4.

4.

4:4

4.

4-+

3.

+ + +

BIS R CA

ORTHODOXA ROMANRevista Periodich Edesiastich.

6.-Qvgg,"-

ANUL AL XIX-lea, No. .2

1VI A-4`3TVY'srinf VVYVVY YitrYWYYVV-rY('?

0 TABLA MATERIILOR

,P-

,

,A,krIfX,16k,R-A,kalg

WV>

Pag cr.-7-Z

1. Istoria biseric. a lul Teodoret 97 42. Istoria bisericel RomAne . . . . 1123. Istoria textulul cartilor N. Test. 131 g,4. Ortod. si Bis. cresting Ortodox6. 1395. Epistole lrenice . 151 g46. Mortea Mitropolit. Bucovinei . 154 47. Cinstea cleric. comb de catra 4

lerarhia grecesd. 160 148. Invierea DomnuluT 1629. Bibliografie 173 ,...<

10 Acte oficiale 177 411 Donatiunl 183

\\*.

BUCURETI

TIPOGRAFIAICARTILOR BIS.ER10ESC11895

14.

4.

4'

^e4'14-7.417+71740.14.7+1:+afelifE+ i

r

DCx- 4f4titif

4 ,

"s

"0-o

Of+We t..4140.

. . . . . . .

www.dacoromanica.ro

ANUL XIX. BISERICA ORTODOXA ROMANA Nr. 2.

Ale Fericitului Teodoret Episcopul CiruluiCIN CI CUVINTE

DES PRE ISTORIA BISERICEASCA(Urmare. Ve41 Biserica Ortodox5. Roma Jag., Anul XIX, No. 1).

CAP. VII.

Cele asupra Episcopilor Efratan §i Vichentie, f i despre viclenirea ceafacutd asupra acestora in Antiochia.

i pentru acestea scarbindu se eel obidnuiti a vrajma-qui adeverul, at formaluit pre spurcata li paganesca dramaaceea, eft s'all pogorat la gazda arhiereilor adunarea, Tarcel mat mare presto oa to au fost luat alts gazda.

tefan Irma, ca, acesta Linea fraile octrmuireT bisericilorAntiohenilor at. facut corabia afundata, avea cu adeveratli pre altii Inpreuna lucratori la cutezarile cela tiraniceqtl,pre card Intrebuintandu-T pre aparatoril dreptelor dogmeIi inprejura cu multe felurl de primejdii. Povatuia Ins&inaintea acestora un tanar 6recarile, Burnet cu viata, ca-rele qi Inbratilaza viata cea fara de lege, i carele nu nu-mal pre cel din oraq II aducea pedepsindu -i qi muncin-duT, ci qi asupra caselor navalind, fara ruksine scotea qibarbati qi femel cu cinste inpodobite. i ca sa nu lunges°peste masura povestirea acestul DM, voT povesti ceea ceaft cutesat asupra barbatilor celor mai bunT. Ca destuleste a dovedi cele ce sa facea de acela asupra femeilorcu IAA de lege. Acesta catra 6re-care muere pre jos Vara-tore mergend, Tat cis ca, at venit de curand ni§te Btrainlcarii all trebuinta de. &Ansa noptea. Apol land 15 rebe-listl, qi pre aceqtia ascungandu-T in sgheabul cel sangerat,

www.dacoromanica.ro

98 18 CORIA B1SERICEASCA

at venit aductind pre muerea acea necinstita, qi spuindalcatuita lucrare, qi afland Ca de fata hint Inpreuna iu-erAtorii dramil, at venit la porta ogra4il gazdel bArbatiloracelora. Si acesta afiand'o deschisa, pre unul din slug'rat induplicat cu bans a o face acdsta, at bAgat pre muere,li aratand up easel, unde dormea fie@te-carele din Arhie-rel, at poruncit as Intre Inlauntru ; lar el at e@it sa chiemepre rebeli@ti. S'ar'i intamplat insa Efrat CA a@a ,era numelecelul mai bt-1 trfin adormi in casa cea mai din afara, larVichentie, ca cela-l-alt ma sa numea, dormea in cameracea mai dinlauntru. Inca ajungend muerea inlauntru deu@i, cu sunetul piciorelor de@teptandu-se Efratan, @i tutu-

neric fiind, Intreba tine umblA. Tar aceea graind, Efratans'ar'i umplut de turburare, prepuind ea demon este urmandglas muerese, @,i IndatA pre Mantuitorul Christos 11 chemaspre apArare. Tar Onagru, ca, asa sa numea povatuitorulcomplotului celul reu, Onagru (adica mIgar sAlbqtec),flind-ca @i la main! @,i la pici6re arme intrebuinta asuprabine cinstitorilor de Dumneclet, aft Intrat tnlauntru, chie-mand pre eel nelegiuitl qi astepandu-1 sa fie judecatoride fArA de lege. Ins' strigare mare facendu se, ail alergatslujitoril s'at de@teptat Inca @i Vichentie. Si inchigendporta ogrA4iI, at putut a sA, prinde 7 rebeli@ti. Tar mAga-rul eel sA,lbatic Inpreuna cu cei-l-alti at fugit. SA pAziainsA Inpreuna cu ac6a si muerea. Apol dimineta de@tep-tand pre mare@alul o@tii eel ce venisa Inpreuna cu dan@if,at mere la curtile ImOratestI Qi strigand asupra cutezarilorlul Stefan, clicea ca nice ad trebuin0 nelegiuirile lul dejudecata, s'at de cercetare. hr mare@alul mai cu deose-bire striga, poftind sa porunciasca imperatul nu Sinodi-ce@te, ci judecAtore@te, sa se cerceteze cutezarea cea farode lege. Si pre elsricii Episcopilor fagaduia mai intAl a!da la pedepsA, insl trebuea @i slujitoril luY Stefan acesteaale patimi. Tar acela fail ru@ine inprotivindu-se, Ili 4icendca, nu se cuvine clericil a suferi batal, ad socotit §i lave-ratul li boerii, inkuntru in curtea Imperates -A sa se faca

www.dacoromanica.ro

A LU1 TFODORET 99

cercetare lucrului. Si mat intai ad intrebat pre muere,tine o au adus pre ea la gazda Episcopilor ? Iar ea atcis: un tanar 6re-care venind la dansa 1-au spus de ye-nirea unor strain! tli de trebuin0 ce at, qi ca sara venind,o at dus la gazda lor, ci pre pazitorul easel cautandu-1,tisi aflandu 1, at Intrat prin p6rta ogrAdet, §i In casa ceamai din afara tat poruncit sa intre. Ail adaos Inca §iingrozirea Epis3opulut §i temerea ce s'ail facut, §i ruga,si navaiirea celor ce at venit mat pre ut ma.

CAP. VIII.

Despre catirisirea lu'r qtefan.

Acestea ii4elegandule judecatorit, aduc in mijlocul colorinpreuna adunatt pre acel prea tanar, carele nealteptandsila cea din batai, at descoperit drama cea alcatuita, liat marturisit cA tote acestea le-at lucrat Onagrul. Si a-cela aducendu-se, at cis ca, Stefan le at poruncit acestea.A§a dar cunoscend r6utatea mut Stefan, au dat voe Epis-copilor celor ce intra-cea vreme se afla de fate sa-1 cats-risasca pre el, li Fat scos din biserica. In-,6, Biseriea nudestvarlit s'ati slobozit de lova (bola) arienesca. Ca Leonties'au norocit dup6 acela de proedrie, barbat de neamul frigian,cis cu cunu§tinta ascuns, potrivit cu stancile eels ascunsaIn ape. Cele despre acesta putin mat in urmA Is voitipovesti.

CAP. IX.

Despre a doua int6rcere a sf. Atanasie.

Atuncea dar Constandie, cu cercare inWegend vicleniileeels lucrate inprotiva Episcopilor, at. Rcris marelui Ata-nasie ci odata, li de dou6 oil, dar inc a ci de trel ori, in-demnandu-1 a A intone de la apus. EA insa scris6rea ceadin mijloc mica fiind o pun in Istorie.

www.dacoromanica.ro

100 ISTORIA IISERICEASCA

Constandie biruitorul Augustul, lul Atanasie.

De ci mat cu deadinsul prin scrisorile nostre cele demat Inainte am aratat, ca fara de grija sa la Comitatulnostru, mat ales pentru ca noi volam a te trimite pretine la ale tale. 'ma $i acum aceste serisort le-am dat catraa to statornicie, prin care te i indemnam, fara de are-care necrezare frica sa te sui in trasurile ocarmuirel,

sa te sirguesti a veni la not, ca cele ce doresti sa pop.a le castiga". Asa Intorcendu -se el cu dragoste l'ati veclut,si la t poruncit primesca, Biserica Alexandrenilor. DarIns eel atuncea de pre langa Imperatul ocArmuitor, pri-mind Arienesca bola, 4icea ca trebue Atanasie fop face oBiserica pentru eel ce nu vor voi a sa Inpartali cu

Acestea aciea spuindu-le imp6ratului, lar Imperatul4icendu-le lu! Atanasie, au respuns ca drept este a sasupune poruncilor imperatulut. Irma vrand si el a vestidre-care imperatului, ci a cere. Iar imperatul fagaduindu-icA-I va da cu oserdie orl -ce ar cere, as dis ca ar trebuisi eel din Antiohia, ce nu voesc a sa inpartaci cu eel cedin bisericile, a sa face biserici de rugaciune, si ca dreptar fi a li sa da si acestora una din Dumnecleestile casa.

ca ati invoit imperatul, hotarand a fi drepta si cu-viinci6sa cererea, dinprotiva aparatoril complotulutereticesc, (*end ca nict sa cuvine a sa da bisericile strai-nilor. Asa pre Atanasie laudandu-1 Constandie, Pati trimiala Alexandria. Murisa ins/ Grigorie, de la instill aceiaprimind junghierea. Deci velend pre pastorul lor, savarsiapraznuiri serbari prea stralucite, pre acesta marindu-1,si pre Dumnecleu, landandu-1. Ci larasi puiina vreme tre -

and r;4i Constans inperatul a primit sfarsitul vietei.

CAP. X.

Despre a treia izgonire a lut, §i despre Net,

Pre Constandie tuft cei ce-1 purta or! in cotro voia

vii

qi

si

sA-si

&m-aul.

i fiinciau slim

si

www.dacoromanica.ro

A Lig TEODORET

Tail adus aminte de pricirea ce s'au facut cAtra fravage tea/Constans pentru harul lul Atanasie. Si ea putin au moatca rumpand legaturile firii, sa pornesca rezbo. unul asupraaltuia. De acestea amagindu-se Constandie, ail poruncitnu numal a sa izgoni, ci a sa si junghia Dumne4eesculAtanasie. Si pre Ore carele voevod Sevastian cu numelel'all trimis cu cat mal multa oaste poruncindu -i al omorica pre un WA de lege. InsA in ce chip acesta ail merscu oastea, si acela all fugit, insusi eel ce le all patimit a-cestea, si cu minune all scapat, mal bine le va povesti. CAIntru respandirea cea desvinovatatdre pentru fuo, acesteale arata. Cercetezase Ina, si chipul depArtareT, si afla-se dela at lorus. Ca era Arieni tnpreuna alergand cu ostasilspre a-I intfirata pre el, si necunoseandu ne pre not sA nearate. Ca de si sa Mia asa de nemilostivl, ci macar au-4ind inblanzasca- e rusinandu-se. Ca n6ptea acum fiind,si dre-caril din norod privighea asteptandu-se adunarea.lar mal marile ostii de naprasnA, ail stAtut asupra-le, cumaT multi ostasi de cat 5000, arme avend, i sabilgoale, si arce si sAgetT, qi toropale, precum s'au 4is si ma!inainte. Si acesta adica ail incunjurat Biserica, puind pre()Mal aprdpe, ca sa nu pdta um! esind din Biserica a trecepintre danlil. El insa, fail cuvint lucru socotind a lasa,noroadele intru ata, de mare turburare, si cu mal bineet Intlf a me primejdui de cat el seqend in scaun, po-runceam diaconulul sA citiasca Psalmul, Tar noroadelor saasculte, a in veel este mila lug. Si asa toil sa Task si sa seduca la casele lor. Ci Voevodul ()Oil apol cu sila intrand,ki ostasil apucand sfintitul altar ca BA ne princja pre nol,clericii eel ce sa, afla acolo, si eel dintre noroade, strigasi ruga IA esim acum si not'. EA insA mal mult qiceam in-protiva ea nu voill esi maI inainte, de nu sa va duce fi-este-carele la ale sale. Dee! sculandu-me si poruncind asii, face ruga, asa rugam sa, se due& toil, ma! bine gicend.o fi ca ell sa me primejduesc, de cat a sa vatama Ere -einedintre vol. Dee! esind cel mal multi, si ceia-l-altl urmand

www.dacoromanica.ro

102 1810121A BiSE10 CHASCA

monahit eel ce era acolo inpreunA cu mine, si 6re-carsdintre clerics venind la no! ne as tras. Si asa martur eadeverul, °stash Iceunjurand sfintitul altar, tar eel -1 alpincunjurand Biserica, am trecut poviguindu-ne Domnul,pintre si insusi pAzindu-ne, i nestiind et ne ducemslavind cu glas pre Dumneqee, cA nu am vandut pre no-rod. Ci ma! nainte pre ei trimitindu I am putut a nemantui si a scApa din mainele celor ce ne cauta.

CAP. XI.

Despre Gheorghe, §i despre relile cele s'azi cutezut de d in Alexandria.

Asa acesta scapand din matnile vArsittorilor de rangeacelora, 6re.cAruia Gheorghie until alt hip i s'au macre-dintat stApanirea oilor acelora, carele inirebuinta pre ofma! cu cruzime de cat tot lupul, $i ursul, i iigrul cApre cele ce s'at fost fAgAduit a pAzi fecioria intruvisa lor, le silnicea, nu numai a sA lepada de inpArtasirealui Atanasie, ci credinta parinOlor a o anatematisi. In-preuua lucrAtor Ina avea al cruclimei lux pre Ore-careleSevastian povatuitor al ostenestifor catalogurI, carele inmijlocul cetAtel apringind foe, §i inprejurul focului puindpre feciore Ole, be poruncea sa se lepede de credincii.Ele insA, priveleste infricosatA si falnica, aflandu se credin-ciosilor inpreunA necreainciosilor, si pre necinste o so-cotea de mat mare cinste, si batAile cele pentru credintAcu bucurie le suferea. Si acestea incA ma! vederat pAsto-rul acestora le va povesti. Apoi venind in patru-q.ecimeaclilelor Gheorghie eel de dansii trimis din Capadochia, aucrescut relele cele ce invecat de la dansil. Ca dupecele 7 lila ale pashas feclarele se baga fn temn4A, Epis-copii sA tragea de ()stall legal, casele veduvilor si aleorfanilor sit I-Apia, prAcli ucideri prin casA sA them,

n6ptea hristianiI sa purta, casa s'au pecetluit, frailde cleric!, pentru friqii for sa, prirnejduia. Si acestea cuadeverat cumplite era, Ina ma! cumplite cele dupe acestea

dfinsit,

le-au

si

$i

t6ta

ei

§i

§i

qi

www.dacoromanica.ro

A LUI TEODOKET 103

cutezate. Ca in s6ptamana cea dup6 sfanta 50-me, noro-dul postind all exit la chimitirion (la timtirim) sa facarugacluni pentru ca toV sa intorcea despre inpartasireacea cu Gheorghie. Ci afland'o prea inrautatitul acesta, atintaratat Voevodul Savostian manihet fiind. Si apol a-cesta. cu multime de Install cu arme ri cu sabit g6:e, §icu aree si sages purtand, all navalit Intru insusi Du-minica asupra norodului. Si pre putinf aflandu-f rugan-du-se, ca cei mai multi apol pentru vreme sail fost dus,unile ca acestea at lucrat, ci fel cari BA potrivia ca s'allfacut de dansii. Ca foe aprincjind, si puind feciore prelanga foe, le silea sä se Ilica pre sine§ a fi de credintaluI Arie. Tar dup6 ce le vedea pre ele biruitore, si ne in-grijindu-se de foe desbracandu-le apol, asa pre ele le sfasiape obraz, in cat dup6 multa vreme abia sa putea cunosteele. Iar patru-cjeci de barbap apucandu I cu mai not chipI -all sfasiat. Ca indata, taind toege din finici, avend Incain sine§ ghimpei, spetele acestora asa le-ail despoiat, incat unit ne multe orl de hirurgi 0, cauta pentru ghimpileel ce sa infipsese inteansii, si nesuferind all murit. DecIpre toti eel primp, fail de veste si pre feci6re le-au isgo-nit in oaza cea mare. lar trupurile celor ce s'all stiversitla inceput nice rudeniile for at lasat a li sa da, ci le-ailascuns precum at voit, aruncandu-le ne ingropate, pen-tru ea, li se parea for ea, nu se va sti eruqimea cea atatde mare. 0 fac insA acesta ratacitY cu mintea fiind ne-bunil. Cad ace' gversiti, bucurandu-se pentru marturisire,lar jalindu-se pentru trupurl, mai mare sa, revarsa infrun-tarea paganatatii si a cruclimei asupra lor. Ca Ili indatade la Egipt si de la Livia at isgonit Episcopl, pre Amo-nie, pre Maium, pre Gaium, pre Filon, pre Ermi, prePlinie, pre Psinosirin, pre Nelamona, pre Agapie, pre Ana-gampf, pre Marcu, pre alt Ammonie, pre alt Marcu, preDracondie, pre Adelfie , pre Athinodor, lar presviteri,pre Ieraca, si pre Dioscor, $i asa de amar I-ail isgonit preel, in cat unit dintre dansit prin cal, lar altii In insusi

www.dacoromanica.ro

104 ISTORIA BISb RICEASCA

locul isgonirei murit. Au facut insa de at fugit maimulti Episcopi de cat 30. Ca sirguinta for ero dupre A-haav, ca de ar fi fost cu putintA,, sa radice adeviSrul dinmijloc. i cuvinte Inca ma gAitOre feclorelor acelora, ceaft fost suferit acele forte cumplite, scriind, si acestea,dis: Pentru acesta, dice, nimene din voi sa, nu fie mamit,de si ingropate find voi vt zavistuesc rat credinciosii,v6 opresc IngropArile. Ca $i pans la acestea at'i ajuns po-varnirea Arienilor, usile adica le Inchid, Jar Inprejurulmormintelor ca niste demons sed, ca nu tine -va dintre eelonaorati EA se pue Inteansele. Deci acestea cu adev6rat

cele asemenea acestora G-heorghie le-au lucrat In Alec-sandria. Tar Dunanedeescul Atanasie nits un loc IntAritspre sigurantie socotea, de vreme ce Imperatul poroncisAca on vii BA i sa aduca, on murind capul lui sa i sa a-duet-, celui ce o va face acdsta, fi fAgAduisA cat maimultgi, plats.

