vĂlenii 47

8
Citiþi în pagina 2 mesajele ºi scrisorile primite de la cititorii noºtri care sunt mai deºtepþi decât noi. GHEORGHE BURDUJAN EDIT EDIT ORIAL ORIAL FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN www.valenii.wordpress.com 1 LEU SILA ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 47, SEPTEMBRIE, 2012 pagina 2 VEªNIC VEªNIC A PR A PR OBLEMà OBLEMà - PE CINE ALEGEM? - PE CINE ALEGEM? Vã place viermuiala din clasa politicã? Cu toate acestea îi tot alegem de 22 de ani, pe aceeaºi, amãgindu-ne cu "Poate ãºtilalþi vor fura mai puþin!". ZIUA MONDIALà A PROFESORULUI La iniþiativa UNESCO, Ziua Internaþionalã a Profesorilor se sãrbãtoreºte, începând cu anul 1994, pe data de 5 octombrie. ALEX MIHAI STOENESCU VIZIUNEA ECONOMICà A LUI VIRGIL MADGEARU Virgil Madgearu, economist român de origine armeanã, accepta realitatea societãþii româneºti interbelice, gãsind-o în mod lucid subdezvoltatã. Ea se afla mult în urma Occidentului ºi nu reuºea sã treacã pasul decisiv spre o economie capitalistã POªTA REDACÞIEI pagina 3 pagina 4 O silã a cãrei intensitate nu bãnuiam a fi atât de profundã la aflarea veºtii cã ziaristul Sorin Roºca Stãnescu ºi inte- lectualii Daniel Barbu ºi Vlad Nistor vor candida în alegerile parlamentare din decembrie 2012, pe listele USL (ca membri ai PNL). Sila s-a amplificat la ºtirea cã un alt “intelectual de rasã”, George Becali, a fost înfiat de acelaºi PNL. Care este raþiunea deciziei lui Crin Antonescu? În PNL, Crin ia deci- zia, iar restul aprobã ca papagalii. Nu cumva precumpãnesc banii lui Becali care a urlat cã el “mai mult de 10 mili- oane de euro nu pune la bãtaie”? Deci, iatã preþul! Se simte PNL-ul atât de vul- nerabil la capitalã încât sã aibã nevoie de galeria stelistã a lui Becali? “Cei care încep o carierã politicã se gândesc, în primul rând, la interesul lor personal ºi apoi la restul þãrii” spunea, asearã, la postul tv Antena 3, Daniel Barbu. Nu-þi vine sã râzi cu spume când îl auzi pe acest vajnic luptãtor antibã- sist, intelectual de 2 lei, cum se autode- fineºte de unul singur? Acum vã expli- caþi zelul neobosit al acestora în a-l ataca ºi înjura pe Traian Bãsescu? Ze- lul lor în a explica cetãþenior, de pe aceeaºi Antena 3, de unde primesc un ban frumuºel, cum cã tot rãul din þara asta ºi din naturã (dacã ninge, dacã plouã) se datoreazã aceluiaºi Traian Bãsescu?! Personal, mi-e silã de astfel de personaje care sunt în stare sã lingã acolo unde scuipã numai pentru a primi un os mai cu mãduvã... Mi-e silã de Barbu, de Nistor (ºi de alþii aseme- nea lor), de Roºca Stãnescu (acela care spunea cã dacã scapã 50 de mii de euro pe jos, nu se mai apleacã sã-i ridice), ºi, mi-e silã de Bogdan Chireac bãgat în tot felul de afaceri dubiose - recent în cazul fugarului Sima. Înregistrat ºi el alãturi de Stãnescu de cãtre ANI, morsa înþe- leaptã continuã sã umple ecranul cu prezenþa sa imundã. pagina 3 pagina 3 DEPUTATUL DEPUTATUL COLEGIULUI 5 COLEGIULUI 5 - VALEA - VALEA TELEAJENULUI - TELEAJENULUI - DOMNUL MIHAI DOMNUL MIHAI APOSTOLACHE, APOSTOLACHE, ARE CELE MAI ARE CELE MAI MULTE LEGI MULTE LEGI ADOPTATE DE ADOPTATE DE PARLAMENTUL PARLAMENTUL ROMÂNIEI ÎN ROMÂNIEI ÎN ACTUALA ACTUALA LEGISLATURÃ. LEGISLATURÃ. PRINTRE ACESTEA PRINTRE ACESTEA NUMÃRÂNDU-SE NUMÃRÂNDU-SE LEGEA PRIN CARE LEGEA PRIN CARE PERSOANELE CU PERSOANELE CU HANDICAP GRAV ªI HANDICAP GRAV ªI ACCENTUAT AU ACCENTUAT AU FOST SCUTITE DE FOST SCUTITE DE IMPOZITUL PE IMPOZITUL PE PENSIE, PRECUM PENSIE, PRECUM ªI LEGEA PRIN ªI LEGEA PRIN CARE A FOST CARE A FOST DECLARATà ZIUA DECLARATà ZIUA DE 15 IANUARIE, DE 15 IANUARIE, ZIUA CULTURII ZIUA CULTURII NAÞIONALE. NAÞIONALE. pagina 3 pagina 2 ÃLENii Ziarul Vãii Teleajenului V V ÃLENii

Upload: burdujan-gheorghe

Post on 22-Mar-2016

239 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

 

TRANSCRIPT

Page 1: VĂLENII 47

Citiþi în pagina 2mesajele ºi scrisorileprimite de la cititorii

noºtri caresunt maideºtepþi

decât noi.

✍ GHEORGHE BURDUJAN

EDITEDITORIALORIAL

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN www.valenii.wordpress.com 1 LEU

SILA

ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 47, SEPTEMBRIE, 2012

pagina 2

VEªNICVEªNICA PRA PROBLEMÃOBLEMÃ- PE CINE ALEGEM?- PE CINE ALEGEM?

Vã place viermuiala din clasapoliticã? Cu toate acestea îi tot

alegem de 22 de ani, pe aceeaºi,amãgindu-ne cu "Poate ãºtilalþi vor

fura mai puþin!".

ZIUA MONDIALÃ A PROFESORULUI

La iniþiativa UNESCO, ZiuaInternaþionalã a Profesorilor sesãrbãtoreºte, începând cu anul1994, pe data de 5octombrie.

ALEX MIHAI STOENESCUVIZIUNEA ECONOMICÃ

A LUI VIRGIL MADGEARU

Virgil Madgearu, economistromân de origine armeanã,accepta realitatea societãþiiromâneºti interbelice, gãsind-oîn mod lucid subdezvoltatã.Ea se afla mult în urmaOccidentului ºi nu reuºea sãtreacã pasul decisiv spre oeconomie capitalistã

POªTA REDACÞIEI

pagina 3pagina 4

O silã a cãrei intensitate nu bãnuiam afi atât de profundã la aflarea veºtii cãziaristul Sorin Roºca Stãnescu ºi inte-lectualii Daniel Barbu ºi Vlad Nistorvor candida în alegerile parlamentaredin decembrie 2012, pe listele USL (camembri ai PNL). Sila s-a amplificat laºtirea cã un alt “intelectual de rasã”,George Becali, a fost înfiat de acelaºiPNL. Care este raþiunea deciziei luiCrin Antonescu? În PNL, Crin ia deci-zia, iar restul aprobã ca papagalii. Nucumva precumpãnesc banii lui Becalicare a urlat cã el “mai mult de 10 mili-oane de euro nu pune la bãtaie”? Deci,iatã preþul! Se simte PNL-ul atât de vul-nerabil la capitalã încât sã aibã nevoiede galeria stelistã a lui Becali? “Cei care încep o carierã politicã segândesc, în primul rând, la interesul lorpersonal ºi apoi la restul þãrii” spunea,asearã, la postul tv Antena 3, DanielBarbu. Nu-þi vine sã râzi cu spume cândîl auzi pe acest vajnic luptãtor antibã-sist, intelectual de 2 lei, cum se autode-fineºte de unul singur? Acum vã expli-caþi zelul neobosit al acestora în a-lataca ºi înjura pe Traian Bãsescu? Ze-lul lor în a explica cetãþenior, de peaceeaºi Antena 3, de unde primesc unban frumuºel, cum cã tot rãul din þaraasta ºi din naturã (dacã ninge, dacãplouã) se datoreazã aceluiaºi TraianBãsescu?! Personal, mi-e silã de astfelde personaje care sunt în stare sã lingãacolo unde scuipã numai pentru aprimi un os mai cu mãduvã... Mi-e silãde Barbu, de Nistor (ºi de alþii aseme-nea lor), de Roºca Stãnescu (acela carespunea cã dacã scapã 50 de mii de europe jos, nu se mai apleacã sã-i ridice), ºi,mi-e silã de Bogdan Chireac bãgat în totfelul de afaceri dubiose - recent în cazulfugarului Sima. Înregistrat ºi el alãturide Stãnescu de cãtre ANI, morsa înþe-leaptã continuã sã umple ecranul cuprezenþa sa imundã.

pagina 3pagina 3

DEPUTATUL DEPUTATUL COLEGIULUI 5COLEGIULUI 5

- VALEA - VALEA TELEAJENULUI -TELEAJENULUI -DOMNUL MIHAI DOMNUL MIHAI APOSTOLACHE,APOSTOLACHE,ARE CELE MAIARE CELE MAI

MULTE LEGI MULTE LEGI ADOPTATE DEADOPTATE DE

PARLAMENTULPARLAMENTULROMÂNIEI ÎNROMÂNIEI ÎN

ACTUALAACTUALALEGISLATURÃ.LEGISLATURÃ.

