarnă dacă cumva-i rodul slab icircn vrun an vindeţi un viţel un purcel sau orice aveţi pe lacircngă casă şi vă faceţi năcazul că dă Dzeu la anul rod mai bun şi le faceţi la loc mdash dar la usurar să nu vă băgaţi slugi că ei nu vă cer icircmprumutul fără camătă dar eu camătă ce i-o plăshytiţi icircn toată vara icirci plătiţi de sece-ori icircmprumutul şi tot datori răshymacircneţi Şi de se potriveşte să dea Dzeu icircncă un an rău trebue să faceţi icircmprumut peste icircmprumut că el vă dă bucuros Şi aşacirc după cacircteva ierni rele aţi rămas pe drumuri

copy BCUCluj

764 ŢARA -NOASTRĂ

Feriti-vă icircncă odată zic de uzurari ca de ciumă că de nu şi anul roditor va fi neroditor că va rodi pentru el nu pentru Dvoastră

Atacircta trudă atacircta sudoare cu care-i stropită glia de veashycuri frămacircntată de braţele noastre so lăsăm oare şi pe mai deshyparte să ne-o mance uzurarul Nici pacircnă aci să nu fi ajuns jushydecata mintii noastre

Căci dacă-i aşacirc pentru noi nu mai rodesc spice nu mai răsar flori partea noastră-i munca pălămida brusturii şi mără-c i n i l e bdquo

Gacircndesc bade Şofroane că ai priceput răspunsul meu despre uzurari şi de nu li pricepe dintrodată frămacircntaţi capul s ă i prishycepi căci anume ti l-am scris aşacirc icircn papainoage ca să-ţi baţi puţin capul cu el şi aşacirc să ti-se vacircre mai bine n minte

Cacirct pentru mine zdrobit de osteneală de munca zilnică amărtt de amăreala aşternută pe hacircrtie simt cum pleoapele ochilor mi se icircnchid şi trupul mă trage spre odihnă

Doamne de-aş visa un vis frumos un vis care să-mi icircntăshyrească nădejdile care să-mi icircntărească inima care să mă facă să cred şi pe mai departe In trăinicia neamului meu atacirct de plin de duh şi-atacirct de macircncat de rele

Noapte bună bade Şofroane noapte bună Delasacircntioana

I S T O R I A U N E I P Ă L Ă R I I In icircnceputul liniştit de toamnă revăd Hacircrlăul şi Cotnarii Am

mai fost pe aici cunosc si vechile pivniţi domneşti unde se zice că sa găsit vin bătracircn de sute de ani numai icircn cămaşa lui lacircngă doagele căzute ale antalelor cunosc şi locul curţilor vechi ale Măriei Rareş şi baia domnească pe lacircngă care se aruncă acum gunoaele tacircrgului şi rătăcesc găinile şi purceii mahulalelor Iată aproape de ruina băii ruina unei biserici vechi Primăria a icircnceput so reclădească numai turnul dela poartă cade se năruie zi cu zi năpădit de bălării Văd iarăş uliţi stracircmte şi murshydare cacircteva uliţi curate şi tăcute apoi drumul drept printre dealuri mari odată bogate In vii care duce la Cotnari

Acolo la Cotnari am fost de mult la culesul viilor pe cacircnd icircncă nu dăduse molima filoxerii Eram icircntro căruţă de tară cu doi cai cu clopot La deal caii suiau la pas şi clopotul sună icircncet iar eu priveam cu ochii uimiţi icircmprejurimile Prin Costeşti prin Băiceni In Cotnari eşeau oameni cu cofăele pline de must Am gustat şi eu odată Omul de pe capră ştiu că sorbea icircndelung şi oftă după aceia greu răcorit Iar cacircnd am ajuns la Cotnari

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 765

racircdea spunea o mulţime de palavre şi făcea el singur un haz nemaipomenit

icircmi aduc aminte că am văzut pe acolo numai oameni veseli Ardea icircntro seară un foc mare şi culegătorii de vii se stracircnseseră In jur Coceau porumb pe lacircngă jar macircncau şi beau must din cofăele Un Ţigan cacircntă dintro scripcă repede-repede ţacircricircit şi altul printre limbile roşii ale focului juca sărea icircn sus de un stat de om şi se pălea cu călcacirciele icircn josul şalelor

Acuma şi tacircrgul Hacircrlăului mi-sa părut sărac şi mort şi satul Cotnari I-am văzut cum este un sat de oameni năcăjiţi care se luptă din greu cu pămacircntul şi cu nevoi tot mai vrăşmaşe Şacolo icircn Cotnari am aflat o icircntacircmplare un năcaz pe care I-a icircncercat un biet Romacircn unul Costache Dinu Pe sătean l-am văzut un om mic de stat cu fruntea icircncreţită cu obrazul ars de vacircnturi cu ochii plini de negura năcazului Istoria mi-a spus-o un om cum se cade din Hacircrlău şam văzut dovezile faptelor icircn dosarele judecătoriei comunale Iar icircntacircmplarea nu-i una sunt multe multe care seamănă cu aceasta ca două picături de apă sunt prea multe din nenorocire

In Hacircrlău este un om care se bucură de destulă cinste in

tacircrgul lui şi pe care icircl chiamft Strul Cuten Acest Strul Cuten ţine cracircşmă o cracircşmă pe care o laudă oricine pentru vinaţuriie sale se mai icircndeletniceşte şi cu cămătăria şi cu cumpărarea şi vacircnshyzarea gracircnelor E şi om cu cap stă icircn ţara romacircnească şi e supus rus pentruca nu cumva odraslele sale să facă armata icircn ţara in care locuesc şi se hrănesc

Iată că icircntro Duminecă primăvara icircntro zi caldă plină de soare icircntră icircn cracircşma domnului Strul Cuten Romacircnul nostru din Cotnari ca să soarbă un pahar debeutură Se pune la masă soarbe odată şi-şi dă căciula pe ceafă mai soarbe odată şi-şi dă căciula pe ochi avea o căciulă mare şi frumoasă de-a mai mare dragul prea mare şi prea călduroasă icircnsă pentru icircnceputul acela de prishymăvară Dnul Strul Cuten bagă de seamă lucrul acesta şi se gacircndeşte la o mică afacere

Intră ta vorbă cu gospodarul bdquoBade Costache da de ce porţi căciula pe vremea asta mdash Apoi dă jupacircne ce să port altceva dacă nam pălărie mdash Nai pălărie Ce zici Cum se poate Dacă nai de ce

nu-ţi cumperi mdash Cu ce să-mi cumpăr dacă nam parale mdash Parale bade Costache Ce vorbeşti Dumneata nu eşti

parale Dacă vrei dumneata poţi să ai parale icircţi pot da e u mdash Bine jupacircne să-mi dai mdash şi ţi le-oiu plăti cinstit Acum

icircnsă no să pot Dacă vrei apoi să mă aştepţi pacircnă la t o a m n ă mdash Cum nu bade Costache Te aştept Se poate să nu te

aştept tocmai pe dumneata

copy BCUCluj

766 ŢARA NOASTRĂ

Din vorbă icircn vorbă cad oamenii la icircnvoeală Negustorul icircmprumută săteanului cinci lei Costache Dinu făgăduieşte să-i dee la toamnă icircn schimb o mierţă de porumb

Sau icircnţeles Romacircnul a luat banii şi a plecat Şi-a luat o pălărie pe care a dat trei lei şi optzeci de bani Dupăce ese din prăvălie se icircntacirclneşte cu doi prietini A cumpărat omul o pălărie trebue să-i dea aldămaş Bun hai icircnapoi să beacirc aldămaşul la domnul Strul

Intră la domnul Strul cer o jumătate de oca de rachiu şi cinstesc

Cum vorbiau mai icircnfierbacircntaţi şi cum Dinu se uită cu macircndrie Ia pălăria lui iată şi jupanul

A1 bade Costache ţi-ai luat pălărie şi beai şi a l d ă m a ş Să-ţi fie de bine dar mie nu mi-se cuvine aldămaş

mdash Cum nu ce aldămaş domnule Strul mdash Ce aldămaş dobacircnda Trebue să-mi dai dobacircndă la

banii m e i Ce dobacircndă jupacircne Nu-ţi dau pentru cinci lei o mierţă

de păpuşoiu Nu-i destulă dobacircnda asta mdash Aşa O mierţă Acela-i dreptul meu Aşa puteam să ţiu

banii la ladă Eu cu ce trăesc Dobacircnda e dreptul meu mdash Bine jupacircne dacă zici dumneata mdash Apoi da negustorul are dreptate zic cinstind cej doi

tovarăşi mdash Bun zice badea Dinu dacă ziceţi şi v o i Atunci să-ţi

dau domnule Strulea şi dobacircndă mdash Atunci ne-am icircnţeles dobacircnda se ş t i e Se ştie icircn adevăr procentul obicinuit e de cinci bani la franc

pe săptămacircnă Pentru un leu douăzeci de bani pe lună Pentru cinci lei un leu pe lună Pacircnă la toamnă pentru opt luni de zile opt lei dobacircndă la cinci Iei mdash Deci Romacircnul avea să plătească toamna mdash icircn anul 1904 mdash o mierţă de porumb şi opt lei

Toamna vine porumb nu sa făcut Strul Cuten chemă pe sătean la socoteală^

bdquoVină să ne socotim bade Costache Parcă eu icircţi cer să-mi plăteşti Eu vreau numai să ne s o c o t i m

La socoteală domnul Cuten icircşi apără astfel interesele sale bdquoBade Costache azi păpuşoiul e scump costă douăzeci şi

patru de lei mierţă Aşa-i ori-nu mdash Aşa-i jupacircne mdash Va să zică dacă mi-ai fi dat o mierţă de păpuşoiu cum

eracirc vorba eu luam pe ea douăzeci şi patru de lei Aşa-i mdash Aşa mdash Bun Noi Ia anul avem să cumpărăm dacă dă Dumnezeu

păpuşoiul cu opt lei mierţă Pentru datoria dumnitale de douăzeci şi patru de lei dumneata a-i să-mi dai la anul trei m i e r ţ e Trei mierţe cacircte opt lei face tocmai douăzeci şi patru de lei Aşa-i ori nu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 767

mdash Da jupacircne cam aşa- i Să deacirc Dumnezeu să ajungem cu bine la anu şi să deacirc Dumnezeu să se facă roadă bull

Trece un an de zile In toamna următoare iar secetă Omul numai la plătit datoriile nu s gacircndea Dar domnul Strul nu mai putea aşteptă Se hotăricirc să deacirc icircn judecată pe Romacircn

Romacircnul icirci datoreşte trei mierţe de porumb Trei mierte de porumb pe vremea aceia preţuiau şazeci şi doi de lei cacircte douăzeci şi patru de lei mierta mdash Ca să nu umble prin judecăţi şi ca să nu cheltuiască mult domnul Strul face placircngerea la jushydecătoria comunală mdash care judecă pacircnă la cincizeci de lei mdash şi dă icircn judecată pe Costache Dinu pentru două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei

La judecată se icircntacircmplă ca unul din juraţi să fie tocmai unul din tovarăşii aldămaşului pălăriei El a fost la icircnvoeală şi el ştie că badea Costache are să deacirc bani negustorului Judecata hotăreşte deci ca negustorul să-şi ia dreptul său condamnă pe Costache să deacirc cele două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei plus cinci lei cheltuieli de judecată ceeace face cincizeci şi trei de lei

Trece termenul de apel o lună de zile Domnul Strul Cuten ia hotărirea definitivă şi o icircnvesteşte cu formula executorie Apoi pune hacircrtia icircn buzunar şi aşteaptă

Costache Dinu icircnsă e dator şi la credit cu 120 de lei Strul Cuten scoate icircn vacircnzare singura păreche de boi a Roshy

macircnului Boii se vacircnd cu 163 de lei Creditul icircşi ia partea 120 de lei Domnul Cuten ia restul de 43 de lei şi Costache Dinu icirci mai rămacircne dator cu 10 lei

Săracul badea Dinu şi a icircndesat icircn cap pălăria cea veche şi sa pus să facă pe degete socoteală de ce a dat şi de ce mai are să deacirc

De cacircnd sa icircmprumutat a plătit dobacircndă cacircte un leu pe lună la cinci In cele opt luni a plătit opt lei Pe urmă na mai plătit pacircnă ce a pierdut boii Dar acum are altă datorie de zece l e i mdash l a care dobacircnda iar sporeşte Pentru pălăria lui pleoştită pe care şo icircndeasă pe ochi a plătit aşa opt lei plus patruzeci şi trei din vacircnzarea boilor mdash şi cu zece lei ce mai are a da icircn total şaizeci şi unul de lei

A găsit socoteala Pălăria icircl costă 61 de le i Şi daca vrea Dumnezeu şi dreptăţile lumii mdash poate vor spori şi ceştealalţi 10 lei de datoriei

Cacircnd am aflat icircntacircmplarea aceasta nu mam mai gacircndit să cercetez frumuseţile locurilor Năcazurile oamenilor au de multeori mai multă măreţie decacirct un deal prăpăstios Rămacirci icircnmărmurit icircn faţa lor şi nici nu-ţi vine a crede

(Din bdquoAcirclMna) Mihail Sadoveanu

copy BCUCluj

768 ŢARA NOASTRĂ

ARATURI DE TOAMNA Cacircnd zicem arături de toamnă nu icircnţelegem arăturile ce se

fac pentru sămănăturile de toamnă ci acelea cari se fac toamna tacircrziu sau pe la icircnceputul iernii pentru sămănăturile de primăvară

Arăturile de toamnă se fac totdeauna adacircnci Peste iarnă pămacircntul se mărunţeşte şi icircmbunătăţeşte prin icircngheţ şi ger iar primăvara pentru sămănat ajunge şi numai o arătură mai pe deasupra

Pentru plantele de săpat cum sunt cucuruzul napii şi alshytele se ară de- obiceiu mai adacircnc decacirct pentru cereale De aceea e bine ca pentru astfel de plante să se facă totdeauna arături adacircnci de toamna

Obiceiul de a se face astfel de arături este prea puţin răsshypacircndit icircn poporul nostru şi urmarea e că fără de lucrarea aceasta de toamna plantele adesea nu isbutesc pe deplin

Din contră arăturile de toamna nu numai că suplinesc In oarecare măsură chiar şi gunoiul dar sunt folositoare plantelor atacirct icircn anii ploioşi cacirct şi icircn cei secetoşi

Arăturile adacircnci şi mai ales cele de toamna dau puteri nouă icircntineresc pămacircntul şi-1 fac să dea cu mult mai multe şi mai bune bucate ca icircn trecut

De aceea iubiţi plugari faceţi arături adacircnci de toamna şi veţi adăugă mult foarte mult la sporirea agoniselii voastre

PLANTAREA POMILOR La noi plantarea pomilor se face de obiceiu primăvara mdash

deşi sa dovedit icircndeajuns că cel mai potrivit timp pentru plantare este toamna tacircrziu icircn Noemvrie Pomii plantaţi acum se prind mai sigur şi dau mai bine icircncă icircn anul prim

Cele mai de căpetenie reguli pentru plantarea pomilor sunt următoarele

Groapa trebue făcută destul de largă şi adacircncă cel puţin de un metru lată şi 80 cm adacircncă In fiecare groapă să se pună numai pămacircnt bun strămutacircnd icircn altă parte pămacircntul scos din partea de cacirctră fundul gropii

Groapa se umple cam ijl parte cu pămacircnt bun apoi se pune pomul icircn mijloc şi se aşează printre rădăcini şi peste ele pămacircnt cacirct se poate mai bun şi mai bine mărunţit Se icircndeasă apoi păshymacircntul deasupra rădăcinilor şi se toarnă apă din destul După aceasta se umple groapa de tot cu pămacircnt aşa că la suprafaţă să aibă o ridicătură căreia i-se dă formă de blid icircn jurul poshymului Pomul trebue să stee drept să nu fie mai afară sau mai icircnlăuntru de cum a fost icircn locul cel vechiu totuş e bine dacă el se aşează mai adacircnc cu 3mdash4 cm de cacirct a fost mai icircnainte

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 769

Cerinţă de căpetenie este ca fiecare pom să fie plantat icircn loc bun să fie bine udat şi icircn anul prim să aibă umezeală neshyicircntrerupt In lunile de vară mai ales pomii trebue udaţi din greu Pomilor să li-se pună cacircte un par ca sprijin contra vacircnturilor şi ca să-i ţină icircn poziţie dreapta Toate rădăcinile vătămate să fie tăiate la vacircrf cu un cuţit ager

Coroana se va curaţi numai icircn primăvară Pentru pomii cari se vor plantă la primăvară e bine să se

facă gropile din toamnă Săteanul

S T A T U T E pentru gracircnarul cultului gr-cat din Doştat

( S f acirc r ş i t )

VI Modalitatea icircmprumutacircrei dela gracircnar sect 13 Dela gracircnar se vor icircmpărtăşi cu icircmprumuturi pe

lacircngă anumite c e se vor statorl pentru acel an de cătră comitet 1 numai membrii gracircnarului 2 nemembrilor aşa I-se poate vota icircmprumut dacă se icircnscriu ca membri ordinari obligacircudu-se a plăti taxa in 5 ori 10 ani decursivi

sect 14 icircmprumutul se acoardă numai pe lacircngă garanţie cu chizeş plătitor

sect 15 Tot insul care doreşte a se icircmprumută dela gracircnar se va icircnştiinţa la prezident spunacircndu-şi cantitatea icircmprumutului şi numindu-şi şi caventul

sect 16 Prezidentul din timp icircn timp convocă comitetul spre a delibera asupra cererilor de icircmprumut acesta va acordă ori respinge cererea nefiind obligat a-şi motivă eventuala reshyspingere