CAP. XII.

Despre Soborul ce facztt in Mediolan.

Tar Constandie acesta, find ca Magneintie dup6 sfarsitullui Constant apucasA stApanirea apusAnOsca, att navalit a-supra EuropeI, pornindu-se cu casti asupra tiraniei acelul.Dar insA nici cumplitul acesta rtsboi aft putut potoli prer&iboiul cel asupra bisericilor. CA Induplica pre cel lesneInduplicat la tote, primind ereticesca b61A, In Mediolan,care este cetate a Italiel, se adune sobor, si mai Intal sasilescA pre top eel ce InpreunA se vor aduna sit se invo-iasca cu caterisirea ceea ce s'at. facut In Tir dupre totede cAtrA nedreptil aceea judecttori, apoI asa pre Atanasieisgonindu-1 din biserici, sa se alcAtueaseA alta invetaturAde credintA. Ci s'au adunat inpreunA primind imporAtes-tile scrisorl, dar InsA alta a face din cele (Ilse nu ail suferit.Ci vederat de faits fiind ImpUratul mustrandu-le acelea ca

au

le-at

Bi

Bi

Bi

BiL

s'aii

Bi

www.dacoromanica.ro

A LUI TEODGRET 105

pre unile ce nedrepte hotarea §i pagane§ti, §i din bisericls'au scos, §i marginile cele mal delaturi aa lumel°Bandit ale lacui, §i acesta Inca larA§T minunatul Atanasiein respunderea aceea desvinovatitare o au stria olicend :Cine pate a pomeni arata ri), cat le au facut aceea? Caacum pace avend bisericile, ci noradele rugandu-se in a-dunari, Episcopul Romer Liverie, §i Pavlin at MetropolielGalilor, §i D onisie a Metropoliei Italiel, Luchifer at Me-tropoliel ostroavilor Sardiniei, §i Evsevie din Italia, toilEpiscopi bunt §i propoveduitorl at adeverului, sa. rapesc§i sa isgonesc, o pricina avend, tar. numal ca nu saInvoia cu eresul Arienese, Did ca au isealit cu clansit inclevetirile cele ce au plazmuit asupra nostri, ci in plralecele ce le ail facut. Ca despre marile §i bine inbatranitul

marturisitorul cu adeverat Osie de prisos este mie a dice.Ca pate s'au facut cunoscut tuturor ca au f scut a sa is-goni acesta. Ca nu era ne Insemnat, ci tuturor yes-tea mat ales batranul, ca, pre care Sobor nu povatuit,§i drept vorbind nu all incredintat pre top ? S'att care Bi-serica nu avea semnele aparPrel acestuia cele mai bune?Cine scarbindu-se sand -va ail venit la el §i nu s'au dusbucurandu-se de la el ? Cine au cerut nelvoe§ fihid, §i nus'au dus dobandind cele ce au voit. Dar insa §i asupraacestuia ail cutezat, ca, §i acesta end clevetirile cele cele fac el pentru paganatatea Tor, nu ail iscalit In vrajma-§iile cele inprotiva 'Astra. Si ce fel de g6ne s'ail cutezatasupra sfintilor barbatilor acelora, cele scrisa le arata. Incaci ate ail vrajma§it ci pre altil mal multi aparatoril corn-plotulul Arienesc, lara§ Dumner,leescul acesta barbat

acesta con-scriere le-au povestit. Ca pre carele gonin-du-1 el cand-va ci princlindu-1 nu Fail batjocorit precumau voit? Pre care cautandu-1 ci aflandu-1 nu s'au pus a§aasuprai, ca orI reu sa se sfar§ascit, orl din t6te partileas se umple de ereticiasca lova. Ca cele ce li sa parejudecatorilor a face, ci acele ale ac lora lucrati sint, Qi

mar ales acectia sint slujitori a vole! ci a reutatel acelora.

lean

qi

nici

of

§i qi

l'au

in-tim

www.dacoromanica.ro

106 IS1ORIA BISk RICHASCA

Deci earele loc nu are istoriile reutateT for ? Cine cugetandinprotiva for nu au mestelugit et plazmuind pricinuirldupre Iezavela ? Care Biserica acum nu plange pentruvrajmAsuirile acelora cele fAcute inprotiva Episcopilor for ?Antiohia adicA pentru Eustafie marturisitoriul $i drept sla-vitorul. lar Valamile, pentru Efration, si Paltul si Antarant,pentru ChimateT si Carterie, Tar Adrianopole pentru Ef.tropie Iubitoriu! de Christos, si pentru Luchie urmatorulacestuia, carele de multe on si lanturi au purtat de ladansiT, $i asa ail murit. Si Anghira pentru Marcel, TarVeria pentru Cir, $i Gaza pentru Asclipan. Ca pre a-cestia mai IntAT mult batjocorindu-T, all facut si a s& h4-goni reii aceia. Iar pre Teodor $i pre Olimpiu din Traciafiind, $i pre noT dar $i pre prezviteril nostri, asa au facuta ne cauta, in cat de ne am fi aflat s& fim supusi pedepselde cap, $i p6te am fi murit ma., de nu am fi fugit far&stirea for si atuncea. Unele ca acestea sint cele inprotivacelor de pre Tanga Olimpie, arlitate catra Donat Anthipatul,Tar serisorile cele inprotiva nostra date catra Filagriu. A-ceatea ale pAganestil tovaralii sint cutezarile cele Inprotivasfintilor. Osie insa acesta ail. fost Episcop al CorduviT,si in soborul eel mare de la Nicea ail. stralucit, si intreceT ce inpreuna s'at. adunat In Sardichia ad fost eel intai.Ed ins& pre indrAsnela si cuvintele cele vrednice de laud&a lui Liverie prea lAudatului cele pentru adever, ci le -aftintrebuintat Mil. Constandie, void ale pune in Istorie.Ca inscris& s'ati aflat de eel din vremea aceea TubitorT deDumne4eft, find indestule a inderona si a invita catraravna celor Damnedeesti pre Tubitoril de adever. Acestainsa dupe Iulie, eel ce moltenisa pre Silvestru, ocarmuiaBiserica Romanilor.

CAP. XIII.

Dialogul 12A Constandie Imp6ratul §i a lur Liverie Papa Romet

Constandie Imperatul RA clis : No!, si pentru ca to eqti

www.dacoromanica.ro

A WI TEODORET 107

hristian, $i Episcop al cetacei ndstre, am socotit de cu-viii4a, si acesta scriind $i tiimetindu-ti te sfatuim, de ne-graita nebunie ale Cuviosulut Athanasie, $i de impartasirealui sa te lepedi. CA a data lumea all judecat ea, nu estebine, ca Soborul en hotarare l'all aflat strein de biseri-cesca imp] t§sire, Liverie Episcopul at clis: Imperate, bi-sericestile judecatt sunt,-m datori ale face cu multa dreptajudecata. Pentru acesta de sa pare bunel cinstiri de Dum-nedea a tale. poroncesti sa se adune judecatorie, §i de sava arata Athanasie vrednic osandirzi, atunei dupre bise-ricesca urmare sa va da inscris hotararca cea asupra lui.Ca laic' este cu putiuta a osandi om pre carele nu l'amjudecat. Constandie Imperatul all qis : Tota, lumea all ho-tarat pentru necuviosia lul, si ca din inceput isi bate jotde vreme. Liverie Episcopul as cis : Ace cap all iscalit,nu at fort insult vedetori celor facute, ce pentru slava,si pentru frica, $i pentru necinstea cell, de la tine. Impe-ratul : Ce este slava, si frica, $i necinste. Liverie : Calinu lubesc slava lui llumnedet, protimisand mai mult da-rurile cele de la tine, pre eel ce nici cu ochit l'att vMut,ne judecandu-1 'at °Bandit, care Iucru este streini dehristianl. Imperatul : lnt.a s'all judecat in fats in Soboruleel ce s'all f .cut in Tir, si in Sobor all hotarat asupralul toti Episcopil lumel. Liverie : Niel °data in fata s'atijudecat omul, tact dip adunandu-se atuncea all hotaratasupra lui, dupe ce s'at dus Athanasie din judecatorie,fara cuvent all hotarat asupra -1. Evsevie faminul all cis :In Soborul tel din Nicea s'ati dovedit a fi strein de Ca-tolicesca credinta. Liverie : Numai tint' all judecat dintreeel ce inpreuna cu el all calatorit pre mare impreuna cudansul la Mareoti, pre care Wail trimis asupra I:Arab-duica sa alcatulasca adunari asupra lui. Deci din acestia doiall murit, Theogonie, si Theodor, Tar cei-l-all' trei sintvii, Maris si Valens, si Ursachie, de acestl trimisi la Sar-dichia sa aduna hotarare pentru acest lucru, care all datscrisori in Sinod, cerand ertaciune pentru cele ce in Ma-

www.dacoromanica.ro

108 'STOMA BISERICBASCA

reoti cu clevetire numal -despre o parte ail alcatuitinprotiva lui Athanasie, care scrisorl ale lor acum

le avem In mains. La care din aceste trebue a ne lucre-dinta nos, Imperate, a ne inpartasi cu eel ce mai inaintePau osandit, Ili al doilea au cerut ertaciune, on cu eel ceacum 11 osandesc? Epictet Episcopul a dis : Imperate, nupentru credinta asta-dl, nice pentru bisericest1 judecati a-Wand Liverie face cuventul, ce pentru ca sa se fal6scade sangliticie (senatorie) eel din Roma, apol gandind Im-peratul, a 1 dis lui Liverie : Cata parte de lume esti, catssingur aperi pre necuviosul om, tai strict pacea lumel tote?Liverie : Nu pentru a fi eI singur sa miclureaza cuvan-tul credintel. Ca si din vechime, numal trel sa afit carilau statut inprotiva poruncil. Evsevie Famenul aft dig :Pre Imperatul nostru Pad facut Navohodonosor. Liverie :Ba, ci aga fara de cuvent osandeltI omul pre care nujudecat. Ci ed eel mai inainte a Ed infatosa iscalitura Icu-menica, care adevereza credinta ceea ce alcatuit InNicea, ca asa chemandu-se inapoi fratii nostril din isgonire

asezindu-se pre la locurile lor, de si, vor arata co ce a-cum fac turburarl in biseriel, ca sa unesc cu apostol4scacredinta, atuncea to mergend la Alexandria, unde esteperatul Inpreuna fiind si pardsil si eel ce II apara pre dansil,cercetand tole despre dansii, inpreuna sa ne adunam.Epictet Episcopul au 4,8: Cl calea color obstestl nu vasuferi trebuinta calatoriel Episcopilor. Liverie : Cele bi-sericesti nu ail trebuinta da calea obstimel. Ca Bisericileslut indestule so duce pans la marea pre Episcopit lor.Imperatul: Cele ce acum f fl all inchipuirea nu este cuputinta a sa strica. Ca hotarama Episcopilor celor maimulti e dat6re a avea tarie. Tu singur esti eel ce aperlprietesugul necuviosului acelula. Liverie au dis : Imperate,nici odini6ra am audit ne find. de fata paratul, judece-torul sa-1 numesca prey necuvios, ca cum ar arata ose-bita vrajmasie asupra omului. Imperatul : Cu adeverat pretot' deopste all nedreptatit, fnsa nits pre unul ala ca pre

insam-Dirt,

l'ati

s'ad1i

si

www.dacoromanica.ro

A AM TEODORET 109

mine. Care le nesaturandu-se pentru peirea mat marelutmeu frate, nici pre fericitul Constant nu au Incetat a-IintArAta spre vrajma§ia mea, data nu not am fi aratat ceamat multa blandeta In prejma porniret intaratoriulul Qiacelut intaratat. Insa nicl o isprava acesta o socotesc mie,nicl aceea a lul Magnentie qi Silvan, Inc& spurcatul acelaa fi ales in biserice§tile lucrarl. Liverie : Nu prin Epis-copt sa isbande§ti vrAjmalia, Imperate. Ca mainile celorbisericeqt1 sint datore a sa indeletnici spre a sfinti, dreptaceea de ti 0, pare porunce§te a se chema inapol Epis-copil la locurile tor. Si de s'ar arata de o cugetare cucela ce asta (if apara drept sliivitarea credinta cea alitzataIn Soborul din Nicea, atuncea inpreuni adunandu-se intruuna sa ne indulcim pentru pacea lumel, ca sa nu sa cercea sa osandi om carele nu at grelit. Imperatul : Una esteceea ce sa cauta. Ca vrel to smulgendu te de impartasireacea catra biserict, lara§1 a te trimite la Roma. Pentru a-cesta induplica-te pacei, §i iscalmd intorce-te la Roma.Liverie : Acum m'am lepadat de fratii cet din Roma. Camat mare slut legtuirile cele biserice§ti, de cat petrecereain Roma. Imperatul : Decl al vreme de socotinta tret 4ile,or! de voelti iscklind intorce-te in Roma, ort a gandi ince be voe§tt a te muta. Liverie : Lungimea de tret Penu strtimuta socotela, deci unde voe§t1 trimiti-me. lar Im-peratul, dupe doue judecat fiind Liverie, si ne schim-bandult socotela, all 4is sa se isgonescii In Veria Trachiel.Si e§ind Liverie, Imperatul tau trimis 500 de monede deour spre cheltutala. Liverie aft cis celul ce adus : Dute,dal ace§itia Imperatulul, ca are trebuinta al da o§taailorlui. Asemenea gi imperAtesa tall trimis lul aeelea§1. Liverieai cis : ace§tia Imperatulut, ca are trebuinta de danqilspre cheltulala ostaqilor. hr de nu are Imperatul trebu-inta, din aceqtia lul Acsentie si lut Epictet, ea et au tre-buinta de ace§tia. Tar dupe ce nu tau luat de la clan§i1,Eusevie Famenul ii aduce altit. Tar Liverie of qis but :Bisericile lumet le -au pustiit, si c s until osandit imi aduci

Bile

tag

Dai

www.dacoromanica.ro

110 ISTOK1A BISER10EASCA

milostenia ? dute. mat Total fa-te hristiean. i dup6 tret(pie, nimica primind surgunit.

CAP. XI V.

Despre isgonirea §i intdrcerea Sf. Liverie.

Purtatorul de biruintt nevoitorul adeveruleprecum s'au pore ncit ail mers la Tracht. Insi. dot anttrecend, Constandie s'at dus la Roma. Iar muerile celorce sa, afla in dregatorii ruga pre batbatit lor, sa r6ge preConstandie, sa intorca pre p6storul la turma se, chcendca de nu-1 vor indupleca, Ii vor 'Asa pre et, vor alergala pastorul acel mare. Et MO. le-at ciis ca sa tem demania imperatulut. Ca barbaci find ef p6te nict de o er-tare it va Invre dnici. Iar voile rugandu-v6 p6te de milos-tivire sa va Induplica vi'1 va da, qi din dou6 va fi una,or! ruga o va primi, on neinduplicanduse fall a patimiBA va slobozi. Acesta afatuire primind'o vredmcile de lauda,femet, cu obit nuita podoaba at mers la Imperatul. Caalesa socotindu-le dupre imbrficaminte, sa le invrednic6scade respect si de milostivire. Asa dar apropiindu se, II rugasa-1 fie mila de o asa mare cetate lipsita de pastor, carelesne vanata sa face de vrajmasiile lupilor. Iar el at cisca nu are trebuinlia cetatea de alt pastor, cad are pastorci p6te a purta grija, ca §i au hirotonit du0 marile Liveriepre Ere -care din credinciosif diaconii aceluia. Filics eranumele aceluia, carele credinta cea asezata in Nicea o

ne ra§luita., far cu eel ce o strica acesta, fara te-mere sa inparta§ia. Insa nimine din eel ce locuia in Romaintra in ma de rugaclune, cand acela era inlauntru. A-cesta Inca femeile acelea o au spas imperatului. Pentrucare induplicandu-se el, au poruncit sa se tntOrca acelintru tot prea bun Irma amendot sa ocarmuiasca Biserica.Aceste scrisort citindu-se in pia0, uncle sa facea alergaturatailor, at strigat multimia norodulut, clicend ca, drepta

slat

adic.a F}1

si

$i

si

si

palia

www.dacoromanica.ro

A LU1 RHUDORET 111

este hotArArea imperatuluT, cA in done s'ai inpArtit privitori!,de la fats avendull numele. Si unit a intrebuintat preacesta, Tar altil a alege pre cell -alt Ada batjocorind car -ile opltese glas ad slobozit, un Duraneded,

un Christos, un Episcop. CA acestea glasuri ad socotit afi drept sA le jartfeaca. Dupe strAgarele acestea cu bunkcinstire de Dumneded §i cu dreptate inpodobite ale Iu-bitoriulul de Christos norod, s'au intors D cleescul Liverie.Iar Filics departanduse, au locuit intru alto, cetate. Aces-tea le-am unit cu cele ce s'ad intacaplat Episcopilor inMediolan, pAdind armonia povestirel. Si lard l me intorcla rAnduiala celor ce s'ati neut.

(Va urma).C. E.

imperatulul,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICEI ROMANIGORDE

PETRU MAIORBuda 1813-1821.

CERCETARI ISTORICE-LITERARI.

(Urmare. Vec11 Biserica Ortodox Roman/I, Anul XIX, No. 1).