PRINTRE ACESTEAPRINTRE ACESTEANUMÃRÂNDU-SENUMÃRÂNDU-SE

LEGEA PRIN CARELEGEA PRIN CAREPERSOANELE CUPERSOANELE CU

HANDICAP GRAV ªIHANDICAP GRAV ªIACCENTUAT AUACCENTUAT AU

FOST SCUTITE DEFOST SCUTITE DEIMPOZITUL PE IMPOZITUL PE

PENSIE, PRECUMPENSIE, PRECUMªI LEGEA PRINªI LEGEA PRINCARE A FOSTCARE A FOST

DECLARATÃ ZIUADECLARATÃ ZIUADE 15 IANUARIE,DE 15 IANUARIE,ZIUA CULTURIIZIUA CULTURII

NAÞIONALE.NAÞIONALE.

pagina 3pagina 2

ÃLENiiZiarul Vãii TeleajenuluiVVÃLENii

Page 2: VĂLENII 47

2

ACTUALITATE

POªTA REDACÞIEI“D-le Redactor ªef,

Vã mulþumim pentru ultimulnr. al ziarului dv. pe care l-amcitit cu interes. Ne bucurãm cãrãmâneþi combativi ºi puter-nici, chiar dacã sunteþi o manãde oameni. Valoarea conteazã.În ceea ce mã priveºte am in-tenþia sã vã trimit când ºi cândcâteva din “gândirile” mele.

Am remarcat faptul ca aþiabordat un ton ceva mai ironic,glumeþ chiar, alãturi de proble-mele grave abordate cu seriozi-tatea necesarã. Românul areun har special de a face haz denecaz. Cu cât mai marenecazu`pe atâta ºi hazu`!

Am avut o varã de “coºmar”ºi am oferit, iarãºi, circ Euro-pei ºi lumii întregi câtcuprinde. Pãi unde s-a maivãzut acest nou tip de “lovi-turã de stat”?! În direct cu“actori mioritici” get-beget! Caºi “Revoluþia” din `89. Pãi n-afost premierã mondialã? ªi totîn direct, la tv. Am oprit noirespiraþia planetei preþ de nuºtiu cât timp? Am oprit-o! Ammerita sã fim plãtiþi pentruasta. N-au ei, cetãþenii lumiitimp pentru cât circ putemoferi noi. Iar dacã vorbele s-arpreface in picãturi de apã,ehei! problema apei s-ar rezol-va mintenaº.

Acum sã revin la lucruri cevamai serioase.

Despre nereuºita domnuluiIoniþã vreau sã zic ºi eu ceva.Nu ºtiu ce mijloace de luptãpoþi avea împotriva unei “cara-catiþe”? Cea mai vicleanã ºipericuloasã dintre fãpturi.Dumnealui ºi echipa dumnealuiau avut de infruntat “o ostili-tate” cumplitã. Eu i-aº felicitapentru curaj ºi rezistenþã. Camatât.

Numai bine!”T. M.

Rãspuns: Vã respect punc-

tele de vedere. Vã aºtept cunoi scrieri/comentarii despreviaþa noastrã politicã ºi/sausocialã, cu precãdere cealocalã.

“DE CE DOARE TRAIANBÃSESCU?

Sunt apolitic. Indiferent cineconduce aceastã þarã mie îmieste indiferent... Trãiesc la milaaltora care nu vor sã-mi dea cupiciorul. Fiind o semi-legumã,am avut suficient timp sãprivesc televizorul zi ºi noaptepe toate canalele de ani de zile.Nu mã intereseazã USL sauPDL, dar mã mâncã limba demulte ori sã le pot spune,“analiºtilor" falºi de pe anumitecanale, care spun cã tot rãulRomâniei stã în TraianBãsescu. Nimeni ºi nimãnui nui-a trecut prin cap sã spunã dece, ºi de unde i se trage acestflagel, aceastã urã pe acestpreºedinte (mã refer aici la ceicare îl atacã în mod consecventde 8 ani de zile). Ei, bine... vãspun eu adevãrul: TraianBãsescu e singurul preºedintecare a declarat rãzboi ºi þepe,singurul care a avut curajul sãpomeneascã de “Bãieþii deº-tepþi”, Moguli, Baroni localiautoproclamati, Oligarhi,Interlopi locali, Milionari decarton, ºi Gãºtile politice ce seîmbogãþesc prin afaceri directeºi ilicite cu Statul ºi o justiþiecoruptã! De aici i se tragetotul! De ce a fost liniºte întimpul lui Iliescu ºi Constanti-nescu (care a cedat spunândsincer ºi public cã l-a învins,,SISTEMUL"), ei bine, acum,cu acest “Chior”, care, cu anu-mite instituþii ale statului“sapã” unde nu trebuie ºi cuzãngãnit de cãtuºe, nu maiþine, nu mai merge... Trebuie“DEMIS”, “SUSPENDAT”,“ELIMINAT” cu orice preþ.Poate cã sunt eu prost, dar unsingur om, în zilele noastre, nupoate face un ,,Rai" dintr-o þarã

de unul singur, dar nici sã odistrugã cum se invocã pemass-media ,,Mafiei" luiVoiculescu, securistul!

Crin Antonescu, ce mult s-aridicat! mi-e milã de el. Nu aînvãþat nimic din soarta luiGeoanã... va deveni un mic,foarte mic cât de curând. Atâttimp cât nu poate sã facã joculcelor ce-l susþin, va devenimâine poimâine o simplãamintire politicã. Dan Diaco-nescu cu PP-DD? Ãsta-i uncopil, el crede în minciunile luicã “USL ºi PDL aeeaºi mi-zerie”! Totul e un teatru. Fãrãsupãrare, dar omul ãsta nu facealtceva decât sã promitã lapteºi miere, ºi loveºte fãrãscrupule în tot ce apucã fãrãdiscernãmânt. ªi asta nu ebine, domnu’ Diaconescu!”

Opinor

Rãspuns: Sunt întrutotul deacord cu expunerea dv.Mafioþii ºi foºtii securiºti aufost (ºi sunt) puternic deranjaþide atitudinea ºefului statului.Din acest motiv ei nu au precu-peþit nimic pentru a-l vedea peacesta înlãturat din funcþie.Capul lor este Dan Voiculescu.

“Domnule redactor ªef,

Trebuie sã ºtiþi cã de câtevaluni un grup de oameni de afa-ceri din zonã au pus la cale ostrategie de a scãpa de MihaiApostolache, deputatul zonei.Aceºtia vor sã susþinã pentrufuncþia de deputat un om de-allor, un "om de paie" care sã lefacã jocul în Parlament.Apostolache a susþinut defiecare datã omul simplu, abãgat în seamã ºi pensionarulºi profesorul ºi medicul ºimuncitorul, are un cuvânt despus, este un om respectat înParlament. ªtiu cã a încurcatmulte jocuri în zonã ºi tocmaide aceea se doreºte mazilirealui. Ca simplu cetãþean le spunacelor oameni de afaceri cã ei

sunt puþini, iar noi suntemmulþi ºi indiferent de intenþialor, noi vrem în continuare undeputat apropiat de oameni ºila care sã mergem sã nespunem pãsurile, nu o slugã aunor oameni de afaceri dinzonã care s-au îmbogãþit pespinarea noastrã ºi care dorescsã ne închidã ºi singura uºã pecare o mai avem deschisã la undemnitar. Se ºtie bine cã dupãce au ajuns primari, mulþi din-tre ei nu mai bagã în seamãcetãþenii, unora le sunt suntîncãlcate grosolan drepturile.Trebuie sã fie cineva care sã îitragã de mânecã pe aceºti pri-mari atunci când greºesc, altfelvom avea parte de dictaturã ºieu nu îmi doresc asta”.

Un simplu cetãþean

Rãspuns: Stimate domnule, cutoþii ºtim cã puterea adevãratãstã în mâna celor mulþi. Ungrup de oameni nu pot schim-ba voinþa poporului, chiar dacãacel grup este animat de inte-rese financiare ºi meschine.Dv., la vot, în decembrie,puteþi confirma asta. Votaþi-vãdeputatul care este aproape dedumneavoastrã!

“ÎN ATENÞIA DOMNULUIPRIMAR,

Constantin Florin are derezovat câteva chestiuni nepo-pulare ºi controversate. De

pildã, o problemã prioritarãcontinuã sã fie câinii maidanezicare sunt un pericol public.Numãrul acestora în loc sãscadã se aflã în continuãcreºtere.

Domnul primar, deºi are olege la dispoziþie (HotãrâreaConsiliului Local Nr.22/31.03.2005 ) tolereazã prac-ticarea comerþului stradal.Niciunul dintre foºtii primarinu a îndrãznit sã aplice aceastãlege. Ceea ce este o patã deculoare negativã pentru imagi-nea oraºului. ªi asta o facepreferenþial. În esenþã, maga-zinul domnului Manta îºiexpune marfa pe trotuar. Altemagazine o fac mai cu reþinere.

Adicã, relaþia de prietenieeste mai puternicã decât ohotãrâre de consiliu?”

Ecaterina V.