La tot caşul acordarea va fi condiţionată dela prescrierile sect-ilor 13 14 15

sect 17 Manipulantul icircn conţelegere cu controlorul primind asemnarea In scris dată de prezident despre votarea prin comitet a icircmprumutului vor măsura competentului bucatele şi-şi vor induce In ziuarul lor icircmprumutul iar scrisorile prezidentului le vor păstră ca document pentru socoteli

sect 18 La cas dacă icircmprumutătorul va cere să i-se facă contractul de icircmprumutare de cătră prezident acela este obligat a-1 scrie pentru taxa de 20 bani (10 cr)

sect 19 Bucatele icircmprumutate mdash respective preţul lor sta-torit prin comitet mdash va fi a se replătl la terminul fixat fără nici o provocare Eventuala neplătire se va execută prin antistia coshymunală premergacircnd procedura sumarie

copy BCUCluj

770 ŢARA NOASTRĂ

Cel Improcesuat icircşi va perde dreptul de a mai putea icircmshyprumută

sect 20 Quantul icircmprumutului nu poate fi mai mare ca preţul acirc 10 ferdele ori mai mic ca preţul acirc 2 ferdele pentru un contract

sect 21 Cu banii icircncassaţi pentru bucatele vacircndute pe termin comitetul se va icircngriji ca icircn tot anul pacircnă la finea lunei Ianuarie a fiecărui an să cumpere cu preţul de zi alte bucate

sect 22 Bucatele din gracircnar nu se pot preface icircn bani pentru a fi manipulaţi fără deliberarea adunărei generale convocată anume spre acest scop cacircnd aflacircndu-se mai proventuoasă vinshyderea bucatelor poate dispune comitetului să o facă icircnsă numai aşa ca 1 i parte a statului activ să rămacircnă spre manipulare icircn natură

sect 23 Capitalul cacircştigat din vinderea bucatelor se va deshypune pe lacircngă dobacircndă sigură sub numirea de fondul cultului gr-cat din Doştat Ia cassa centrală arhidiecezanacirc din Blaj spre mai departe administrare

sect 24 Membrii comitetului poartă oficiul gratuit Adunarea generală icircnsă le poate vota oarecare remunerare pentru osteneli

sect 25 Socotelile anuale după aprobare din partea adunărei generale sunt a se subşterne in două exemplare alăturacircnd proshytocol despre publicarea acelora dimpreună cu toate documentele prin oticiul protopopesc Ven exactorat arhidiecezan spre supra-revisuire

sect 26 Taxa exactorală arhidiecezanacirc se va plăti din veshynitele fondului pentru suprarevisuirea socotelilor fondului gracircshynarului conform pescriseior statutelor exactoratului arhidiecezan

sect 27 Subvenţiuni din venitele fondului pentru plata icircnshyvăţătorului nici Ia un cas nu se vor putea vota icircnainte de a fi ajuns venitul curat anual al fondului la cel puţin 1 i parte a sashylarului statorit pe an pentru icircnvăţătorul ordinar Dar şi atunci din venitul icircntreg ] 3 totdeauna se va capitaliza

sect 28 Presentele statute speciale pentru administrarea fonshydului bdquoGracircnarului nu deroagacirc nimic prescriselor statutelor ar-hidiecezane gr-cat de Alba-IuliamdashFăgăraş votate icircn 1898 pentru administrarea averilor bisericeşti şcolare

sect 29 Modificarea statutelor prezente se va putea face numai cu o majoritate absoluta de voturi a membrilor icircntruniţi icircn adunarea generală convocată exclusiv spre acest scop care schimbare va trebui să obţină in tot cazul aprobarea Ven con-sistor metropolitan

sect 30 La caz de a se desfiinţa fondul gracircnarului din ori-ce cauze neprevăzute capitalul ori interesele aceluia nici la un caz nu se vor icircntrebuinţa spre alt scop decacirct pentru acoperirea sashylarului docental dm Doştat pacircnă cacircnd şcoala va purtă caracter gr-cat şi limba de propunere va fi cea romacircnă

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 771

sect 81 Prezentele statute vor fi obligatoare pentru toţi membrii subscrişi la alăturatul proces icircndatăce vor fi aprobate de cătracirc Ven consistor metropolitan din Blaj

D o ş t a t 21 Martie 1899 N N prez (L S)

N N N

N

N N

curatori şi represhyzentanţi ai poposhy

rului

că parohul locului numai cu apro-fi lipsit de postul de prezident al

Nr 15971899 Se aproabă cu observarea la sect-ul 6

barea cons storului arhiepiscopesc poate comitetului chemat a administra bdquoGracircnarul

Blaj din şedinţa consistorială ţinută icircn 1 Aprilie 1899 (L S) Victor Metropolit m p

Ş T I E I In 15 Noemvrie sa desbacirctut icircnaintea curţii cu juraţi din

Cluj procesul colaboratorului nostru Dr Ioan Lupaş profesor la seminarul bdquoAndreian din Sibiiu intentat pentru publicarea articoshylului- -jToate plugurile umblăicircn numărul 14 al revistei noastre Procurorul a găsit agitaţie icircmpotriva bdquotagmei proprietarilor Dl Lupaş a fost condamnat de curtea cu juraţi la 3 luni icircnchisoare de stat şi 200 cor Sa icircnaintat apel

Semne bune icircn părţile Hacircrtibaciului Abia sunt cacircţiva ani de cacircnd In părţile Hacircrtibaciului nu eră nici o mişcare vestitoare de mai bine De cacircnd sa stabilit icircn Fofeldea dl N P Petrescu desshypart bdquoAgnita al Asociaţiunii face frumoase progrese numărul membrilor Asociaţiunii creşte se ţin prelegeri şi se icircnfiinţează bishyblioteci poporale icircn comune

Iar de cacircnd sa aşezat ca protopop icircn Agnita dl loachim Muntean biserica şcoala şi trebile culturale şi economice au in dacircnsul un conducător priceput şi devotat Prin conducerea şi mijlocirea d-lui Muntean sa cumpărat casă tractuală icircn Agnita sa icircnfiinţat acolo banca bdquoFrăţia şi o reuniune a femeilor din tract pusă sub ocrotirea bisericii

copy Adunarea generală a Reuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din arhi-

dieceză ţinută in Blaj a hotacircrit icircntre altele să facă paşii de lipsă la Consistor pentru icircntregirea icircn timpul cel mai scurt a salariilor In icircnţelesul legii a premiat 3 teme puse la concurs 1 Lucrarea

copy BCUCluj

772 ŢARA NOASTRĂ

Icircnv Octavian Pop din Vad cu titlul bdquoŞcoala icircn serviciul economiei şi industriei cu K 6 0 1 mdash 2 Lucrarea Icircnv Isidor Uopp din Meshydiaş cu titlul bdquoCum sar putea provedeacirc şcolarii săraci cu cărţile şi rechizitele necesare eventual şi cu vestminte cu K 5 0 mdash 3 Şi tot icircnv Dopp a fost premiat de asemenea cu un premiu de K 50mdash pentru lucrarea bdquoCum şi-ar putea cantorii-icircnvăţacirctorii noshyştri icircmbunătăţi starea lor materiala prin lucrarea raţională a păshymacircntului socotit icircn salar

copy Despărţămacircntul Sibiiu al bdquoReuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din

arhidieceza de Alba-Iulia şi Făgăraş icircşi va ţinea adunarea de toamnă la 3 Decemvrie st n a c In localul şcoalei gr-cat din Sibiiu Este dorit ca icircnvăţacirctorimea să fie icircncurajată cu astfel de prilejuri prin participarea cacirct mai număroasă a oamenilor noştri de bine

O

bdquoSolidaritatea Direcţiunea asocierii băncilor Solidaritatea a ţinut icircn 17 crt cea dintacirciu şedinţă după icircnregistrarea firmei luacircnd la cunoştinţă această icircnregistrare Numărul băncilor cari fac parte pacircnă acum din asociare este de 72 iar părţile funshydamentale subscrise fac icircmpreună K 39000 Se speră că toate băncile vor icircntră icircn şirul membrilor eu părţi fundamentale cacirct mai multe pentrucă bdquoSolidaritatea numai astfel icircşi va putea icircmplini frumoasa şi folositoarea sa chemare Sa votat un Regushylament pentru funcţionari şi altul pentru Secţiunile bdquoAsociării Mai departe sau făcut paşii trebuincioşi pentru publicarea pe viitor a bdquoRevistei Economice ca foae a bdquoSolidarităţii cum şi pentru publicarea Anuarului băncilor noastre Asociarea aceasta este un mijloc icircnsemnat de icircntărire şi asigurare a viitorului bănshycilor noastre cum şi de a pune la cale multe alte lucruri bune de aceea e neapărat trebuincios să facă parte din această asociare toate băncile pacircnă la una

O

Roadă vinului icircn acest an icircn ţara noastră a fost mai slabă decacirct mijlocie vinul e mai bun decacirct icircn anul trecut şi se vinde cel de racircnd cu K 36mdash50 iar cel mai bun cu K 60mdash80 hltr

copy Distribuire de galiţe Ministerul de agricultură va distribui

şi icircn acest an galiţe de soiu mai nobil Cererile se fac prin mishyjlocirea reuniunilor de agricultură Este pus la cale şi un fel de schimb al gătitelor din diferite regiuni care se poate face tot prin mijlocirea reuniunilor de agricultură

Editor Octavian Ooga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

764 ŢARA -NOASTRĂ

Feriti-vă icircncă odată zic de uzurari ca de ciumă că de nu şi anul roditor va fi neroditor că va rodi pentru el nu pentru Dvoastră

Atacircta trudă atacircta sudoare cu care-i stropită glia de veashycuri frămacircntată de braţele noastre so lăsăm oare şi pe mai deshyparte să ne-o mance uzurarul Nici pacircnă aci să nu fi ajuns jushydecata mintii noastre

Căci dacă-i aşacirc pentru noi nu mai rodesc spice nu mai răsar flori partea noastră-i munca pălămida brusturii şi mără-c i n i l e bdquo

Gacircndesc bade Şofroane că ai priceput răspunsul meu despre uzurari şi de nu li pricepe dintrodată frămacircntaţi capul s ă i prishycepi căci anume ti l-am scris aşacirc icircn papainoage ca să-ţi baţi puţin capul cu el şi aşacirc să ti-se vacircre mai bine n minte

Cacirct pentru mine zdrobit de osteneală de munca zilnică amărtt de amăreala aşternută pe hacircrtie simt cum pleoapele ochilor mi se icircnchid şi trupul mă trage spre odihnă

Doamne de-aş visa un vis frumos un vis care să-mi icircntăshyrească nădejdile care să-mi icircntărească inima care să mă facă să cred şi pe mai departe In trăinicia neamului meu atacirct de plin de duh şi-atacirct de macircncat de rele

Noapte bună bade Şofroane noapte bună Delasacircntioana

I S T O R I A U N E I P Ă L Ă R I I In icircnceputul liniştit de toamnă revăd Hacircrlăul şi Cotnarii Am

mai fost pe aici cunosc si vechile pivniţi domneşti unde se zice că sa găsit vin bătracircn de sute de ani numai icircn cămaşa lui lacircngă doagele căzute ale antalelor cunosc şi locul curţilor vechi ale Măriei Rareş şi baia domnească pe lacircngă care se aruncă acum gunoaele tacircrgului şi rătăcesc găinile şi purceii mahulalelor Iată aproape de ruina băii ruina unei biserici vechi Primăria a icircnceput so reclădească numai turnul dela poartă cade se năruie zi cu zi năpădit de bălării Văd iarăş uliţi stracircmte şi murshydare cacircteva uliţi curate şi tăcute apoi drumul drept printre dealuri mari odată bogate In vii care duce la Cotnari

Acolo la Cotnari am fost de mult la culesul viilor pe cacircnd icircncă nu dăduse molima filoxerii Eram icircntro căruţă de tară cu doi cai cu clopot La deal caii suiau la pas şi clopotul sună icircncet iar eu priveam cu ochii uimiţi icircmprejurimile Prin Costeşti prin Băiceni In Cotnari eşeau oameni cu cofăele pline de must Am gustat şi eu odată Omul de pe capră ştiu că sorbea icircndelung şi oftă după aceia greu răcorit Iar cacircnd am ajuns la Cotnari

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 765

racircdea spunea o mulţime de palavre şi făcea el singur un haz nemaipomenit

icircmi aduc aminte că am văzut pe acolo numai oameni veseli Ardea icircntro seară un foc mare şi culegătorii de vii se stracircnseseră In jur Coceau porumb pe lacircngă jar macircncau şi beau must din cofăele Un Ţigan cacircntă dintro scripcă repede-repede ţacircricircit şi altul printre limbile roşii ale focului juca sărea icircn sus de un stat de om şi se pălea cu călcacirciele icircn josul şalelor

Acuma şi tacircrgul Hacircrlăului mi-sa părut sărac şi mort şi satul Cotnari I-am văzut cum este un sat de oameni năcăjiţi care se luptă din greu cu pămacircntul şi cu nevoi tot mai vrăşmaşe Şacolo icircn Cotnari am aflat o icircntacircmplare un năcaz pe care I-a icircncercat un biet Romacircn unul Costache Dinu Pe sătean l-am văzut un om mic de stat cu fruntea icircncreţită cu obrazul ars de vacircnturi cu ochii plini de negura năcazului Istoria mi-a spus-o un om cum se cade din Hacircrlău şam văzut dovezile faptelor icircn dosarele judecătoriei comunale Iar icircntacircmplarea nu-i una sunt multe multe care seamănă cu aceasta ca două picături de apă sunt prea multe din nenorocire

In Hacircrlău este un om care se bucură de destulă cinste in

tacircrgul lui şi pe care icircl chiamft Strul Cuten Acest Strul Cuten ţine cracircşmă o cracircşmă pe care o laudă oricine pentru vinaţuriie sale se mai icircndeletniceşte şi cu cămătăria şi cu cumpărarea şi vacircnshyzarea gracircnelor E şi om cu cap stă icircn ţara romacircnească şi e supus rus pentruca nu cumva odraslele sale să facă armata icircn ţara in care locuesc şi se hrănesc

Iată că icircntro Duminecă primăvara icircntro zi caldă plină de soare icircntră icircn cracircşma domnului Strul Cuten Romacircnul nostru din Cotnari ca să soarbă un pahar debeutură Se pune la masă soarbe odată şi-şi dă căciula pe ceafă mai soarbe odată şi-şi dă căciula pe ochi avea o căciulă mare şi frumoasă de-a mai mare dragul prea mare şi prea călduroasă icircnsă pentru icircnceputul acela de prishymăvară Dnul Strul Cuten bagă de seamă lucrul acesta şi se gacircndeşte la o mică afacere

Intră ta vorbă cu gospodarul bdquoBade Costache da de ce porţi căciula pe vremea asta mdash Apoi dă jupacircne ce să port altceva dacă nam pălărie mdash Nai pălărie Ce zici Cum se poate Dacă nai de ce

nu-ţi cumperi mdash Cu ce să-mi cumpăr dacă nam parale mdash Parale bade Costache Ce vorbeşti Dumneata nu eşti

parale Dacă vrei dumneata poţi să ai parale icircţi pot da e u mdash Bine jupacircne să-mi dai mdash şi ţi le-oiu plăti cinstit Acum

icircnsă no să pot Dacă vrei apoi să mă aştepţi pacircnă la t o a m n ă mdash Cum nu bade Costache Te aştept Se poate să nu te

aştept tocmai pe dumneata

copy BCUCluj

766 ŢARA NOASTRĂ

Din vorbă icircn vorbă cad oamenii la icircnvoeală Negustorul icircmprumută săteanului cinci lei Costache Dinu făgăduieşte să-i dee la toamnă icircn schimb o mierţă de porumb

Sau icircnţeles Romacircnul a luat banii şi a plecat Şi-a luat o pălărie pe care a dat trei lei şi optzeci de bani Dupăce ese din prăvălie se icircntacirclneşte cu doi prietini A cumpărat omul o pălărie trebue să-i dea aldămaş Bun hai icircnapoi să beacirc aldămaşul la domnul Strul

Intră la domnul Strul cer o jumătate de oca de rachiu şi cinstesc

Cum vorbiau mai icircnfierbacircntaţi şi cum Dinu se uită cu macircndrie Ia pălăria lui iată şi jupanul

A1 bade Costache ţi-ai luat pălărie şi beai şi a l d ă m a ş Să-ţi fie de bine dar mie nu mi-se cuvine aldămaş

mdash Cum nu ce aldămaş domnule Strul mdash Ce aldămaş dobacircnda Trebue să-mi dai dobacircndă la

banii m e i Ce dobacircndă jupacircne Nu-ţi dau pentru cinci lei o mierţă

de păpuşoiu Nu-i destulă dobacircnda asta mdash Aşa O mierţă Acela-i dreptul meu Aşa puteam să ţiu

banii la ladă Eu cu ce trăesc Dobacircnda e dreptul meu mdash Bine jupacircne dacă zici dumneata mdash Apoi da negustorul are dreptate zic cinstind cej doi

tovarăşi mdash Bun zice badea Dinu dacă ziceţi şi v o i Atunci să-ţi

dau domnule Strulea şi dobacircndă mdash Atunci ne-am icircnţeles dobacircnda se ş t i e Se ştie icircn adevăr procentul obicinuit e de cinci bani la franc

pe săptămacircnă Pentru un leu douăzeci de bani pe lună Pentru cinci lei un leu pe lună Pacircnă la toamnă pentru opt luni de zile opt lei dobacircndă la cinci Iei mdash Deci Romacircnul avea să plătească toamna mdash icircn anul 1904 mdash o mierţă de porumb şi opt lei

Toamna vine porumb nu sa făcut Strul Cuten chemă pe sătean la socoteală^

bdquoVină să ne socotim bade Costache Parcă eu icircţi cer să-mi plăteşti Eu vreau numai să ne s o c o t i m

La socoteală domnul Cuten icircşi apără astfel interesele sale bdquoBade Costache azi păpuşoiul e scump costă douăzeci şi

patru de lei mierţă Aşa-i ori-nu mdash Aşa-i jupacircne mdash Va să zică dacă mi-ai fi dat o mierţă de păpuşoiu cum

eracirc vorba eu luam pe ea douăzeci şi patru de lei Aşa-i mdash Aşa mdash Bun Noi Ia anul avem să cumpărăm dacă dă Dumnezeu

păpuşoiul cu opt lei mierţă Pentru datoria dumnitale de douăzeci şi patru de lei dumneata a-i să-mi dai la anul trei m i e r ţ e Trei mierţe cacircte opt lei face tocmai douăzeci şi patru de lei Aşa-i ori nu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 767

mdash Da jupacircne cam aşa- i Să deacirc Dumnezeu să ajungem cu bine la anu şi să deacirc Dumnezeu să se facă roadă bull

Trece un an de zile In toamna următoare iar secetă Omul numai la plătit datoriile nu s gacircndea Dar domnul Strul nu mai putea aşteptă Se hotăricirc să deacirc icircn judecată pe Romacircn

Romacircnul icirci datoreşte trei mierţe de porumb Trei mierte de porumb pe vremea aceia preţuiau şazeci şi doi de lei cacircte douăzeci şi patru de lei mierta mdash Ca să nu umble prin judecăţi şi ca să nu cheltuiască mult domnul Strul face placircngerea la jushydecătoria comunală mdash care judecă pacircnă la cincizeci de lei mdash şi dă icircn judecată pe Costache Dinu pentru două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei

La judecată se icircntacircmplă ca unul din juraţi să fie tocmai unul din tovarăşii aldămaşului pălăriei El a fost la icircnvoeală şi el ştie că badea Costache are să deacirc bani negustorului Judecata hotăreşte deci ca negustorul să-şi ia dreptul său condamnă pe Costache să deacirc cele două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei plus cinci lei cheltuieli de judecată ceeace face cincizeci şi trei de lei

Trece termenul de apel o lună de zile Domnul Strul Cuten ia hotărirea definitivă şi o icircnvesteşte cu formula executorie Apoi pune hacircrtia icircn buzunar şi aşteaptă

Costache Dinu icircnsă e dator şi la credit cu 120 de lei Strul Cuten scoate icircn vacircnzare singura păreche de boi a Roshy

macircnului Boii se vacircnd cu 163 de lei Creditul icircşi ia partea 120 de lei Domnul Cuten ia restul de 43 de lei şi Costache Dinu icirci mai rămacircne dator cu 10 lei

Săracul badea Dinu şi a icircndesat icircn cap pălăria cea veche şi sa pus să facă pe degete socoteală de ce a dat şi de ce mai are să deacirc

De cacircnd sa icircmprumutat a plătit dobacircndă cacircte un leu pe lună la cinci In cele opt luni a plătit opt lei Pe urmă na mai plătit pacircnă ce a pierdut boii Dar acum are altă datorie de zece l e i mdash l a care dobacircnda iar sporeşte Pentru pălăria lui pleoştită pe care şo icircndeasă pe ochi a plătit aşa opt lei plus patruzeci şi trei din vacircnzarea boilor mdash şi cu zece lei ce mai are a da icircn total şaizeci şi unul de lei