AcarA de indoialA dar pus mi se vede, cum ea ScaunulEpiscopiel Figgaraplui nice °data nu ad fost supus ca-noniceqte scannulul Arhiepiscopemc al Strigoniulul. Nielnu avem nici un exemplu. in t6ta vremea, efita ail cursde la utzirea Unirel cei de acum, carea este mai sus deo suta de ali vre-o canea sit fi fost apelata de la Con-sistoriul Unitilor din Ardeal la Scaunul Arhiepiscopesc alStrigoniului, nicI pans as domnit in Consistoriul OnitilorPaterul Teolog, necum dup6 sc6terea mut de acolo. Fru-m6sa alcAtuire era RomAnilor Unit din Ardeal meat&neatarnare ce era r6maqita, qi art tatA dovada a Arhiepis-copiei Romanilor cer vechl din Alba Julia sad Belgrad.

Esemplu eel dintal de apelatie de la Consistoriui Roma-

www.dacoromanica.ro

STORIA BIS. ROMANILOR DE PETRU MAIOR 113

nilor unip din Ardeal la scaunul Arhiepiscopului al Stri-goniului II puse intamplarea lull Ciril Tiopa, Vicariululdin Hatieg, earele inainte de vr'o qese and in ConsistoriulBlajulul supt inainte sedere a Vladicului celul de acumloan Bob cu nedreptate fa lipsit de diregAtoria eea Via-1.4E40, Ili impreunA de t6tA elujba preotiasci. Acesta strain-bAtate, ala de tot stricare neputendu o suferi Tiopa, careade o vrea rabda el pi:Ste, cum ;Ant starile imprejur ale E-parhiel Episcopiel FAgarasului de o trepta de vreme, malmull bArbaci vrednici prin cei de annul for ar fi remasstricate ; all apelat adicA at mutat legea de la Consisto-riul Blajulul la Scaunul Arhiepiscopesc at Strigoniului caa doua bra sa se judece lucrul, pentru carele l'atl os'anditElla cumplit Vladica Joan Bob in Consistoriul sea. Insenefiind obiceid, nicl pang, aci vr'o pilda, ca de la Consis-toriul Episcopesc din Blaj BA se mute undeva legea, viaiurea BA se caute dreptate, afara de dreptatea ScaunululEpiscopesc al Blajului nu vru VlAdiea sa slobOda a semuta acestA judecata la scaunul ArhEepiscopesc at Stri-goniulul. Si drept, ca de ar fi > inut Vladica Joan Bobala dreptatea in judecata acesta, precum avea cadintiA anu slobozi sa se mute legea de la Scaunul sell ; ilia elnu vrea fi silit a slobozi de la sine judecata ac6sta la.Scaunul Arhiepiscopese al Strigoniului nicl perderea vol-niciel Scaunulul VlAdicesc din Blaj ceil vechi nu o vrea'Asa movie urmAtorilor gel. Sail mAcar dupe aceea de s'arfi delteptat, ca Tiopa preveclend despre o parte perdereavolnicier Scaunulul Episcopesc at Blajulul de va pali malincolo ; despre alta fiindu-r gr6zA de tra pAd, vi de chel-tuiala cu umblarea pre la SambAta mare in Tara Ungu-r4scl, unde eats Consistoriul eel Arhiepiscopese al Stri-goniulul ; vru mal nainte, ca eand cu OM dreptatea ar ficurs judecata lur, prin barbati marl a as ruga de ertarevi de mil& la Vladica Ioan Bob pentru Tiopa EpiscopulSamuil Vulcan de la Oradea-Mare, ver primarl a lul Tiopa,

Biserica Ortodox/ RornIril. 2.

www.dacoromanica.ro

114 IsTOBIA BIS. ROMANILCT

se ruga fats cu prilejul sfintirei sale in Blaj. Printul Bran-covan, a carnia macar in ce lucru mare nu se cadea senu'i plinesca cererea tocma un Roman Inca veni In Blajde sa ruga la Vladica Ioan Bob pentru Tiopa ; ci nemicanu putura face.

De unde, socotind Tiopa ca maI de lobos este Roma-nilor uniti, sa pate ceva scapat Scaunul Vladicesc intruvolnicia sa, de cat prin scaunul acela ab, se strice barbatilcot vrednicI si harnicl ; carea nu de putina scadere ar fiClerulut si n6mului Rominese ; capatand de la 4isul Vla-dica, ce fu silit mat de sus, tot procesul ; se duce cudensul in Sambata mare la Consistoriul Arhiepiscopesc.Ci Vladica Ioan Bob Inca, pe langa procesul dat in ma-nibs In! Tiopa supt pecete ; pentru ca nu cum-va sa seschimbe judecata lul cea asupra lul Tiopa facuta, trimisedup Tiopa o carte lungA la Sambata mare, unde aveadol prieten1 si patron! puternici. Nu se opri nevointa Bla-julul asupra lui Tiopa aci. Ci de acolosi fu trernisa InBecid (Viena) la Novalista eel Unguresc (Magyar Kurir)o scris6re in carea se povestea cu coversire de lauda fa-cerile de bine, ce be face loan Bob cu banil col ce Iadadunat in Vladicia sa, ea ag le vestesca acele clisultd No-v6lista prin tote, lumea ungurdsca ca find ca a doua ju-decata a lul Tiopa era acum BA se &A in Tara Ungu-resca ; cu nuna&area acelor facers de bine, si cu laudeleacele nemarginite scaderile cele ce in adins s'ait facut injudecata cea asupra In! Tiopa sa ee acopere, si pentruacele judecatorif bisericest1 col din Tara Unguresca sa sepiece a partini Elsa MI loan Bob cat si et sa osanddscape Tiopa.

Ci cela ce umbla intru intunerec lesne se potigneqte.C. aducend cine-va aminte Blajenilor, cum ca cu aceeave to de suma mare de banI de la Vladica Than Bob in-tru facerile de bine ale sale varsata, cu carea se inalt1presto toil Vladicii Romanilor din Ardeal eel inainte dedansul la olaltli socotiti, s'ai'l casiunat pisrna Dominiumulul

www.dacoromanica.ro

DS PETRU MAIOR 115

-s'ad mosiel vladicesti de la Blaj, ea lesne vor gandi eelmarl, ea prea mult este pentru un Vladica Romanesc unDomenium din care atata Buena de ban! se face, si pen-tru aceea se vor nevoi ca sa se la acekmosie grass de laVladica si sa i se dea ceva simbrie pe an in ban! gata,aduand, 4isel aminte cine-va aceste BlAjenilor ; acesta scri-sore de noU trimisera in Becill (Viena) la clisul Novalista,

acestea sa o vestOscA priu lumea UngurOseA, precumo veati.

Infra acesta scris6re se arata, ca cu acea mijlocire auadunat Joan Bob Elsa mare sums de ban!, ea dintru ince-putul Vladiciei sale au tras de'la sine, adeea cheltuit(le la sine atata eat s'ar fi cuvenit, si de t6ta pompa s'attferit, orl cats cheltuiala ate putut incungiura nu le-ailfacut. Langa acestea, de cand e Vladica, productele taledintru acel Domenium mai in tot anul ate avut pret bun,ba adese-ori au fost scumpete, despre alts parte osebitate blagoslovit Dumneded pe Vladica loan Bob cat tot--deuna ati fost rodire mulfa intru acel Dominium al Blajului.

Pre urma, care e capu lucrului, Lan Bob e gasda, a.decd eoonom forte mare ; dee! nimene nu trebue se soco-tesca, ca acel Dominium Episcopese aduce pre marl ye-MturI, pentru ea de ar fi vrut Vladica Ioan Bob 0, traescamai stralucit, si de ar fi facut mai multe drumuri ci. malde multe ori de ar fi ecit din Blaj (de care, 4ice, ca demulte orl schimbarea sanatatil oprit) inteatati an!lesne ar fi cheltuit si el veniturile acele, cum le-at chel-'tuft si ceia-l-alt! inaintea lui Vladici. Tote aceste, dice, eapentru aceea le-ail facut Ioan Bob ea sa aduce pentrusuputlil lu! Preocl, ea un tats ce e cu mila carry fiilaft tras de la sine, ca sa IAA tinea fiilor

Intra tote aceste aceea e prea adev6rit, ea econom attfost forte mare, ci cu acesta pre toll eel mai nainti de el

Ara asemanare ! -aft Intrecut ; pentru ca din tine-recele fost deprins in economie, intru aceea aftpetrecut pans asta-cll cu tots mintea, si inima lui ; Sutra

EIi

s4M.

lul au si

La pipi

n'ad

@i

lad

edl,

Vladicl

www.dacoromanica.ro

11 6 IS TORIA BIS. ROMANILOR

carea fa osebit ajutat cu aceea, ca fiind el mai naintemulti anf la cAlugaril din Biaj diregatoriti, ce as diceDijmasi, forte bine stia totA firea, si tote trebile aceluiDominium, cat Did Dakar un florint, nicl de cinste, nuputea as villa la diregAtOrele luf, ca IA nu §tie el.

lar, de nu au trait strAlucit, si (nainte de elVladiet nu mai strAlucit, nisi mai fAra crutare ad vetinit,ba Inca unit atata ati fost de postelnicl, cat numai cu le-gumi custa, nici peste nu rolnea. Iar loan Bob eels ce!atl fost lui dupe firea sa de lipsa, nief odata nu si-ad trasde la gurA ; ba in anil dintli sciu, ea la aceiast mash ain! alt fel de One mAnca, §i alt fen de vin bea el, sialtele mai slabs punea inaintea prietinilor set, cat Proto-popul Alexandru Fiscuti, carele dupe aceea ad fost Vicarla Hatieg, Ociead intr'o vreme la Blaj §i avend masa laqisui viadicA, Is! cumpera pane din tArg neputAnd suferipA,nea cea de la Vladica, §i acolo la masa Vladicului sco-vindu-o din busunar manca. mie mi s'ati intamplat °data,

avend norocire a fi la masa 4isulu! Vladica, §i fiindet slab din frigurile ce le-am fost avut mai nainte ; dinmirosul pAnel ce era din grAu de gropl de nou me apu-earl frigurile.

Aceea ilea este adeverat, ca in tote, Vladicia lul loanBob productele acelui Dominium ad avut prec bun, si s'ativendut scumpe. De nu avea in vr'un an grAul pret ;Ii bliga in gropi uncle Il Linea pang' II venea acel pretcarele II vrea el. Parnentul dintru acel Dominium al Bla-julut nu numai In cjilele lu! loan Bob, ei tot-deuna dinfirea lut e bine-euventat de la Dumneded ca sl nu inselepe agonisitorY.

Aceea este drept, ca de ar fi facut mai multe drumuri,qi mai multe or! de ar fi esit din Blaj, mult ar fi cheltuitdintru aceea sum/ mare de ban!, cum au cheltuit eel Ina-into de el VlAdici cu eels dese ale for canonicesti visitatit,care stilt datorl Arhiereii din firea diregAtoriel sale ale face,de 6re ce Christos nu venAtorl de ban!, ci venAtori de

ceea-l-alti

Si

ch

www.dacoromanica.ro

DR PHTRU MAIOR 117

omenl all !Ant au poruncit si fie Episcopi. Tar VladicaIoan Bob, arare-orl all elit in visitatie cerceta oile sale.Cand au edit inca nu atata, pot sa 4ic, ca facut visi-tatie canonieesea., cat ca, alb alergat ea curand era§1 sa seinterea la economia sa, sa nu cheltuesca mult. Stitt, cae§ind in visita0e canonicesca, ad venit °data in tots Via-dicia lu! §i in Protopopiatul Gurghiulul, unde de all um-blat pre airea ate tint!, lese sate intr'o 4i, cum it eraobiceiul ; aci in tre deur' dupe prang, cunt sint sateledese, all facut visitaVe canonicesca in tint! sate, §i pecilia s'ai'l tutors in Beica Romanesca. la Parohul A-lexandru Prutia spre abaterea pismel de la acel DominiumVladicesc, i et pre adeverire, ca de ar fi facut Ioan Bobcele ce facut ceea-l-alti inainte de el Vladiel dupe da-toria sa sea Episcopesca, i el ar fi cheltuit veniturileVladicescl ea ceea-l-alcl, lipsea al se spuna acel adevermare, ca ceia-1-4 s'ai . fara mo§ia Vladi-cesca ; era Joan Bob langa acesta dintru inceputul Via-diciel lu! alt luat §i veniturile tote ale manastirel, §i aleClericilor, pentru ele n'att platit mai mult pe an inBance, de cum ad fost hotarit se platesea in ban! de ar-gint. A§a pentru veniturile thanastirel alt fost marginitse platesca in ban! de argint patru mil, §i el ad dat acelepatru mil in bance can niel opt ante de florinte in ban!de argint nu fat. A§a hind hotarit, ca din suma aceeaunul calugar sit se via. done cute de florintil in argint ;acum un calugar lua acele dou6 Bute in bance, can nici40 de florinp in argint nu fat; §i cu Mate era silit un calugar batran, a carul v8rtutea Vita prin invatatura leblelorfu stereo., traga sufletul. A§a pentru un cleric erahotarit o suta de florinp in ban! de argint ; acum sutaaceea it se vinea de la Vladica Ioan Bob parte din veni-turile Manistirel, parte din veniturile Seminariulul celede la Cut, in bance, care in ban! de argint nu ajung 20de florins. Acum judece fielte-carele, pans aduna VladicaJoan Bob cumplitit suma de ban!, 6re el qi-at tras de la

ai

aoall

Qi

hall

all

Vladiel linut

Qi

II

salt

www.dacoromanica.ro

118 ISTORIA BIS. ROMANILOR

gura cele de lipsa, ate calugarii, qi clericil au tras fumenesuferita, goliciune. Dec! nu are ce sa pistnuesca ni-mene Romani lor acel Dominium Episcopesc de la Maj.Ca, de se vor cheltui veniturile lul cum se cede dupe-dreptate gi in cele ce poftesce fiitita Episcopiei, carea eranduita de la Christos spre a venare omen!, nu e Cu.putinta suma mare sa remana in urma.

Ci se ne inturnAm la Tiopa. Pre urma ajunse la jude-qator, pre carele nici nascerea lul, nicl crelterea lui, niclBrea lul nu-1 lAsa a cauta in fats, qi a se abate de ladreptate. De uncle i se interse lul Tiopa tots cinstea ina-poT cea in Consistoriul din Blaj supt inainte sederea Via-diculul loan Bob cu resturnarea randulu1 juded tel luata,§i se interse la starea sa, biruitoriu. Iar lul Joan Bobscaderile acelea grele, ce se:aflara acute in judecata ILAasupra lul Tiopa, Novelele mat sus cetite cele in slivadintat a lune! lui Decemvrie a anului 1807 supt numerul44 vestite vertos it micprara numele in OM Tara Un-guresca. Ca toil numai din novelele acele Inca, fall, decele ce ate audit dupe aceea, pricepura: ca Iul Ioan BobIn teta Vladicia luf mal vertos 1-aAl fost plecarea spre eco-nomic-, qi spre adunarea banilor, de cat a implini acele incare spre mantuirea sufletelor fu nevointa color maI na-inte de el intru acel Scaun Vladicesc. i aceia fall facutmic pe Ioan Bob inaintea Papista§ilor celor din Tara Un-gurescA, ca to eel ma! nainte de el in Blaj fostcu rivnit spre creqterea credintel Catolice§t1; inaintealul Grigorie Major multe miriade ail intors la Unire, eraIoan Bob in tdta Vladicia lui acesta lungs nicl o nevo-inta spre adaugirea Unirel n'att pus, de cat di au elit°data far6, de nicl un rod in pfimentul Fagaraplul. Banecum sa int6rca pre alit la Unire, ci §i al iui PoporeniBind el Paroh Protopop in Maros-Vasiarheitl facutneunitl pre caril dupe ce s'au Mout Joan Bob Vladica ;un cleric cetet find acolo atunci Paroh Qi Protopop Di-mitrie Caian, eel Wean, care e acum in Blaj Preposit

ai

Vladici ail$i

tai

qi

qi

s'at

www.dacoromanica.ro

DE PETRU MAIOR 119

Capitulului, erasi i -art tutors la Unire. Adsta o scie binelaudatul Caian.

Acura dupe intamplarea luT Tiopa, cea mai sus ariitatkcu carea s'art desehis cale apelatiilor de la Scaunul Vla-dicesc al Blajului caul, Scaunul Arhiepiscopesc al Strigo-niului, ved ca at inceput uniT i altil a muta legea si incause de casetorie de la Scaunul Vladicesc at Blajului laScaunul Arhiepiscopesc al Strigoniului fail de nicl o im-pedecare. Uncle va ajunge lucru pans in capet nu still.Drept, at cum 41 bate capul Ioan Bob micsora putereaProtopopilor, si a face de nemica cadintele lor cele dinnepomenita vreme avute, in legea Biserieei greeescirezimate; ba nici nu face acum protopopi, ci numal vice-protopopi, cu titule, care nu s'att mai audit in legea.grecesca ; lesne se p6te esca, cat tote causele cele de ett-sAtorie spre despartire pornite nu mai Inuit in scaunulProtopopesc, ci dupe cum este obiceiul la papistall, intAiadata in Consistoriul eel Vladicesc de la Blaj sa se judece.Carea de va 6, apol tote causele cele de acest feliA sprea doua judecata vor trebui prin apelacia aperatoriului ca-sAtoriel de Scaonul Blajului sa se mute la Scaonul Arhie-piscopesc al Strigoniului. Care intamplare, precum Qi acelestramutari biserieesti, ce se nevoeste Vladica Ioan Bob aleface, ce urmari vor sa nasca intra Romani, cArora nemicanu s'art obicinuit ale cadea asa cu gret, de cat schim-bares in lege, si in cele bisericesci aceia se cade se gri-jasca, timpuriu sa puna pedeca carii all datorie a luaaminte ca sa nu se intample dupe nalueirile until om ne-placute urmari.

§ 9.

Despetrfirea Cetsatoriet.

Acest parAgraf este in ambe esemplare de Istoria bise-ricesca ce le am la mat* asemenea.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

120 13TORIA BIS. ROMANILOR

§ 10.

Protopopil (pag. 277).