Rãspuns: Stimatã doamnã,publicaþia noastrã a atras aten-þia de nenumãrate ori adminis-traþiei locale asupra acestuiaspect pe care-l pomeniþi înscrisoare. Cu siguranþã cã suntinterese mult mai puternicedecât o lege sau o HCL.

La iniþiativa UNESCO,Ziua Internaþionalã aProfesorilor se sãrbãto-

reºte, începând cu anul 1994,pe data de 5 octombrie, arã-tând cã profesorii vor continuasã susþinã generaþiilor viitoare.

Cu ocazia Zilei Internaþio-nale a Profesorilor, 5 octom-brie 2012, UNICEF România

le mulþumeºte tuturor profeso-rilor pentru dedicarea lor ºi îºireînnoieºte angajamentul de a-isprijini prin iniþiative globale,regionale ºi locale. “Chiar dacãprovocãrile cu care se confrun-tã profesorii din România suntmari - repetatele reforme alesistemului de învãþãmânt,impactul crizei economice, va-lorizarea educaþiei în socie-tatea actualã -, ei continuã sãle ofere copiilor cunoºtinþelenecesare pentru a se descurcaîntr-o lume în permanentãschimbare”.

În preajma Zilei Internaþio-nale a Profesorilor, SecretarulGeneral al Naþiunilor Unite,BAN Ki-moon a lansatEducaþia pe primul loc, o

iniþiativã menitã sã transformeeducaþia într-o prioritate glo-balã ºi sã susþinã atingereaObiectivelor de Dezvoltare aleMileniului (MillenniumDevelopment Goal) în ceea cepriveºte educaþia. În urmãtoriicinci ani, iniþiativa Educaþia peprimul loc se va concentra petrei prioritãþi: fiecare copil sãmeargã la ºcoalã, îmbunã-tãþirea calitãþii procesului deînvãþare ºi încurajarea cetãþe-niei globale. Prin intermediulcampaniei pentru participareºcolarã "Hai la ºcoalã",UNICEF România luptã cafiecare copil sã meargã laºcoalã prin prevenirea absen-teismului ºi abandonuluiºcolar, precum ºi pentru

îmbunãtãþirea calitãþii procesu-lui de învãþare asigurând for-marea directorilor de ºcoalãpentru promovarea educaþieiinterculturale ºi incluzive, iarprofesorilor cursuri de formarepentru îmbunãtãþirea abilitã-þilor de adaptare a metodelorde predare la nevoile tuturorcopiilor.

ªi în judeþul Prahova, Ziuamondialã a profesorului estemarcatã pe 5 octombrie2012,în toate unitãþile ºcolare.Ministerul Educaþiei a trans-mis o adresã Inspectoratuluiªcolar Judeþean prin care asolicitat ca unitãþile de învã-þãmânt preuniversitar sã des-fãºoare activitãþi specifice,extracurriculare ºi extraºco-

lare dedicate acestui eveni-ment. Cu aceastã ocazie aufost organizate diferite acti-vitãþi care sã marcheze acestmoment ºi sã sublinieze expe-rienþa de profesionalism ºioriginalitate a cadrului didac-tictic. Încã odatã s-a fãcut apella definiþia de profesor bun,responsabil, cu vocaþie, talentºi demnitate. Ziua s-a sãrbã-torit local, în ºcoli, prin micifestivitãþi. Trecând cu vederealista infinitã a problemelor dineducaþie, e o zi festivã! Sã neamintim, deci, de anii deveniriinoastre, de dascãlii care ne-aumarcat existenþa ºi ne-au for-mat ca oameni.

Prof. Camelia NEAGU

ZIUA MONDIALÃ A PROFESORULUI

Page 3: VĂLENII 47

3

ACTUALITATE

HARTA POLITICÃ A JUDEÞULUI PRAHOVAAªA CUM A REZULTAT DUPÃ ALEGERILE LOCALE

Localitãþi câºtigate de USL(numele primarilor)

- Urlaþi (PNL) - Marian Mãchiþescu- Bãlþeºti (PNL) - Ioan Radu- Gura Vitioarei (PNL) - Gh. Trifon- Berceni (PNL) - Constantin Bucur- Albeºti (PNL) - Nicolae Popescu- Talea (PNL) - Cristian Neagoe- Podenii Noi (PNL) - Alionte Mihai (candidatul care a mâncat bãtaie, la propriu, în timpul campaniei)

- Surani (PNL) - Bucur Lucian- Ariceºtii Zeletin (PNL) - Roºu Florin- Floreºti (PNL) - David Eugen- Slãnic (PNL) - Daneluº Costea- Bucov (PNL) - Savu Ion

- Brazi (PNL) - Radu Leona- Poienarii Burchii(PNL) -Nedelcu Aurel - Dumbrava (PNL) - Bunea Nicolae- Izvoarele(PNL) - Dinulescu Margareta- Teiºani (PNL) - Stanciu Gheorghe- Mãgureni (PNL) - Iarca Gheorghe- Sinaia (PNL) - Vlad Oprea- Mãneciu (PNL) - Cordoº Vasile- Breaza (PNL) - Rãzvan Bãlãºescu- Poseºti (PNL) - Spãtãrelu Valentin - Brebu (PNL) - Ungureanu Adrian- Boldeºti Scãieni(PSD) - C-tin Bucuroiu - Mizil (PSD) - Emil Proºcan- Adunaþi (PSD) - Negotei Octavian- Ceraºu (PSD) - Duca Dumitru- Cornu (PSD) - Nanu Cornel- Ciorani (PSD) - Voicu Marin- Fulga (PSD) - Badea Constantin- Bertea (PSD) - Petcu Ion- Aluniº (PSD) - Bigiu Iulian- ªtefeºti (PSD) - Tãbãraº Vasile- Telega (PSD) - Gheorghe Ilie- Puchenii Mari (PSD) - C-tin Sorin- Balta Doamnei (PSD) - Dascãlu Vasile- Predeal Sãrari (PSD) - Toader Eugen- Fântânele (PSD) - Mateiu Dumitru- Valea Cãlugãreascã (PSD) - Neacºu V. - Blejoi (PSD) - Dumitru Adrian- Gherghiþa (PSD) - Ciolacu Constantin- Ariceºtii Rahtivani(PSD) - Cristea Alex - Jugureni (PSD) - Mãrcoceanu C-tin - Olari (PSD) - Voinescu Milicã- Gornet (PSD) - Negoiþescu Nicolae- Vãrbilãu (PSD) - Ioniþã Ion- Bertea (PSD) - Petcu Ion- ªotrile (PSD) - Davidescu Bogdan- Pãuleºti (PSD) - Drãguºin Ion- Vãlenii de Munte (PSD) - C-tin Florin

- Râfov (PSD) - Cazanciuc Costin- Bãrcãneºti (PSD) - Dima Gheorghe- Iordãcheanu (PSD) - Poianã Ion- Bãneºti (PSD) - Gheorghe Stoica- Dumbrãveºti (PSD) - State Valentin- Chiojdeanca (PSD) - Babaiana Gh. - Gura Vadului (PSD) - Lungu C-tin. - PLOIEªTI (PSD) - Iulian Bãdescu

Localitãþi câºtigate de PDL (numele primarilor)

- Boldeºti Grãdiºtea - Enescu Niculae- Sãlciile - Nistor Stan- Ceptura - Panã Gheorghe- Colceag - Papainog Gabriel- Vadu Sãpat - Zamfirescu Vasile- Drãgãneºti - Dumitrache Ion- Filipeºtii de Târg - Manole Aurelian- Tãtaru - Mareº Iuliana- Poiana Câmpina - Moldoveanu Alin- Bãicoi - Ciprian Stãtescu- Starchiojd - Gârbea Ahmed Cornel- Câmpina - Horia Tiseanu- Târgºoru Vechi - Drãgan Nicolae- Cocorãºtii Colþ - Bardaº Doru- Plopeni - Dragoº Niþã- Valea Doftanei - Manea Ion- Tinosu - Andrei Iulian Gabriel- Scorþeni - Neacºu Mihai- Buºteni - Emanoil Savin- Comarnic - Dorian Botoac?- Plopu - Bãlãnescu Adrian- Drãgãneºti - Dumitrache Ion- Mãgurele - Diaconu Vasilicã- Lipãneºti - Nica Robert- Vâlcãneºti - Manole Adrian

- Lapoº - Þârlea Constantin Dumitru- Mãneºti - Niþoi Constantin- Proviþa de Jos - Dumitrescu Mihai- ªoimari - Dragomir Constantin- Apostolache - Bratu Mihail- Drajna - Gonþea Violeta- Baba Ana - Dragu Ion - Gorgota - Dumitru Ionuþ- Proviþa de Sus - Cosmoiu Elena- Secãria - Popa Iulian- Cocorãºtii Mislii - Alexandru Daniel- Filipeºti de Pãdure - Morãrescu Costel- Cosminele - Anton Corneliu- Bãtrâni - Necula Gheorghe- Pãcureþi -Andreescu Grigore

Localitãþi câºtigate de PP DD(numele primarilor)

- ªirna - Sandu Valerica- Tomºani - Mihai Florin Pelin

Localitãþi câºtigate de PER (numele primarilor)

- Azuga - Constantin Samson

Localitãþi câºtigate de PC(numele primarilor)

- Salcia - Boºtinã Dan

- Ploieºti - Iulian Bãdescu (PSD)- Câmpina - Horia Tiseanu (PDL)