A găsit socoteala Pălăria icircl costă 61 de le i Şi daca vrea Dumnezeu şi dreptăţile lumii mdash poate vor spori şi ceştealalţi 10 lei de datoriei

Cacircnd am aflat icircntacircmplarea aceasta nu mam mai gacircndit să cercetez frumuseţile locurilor Năcazurile oamenilor au de multeori mai multă măreţie decacirct un deal prăpăstios Rămacirci icircnmărmurit icircn faţa lor şi nici nu-ţi vine a crede

(Din bdquoAcirclMna) Mihail Sadoveanu

copy BCUCluj

768 ŢARA NOASTRĂ

ARATURI DE TOAMNA Cacircnd zicem arături de toamnă nu icircnţelegem arăturile ce se

fac pentru sămănăturile de toamnă ci acelea cari se fac toamna tacircrziu sau pe la icircnceputul iernii pentru sămănăturile de primăvară

Arăturile de toamnă se fac totdeauna adacircnci Peste iarnă pămacircntul se mărunţeşte şi icircmbunătăţeşte prin icircngheţ şi ger iar primăvara pentru sămănat ajunge şi numai o arătură mai pe deasupra

Pentru plantele de săpat cum sunt cucuruzul napii şi alshytele se ară de- obiceiu mai adacircnc decacirct pentru cereale De aceea e bine ca pentru astfel de plante să se facă totdeauna arături adacircnci de toamna

Obiceiul de a se face astfel de arături este prea puţin răsshypacircndit icircn poporul nostru şi urmarea e că fără de lucrarea aceasta de toamna plantele adesea nu isbutesc pe deplin

Din contră arăturile de toamna nu numai că suplinesc In oarecare măsură chiar şi gunoiul dar sunt folositoare plantelor atacirct icircn anii ploioşi cacirct şi icircn cei secetoşi

Arăturile adacircnci şi mai ales cele de toamna dau puteri nouă icircntineresc pămacircntul şi-1 fac să dea cu mult mai multe şi mai bune bucate ca icircn trecut

De aceea iubiţi plugari faceţi arături adacircnci de toamna şi veţi adăugă mult foarte mult la sporirea agoniselii voastre

PLANTAREA POMILOR La noi plantarea pomilor se face de obiceiu primăvara mdash

deşi sa dovedit icircndeajuns că cel mai potrivit timp pentru plantare este toamna tacircrziu icircn Noemvrie Pomii plantaţi acum se prind mai sigur şi dau mai bine icircncă icircn anul prim

Cele mai de căpetenie reguli pentru plantarea pomilor sunt următoarele

Groapa trebue făcută destul de largă şi adacircncă cel puţin de un metru lată şi 80 cm adacircncă In fiecare groapă să se pună numai pămacircnt bun strămutacircnd icircn altă parte pămacircntul scos din partea de cacirctră fundul gropii

Groapa se umple cam ijl parte cu pămacircnt bun apoi se pune pomul icircn mijloc şi se aşează printre rădăcini şi peste ele pămacircnt cacirct se poate mai bun şi mai bine mărunţit Se icircndeasă apoi păshymacircntul deasupra rădăcinilor şi se toarnă apă din destul După aceasta se umple groapa de tot cu pămacircnt aşa că la suprafaţă să aibă o ridicătură căreia i-se dă formă de blid icircn jurul poshymului Pomul trebue să stee drept să nu fie mai afară sau mai icircnlăuntru de cum a fost icircn locul cel vechiu totuş e bine dacă el se aşează mai adacircnc cu 3mdash4 cm de cacirct a fost mai icircnainte

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 769

Cerinţă de căpetenie este ca fiecare pom să fie plantat icircn loc bun să fie bine udat şi icircn anul prim să aibă umezeală neshyicircntrerupt In lunile de vară mai ales pomii trebue udaţi din greu Pomilor să li-se pună cacircte un par ca sprijin contra vacircnturilor şi ca să-i ţină icircn poziţie dreapta Toate rădăcinile vătămate să fie tăiate la vacircrf cu un cuţit ager

Coroana se va curaţi numai icircn primăvară Pentru pomii cari se vor plantă la primăvară e bine să se

facă gropile din toamnă Săteanul

S T A T U T E pentru gracircnarul cultului gr-cat din Doştat

( S f acirc r ş i t )

VI Modalitatea icircmprumutacircrei dela gracircnar sect 13 Dela gracircnar se vor icircmpărtăşi cu icircmprumuturi pe

lacircngă anumite c e se vor statorl pentru acel an de cătră comitet 1 numai membrii gracircnarului 2 nemembrilor aşa I-se poate vota icircmprumut dacă se icircnscriu ca membri ordinari obligacircudu-se a plăti taxa in 5 ori 10 ani decursivi

sect 14 icircmprumutul se acoardă numai pe lacircngă garanţie cu chizeş plătitor

sect 15 Tot insul care doreşte a se icircmprumută dela gracircnar se va icircnştiinţa la prezident spunacircndu-şi cantitatea icircmprumutului şi numindu-şi şi caventul

sect 16 Prezidentul din timp icircn timp convocă comitetul spre a delibera asupra cererilor de icircmprumut acesta va acordă ori respinge cererea nefiind obligat a-şi motivă eventuala reshyspingere

La tot caşul acordarea va fi condiţionată dela prescrierile sect-ilor 13 14 15

sect 17 Manipulantul icircn conţelegere cu controlorul primind asemnarea In scris dată de prezident despre votarea prin comitet a icircmprumutului vor măsura competentului bucatele şi-şi vor induce In ziuarul lor icircmprumutul iar scrisorile prezidentului le vor păstră ca document pentru socoteli

sect 18 La cas dacă icircmprumutătorul va cere să i-se facă contractul de icircmprumutare de cătră prezident acela este obligat a-1 scrie pentru taxa de 20 bani (10 cr)

sect 19 Bucatele icircmprumutate mdash respective preţul lor sta-torit prin comitet mdash va fi a se replătl la terminul fixat fără nici o provocare Eventuala neplătire se va execută prin antistia coshymunală premergacircnd procedura sumarie

copy BCUCluj

770 ŢARA NOASTRĂ

Cel Improcesuat icircşi va perde dreptul de a mai putea icircmshyprumută

sect 20 Quantul icircmprumutului nu poate fi mai mare ca preţul acirc 10 ferdele ori mai mic ca preţul acirc 2 ferdele pentru un contract

sect 21 Cu banii icircncassaţi pentru bucatele vacircndute pe termin comitetul se va icircngriji ca icircn tot anul pacircnă la finea lunei Ianuarie a fiecărui an să cumpere cu preţul de zi alte bucate

sect 22 Bucatele din gracircnar nu se pot preface icircn bani pentru a fi manipulaţi fără deliberarea adunărei generale convocată anume spre acest scop cacircnd aflacircndu-se mai proventuoasă vinshyderea bucatelor poate dispune comitetului să o facă icircnsă numai aşa ca 1 i parte a statului activ să rămacircnă spre manipulare icircn natură

sect 23 Capitalul cacircştigat din vinderea bucatelor se va deshypune pe lacircngă dobacircndă sigură sub numirea de fondul cultului gr-cat din Doştat Ia cassa centrală arhidiecezanacirc din Blaj spre mai departe administrare

sect 24 Membrii comitetului poartă oficiul gratuit Adunarea generală icircnsă le poate vota oarecare remunerare pentru osteneli

sect 25 Socotelile anuale după aprobare din partea adunărei generale sunt a se subşterne in două exemplare alăturacircnd proshytocol despre publicarea acelora dimpreună cu toate documentele prin oticiul protopopesc Ven exactorat arhidiecezan spre supra-revisuire

sect 26 Taxa exactorală arhidiecezanacirc se va plăti din veshynitele fondului pentru suprarevisuirea socotelilor fondului gracircshynarului conform pescriseior statutelor exactoratului arhidiecezan

sect 27 Subvenţiuni din venitele fondului pentru plata icircnshyvăţătorului nici Ia un cas nu se vor putea vota icircnainte de a fi ajuns venitul curat anual al fondului la cel puţin 1 i parte a sashylarului statorit pe an pentru icircnvăţătorul ordinar Dar şi atunci din venitul icircntreg ] 3 totdeauna se va capitaliza

sect 28 Presentele statute speciale pentru administrarea fonshydului bdquoGracircnarului nu deroagacirc nimic prescriselor statutelor ar-hidiecezane gr-cat de Alba-IuliamdashFăgăraş votate icircn 1898 pentru administrarea averilor bisericeşti şcolare

sect 29 Modificarea statutelor prezente se va putea face numai cu o majoritate absoluta de voturi a membrilor icircntruniţi icircn adunarea generală convocată exclusiv spre acest scop care schimbare va trebui să obţină in tot cazul aprobarea Ven con-sistor metropolitan

sect 30 La caz de a se desfiinţa fondul gracircnarului din ori-ce cauze neprevăzute capitalul ori interesele aceluia nici la un caz nu se vor icircntrebuinţa spre alt scop decacirct pentru acoperirea sashylarului docental dm Doştat pacircnă cacircnd şcoala va purtă caracter gr-cat şi limba de propunere va fi cea romacircnă

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 771

sect 81 Prezentele statute vor fi obligatoare pentru toţi membrii subscrişi la alăturatul proces icircndatăce vor fi aprobate de cătracirc Ven consistor metropolitan din Blaj

D o ş t a t 21 Martie 1899 N N prez (L S)

N N N

N

N N

curatori şi represhyzentanţi ai poposhy

rului

că parohul locului numai cu apro-fi lipsit de postul de prezident al

Nr 15971899 Se aproabă cu observarea la sect-ul 6

barea cons storului arhiepiscopesc poate comitetului chemat a administra bdquoGracircnarul

Blaj din şedinţa consistorială ţinută icircn 1 Aprilie 1899 (L S) Victor Metropolit m p

Ş T I E I In 15 Noemvrie sa desbacirctut icircnaintea curţii cu juraţi din

Cluj procesul colaboratorului nostru Dr Ioan Lupaş profesor la seminarul bdquoAndreian din Sibiiu intentat pentru publicarea articoshylului- -jToate plugurile umblăicircn numărul 14 al revistei noastre Procurorul a găsit agitaţie icircmpotriva bdquotagmei proprietarilor Dl Lupaş a fost condamnat de curtea cu juraţi la 3 luni icircnchisoare de stat şi 200 cor Sa icircnaintat apel

Semne bune icircn părţile Hacircrtibaciului Abia sunt cacircţiva ani de cacircnd In părţile Hacircrtibaciului nu eră nici o mişcare vestitoare de mai bine De cacircnd sa stabilit icircn Fofeldea dl N P Petrescu desshypart bdquoAgnita al Asociaţiunii face frumoase progrese numărul membrilor Asociaţiunii creşte se ţin prelegeri şi se icircnfiinţează bishyblioteci poporale icircn comune

Iar de cacircnd sa aşezat ca protopop icircn Agnita dl loachim Muntean biserica şcoala şi trebile culturale şi economice au in dacircnsul un conducător priceput şi devotat Prin conducerea şi mijlocirea d-lui Muntean sa cumpărat casă tractuală icircn Agnita sa icircnfiinţat acolo banca bdquoFrăţia şi o reuniune a femeilor din tract pusă sub ocrotirea bisericii

copy Adunarea generală a Reuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din arhi-

dieceză ţinută in Blaj a hotacircrit icircntre altele să facă paşii de lipsă la Consistor pentru icircntregirea icircn timpul cel mai scurt a salariilor In icircnţelesul legii a premiat 3 teme puse la concurs 1 Lucrarea

copy BCUCluj

772 ŢARA NOASTRĂ

Icircnv Octavian Pop din Vad cu titlul bdquoŞcoala icircn serviciul economiei şi industriei cu K 6 0 1 mdash 2 Lucrarea Icircnv Isidor Uopp din Meshydiaş cu titlul bdquoCum sar putea provedeacirc şcolarii săraci cu cărţile şi rechizitele necesare eventual şi cu vestminte cu K 5 0 mdash 3 Şi tot icircnv Dopp a fost premiat de asemenea cu un premiu de K 50mdash pentru lucrarea bdquoCum şi-ar putea cantorii-icircnvăţacirctorii noshyştri icircmbunătăţi starea lor materiala prin lucrarea raţională a păshymacircntului socotit icircn salar

copy Despărţămacircntul Sibiiu al bdquoReuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din

arhidieceza de Alba-Iulia şi Făgăraş icircşi va ţinea adunarea de toamnă la 3 Decemvrie st n a c In localul şcoalei gr-cat din Sibiiu Este dorit ca icircnvăţacirctorimea să fie icircncurajată cu astfel de prilejuri prin participarea cacirct mai număroasă a oamenilor noştri de bine

O

bdquoSolidaritatea Direcţiunea asocierii băncilor Solidaritatea a ţinut icircn 17 crt cea dintacirciu şedinţă după icircnregistrarea firmei luacircnd la cunoştinţă această icircnregistrare Numărul băncilor cari fac parte pacircnă acum din asociare este de 72 iar părţile funshydamentale subscrise fac icircmpreună K 39000 Se speră că toate băncile vor icircntră icircn şirul membrilor eu părţi fundamentale cacirct mai multe pentrucă bdquoSolidaritatea numai astfel icircşi va putea icircmplini frumoasa şi folositoarea sa chemare Sa votat un Regushylament pentru funcţionari şi altul pentru Secţiunile bdquoAsociării Mai departe sau făcut paşii trebuincioşi pentru publicarea pe viitor a bdquoRevistei Economice ca foae a bdquoSolidarităţii cum şi pentru publicarea Anuarului băncilor noastre Asociarea aceasta este un mijloc icircnsemnat de icircntărire şi asigurare a viitorului bănshycilor noastre cum şi de a pune la cale multe alte lucruri bune de aceea e neapărat trebuincios să facă parte din această asociare toate băncile pacircnă la una

O

Roadă vinului icircn acest an icircn ţara noastră a fost mai slabă decacirct mijlocie vinul e mai bun decacirct icircn anul trecut şi se vinde cel de racircnd cu K 36mdash50 iar cel mai bun cu K 60mdash80 hltr

copy Distribuire de galiţe Ministerul de agricultură va distribui

şi icircn acest an galiţe de soiu mai nobil Cererile se fac prin mishyjlocirea reuniunilor de agricultură Este pus la cale şi un fel de schimb al gătitelor din diferite regiuni care se poate face tot prin mijlocirea reuniunilor de agricultură

Editor Octavian Ooga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 765

racircdea spunea o mulţime de palavre şi făcea el singur un haz nemaipomenit

icircmi aduc aminte că am văzut pe acolo numai oameni veseli Ardea icircntro seară un foc mare şi culegătorii de vii se stracircnseseră In jur Coceau porumb pe lacircngă jar macircncau şi beau must din cofăele Un Ţigan cacircntă dintro scripcă repede-repede ţacircricircit şi altul printre limbile roşii ale focului juca sărea icircn sus de un stat de om şi se pălea cu călcacirciele icircn josul şalelor

Acuma şi tacircrgul Hacircrlăului mi-sa părut sărac şi mort şi satul Cotnari I-am văzut cum este un sat de oameni năcăjiţi care se luptă din greu cu pămacircntul şi cu nevoi tot mai vrăşmaşe Şacolo icircn Cotnari am aflat o icircntacircmplare un năcaz pe care I-a icircncercat un biet Romacircn unul Costache Dinu Pe sătean l-am văzut un om mic de stat cu fruntea icircncreţită cu obrazul ars de vacircnturi cu ochii plini de negura năcazului Istoria mi-a spus-o un om cum se cade din Hacircrlău şam văzut dovezile faptelor icircn dosarele judecătoriei comunale Iar icircntacircmplarea nu-i una sunt multe multe care seamănă cu aceasta ca două picături de apă sunt prea multe din nenorocire

In Hacircrlău este un om care se bucură de destulă cinste in

tacircrgul lui şi pe care icircl chiamft Strul Cuten Acest Strul Cuten ţine cracircşmă o cracircşmă pe care o laudă oricine pentru vinaţuriie sale se mai icircndeletniceşte şi cu cămătăria şi cu cumpărarea şi vacircnshyzarea gracircnelor E şi om cu cap stă icircn ţara romacircnească şi e supus rus pentruca nu cumva odraslele sale să facă armata icircn ţara in care locuesc şi se hrănesc

Iată că icircntro Duminecă primăvara icircntro zi caldă plină de soare icircntră icircn cracircşma domnului Strul Cuten Romacircnul nostru din Cotnari ca să soarbă un pahar debeutură Se pune la masă soarbe odată şi-şi dă căciula pe ceafă mai soarbe odată şi-şi dă căciula pe ochi avea o căciulă mare şi frumoasă de-a mai mare dragul prea mare şi prea călduroasă icircnsă pentru icircnceputul acela de prishymăvară Dnul Strul Cuten bagă de seamă lucrul acesta şi se gacircndeşte la o mică afacere

Intră ta vorbă cu gospodarul bdquoBade Costache da de ce porţi căciula pe vremea asta mdash Apoi dă jupacircne ce să port altceva dacă nam pălărie mdash Nai pălărie Ce zici Cum se poate Dacă nai de ce

nu-ţi cumperi mdash Cu ce să-mi cumpăr dacă nam parale mdash Parale bade Costache Ce vorbeşti Dumneata nu eşti

parale Dacă vrei dumneata poţi să ai parale icircţi pot da e u mdash Bine jupacircne să-mi dai mdash şi ţi le-oiu plăti cinstit Acum

icircnsă no să pot Dacă vrei apoi să mă aştepţi pacircnă la t o a m n ă mdash Cum nu bade Costache Te aştept Se poate să nu te

aştept tocmai pe dumneata

copy BCUCluj

766 ŢARA NOASTRĂ

Din vorbă icircn vorbă cad oamenii la icircnvoeală Negustorul icircmprumută săteanului cinci lei Costache Dinu făgăduieşte să-i dee la toamnă icircn schimb o mierţă de porumb

Sau icircnţeles Romacircnul a luat banii şi a plecat Şi-a luat o pălărie pe care a dat trei lei şi optzeci de bani Dupăce ese din prăvălie se icircntacirclneşte cu doi prietini A cumpărat omul o pălărie trebue să-i dea aldămaş Bun hai icircnapoi să beacirc aldămaşul la domnul Strul

Intră la domnul Strul cer o jumătate de oca de rachiu şi cinstesc

Cum vorbiau mai icircnfierbacircntaţi şi cum Dinu se uită cu macircndrie Ia pălăria lui iată şi jupanul

A1 bade Costache ţi-ai luat pălărie şi beai şi a l d ă m a ş Să-ţi fie de bine dar mie nu mi-se cuvine aldămaş

mdash Cum nu ce aldămaş domnule Strul mdash Ce aldămaş dobacircnda Trebue să-mi dai dobacircndă la

banii m e i Ce dobacircndă jupacircne Nu-ţi dau pentru cinci lei o mierţă

de păpuşoiu Nu-i destulă dobacircnda asta mdash Aşa O mierţă Acela-i dreptul meu Aşa puteam să ţiu

banii la ladă Eu cu ce trăesc Dobacircnda e dreptul meu mdash Bine jupacircne dacă zici dumneata mdash Apoi da negustorul are dreptate zic cinstind cej doi

tovarăşi mdash Bun zice badea Dinu dacă ziceţi şi v o i Atunci să-ţi

dau domnule Strulea şi dobacircndă mdash Atunci ne-am icircnţeles dobacircnda se ş t i e Se ştie icircn adevăr procentul obicinuit e de cinci bani la franc

pe săptămacircnă Pentru un leu douăzeci de bani pe lună Pentru cinci lei un leu pe lună Pacircnă la toamnă pentru opt luni de zile opt lei dobacircndă la cinci Iei mdash Deci Romacircnul avea să plătească toamna mdash icircn anul 1904 mdash o mierţă de porumb şi opt lei