Acest parAgraf este asemenea pantt la pag. 305 al 16unde in unele exemplare se afla scris asa :

Niel intru acesta nu voit ea insel pre eel viitori, sanu descoper isvorul, de unde aft curs aceia de VladicaIvan Bob all vrut ca protopopii cu soterele for sA judecepre preoti pentru greselele for era Canonul ce li sa cedepentru ori-ce gresalA nu protopopil cu sob6rele lor, ci VIA-dica sa -1 hotaresci, adeca singur Vladica sa1 pedepsesca,

globesca. Spus6m mai sus (§ 7) cum Vladica IoanBob hi oprit de Craescul Gubernium, ca stt nu mai isdajde de la preoti. Dup6 care intamplare 4isubit VladicaCu jale caoluttt batandu-si el capul 6re de unde acea sumsde bard ce se aduna din dAjdele cele de la bietii preoV,§i de la carea fu oprit, oar putea scodoli it veni aminte,ca 6re cAnd in lilele cele de de-mult all fost obiceitl inEparhia aceia a Episcopiei FagArasului, ca din uneleglobe, ce se capkA cu judecata soborului protopopesc, sttse facA partea Scaonului Vladicesc. Deci in Saborulmare eel din anul 1792, in luna lui Decemvrie adunatcerta pre P,rotopopi ca, nu tremit globele la S2aonul Ar-.bieresc..." (pag. 306).

(De aici incolo este asemenea cu putine mid gra-niutAri. 0 Rita varatiune a acestui pasagiu de la pag. 305sirul al 16-le in unele exemplare este scris asa) :

17Adeca mai nainte daduse Vladica Joan Bob rugare

la Craeseul Gubernium ca sa-T dea ajutor, cat cu executieBA sc6tA de la preoti dajdea Vladicesca, care lucru nu

fost mai audit in Eparhia acesta. Ins6 cu acesta faptaaceia dobAndi VIAdlea Ioan Bob, a CrAescul GuberniumNtWnd sUAcia preotilor mai vartos intru acele vremi lip-site, si stiind, ea mutt aduna Vladica Ioan Bob dintru a-cele trei mosil, a VlAdicului, a ellugArilor si a elericilor

sate

;

sa1

;

si

si

s'aa

www.dacoromanica.ro

DE PETRU MALOR 121

din Blaj, respuns ca, are Episcopie desiul de bine in-4estrata, stt lasa pre bietil preott. Cu carea se pricinui, canici urmatoril Vladici se nu aiba, cadinta la 4isa dajde,carea si cu legile teril era Intarita. Dupe aceste, VladicaIoan Bob, in Soborul eel mare din anul 1792 adunatinBlaj, Oise inaintea tuturor protopopilor, ea dansul editdajdea cea Vladic6sca preotilor pantru aceia se nu maiunable Protopopii a o scate. Inse venindu i aminte, ca oreand in cele de de malt ait fost obiceia intru acestaEparhie a Episcopiei Fagarasului, ca din unele globe, cese capata cu judecata soborului protopopesc, sa se facaparte si Scaonul Vladicesc ; atuncea intru acelasi Soborcerta pre protopopi, ca nu tremit globale la Scaonul Ar-hieresc !...

(De aid in colo este asemenea cu puOne, mid stilt-mutgri pane. la pag. 328 ; la pag. 328 urmeza paragraful 11).

§ 11.

Vice- Protopopii, inspectorit, Administratorit, Notarif.

(Acest paragraf in unele exemplare se estinde nurualpe 16 siruri pe and in alte exemplars se estinde de lapag. 328 pans la psg. 344 si suna asa :)

Titulele sint acele neauclite in Biserica Grecesca nisi inBiserica Romknilor nu s'aU audit pane in vecul nostru.Notaril drept si mai nainte all fost la Romani ci nucarii sa stepanesca Protopopiaturi, in loo de Protopopi,fare in fieste-care Protopopiat era unul dintra preop notariulanga Protopopu loculul, ales de Protopopu, yi supus Prg-topopului ; a- lui Ioan Bob aflare slut aceste titule streinede legea Grrecesca, se.. de datina Bisericel Romanilor. ye-fiend el adeca ca nu pOte dupe volnicia sa sa lapede preProtopopi din dirigatorrie, pentru ea si legea- ,Bisericei Gre-eesci, vechiul -labiseid al Romanilor, poruncile prim?.cilor Ardealului, i Craescul Gubernium punea piedeca

i- all

ciilele

si

kii

;,

si vi,

www.dacoromanica.ro

122 ISIORIA BIS. ROMANILOtt

Indrtsnirel lux ; Incepu in tinuturile acelea din care mureaProtopopii a nu pune Protopopi ; ci pre aceia, pre carilII rInduia ca sit p6rte deregAtoria cea Protopop6scA in ti-nuturile acelea, al numi pre caril vice-protopl, pre carilinspector!, pre caril administrwori ; acum ad inceput a da§i t,tule de Notariu pre alocurea. Paragraful acesta in uneleexemplare se estinde numaY pang aci ; er in altele se eon-tinueza dupe cum it descriem no! aic!. Se vede el censuraat respins continuarea. Pre aceia, macar a OM direga-toria ProtopopegcA o porta in tocma ca protopopil cei ade-veratl intru tete, nicx nu au mai putinA putere de catprotopopil, totuql fiind ca titula nu le este curat de pro-topopl, it lapAdfi, dupe singurA zburdarea sa and urea, qiif stramutA dintr'un loe tntr'altul. base poporul Romanescoi preo(il nu sciil de aceste titule pout, in Biserica lor, ciprecum aceia intocma porta diregAtoria ca protopopil, a§apre tot! II cred, qi II numesc protopopi. Despre acestafapta scrim acesta carte Vadiculul Ioan Bob din 13 Oc-tomvrie a anulul 1802 acela§d Protopop batran (?!) careleas scris Ili cele max sus doue, carol, cAtrA acelall VladicA.Nu I ajunse lui Joan Bob aceea nesuferita qi de ocara stet-mutare carea nic! la Papista§1 nu este In Tara Ardealu-lul, nic! la Calvin!, nic! la Unitara§i ; feresca Dumne4etapo! la Romani' eel ne unit,!; numal la Luterani se schimbAdecanil for tot la trel an!. Dora acestora as vrut se ur-meze. Vladica Unitilor loan Bob cu schimosirea cea malsus spusa ca sA mestece in legea Unitilor ceva qi dintocmelele Luteranilor, pentru ca pre urma legea UniOlorsa fie o coleqe de multe mestecaturl, precum va §i fi de seva tngadui. VlAdiculul acea volnicie ca dupe nalucirea sa saresterne vechile tocmele, qi de nu sa, vor Interco la loculset eel Incuviincat acele ce Joan Bob at pornit dupe min-tea sa ale strica.

Nu-I ajunse, cliseI, lui Joan Bob acea stramutare deocarA ; ci li Protopopiaturile, facend cate trel din unul,Ara cumpet le fnmulti, ca se aiba ma! multi vice-proto-

www.dacoromanica.ro

DE PsTRU MA1OR 123

popl si notarl. Pre carit mrtear i-aa vestit prin Schema-tismus, nu la tott le-ad dat Inca puterea lucrarel Proto-popescl. Tap sa min, de acesta a lul fapta, pentru ca simai nainte era strimte Protopopiaturile ITnitilor, tli cumult mat midi de cat ale Neunitilor ; era acum de vorremanea cum le-ad croit Joan Bob, slut mai tote nimica.Unit 41c, ca pentru aceea as inmtiltit loan Bob asa faratreba Protopiaturile, ca vetlepd streinit in Schematismusatata multime de protopopiatiirt unite ; fara nict o indoelaa, creda, eft fart asemanare slut mat multi units In 4ileleVladiculut loan Bob de cat neuniti in Ardeal, unde toc-ma inprotiva este lucrul. Altil clic, ea nu fara sfatul ace-luia s'att facut acOsta, carele dosesce in urma hit loan Bobse fie el Vladica ; s'ad fiind ca, el acum de ce, de ce maslabeste ; ci aceea Inca o simte, ca la cel mai multi dincler este urlt; incat nepotu-sea sa urmeze in Scaonul Via-diceso. Ca, precum am spus mai sus, la Unit! glegereaVlAdiculut sa face prin votizatia Olt ruin!, fiecte- carele Pro.topopiat dand crate trel voturt. Asa dart de era mat nainte8 de Protot.opiaturt 150 de voturl se impartia pe unit pealtil, era acum de vor fi o suta, de Protopopiaturl vor se esi300 de voturt. Dintru aca multe voturl cu atata mai ver-tos p6te cela nadajdui, ca, vor cadea s'aa pre densul, Hallpre nepotu-sea, s'ar'i si pre amendot atatea voturi cat se.Intre in numerul color trel candidatt, eft cred ea, ca midunul nu se Inalta la diregatorie fait patronia aceluia, si'Ana atunci p6te remanea on -care in vr'o direg= torie deacele pre ghiata, pans cand vrea acela. Langa aceste decum-va se va randui ceva simbrie vice-protopopilor, si

notariilor de la Vladica ; ve4i, ca Ili dupe m6rtea Vladi-culut Inca are acela nAdejde se-1 tina legs* pe acestia ; denu vor pofti Inca $i jurament, de la et, ca vecurT ca a -eelea viem, in care unit din cel bisericestt povetinitorl nuatata duhul sfintelor Canone, cat voia sa o urmeza. i

despartirea acesta a Protopopiaturilor In manunte 041de Ioan Bob facuta e nesuferita, si de res, pentru aceea

www.dacoromanica.ro

124 ISTORIA BIS. ROMANILOR

se cade a se inturna la statul eel de de-mult. Si datavrea VlAdica Ioan Bob sa se falesa Cu multe Protopopia-turi, se adea acele nu cu stricarea celor de alp VIM:lidagonisite FA le inmultiascd, ci cu int6reerea a mat multemiriade dintru neunire supt stApanirea sa spre carea largamp, qi tocma indemnat prilej in multi ani ea avut, ciinefit scid eti, nici macar un suflet n'ad intors cu nevo-inta sa in OM acesta a lul lunga vladicie.

Void se adaog aci doud serisor1 a null). protopop bit-tran, care slujesc spre cun6scerea statului lucrurilor intrustApanirea lui Ioan Bob. Una e din 20 Iunie a anulul1803, -tetra Consistoriul Vladiculul loan Bob ; alta din 4August a anulul 1804 cAtra Vladica loan Bob trimisA.

Prea cinstit Consistorium!

,Ce s'bti judecat in Forumul acesta pricina lui Moldo-van Gavril, eu muerea sa Serbanatill Paraschiva din So,lovAstru supt 5 Februarie a. c. 1803, Consistorialniceltespre sfarqitul hotarird ine6cea trimisA din deliberatul So-borului acestuia supt 11 a luneT qi a. c. facut, pArintelteva cun6sce prea-cinstitul Consistorium. Insd aflu in maTsus laudata a prea- cinstitulul Consistorium comisie acestaincheiere catrA mine indireptatd : Ala acea cercare din-preuna cu judeceta frAtiel tale se o trimitl la Scaon pre-cum gi alte cause on In ce chip in forum frAtiel tale ju-decate, fiind din diregAtorie datorie mete ale tnimite lascaon". Ed, ce va se intelega precinstitul Consistorium cuaceste ouvinte, nu pricep. CA, de se intAlege. cum a da-toria diregAtoriel ProtopopescT este ca hotArirele Protopo-peed cele ce dupe vechile qi lAtrane aciedAmiturl in BisericaGrecesa a aria nu de jos parte este Biserica nostrit pAnAacum tinute, qi in prealargA a VIAdiciel FAgaragulul E-parhie ou preaindelungat obiceid, carele nicT un VlAdicapane acum nu s'aa ispitit al vatama, intarite a se tremitela Scaonul Arhieresc slat obicTnuite, qi ed sit le tremit, lascaon ; mi se pare ca precum obiceiurile ci aledAmentu-

www.dacoromanica.ro

DE PETRII MA1OR 125

rile acele imi Hunt preacunoscute, Ewa pururea ne-am sinevoit ale inplini. Jar, de se intelege, ea, &Sri sA se res-tome obiceiul eel vechii.l al Bisericel eel Grecesel, si altnut Praciu sA se bage aoum in Eparhia VIA diciet FAO-rasulut, cu datornicA plecAciune me rog preacinstituluiConsistorium, ca mat pre larg sA mi se reschireze lucrul

lAmurita instructie sA mi se tremitn, $i ca s scit de eeme Linea si pentru ca sä-mi fie cunoscutA puterea princarea sa face inoirea. Ca precum nu t6ta puterea are vol-nicie a face (noire in lege ; asa, fiind-ca, trista ispitA aratA,cum -ca inoirea mat vartos in legea BisericescA sat °bid-nuit a naste jalnice urmAri, lAudat lucru, mi se pare, vafi, de se vor descoperi puterel cel preainalte greutAtile carepot sA se nasea, dintru inoire. Dect ODA cand se va lim-pe4i cu amenuntul lucrul, me rog sa fie cu blagoslovenieScaonulut a me tinea de vechiul obiceiti. Cu preosebitacinstire remanend !

Adeca VIAdica loan Bob cu sfetnicul sell Dimitrie Caian,dupe ce at fAcut nemica pre cAlugArit din B aj, cant dela imperbtie fusese randuiti, sfetniet VIAdiculul FfigArasuluicu maul, Cu pici6re, cu multe teluri de tehne pornirAsa spargA ci puterea Protopopilor, carea dupe legea Bise-rice! Grecescl se mivine lor, o tin ; ca sA p6Ut stApani etdupe volnicie. Ci intru acesta le fu a simti grele inproti-virt despre partea Protopopilor. Dimitrie Caian, carele a-cum e preposit in Capitulum, find multi ant profesor laeel ce se gAta spre hirotonire, in tot chipul, s'ail nevoitInca! in capul acelora BA le bage pArere miccorata i apubldespre puterea Protopopilor, qi ea nu se cade intru In-doiele s. c. a se intelege cu protopopil lor, ci oblu lascaonul vlfidicesc se scrie. Dar aceia fiind Omen! priceputr,si ve4and cat de putin se foloseso eel ce ajung la Scao-nul Arbierese ; ridea de invetatura lut lul Caian, qicend,asa este protopopil nostril se nu-I bAgAm in same, de lascaonul VIAdicesc cum vedem ca ant sterile imprejur,

ai

si

www.dacoromanica.ro

126 laTORIA BLS. ROMANILOR

fuel o nAdejde nu p6te fi de ajutor ; apol tine ne va a.pera ?"

Ceaia-laltii scris6re este acesta :La milostiva mustrare din 4.3 funie a. c. supt Nr. 385,

prin carea, cu iscalitura EscelentiA tale, tot& incurcareacausel cei de casatorie a lul Todea MI:pie din Telec, cuBaba Maria, ai acea grea a for asupra Pravilet, asupraranduelel Escelentiel tale cel Arhierestl cu cununia cea in-doit fare de lege qi cu indelungata fail de lege locuind lala olalta neascultare parinte§te mie mi se inputa, spreIndestulata dovedire aceil complite a mele nelegiuirl aceiain mijloc se aduce crt ed in 21 Ianuarie a. c. mai susscrigilor am dat tidula, ca aft se cunune pe lege furl dea se ceti resolutia Escelentiei tale, ai fart, de a titAlui a-cea resolutie in tidulAmi, de unde mi se face instiintare,ea orl-ce dispensatie dal Escelentia ta, se nu dad tiduladupe aceea ci In original se o dad a se ceti, pentru ade-verul lucrulul, Qi pricini Escelentiei tale cunoscute cu fi--asca umilintA respund :

De ar fi de adever regimata mai sus arfttata nelegiuiremie imputatti, adeverat forte cu direptate mi s'ar imputa.Ca de vreme ce fiesce- carele preot este pus BA fie lumina,Qi sare oilor lul Christos celor euventatore, cu cat maivartos Protopopul carele este ochiul cel drept al Arhie-reului. De uncle de se va face lumina intunerec Eli sarease va inputi pricinuind orl in ce chip a nu se supune mi-reni Pravilel, canoniceltilor randuell ale Arhiereulul ;tine p6te mesura imputarea unel nelegiuiri ca acestea ?Thee elf, necum sA fi pricinuit incurcarea neascultareamie imputata ; ci incit tare cred, ea niel un tat de unghien'am lAsat din sirguinta, ce se cade mie, infra acest lucrua nu plini. Ca cerend mai sus numitit dupe obiceiul eelcu publicatia mormel prin rescriptul imperatese din 23Septemvrie 1784, in Clerul nostru bitgata, tidula decununie in 21 Ianuarie a. c. le-am dat acea ca ofse cunune pe lege a parohulul loculul fiind cercetarea in-

$i

si

si

si

tidula,

si

si

www.dacoromanica.ro

DE PET1tU MAWR 127

pedecarilor. Oblieind dupe aceea parohul loculul a mijlociInpedecare de a se cununa cjisi Teleceni, descoperitinpedecarea. De unde urmand de la mine oprellifte, case,nu se cunune indreptandu I Mil, Escelentia ta pentrublagoslovenie ; el cu partinirea Curtin, carea si dupe aceeaCu nevointa aperat, precum din seriserea Dregatoriululdin Gernesig, carea in 12 Februarie a. c. o am trimis laEscelentia ta, pre larg s'al putut vedea, ca s'ai'l dus pastehotare, prin pops strain s'at. cununat. Care fait delege intelegend eu, indati i am oprit a lacui la olalta, §ii-am sorocit la Sobor ; era e! in loc de a plini acesta, meate trimis aicea mare apArare a Deregatoriulul mal suspomenita.