Virgil Madgearu, eco-nomist român de ori-gine armeanã, accep-

ta realitatea societãþii româ-neºti interbelice, gãsind-o înmod lucid subdezvoltatã.Ea se afla mult în urmaOccidentului ºi nu reuºea sãtreacã pasul decisiv spre oeconomie capitalistã dez-voltatã. Pentru rezolvareaacestei probleme, Madgearupropunea o viziune socialist-ruralã a þãrii, astfel încâtRomânia sã treacã la opoliticã de dezvoltare eco-nomicã cu bazele în coopera-tive agricole de producþie,aducând statul la obunãstare determinatãorganic nu numai de prepon-

derenþa agriculturii, dar ºide nivelul ridicat de moder-nizare a exploatãrii agricole.Viziunea pornea de la reali-tate ºi cãuta o soluþie pentruceea ce putea sã facã statulromân în perioada interbe-licã, nu pentru ceea ce-ºidorea sau visa clasa politicã.Opera economicã a lui VirgilMadgearu a fost, de fapt, unprim semnal de alarmã pro-fesionist la pericolul prãbu-lirii economiei româneºtisub greutatea structuriidefectuoase a statului ºi aincapacitãþii ca acest statslab sã rãspundã mariloragresiuni externe, cãutândcu eforturi imense sã dez-volte o industrie capitalistãperformantã într-un loc undemomentul prielnic a fostpierdut în decenii dereforme aproximative. Camereu în doctrineleþãrãniste, ce s-au tot enunþatîn politica româneascã,Madgearu oferã soluþia sta-tului agrarian:

"Când þesãtura fundamen-talã a organizaþiei econo-mice este formatã de mi-

lioane de economii familiareþãraneºti, care nu cunoscaproape de loc sistemulsalariatului ºi au o concepþiedeosebitã despre profit ºirentabilitate, iar între-prinderile economice nusunt elementul predominantîn viaþa socialã, când prinurmare ordinea economicãnu este capitalistã, ci social-agrarã, Statul aflat în aceastãsituaþie trebuie sã-ºi orân-duiascã întreaga sa politicã,în aºa fel, încât sã deschidãdrumul larg pentru dez-voltarea, în primul rând, acelulelor fundamentale aleorganismului social, aeconomiilor þãrãneºti". Estereflexul în economie al con-statãrii lui Nicolae Iorga, înpoliticã, ºi anume cã, înurma loviturii de stat din1930, România a încetat sãmai urmeze un plan de viitorºi a coborât doar la ges-tionarea unei realitãþi imedi-ate, descurcându-se. Statsocial-agrar înapoiat, dinpunct de vedere al capitalis-mului, România ar fi trebuit -în viziunea lui Madgearu - sã

aplice un socialism prudent,controlat de un sistem de-mocratic aproximativ, darcare sã împiedice alunecareaplanului economic socialistspre comunism. Nu a reuºit.Unii colegi de partid cuMadgearu, ca ArmandCãlinescu, considerau cãproiectul de "stat þãrãnesc"al acestuia este o "tâmpe-nie". Grigore Gafencu, altmembru marcant al PNÞ,avea sã scrie în jurnalul sãu,pe aceeaºi temã: "Acest saltde la un extrem la altul, dela þãranii de azi, lipsiþi deunelte ºi de poftã de muncã,ducând o viaþã de mizerie însate încã pe jumãtate sãlba-tice, la pãtura þãrãneascãstãpânitoare de mâine, izvorde luminã, de ºtiinþã ºi decivilizaþie (<<universitãþile>>ºi <<academiile>> la þarãpregãtesc aceastã operã de<<culturalizare>> ruralã!)vãdeºte o închipuire bogatã,în contrazicere, fireºte, culegile istoriei, cu atât maicuprinzãtoare însã de devizepolitice, electorale ºi dema-gogice". Constantin Arge-

toianu vedea în þãrãniºti,printre liderii cãruia se aflaºi Virgil Madgearu, un "par-tid de stânga radicalã, orien-tat spre Rãsãrit". Istoria ademonstrat cã soluþiile pen-tru Agriculturã ale lui VirgilMadgearu erau mult maiaproape de realitate ºi cãperioada comunistã a sur-prins agriculturaromâneascã exact aºa cum odescrisese el.

Alex Mihai STOENESCU

VIZIUNEA ECONOMICÃ A LUI VIRGIL MADGEARU

Page 4: VĂLENII 47

4

ACTUALITATE

VEªNICA PROBLEMÃ: PE CINE ALEGEM

Referendum:Sunteþi de acordcu împãrþireaaverii lui DanVoiculescu la totpoporul? - 98% din-tre români arspune DA!

S-a tot vehiculat prostia cã"7,4 milioane de români auvotat pentru demiterea luiTraian Bãsescu. Printr-ochichiþã constituþionalã însãBãsescu poate rãmîne laCotroceni. Chiar dacã legeaîi permite sã fie din nou ºefal statului, el ar trebui sã iaact cã moralmente nu maipoate fi preºedinte Cu 7,4milioane de voturi împotrivalui, ar trebui sã-i fie ruºine sãmai calce pe holurile palatu-lui prezidenþial nesocotindvoinþa naþiunii ºi ar trebui sã-ºi dea demisia ca sã respectevrerea poporului." Buuuun!

Acum sã imaginãm o situaþiesimilarã. Mâine s-ar organizaun referendum cu urmã-toarea întrebare: "Sunteþi deacord sã i se confiºte toatãaverea lui Dan Voiculescu,iar aceasta sã fie împãrþitã înmod egal tuturor românilorla urmãtorul salariu?" Laaceastã întrebare e extremde probabil ca peste 90% din-tre români sã voteze pentrucîteva sute de euro în buzu-nar moca (nu am fãcut exactcalculul, dar dacã nu iesesuma, se mai confiscã, totprin referendum, de la alþimilionari sau de la Ciutacu,Badea ºi Ciuvicã). Mai mult,la un astfel de referendum,unde omul ar simþi directsutele de euro în buzunar,sigur s-ar realiza cvorum.Dupã ce poporul ar decidecã averea lui Voiculescu tre-buie astfel împãrþitã,Voiculescu s-ar apãrainvocînd în mod perfect legalprevederea din Constituþiecare spune cã proprietatea

este garantatã de stat ºi nupoate fi confiscatã. Deci,Voiculescu s-ar folosi de o"chichiþã/gãselniþã constitu-þionalã" ca sã scape de voinþapopularã exprimatã în modulcel mai sincer ºi direct.Iarãºi buuuuun!Pe urmã, opozanþii USL arputea sã iasã la televizor ºisã refacã pentru Felix exactraþionamentul cu care esteafurisit Bãsescu spunînd camaºa: "Chiar dacã legal dom-nul Felix are dreptul sã-ºipãstreze averea, moralmenteacesta nu poate sã ignorevotul a 13 milioane deromâni, care au cerut cabanii lui sã fie împãrþiþipoporului. Mie, în locul lui,mi-ar fi ruºine sã mai ies dincasã. Aº accepta pe locsoluþia moralã ºi corectã: mi-aº dona averea respectîndvoinþa exprimatã de poporprin cele 13 milioane devoturi".Vedeþi dar cã trebuie sã fimfoarte atenþi cum respectãm

voinþa poporului.

(Bonus: Imaginaþi-vã cãmâine s-ar face un refe-rendum prin care sã între-bãm românii dacã sunt deacord sã se desfiinþezeParlamentul ãla de "trân-tori care dorm toatã ziua".Amintiþi-vã cã în percepþiapublicã, din pãcate,

Parlamentul are cea maiproastã imagine, situîndu-se mai jos decît guvernulsau partidele. Nu vreau sãmã gândesc cum ar votamajoritatea aia harnicãpornitã sã vinã la vot laprimele ore ale dimineþii.)

Alexandru DUÞU

Vã place viermuiala dinclasa politicã? Cu toateacestea îi tot alegem de

22 de ani amãgindu-ne cu"Poate ãºtilalþi vor fura maipuþin!". Europa este în crizã -o parte din ea - iar Româniaeste cu un picior în groapã.(De fapt nu România, cimajoritatea românilor suntemla limita subzistenþei ªi astatocmai din cauza minunateiclase politice). Cum sã seocupe aceºti oameni de pro-blemele cetãþenilor mai puþinfavorizaþi decât ei când au de

umplut buzunare de la bugetºi de atacat între ei în modmurdar? Asistãm la o ade-vãratã nebunie; nici nu seanunþã o eventualã urcare pecalea devenirii - nu pe cea avalorii! - cã apar imediat totfelul de bileþele, filmuleþe ºiinformaþii despre respec-tivul/respectiva începând dinfragedã pruncie ºi pânã înzilele noastre. Nici rudelecelui/celei de dãrâmat/e nuscapã de tirul adversarilor.Mai nou se poartã moda pla-giatului ºi a CV-urilor false.Spuneam cu multã vremeînainte ca ºi Iisus dacã ar venisã candideze la vreun postsus-pus s-ar trezi în 1-2 sãp-tãmâni cu niºte dosare stu-foase ºi fabuloase de corupþieºi/sau conflict de interese. Ospun cu toatã convingereadupã ce am vãzut droaia deacuzaþii - false sau adevãrate -aduse diferiþilor promovaþi.Mai spuneam cã noi românii