Toamna vine porumb nu sa făcut Strul Cuten chemă pe sătean la socoteală^

bdquoVină să ne socotim bade Costache Parcă eu icircţi cer să-mi plăteşti Eu vreau numai să ne s o c o t i m

La socoteală domnul Cuten icircşi apără astfel interesele sale bdquoBade Costache azi păpuşoiul e scump costă douăzeci şi

patru de lei mierţă Aşa-i ori-nu mdash Aşa-i jupacircne mdash Va să zică dacă mi-ai fi dat o mierţă de păpuşoiu cum

eracirc vorba eu luam pe ea douăzeci şi patru de lei Aşa-i mdash Aşa mdash Bun Noi Ia anul avem să cumpărăm dacă dă Dumnezeu

păpuşoiul cu opt lei mierţă Pentru datoria dumnitale de douăzeci şi patru de lei dumneata a-i să-mi dai la anul trei m i e r ţ e Trei mierţe cacircte opt lei face tocmai douăzeci şi patru de lei Aşa-i ori nu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 767

mdash Da jupacircne cam aşa- i Să deacirc Dumnezeu să ajungem cu bine la anu şi să deacirc Dumnezeu să se facă roadă bull

Trece un an de zile In toamna următoare iar secetă Omul numai la plătit datoriile nu s gacircndea Dar domnul Strul nu mai putea aşteptă Se hotăricirc să deacirc icircn judecată pe Romacircn

Romacircnul icirci datoreşte trei mierţe de porumb Trei mierte de porumb pe vremea aceia preţuiau şazeci şi doi de lei cacircte douăzeci şi patru de lei mierta mdash Ca să nu umble prin judecăţi şi ca să nu cheltuiască mult domnul Strul face placircngerea la jushydecătoria comunală mdash care judecă pacircnă la cincizeci de lei mdash şi dă icircn judecată pe Costache Dinu pentru două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei

La judecată se icircntacircmplă ca unul din juraţi să fie tocmai unul din tovarăşii aldămaşului pălăriei El a fost la icircnvoeală şi el ştie că badea Costache are să deacirc bani negustorului Judecata hotăreşte deci ca negustorul să-şi ia dreptul său condamnă pe Costache să deacirc cele două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei plus cinci lei cheltuieli de judecată ceeace face cincizeci şi trei de lei

Trece termenul de apel o lună de zile Domnul Strul Cuten ia hotărirea definitivă şi o icircnvesteşte cu formula executorie Apoi pune hacircrtia icircn buzunar şi aşteaptă

Costache Dinu icircnsă e dator şi la credit cu 120 de lei Strul Cuten scoate icircn vacircnzare singura păreche de boi a Roshy

macircnului Boii se vacircnd cu 163 de lei Creditul icircşi ia partea 120 de lei Domnul Cuten ia restul de 43 de lei şi Costache Dinu icirci mai rămacircne dator cu 10 lei

Săracul badea Dinu şi a icircndesat icircn cap pălăria cea veche şi sa pus să facă pe degete socoteală de ce a dat şi de ce mai are să deacirc

De cacircnd sa icircmprumutat a plătit dobacircndă cacircte un leu pe lună la cinci In cele opt luni a plătit opt lei Pe urmă na mai plătit pacircnă ce a pierdut boii Dar acum are altă datorie de zece l e i mdash l a care dobacircnda iar sporeşte Pentru pălăria lui pleoştită pe care şo icircndeasă pe ochi a plătit aşa opt lei plus patruzeci şi trei din vacircnzarea boilor mdash şi cu zece lei ce mai are a da icircn total şaizeci şi unul de lei

A găsit socoteala Pălăria icircl costă 61 de le i Şi daca vrea Dumnezeu şi dreptăţile lumii mdash poate vor spori şi ceştealalţi 10 lei de datoriei

Cacircnd am aflat icircntacircmplarea aceasta nu mam mai gacircndit să cercetez frumuseţile locurilor Năcazurile oamenilor au de multeori mai multă măreţie decacirct un deal prăpăstios Rămacirci icircnmărmurit icircn faţa lor şi nici nu-ţi vine a crede

(Din bdquoAcirclMna) Mihail Sadoveanu

copy BCUCluj

768 ŢARA NOASTRĂ

ARATURI DE TOAMNA Cacircnd zicem arături de toamnă nu icircnţelegem arăturile ce se

fac pentru sămănăturile de toamnă ci acelea cari se fac toamna tacircrziu sau pe la icircnceputul iernii pentru sămănăturile de primăvară

Arăturile de toamnă se fac totdeauna adacircnci Peste iarnă pămacircntul se mărunţeşte şi icircmbunătăţeşte prin icircngheţ şi ger iar primăvara pentru sămănat ajunge şi numai o arătură mai pe deasupra

Pentru plantele de săpat cum sunt cucuruzul napii şi alshytele se ară de- obiceiu mai adacircnc decacirct pentru cereale De aceea e bine ca pentru astfel de plante să se facă totdeauna arături adacircnci de toamna

Obiceiul de a se face astfel de arături este prea puţin răsshypacircndit icircn poporul nostru şi urmarea e că fără de lucrarea aceasta de toamna plantele adesea nu isbutesc pe deplin

Din contră arăturile de toamna nu numai că suplinesc In oarecare măsură chiar şi gunoiul dar sunt folositoare plantelor atacirct icircn anii ploioşi cacirct şi icircn cei secetoşi

Arăturile adacircnci şi mai ales cele de toamna dau puteri nouă icircntineresc pămacircntul şi-1 fac să dea cu mult mai multe şi mai bune bucate ca icircn trecut

De aceea iubiţi plugari faceţi arături adacircnci de toamna şi veţi adăugă mult foarte mult la sporirea agoniselii voastre

PLANTAREA POMILOR La noi plantarea pomilor se face de obiceiu primăvara mdash

deşi sa dovedit icircndeajuns că cel mai potrivit timp pentru plantare este toamna tacircrziu icircn Noemvrie Pomii plantaţi acum se prind mai sigur şi dau mai bine icircncă icircn anul prim

Cele mai de căpetenie reguli pentru plantarea pomilor sunt următoarele

Groapa trebue făcută destul de largă şi adacircncă cel puţin de un metru lată şi 80 cm adacircncă In fiecare groapă să se pună numai pămacircnt bun strămutacircnd icircn altă parte pămacircntul scos din partea de cacirctră fundul gropii

Groapa se umple cam ijl parte cu pămacircnt bun apoi se pune pomul icircn mijloc şi se aşează printre rădăcini şi peste ele pămacircnt cacirct se poate mai bun şi mai bine mărunţit Se icircndeasă apoi păshymacircntul deasupra rădăcinilor şi se toarnă apă din destul După aceasta se umple groapa de tot cu pămacircnt aşa că la suprafaţă să aibă o ridicătură căreia i-se dă formă de blid icircn jurul poshymului Pomul trebue să stee drept să nu fie mai afară sau mai icircnlăuntru de cum a fost icircn locul cel vechiu totuş e bine dacă el se aşează mai adacircnc cu 3mdash4 cm de cacirct a fost mai icircnainte

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 769

Cerinţă de căpetenie este ca fiecare pom să fie plantat icircn loc bun să fie bine udat şi icircn anul prim să aibă umezeală neshyicircntrerupt In lunile de vară mai ales pomii trebue udaţi din greu Pomilor să li-se pună cacircte un par ca sprijin contra vacircnturilor şi ca să-i ţină icircn poziţie dreapta Toate rădăcinile vătămate să fie tăiate la vacircrf cu un cuţit ager

Coroana se va curaţi numai icircn primăvară Pentru pomii cari se vor plantă la primăvară e bine să se

facă gropile din toamnă Săteanul

S T A T U T E pentru gracircnarul cultului gr-cat din Doştat

( S f acirc r ş i t )

VI Modalitatea icircmprumutacircrei dela gracircnar sect 13 Dela gracircnar se vor icircmpărtăşi cu icircmprumuturi pe

lacircngă anumite c e se vor statorl pentru acel an de cătră comitet 1 numai membrii gracircnarului 2 nemembrilor aşa I-se poate vota icircmprumut dacă se icircnscriu ca membri ordinari obligacircudu-se a plăti taxa in 5 ori 10 ani decursivi

sect 14 icircmprumutul se acoardă numai pe lacircngă garanţie cu chizeş plătitor

sect 15 Tot insul care doreşte a se icircmprumută dela gracircnar se va icircnştiinţa la prezident spunacircndu-şi cantitatea icircmprumutului şi numindu-şi şi caventul

sect 16 Prezidentul din timp icircn timp convocă comitetul spre a delibera asupra cererilor de icircmprumut acesta va acordă ori respinge cererea nefiind obligat a-şi motivă eventuala reshyspingere

La tot caşul acordarea va fi condiţionată dela prescrierile sect-ilor 13 14 15

sect 17 Manipulantul icircn conţelegere cu controlorul primind asemnarea In scris dată de prezident despre votarea prin comitet a icircmprumutului vor măsura competentului bucatele şi-şi vor induce In ziuarul lor icircmprumutul iar scrisorile prezidentului le vor păstră ca document pentru socoteli

sect 18 La cas dacă icircmprumutătorul va cere să i-se facă contractul de icircmprumutare de cătră prezident acela este obligat a-1 scrie pentru taxa de 20 bani (10 cr)

sect 19 Bucatele icircmprumutate mdash respective preţul lor sta-torit prin comitet mdash va fi a se replătl la terminul fixat fără nici o provocare Eventuala neplătire se va execută prin antistia coshymunală premergacircnd procedura sumarie

copy BCUCluj

770 ŢARA NOASTRĂ

Cel Improcesuat icircşi va perde dreptul de a mai putea icircmshyprumută

sect 20 Quantul icircmprumutului nu poate fi mai mare ca preţul acirc 10 ferdele ori mai mic ca preţul acirc 2 ferdele pentru un contract

sect 21 Cu banii icircncassaţi pentru bucatele vacircndute pe termin comitetul se va icircngriji ca icircn tot anul pacircnă la finea lunei Ianuarie a fiecărui an să cumpere cu preţul de zi alte bucate

sect 22 Bucatele din gracircnar nu se pot preface icircn bani pentru a fi manipulaţi fără deliberarea adunărei generale convocată anume spre acest scop cacircnd aflacircndu-se mai proventuoasă vinshyderea bucatelor poate dispune comitetului să o facă icircnsă numai aşa ca 1 i parte a statului activ să rămacircnă spre manipulare icircn natură

sect 23 Capitalul cacircştigat din vinderea bucatelor se va deshypune pe lacircngă dobacircndă sigură sub numirea de fondul cultului gr-cat din Doştat Ia cassa centrală arhidiecezanacirc din Blaj spre mai departe administrare

sect 24 Membrii comitetului poartă oficiul gratuit Adunarea generală icircnsă le poate vota oarecare remunerare pentru osteneli

sect 25 Socotelile anuale după aprobare din partea adunărei generale sunt a se subşterne in două exemplare alăturacircnd proshytocol despre publicarea acelora dimpreună cu toate documentele prin oticiul protopopesc Ven exactorat arhidiecezan spre supra-revisuire

sect 26 Taxa exactorală arhidiecezanacirc se va plăti din veshynitele fondului pentru suprarevisuirea socotelilor fondului gracircshynarului conform pescriseior statutelor exactoratului arhidiecezan

sect 27 Subvenţiuni din venitele fondului pentru plata icircnshyvăţătorului nici Ia un cas nu se vor putea vota icircnainte de a fi ajuns venitul curat anual al fondului la cel puţin 1 i parte a sashylarului statorit pe an pentru icircnvăţătorul ordinar Dar şi atunci din venitul icircntreg ] 3 totdeauna se va capitaliza

sect 28 Presentele statute speciale pentru administrarea fonshydului bdquoGracircnarului nu deroagacirc nimic prescriselor statutelor ar-hidiecezane gr-cat de Alba-IuliamdashFăgăraş votate icircn 1898 pentru administrarea averilor bisericeşti şcolare

sect 29 Modificarea statutelor prezente se va putea face numai cu o majoritate absoluta de voturi a membrilor icircntruniţi icircn adunarea generală convocată exclusiv spre acest scop care schimbare va trebui să obţină in tot cazul aprobarea Ven con-sistor metropolitan

sect 30 La caz de a se desfiinţa fondul gracircnarului din ori-ce cauze neprevăzute capitalul ori interesele aceluia nici la un caz nu se vor icircntrebuinţa spre alt scop decacirct pentru acoperirea sashylarului docental dm Doştat pacircnă cacircnd şcoala va purtă caracter gr-cat şi limba de propunere va fi cea romacircnă

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 771

sect 81 Prezentele statute vor fi obligatoare pentru toţi membrii subscrişi la alăturatul proces icircndatăce vor fi aprobate de cătracirc Ven consistor metropolitan din Blaj

D o ş t a t 21 Martie 1899 N N prez (L S)

N N N

N

N N

curatori şi represhyzentanţi ai poposhy

rului

că parohul locului numai cu apro-fi lipsit de postul de prezident al

Nr 15971899 Se aproabă cu observarea la sect-ul 6

barea cons storului arhiepiscopesc poate comitetului chemat a administra bdquoGracircnarul

Blaj din şedinţa consistorială ţinută icircn 1 Aprilie 1899 (L S) Victor Metropolit m p

Ş T I E I In 15 Noemvrie sa desbacirctut icircnaintea curţii cu juraţi din

Cluj procesul colaboratorului nostru Dr Ioan Lupaş profesor la seminarul bdquoAndreian din Sibiiu intentat pentru publicarea articoshylului- -jToate plugurile umblăicircn numărul 14 al revistei noastre Procurorul a găsit agitaţie icircmpotriva bdquotagmei proprietarilor Dl Lupaş a fost condamnat de curtea cu juraţi la 3 luni icircnchisoare de stat şi 200 cor Sa icircnaintat apel

Semne bune icircn părţile Hacircrtibaciului Abia sunt cacircţiva ani de cacircnd In părţile Hacircrtibaciului nu eră nici o mişcare vestitoare de mai bine De cacircnd sa stabilit icircn Fofeldea dl N P Petrescu desshypart bdquoAgnita al Asociaţiunii face frumoase progrese numărul membrilor Asociaţiunii creşte se ţin prelegeri şi se icircnfiinţează bishyblioteci poporale icircn comune

Iar de cacircnd sa aşezat ca protopop icircn Agnita dl loachim Muntean biserica şcoala şi trebile culturale şi economice au in dacircnsul un conducător priceput şi devotat Prin conducerea şi mijlocirea d-lui Muntean sa cumpărat casă tractuală icircn Agnita sa icircnfiinţat acolo banca bdquoFrăţia şi o reuniune a femeilor din tract pusă sub ocrotirea bisericii

copy Adunarea generală a Reuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din arhi-

dieceză ţinută in Blaj a hotacircrit icircntre altele să facă paşii de lipsă la Consistor pentru icircntregirea icircn timpul cel mai scurt a salariilor In icircnţelesul legii a premiat 3 teme puse la concurs 1 Lucrarea

copy BCUCluj

772 ŢARA NOASTRĂ

Icircnv Octavian Pop din Vad cu titlul bdquoŞcoala icircn serviciul economiei şi industriei cu K 6 0 1 mdash 2 Lucrarea Icircnv Isidor Uopp din Meshydiaş cu titlul bdquoCum sar putea provedeacirc şcolarii săraci cu cărţile şi rechizitele necesare eventual şi cu vestminte cu K 5 0 mdash 3 Şi tot icircnv Dopp a fost premiat de asemenea cu un premiu de K 50mdash pentru lucrarea bdquoCum şi-ar putea cantorii-icircnvăţacirctorii noshyştri icircmbunătăţi starea lor materiala prin lucrarea raţională a păshymacircntului socotit icircn salar

copy Despărţămacircntul Sibiiu al bdquoReuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din

arhidieceza de Alba-Iulia şi Făgăraş icircşi va ţinea adunarea de toamnă la 3 Decemvrie st n a c In localul şcoalei gr-cat din Sibiiu Este dorit ca icircnvăţacirctorimea să fie icircncurajată cu astfel de prilejuri prin participarea cacirct mai număroasă a oamenilor noştri de bine

O

bdquoSolidaritatea Direcţiunea asocierii băncilor Solidaritatea a ţinut icircn 17 crt cea dintacirciu şedinţă după icircnregistrarea firmei luacircnd la cunoştinţă această icircnregistrare Numărul băncilor cari fac parte pacircnă acum din asociare este de 72 iar părţile funshydamentale subscrise fac icircmpreună K 39000 Se speră că toate băncile vor icircntră icircn şirul membrilor eu părţi fundamentale cacirct mai multe pentrucă bdquoSolidaritatea numai astfel icircşi va putea icircmplini frumoasa şi folositoarea sa chemare Sa votat un Regushylament pentru funcţionari şi altul pentru Secţiunile bdquoAsociării Mai departe sau făcut paşii trebuincioşi pentru publicarea pe viitor a bdquoRevistei Economice ca foae a bdquoSolidarităţii cum şi pentru publicarea Anuarului băncilor noastre Asociarea aceasta este un mijloc icircnsemnat de icircntărire şi asigurare a viitorului bănshycilor noastre cum şi de a pune la cale multe alte lucruri bune de aceea e neapărat trebuincios să facă parte din această asociare toate băncile pacircnă la una

O

Roadă vinului icircn acest an icircn ţara noastră a fost mai slabă decacirct mijlocie vinul e mai bun decacirct icircn anul trecut şi se vinde cel de racircnd cu K 36mdash50 iar cel mai bun cu K 60mdash80 hltr

copy Distribuire de galiţe Ministerul de agricultură va distribui

şi icircn acest an galiţe de soiu mai nobil Cererile se fac prin mishyjlocirea reuniunilor de agricultură Este pus la cale şi un fel de schimb al gătitelor din diferite regiuni care se poate face tot prin mijlocirea reuniunilor de agricultură

Editor Octavian Ooga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

766 ŢARA NOASTRĂ

Din vorbă icircn vorbă cad oamenii la icircnvoeală Negustorul icircmprumută săteanului cinci lei Costache Dinu făgăduieşte să-i dee la toamnă icircn schimb o mierţă de porumb

Sau icircnţeles Romacircnul a luat banii şi a plecat Şi-a luat o pălărie pe care a dat trei lei şi optzeci de bani Dupăce ese din prăvălie se icircntacirclneşte cu doi prietini A cumpărat omul o pălărie trebue să-i dea aldămaş Bun hai icircnapoi să beacirc aldămaşul la domnul Strul

Intră la domnul Strul cer o jumătate de oca de rachiu şi cinstesc

Cum vorbiau mai icircnfierbacircntaţi şi cum Dinu se uită cu macircndrie Ia pălăria lui iată şi jupanul