Intru care ineunjurare n'am avut ce face alta far* in12 Februarie a. c. am facut relatie Escelentiel tale inchi_slend inpreunt si scriserea Deregatoriulul cea al:drat:5reEscelentia ta al scris pentru aceea la Maria Sa Domnul

qi nemica ispravindu se in 11 Maiu a. c. am a-daugat a in§tiinta pentru aceea pe Domnul notarasi Di -mitrie Caian, de undo mi-aa venit respuns, ca Escelentiata a doua bra al scris la mal sus laudatul Fi-Ispanpentru luerul acela, Ili de nu se va isprivi acum luerul ;de isnov sit fac relatie la Escelentia ta, carea o am ai fa-cut in 24 Iunie a. c. Dupe carea mi ati venit de la Es-celentia ta in 28 Iunie supt Nr. 359 acest milostiv : Dacenu s' o isprdvit pond acum, inaintea lut Dumnecleti , nictnot, nict vol, vinovart n'om fi". E neputendu-me odihniin con§tiinta mea, ca acel reft cununati ereltinl sit vietu-esca in cagatorie far* de lege pana la merte, am indrasnita to mal ingreoia pe Escelentia ta cu scrisorea mea ceadin 18 I 6 Iulie a. c. qi a da rugare, ca sa, tomilostiveltl cu dispensatie al slobozi sa-4 inoesca Inpru-mutata vointa inaintea parohulul loculul si a dol saii trel6meni mArturil. La acesta rugare din 6 Julie a. c. Esce-lentia ta to -al milostivit a da poftita dispensatie in 31 Iuniea. c. sub Nr. 385.

mi-aa

tli

i-aa

si

umilita

si

-Fi-Ispan,

Qi

www.dacoromanica.ro

128 1STORIA BLS. ROMANILOR

Dupe aceste t6te, on cea mat adanca fiascit umilintme rog, me cuceresc, sa te milostiveqt1 Escelentia ta ajudeca, ce villa am et., s'ai'l ce am putut face et, nuam facet in luorul acesta, ba se te milostiveqtt a privi a-dunatia, adeca neputerea, protivirea ce este in mustra-rea cea asupra mea slobocjita. lice, ea de la mine at ur-mat OM incurcarea acestet intamplarl, qi neascultareaacestora pentru ca in tidula mea cea din 21 Ianuarie n'amtitaluit resolutia Escelentiel tale, qi nu am dat a se cetitqi mi se imputa, ca dispensatia Escelentiel tale nu o amdat a se ceti in original. Dar me rog care resolutie eaudispensatie ? Ail dor& cea din 28 Tunic, sat testa din 31Iunie, ca Rita scris6re, numesense orT resolutie, ort dis-pensatie, in lucrul acesta nu mi-ati venit de la Escelentiata. Dart nict nu at putut sä vie, ea, verful inceputululacestuT lucru all fort tidula mea cea din 21 Ianuarie a. c.De aid at urmat relatia mea din 12 Februarie cats Es-celentia ta, din carea Intel ii Intel al cunoscut Escelentiata intamplarea. Dupe aceea cArtile Escelentiel tale Mr&Maria Sa Domnul Fi-Ispan ; apoi respunsul Escelentieltale eel din 28 Iunie tetra mine ; mat pe urmit la ru-garea mea cea din 6 Lille, din 31 Iunie dispensatia in-preuna cu imputarea cea grea mie fitcutrt.

Milostivelte-te Escelentia ta parintelte a socoti 6re p6te-semat mare protivire contradictie inpleti, decum incurchconcipista acestel raustrart asupra meantunate. De la minedice all urmat totlt incurcarea acestel Intamplari, ne-ascultarea acestora pentru ca et in tidula mea cea din 21lanuarie, n'am titaluit sat respunsul Escelentiel tale eel28 Iunie, sail dispensatia cea din 31 Tunic la rugarea meacea din 6 Iulie data. Cu adeverat mat mare protivire esteintru acesta a concepistet dovadA, de cat In ceaia: Ba-culus in. Angulo, ergo plait. Pentru ce, flatcar ca. nict o le-gaturi intro starea batiului fn unghi, intro ploie, totultse p6te intampla ca stand batiul in unghi se ploie. Iarsa se titaluesca in 21 lanuarie resolutia, cea carea dup6

si

si

si

qi

pi

oi

oi

www.dacoromanica.ro

DW PSTRU MA1OR 129

aceea in Iunie s'au fiteut, nu este in lume faptura akaintelepta, si asa puternica, carea se p6ta face, Cu atatamaT vartos ca Domnul Christos slice la faptele Apostolilorcap. 12 : Nu este voud a sci anit sag vremile, care Tatalle -au pus Qntru a sa putere". Singura cancelaria Escelen-%iel tale all aflat a r6spunde in 31 Iunie la cartea dupeaceea in 6 Lille acestuias an data de care feliu de ma-zacie nu numal acum s'atl incumetat cancelaria Eseelen-tiel tale a face, ca si adaun6zi lute° scrisere latinesca,carea trebuea se o Etat la Slavitul oficiolat, venit cunumele Eseelentiel tale, datum din 9 Maiu, acolo miarata ea tremisa mie porunca ad sosit la Escelentia tain 7 lulie acestuial an de la Craescul Gubernium.

Si dup6 nisce contradictil ca aceste, Inca indrasnesteconcipista ca o tudumana anal aerie. Se sciu, ca orl-ce mise aerie de la scaunul Arhieresc, tote Eseelentia ta insultle lucri, at cercetate le isealesci, s'aa din randuiala Esce-lentiel tale quo ad omnia se expedaluese, precum acestamustrare or nu dupe concepiste. Cine 'Ate suferi o indras-nire ca aeesta a coneepistei, carele niste contradictilmazacil nesocotite ca acelea, precum sint cele maT susaratate, Ara sfiala cuteza ale lipi catra intelepciunea Es-celentiel tale, si atI face de necinste batranetele Escelentiettale cele cu titula asa inalta acum de Prealnaltiatul Ion-perat, cu mare bucurie, lauds i fala 'Astra tuturor Inbo-dobite. Cu adev6rat uniT coneepisti ca acestea nu se cadea rada langa Eseelentia ta. Ca uniT ca acestia, precunieste obiceiul unor eurteni, invetindulT tot naravul si totsplecarea Eseelentiet tale, lesne vor vana prilejul, to vorinsela a iscali concepturile lor, de carea in desert apoTveT banui. Ci se to milostivestl Eseelentia ta a Linea bar-bap (deli, cariT sa aiba logica la cap. De nu se alb, incler, Inca de airea sa capet1 pe plata buns ea ti -a1 data

Duruneled putere de aT vreme de a nu cruta simbria lanisce concepisti intelepti, caril se ajute batranetele Esce-

Biserica Ortodox& Roman/. 3.

li

li

si

se.

www.dacoromanica.ro

130 ISTORTA BIS. ROMANILOR DR PETR MAYOR

lentiel tale, era nu se le mal ingreoieze, rAndul bun, cinstiaEseelencid tale, qi b:nele deob§te poftesce acesta. Ca devor merge lucrurile la scaonul Arhierese tot ma ea acumm6 tern se nu se dea pricina de Indoila, nu numai ca nuslat cercetate de Escelentia ta lucrurile ce se acrid de lascaon, ci cum-ea nict iscalitura numeluT Escelentiei talenu este scrise de Escelentia ta (???)

Earl Incatui pentru mine, ar6tand et indestul nevino-v4a mea, cu cea ma! umilitA plecaciune m6 rog Esce-lentieT tale, de vreme ce Imposibilium nulla obligatio, O.to milostive§ti a nu m6 socoti pricinuitorit incurcard, qi

ne ascultarel Teleceanilor, pentru cad n'am citaluit, sailn'am dat a se ceti resolutia Escelentiel tale, carea dupecidula mea cea din 21 Ianuarie sail nascut pe lume si peconcepista mustrarei ce din 13 Iunie a. c. Parintelte sa-Idojene§t1 mal cu sirguintiit a privi la cinstea Escelentieltale intru concepturile tale, ai cancelaria BA se Indreptezeamintrea ; el e., de acolo serisori aqa cu marl, qi desegrelele scrise cu nurnele Escelentiel tale, cat este ruqineale arata unde ar trebui BA se arAte. Cu adev6r evlavier6manend".

(Va nrma).

-vAtit.-

www.dacoromanica.ro

ISTOR1A TEXTULUI CARTILOR

NOULUT TESTAMENT.

(Urmare. Vec 11 Biserica Ortodox It Romang, Anul XIX, No. 1).

IV. Traducerea arrnenescd 1).

Creltinismul s'a facut cunoscut in Armenia, in vecul alII-lea ; tar in jumetatea a doua a veeulut al III-lea scriseDionisiu al Alexandriet, o scriere : Ilepi [Arca voiac, catracreltinil armeni, in timpul Episcopulut for Meruzanes 2).Timp mat bine de un vec li jumetate, cre§tinismul nufacea progrese in Armenia. Abia la inceputul veculut alIV-lea lua el (cre§tinismul) o intindere mat mare prin ac-

1) Traducerea armena §i origina el ne este mult mai bine cu--noscuta de cat on -care alts traducere veche din aceia ce ne po-vestesce asupra el un colaborator cu numele Moses ChoronensisIlistoriae Armen. libri 1/1edata In limba armena cu traducerelatinesca §i observaiuni de fratii Wilhelm fi George WhistonLondra 1736care clack' o comparam cu un exemplar vechiu dinvie-tile santilor, ce sa pastreza in biblioteca din Paris qi care des-crie qi viata lui Mezrob, dovedim ca cele 4ise in istoria armend,aunt adevarate.

2) EusebiuH. E. VI. 46.

www.dacoromanica.ro

132 IIST01% IA Tk. X 1 ULLI CARTILON

tivitatea lul Grigorie Luminatorul. Catre sfarsitul veculuial 1V-lea si inceputul celu" al V-lea, se afirmA ca marepropoveduitor al erestinismulul in Armenia, armdnul Mezrobfost mal inainte secretar regesc apol pustniccare a sialcatuit pentru trebuintele poporului, un alfabet cu 36 delitere, parasind ast-fel alfabetul sirian de care se slujiseraarmenil pani aci ; tar istoria ne spune cA Mezrob si Pa-triarhul Isaac al) fost si pima initiator) al traducer' ar-mene a cartilor Vechiulul si Noului Testament.

Traducerea adsta a decurs din Pesito, de ore-ce Isaacn'avea la indemAna exemplare grecesei. Dar nici el n'atradus intrega biblie ci numal cate-va carp, Elsa cA nu sepote lice ea peste tot, a servit Pesito ca isvor din cares'a faeut traducerea armena : Doi scolarI insa a lul Mezroblosif §i Eznachadused, de la Sinodul din Efes (431)un esemplar grecesc at bibliel, si din acest timp si cu a-cest prilej, Mezrob si Isaac, lepadarA traducerea sirianii,din care el faceati traducerea armenesca, incepgnd din noua traduce din aceste exemplare grecesci. Dar fiind-cA niciIsaac si nici Mezrob nu erau in destul de destoinicl ineunostinta limbs' grece, trimiserit 0 pe Iosif li. Eznachimpreuna cu Moses Choronensis la Alexandria, pentru casit se deseversesca acolo In limba greca, si dui:16 intorcereafor lucrul a fost reluat si dus pAnA la sfarsit.

Din cele Elise BA vede, ca traducerea armeneseit a de-curs imediat din textul grecesc 1) ; totusi in* intru catmai inainte Is eras i cunoscute armenilor si traducerea si-rianft Pesito, din care Isaac, dup6 cum am velut, a sitradus in armenesce unele din carcile sante, este evident,cA, Pesito a avut o mare inriurire asupra traducerea ar-mem), 1;4i mal tftrlitl ; asa eit chiar daca nu am admitecum cred unit theologi ca folosirea textulul grecescal bibliel a fost numal ca emendare a textulul armenesc

1) Pentru textul VechiuluT testament s'a avut in vedere septua-ginta.

www.dacoromanica.ro

NOULLTI TESTAMENT 133

decurs din Peigto, totu§1 nimeni nu p6te tAgadui, ca tra-ducerea siriana n'a influentat mult in traducerea arme-n6sca a biblieT.

Apocalipsa pare-s6 a nu fi fost tradusa o data eu cele-lalte cart', cii, ceva mal targial cad limba din traducereaacestel cart' (Merit de limba intrebuintata la celel-alte.

Unit dintre teologi cred ca traducerea armen6sca dinvecul al XIII-lea sa inrudesce mult cu Vulgata. Ac6sta siteeplica prin faptul, ca pe acea vreme (1224-1270) dom-nea in Armenia Regele Haitho sail Haithom, care simpa-tisa mult cu Biserica romanocatolica, voind chiar sa facao unire intre Biserica armena qi cea romano-catolica, do-rinta care era aqa de puternic inradacinata in acest Rege,ca puffin inainte de morte abdica in fav6rea fiulul sell, in-trand intr'o monastire ca calugar tranciscan.

Traditiunea arata, pana acum, ca din princina acestorinterese de conciliare, Regele Haitho ar fi permis, ca intraducerea armena sa se fac6, 6re-care indreptari, dupeVulgata ; a§a de pilda s'ad introdus in traducere cuvinteledin I Ion 5, 7, din care causa Patriarbul armen din aceavreme, Grigorie Episcop de Sis, A razima pe acest citatcand esplicA el inteo scrisore, Regelul Haitho, de ce Aintrebuintaza apa la Santa liturghie, ba este citat loculacesta li in anul 1307 de un Sinod tinut la Sis.

Cu tote acestea insa locul amintit din I Ion 5, 7, BA

gasesce numal in unele manuscripte armenesci, nu in tote,din care pricina, multi teologi, cred, ca adaogarea for intraducerea din v6cul al XIII-lea nu este autentica.

Ac6sta traducere s'a imprimat abia pe la mijlocul ve-culul al XVII-laa din causa ca manuscriptele bibliel ar-menescl erad forte scumpe (un singur exemplar costa peste500 de talerl); Tar la porunca sinodulul armenesc tinutla anul 1662, a fost trimis un preot din mOnastirea Usci(de unde BA numesce el qi Uscanus sail chiar EpiscopulUscanus), in Europa ca sa privigheze tiparirea, li caredupe ce a colindat Roma qi intrega Franta, pretutindenea

www.dacoromanica.ro

134 1STORIA TEXTULUI CARTILOR

intampinand greutati BA duse la Amsterdam unde tipAriintrega biblie armenesca la anul 1666.

In acesta editiune a bibliel a introdus tiscanus, dupeWulgata, citatul din I Ion 5, 7 ; Ion 5, 4 Ion 7, 53-8, 11, care nu sa gAsea nicY fn codicele pe care 11 aveael, nicl in manuscriptele armenesci.

Mat tamp un alt invetat armen cu numele 16n Zohrab,a tiparit din not biblia armenesca in Monastirea Mehita-rista din insula Sant - Lazard in Venetia. Ala, el a edatmal intal Noul Testament in Venetia la 1789, folosindu-seIn lucrarea sa de mal multe manuscripte armenesci, no-Mad cu un asterix citatul din I I6n 5, 7 ca neapartinAndvechel traducer!. Apol 1,n anul 1805 a fAcut o recensiunecritics a intregel biblif armenesci, la care lucrare s'a folo-sit de forte multe manuscripte, notaud in text tote va-riantele descoperite adaogend scurte scholil armenesci.In recensiunea acesta, Zohrab, sc6te cu deseverlire afaracitatul din I Ion 5, 7 ca nefiind autentic. Exemplul lulZohrab la imitat mal in urma qi Ancher cu alp calugarldin SA,nt-Lazaro, facend qi el o recensiune critics a tra-ducerel armenesci.

V. Traducerea Georgics.

In Georgia sat Grusia, vechea Iberia, a intrat crelti-nismul intre anii 320-330. Mal tar4i11., si anume pe lainceputul veculul al XVI-lea, Georgit tradusera dinlimba grka, pentru trebuintele for religi6se, intrega bi-blie. Exemplarele din care s'at alcatuit acesta traducere,au fost aduse din Grecia de nisce tinerl invetatT, trimilYacolo anume ca sá se degvarcasca in cunoqtinta limbeiGrece.

Tregelles insa este de parere, ca traducerea Georgicseste decursa din textul armenesc ; dar neputand dovediac6sta, parerea lul nu p6te fi luata in serios.

Traducerea in cestiune s'a tiparit pentru prima 6ra la

qi

li

ill

www.dacoromanica.ro

NOULLI TESTAMENT 135

Mosova 1743 fol. unde a ii fost revisuitit dupe biblia slavo-rusA, ba chiar ai mult schimbata ; ma crt din ac4sta pri-cinA nu mat preaintA ea absolut nici un interes pentrucritica textulul cArtilor Noulut Testament. Aceloai lucru sAp6te lice ai de ediOunea fAcutA de societatea biblicA.Moscva 1816.

VI. 7raducerile persane.

In Europa aunt cunoscute done traducer' persane. Am-bele cuprind cele patru Evangelic, dar n'az'i nicl o valor°din punct de vedere critic.

Una din aceste traducer' este tipAritA in Polyglota dinLondra (1655) ai este decursa din traducerea Peaito, dupetimpurile lul Mohamed. Ea este luatA dintr'un codice dinanul 1341 pe care II avea un 6re-care Pacocke. 0 -tradu-cere in li alba latina a facile() Bode ai a ai edat'o la Helmst.1751. 4, care traducere cuprinde evangelia lul Matheitili Marcu.

Cea-lalta traducere persana a edat'o Abr. W heloc, tardupe mortea lul a complectat'o Pierson Londra 1652,fol. 57. Traducerea ac6sta sernAnA a fi tAcuta ime-diat din textul -grecesc ; iar la tiptirirea el s'a ma' folositci doue manuscripte din Cambridge precum li codicelelul Pacocke, ale carul cetinV variante s'ai`i amestecat cuparticularitatile acestel de a doua traducere, ma ca dinpunct de vedere critic nicl traducerea acesta nu presinta.vre-o 6re-care val6re.

VII. Traducerile arabe.

Sunt mat multe traducer! arabe care cuprind cartileNoulul Testament. T6te aceste tusk, pentru critica textu-lui aunt de o importantA secundarA, pentru cuventul, anu aunt decurse nemijlocit din originale ci din alte tra-ducer! vechl, ai deosebit de acesta alt ma' suferit ele fti

www.dacoromanica.ro

136 ISTOR1A TEXTULUI CARI1LOR

alte schimbarl mal ales acele exemplars care erat desti-nate serviciulut bisericesc.

Invasiunile arabe care avura ca urmare supunerea 0-rilor Asiel, Africel Tar in Europa supunerea Spaniel, strim-torara mult propalirea Bisericel erestine, Tar in multelocum chiar o nimici. Acolo inse uncle Biserica lul Christosa putut sii stea, a trebuit cu marl sacrificil sa-sl mentieterenul dobAndit. Arabi! punend °Ana pe intrega milcareculturala Ili economics a teril6r supuse, urmarea fu, c6.

limba arab deveni dominants apr6pe in totul-, ala es sitsimti nevoe ca sub raportul bisericesc sa, se fact, traduce-rea bibliel §i in ac6stii, limba. Ast fel aparurrt traducedarabe decurse din Pe§ito qi din traducerile coptice 1).