am fost manipulaþi ºi minþiþiîn asemenea hal încât ne-ampierdut ºi puþinul de încrederepe care o mai aveam. Graveste faptul cã ne-am pierdut ºiîncrederea în noi înºine. Chiardacã un plagiator dovedit(cum este Victor Ponta)demonstreazã cã este onest ºicã nu a plagiat pe nimeni,vom crede cã toatã tãrãºenia afost muºamalizata ºi estefiresc din moment ce s-aumuºamalizat mai toatepungãºiile fãcute de dragiinoºtri politicieni ºi guver-nanþi/administratori. ªi însituaþii în care alesul/numituleste dovedit a fi încãlcat legileîn mod grav ºi cu prejudiciipentru stat sau pentrucetãþean ºi este condamnat, elnu pãþeºte nimic. (Ba unul apãþit o condamnare cu exe-cutare, dar este excepþia careîntãreºte regula; probabil afluierat prea tare ºi unde nutrebuia). Mitele, fraudele,

deturnãrile de fonduri, con-tractele care ar fi imposibileîn þãrile civilizate ºi câte ºimai câte sunt tratate dreptbagatele. Salariile ºi pensiilede sute de euro milioanele delocuri de muncã, miile de kilo-metri de autostrãzi etc. cucare ne-au amãgit cei care s-auperindat la putere, fac ca min-ciunile baronului vonMunchausen sã devinã ridi-cole. "Va cãdea PDL-ul...,Referendumul..., TraianBãsescu - la nesfârºtit...,Corina Vinþan, DanDiaconescu..., sau mii deeuro - recenta vedetã înmaterie de salariu, Borza, cu50.000 de euro lunar...,fugarul Sima etc." - sãptãmânide dezbateri televizate exage-rat de mediatizate ne-au dusla un sentiment de saturaþiecare ne face sã nu mai deschi-dem televizoarele. În loculunor membri din PDL caretimp de niºte ani au jefuit

bugetul cum au vrut ei, auvenit USL-iºtii. Se vor dedulciºi aceºtia la pufuºor pe boti-ºor dar abia dupã ce româniivor mai uita din "realizãrile"guvernelor anterioare ºi dupãce vor ieºi din clinciul CV-urilor false, al plagiatului ºi alincompatibilitãþilor. Cã ceicare cautã sã înºele trebuiedemascaþi ºi îndepãrtaþi de laciolan este firesc. Ceea ceeste nefiresc este ca o droaiede servicii secrete sã nu facãdecât sã scormoneascã pentrua gãsi tot felul de murdãrii dinviaþa oamenilor. S-a ajuns la oadevãratã vânãtoare de vrãji-toare. Cei ai preºedintelui seîntrec cu cei ai premieruluipentru a descoperi mizeria desub preº. ªi-n tot acest vârtej,alegãtorul. Cãruia i se cere sãiasã la vot. Vom ieºi, cã aºasuntem noi, românii, dar pecine sã (mai) alegem?

Gh. SÂRBU

REFERENDUM PENTRU AVEREA LUI DAN VOICULESCU!

- Numãr iniþiative legislativeînregistrate la Camera Deputa-

þilor 2.678;- Numãr iniþiative legislative

înregistrate la Senat 2.794;- Numãr de iniþiative legisla-

tive devenite legi 1.138;- Pondere adoptãri tacite la

Camera Deputaþilor 9%;- Pondere adoptãri tacite

Senat 16%;- Numãrul de iniþiative legis-

lative cu termenul de avizaredepãºit la Comisiile Perma-nente 580;

- Numãr de interpelãri adre-sate Guvernului 6.331;

Numãr de parlamentari care

au migrat cel puþin o datã înacest mandat 94;

- Media prezenþei parlamen-tarilor în Camera Deputaþilor71%;

- Media prezenþei parlamen-tarilor în Senat 60%;

- Cea mai scãzutã ratã deprezenþã a fost înregistratã deparlamentarii din circumscrip-þiile Vrancea (52%), Argeº(53%) ºi Bucureºti (54%).

- Mandatul 2008 - 2012 areprezentat o premierã printr-oserie de fenomene fãrã prece-dent, majoritatea dintre aces-

tea contribuind, din pãcate, lascãderea credibilitãþii generalea Parlamentului:

- 22 de parlamentari trimiºiîn judecatã, majoritatea pentruinfracþiuni de corupþie, 5 con-damnaþi iar pentru 2 s-a solici-tat începerea urmãririi penale,totodatã alþi 42 de parlamen-tari verificaþi de AgenþiaNaþionalã de Integritate pentruîncãlcarea unor prevederiprivind regimul declarãrii ave-rilor ºi conflictelor de interese;

- 11 deputaþi au fost filmaþiîn timp ce votau legi în sala de

plen folosind atât cartela pro-prie cât ºi a altor colegi;

- Crearea unui grup parla-mentar inexistent la data alege-rilor parlamentare în 2008;

- Numãrul parlamentarilormigratori s-a dublat în acestmandat faþã de cele anterioare(59 deputaþi ºi 35 senatoriau schimbat cel puþin o datãgrupul parlamentar), fenome-nul nefiind doar tolerat, cichiar încurajat de partidelepolitice.

- adoptarea de avize ºi ra-poarte fãrã cvorum.

Bilanþulactivitãþiiparlamen-tare 2008 -2012, încifre

Page 5: VĂLENII 47

5

MIRON R. PARASCHIVESCU–VIZIUNI POLEMICE

Strada Berevoieºti lanumãrul 14, aicifuncþionase cine-

matograful din Vãlenii deMunte, Universitatea Popula-rã întemeiatã de NicolaeIorga, redacþia ºi tipografia"Neamului românesc".

Muzeul are 2 camere: unade suveniruri, iar în cealaltã,expoziþia adãposteºte mis-treþi, urºi, veveriþe, lupi,vulpi, acvile, sitari din faunaVãii Teleajenului. Noutateaeste cã aici sunt difuzoarecare redau sunetele scoase deaceste vieþuitoare. Existã ºi ocascadã cu efectele sonoreautentice din realitatea natu-rii de pe Teleajen.

Peisajul evidenþieazã

decorul natural din zonaPrahovei, fauna, flora,relieful, o imagine fidelã alumii naturii de pe Teleajen.

Tot aici sunt prezentate ºiobiecte specifice privind cul-tura pomilor fructiferi ºi

panouri ilustrative cu infor-maþii de specialitate.

“Expoziþie permanentã cereprezintã doar nucleul unuiautentic muzeu complex alVãii Teleajenului, una dintrecele mai frumoase zone din

þarã cu tot ceea ce înseamnãcoordonatele ei majore -relieful, clima, flora, fauna,bogãþiile solului ºi subsolului,hidrografia, aºezãrile ome-neºti, istoria, civilizaþia, cul-tura, populaþia, economia ºiturismul”. (Pliant expo)

În lumea contemporanã certifi-catul de calitate al unei societãþieste conferit de cultura poporuluirespectiv, de valorificarea ºi pãs-trarea ei. Ivirea unor personalitãþiîntr-un anumit spaþiu, oferã genera-þiilor prezente ºi viitoare o bogãþiespiritualã, forþã idealurilor ºi senti-mentul apartenenþei la statutul decontemporan în eternitate.

Vãlenii de Munte este un oraºmai bogat, avându-i ca pãrinþi spiri-tuali pe Nicolae Ioarga ºi pe MironRadu Paraschivescu. Importanþaexistenþei lor în acest cadru vãle-nean asigurã interesul realizãrii acât mai multor acþiuni cultural-artistice cu ocazia comemorãrii ºianiversãrii lor. Toatã aceastã grijãde-a proiecta manifestãri culturalepentru un scriitor, cu acelaºi prilej,de cãtre 3 instituþii de culturã esteextrem de lãudabilã, dar se ridicãtotuºi o problemã, cea a repetiþiei, atransformãrii unor momenteinedite în unele fade. Este ºi cazullui Miron Radu Paraschivescu (de lanaºterea cãruia s-au împlinit, pe 02octombrie a.c., 101 de ani), care agenerat, cu acest prilej, o “emu-

laþie” deloc de invidiat la nivelulinstituþiilor de culturã din oraº.

Însã dacã opþiunea de-a face cevrei cu un nume, adicã cu interesuliscat de poet, cu norocul de a-l aveaîntre oamenii de vazã ai oraºului,pare cumva accesibilã individuluiîn general, instituþiile de culturã cevor ºi þin sã-i ducã memoria maideparte sunt datoare sã-ºi asumeresponsabilitatea acþiunilor puseîn practicã. Singularitatea uneimanifestãri într-un spaþiu culturalrestrâns evitã paralelismele, valoa-rea realã a acþiunii nu este dimi-nuatã, nu pare cliºeu repetat ºirepetabil, nu plictiseºte ºi nu dãsenzaþia de epuizare, ramânând unproiect pe termen lung ca viziune ºiacþiune concretã.

Încercarea de-a înþelege de ce seîntâmplã acest lucru ne conducespre concluzia cã, necesara comuni-care este absentã ºi cã intereselefiecãrei instituþii de culturã nu seopresc numai la modul de-a seremarca, ci ºi la posibilitatea de-aatrage fonduri, sponsori, finanþãride la buget pe baza « bogatei »activitãþi acumulate. Problema e

prea realã ºi dureros de spinoasã,întrucât e greu sã te abþii sã nu in-voci motive, situaþii drept scuzã sausã învinuieºti de proprie incoe-renþã ghinionul coincidenþei deevenimente… ªi totuºi, orice pro-blemã trebuie transformatã, tratatãca o ºansã a originalitãþii unei expe-rienþe culturale.

