190659161-epoca-veche 36

1
35 | Pagină 35 Literatura Veche experienței proprii. Iluminismul a pretins eliberarea ființei umane de sub tutela sa autoindusă. "Tutela este incapacitatea ființei umane de a-și folosi abilitățile cognitive în lipsa instrucțiunilor de la o altă persoană. Această tutelă este auto-indusă atunci când cauza sa nu rezidă în absența rațiunii, ci în absența hotărârii și a curajului de a lua hotărâri fără instrucțiuni de la o altă persoană". Sapere aude! "Aveți curajul de a vă folosi propriul simț al rațiunii!" – acesta este motto-ul Iluminismului (Immanuel Kant). Acesta este termenul aplicat curentului de gândire din Europa și America secolului al XVIII-lea. Evenimentele științifice și intelectuale din secolul al XVII-lea – descoperirile lui Isaac Newton,raționalismul lui René Descartes, scepticismul lui Pierre Bayle, panteismul lui Benedict de Spinoza și empirismul lui Francis Bacon și John Locke – au promovat credința în legile naturale și în ordinea universală, precum și încrederea în rațiunea ființei umane și în abilitățile inovatoare ale acesteia care au reușit să influențeze întreaga societate a secolului al XVIII-lea. Au atacat în diverse feluri autoritatea de ordin religios și științific, dogmatismul, intoleranța, cenzura, precum și constrângerile economice și sociale. Considerau că statul este instrumentul adecvat și rațional al progresului. Raționalismul extrem și scepticismul epocii au condus în mod firesc la deism; aceleași calități au avut un rol important în determinarea reacției de mai târziu aromantismului. Reacționând la dogmatism, iluminismul a găsit un culoar favorabil într-o perioadă în care Biserica își pierduse autoritatea sa atotputernică de a impune ordinea socială cu aceeași fervoare și implicare precum în evul mediu și la începutul modernității. Conceptele filosofice din Franța mijlocului de secol al XVIII-lea au transformat perspectiva mecanicistă asupra universului într-o variantă revizuită radical a creștinătății, pe care au denumit-o deism. Curent ideologic și cultural: promovarea raționalismului, caracter laic, antireligios, anticlerical, combaterea fanatismului și a dogmelor, răspândirea culturii în popor, literatura preocupată de problemele sociale și morale;

Upload: anthony-brewer

Post on 16-Dec-2015

213 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

t

TRANSCRIPT

  • 35 | P a g i n

    35 Literatura Veche

    experienei proprii. Iluminismul a pretins eliberarea fiinei umane de sub

    tutela sa autoindus. "Tutela este incapacitatea fiinei umane de a-i

    folosi abilitile cognitive n lipsa instruciunilor de la o alt persoan.

    Aceast tutel este auto-indus atunci cnd cauza sa nu rezid n

    absena raiunii, ci n absena hotrrii i a curajului de a lua hotrri fr

    instruciuni de la o alt persoan". Sapere aude! "Avei curajul de a v

    folosi propriul sim al raiunii!" acesta este motto-ul Iluminismului

    (Immanuel Kant).

    Acesta este termenul aplicat curentului de gndire din Europa i

    America secolului al XVIII-lea. Evenimentele tiinifice i intelectuale

    din secolul al XVII-lea descoperirile lui Isaac

    Newton,raionalismul lui Ren Descartes, scepticismul lui Pierre

    Bayle, panteismul lui Benedict de Spinoza i empirismul lui Francis

    Bacon i John Locke au promovat credina n legile naturale i n

    ordinea universal, precum i ncrederea n raiunea fiinei umane i n

    abilitile inovatoare ale acesteia care au reuit s influeneze ntreaga

    societate a secolului al XVIII-lea.

    Au atacat n diverse feluri autoritatea de ordin religios i tiinific,

    dogmatismul, intolerana, cenzura, precum i constrngerile economice

    i sociale. Considerau c statul este instrumentul adecvat i raional al

    progresului. Raionalismul extrem i scepticismul epocii au condus n

    mod firesc la deism; aceleai caliti au avut un rol important n

    determinarea reaciei de mai trziu aromantismului. Reacionnd

    la dogmatism, iluminismul a gsit un culoar favorabil ntr-o perioad n

    care Biserica i pierduse autoritatea sa atotputernic de a impune

    ordinea social cu aceeai fervoare i implicare precum n evul mediu i la

    nceputul modernitii. Conceptele filosofice din Frana mijlocului

    de secol al XVIII-lea au transformat perspectiva mecanicist asupra

    universului ntr-o variant revizuit radical a cretintii, pe care au

    denumit-o deism.

    Curent ideologic i cultural: promovarea raionalismului, caracter laic,

    antireligios, anticlerical, combaterea fanatismului i a dogmelor,

    rspndirea culturii n popor, literatura preocupat de problemele sociale

    i morale;