Traducerea arab5, cea mal insemnath a Vechiulul §iNoului Testament ar fi aceea pe care a sever7Wo pe lamijlocul veculuI al VIII-lea Iohan episcop de Sevila avendde bask Vulgata.

Dar dupe parerea lul Junybol 2) traducerea acesta esteilecursa dintr'un codice arab gAsit la Freneker si care cu-prinde cele patru evangelil, codice care dat4za de la 1610.De acesta pArere este §i Tregelles, la carea s'a ajuns mo-tivati fiind ,4de o comparatiune ce a facut'o textulul arabal lul Ion de Sevila cu alt editiune numita editiunea ro-mana din anul 1590, gi care editiune era decursA imediatdin originalele grecescl ; ala cl s'a dovedit ci Bi acest&traducere nu sa sue Ora in vdcul VIII-lea, cum sä credea,ci este ficutA dupe editiunea roman's pe care am amin-tit'o, kii abia maT in urma a fost prelucrata ea dupe Vulgata.

Gildemeister maT crede pe basa celor ce am spus in celece preced, cit o traducere datorita lul Ion Episcop de Sevilanicl n'a existat vre-o data ; li ceea ce sa sustine in numele

1) Gildemeister de evr. in Arabicum e Simplici Syriaca transla-tisBon 1865. 4. 0 alts traducere sa datoresce istoriculuT arabIacubi 891 d. Chr. edatA la Hamb. 1885. 4, pag. 117-128..M. KlamrothFestschrift des Friedrich Willi. Gymnos.

2) Letterkundige Bijdragen II, Leyden 1838.

www.dacoromanica.ro

NOULUI TESTAMENT 137

ei este numal o gresala sail o false Were a tradiOunoliterare spaniole ; Tar asa numitul codice gasit la Freneckereste numal o copia a editiunei romane.

Deosebit de aceste traducer! pe care le-am amintit, Qicare dup6 cum am veclut nu presinta vre-un interes deo-sebit pentru studiul carilor sante din punct de vederecritic, Lmal stint si alte traducerl arabe, decurse imediatdin originalele grecescl si care'si au valbrea for incontes-tabila pentru acest studiu critic.

De aeeste traducer! at esit la lumina prin tipar ur-mat6rele :

1) 0 traducere a color patru evangelit Gildem-eister opul citat, de Watte § 21).

Acosta a fost a) tiparita maT intal in Roma 1390 sat1591 fol. in dou6 colOne en sail. Para versiuni interliniarelatinesd. lb) 0 alts editiune a traducerel este acea a lulErpeniusLeyden 1616. 4, facuta dup6 un codice dinLeyden emendat de un copt 1). c) In Polyglota din Paris(1645) sa gasesce faraqi textul acesta at traducerel caremaT in urma s'a tiparit si in Poliglota din Londra. d) Deasemenea intimpinam traducerea in cestiune, in editiuneasiriana flout& pentru trebuinOle de cult ale MoronitilorFaustus Nairon Roma 1703. fol. Carshurica-arabica, culitere siriane. e) Sa ma! afla alte editiuni ale acesteltraducer!, anume recensiunea melehitica. In ediOuneaHaleb 1706 fol. Londra 1727 4° facuta in urma unel re-visuiri a textului dup6 alto manuscripte grecesd pecare Arhiepiscopul Melchitic din Antiohia a divisat'o inEvangeliu Evangeliar. f) 0 editiune dintr'un alt codicetiparita la Leiptzig, 1864 intitulata ; Die vier EvangelienArabisch aus der Wiener Handschrift heransgegeben". (Celepatru evangelil arabe e date din manuscriptele Vienel).

Tote aceste traducer! ale bibliet arabe au unul acelasi

1) Textul lul Erpenius s'a tiparit Yargag in ediiunea coptica a-rabica. a Evangeliilor, la Londra, de societatea

(Vef4

si

si :

si

si

si

biblica.

www.dacoromanica.ro

138 1ST. TEXTULUI CARTILOR NOULUI TISSTANENT

tip. Ele nu decurg de cat din aceleaql originale grecesci;asa ca de qi In diferite timpurl ele spar El ed4iunl dife-rite, dupe cum am veclut, totusl at aceiall origine, ceeace ne Indreptatesce pe noT a afirma ca aid nu avem aface de cat cu una §i aceealt traducere.

In ceea ce privesce vechimea traducereT, nu putem scicu precisiune. Hug crede ca ea este seversita In jumetateaa doua a vocului al IV lea pentru trebuintele religi6seale Saracinilor din ostul PalestineT, caril sg convertiserala crestinism sub Imperatul Valens.

2) 0 traducere a scrierilor apostolicefaptele apostoli-lor, epistolele pauline si catolice Ili apocalipsa s'a tiparitIn Poliglota din Paris si cea din Londra dupe un manus-cript adus din Allepo. Dupe caracterul el, si acesta tra-ducere este decursa nenaijlocit din originalele grecesci.

Pe langa aceste done traducers arabe, de care am vor-bit, mal este Inca una, special a evangeliilor cu epistolelepauline la un loc, pastrate Inteun codice din Vatican.Autorul traducerei dupe parerea lul Scholz este DanielPhilentolos qi fiul set Gabriel Philacalos din Emisa, InShia.

I. C.

-...,r 0-,....1*,+- 0 -1.

www.dacoromanica.ro

Ortodoxie si Biserica creOna ortodoxa.

Biserica lul Iisus Christos in decursul celor 19 secolede la intemeierea el, s'a impartit In mat multe bisericl,tote purtand numele dumnedeesculul fondator si tote clan-duse de biserici crestine si adeverate ale lul Christos.

De la inceput top: eel ce s'ati incercat 9, altera inve0-tura evangelie,, ail fort eliminate si scoll din sanul Bise-ricei crestine. Unii din acestl falsifieatorl al credintei, allperit Zara a lasa urme dupe el, altil, ademenind cats -vaadepts, all format sinagoge si comunitatt, deosebite de alecrestinilor celor adeverap. Dar tote acestea apunea1 unelemal degrab de cat altele. Majoritatea lor, ca sa nu qicemmal tote, n'ail Meat de cat o slabs amintire in istoria Iliarcheologia bisericet crestine, pentru eel ce voesce a cu-n6sce sail a studia fasele prin care a trecut biserica cres-fink doctrina, cultul, disciplina si tot ce se rapOrta laorganisatiunea si administratiunea sa.

Ast-fel a procedat Biserica fata de to aceia can voiatia'l schimba sou mistifica, atat fondul doctrinal, cat $i chiarforma sa ; ci, in decursul color nom5 dintal secole, a pas-trat unitatea credir0i, cinend en tenacitate si santenie

www.dacoromanica.ro

140 oaTonoxis I

nealterat, neschimbat §i intact depositul sacru al credintelIli al invetaturel, ma precum fl primise de la Iisus Chris-tos prin apostolic set. In aceste timpuri, de §i mulV eretici'§i tormase a-parte comunita.0, dupe ideile §i credinta forratacita ; dar Biserica cea adeveratA a lui Iisus Christos,era : una, seinta, catolica csi apostolica, qi purta cu fall §idreptate acest name cu care se deosebia de sinagogeleereticilor. c1rora cre§tinii cei adeverati, nici numele debiserici nu voiaii ale da.

De la secolul al noulea inse, at inceput a se accentuadin ce In ce mai mult unele diferente mid §i neesen-tiale, can existail de secole chiar In salmi diferitelorbiserici, mai ales ale pArtilor apusutui. Aceste diferentetncepurt a se raporta chiar la dogmele credin(er, pe careunit din cre§tinii acestor par(i, incepuse ale credo §i mar-turisi, nu aqa precum be credeau tots cre§tinii §i precumerail formulate qi cuprinse In sitnbolurile biserieei univer-sale ; ci le credeat §i le marturiseau cu 6re-care omisiunesou adaose, av8nd §i unele practid biserice§ti deosebite.

Bisericele de orient cu Biserica de Constantinopol infrunte, au semnalat Romei aceste indepartari de la drdptacredinta §i de la pastrarea intacta, §i nealterat a a§ez§.-mintelor bisericei. Roma MAO a recunoscut deosebirile §inovismele introduse in unele din bisericele apusului §ichiar in biserica romans, li de unde la inceput le desa-proba §i protesta contra lor, in urma incepu a le primi,ale susine §i chiar apara 1).

1) Cand pentru intaia adaosul lui Filoque (xai ex co r) 'nor)) lasimbolul credintei a fost propus bisericei romane, In urma sino-dului tinut la Achen (809), papa Leo al III (t 836), nu numal cga respins categoric admiterea lui, dar a §i ordonat de a se sepape dou6 table de arama simbolul, ftirei de adaos ysi a se pastraIn biserica Santului Petru, cu mscriptiunea urnigtore : HaecLeo posui amore et cautela ortodoxae fideiu. Nu trecu fuse multi biserica Romei primi adaosul §i la inceputul secolului al XI

it impunea tutulor bisericelor apusului, t4i pretindea ca sg'l pri-meascg §i bisericele creOne d,in orient (comp. Diomed ist. bis.vol. II, pag. 6.

www.dacoromanica.ro

B1SFRICA CRESTINA ORTODOXA 141

Ast-fel Bisericele A.pusulul cu Biserica Romel in fruntealunecate pe povarnicul indepartarel de la credinta ceaadev6rata ci de la pitstrarea cu sfintenie a acez6mintelorbisericesci, pAstrate de la inceput, mere din deviatiunein deviatiune ci din novisme In novisme, pang, ce legaturadragosteT, care se intemeea pe unitatea credinteT, fu impo-sibila de a mar putea exista intre orientul occidentulcrectin. Atunci (In secolul al XI-lea an. 1051) avu locdesbinarea cea mare intre bisericele crectine de orient fficele de occident.

Bisericele din orient grupate in jurul Bisericel cele marldin Constantinopol, all remas pe basa inv6taturel ci acredintei de mar 'nainte, ma, precum era stabiliti ci both-AU de sin6dele ecumenice ci locale ale BisericeT univer-sale, ci aca precum era formulate cuprinsa In symbolu-rile ci In rnarturisirile de credinta ale Bisericel universale,In care se stabilise de catrii, biserica inv6taturadogmele el pe basa santel scripturl ci a traditiunei au-tentice pastrata de la inceput in biserica crectina.

Biserica Romer Ins cu bisericele apusulul, mergend tot(nainte pe calea apucata, dup6 ce prin presiunl ci princele mal neertate mijI6ce a fost nevoitA sgt sufoce glasurileindependente ce o desaprobatl in mersul el doctrinal, la-treutic disciplinar, avu durerea sk vada efectufindu-sein sAtiul el, la incepntul secolulul al X VI lea, o mare sci-siune. Mare parte din crectinil partilor nordice ale Europe!,ne mai putend suporta jugul el, s'all substras de la juris-dictiunea pastorir a marelul pontifice din Roma ci allconstituit biserici a-parte. Acestea sunt bisericele crectine,cunoscute sub numele de bisericl protestante.

Aceste biserici iaracl, de unde la inceput se ridicaserftmat numal contra abusulul ci a inovatiunelor bisericei ro-mane, ale pornite pe calea desfiintarel, ail sfircit prin aataca desfiinta parti esenciale ale organismului bisericesc.Neavend- nici o busola nici un criteriu stabil, dup6 care

ci

ci

at

si

!LIAO rei

si

yi

ti

www.dacoromanica.ro

142 OicTOD, .X(14! 1

WO moduleze viata for bisericesca, ati sfirsit prin a olaiciza cu desevirsire si a's! creea fie-care credincios dogme,discipline, cult, administratiune $i chiar pietate religi6sadupe propriul seti capriciu. Pentru acesta ramificarile ciscisiunele, schimbArile si prefacerile religiose ce au avutloc in sanul pop6relor $i a bisericelor crectine ce s'aii des-partit de biserica Rome! de la secolul at XVI-lea, suntf6rte multe. Ele a1 ajuns asta-di aca de numer6se si deo-sebite dupe credinta, cultul, disciplina si organisatiunealor, chiar intre dansele, in cat s'ar putea (lice, ca cele matmulte nici nu ..eamtina a fi biserici crestine, apropiindu-se unele de monoteismul judaic, altele detheism in genere,altele de religiunele naturale etc. etc. $i altele de antro-polatrie, de la care n'ait de cat un pas pentru a se in-torce la vechia idololatrie.

Ast-fel sunt asti 41 bisericele protestante car!, de si iubesca purta numele diferitilor reformatorl, nu inceteza de a sepretinde si numi biserici crectine.

T6te aceste biserici, impreunA cu biserica Rome!, de lacare s'ai'l desbinat Fi impreune cu bisericele din patineorientului, ce s'ai l. separat de Biserica cea adeverata a luiChristos in timpul conciliilor ecumenice, si cu Biserica ceamare crestina de orient, care a remas credinci6sg in pas-trarea credintel, a cultului, a discipline! si a organisatiunelcanonice, compun marea familie a bisericelor crectine. T6tese numesc biserict crectine ci fie-care din ele se pretindea fi adev6rata biserica a lut Christos.

In acesta multime imensa de biserici crestine, fie tineeste in drept a se intreba : care este adeverata Biserica alui Iisus Christos?

Intre ele este una care pa'n5, asti-41 ports numele deBiserica creftina ortodoxet, adieu drept mariare 5si dreptcredinciosa, si care pretinde cá crede ci marturisesce drept$i neschimbate cele privitore pe Iisus Christos ci biserica.sa-

Numele acestel biserici a invedera ca ea este adeverata

www.dacoromanica.ro

BISERICA CRESTINA. ORTODOXi 143

BisericA, dar pentru a fie-care religiune ci fie- care bise-rica p6te sa'sI aiba ortodoxit sell ca BA putem cun6sce peadeverata biserica a lul Iisus Christos, trebue sa stabilimsemnele caracteristice ale adeveratel biseriet, ci sA, vedemcareia din multimea bisericilor crestine, ti convin, i-se potaplica $i are aceste semne, ca ast-fel numele et sA fie in-temeiat pe ortodoxia sa.

Biserica crectina este biserica mut list's Christos interne-iata pe Evangeliul sell si consolidate prin predica apos-tolilor $i a urmatorilor lor, cari aU. interpretat drept in-vetatura mantuit6re ineredintata for de Iisus.

Prin urmare pentru ca o biserica crestina sA, fie adeve-rata BisericA, a lul Iisus Christos, trebue : a) SA'si urceorigina sa prin adeveratil urmAtori al apostolilor gi prinapostolt, pans la Iisus Christos, piatra unghiulara ci lute-meetorul Bisericei sale. b) Sa fie Intemeiata ci consolidatA,pe invetatura cea mfintuitore a lut Iisus Christos, aca pre-cum ail predicat'o apostolil s61, cari au foot martorit ocu-lar! si servitors at Cuventului, sell aceia pre earl et It auconstituit in urmatori as for spre a conduce maT departeopera mfintuirel 6menilor. c) Sa pAstreze intacta ci neal-terata inv6tAtura credincei predicate de finis Christos ciApostolt $i BA o mArturisescA aca precum a interpretat'obiserica universala. d) Sa pastreze de-a pururea, nu numatin doctrina teoretica, dar ci in practica sa, In cult, in dig_ciplina si administratiune, unirea spiritualA ci legaturaharica cu Iisus Christos si Apostolil s61, prin urmAtoritacestora, cari de la inceput si Oa, astA-41 fiind hirotoni-sit' ci succedandu-se canonicecte, aunt recunoscuti de bi-serica ortodoxa ca depositaril sacri a-1 tuturor celor ce serefers la biserica.

Fare aceste semne distinctive o Biserica crestina, nueste ci nu p6te fi adev6rata biserica a lut Christos. Si cudrept cuvent. Caul, cum p6te fi biserica a lul Christos, oadunare de credincioct cari dup6 credinta ce o au si omArturisese, n'au nimic comun cu lima Ckristos si evan-

www.dacoromanica.ro

144 ORTODOX E 1

geliul sell, pe care se intemeeaza biserica sa ? De aseme-nea, cum p6te fi biserica adeverata a lui Christos, o bisericacare, de si la inceput s'a intemeiat pe invetatura mantui-tore a Evangeliului sell, dar nu a pAstrat acesta invetaturftasa precum a primit'o de la apostoll si urmatoril lor, cia sehimbat'o si a alterat'o cu deseversire prin invetaturistreine ? Si ce Biserica crestina mai pOte fi aceea care, incele din urma a ajuns a nu mai 'Astra, nict unitatea ere-dintei, nict legatura harica cu lisus Christos si Apostolicsec ; o biserica care au desfiintat chiar si sacerdotiul canonic,menit de la inceput de a intretine acesta, legatura harica,intre credinciost si Iisus Christos si de a fi depositaril ea-rora s'a ineredintat pastrarea credintei si mantuirea su-fletelor ?

Din t6te acestea results, a o Biserica cre,tina, care nuare semnele distinctive si nu intruneste conditiunele maisus amintite, nu p6te fi adeverata Biserica a lul TimeChristos. Cact religiunea crestina ortodoxl, este si trebuesit constea din ideile, convingerile, cunostinta si credintacea drepta despre adeverurile religi6se cuprinse in Evan-geliul lui lisus Christos, Mantuitorul nostru, expuse inscrierile Apostolilor, in predica si cuvintele lor, si cuprinse intraditiunea autentica a bisericel, care a determinat si aformulat in dogma, mistere, precepte cii reguli de credintaaceste adeverurt dumnedeesti. Precisarea si stabilirea dum-negeestilor cuvinte in dogme ale credintet, s'a facut deBiserica in modul eel mai oficial posibil. Cad aceea earlrepresentaii si pastrall unitatea credintel si a ierarhiel inbiserica Intemeiata de Iisus Christos si consolidata prinpredica Apostolilor set, ierarhil bisericelor crestine, et aufoot cart s'ar'i adunat in concilii ecumenice si sub inspira-tiunea Spiritului Sant, all hotarit si all formulat drepta.credinta pe baza invetaturet pastrata de la inceput in Bi-serica, ea ea sä fie credinta, una si aceea a tutulor cre-dinciosilor si a tutulor bisericelor lut Christos.

www.dacoromanica.ro

BISERICA CRE§1INA ORTODUXA 145

AcestA idee despre ortodoxie s6t1 credinta cea drepta abisericeI lui Iisus Christos a formulat'o fOrte precis $i inacelas timp prin putine cuvinte Patriarhul IerusalimululDosithel in prologul scrierei sele intitulate PavAza orto-doxiel" 6p0o3o;ix4), prin cuvintele : Credintanostra este cea predates noue de Domnul, predicate de A-postolt ,si pastratet de santit parintt". Prin urmare credintaunel, biserici cre§tine, pentru ca sA fie credintet adeveratetdrepta, dupe cuvintele celebrului patriarh, ea trebue sA,fie : cea predaut de Domnul nostru Iisus Christos, cea pre-dicate de sanfif set Apostolt ,si cea pastrata yin biserica deparinfit cet sontt at et.