Cea mai mare parte a acþiunilordedicate poetului Miron RaduParaschivescu ar reveni de dreptbibliotecii din oraº, care de altfel îipoartã ºi numele. Muzeul “NicolaeIorga”ar avea, ca opþiune , în cazulsuprapunerii pe aceastã activitate,readucerea în prim plan a unoroameni importanþi ce-au avut legã-turi cu istoricul Nicolae Iorga pre-cum inginerul Gheorghe Pãn-culescu, cel de la care Iorga acumpãrat casa din Vãlenii deMunte, actualmente muzeu, sauMunteanu Râmnic Frasin, ministrula aceea vreme ºi prieten cuistoricul Iorga, în timp ce Casei deCulturã îi rãmân atatea alte posi-bililitãþi de umplere a programuluicultural-artistic, fiind ºi în posesiaunui excelente corale ce ar trebui «exploatatã » la maximum. Desigur,nu sunt eu în mãsurã sã dau indi-caþii ce sã facã ºi cum sã-ºi orga-nizeze activitatea instituþiile de cul-turã din Vãlenii de Munte. E doar ochestiune de observaþie obiectivãce þine de elemenarul bun simþ.

Ideea unei colaborãri frumoasea tuturor celor 3 instituþii de cul-

turã vizate mai sus ar aplana oricenemulþumire ºi s-ar îndepãrta posi-bilitatea revenirii ciclice la aceleaºidiscuþii. Deschiderea existã, mairãmâne de sãvârºit “ împãcarea “tuturor ideilor (ºi nu numai aideilor…) ºi apoi pãstrarea jurã-mântului formal, obiectiv ºi suges-tiv, menit sã lãmureascã o stare defapt ºi s-o canalizeze spre reuºitã.

Se ºtie cã, actualmente, casa luiMiron Radu Paraschivescu stã înparaginã undeva pe malul Teleaje-nului. Toate eforturile ca ea sã devi-nã proprietatea oraºului în vedereatransformãrii ei într-o casã memori-alã au rãmas fãrã rezultat. Miron R.Paraschivescu a avut un fiu, locui-tor al Parisului, în mâinile cãruia,ca moºtenitor de drept, se aflã soar-ta acestei case.

Poate cã noua administraþie aoraºului se va gândi mai mult laaceastã ºansã pe care o are ºipunând ban peste ban (renunþândla risipa care se face pe publicaþii,emisiuni televizate, monografiietc.), sã cumpere casa lui M.R.P.

Tatiana BÃJENARU

MUZEUL NATURA VÃII TELEAJENULUIMUZEUL JUDEÞEAN DE ªTIINÞELE NATURII PRAHOVA

MEMORIAIZVOARELOR

(MOMENTE DE REFERINÞÃDIN ISTORIA COMUNEI)

* 1908 - Se legifereazã folosirea alfabetelor chiliric ºilatin pentru studierea literaturii româneºti de cãtreelevi; aceasta avea ca scop introducerea în programe-le ºcolare a descifrãrilor scrierilor vechi.* 1928 - 1 martie. A fost înfiinþatã Banca popularã"Sprijinul" din iniþiativa lui Nicu Georgescu, caredupã 1948 s-a transformat în Cooperativa localã. S-aînfiinþat Halta Izvoarele, mai întâi sub numele deSãcuieni, pentru ca ulterior sã fie denumitã LucaElefterescu, dupã numele concesionarului cãilor fer-ate de atunci.* 1931-1940. A fost construitã Biserica Nouã,numitã ºi "Catedrala Plaiului"; aceastã construcþie s-arealizat prin eforturile materiale ale tuturor izvore-nilor, dar ºi prin stãruinþa pãrintelui GheorgheIliescu, sprijinit de sãteanul Nae Gaftoi.* 1937, 13 iunie. S-a nãscut la Izvoarele profesorulGeorge Constantin, membru titular al Uniunii Artiºti-lor Plastici din România. Absolvent al Universitãþilordin Bucureºti ºi Sorbona-Paris, artistul a expuslucrãri în muzee din þarã ºi din strãinãtate.* 1943, 30 iunie. Mareºalul Ion Antonescu a vizitatdiverse localitãþi din judeþul Prahova, printre care ºiIzvoarele ºi Homorâciu, unde se afla tabãra militarãde instrucþie elevi ai ªcolii Militare din Ploieºti; cu

aceastã ocazie izvorenii au fost felicitaþi de mareºalpentru condiþiile de desfãºurare ale exerciþiilor mili-tare.* 1944. În cadrul ºcolii din localitate a luat fiinþã an-samblul de dansuri populare "Izvoraºul", care a parti-cipat la mai multe concursuri ºi festivaluri judeþeneºi naþionale.* 1945, 8 iulie. A avut loc sfinþirea noului lãcaº decult religios, Biserica "Izvorul Tãmãduirii", aºezatã încentrul satului Izvoarele; la acest eveniment au parti-cipat peste 100 de preoþi, cinci miniºtri ºi mii de cre-dincioºi din întreaga comunã.* 1947, 14 iulie. Ia fiinþã la Izvoarele, Obºtea Moºne-nilor Izvorani compusã din 200 de membri, sub con-ducerea învãþãtorului Filon Diaconescu.* 1964-1965. În localitatea Izvoarele s-au dat în folo-sinþã douã construcþii importante: clãdirea CãminuluiCultural ºi cea a ºcolii cu clasele I-VIII; aceste reali-zãri s-au datorat personalitaþii marelui biolog, TraianSãvulescu, care "patrona" localitatea la acea vreme.* 1977 - S-a construit, pe malul drept al Teleajenului,drumul industrial de beton care leagã Barajul Mãne-ciu de satul Teiºani; acest drum trece prin Izvoarele.

Daniela Fuerea

Page 6: VĂLENII 47

6

ACTUALITATE

Schimbul de experienþã intercultural ºi de solidaritate franco-român

În cadrul parteneriatului ceexistã de mai bine de 20de ani, Asociaþia

Solidaritatea Poseºti - CentreMauges a organizat în lunaiulie a acestui an schimbulbienal de experienþã româno- francez, beneficiind de sub-venþii Europene printr-un"Proiect Tineri în Acþiune"dedicat tinerilor din Româniaºi Franþa, cu vârsta între 16ºi 18 ani.

Proiectul se învârte înjurul cifrei 10 ºi se doreºte afi unul de nota 10! Prin celedouã dimensiuni ale sale:interculturalitatea ºi solidari-tatea, schimbul de experien-þã îºi propune înlãturareastereotipurilor promovate deunele Media ºi ideilor pre-concepute pe care le puteamavea despre o altã culturãaflatã la celãlalt capãt al con-tinentului cât ºi despre anu-mite grupuri sociale defa-vorizate precum: persoanelecu handicap, copii abando-naþi, imigranþi, minoritãþilede rromi, etc.

"Dar cum putem cunoaºtemai bine cultura celuilaltdecât prin imersiune, locuindîn familii, de unde putemînvãþa multe din dotarea ºiamenajarea caselor ºi a ane-

xelor, din obiceiurile culinaredar ºi din relaþiile între mem-brii familiei?" spune DamienGirardeau, unul din anima-torii francezi. Astfel 10 tineri români dintoate satele comunei Poseºtiacompaniaþi de 2 adulþipetrec 10 zile în Franþa înregiunea Centre Maugesfiind gãzduiþi în familiile unortineri francezi de aceeaºivârstã. La sfârºitul acestuisejur, aventura tinerilor con-tinuã împreunã, timp de 10zile în România. Sprijinind cuconsecvenþã un parteneriatîntre doi corespondenþi,aceiaºi tineri români setransformã în gazde pentruinvitaþii lor francezi, laîntoarcerea în þarã.

"Asociaþia ASPCM nu esteo agenþie de turism iar acestSchimb de experienþã nueste o vacanþã" explicã doam-na Cati Cãplescu, unul dintreanimatorii români. Pe lângãvizitele culturale, programulsejurului împreunã propunediferite activitãþi de solidari-tate menite sã le ofere tine-rilor o deschidere cãtrecelãlalt ºi sã intre în contactcu diferite structuri organi-zate care lucreazã cu per-soane defavorizate. Atât

tinerii români cât ºi franceziparticipã prin rotaþie la ate-liere de reamenajare a ºco-lilor din localitãþile în carelocuiesc, la activitãþi decurãþarea mediului inconjurã-tor, la organizarea de jocuripentru copiii aflaþi la un cen-tru de plasament, lucrul lafermã alãturi de persoane cuhandicap psihic.

În afara activitãþilor pro-puse, tinerii gãtesc ºimãnâncã împreuna, învaþãcântece ºi dansuri tradiþio-nale specifice fiecãrei culturi,ºi nu în ultimul rând învaþãsã comunice într-o limbã decirculaþie internaþionalã,învaþã sã nu se izoleze, sã fietoleranþi ºi sensibili la dife-renþele culturale ce pot inter-veni între noi. La sfârºitulcelor 20 de zile împreunã,tinerii se despart cu greucontinuând sã corespondezeîntre ei.

