190659161-epoca-veche 36
DESCRIPTION
tTRANSCRIPT
-
35 | P a g i n
35 Literatura Veche
experienei proprii. Iluminismul a pretins eliberarea fiinei umane de sub
tutela sa autoindus. "Tutela este incapacitatea fiinei umane de a-i
folosi abilitile cognitive n lipsa instruciunilor de la o alt persoan.
Aceast tutel este auto-indus atunci cnd cauza sa nu rezid n
absena raiunii, ci n absena hotrrii i a curajului de a lua hotrri fr
instruciuni de la o alt persoan". Sapere aude! "Avei curajul de a v
folosi propriul sim al raiunii!" acesta este motto-ul Iluminismului
(Immanuel Kant).
Acesta este termenul aplicat curentului de gndire din Europa i
America secolului al XVIII-lea. Evenimentele tiinifice i intelectuale
din secolul al XVII-lea descoperirile lui Isaac
Newton,raionalismul lui Ren Descartes, scepticismul lui Pierre
Bayle, panteismul lui Benedict de Spinoza i empirismul lui Francis
Bacon i John Locke au promovat credina n legile naturale i n
ordinea universal, precum i ncrederea n raiunea fiinei umane i n
abilitile inovatoare ale acesteia care au reuit s influeneze ntreaga
societate a secolului al XVIII-lea.
Au atacat n diverse feluri autoritatea de ordin religios i tiinific,
dogmatismul, intolerana, cenzura, precum i constrngerile economice
i sociale. Considerau c statul este instrumentul adecvat i raional al
progresului. Raionalismul extrem i scepticismul epocii au condus n
mod firesc la deism; aceleai caliti au avut un rol important n
determinarea reaciei de mai trziu aromantismului. Reacionnd
la dogmatism, iluminismul a gsit un culoar favorabil ntr-o perioad n
care Biserica i pierduse autoritatea sa atotputernic de a impune
ordinea social cu aceeai fervoare i implicare precum n evul mediu i la
nceputul modernitii. Conceptele filosofice din Frana mijlocului
de secol al XVIII-lea au transformat perspectiva mecanicist asupra
universului ntr-o variant revizuit radical a cretintii, pe care au
denumit-o deism.
Curent ideologic i cultural: promovarea raionalismului, caracter laic,
antireligios, anticlerical, combaterea fanatismului i a dogmelor,
rspndirea culturii n popor, literatura preocupat de problemele sociale
i morale;