Este ins6 mal presus de orl-ce indoiala ca adev6rurileinv6tA.tura bisericei crestine, s'at precisat gi s'ar'i formulat

drept prin conciliile ecumenice ale intregel bisericl crectine,in cele dintai opt secole, and biserica era una, cu o uni-tate de vedert, metrturisire si credintaintru tote.

T6te aceste inv6tAturi ale credintel, asa precum s'ailprecisat, hotarit formulat de biserica univervala, aunt$i se conserva intacte $i nealterate, fare adaose set stir-biturl, numal in Biserica crestinA ortodox& de orient, carenu a adAogat nimic la credinta mArturisirea el, prestecele hot Mite de Apostoll santele sin6de ; nicl nu s'a de-pArtat un singur moment de la acesta credinta. Ea estesingura biserica care a pastrat'o intacta, aplicand'o in dis-ciplina, cultul organisstiunea el. Numal ea a pAstratcu sfintenie ca un deposit sacra acesta credinta prin sa-cerdotiul el hirotonit canoniceste, al caruia membril, fiindurmatorl, succesorI a! Apostolilor, att condus bisericain numele lul Iisus Christos, recunoseendu'l pre el de capal BiAricei.

CalAuzit de acesta idee primomordialA dreptA despreortodoxie, Ieremia al II lea, patriarhul de Constantinopol,stria teologilor protestant! din Tubingia ca, ortodoxiacredintel nostre, consta in a urma candnelor apostolilor,

Biserica Ortodox5. Roman'. 4.

(eccrnic r

§i

Qi

§i

§i

§i

§i

pi

pi

www.dacoromanica.ro

146 ORTODJXLE E

intru a ne conforma sin6delor ecumenice isi ast-fel intru totea urma lul Christos" 1). De asemenea ci sinodul din le-rusalim (an. 1678), definind credinta n6stre ortodoxft dice :di, ea consta din a crede drept cuvantul dumnecleesc, ex-plicat cu pietate de stinfit pdrinft, oi traditiunele oraleale apostolilor, petstrate de santit paring al bisericd pandastei- clt.

Aceste definitiuni luate din cArtile n6stre simbolice, nedail adev6rul inteles al ortodoxiel li compun esenta ceaadev6ratA a credintel n6stre crestine, aratand tot d'o datape biserica crectina care are ai a pAstrat credinta cea a-deverata.

Pe baza acestor definitiuni ai inend seamy de semnelecaracteristice mat sus amintite, cart trebuesc a fi inerenteunet biserict creatine, pentru ca ea se fie adev6rata bi-serial, a lul Iisus Christos, putem dice ea nici biserica Ro-mer nu a stat ci nu se afla in ortodoxie, ai deci ea nurepresintA adeverata biserica a hit Christos; cad ea aadaogat dogme toi inMaturi noul Ili diferite, car! n'allorigina lor, nic! in Evangeliul lui liana Christos, nict ininvetAtura apostolilor, nici in hotaririle conciliilor ecume-nice ale bisericet crestine universale din cele dintaill optsecole. Mal Inuit Inc., schimbArile ai prefacerile ce a in-trodus acestA biserica papala in invetatura credintel, incult, discipline ai organisatiunea el, nu numal ca, nu allfost aprobate de concilil ecumenice, dar eh) n'az'i fost nicirailcar justificate de interesele morale ale bisericet. i nefiind, nicT in spiritul, nici in litera sante! scripturl ai adogmelor hotarite de biserica universals, ele all fost con-damnate de bisericele creatine can all remas neclintite peteruelia credintel celet adeverate ai a a,ezamintelor bise-riceati pAstrate de la inceput.

De asemenea, Did bisericele protestante nu pot avea pre-

1) Compara finele epistoler I a patriarhuluT leremia al II-leacatra teologii protestanti din Tubingia.

www.dacoromanica.ro

BISERICA CRESTINA ORTODOXA 147

tentiunea ca urm4zA canonelor apostolice si se conformezacolor legiuite si hotarlte de sin6dele ecumenice. Nici eleprin urmare nu pot fi adeverata biserica a lul Iisus Chris-tos, cAci alt rupt on si ce legatura doctrinal, ierarhicacu biserica crestinl, cea una, Banta catolica si apostolici acelor dintaill 1X secole.

T6te aceste bisericl ad respins traditiunea bisericei uni-versale si tot ceea ce Banff parinti ad hotarit, judecand totedup6 liberul arbitru tai fixandu sl dogmele credintei, cul-tul, disciplina $i organisatiunea bisericescA, fie-care dup6vointa, capriciul soft, in modul cel maT arbitrar. De acideosebirea cea mare si diferenta nu arare orl diatnetralaintre diferitele biserici protestante.

Atat biserica Romel dar, cat Qi bisericele protestantepen'..ru a nu ad pastrat in puritatea sa invetAtura cres-tinA si unitatea credintei cu biserica cea veche, si pentruca s'atl abAtut de la acdsta unitate de credintA a bisericelcrestine universale, cAlcand hotaririle el §i creendu-si nouldogme si noui inv6taturi, asa In cat n'aft r6mas In credintacea adeverata a bisericet lul lisus Christos, nu sunt fi nupot fi adeverate bzserict crestine.

Despre bisericele cari s'ad separat de marea si adev6ratabiserica a lut Christos, Inca din timpul conciliilor ecu-menice, si din can unele subsist Inca in partile orientulul,dandu-se Inca de biserici crestine, nicl nu maT p6te fivorba, ca ar fi adev6rate biserici crestine. Ele au asuprafor hotaririle sin6delor ecumenice ale bisericel universale,care a departat din sanul sett pe toti adeptil acestor schismebisericesci, can voiail, sa conrupa iii sa altereze adeveratacredintA si traditiune pastratA de la inceput. Acestia find.eel ce ad pus inceputul acestor biserici, ele s'ad Intemeeatpe ideile for eretice si condemnate de sin6de. Prin urmareele nu pot fi, nicl una, adeverata biserica ; cad tote s'addepartat de la drepta credintA a bisericel universale.

Singura biserica cresting care r6Enane si care porta sigi-liul anticitatel si al universalitatel, fiind recunoscuta din

@i

www.dacoromanica.ro

148 OKTUDOXLE §I

cea mat profund& anticitate de drept maritere si ortodoxa 1),gi care a remas fn adeveratid spirit al credintei cre§tine,este biserica crqtina ortodoxd catolica apostolica deOrient.

Acesti biserica, careia apartine si santa nOstra bisericacrestina ortodox& autocefall romans, remftnend in adevA-ratul spirit al Evangeliulul si al invetatureI si traditiunelapostolice, cu alte cuvinte in adeverata esenta qi tip alcredintei crestine, prin ea si numal in ea se afla qi se mani-fests adeverata pietate si vials crestina precutn si inviStaturacea adeveratl si sanet6sa a adeveratel consciintl cre§tine.Numal in biserica crestina ortodoxa. se afla definite drept,precis §i exact adeverurile dunanedeesti revelate de insultDumnede6 in vechiul si noul Testament, despre Dumnedellin treime si despre mantuirea 6menilor. Numal in acest&biserica adeverurile dumnedeesti se aflci, hotarite fixate sialcAtuite in canene si reguli de credinta, de cAtre orga-nele oficiale ale bisericel universale, adunate in sinedeecumenice, care le-a impus ca simbolurl de credinta tutulorcredinciosilor pentru mA,ntuirea lor. Numal in acestA bi-serica se afla deplina si adeverata descoperire dumnedeesca,pentru ca nurnal ea a pastrat unitatea in viata sa biseri-cesca teoretica si practice §i numal ea a rAmas statornici§i nestrAmutata in eredinta, in mijlocul tuturor peripetiilorsi periculelor prin care a trecut biserica crestina.

Tot in acest Bens, numaI ca in mod diferit defineste §iPatriarhul DositeT, in articolul 9 a] marturisirei Fele, credintaortodoxe, child dice : Credintct numim veneratiunea cea

drgpta ce o avem despre Dumnecleit ,si despre cele divine,

1) Tote marturisirile ortodoxe de credinta si simbolurile bise-ricesti, pe biserica nostra crestina catolica si apostolica de orient,o numese ortodoxd, atat spre a arata ca ea a pastrat intacta uni-tatea credintei, cat si pentru a arata, ca ea este adeverata bi-serica, a lul Iisus Christos, si ast fel a o distinge de orl care altsbiserica si secta eretica crestina, care s'a separat de biserica mumagi a alterat credinta cea adeverata pastrata de la inceput.

,si

www.dacoromanica.ro

B1SERICA CRES1 INA ORTODOXA. 143

care find lucratOre prin amore, adicet prin pazirea pre-), ceptelor divine, ne indrepta inaintea lut Christos ; tc,r aplacea lut DumnedeV, fara de acesta, este cu neputinta ".Aeeita este dogma de capet nie a bisericei n6stre", con-tinua el mai departs. De asemenea si Petru Movila inmarturisirea sa ortodoxa, in primul respuns la prima in-trebare, se exprima ast fel : Omul crestin ortodox si ca-tolic, pentru ca sa pdta mosteni viata eterna, trebue setpastreze drepta credinta si faptele buns ". Iar crestint or-totodoxt, sunt si se numesc, aceia cari cred ,si marturisesc17nestramutat credinta cea santa ce aU primit de la Christos

77Mantuitorul prin seintit set' apostoli ,si sin6dele ecumenice".Ast-fel ortodoxie, religiune crestinet ortodoxa, credintet

crestinet ortodoxa, biserica crestind ortodoxa, credinta dr6ptetsett ortodoxa, in simbolurile bisericei, in artile simbolicesi chiar in limbagiul teologic, insemna apr6i,e acelas lucru.Tote denote, o anume biserica, biserica cea adev6rata aInt Christos, biserica creflind ortodoxa de rasarit. Ele nupot denota o credinta abstracta individuals a until credin-cios, ci o biserica. Cad adev6rata credinta si vials reli-gibsii, nu este posibila si nu se pote intelege in afara debiserica, si fara biserica ; pentru ca numal in biserica siprin biserica se manifesta si se intareste relaciunea harica aomuluT cu Dumneclet.

i iarasi nici o biserica nu pote sa se intemeeze, sa existe,si cu atat mai putin sa fie adev6rata biserica crestina, faraacesta credinta primordiald, dreptd si adeverata. Pentruacesta Patriarhul Ieremia al II recomanda teologilor pro-testanti din Tubingia, &and acestia voiati a se uni cu bi-serica nostra ortodoxa si le clicea : Not stem fraVior pepiatra credintel si a tradiOunei bisericei n6stre, si nu77depaqiin marginile pe can le-ail pus sintii OHO, nicl.

nu dim loc color ce ar voi sa inoveze sett sa desfaca edi-/7ficiul sautel biserici catolice si apostolice a lui Dumneget.

Cad de s'ar da voe or! carul ar voi sit fats ceva in bi-

www.dacoromanica.ro

150 ORT. St BIS. CRESTINA ORTODUXA

serial incetul cu incetul tot corpul bisericei s'ar distruge" itPrin ortodoxie inse si credinta sert, religiune cregind or-

todoxd, se incelege si totalitatea veritatilor crestine ortodoxe,adica dogmele, invEyturile, misterile si tot ce constituebiserica crestina ortodoxa, care la randul BO, nu este altde cat corpul organic carele a adunat qi a prelucrat princonlucrarea Santului Spirit, fixand In can6ne si marturisiride credinta cele relative de credinta ce ni s'a dat de Man-tuitorul Christos si Santif s61 Apostoll.

D'aci qi teologia crestina, ortodoxa este pe deoparte togenere, despre Dumnedell si cele divine, dar inspecial ea consta din expunerea drepta qi sistematica averitatilor credintel crestine cari isvorase din Santa Scrip-tura si Tradiciune, qi s'au determinat si precisat de bi-serica cea adeverata una, santa, catolica si apostolica.Scopul el este de a face tutulor cunoscuta adev6rata des-coperire Melia direct sell indirect de Dumnedell 6menilorpentru a for mantuire. Prin ajutorul el crestinif bisericeicelel adeverate qi ortodoxe, pe de o parte vor putea cu-n6sce cele necesare vietei si pietatel for religiose crestinesi ast fel vor putea fi bunt si adev6rat1 crestinl ortodoxl,lar pe de alta, cunoscend bine credinta lor, nu numal ovor iubi, dar vor fi in stare a o si apara contra tutuloratacurilor ce i-se aduce.

-.(

B.

1) Comp. Epistola a II patriarhului Ieremia al II egtrA teologitdin Tubingia.

sciinta

www.dacoromanica.ro

EPISTOLE IRENICE.

Epistola de intronare a PatriarhuluT actual al Con-stantinopoluluT, D. D, Anthim, numith irenicrt, a-dresara tuturor Bisericilor autocefale Ortodoxe, princare li face cunoscutA venirea sa la scaunul patri-arhal, qi le invita a se pune in comunicatie canonicacu Patriarhia.

Cdtrd Bisericile Ortodoxe autocefale.Numerul Protoc. 964.

Caracterul catolic si universal a unel sfinte si Aposto-lice Bisericl a lui Christos, basat pe ordinul catrA sfintiiEA ucenici: Mergend inv6tati t6te popOrele", pe indem-nul sfintit a Apostolulul Gintelor : PAzitiv6 in dragosteunul Writ altul, cautand a tinea unirea credintel intrulegatura pace" Ili pe cele dogmatisite despre acestA unirede catrA sfintif li purt6torii de Dumneded parintl, din ge-neratie in generatie din secull mostenit, ne'ntrerumpt pansla nol, prin harul lui Dumneciell, in sfintele Biserici a luiDumnedell particulare se pastreaza gi se aratft. Ac6sta le-gAtura, sfanta si mantuitore mentinendu-se, prin prevedereacelor asezati de Dumnedeil pentru a conduce in ele, so-cotim di este de datoria tuturor cea mai sfintitit, si de

www.dacoromanica.ro

152 EeISTOLE 1RENICE

cugetarea cea mat placuta, dupe obiceiul din vechit bineconservat, de a vesti iubitilor in Christos si Iubiti frati,cart cu iubire de Dumneclet conduc preasfintele BisericiAutocefale Ortodoxe, si pe prea cinstita ierarhie din jurullor, inaltarea nostrA, cu mila lut Dumnec,let, la area sfantulApostolic si Patriarhal Tron Ecumenic a Bisericet Con-stantinopolului, tsi sa se inceapa cu fericire, dupe acestavestire, salutarile spirituale in Christos si coinunicatia spi-ritualt, traditionale cu ei. Si dar incunostiintandu-ve cumult dorita iubire a nostra, Ca prin votul unanim si alClerului si al poporului, dupe legile !n vig6re la not inalegeri, ne am radicat, dupe demisionarea onoratului nostrupredicesor, Preasfintitul Patriarh Domnvl Neofet, la acestacatedra, si recunoscut politiceste, nu putem sa nu mar-turisim, ca am luat asupra !Astra, ca soldat at Domnului,datorind a ne supune ordinului lui, franele spirituale aleacestei corabil, dar cu constiinta de slabiciunea n6strA,cuprinsi de multa frica din causa deselor et amenintari devaluri si vigelit, si numal in Dumneciet ne-am pus spe-rantele n6stre, ca in eel mat inalt Conducetor si prea pu-ternic ajutator a Bisericei lut. Numal putin inse curajulnostru it intareste Inca si it aprinde legatura pretiosa aunirel sfintei n6stre mart Biserici a lut Christos, care oconleaga, cu tote cele-l-alte preasfinte Bisericl, surorl de pre -tutindent, pe care o dorim sa o vedem din ce in ce mat multintarindu-se si conlegandu-se, dupe vointa expres aratata inEvangelic de Sfantul Nume eel prea cantat de credinciosial lViantuitorului, pentru binele celor de pretutindene depe pament. Avend dar convingere nestramutata, ca aceiacldoresc si tog cinstitil si paclitii de Dumne4et conducetoriat afintelor Biserici, cu caldure, chemam ajute.t6re, in acestal nostru gret servicit, primitele de Dumneget rugaciunia cinstitel si mult doritei none Respectabilitati si Preasfin-tenia V6stre, $i cererile cele catra El din parte-ve pentrunot, ca sa putem cu vrednicie sl us facem plAcuti lul D 4et..de marturisirea si chemarea 'Astra, si se, lucram si sti, In-

www.dacoromanica.ro

EPISTOLE IRENICE 153

vetam spre 4idire si pace si intarirea sfinteI Biserici a lu!Dumne4e6 si a sfintelor Dogme ean6ne si legY, pe cares'a intemeiat nestramutat ci de catra intaiul Pastor al elChristos, de catra Sfinti! Apostoll Sfintele Sin 6de Ecu-menice. Dec! cu caldura rugendu-ne ea 86, ne invredni-ceasca de scrisorile fratesti din t6te partile prin faptecuvinte, intarind !ubirea necesara reciproca unirea Bi-sericilor, inaltam ci nof maul rugaclunele catra intaiulPastor Domnul, rugandu-ne lul ca pe ortodoxilcrestinY din acesta turms spirituals sa i pazasea spre a Ina-inta in eredinta $i a a umbla in calea Domnulai, cea preadorita nou6 ci cinstitei Respeetabilitap Preasfintenil avOstre ci a sfinOtei lerarhil din jurul vostru, se v6 inta-reasca in grijele eultivArel vial Domnulul, spre marireasfantului 1111 name Qi spre intarirea sfintei i OrtodoxeinOstre credintl. Cu aceste ye salutara cu sarutare sfantA

cu !ubirea cea in Christos inbrAcosindu-v6 cu inchina-dune sintem ai prea iubitei ci cinstitel Vostre Venerabi-MAO Preasfincenillubit in Christos frate ci in totul gata.