Ansamblul folcloric"Floricica" din Poseºti în

regiunea Mauges dinFranþa

Invitat pentru a participa lacea de-a 10 ediþie a festivalu-lui "Primãvara Culturalã",organizatã de ComunitateaComunelor din centrul regiu-nii Mauges, ºi AsociaþiaSolidaritatea România-Poseºti, ansamblul dedansuri folclorice "Floricica"din Poseºti a susþinut maimulte spectacole folclorice înregiunea din nord-vestulFranþei, în perioada 16 - 23aprilie.Acompaniaþi de NicolaeGoicea, coordonatorul activi-tãþii culturale din Poseºti,Danuþ Sãcuiu, coregraf ºiinstrumentist ºi AdrianBondoc, acompaniator muzi-cal, grupul de tineri

dansatori ºi soliºti vocali auinterpretat mai multe suitede dansuri ºi cântece tradi-þionale, reprezentând cu suc-ces þara noastrã pestehotare.

Douã dintre spectacoles-au desfãºurat la cãminelepentru bãtrâni din Beaupreauºi Villedieu-la-Blouere într-oatmosferã foarte emoþionan-tã, unde românii au fost rãs-plãtiþi cu aplauze puternice ºilaude din partea vârstnicilorfrancezi. Impresionaþi de sin-cronul perfect al dansurilorºi de ritmurile sãltãreþe alemuzicii tradiþionale româ-neºti, rezidenþii cãminuluipentru bãtrâni, aflaþi uneoriîn scaune speciale de loco-moþie, au aplaudat ridicân-

du-se în picioare, manifestân-du-ºi astfel recunoºtinþa pen-tru cei care le-au cãlcat pra-gul ºi i-au inveselit cu specta-colul lor.

Vineri 20 aprilie, grupul“Floricica” a susþinut un altreilea spectacol în piaþa dintârgul de legume dinBeaupreau, invitând în cercullor, târgoveþii francezi aflaþila cumpãrãturi, fiind atraºi deritmurile horelor ºi sârbelortradiþionale româneºti.Un eveniment de mare încãr-cãturã spiritualã a avut locvineri seara, cu ocazia schim-bului cultural dintre grupulfolcloric Bel Pratel dinBeaupreau ºi grupul român“Floricica”. Având ca punctcomun pasiunea vie pentrudans ºi folclor, tinerii auputut învãþa din dansurileceleilalte naþiuni ºi ºi-au

promis solemn cã în viitorvor realiza un spectacolîmpreunã.Sãptãmâna 16 - 23 aprilie aculminat cu Spectacolul"Saveurs et musiques del'Est" la care au participatpeste 220 de spectatori.Publicul francez a avut ocaziasã guste din reþete exclusivromâneºti, sã asculte muzicãde calitate interpretatã desoliºti ai grupului român ºi sãdanseze alãturi de aceºtia. Tinerii români au fost gãz-duiþi în familii franceze ºidupã primele zile de ºedereaici, familiile gazdã au fostdeja numite "pãrinþi adop-tivi". Încântaþi de publiculcãlduros pe care l-au cunos-cut în Franþa ºi de vizitele

din regiune, ansamblul“Floricica” a avut ocazia sãsusþinã din nou un spectacolîn faþa delegaþiei de primariºi vice-primari francezi aicomunelor ComunitãþiiComunelor din CentreMauges, ce s-au deplasat laPoseºti în luna august, graþieFestivitãþilor de Înfrãþire.În urma parteneriatului demai bine de 20 de ani ºi arelaþiilor de prietenie sta-bilite între cele douã comu-nitãþi româno-franceze, laînceputul lunii august au avutloc Oficialitãþile de Înfrãþireîntre Comuna Poseºti ºiComunitatea Comunelor dincentrul regiunii Mauges.

Cãtãlina CÃPLESCU(organizator al spectacolelorºi deplasãrilor în Franþa)

Page 7: VĂLENII 47

7

ACTUALITATE

Proiectul Comenius"Imaging Europe" aintrat, toamna aceasta,

în cel de-al doilea an al exis-tenþei sale: a crescut faþã deanul trecut ºi nu mai estetemãtor ca la început, a vãzutlocuri noi, spectaculoase, ºi-afãcut enorm de mulþi prieteni,a trãit clipe memorabile pecare le-a împãrtãºit cu toþi

cititorii sãi... Pânã acum au fost întâlniri-

le din Grecia, Croaþia, Româ-nia, recent Turcia, urmeazãBelgia ºi, la final, Spania careva închide glorios acest pro-iect, în lumina reflectoarelor,pentru cã acolo se vor premiacele mai reuºite lucrãri aleelevilor.

Dar totul a început pe face-bok, aceastã uriaºã reþea desocializare, unde niºte pri-eteni din Turcia mã întrebaudacã nu vreau sã mã alãturunui proiect iniþiat de DavidMonsecour, Belgia, pentru cãavem o þarã interesantãdespre care ei doresc sã afle

cât mai multe-ºi au aflat, înluna mai, când noi am fostgazdele pentru întâlnirea dinRomânia! Normal c-am accep-tat provocarea lor ºi iatã-ne,acum, povestind cu drag toc-mai despre Turcia - o lumeaparte, cu oameni calzi ºiprimitori, unde am fost la apatra întâlnire de proiect cares-a desfãºurat în perioada 23-28 septembrie 2012 laZonguldak, important oraºportuar situat pe malul asiatical Mãrii Negre (pentru noi aufost reale momente cândne-am simþit teribil de "acasã"pe þãrmul iubitei noastremãri!). Zona este una mun-toasã ºi spectaculoasã înacelaºi timp, bogatã în zãcã-minte de cãrbune, mineritulfiind o tradiþie ºi un mod de

viaþã pentru locuitorii dinregiune.

Delegaþia de la noi dinºcoalã care s-a deplasat înTurcia a avut în componenþaei 5 elevi: Anaida Ogrezeanu,Alexandru Popa, DragoºDragomir, Cosmin Rizea - toþidin clasa a - XIIa B ºi AlexCîrstinoiu -XIB, plus 5 profe-sori: Luiza Cotunã, DanaPodumneacã, Cristina Sandu,Cristina Moraru ºi LaviniaLup.

Programul întâlnirii a fostunul destul de încãrcat, înprima zi fiind planificatã întâl-nirea oficialã care s-a desfã-ºurat la ºcoalã, combinatã cu

un mic program artistic tradi-þional turcesc care ne-a impre-sionat profund, iar dupã prânzau avut loc discuþii legate deactivitãþile din cadrul proiec-tului, timp în care elevii aufost invitaþi sã viziteze ºcoalaºi sã participe la cursuri saujocuri de relaxare sportivã. Adoua zi s-a lucrat intens la fil-mul "The Road Movie" subîndrumarea lui Jakob K.Svendsen din Danemarca, ele-vii fiind învãþaþi diverse tehni-ci de editare ºi montare film -aici pot sã vã spun cã echipanoastra a fãcut o figurã fru-moasã, Jakob fiind uluit demãiestria elevilor români înrealizarea acestui film! Întretimp noi, coordonatorii, ampus la punct detaliile pentrudeplasarea din Belgia ºi itemiide urmat pentru etapa "ThePrice is Right" din cadrulproiectului Imaging Europe,ºi anume aspectele econo-mice specifice fiecãrei þãri înparte privind: costul vieþii dezi-cu-zi pentru diverse cate-gorii sociale, preþul plãtit pen-tru educaþie, relaxare, utili-tãþi, transport etc. La finelezilei am ieºit la o plimbare pemare, ocazie cu care un repo-rter al televiziunii lor naþio-nale ne-a luat, mie ºi câtorvaelevi din Belgia, Danemarca,Croaþia, un scurt interviuprivind obiectivele acestuiproiect, impresiile despreTurcia, dar ºi despre gazdelenoastre.

În cea de-a treia zi am fostla Ankara pentru a vizitaMausoleul lui MustafaKemal Atatürk ºi a participala o ceremonie oficialã dedepunere de coroane la mor-mântul acestuia. Am trãit,acolo, câteva ore de istorieadevaratã, cu bãtãlii câºtigateºi soldaþi uciºi: "Nu vã ordonsã atacaþi, vã ordon sãmuriþi!", le-am simþit profundaveneraþie ºi imensul respectpentru cel care a fost unpãrinte aspru, dar drept, carele-a lãsat moºtenire o þarã de-mocraticã, modernã, Turciazilelor noastre...

Ultima zi a fost dedicatã

Istanbulului, aceastã Poartã aOrientului care face legãturaîntre Europa ºi Asia, un oraºcu o populaþie estimatã oficialcam la 14 milioane de locui-tori - neoficial, 18 milioane!,unde am vizitat în mare vitezãMoscheea Albastrã, HagiaSofia ºi Palatul Topkapi, iarspre searã am respirat aerulexotic al Bosforului la bordulunei mici ambarcaþiuni, pri-vind cu admiraþie naveleaflate la acea orã pe apelestrâmtorii, unele dintre ele dedimensiuni copleºitoare!