A1 bade Costache ţi-ai luat pălărie şi beai şi a l d ă m a ş Să-ţi fie de bine dar mie nu mi-se cuvine aldămaş

mdash Cum nu ce aldămaş domnule Strul mdash Ce aldămaş dobacircnda Trebue să-mi dai dobacircndă la

banii m e i Ce dobacircndă jupacircne Nu-ţi dau pentru cinci lei o mierţă

de păpuşoiu Nu-i destulă dobacircnda asta mdash Aşa O mierţă Acela-i dreptul meu Aşa puteam să ţiu

banii la ladă Eu cu ce trăesc Dobacircnda e dreptul meu mdash Bine jupacircne dacă zici dumneata mdash Apoi da negustorul are dreptate zic cinstind cej doi

tovarăşi mdash Bun zice badea Dinu dacă ziceţi şi v o i Atunci să-ţi

dau domnule Strulea şi dobacircndă mdash Atunci ne-am icircnţeles dobacircnda se ş t i e Se ştie icircn adevăr procentul obicinuit e de cinci bani la franc

pe săptămacircnă Pentru un leu douăzeci de bani pe lună Pentru cinci lei un leu pe lună Pacircnă la toamnă pentru opt luni de zile opt lei dobacircndă la cinci Iei mdash Deci Romacircnul avea să plătească toamna mdash icircn anul 1904 mdash o mierţă de porumb şi opt lei

Toamna vine porumb nu sa făcut Strul Cuten chemă pe sătean la socoteală^

bdquoVină să ne socotim bade Costache Parcă eu icircţi cer să-mi plăteşti Eu vreau numai să ne s o c o t i m

La socoteală domnul Cuten icircşi apără astfel interesele sale bdquoBade Costache azi păpuşoiul e scump costă douăzeci şi

patru de lei mierţă Aşa-i ori-nu mdash Aşa-i jupacircne mdash Va să zică dacă mi-ai fi dat o mierţă de păpuşoiu cum

eracirc vorba eu luam pe ea douăzeci şi patru de lei Aşa-i mdash Aşa mdash Bun Noi Ia anul avem să cumpărăm dacă dă Dumnezeu

păpuşoiul cu opt lei mierţă Pentru datoria dumnitale de douăzeci şi patru de lei dumneata a-i să-mi dai la anul trei m i e r ţ e Trei mierţe cacircte opt lei face tocmai douăzeci şi patru de lei Aşa-i ori nu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 767

mdash Da jupacircne cam aşa- i Să deacirc Dumnezeu să ajungem cu bine la anu şi să deacirc Dumnezeu să se facă roadă bull

Trece un an de zile In toamna următoare iar secetă Omul numai la plătit datoriile nu s gacircndea Dar domnul Strul nu mai putea aşteptă Se hotăricirc să deacirc icircn judecată pe Romacircn

Romacircnul icirci datoreşte trei mierţe de porumb Trei mierte de porumb pe vremea aceia preţuiau şazeci şi doi de lei cacircte douăzeci şi patru de lei mierta mdash Ca să nu umble prin judecăţi şi ca să nu cheltuiască mult domnul Strul face placircngerea la jushydecătoria comunală mdash care judecă pacircnă la cincizeci de lei mdash şi dă icircn judecată pe Costache Dinu pentru două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei

La judecată se icircntacircmplă ca unul din juraţi să fie tocmai unul din tovarăşii aldămaşului pălăriei El a fost la icircnvoeală şi el ştie că badea Costache are să deacirc bani negustorului Judecata hotăreşte deci ca negustorul să-şi ia dreptul său condamnă pe Costache să deacirc cele două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei plus cinci lei cheltuieli de judecată ceeace face cincizeci şi trei de lei

Trece termenul de apel o lună de zile Domnul Strul Cuten ia hotărirea definitivă şi o icircnvesteşte cu formula executorie Apoi pune hacircrtia icircn buzunar şi aşteaptă

Costache Dinu icircnsă e dator şi la credit cu 120 de lei Strul Cuten scoate icircn vacircnzare singura păreche de boi a Roshy

macircnului Boii se vacircnd cu 163 de lei Creditul icircşi ia partea 120 de lei Domnul Cuten ia restul de 43 de lei şi Costache Dinu icirci mai rămacircne dator cu 10 lei

Săracul badea Dinu şi a icircndesat icircn cap pălăria cea veche şi sa pus să facă pe degete socoteală de ce a dat şi de ce mai are să deacirc

De cacircnd sa icircmprumutat a plătit dobacircndă cacircte un leu pe lună la cinci In cele opt luni a plătit opt lei Pe urmă na mai plătit pacircnă ce a pierdut boii Dar acum are altă datorie de zece l e i mdash l a care dobacircnda iar sporeşte Pentru pălăria lui pleoştită pe care şo icircndeasă pe ochi a plătit aşa opt lei plus patruzeci şi trei din vacircnzarea boilor mdash şi cu zece lei ce mai are a da icircn total şaizeci şi unul de lei

A găsit socoteala Pălăria icircl costă 61 de le i Şi daca vrea Dumnezeu şi dreptăţile lumii mdash poate vor spori şi ceştealalţi 10 lei de datoriei

Cacircnd am aflat icircntacircmplarea aceasta nu mam mai gacircndit să cercetez frumuseţile locurilor Năcazurile oamenilor au de multeori mai multă măreţie decacirct un deal prăpăstios Rămacirci icircnmărmurit icircn faţa lor şi nici nu-ţi vine a crede

(Din bdquoAcirclMna) Mihail Sadoveanu

copy BCUCluj

768 ŢARA NOASTRĂ

ARATURI DE TOAMNA Cacircnd zicem arături de toamnă nu icircnţelegem arăturile ce se

fac pentru sămănăturile de toamnă ci acelea cari se fac toamna tacircrziu sau pe la icircnceputul iernii pentru sămănăturile de primăvară

Arăturile de toamnă se fac totdeauna adacircnci Peste iarnă pămacircntul se mărunţeşte şi icircmbunătăţeşte prin icircngheţ şi ger iar primăvara pentru sămănat ajunge şi numai o arătură mai pe deasupra

Pentru plantele de săpat cum sunt cucuruzul napii şi alshytele se ară de- obiceiu mai adacircnc decacirct pentru cereale De aceea e bine ca pentru astfel de plante să se facă totdeauna arături adacircnci de toamna

Obiceiul de a se face astfel de arături este prea puţin răsshypacircndit icircn poporul nostru şi urmarea e că fără de lucrarea aceasta de toamna plantele adesea nu isbutesc pe deplin

Din contră arăturile de toamna nu numai că suplinesc In oarecare măsură chiar şi gunoiul dar sunt folositoare plantelor atacirct icircn anii ploioşi cacirct şi icircn cei secetoşi

Arăturile adacircnci şi mai ales cele de toamna dau puteri nouă icircntineresc pămacircntul şi-1 fac să dea cu mult mai multe şi mai bune bucate ca icircn trecut

De aceea iubiţi plugari faceţi arături adacircnci de toamna şi veţi adăugă mult foarte mult la sporirea agoniselii voastre

PLANTAREA POMILOR La noi plantarea pomilor se face de obiceiu primăvara mdash

deşi sa dovedit icircndeajuns că cel mai potrivit timp pentru plantare este toamna tacircrziu icircn Noemvrie Pomii plantaţi acum se prind mai sigur şi dau mai bine icircncă icircn anul prim

Cele mai de căpetenie reguli pentru plantarea pomilor sunt următoarele

Groapa trebue făcută destul de largă şi adacircncă cel puţin de un metru lată şi 80 cm adacircncă In fiecare groapă să se pună numai pămacircnt bun strămutacircnd icircn altă parte pămacircntul scos din partea de cacirctră fundul gropii

Groapa se umple cam ijl parte cu pămacircnt bun apoi se pune pomul icircn mijloc şi se aşează printre rădăcini şi peste ele pămacircnt cacirct se poate mai bun şi mai bine mărunţit Se icircndeasă apoi păshymacircntul deasupra rădăcinilor şi se toarnă apă din destul După aceasta se umple groapa de tot cu pămacircnt aşa că la suprafaţă să aibă o ridicătură căreia i-se dă formă de blid icircn jurul poshymului Pomul trebue să stee drept să nu fie mai afară sau mai icircnlăuntru de cum a fost icircn locul cel vechiu totuş e bine dacă el se aşează mai adacircnc cu 3mdash4 cm de cacirct a fost mai icircnainte

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 769

Cerinţă de căpetenie este ca fiecare pom să fie plantat icircn loc bun să fie bine udat şi icircn anul prim să aibă umezeală neshyicircntrerupt In lunile de vară mai ales pomii trebue udaţi din greu Pomilor să li-se pună cacircte un par ca sprijin contra vacircnturilor şi ca să-i ţină icircn poziţie dreapta Toate rădăcinile vătămate să fie tăiate la vacircrf cu un cuţit ager

Coroana se va curaţi numai icircn primăvară Pentru pomii cari se vor plantă la primăvară e bine să se

facă gropile din toamnă Săteanul

S T A T U T E pentru gracircnarul cultului gr-cat din Doştat

( S f acirc r ş i t )

VI Modalitatea icircmprumutacircrei dela gracircnar sect 13 Dela gracircnar se vor icircmpărtăşi cu icircmprumuturi pe

lacircngă anumite c e se vor statorl pentru acel an de cătră comitet 1 numai membrii gracircnarului 2 nemembrilor aşa I-se poate vota icircmprumut dacă se icircnscriu ca membri ordinari obligacircudu-se a plăti taxa in 5 ori 10 ani decursivi

sect 14 icircmprumutul se acoardă numai pe lacircngă garanţie cu chizeş plătitor

sect 15 Tot insul care doreşte a se icircmprumută dela gracircnar se va icircnştiinţa la prezident spunacircndu-şi cantitatea icircmprumutului şi numindu-şi şi caventul

sect 16 Prezidentul din timp icircn timp convocă comitetul spre a delibera asupra cererilor de icircmprumut acesta va acordă ori respinge cererea nefiind obligat a-şi motivă eventuala reshyspingere

La tot caşul acordarea va fi condiţionată dela prescrierile sect-ilor 13 14 15

sect 17 Manipulantul icircn conţelegere cu controlorul primind asemnarea In scris dată de prezident despre votarea prin comitet a icircmprumutului vor măsura competentului bucatele şi-şi vor induce In ziuarul lor icircmprumutul iar scrisorile prezidentului le vor păstră ca document pentru socoteli

sect 18 La cas dacă icircmprumutătorul va cere să i-se facă contractul de icircmprumutare de cătră prezident acela este obligat a-1 scrie pentru taxa de 20 bani (10 cr)

sect 19 Bucatele icircmprumutate mdash respective preţul lor sta-torit prin comitet mdash va fi a se replătl la terminul fixat fără nici o provocare Eventuala neplătire se va execută prin antistia coshymunală premergacircnd procedura sumarie

copy BCUCluj

770 ŢARA NOASTRĂ

Cel Improcesuat icircşi va perde dreptul de a mai putea icircmshyprumută

sect 20 Quantul icircmprumutului nu poate fi mai mare ca preţul acirc 10 ferdele ori mai mic ca preţul acirc 2 ferdele pentru un contract

sect 21 Cu banii icircncassaţi pentru bucatele vacircndute pe termin comitetul se va icircngriji ca icircn tot anul pacircnă la finea lunei Ianuarie a fiecărui an să cumpere cu preţul de zi alte bucate

sect 22 Bucatele din gracircnar nu se pot preface icircn bani pentru a fi manipulaţi fără deliberarea adunărei generale convocată anume spre acest scop cacircnd aflacircndu-se mai proventuoasă vinshyderea bucatelor poate dispune comitetului să o facă icircnsă numai aşa ca 1 i parte a statului activ să rămacircnă spre manipulare icircn natură

sect 23 Capitalul cacircştigat din vinderea bucatelor se va deshypune pe lacircngă dobacircndă sigură sub numirea de fondul cultului gr-cat din Doştat Ia cassa centrală arhidiecezanacirc din Blaj spre mai departe administrare

sect 24 Membrii comitetului poartă oficiul gratuit Adunarea generală icircnsă le poate vota oarecare remunerare pentru osteneli

sect 25 Socotelile anuale după aprobare din partea adunărei generale sunt a se subşterne in două exemplare alăturacircnd proshytocol despre publicarea acelora dimpreună cu toate documentele prin oticiul protopopesc Ven exactorat arhidiecezan spre supra-revisuire

sect 26 Taxa exactorală arhidiecezanacirc se va plăti din veshynitele fondului pentru suprarevisuirea socotelilor fondului gracircshynarului conform pescriseior statutelor exactoratului arhidiecezan

sect 27 Subvenţiuni din venitele fondului pentru plata icircnshyvăţătorului nici Ia un cas nu se vor putea vota icircnainte de a fi ajuns venitul curat anual al fondului la cel puţin 1 i parte a sashylarului statorit pe an pentru icircnvăţătorul ordinar Dar şi atunci din venitul icircntreg ] 3 totdeauna se va capitaliza

sect 28 Presentele statute speciale pentru administrarea fonshydului bdquoGracircnarului nu deroagacirc nimic prescriselor statutelor ar-hidiecezane gr-cat de Alba-IuliamdashFăgăraş votate icircn 1898 pentru administrarea averilor bisericeşti şcolare

sect 29 Modificarea statutelor prezente se va putea face numai cu o majoritate absoluta de voturi a membrilor icircntruniţi icircn adunarea generală convocată exclusiv spre acest scop care schimbare va trebui să obţină in tot cazul aprobarea Ven con-sistor metropolitan

sect 30 La caz de a se desfiinţa fondul gracircnarului din ori-ce cauze neprevăzute capitalul ori interesele aceluia nici la un caz nu se vor icircntrebuinţa spre alt scop decacirct pentru acoperirea sashylarului docental dm Doştat pacircnă cacircnd şcoala va purtă caracter gr-cat şi limba de propunere va fi cea romacircnă

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 771

sect 81 Prezentele statute vor fi obligatoare pentru toţi membrii subscrişi la alăturatul proces icircndatăce vor fi aprobate de cătracirc Ven consistor metropolitan din Blaj

D o ş t a t 21 Martie 1899 N N prez (L S)

N N N

N

N N

curatori şi represhyzentanţi ai poposhy

rului

că parohul locului numai cu apro-fi lipsit de postul de prezident al

Nr 15971899 Se aproabă cu observarea la sect-ul 6

barea cons storului arhiepiscopesc poate comitetului chemat a administra bdquoGracircnarul

Blaj din şedinţa consistorială ţinută icircn 1 Aprilie 1899 (L S) Victor Metropolit m p

Ş T I E I In 15 Noemvrie sa desbacirctut icircnaintea curţii cu juraţi din

Cluj procesul colaboratorului nostru Dr Ioan Lupaş profesor la seminarul bdquoAndreian din Sibiiu intentat pentru publicarea articoshylului- -jToate plugurile umblăicircn numărul 14 al revistei noastre Procurorul a găsit agitaţie icircmpotriva bdquotagmei proprietarilor Dl Lupaş a fost condamnat de curtea cu juraţi la 3 luni icircnchisoare de stat şi 200 cor Sa icircnaintat apel

Semne bune icircn părţile Hacircrtibaciului Abia sunt cacircţiva ani de cacircnd In părţile Hacircrtibaciului nu eră nici o mişcare vestitoare de mai bine De cacircnd sa stabilit icircn Fofeldea dl N P Petrescu desshypart bdquoAgnita al Asociaţiunii face frumoase progrese numărul membrilor Asociaţiunii creşte se ţin prelegeri şi se icircnfiinţează bishyblioteci poporale icircn comune

Iar de cacircnd sa aşezat ca protopop icircn Agnita dl loachim Muntean biserica şcoala şi trebile culturale şi economice au in dacircnsul un conducător priceput şi devotat Prin conducerea şi mijlocirea d-lui Muntean sa cumpărat casă tractuală icircn Agnita sa icircnfiinţat acolo banca bdquoFrăţia şi o reuniune a femeilor din tract pusă sub ocrotirea bisericii

copy Adunarea generală a Reuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din arhi-

dieceză ţinută in Blaj a hotacircrit icircntre altele să facă paşii de lipsă la Consistor pentru icircntregirea icircn timpul cel mai scurt a salariilor In icircnţelesul legii a premiat 3 teme puse la concurs 1 Lucrarea

copy BCUCluj

772 ŢARA NOASTRĂ

Icircnv Octavian Pop din Vad cu titlul bdquoŞcoala icircn serviciul economiei şi industriei cu K 6 0 1 mdash 2 Lucrarea Icircnv Isidor Uopp din Meshydiaş cu titlul bdquoCum sar putea provedeacirc şcolarii săraci cu cărţile şi rechizitele necesare eventual şi cu vestminte cu K 5 0 mdash 3 Şi tot icircnv Dopp a fost premiat de asemenea cu un premiu de K 50mdash pentru lucrarea bdquoCum şi-ar putea cantorii-icircnvăţacirctorii noshyştri icircmbunătăţi starea lor materiala prin lucrarea raţională a păshymacircntului socotit icircn salar

copy Despărţămacircntul Sibiiu al bdquoReuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din

arhidieceza de Alba-Iulia şi Făgăraş icircşi va ţinea adunarea de toamnă la 3 Decemvrie st n a c In localul şcoalei gr-cat din Sibiiu Este dorit ca icircnvăţacirctorimea să fie icircncurajată cu astfel de prilejuri prin participarea cacirct mai număroasă a oamenilor noştri de bine

O

bdquoSolidaritatea Direcţiunea asocierii băncilor Solidaritatea a ţinut icircn 17 crt cea dintacirciu şedinţă după icircnregistrarea firmei luacircnd la cunoştinţă această icircnregistrare Numărul băncilor cari fac parte pacircnă acum din asociare este de 72 iar părţile funshydamentale subscrise fac icircmpreună K 39000 Se speră că toate băncile vor icircntră icircn şirul membrilor eu părţi fundamentale cacirct mai multe pentrucă bdquoSolidaritatea numai astfel icircşi va putea icircmplini frumoasa şi folositoarea sa chemare Sa votat un Regushylament pentru funcţionari şi altul pentru Secţiunile bdquoAsociării Mai departe sau făcut paşii trebuincioşi pentru publicarea pe viitor a bdquoRevistei Economice ca foae a bdquoSolidarităţii cum şi pentru publicarea Anuarului băncilor noastre Asociarea aceasta este un mijloc icircnsemnat de icircntărire şi asigurare a viitorului bănshycilor noastre cum şi de a pune la cale multe alte lucruri bune de aceea e neapărat trebuincios să facă parte din această asociare toate băncile pacircnă la una

O

Roadă vinului icircn acest an icircn ţara noastră a fost mai slabă decacirct mijlocie vinul e mai bun decacirct icircn anul trecut şi se vinde cel de racircnd cu K 36mdash50 iar cel mai bun cu K 60mdash80 hltr

copy Distribuire de galiţe Ministerul de agricultură va distribui

şi icircn acest an galiţe de soiu mai nobil Cererile se fac prin mishyjlocirea reuniunilor de agricultură Este pus la cale şi un fel de schimb al gătitelor din diferite regiuni care se poate face tot prin mijlocirea reuniunilor de agricultură

Editor Octavian Ooga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 767

mdash Da jupacircne cam aşa- i Să deacirc Dumnezeu să ajungem cu bine la anu şi să deacirc Dumnezeu să se facă roadă bull

Trece un an de zile In toamna următoare iar secetă Omul numai la plătit datoriile nu s gacircndea Dar domnul Strul nu mai putea aşteptă Se hotăricirc să deacirc icircn judecată pe Romacircn