În final, toate þãrile partici-pante la aceastã întâlnire -Belgia, Grecia, Spania,Danemarca, Polonia, Croaþia,România - au fost de acord cãîntâlnirea din Turcia a repre-zentat un imens câºtig pentruobiectivele proiectului: o maibunã comunicare în limba en-glezã, cunoaºterea istoriei ºicivilizaþiei þãrilor partenere,creativitate în realizarea fil-mului "The Road Movie", omai bunã înþelegere a funcþi-onãrii Uniunii Europene ple-când de la particular: un indi-vid, o ºcoalã, un oraº, o þarã

ºi ajungând la general: eco-nomie europeanã, politicãeuropeanã, graniþe europene.

Pentru toate acestea, dar ºipentru efortul depus de prie-tenii noºtri ca totul sã curgãimpecabil, nu putem sã lespunem decât un "Teºekkürederim" (mulþumesc) dintoatã inima!

Vã invitãm sã urmãriþi evo-luþia ºi activitãþile de pânãacum ale proiectului pe pagi-na oficialã de facebook:https://www.facebook.com/pa-ges/Imaging-Europe-2011-2013.

NOTA: Aceastã publicaþiereflectã punctul de vedere alautorului, ANPCDEFP ºiComisia Europeanã nu suntresponsabile de o eventualãutilizare a informaþiilor pecare le conþine.

Autor: prof. Lavinia LUP, (coordonator proiect Lic. Tehnologic Agrom.

"Romeo Constantinescu"Vãlenii de Munte.

- A publicat 46 de lucr?ri; - A þinut 8 cursuri universitare

ºi 370 de prelegeri; - A susþinut 52 de conferinþe ºi

nenumãrate discursuri cu ocaziaunor întruniri publice ºi la

Camerã;- A prezentat 12 comunicãri la

Academie; - A scris 500 de articole în di-

ferite ziare ºi reviste;- A condus 11 publicaþii peri-

odice;- A vizitat 7 þãri strãine ºi a

fost primit de 3 conducãtori destate în audienþã.

Cu presentimentul morþii

în suflet, scrisese în ajunul morþii"Brad bãtrân" (de o frumuseþestranie - amintind elevaþia arhai-cã a psalmilor tãlmãciþi deDosoftei).

Nu pentru "cã fãcea prea mul-tã umbrã" a fost doborât, ci pen-tru cã orbea cu lumina sa.

BRAD BATRÂNAu fost tãind un brad bãtrânFiindcã fãcea prea multã umbrã.

ªi-atuncea din pãdurea sumbrãSe auzi un glas pãgân:

"O voi ce-n soare cald trãiþi ªi aþi rãpus strãmoºul nostru,Sã nu vã strice rostul vostru,De ce sunteþi aºa grãbiþi?

În anii mulþi cât el a fost,De-a lungul ceasurilor grele,Supt paza crãcilor rebele,Mulþi ºi-au aflat un adãpost.

Moºneagul stând pe culme dreptA fost la drum o cãlãuzãªi-n vremea asprã ºi hursuzãEl cu furtunile-a dat piept.

Folos aduse cât fu viu,Ci mort acuma când se duce,Ce alta poate-a vã aduce,Decât doar încã un sicriu?!"

Nicolae IORGA

UN AN DIN ACTIVITATEA LUI NICOLAE IORGA - 1928

IMAGING EUROPE, 2011 - 2013 (Proiect finanþat cu TURCIA, SEPT. 2012 sprijinul Comisiei Europene)

Page 8: VĂLENII 47

8

● Predau lecþii chitarã elec-tricã, acusticã, clasicã în Vãleniide Munte. Tel. 0737386935

● vand dacia papuc fab.2004, 5 locuri. tel. 0736-933841.

● vând logan preferance,an fab. 2005, servo, geamurielectrice faþã, air baguri faþã,gpl omologat. pret 2700 euro,negociabil. Tel: 0731-599002.

● dacia, an 1988, neradiatã,impozit la zi, pretabil programrabla + opel vectra, fabricaþie1992, geamuri electrice,închidere centralizatã, trapã,itp - 02.2014, asigurare - 2013,motor 2000 benzinã, avariatãdreapta/ faþã. Preþ negociabilsau schimb cu auto funcþion-abil. tel: 0727-526460.

● dacia papuc, an 2003,diesel, pompã injecþie mecani-ca. Preþ 1200 euro. telefon nr.:0766-718358; 0723-342466.

● vând sau schimb daciapapuc, an 2004 diesel, propri-etar, stare bunã, distribuþienouã. pret 6500 lei. tel: 0723-151019; 0724-514395.

● dacia papuc 2003, diesel,proprietar, tracþiune faþã în 2locuri, pivoþi, bucºi, discuri defrânã, plãcuþe, capac pompã deapã schimbate, distribuþieschimbatã, baterie nouã în

garanþie, cauciucuri noi faþã.Preþ 1800 euro, neg. Tel: 0726-172283.

● vând vaucer cu dosarcomplet. Preþ 2500lei. Tel:0737262685

● cumpãr 3 tichete rabla.plata imediat dupa verificaredealer auto. ofer 4500 ron. tel:0722-275453.

● înmatriculez orice autoîn bulgaria pe numele tãu, itp,asigurãri. asigur platformãtractãri non-stop. 0727-112943;0766-774565.

● vând staþie auto stormpremier, putere 4 w, cuantenã. pret 350 ron, uºor neg.aratã impecabil. tel: 0761-679963.

● vând detector radarcobra, model sd 7000. pret 100lei. tel 0728143111.

● înmatriculãri Bulgaria penumele tãu 350-turisme pânãîn 2000 cm, 400 euro mai maride 2000 cm, platforme pentrutransport auto fãrã numere va-labile, rapid ºi sigur. tel. 0769-164154.

● dezmembrez renaultlaguna 1 break motor 2200cm3. tel 0721114343.

● Pãuleºti - ultracentral,vând teren cu 900 mp, cu 16 mliniari deschidere, toate util-

itãþile la poartã, zonã de vile.pret 35.000 euro. 0726 -229650.

● Vând teren zona bãr-cãneºti, lângã autostradaBucureºti-Braºov, extravilan(dupã 1 august intravilan),suprafaþa 10.000 mp,deschidere la ºosea 21 m,lungime 499 m, toate actele lazi, preþ 7 euro mp, negociabil.telefon: 0728/420737.

● Ciorani - Prahova, dn1 dAlbeºti - Urziceni, teren intravi-lan 10400 mp, deschidere laºosea 83 mp, stradal, toate uti-litãþile, lângã fostul cap, cadas-tru, intabulare, preþ 15 eu/mpnegociabil. tel. 0745-762467,0722-405506.

● Lipãneºti, ºos. principalãPloieºti - Vãleni, teren 5000mp. tel. 0733-916406.

● Vând teren intravilan2500 mp în Dumbrava. tel:0727-872340.

● Com. Brazi - vând terenintravilan 2500 mp din care1000 m pãtraþi luciu de apã(balta de peºte populatã) iar1500 mp gazon amenajat pen-tru relaxare. relaþii la tel: 0728-850952.

● vând urgent teren extra-vilan, cu suprafaþa de 9000 mp,situat pe ocolitoarea municipiu-

lui Ploieºti, ideal pentruamplasare hotel, service. preþ35 euro/ mp. tel: 0723-703957.

● Vãlenii de Munte, str.Cuza Vodã - vând teren 850mp, toate utilitãþile. tel: 0722-319057.

● vând terenintravilan 1975 mp,com. Poseºti, satValea Screzi, Prahova,amplasat la ºosea, cudeschidere 27m ºimãrginit de pârâulScrezanca. tel: 0721-369792.

● vând teren 575mp cu casã bãtrâneas-cã - dn1 - Bãrcãneºti,la stradã. 650 mil.,neg. tel: 0724-119777.

● vând teren 4500mp, în zona Urlaþi,Valea Pietrei, pe deal.preþ avantajos. tel:0763-999919.

● vând loturi deteren în sat Livadea,Comuna Vãrbilãu(lânga Stefeºti - loc.cotatã cu poluarezero). Una dintre celemai frumoase poziþiidin zona, însoritã ºicu o priveliºte minu-nata. preþ neg. tel:

0762-203356. ● Vând urgent teren în

Oraºul Comarnic, 1000 mp,intravilan, toate facilitãþile.preþ 25.000 euro negociabil.tel. 0762-608446, dupã ora 19.

MICÃ PUBLICITATE GRATUITÃ

VÃLENii

Redacþia

VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:Gh. BURDUJAN

Colectivul de redacþie:Prof. Georgeta CHIROIU

Prof. Maria VISOSCHI,Prof. Camelia NEAGU,

Prof. Jeannette CIMANGACãtãlina CÃPLESCU

Potrivit art. 206 CP, respon-sabilitatea juridicã pentru

conþinutul articoluluiaparþine autorului. De aseme-nea, în cazul unor agenþii depresã ºi personalitãþi citate,responsabilitatea juridicã le

aparþine.

Publicaþia „Vãlenii”este editatã de Fundaþia

“ARMONIA”

Talon de micã publicitate gratuitã

NUMELE:________________________________ PRENUMELE:_____________________________ ADRESA :________________________________

Text:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Anunþul se depune la sediul redacþiei(Str. ªtefan cel Mare Nr. 16) sau se

trimite prin mail la adresa redacþiei:[email protected]

- pentru persoane fizice ºi juridice -

CALCULATOARESERVICE GSM

VÃLENII DE MUNTE, N. IORGA 47

PREÞ PROMO 650 LEI

PREÞ PROMO 399 LEI

Tel: 0728 11 44 24Tel: 0767 872 050