Romacircnul icirci datoreşte trei mierţe de porumb Trei mierte de porumb pe vremea aceia preţuiau şazeci şi doi de lei cacircte douăzeci şi patru de lei mierta mdash Ca să nu umble prin judecăţi şi ca să nu cheltuiască mult domnul Strul face placircngerea la jushydecătoria comunală mdash care judecă pacircnă la cincizeci de lei mdash şi dă icircn judecată pe Costache Dinu pentru două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei

La judecată se icircntacircmplă ca unul din juraţi să fie tocmai unul din tovarăşii aldămaşului pălăriei El a fost la icircnvoeală şi el ştie că badea Costache are să deacirc bani negustorului Judecata hotăreşte deci ca negustorul să-şi ia dreptul său condamnă pe Costache să deacirc cele două mierţe de porumb sau patruzeci şi opt de lei plus cinci lei cheltuieli de judecată ceeace face cincizeci şi trei de lei

Trece termenul de apel o lună de zile Domnul Strul Cuten ia hotărirea definitivă şi o icircnvesteşte cu formula executorie Apoi pune hacircrtia icircn buzunar şi aşteaptă

Costache Dinu icircnsă e dator şi la credit cu 120 de lei Strul Cuten scoate icircn vacircnzare singura păreche de boi a Roshy

macircnului Boii se vacircnd cu 163 de lei Creditul icircşi ia partea 120 de lei Domnul Cuten ia restul de 43 de lei şi Costache Dinu icirci mai rămacircne dator cu 10 lei

Săracul badea Dinu şi a icircndesat icircn cap pălăria cea veche şi sa pus să facă pe degete socoteală de ce a dat şi de ce mai are să deacirc

De cacircnd sa icircmprumutat a plătit dobacircndă cacircte un leu pe lună la cinci In cele opt luni a plătit opt lei Pe urmă na mai plătit pacircnă ce a pierdut boii Dar acum are altă datorie de zece l e i mdash l a care dobacircnda iar sporeşte Pentru pălăria lui pleoştită pe care şo icircndeasă pe ochi a plătit aşa opt lei plus patruzeci şi trei din vacircnzarea boilor mdash şi cu zece lei ce mai are a da icircn total şaizeci şi unul de lei

A găsit socoteala Pălăria icircl costă 61 de le i Şi daca vrea Dumnezeu şi dreptăţile lumii mdash poate vor spori şi ceştealalţi 10 lei de datoriei

Cacircnd am aflat icircntacircmplarea aceasta nu mam mai gacircndit să cercetez frumuseţile locurilor Năcazurile oamenilor au de multeori mai multă măreţie decacirct un deal prăpăstios Rămacirci icircnmărmurit icircn faţa lor şi nici nu-ţi vine a crede

(Din bdquoAcirclMna) Mihail Sadoveanu

copy BCUCluj

768 ŢARA NOASTRĂ

ARATURI DE TOAMNA Cacircnd zicem arături de toamnă nu icircnţelegem arăturile ce se

fac pentru sămănăturile de toamnă ci acelea cari se fac toamna tacircrziu sau pe la icircnceputul iernii pentru sămănăturile de primăvară

Arăturile de toamnă se fac totdeauna adacircnci Peste iarnă pămacircntul se mărunţeşte şi icircmbunătăţeşte prin icircngheţ şi ger iar primăvara pentru sămănat ajunge şi numai o arătură mai pe deasupra

Pentru plantele de săpat cum sunt cucuruzul napii şi alshytele se ară de- obiceiu mai adacircnc decacirct pentru cereale De aceea e bine ca pentru astfel de plante să se facă totdeauna arături adacircnci de toamna

Obiceiul de a se face astfel de arături este prea puţin răsshypacircndit icircn poporul nostru şi urmarea e că fără de lucrarea aceasta de toamna plantele adesea nu isbutesc pe deplin

Din contră arăturile de toamna nu numai că suplinesc In oarecare măsură chiar şi gunoiul dar sunt folositoare plantelor atacirct icircn anii ploioşi cacirct şi icircn cei secetoşi

Arăturile adacircnci şi mai ales cele de toamna dau puteri nouă icircntineresc pămacircntul şi-1 fac să dea cu mult mai multe şi mai bune bucate ca icircn trecut

De aceea iubiţi plugari faceţi arături adacircnci de toamna şi veţi adăugă mult foarte mult la sporirea agoniselii voastre

PLANTAREA POMILOR La noi plantarea pomilor se face de obiceiu primăvara mdash

deşi sa dovedit icircndeajuns că cel mai potrivit timp pentru plantare este toamna tacircrziu icircn Noemvrie Pomii plantaţi acum se prind mai sigur şi dau mai bine icircncă icircn anul prim

Cele mai de căpetenie reguli pentru plantarea pomilor sunt următoarele

Groapa trebue făcută destul de largă şi adacircncă cel puţin de un metru lată şi 80 cm adacircncă In fiecare groapă să se pună numai pămacircnt bun strămutacircnd icircn altă parte pămacircntul scos din partea de cacirctră fundul gropii

Groapa se umple cam ijl parte cu pămacircnt bun apoi se pune pomul icircn mijloc şi se aşează printre rădăcini şi peste ele pămacircnt cacirct se poate mai bun şi mai bine mărunţit Se icircndeasă apoi păshymacircntul deasupra rădăcinilor şi se toarnă apă din destul După aceasta se umple groapa de tot cu pămacircnt aşa că la suprafaţă să aibă o ridicătură căreia i-se dă formă de blid icircn jurul poshymului Pomul trebue să stee drept să nu fie mai afară sau mai icircnlăuntru de cum a fost icircn locul cel vechiu totuş e bine dacă el se aşează mai adacircnc cu 3mdash4 cm de cacirct a fost mai icircnainte

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 769

Cerinţă de căpetenie este ca fiecare pom să fie plantat icircn loc bun să fie bine udat şi icircn anul prim să aibă umezeală neshyicircntrerupt In lunile de vară mai ales pomii trebue udaţi din greu Pomilor să li-se pună cacircte un par ca sprijin contra vacircnturilor şi ca să-i ţină icircn poziţie dreapta Toate rădăcinile vătămate să fie tăiate la vacircrf cu un cuţit ager

Coroana se va curaţi numai icircn primăvară Pentru pomii cari se vor plantă la primăvară e bine să se

facă gropile din toamnă Săteanul

S T A T U T E pentru gracircnarul cultului gr-cat din Doştat

( S f acirc r ş i t )

VI Modalitatea icircmprumutacircrei dela gracircnar sect 13 Dela gracircnar se vor icircmpărtăşi cu icircmprumuturi pe

lacircngă anumite c e se vor statorl pentru acel an de cătră comitet 1 numai membrii gracircnarului 2 nemembrilor aşa I-se poate vota icircmprumut dacă se icircnscriu ca membri ordinari obligacircudu-se a plăti taxa in 5 ori 10 ani decursivi

sect 14 icircmprumutul se acoardă numai pe lacircngă garanţie cu chizeş plătitor

sect 15 Tot insul care doreşte a se icircmprumută dela gracircnar se va icircnştiinţa la prezident spunacircndu-şi cantitatea icircmprumutului şi numindu-şi şi caventul

sect 16 Prezidentul din timp icircn timp convocă comitetul spre a delibera asupra cererilor de icircmprumut acesta va acordă ori respinge cererea nefiind obligat a-şi motivă eventuala reshyspingere

La tot caşul acordarea va fi condiţionată dela prescrierile sect-ilor 13 14 15

sect 17 Manipulantul icircn conţelegere cu controlorul primind asemnarea In scris dată de prezident despre votarea prin comitet a icircmprumutului vor măsura competentului bucatele şi-şi vor induce In ziuarul lor icircmprumutul iar scrisorile prezidentului le vor păstră ca document pentru socoteli

sect 18 La cas dacă icircmprumutătorul va cere să i-se facă contractul de icircmprumutare de cătră prezident acela este obligat a-1 scrie pentru taxa de 20 bani (10 cr)

sect 19 Bucatele icircmprumutate mdash respective preţul lor sta-torit prin comitet mdash va fi a se replătl la terminul fixat fără nici o provocare Eventuala neplătire se va execută prin antistia coshymunală premergacircnd procedura sumarie

copy BCUCluj

770 ŢARA NOASTRĂ

Cel Improcesuat icircşi va perde dreptul de a mai putea icircmshyprumută

sect 20 Quantul icircmprumutului nu poate fi mai mare ca preţul acirc 10 ferdele ori mai mic ca preţul acirc 2 ferdele pentru un contract

sect 21 Cu banii icircncassaţi pentru bucatele vacircndute pe termin comitetul se va icircngriji ca icircn tot anul pacircnă la finea lunei Ianuarie a fiecărui an să cumpere cu preţul de zi alte bucate

sect 22 Bucatele din gracircnar nu se pot preface icircn bani pentru a fi manipulaţi fără deliberarea adunărei generale convocată anume spre acest scop cacircnd aflacircndu-se mai proventuoasă vinshyderea bucatelor poate dispune comitetului să o facă icircnsă numai aşa ca 1 i parte a statului activ să rămacircnă spre manipulare icircn natură

sect 23 Capitalul cacircştigat din vinderea bucatelor se va deshypune pe lacircngă dobacircndă sigură sub numirea de fondul cultului gr-cat din Doştat Ia cassa centrală arhidiecezanacirc din Blaj spre mai departe administrare

sect 24 Membrii comitetului poartă oficiul gratuit Adunarea generală icircnsă le poate vota oarecare remunerare pentru osteneli

sect 25 Socotelile anuale după aprobare din partea adunărei generale sunt a se subşterne in două exemplare alăturacircnd proshytocol despre publicarea acelora dimpreună cu toate documentele prin oticiul protopopesc Ven exactorat arhidiecezan spre supra-revisuire

sect 26 Taxa exactorală arhidiecezanacirc se va plăti din veshynitele fondului pentru suprarevisuirea socotelilor fondului gracircshynarului conform pescriseior statutelor exactoratului arhidiecezan

sect 27 Subvenţiuni din venitele fondului pentru plata icircnshyvăţătorului nici Ia un cas nu se vor putea vota icircnainte de a fi ajuns venitul curat anual al fondului la cel puţin 1 i parte a sashylarului statorit pe an pentru icircnvăţătorul ordinar Dar şi atunci din venitul icircntreg ] 3 totdeauna se va capitaliza

sect 28 Presentele statute speciale pentru administrarea fonshydului bdquoGracircnarului nu deroagacirc nimic prescriselor statutelor ar-hidiecezane gr-cat de Alba-IuliamdashFăgăraş votate icircn 1898 pentru administrarea averilor bisericeşti şcolare

sect 29 Modificarea statutelor prezente se va putea face numai cu o majoritate absoluta de voturi a membrilor icircntruniţi icircn adunarea generală convocată exclusiv spre acest scop care schimbare va trebui să obţină in tot cazul aprobarea Ven con-sistor metropolitan

sect 30 La caz de a se desfiinţa fondul gracircnarului din ori-ce cauze neprevăzute capitalul ori interesele aceluia nici la un caz nu se vor icircntrebuinţa spre alt scop decacirct pentru acoperirea sashylarului docental dm Doştat pacircnă cacircnd şcoala va purtă caracter gr-cat şi limba de propunere va fi cea romacircnă

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 771

sect 81 Prezentele statute vor fi obligatoare pentru toţi membrii subscrişi la alăturatul proces icircndatăce vor fi aprobate de cătracirc Ven consistor metropolitan din Blaj

D o ş t a t 21 Martie 1899 N N prez (L S)

N N N

N

N N

curatori şi represhyzentanţi ai poposhy

rului

că parohul locului numai cu apro-fi lipsit de postul de prezident al

Nr 15971899 Se aproabă cu observarea la sect-ul 6

barea cons storului arhiepiscopesc poate comitetului chemat a administra bdquoGracircnarul

Blaj din şedinţa consistorială ţinută icircn 1 Aprilie 1899 (L S) Victor Metropolit m p

Ş T I E I In 15 Noemvrie sa desbacirctut icircnaintea curţii cu juraţi din

Cluj procesul colaboratorului nostru Dr Ioan Lupaş profesor la seminarul bdquoAndreian din Sibiiu intentat pentru publicarea articoshylului- -jToate plugurile umblăicircn numărul 14 al revistei noastre Procurorul a găsit agitaţie icircmpotriva bdquotagmei proprietarilor Dl Lupaş a fost condamnat de curtea cu juraţi la 3 luni icircnchisoare de stat şi 200 cor Sa icircnaintat apel

Semne bune icircn părţile Hacircrtibaciului Abia sunt cacircţiva ani de cacircnd In părţile Hacircrtibaciului nu eră nici o mişcare vestitoare de mai bine De cacircnd sa stabilit icircn Fofeldea dl N P Petrescu desshypart bdquoAgnita al Asociaţiunii face frumoase progrese numărul membrilor Asociaţiunii creşte se ţin prelegeri şi se icircnfiinţează bishyblioteci poporale icircn comune

Iar de cacircnd sa aşezat ca protopop icircn Agnita dl loachim Muntean biserica şcoala şi trebile culturale şi economice au in dacircnsul un conducător priceput şi devotat Prin conducerea şi mijlocirea d-lui Muntean sa cumpărat casă tractuală icircn Agnita sa icircnfiinţat acolo banca bdquoFrăţia şi o reuniune a femeilor din tract pusă sub ocrotirea bisericii

copy Adunarea generală a Reuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din arhi-

dieceză ţinută in Blaj a hotacircrit icircntre altele să facă paşii de lipsă la Consistor pentru icircntregirea icircn timpul cel mai scurt a salariilor In icircnţelesul legii a premiat 3 teme puse la concurs 1 Lucrarea

copy BCUCluj

772 ŢARA NOASTRĂ

Icircnv Octavian Pop din Vad cu titlul bdquoŞcoala icircn serviciul economiei şi industriei cu K 6 0 1 mdash 2 Lucrarea Icircnv Isidor Uopp din Meshydiaş cu titlul bdquoCum sar putea provedeacirc şcolarii săraci cu cărţile şi rechizitele necesare eventual şi cu vestminte cu K 5 0 mdash 3 Şi tot icircnv Dopp a fost premiat de asemenea cu un premiu de K 50mdash pentru lucrarea bdquoCum şi-ar putea cantorii-icircnvăţacirctorii noshyştri icircmbunătăţi starea lor materiala prin lucrarea raţională a păshymacircntului socotit icircn salar

copy Despărţămacircntul Sibiiu al bdquoReuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din

arhidieceza de Alba-Iulia şi Făgăraş icircşi va ţinea adunarea de toamnă la 3 Decemvrie st n a c In localul şcoalei gr-cat din Sibiiu Este dorit ca icircnvăţacirctorimea să fie icircncurajată cu astfel de prilejuri prin participarea cacirct mai număroasă a oamenilor noştri de bine

O

bdquoSolidaritatea Direcţiunea asocierii băncilor Solidaritatea a ţinut icircn 17 crt cea dintacirciu şedinţă după icircnregistrarea firmei luacircnd la cunoştinţă această icircnregistrare Numărul băncilor cari fac parte pacircnă acum din asociare este de 72 iar părţile funshydamentale subscrise fac icircmpreună K 39000 Se speră că toate băncile vor icircntră icircn şirul membrilor eu părţi fundamentale cacirct mai multe pentrucă bdquoSolidaritatea numai astfel icircşi va putea icircmplini frumoasa şi folositoarea sa chemare Sa votat un Regushylament pentru funcţionari şi altul pentru Secţiunile bdquoAsociării Mai departe sau făcut paşii trebuincioşi pentru publicarea pe viitor a bdquoRevistei Economice ca foae a bdquoSolidarităţii cum şi pentru publicarea Anuarului băncilor noastre Asociarea aceasta este un mijloc icircnsemnat de icircntărire şi asigurare a viitorului bănshycilor noastre cum şi de a pune la cale multe alte lucruri bune de aceea e neapărat trebuincios să facă parte din această asociare toate băncile pacircnă la una

O

Roadă vinului icircn acest an icircn ţara noastră a fost mai slabă decacirct mijlocie vinul e mai bun decacirct icircn anul trecut şi se vinde cel de racircnd cu K 36mdash50 iar cel mai bun cu K 60mdash80 hltr

copy Distribuire de galiţe Ministerul de agricultură va distribui

şi icircn acest an galiţe de soiu mai nobil Cererile se fac prin mishyjlocirea reuniunilor de agricultură Este pus la cale şi un fel de schimb al gătitelor din diferite regiuni care se poate face tot prin mijlocirea reuniunilor de agricultură

Editor Octavian Ooga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

768 ŢARA NOASTRĂ

ARATURI DE TOAMNA Cacircnd zicem arături de toamnă nu icircnţelegem arăturile ce se

fac pentru sămănăturile de toamnă ci acelea cari se fac toamna tacircrziu sau pe la icircnceputul iernii pentru sămănăturile de primăvară

Arăturile de toamnă se fac totdeauna adacircnci Peste iarnă pămacircntul se mărunţeşte şi icircmbunătăţeşte prin icircngheţ şi ger iar primăvara pentru sămănat ajunge şi numai o arătură mai pe deasupra

Pentru plantele de săpat cum sunt cucuruzul napii şi alshytele se ară de- obiceiu mai adacircnc decacirct pentru cereale De aceea e bine ca pentru astfel de plante să se facă totdeauna arături adacircnci de toamna

Obiceiul de a se face astfel de arături este prea puţin răsshypacircndit icircn poporul nostru şi urmarea e că fără de lucrarea aceasta de toamna plantele adesea nu isbutesc pe deplin

Din contră arăturile de toamna nu numai că suplinesc In oarecare măsură chiar şi gunoiul dar sunt folositoare plantelor atacirct icircn anii ploioşi cacirct şi icircn cei secetoşi

Arăturile adacircnci şi mai ales cele de toamna dau puteri nouă icircntineresc pămacircntul şi-1 fac să dea cu mult mai multe şi mai bune bucate ca icircn trecut

De aceea iubiţi plugari faceţi arături adacircnci de toamna şi veţi adăugă mult foarte mult la sporirea agoniselii voastre

PLANTAREA POMILOR La noi plantarea pomilor se face de obiceiu primăvara mdash

deşi sa dovedit icircndeajuns că cel mai potrivit timp pentru plantare este toamna tacircrziu icircn Noemvrie Pomii plantaţi acum se prind mai sigur şi dau mai bine icircncă icircn anul prim

Cele mai de căpetenie reguli pentru plantarea pomilor sunt următoarele

Groapa trebue făcută destul de largă şi adacircncă cel puţin de un metru lată şi 80 cm adacircncă In fiecare groapă să se pună numai pămacircnt bun strămutacircnd icircn altă parte pămacircntul scos din partea de cacirctră fundul gropii

Groapa se umple cam ijl parte cu pămacircnt bun apoi se pune pomul icircn mijloc şi se aşează printre rădăcini şi peste ele pămacircnt cacirct se poate mai bun şi mai bine mărunţit Se icircndeasă apoi păshymacircntul deasupra rădăcinilor şi se toarnă apă din destul După aceasta se umple groapa de tot cu pămacircnt aşa că la suprafaţă să aibă o ridicătură căreia i-se dă formă de blid icircn jurul poshymului Pomul trebue să stee drept să nu fie mai afară sau mai icircnlăuntru de cum a fost icircn locul cel vechiu totuş e bine dacă el se aşează mai adacircnc cu 3mdash4 cm de cacirct a fost mai icircnainte

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 769

Cerinţă de căpetenie este ca fiecare pom să fie plantat icircn loc bun să fie bine udat şi icircn anul prim să aibă umezeală neshyicircntrerupt In lunile de vară mai ales pomii trebue udaţi din greu Pomilor să li-se pună cacircte un par ca sprijin contra vacircnturilor şi ca să-i ţină icircn poziţie dreapta Toate rădăcinile vătămate să fie tăiate la vacircrf cu un cuţit ager

Coroana se va curaţi numai icircn primăvară Pentru pomii cari se vor plantă la primăvară e bine să se

facă gropile din toamnă Săteanul

S T A T U T E pentru gracircnarul cultului gr-cat din Doştat

( S f acirc r ş i t )

VI Modalitatea icircmprumutacircrei dela gracircnar sect 13 Dela gracircnar se vor icircmpărtăşi cu icircmprumuturi pe

lacircngă anumite c e se vor statorl pentru acel an de cătră comitet 1 numai membrii gracircnarului 2 nemembrilor aşa I-se poate vota icircmprumut dacă se icircnscriu ca membri ordinari obligacircudu-se a plăti taxa in 5 ori 10 ani decursivi

sect 14 icircmprumutul se acoardă numai pe lacircngă garanţie cu chizeş plătitor

sect 15 Tot insul care doreşte a se icircmprumută dela gracircnar se va icircnştiinţa la prezident spunacircndu-şi cantitatea icircmprumutului şi numindu-şi şi caventul

sect 16 Prezidentul din timp icircn timp convocă comitetul spre a delibera asupra cererilor de icircmprumut acesta va acordă ori respinge cererea nefiind obligat a-şi motivă eventuala reshyspingere

La tot caşul acordarea va fi condiţionată dela prescrierile sect-ilor 13 14 15

sect 17 Manipulantul icircn conţelegere cu controlorul primind asemnarea In scris dată de prezident despre votarea prin comitet a icircmprumutului vor măsura competentului bucatele şi-şi vor induce In ziuarul lor icircmprumutul iar scrisorile prezidentului le vor păstră ca document pentru socoteli

sect 18 La cas dacă icircmprumutătorul va cere să i-se facă contractul de icircmprumutare de cătră prezident acela este obligat a-1 scrie pentru taxa de 20 bani (10 cr)

sect 19 Bucatele icircmprumutate mdash respective preţul lor sta-torit prin comitet mdash va fi a se replătl la terminul fixat fără nici o provocare Eventuala neplătire se va execută prin antistia coshymunală premergacircnd procedura sumarie

copy BCUCluj

770 ŢARA NOASTRĂ

Cel Improcesuat icircşi va perde dreptul de a mai putea icircmshyprumută

sect 20 Quantul icircmprumutului nu poate fi mai mare ca preţul acirc 10 ferdele ori mai mic ca preţul acirc 2 ferdele pentru un contract

sect 21 Cu banii icircncassaţi pentru bucatele vacircndute pe termin comitetul se va icircngriji ca icircn tot anul pacircnă la finea lunei Ianuarie a fiecărui an să cumpere cu preţul de zi alte bucate

sect 22 Bucatele din gracircnar nu se pot preface icircn bani pentru a fi manipulaţi fără deliberarea adunărei generale convocată anume spre acest scop cacircnd aflacircndu-se mai proventuoasă vinshyderea bucatelor poate dispune comitetului să o facă icircnsă numai aşa ca 1 i parte a statului activ să rămacircnă spre manipulare icircn natură

sect 23 Capitalul cacircştigat din vinderea bucatelor se va deshypune pe lacircngă dobacircndă sigură sub numirea de fondul cultului gr-cat din Doştat Ia cassa centrală arhidiecezanacirc din Blaj spre mai departe administrare

sect 24 Membrii comitetului poartă oficiul gratuit Adunarea generală icircnsă le poate vota oarecare remunerare pentru osteneli

sect 25 Socotelile anuale după aprobare din partea adunărei generale sunt a se subşterne in două exemplare alăturacircnd proshytocol despre publicarea acelora dimpreună cu toate documentele prin oticiul protopopesc Ven exactorat arhidiecezan spre supra-revisuire

sect 26 Taxa exactorală arhidiecezanacirc se va plăti din veshynitele fondului pentru suprarevisuirea socotelilor fondului gracircshynarului conform pescriseior statutelor exactoratului arhidiecezan

sect 27 Subvenţiuni din venitele fondului pentru plata icircnshyvăţătorului nici Ia un cas nu se vor putea vota icircnainte de a fi ajuns venitul curat anual al fondului la cel puţin 1 i parte a sashylarului statorit pe an pentru icircnvăţătorul ordinar Dar şi atunci din venitul icircntreg ] 3 totdeauna se va capitaliza

sect 28 Presentele statute speciale pentru administrarea fonshydului bdquoGracircnarului nu deroagacirc nimic prescriselor statutelor ar-hidiecezane gr-cat de Alba-IuliamdashFăgăraş votate icircn 1898 pentru administrarea averilor bisericeşti şcolare

sect 29 Modificarea statutelor prezente se va putea face numai cu o majoritate absoluta de voturi a membrilor icircntruniţi icircn adunarea generală convocată exclusiv spre acest scop care schimbare va trebui să obţină in tot cazul aprobarea Ven con-sistor metropolitan

sect 30 La caz de a se desfiinţa fondul gracircnarului din ori-ce cauze neprevăzute capitalul ori interesele aceluia nici la un caz nu se vor icircntrebuinţa spre alt scop decacirct pentru acoperirea sashylarului docental dm Doştat pacircnă cacircnd şcoala va purtă caracter gr-cat şi limba de propunere va fi cea romacircnă

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 771

sect 81 Prezentele statute vor fi obligatoare pentru toţi membrii subscrişi la alăturatul proces icircndatăce vor fi aprobate de cătracirc Ven consistor metropolitan din Blaj

D o ş t a t 21 Martie 1899 N N prez (L S)

N N N

N

N N

curatori şi represhyzentanţi ai poposhy

rului

că parohul locului numai cu apro-fi lipsit de postul de prezident al

Nr 15971899 Se aproabă cu observarea la sect-ul 6

barea cons storului arhiepiscopesc poate comitetului chemat a administra bdquoGracircnarul

Blaj din şedinţa consistorială ţinută icircn 1 Aprilie 1899 (L S) Victor Metropolit m p

Ş T I E I In 15 Noemvrie sa desbacirctut icircnaintea curţii cu juraţi din

Cluj procesul colaboratorului nostru Dr Ioan Lupaş profesor la seminarul bdquoAndreian din Sibiiu intentat pentru publicarea articoshylului- -jToate plugurile umblăicircn numărul 14 al revistei noastre Procurorul a găsit agitaţie icircmpotriva bdquotagmei proprietarilor Dl Lupaş a fost condamnat de curtea cu juraţi la 3 luni icircnchisoare de stat şi 200 cor Sa icircnaintat apel

Semne bune icircn părţile Hacircrtibaciului Abia sunt cacircţiva ani de cacircnd In părţile Hacircrtibaciului nu eră nici o mişcare vestitoare de mai bine De cacircnd sa stabilit icircn Fofeldea dl N P Petrescu desshypart bdquoAgnita al Asociaţiunii face frumoase progrese numărul membrilor Asociaţiunii creşte se ţin prelegeri şi se icircnfiinţează bishyblioteci poporale icircn comune

Iar de cacircnd sa aşezat ca protopop icircn Agnita dl loachim Muntean biserica şcoala şi trebile culturale şi economice au in dacircnsul un conducător priceput şi devotat Prin conducerea şi mijlocirea d-lui Muntean sa cumpărat casă tractuală icircn Agnita sa icircnfiinţat acolo banca bdquoFrăţia şi o reuniune a femeilor din tract pusă sub ocrotirea bisericii

copy Adunarea generală a Reuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din arhi-

dieceză ţinută in Blaj a hotacircrit icircntre altele să facă paşii de lipsă la Consistor pentru icircntregirea icircn timpul cel mai scurt a salariilor In icircnţelesul legii a premiat 3 teme puse la concurs 1 Lucrarea

copy BCUCluj

772 ŢARA NOASTRĂ

Icircnv Octavian Pop din Vad cu titlul bdquoŞcoala icircn serviciul economiei şi industriei cu K 6 0 1 mdash 2 Lucrarea Icircnv Isidor Uopp din Meshydiaş cu titlul bdquoCum sar putea provedeacirc şcolarii săraci cu cărţile şi rechizitele necesare eventual şi cu vestminte cu K 5 0 mdash 3 Şi tot icircnv Dopp a fost premiat de asemenea cu un premiu de K 50mdash pentru lucrarea bdquoCum şi-ar putea cantorii-icircnvăţacirctorii noshyştri icircmbunătăţi starea lor materiala prin lucrarea raţională a păshymacircntului socotit icircn salar

copy Despărţămacircntul Sibiiu al bdquoReuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din

arhidieceza de Alba-Iulia şi Făgăraş icircşi va ţinea adunarea de toamnă la 3 Decemvrie st n a c In localul şcoalei gr-cat din Sibiiu Este dorit ca icircnvăţacirctorimea să fie icircncurajată cu astfel de prilejuri prin participarea cacirct mai număroasă a oamenilor noştri de bine

O

bdquoSolidaritatea Direcţiunea asocierii băncilor Solidaritatea a ţinut icircn 17 crt cea dintacirciu şedinţă după icircnregistrarea firmei luacircnd la cunoştinţă această icircnregistrare Numărul băncilor cari fac parte pacircnă acum din asociare este de 72 iar părţile funshydamentale subscrise fac icircmpreună K 39000 Se speră că toate băncile vor icircntră icircn şirul membrilor eu părţi fundamentale cacirct mai multe pentrucă bdquoSolidaritatea numai astfel icircşi va putea icircmplini frumoasa şi folositoarea sa chemare Sa votat un Regushylament pentru funcţionari şi altul pentru Secţiunile bdquoAsociării Mai departe sau făcut paşii trebuincioşi pentru publicarea pe viitor a bdquoRevistei Economice ca foae a bdquoSolidarităţii cum şi pentru publicarea Anuarului băncilor noastre Asociarea aceasta este un mijloc icircnsemnat de icircntărire şi asigurare a viitorului bănshycilor noastre cum şi de a pune la cale multe alte lucruri bune de aceea e neapărat trebuincios să facă parte din această asociare toate băncile pacircnă la una

O

Roadă vinului icircn acest an icircn ţara noastră a fost mai slabă decacirct mijlocie vinul e mai bun decacirct icircn anul trecut şi se vinde cel de racircnd cu K 36mdash50 iar cel mai bun cu K 60mdash80 hltr

copy Distribuire de galiţe Ministerul de agricultură va distribui

şi icircn acest an galiţe de soiu mai nobil Cererile se fac prin mishyjlocirea reuniunilor de agricultură Este pus la cale şi un fel de schimb al gătitelor din diferite regiuni care se poate face tot prin mijlocirea reuniunilor de agricultură

Editor Octavian Ooga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 769

Cerinţă de căpetenie este ca fiecare pom să fie plantat icircn loc bun să fie bine udat şi icircn anul prim să aibă umezeală neshyicircntrerupt In lunile de vară mai ales pomii trebue udaţi din greu Pomilor să li-se pună cacircte un par ca sprijin contra vacircnturilor şi ca să-i ţină icircn poziţie dreapta Toate rădăcinile vătămate să fie tăiate la vacircrf cu un cuţit ager

Coroana se va curaţi numai icircn primăvară Pentru pomii cari se vor plantă la primăvară e bine să se

facă gropile din toamnă Săteanul

S T A T U T E pentru gracircnarul cultului gr-cat din Doştat

( S f acirc r ş i t )

VI Modalitatea icircmprumutacircrei dela gracircnar sect 13 Dela gracircnar se vor icircmpărtăşi cu icircmprumuturi pe

lacircngă anumite c e se vor statorl pentru acel an de cătră comitet 1 numai membrii gracircnarului 2 nemembrilor aşa I-se poate vota icircmprumut dacă se icircnscriu ca membri ordinari obligacircudu-se a plăti taxa in 5 ori 10 ani decursivi

sect 14 icircmprumutul se acoardă numai pe lacircngă garanţie cu chizeş plătitor

sect 15 Tot insul care doreşte a se icircmprumută dela gracircnar se va icircnştiinţa la prezident spunacircndu-şi cantitatea icircmprumutului şi numindu-şi şi caventul

sect 16 Prezidentul din timp icircn timp convocă comitetul spre a delibera asupra cererilor de icircmprumut acesta va acordă ori respinge cererea nefiind obligat a-şi motivă eventuala reshyspingere

La tot caşul acordarea va fi condiţionată dela prescrierile sect-ilor 13 14 15

sect 17 Manipulantul icircn conţelegere cu controlorul primind asemnarea In scris dată de prezident despre votarea prin comitet a icircmprumutului vor măsura competentului bucatele şi-şi vor induce In ziuarul lor icircmprumutul iar scrisorile prezidentului le vor păstră ca document pentru socoteli

sect 18 La cas dacă icircmprumutătorul va cere să i-se facă contractul de icircmprumutare de cătră prezident acela este obligat a-1 scrie pentru taxa de 20 bani (10 cr)

sect 19 Bucatele icircmprumutate mdash respective preţul lor sta-torit prin comitet mdash va fi a se replătl la terminul fixat fără nici o provocare Eventuala neplătire se va execută prin antistia coshymunală premergacircnd procedura sumarie

copy BCUCluj

770 ŢARA NOASTRĂ

Cel Improcesuat icircşi va perde dreptul de a mai putea icircmshyprumută

sect 20 Quantul icircmprumutului nu poate fi mai mare ca preţul acirc 10 ferdele ori mai mic ca preţul acirc 2 ferdele pentru un contract

sect 21 Cu banii icircncassaţi pentru bucatele vacircndute pe termin comitetul se va icircngriji ca icircn tot anul pacircnă la finea lunei Ianuarie a fiecărui an să cumpere cu preţul de zi alte bucate

sect 22 Bucatele din gracircnar nu se pot preface icircn bani pentru a fi manipulaţi fără deliberarea adunărei generale convocată anume spre acest scop cacircnd aflacircndu-se mai proventuoasă vinshyderea bucatelor poate dispune comitetului să o facă icircnsă numai aşa ca 1 i parte a statului activ să rămacircnă spre manipulare icircn natură

sect 23 Capitalul cacircştigat din vinderea bucatelor se va deshypune pe lacircngă dobacircndă sigură sub numirea de fondul cultului gr-cat din Doştat Ia cassa centrală arhidiecezanacirc din Blaj spre mai departe administrare

sect 24 Membrii comitetului poartă oficiul gratuit Adunarea generală icircnsă le poate vota oarecare remunerare pentru osteneli

sect 25 Socotelile anuale după aprobare din partea adunărei generale sunt a se subşterne in două exemplare alăturacircnd proshytocol despre publicarea acelora dimpreună cu toate documentele prin oticiul protopopesc Ven exactorat arhidiecezan spre supra-revisuire

sect 26 Taxa exactorală arhidiecezanacirc se va plăti din veshynitele fondului pentru suprarevisuirea socotelilor fondului gracircshynarului conform pescriseior statutelor exactoratului arhidiecezan

sect 27 Subvenţiuni din venitele fondului pentru plata icircnshyvăţătorului nici Ia un cas nu se vor putea vota icircnainte de a fi ajuns venitul curat anual al fondului la cel puţin 1 i parte a sashylarului statorit pe an pentru icircnvăţătorul ordinar Dar şi atunci din venitul icircntreg ] 3 totdeauna se va capitaliza

sect 28 Presentele statute speciale pentru administrarea fonshydului bdquoGracircnarului nu deroagacirc nimic prescriselor statutelor ar-hidiecezane gr-cat de Alba-IuliamdashFăgăraş votate icircn 1898 pentru administrarea averilor bisericeşti şcolare

sect 29 Modificarea statutelor prezente se va putea face numai cu o majoritate absoluta de voturi a membrilor icircntruniţi icircn adunarea generală convocată exclusiv spre acest scop care schimbare va trebui să obţină in tot cazul aprobarea Ven con-sistor metropolitan

sect 30 La caz de a se desfiinţa fondul gracircnarului din ori-ce cauze neprevăzute capitalul ori interesele aceluia nici la un caz nu se vor icircntrebuinţa spre alt scop decacirct pentru acoperirea sashylarului docental dm Doştat pacircnă cacircnd şcoala va purtă caracter gr-cat şi limba de propunere va fi cea romacircnă

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 771

sect 81 Prezentele statute vor fi obligatoare pentru toţi membrii subscrişi la alăturatul proces icircndatăce vor fi aprobate de cătracirc Ven consistor metropolitan din Blaj

D o ş t a t 21 Martie 1899 N N prez (L S)

N N N

N

N N

curatori şi represhyzentanţi ai poposhy

rului

că parohul locului numai cu apro-fi lipsit de postul de prezident al

Nr 15971899 Se aproabă cu observarea la sect-ul 6

barea cons storului arhiepiscopesc poate comitetului chemat a administra bdquoGracircnarul

Blaj din şedinţa consistorială ţinută icircn 1 Aprilie 1899 (L S) Victor Metropolit m p

Ş T I E I In 15 Noemvrie sa desbacirctut icircnaintea curţii cu juraţi din

Cluj procesul colaboratorului nostru Dr Ioan Lupaş profesor la seminarul bdquoAndreian din Sibiiu intentat pentru publicarea articoshylului- -jToate plugurile umblăicircn numărul 14 al revistei noastre Procurorul a găsit agitaţie icircmpotriva bdquotagmei proprietarilor Dl Lupaş a fost condamnat de curtea cu juraţi la 3 luni icircnchisoare de stat şi 200 cor Sa icircnaintat apel

Semne bune icircn părţile Hacircrtibaciului Abia sunt cacircţiva ani de cacircnd In părţile Hacircrtibaciului nu eră nici o mişcare vestitoare de mai bine De cacircnd sa stabilit icircn Fofeldea dl N P Petrescu desshypart bdquoAgnita al Asociaţiunii face frumoase progrese numărul membrilor Asociaţiunii creşte se ţin prelegeri şi se icircnfiinţează bishyblioteci poporale icircn comune

Iar de cacircnd sa aşezat ca protopop icircn Agnita dl loachim Muntean biserica şcoala şi trebile culturale şi economice au in dacircnsul un conducător priceput şi devotat Prin conducerea şi mijlocirea d-lui Muntean sa cumpărat casă tractuală icircn Agnita sa icircnfiinţat acolo banca bdquoFrăţia şi o reuniune a femeilor din tract pusă sub ocrotirea bisericii

copy Adunarea generală a Reuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din arhi-

dieceză ţinută in Blaj a hotacircrit icircntre altele să facă paşii de lipsă la Consistor pentru icircntregirea icircn timpul cel mai scurt a salariilor In icircnţelesul legii a premiat 3 teme puse la concurs 1 Lucrarea

copy BCUCluj

772 ŢARA NOASTRĂ

Icircnv Octavian Pop din Vad cu titlul bdquoŞcoala icircn serviciul economiei şi industriei cu K 6 0 1 mdash 2 Lucrarea Icircnv Isidor Uopp din Meshydiaş cu titlul bdquoCum sar putea provedeacirc şcolarii săraci cu cărţile şi rechizitele necesare eventual şi cu vestminte cu K 5 0 mdash 3 Şi tot icircnv Dopp a fost premiat de asemenea cu un premiu de K 50mdash pentru lucrarea bdquoCum şi-ar putea cantorii-icircnvăţacirctorii noshyştri icircmbunătăţi starea lor materiala prin lucrarea raţională a păshymacircntului socotit icircn salar

copy Despărţămacircntul Sibiiu al bdquoReuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din

arhidieceza de Alba-Iulia şi Făgăraş icircşi va ţinea adunarea de toamnă la 3 Decemvrie st n a c In localul şcoalei gr-cat din Sibiiu Este dorit ca icircnvăţacirctorimea să fie icircncurajată cu astfel de prilejuri prin participarea cacirct mai număroasă a oamenilor noştri de bine

O

bdquoSolidaritatea Direcţiunea asocierii băncilor Solidaritatea a ţinut icircn 17 crt cea dintacirciu şedinţă după icircnregistrarea firmei luacircnd la cunoştinţă această icircnregistrare Numărul băncilor cari fac parte pacircnă acum din asociare este de 72 iar părţile funshydamentale subscrise fac icircmpreună K 39000 Se speră că toate băncile vor icircntră icircn şirul membrilor eu părţi fundamentale cacirct mai multe pentrucă bdquoSolidaritatea numai astfel icircşi va putea icircmplini frumoasa şi folositoarea sa chemare Sa votat un Regushylament pentru funcţionari şi altul pentru Secţiunile bdquoAsociării Mai departe sau făcut paşii trebuincioşi pentru publicarea pe viitor a bdquoRevistei Economice ca foae a bdquoSolidarităţii cum şi pentru publicarea Anuarului băncilor noastre Asociarea aceasta este un mijloc icircnsemnat de icircntărire şi asigurare a viitorului bănshycilor noastre cum şi de a pune la cale multe alte lucruri bune de aceea e neapărat trebuincios să facă parte din această asociare toate băncile pacircnă la una

O

Roadă vinului icircn acest an icircn ţara noastră a fost mai slabă decacirct mijlocie vinul e mai bun decacirct icircn anul trecut şi se vinde cel de racircnd cu K 36mdash50 iar cel mai bun cu K 60mdash80 hltr

copy Distribuire de galiţe Ministerul de agricultură va distribui

şi icircn acest an galiţe de soiu mai nobil Cererile se fac prin mishyjlocirea reuniunilor de agricultură Este pus la cale şi un fel de schimb al gătitelor din diferite regiuni care se poate face tot prin mijlocirea reuniunilor de agricultură

Editor Octavian Ooga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

770 ŢARA NOASTRĂ

Cel Improcesuat icircşi va perde dreptul de a mai putea icircmshyprumută

sect 20 Quantul icircmprumutului nu poate fi mai mare ca preţul acirc 10 ferdele ori mai mic ca preţul acirc 2 ferdele pentru un contract

sect 21 Cu banii icircncassaţi pentru bucatele vacircndute pe termin comitetul se va icircngriji ca icircn tot anul pacircnă la finea lunei Ianuarie a fiecărui an să cumpere cu preţul de zi alte bucate

sect 22 Bucatele din gracircnar nu se pot preface icircn bani pentru a fi manipulaţi fără deliberarea adunărei generale convocată anume spre acest scop cacircnd aflacircndu-se mai proventuoasă vinshyderea bucatelor poate dispune comitetului să o facă icircnsă numai aşa ca 1 i parte a statului activ să rămacircnă spre manipulare icircn natură

sect 23 Capitalul cacircştigat din vinderea bucatelor se va deshypune pe lacircngă dobacircndă sigură sub numirea de fondul cultului gr-cat din Doştat Ia cassa centrală arhidiecezanacirc din Blaj spre mai departe administrare

sect 24 Membrii comitetului poartă oficiul gratuit Adunarea generală icircnsă le poate vota oarecare remunerare pentru osteneli

sect 25 Socotelile anuale după aprobare din partea adunărei generale sunt a se subşterne in două exemplare alăturacircnd proshytocol despre publicarea acelora dimpreună cu toate documentele prin oticiul protopopesc Ven exactorat arhidiecezan spre supra-revisuire

sect 26 Taxa exactorală arhidiecezanacirc se va plăti din veshynitele fondului pentru suprarevisuirea socotelilor fondului gracircshynarului conform pescriseior statutelor exactoratului arhidiecezan

sect 27 Subvenţiuni din venitele fondului pentru plata icircnshyvăţătorului nici Ia un cas nu se vor putea vota icircnainte de a fi ajuns venitul curat anual al fondului la cel puţin 1 i parte a sashylarului statorit pe an pentru icircnvăţătorul ordinar Dar şi atunci din venitul icircntreg ] 3 totdeauna se va capitaliza

sect 28 Presentele statute speciale pentru administrarea fonshydului bdquoGracircnarului nu deroagacirc nimic prescriselor statutelor ar-hidiecezane gr-cat de Alba-IuliamdashFăgăraş votate icircn 1898 pentru administrarea averilor bisericeşti şcolare

sect 29 Modificarea statutelor prezente se va putea face numai cu o majoritate absoluta de voturi a membrilor icircntruniţi icircn adunarea generală convocată exclusiv spre acest scop care schimbare va trebui să obţină in tot cazul aprobarea Ven con-sistor metropolitan

sect 30 La caz de a se desfiinţa fondul gracircnarului din ori-ce cauze neprevăzute capitalul ori interesele aceluia nici la un caz nu se vor icircntrebuinţa spre alt scop decacirct pentru acoperirea sashylarului docental dm Doştat pacircnă cacircnd şcoala va purtă caracter gr-cat şi limba de propunere va fi cea romacircnă

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 771

sect 81 Prezentele statute vor fi obligatoare pentru toţi membrii subscrişi la alăturatul proces icircndatăce vor fi aprobate de cătracirc Ven consistor metropolitan din Blaj

D o ş t a t 21 Martie 1899 N N prez (L S)

N N N

N

N N

curatori şi represhyzentanţi ai poposhy

rului

că parohul locului numai cu apro-fi lipsit de postul de prezident al

Nr 15971899 Se aproabă cu observarea la sect-ul 6

barea cons storului arhiepiscopesc poate comitetului chemat a administra bdquoGracircnarul

Blaj din şedinţa consistorială ţinută icircn 1 Aprilie 1899 (L S) Victor Metropolit m p

Ş T I E I In 15 Noemvrie sa desbacirctut icircnaintea curţii cu juraţi din

Cluj procesul colaboratorului nostru Dr Ioan Lupaş profesor la seminarul bdquoAndreian din Sibiiu intentat pentru publicarea articoshylului- -jToate plugurile umblăicircn numărul 14 al revistei noastre Procurorul a găsit agitaţie icircmpotriva bdquotagmei proprietarilor Dl Lupaş a fost condamnat de curtea cu juraţi la 3 luni icircnchisoare de stat şi 200 cor Sa icircnaintat apel

Semne bune icircn părţile Hacircrtibaciului Abia sunt cacircţiva ani de cacircnd In părţile Hacircrtibaciului nu eră nici o mişcare vestitoare de mai bine De cacircnd sa stabilit icircn Fofeldea dl N P Petrescu desshypart bdquoAgnita al Asociaţiunii face frumoase progrese numărul membrilor Asociaţiunii creşte se ţin prelegeri şi se icircnfiinţează bishyblioteci poporale icircn comune

Iar de cacircnd sa aşezat ca protopop icircn Agnita dl loachim Muntean biserica şcoala şi trebile culturale şi economice au in dacircnsul un conducător priceput şi devotat Prin conducerea şi mijlocirea d-lui Muntean sa cumpărat casă tractuală icircn Agnita sa icircnfiinţat acolo banca bdquoFrăţia şi o reuniune a femeilor din tract pusă sub ocrotirea bisericii

copy Adunarea generală a Reuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din arhi-

dieceză ţinută in Blaj a hotacircrit icircntre altele să facă paşii de lipsă la Consistor pentru icircntregirea icircn timpul cel mai scurt a salariilor In icircnţelesul legii a premiat 3 teme puse la concurs 1 Lucrarea

copy BCUCluj

772 ŢARA NOASTRĂ

Icircnv Octavian Pop din Vad cu titlul bdquoŞcoala icircn serviciul economiei şi industriei cu K 6 0 1 mdash 2 Lucrarea Icircnv Isidor Uopp din Meshydiaş cu titlul bdquoCum sar putea provedeacirc şcolarii săraci cu cărţile şi rechizitele necesare eventual şi cu vestminte cu K 5 0 mdash 3 Şi tot icircnv Dopp a fost premiat de asemenea cu un premiu de K 50mdash pentru lucrarea bdquoCum şi-ar putea cantorii-icircnvăţacirctorii noshyştri icircmbunătăţi starea lor materiala prin lucrarea raţională a păshymacircntului socotit icircn salar

copy Despărţămacircntul Sibiiu al bdquoReuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din

arhidieceza de Alba-Iulia şi Făgăraş icircşi va ţinea adunarea de toamnă la 3 Decemvrie st n a c In localul şcoalei gr-cat din Sibiiu Este dorit ca icircnvăţacirctorimea să fie icircncurajată cu astfel de prilejuri prin participarea cacirct mai număroasă a oamenilor noştri de bine

O

bdquoSolidaritatea Direcţiunea asocierii băncilor Solidaritatea a ţinut icircn 17 crt cea dintacirciu şedinţă după icircnregistrarea firmei luacircnd la cunoştinţă această icircnregistrare Numărul băncilor cari fac parte pacircnă acum din asociare este de 72 iar părţile funshydamentale subscrise fac icircmpreună K 39000 Se speră că toate băncile vor icircntră icircn şirul membrilor eu părţi fundamentale cacirct mai multe pentrucă bdquoSolidaritatea numai astfel icircşi va putea icircmplini frumoasa şi folositoarea sa chemare Sa votat un Regushylament pentru funcţionari şi altul pentru Secţiunile bdquoAsociării Mai departe sau făcut paşii trebuincioşi pentru publicarea pe viitor a bdquoRevistei Economice ca foae a bdquoSolidarităţii cum şi pentru publicarea Anuarului băncilor noastre Asociarea aceasta este un mijloc icircnsemnat de icircntărire şi asigurare a viitorului bănshycilor noastre cum şi de a pune la cale multe alte lucruri bune de aceea e neapărat trebuincios să facă parte din această asociare toate băncile pacircnă la una

O

Roadă vinului icircn acest an icircn ţara noastră a fost mai slabă decacirct mijlocie vinul e mai bun decacirct icircn anul trecut şi se vinde cel de racircnd cu K 36mdash50 iar cel mai bun cu K 60mdash80 hltr

copy Distribuire de galiţe Ministerul de agricultură va distribui

şi icircn acest an galiţe de soiu mai nobil Cererile se fac prin mishyjlocirea reuniunilor de agricultură Este pus la cale şi un fel de schimb al gătitelor din diferite regiuni care se poate face tot prin mijlocirea reuniunilor de agricultură

Editor Octavian Ooga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

ŢARA NOASTRĂ 771

sect 81 Prezentele statute vor fi obligatoare pentru toţi membrii subscrişi la alăturatul proces icircndatăce vor fi aprobate de cătracirc Ven consistor metropolitan din Blaj

D o ş t a t 21 Martie 1899 N N prez (L S)

N N N

N

N N

curatori şi represhyzentanţi ai poposhy

rului

că parohul locului numai cu apro-fi lipsit de postul de prezident al

Nr 15971899 Se aproabă cu observarea la sect-ul 6

barea cons storului arhiepiscopesc poate comitetului chemat a administra bdquoGracircnarul

Blaj din şedinţa consistorială ţinută icircn 1 Aprilie 1899 (L S) Victor Metropolit m p

Ş T I E I In 15 Noemvrie sa desbacirctut icircnaintea curţii cu juraţi din

Cluj procesul colaboratorului nostru Dr Ioan Lupaş profesor la seminarul bdquoAndreian din Sibiiu intentat pentru publicarea articoshylului- -jToate plugurile umblăicircn numărul 14 al revistei noastre Procurorul a găsit agitaţie icircmpotriva bdquotagmei proprietarilor Dl Lupaş a fost condamnat de curtea cu juraţi la 3 luni icircnchisoare de stat şi 200 cor Sa icircnaintat apel

Semne bune icircn părţile Hacircrtibaciului Abia sunt cacircţiva ani de cacircnd In părţile Hacircrtibaciului nu eră nici o mişcare vestitoare de mai bine De cacircnd sa stabilit icircn Fofeldea dl N P Petrescu desshypart bdquoAgnita al Asociaţiunii face frumoase progrese numărul membrilor Asociaţiunii creşte se ţin prelegeri şi se icircnfiinţează bishyblioteci poporale icircn comune

Iar de cacircnd sa aşezat ca protopop icircn Agnita dl loachim Muntean biserica şcoala şi trebile culturale şi economice au in dacircnsul un conducător priceput şi devotat Prin conducerea şi mijlocirea d-lui Muntean sa cumpărat casă tractuală icircn Agnita sa icircnfiinţat acolo banca bdquoFrăţia şi o reuniune a femeilor din tract pusă sub ocrotirea bisericii

copy Adunarea generală a Reuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din arhi-

dieceză ţinută in Blaj a hotacircrit icircntre altele să facă paşii de lipsă la Consistor pentru icircntregirea icircn timpul cel mai scurt a salariilor In icircnţelesul legii a premiat 3 teme puse la concurs 1 Lucrarea

copy BCUCluj

772 ŢARA NOASTRĂ

Icircnv Octavian Pop din Vad cu titlul bdquoŞcoala icircn serviciul economiei şi industriei cu K 6 0 1 mdash 2 Lucrarea Icircnv Isidor Uopp din Meshydiaş cu titlul bdquoCum sar putea provedeacirc şcolarii săraci cu cărţile şi rechizitele necesare eventual şi cu vestminte cu K 5 0 mdash 3 Şi tot icircnv Dopp a fost premiat de asemenea cu un premiu de K 50mdash pentru lucrarea bdquoCum şi-ar putea cantorii-icircnvăţacirctorii noshyştri icircmbunătăţi starea lor materiala prin lucrarea raţională a păshymacircntului socotit icircn salar

copy Despărţămacircntul Sibiiu al bdquoReuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din

arhidieceza de Alba-Iulia şi Făgăraş icircşi va ţinea adunarea de toamnă la 3 Decemvrie st n a c In localul şcoalei gr-cat din Sibiiu Este dorit ca icircnvăţacirctorimea să fie icircncurajată cu astfel de prilejuri prin participarea cacirct mai număroasă a oamenilor noştri de bine

O

bdquoSolidaritatea Direcţiunea asocierii băncilor Solidaritatea a ţinut icircn 17 crt cea dintacirciu şedinţă după icircnregistrarea firmei luacircnd la cunoştinţă această icircnregistrare Numărul băncilor cari fac parte pacircnă acum din asociare este de 72 iar părţile funshydamentale subscrise fac icircmpreună K 39000 Se speră că toate băncile vor icircntră icircn şirul membrilor eu părţi fundamentale cacirct mai multe pentrucă bdquoSolidaritatea numai astfel icircşi va putea icircmplini frumoasa şi folositoarea sa chemare Sa votat un Regushylament pentru funcţionari şi altul pentru Secţiunile bdquoAsociării Mai departe sau făcut paşii trebuincioşi pentru publicarea pe viitor a bdquoRevistei Economice ca foae a bdquoSolidarităţii cum şi pentru publicarea Anuarului băncilor noastre Asociarea aceasta este un mijloc icircnsemnat de icircntărire şi asigurare a viitorului bănshycilor noastre cum şi de a pune la cale multe alte lucruri bune de aceea e neapărat trebuincios să facă parte din această asociare toate băncile pacircnă la una

O

Roadă vinului icircn acest an icircn ţara noastră a fost mai slabă decacirct mijlocie vinul e mai bun decacirct icircn anul trecut şi se vinde cel de racircnd cu K 36mdash50 iar cel mai bun cu K 60mdash80 hltr

copy Distribuire de galiţe Ministerul de agricultură va distribui

şi icircn acest an galiţe de soiu mai nobil Cererile se fac prin mishyjlocirea reuniunilor de agricultură Este pus la cale şi un fel de schimb al gătitelor din diferite regiuni care se poate face tot prin mijlocirea reuniunilor de agricultură

Editor Octavian Ooga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj

772 ŢARA NOASTRĂ

Icircnv Octavian Pop din Vad cu titlul bdquoŞcoala icircn serviciul economiei şi industriei cu K 6 0 1 mdash 2 Lucrarea Icircnv Isidor Uopp din Meshydiaş cu titlul bdquoCum sar putea provedeacirc şcolarii săraci cu cărţile şi rechizitele necesare eventual şi cu vestminte cu K 5 0 mdash 3 Şi tot icircnv Dopp a fost premiat de asemenea cu un premiu de K 50mdash pentru lucrarea bdquoCum şi-ar putea cantorii-icircnvăţacirctorii noshyştri icircmbunătăţi starea lor materiala prin lucrarea raţională a păshymacircntului socotit icircn salar

copy Despărţămacircntul Sibiiu al bdquoReuniunii icircnvăţătorilor gr-cat din

arhidieceza de Alba-Iulia şi Făgăraş icircşi va ţinea adunarea de toamnă la 3 Decemvrie st n a c In localul şcoalei gr-cat din Sibiiu Este dorit ca icircnvăţacirctorimea să fie icircncurajată cu astfel de prilejuri prin participarea cacirct mai număroasă a oamenilor noştri de bine

O

bdquoSolidaritatea Direcţiunea asocierii băncilor Solidaritatea a ţinut icircn 17 crt cea dintacirciu şedinţă după icircnregistrarea firmei luacircnd la cunoştinţă această icircnregistrare Numărul băncilor cari fac parte pacircnă acum din asociare este de 72 iar părţile funshydamentale subscrise fac icircmpreună K 39000 Se speră că toate băncile vor icircntră icircn şirul membrilor eu părţi fundamentale cacirct mai multe pentrucă bdquoSolidaritatea numai astfel icircşi va putea icircmplini frumoasa şi folositoarea sa chemare Sa votat un Regushylament pentru funcţionari şi altul pentru Secţiunile bdquoAsociării Mai departe sau făcut paşii trebuincioşi pentru publicarea pe viitor a bdquoRevistei Economice ca foae a bdquoSolidarităţii cum şi pentru publicarea Anuarului băncilor noastre Asociarea aceasta este un mijloc icircnsemnat de icircntărire şi asigurare a viitorului bănshycilor noastre cum şi de a pune la cale multe alte lucruri bune de aceea e neapărat trebuincios să facă parte din această asociare toate băncile pacircnă la una

O

Roadă vinului icircn acest an icircn ţara noastră a fost mai slabă decacirct mijlocie vinul e mai bun decacirct icircn anul trecut şi se vinde cel de racircnd cu K 36mdash50 iar cel mai bun cu K 60mdash80 hltr

copy Distribuire de galiţe Ministerul de agricultură va distribui

şi icircn acest an galiţe de soiu mai nobil Cererile se fac prin mishyjlocirea reuniunilor de agricultură Este pus la cale şi un fel de schimb al gătitelor din diferite regiuni care se poate face tot prin mijlocirea reuniunilor de agricultură

Editor Octavian Ooga Tiparul tipografiei arhidiecezane Sibiiu

copy BCUCluj