1895 Martie 8.

Al Constantinopolulu! Anthim.(Urinezto." subseiunaturile Arhiereilor din Sinod).

(Tradusa din jurnalul Patriarhal 'Efoariococartzil &Xyjas:ce.No. 5, din 81 Martie 1895.

C. E.

§i

ci

ci

gi

plush Qi

gi

si

si

www.dacoromanica.ro

Dr. Silvestri' Morarin-Andrieviel.

Arhiepiscop al CertautuluT i Mitropolit al BucovineTi DalmatieT, Precedinte al SinoduluT mitropolitan,

Membru al Dietel din Bucovina si al SenatuluT im-perial In casa Magnatilor etc. etc. (1818-1895).

0 frunciA, dup6 alta cade de pe copacul vietei n6strenationale...

De un timp inc6ce mortea secerA carA mils in randurilefruntasilor nostri si le raresce fara crutare in detrimentulfiilor mosneni at Orli. Dar daca pans acum loviturile mortilate fost indreptate mat mult In contra trupului nostru na-§ional, ele de astA data cunt mat grele mat durer6se,cAct in urma for s'a sting nu numal vApaia caldA din sinuluntil nobil vrednic fill al Natiunet, ci b'a sguduittemelia Bisericel n6stre.

D-rul Silvestru Morariu- Andrievid, Arhiepiseopul $i

Metropolitul Bucovinet si al Dalmatiet, Lunt 3 (15) Aprilla 5 6re dimineta a trecut in lumea vecthice1 fericirl.

Durere nespusA se mead& in sufletul Romanilor, jaleadAnca cuprinde pe credinciosii Bisericel ortodoxe resari-tone, cad din avutul nostru national s'a pierdut un capital

qi

Qi ai

www.dacoromanica.ro

MoitTHA MaROPOIATULUI BUCOV1NE1 155

intelectual, un pionir a] neamului nostru cu el va in-ghiti mormentul tot-odata pe Venerabilul Cap al Bisericeln6stre, pe blandul nostru Arhipastor.

indoitit perdere o indoita intristare.Umbra mortil s'a coborit §i a acoperit pentru vecinicie

pe Ace la, care a tinut stindardul nostru in Diana sa voinica,care l'a aparat cu bratele sale ve'njose. Repausatul nici()data n'a uitat, nä legaturi naturale fl leaga de poporul,care'l zA.mislise, El a dus cu sine o parte a durerilor qi arivnelor acestut popor §i positiunea Lut inalta, locul, lacare L'a pus aorta, a devenit prin El un punct de razimpentru aspiratiunile drepte ale bagtinasilor tereY. i Beimcu loth, ca sufletul Repausatului in cestiune nationale s'aincordat singur dor : dorul de a'§i vedea natiuneala acea inAltime, la care o chiamA legea constitutiaterei. i acest dor al seumpului RApausat s'a prefAcut infapte, cart, nu vor pert din amintirea recunoscet6re aNatiunei n6stre, ci vor intra in domeniul istoriei aces-tel

Dar Ili golul, ce L'a htsat Repausatul in urma sa inBiserica n6stre, este o pierdere, a careia greutate in mo-mentul de fat& nu o putem cumpeni, a careia consecuentedeocamdatA nici nu le putem prevede.

Cu grail fig va afla El urmapl, care se fie de o &macu El in ceea ce privesce o temeina culture universals,o vasty experienta in tote afacerile privit6re la BisericAo sinned, bunktate a inimei. Cu greti, 4icem, II va suc-ceda un urmaQ egal in aceste privinti, fat% indoialA Insnici unul, care sä fie in stare a-1 intrece. Pentru dreptu-rile Bisericel sale, Defunctul a luptat o luptA grea in con-tra protivnicilor OrtodoxismuluT §i in acestA lupti urialamal cu soma pana lul maeastrA a insuflat respect tuturorductmanilor Bisericel n6stre, aceealT pang, pe care in ti.neretele sale El o manuise cu o rare gbibAcie ci careialiteratura bisericesca are a I multami un num& conside-rabil de opere valor6se.

gi

telt

!i

0 ti

tutiun

pi

www.dacoromanica.ro

156 MORTEA M1TROP. BUCCViNgi

In vorbele, scrisorile ii in tote fgptele Lur Ortodoxis-mul a fost mai pre sus de tote yi inima lui a batut tot-dOuna pentru drepturile ambelor nationi, eari apartinBisericei ortodoxe. El a fost Fostoria tolerant ssi impartial,din a canna inima a resarit o egala sincera lubirepentru tote oile iucredintate conduceril Sale.

Asti -di manile, in can toiagul Arhietesc pana ghi-bace mi cat spre binele poporului si al erestinilorortodoxi, asta- di ele stag incrucisate, nerniscate, pAlite deadierea frigurdsl a mortit...

Stele le cliAuze ale bunului si poporalului nostru ArhipAs-tor at fort Toleranta, Romanismul qi Ortodoxismul, To-leranta, Romanismul Ortodoxismul, aid fost devisele in-scrige pe steagul, care a cadut din maim Lui numai odatA,cu viata.

Patrunsi de durere stain la piciorele acestui Parinte, acAruia mans darniel s'a luting spre fie -care nevoes, a cl-ruia inima in tot-deuna 9 biltUt cu cAldurl pentru nemulnostru, ale ctiruia sfortAri ati fost consacrate ridicarii pres-tigiului Bisericel incredintate conducerei Sale in care Statulperde pe un invApaiat Qi loial supus.

El trece inaintea judecatoriului sriprem, impodobit derecunostinta si dragostea unui popor tntreg si acest fapt tiva insufla tarie in momentul judecAtey.

Adanca 'Astra miscare sufleteascA o p6te alina numaIconvingerea, el Silvestro a intrat in inapkatia nemurirel.

OdihneascA in pace !

Din biografia eiposatului prelat, scrisa pe cand F46 aflain viatA, de dl. Const. Morariu, preot in Cernauti i pu-blicatA, in opul Bull din istoria romanilor bucovi-neni", estragem urm t6rele:

Eminenta Sa Preasfintitul Doran Dr. Silvestru Morariu-Andrievici, arhiepiscopul Bucovinel Dalmatiel, este fillde preot yi s'a nascut in comuna Mitocul-Dragomirnel in14 Noembrie 1818, capatand la botez numele Samuil.

Waft

ei

ei

ei

ei

sell:

si

www.dacoromanica.ro

maAanA mi raop. exuviNtt 157

Parintele sea s'a chiemat Gherasim si a fost In Mitocparoh, far dupe ce a veduvit a intrat In starea calugfirescasi a murit ca ieromonah In manastirea Dragomirna. MaicaEminentei Sale s'a chiemat Zamfira si a Lost fica preotulutGrigorovici din Mitocul-Dragomirnef.

Porecla adeverata ,A, families Eminentei Sale este Mo-rariu", far porecla lesesca Andrievici" 1-a dile° acesteifamilii cunoscutul director de la scala normala din SucevaFranz Theil, dar halt Preasfintitul Metropolit in anul1871, (land la guvernul terel o cerere in scris, in care eratemeinic dovedit, cii, adeveratul nume de familie al Moat-renilor din Mitocul- Dragomirnel nu e Andrievici, guvernula incuviintat cu decretul din 10 Main 1871 Nr. 1751 eaEminenta Sa stt parte adeveratul nume de familie korarit,

Tenerul Samuil Morariu a sfarsit scola normala In Su-ceva sub directorul Theil, Tar gimnasiul si teologia In Cer-nAuti. Dupe co a getat anul al treilea al scaler teologice,s'a casatorit cu Ilena, fiIca preotesel veduve Maria Cea-hovschi din Ceahor, care se trag3a din familia rezeOscaScraba din Sanestif-de sus de pe Ceremus. SfArsind si anulal patrulea a1 sc6lei teologice, a fost preotit In 29 Junin1843 si randuit In satul Ceahor de Tanga Cernauti mai In-taiti administrator parohial, far cu un an mai tar4i1 paroh.Acolo parintele Samuil Andrievici a lucrat timp de 20de ani neadormit pentru folosul parohienilor Bei si, find.protopresbiter al tinutulul Cernauti, a grijit de scale. A-cost luminat barbat stia prea bine, ce, numal scdla if pateda multi! norocire adeverata.

De la anul 1862 Eminenta Sa fu chiemat sä lucre inconsistor, In anul 1865 fu fnaintat de frnperatul la treptade consilier consistorial, in 1874 se eilugAri en numeleSilvestru si fu numit arhimandrit, In 1877 fu numit deMajestatea Sa archimandrit de sraun si In 1880 arhiepis-cop si metropolit al Bucovinef si Dalmatief.

Nof romftnif n'am avut si nu avem alt preot si ArhiereaIn Bucovina care sä fi lucrat atat de mult cu condeiul si

www.dacoromanica.ro

158 MoRTEA MITROP. BLICOVININ

cu fapta pentru binele obstesc, cum a lucrat Eminenta SaMetropolitul Silvestru.

(Aici sit insira cartile, a caror nuanSr e 28, apoi secontinua):

Pe Maga aceste cart multe, cu cari s'a luminat si Incase luminOzA, tot poporul romfinesc, Eminenta Sa a mailucrat de la anul 1848 pan& la 1863 CAlindarul pentruBucovina, de la 1850 pAnA, la 1851 a lucrat Intr'o comisiela Viena pentru indreptarea cArtilor bisericesci, si a stAruit, cd, acele carp BA nu se mai cumpere din str6inAtateci art se tipAresca in Viena. Fiind protopresbiter si vice-presedinte al Societatel pentru cultura si literatura romansbucovinena din Cernauti", Eminenta Sa a tiparit multelucrAri in gazeta acelei societati numitA, I-16a Societatel",in anul 1871 a lucrat o lege pentru congresul sail sobo-rul bisericei nostre si legea aceeea a fost intAritA de Ma-jestatea Sa in 9 August al aceluiali an ; in 1882 a pusla tale sa se tiparOsca gazeta nostra, bisericesca numitaCandela", care de atunci ese regulat pane in 4iva deastA 41.

Eminentei Sale at sai multam6sca preotesele vkluve sicopiii for el capea pencil din fondul religionar, at sit ImultamOsca dascAlii bisericesci, cA li &at merit lefile, atel I multamdscA, cooperatorii, cA capAtA du/A 5 ani deslujbA cate un adaus de 109 fl. at sA-i multAmesca mul-time de scolari sermani, cA, all fost spriginiti cu afatul sicu fapta de art ajuns a fi asta,di barbati cu stArl frum6se,Eminentei Sale at sa ri multrundscA multi nevoiesi, ca artpanea de tote qilele.

Inzestrat cu o minte asa de alesa si cu o inimA asa debuns, Eminenta Sa a avut parte de cinste in tota viata.Asa a fost ales in mai multe randuri deputat in dietaimperatescA din Viena si in dieta terei din Cerniiuti, afost ales membru in comitetul terei, vice-presedinte la So-cietatea romans" din CernAuti, de la 1880 membru deondre al acestei societati, si in sffirsit Majestatea Sa I-a dat

www.dacoromanica.ro

MORTEA MITROP. BUCOVIDIEI 159

Malt Preasfintiet Sale titlul de on6re Doctor al sfintelteologit", care titlu se da, numai preotilor celor mal iscusitlin inv6taturile credintet lui Christos.

Mat spunem aict, cii, Eminenta Sa a serbat in 4iva desfintit Apostoll Petru qi Pavel a anulul 1893 jubileul de50 de an de preotie.

Despre mortea Metropolitulut Morariu- Andrievic!, familiareposatulut a publicat urmatorul anunt funebral :

Adanc intristatil Vasile Morariu, cons. c. r. cu soca saE. Morariu nase. de Stamati-Ciurea, Ecat. Vasilovici liDomnica Dan Artemie Berariu, protopresbiter-staurofor cuflit sel Alesandru, Constantin, Aurelian, Victoria qi Cor-nelia Berariu at durerea a anunta perderea prea tubitulutfor parinte, frate, socru tli bunic Dr. Silvestru Morariu-Andrievici, Arhiepiscop al Cana-0 lor §i Metropolit al Bu-covinet §i Da lmatiet, preqedinte al Sinodulul metropolitan,membru al Dietel din Bucovina §i al senatulul imperial inCasa Magnatilor ff. c. I., incetat din viata in liva de Lunt3 (15) April 1895. Sunt rugati top amicil qi cunoacutitsa bine-voiasca a asista la serviciul funebral, ce se va oficiaJol in 6 (18) April 1895 la 10 ore dimin6ta in re§edintametropolitans din eel bautt.

(DIV nGazeta Buoying" fii Telegraful Roman").

*

.'i' ,,,,A.

www.dacoromanica.ro

CAM cinste sa, dadea clericilor Romani de cateaIerarhia grecescii din Ungro-Vlahia in seculul trecut.

1) Pentru 60 diaconl pogonari, ce 1uer6z6, vile sfintei Me-tropolil, de la Pitesti, all platit Iconomul nostru ploconulcel obiclnuit, pol tal. do! de Jude, 41386 pe dol anl, Teat1773 si 1774, din iconomia case! §i la socotealg s5 i sedie in seama.

1774 Decembrie 1.

Al Ungro-Vlahiel Grigorie. (Greceste).

2) Pentru 66 diaconl cu ceteV, ce ail lucrat vile sf. Me-tropil ot Pitestl, in anul 1775, si pentru 9 diaconl ce adlucrat din via Metropoliel ot Piseu-Patroaei tot inteacelan, fac Jude 75. Pentru acest1 numip at plAtit ploconulpol. tal. 2 de nume Iconomu, cu ban1 din iconomia easelci la socotealii. i se va Linea in sema.

Ghen. 11, 1776.

Al Ungro-Vlahiel Grigorie. (Greceste).

3) Incredintez cu acest zapis al melt la iconomia sf. Me-tropoli! precum BA se ctie, ca facend rugac1une de a mgprimi poslusnic postavar, intre eeI-I-alt1 preop postavarl a

www.dacoromanica.ro

C1/%1TC.A CEA R CIL OA ROMANI 1)E1 (A TEA 1 e..R. GRECE A-A 161

Metropoliei, au bine-voit de m'at's primit. Ins6 mai intiiina6 leg prin acest zapis al meth, ca pe tot anul sa am ada la sf. Metropolie cute 20 coturl postav vinAt, in sorocla Martie 1, nefacend vre-o zaticnire. Iar cand nu meivoit Linea de acest alazement, a da postav la vremea sa,sat va r6manea vre o ramasita din an in an, atunci silitsa fiu a indeplini far' de voia mea, tOta ramasita ce vafi si spre mal bunk[ incredintare m'am iscalit tot insumicu maim mea.

Puindu-ml chezes pe mol popa loan, tovaris de la cestaBiserica.

Eu popa Gavril, vechil IE platnic.Eta popa roan, chezes of Biserica Alba.

(Din Bibliotsoa Academiel Romans, sectia manusoriptelor).

C. E.

Biserica OrtodoxA Romani;,. 5..

li

www.dacoromanica.ro

INVIEREA DONINULUI.

Patimile, moartea si invierea Domnului nostru Iisus Chris-tos, sunt temelia pe care se reazimA intreaga inv6tAturAa religiund crestine. Din acestea Ins Invierea Sa estein deosebi centrul acestei invArtturi, inceputul si sfArsituldogmei despre Dumnezeirea lui Iisus Christos si a intre-gului edificiii crestin.

Dupe invetAtura sfintei n6stre religiuni, scopul intru-Ora Fiiulu1 qi Cuventului lui Dumnegell, nu este altul decat, pentru a mantui omenirea de pecat prin mortea sa.Jar prin invierea Sa din morti, Iisus Christos ne intare0edespre Dumne4eirea Sa si ne convinge despre triumful set.asupra pecatului.

Pentru acesta moartea si invierea lui Iisus Christos avendde obiect si savarsindu-se pentru mentuirea 6menilor, Elle a atribuit o deosebitA insemnatate. Cuvintele sale dinultima septamana a vietei sale de pre parnent, coprinse inultimile capitole a celor patru evangelic, aunt proba ceamai evidenta despre acesta.

Dupe acest exemplu al Domnului, apostolii in predicafor despre Iisus si Dumne4eirea sa, OM forta de argu-

www.dacoromanica.ro

INVLE REA DOMNULUI 163

mentare o rotead in jurul acestor mars acte pe ele in-temeiad t6te cuvintele lor.

Cata insemnttate atribuiatl apostolil more i invierelDomnulul qi in special invierel, ne arata capitolul XV,din prima epistolA a apostolulut Paul catre CorintenT. Cu-vintele apostolulul din acest loc clasic, relativ la tema cene oeupA, merits nu numai a fi cunoscute de orr-ce cre-tin, dar ele trebuesc a fi socotite ca evangeliul de credintaal mantuirel n6stre :

Si arat voua, Fratilor, (lice el, Evangelia care am binevestit voila, care a-11 si primit intru care si stag ; prin

care ve mAntuiti ; cu ce cuvent, am bine-vestit voukde tineti; brit numai de nu in zadar a T cregut. CA am77dat you& intaig, care am si luat : cum ea Christos a

77murit pentru pacatele ndstre dupe scripture. Si 'cum cA

s'a ingropat, si cum ca a inviat a treia di, dupe scrip-77turi : si cum cA s'a aratat lul Chefa, apoT celor un-spre-

77clece. Dupe aceea s'a aratat la peste cinci-sute de fray de

77°data, din cari ceT mg multi aunt pang, acum, Tar uniT

ad. tti adormit. Dupe aceea s'a aratat luT Jacob, apol a-postolilor tuturor. far maT pe urmi, de cat tog, ca unlit77nAscut fare, de vreme s'a arAtat mie. CA eft aunt maT

77micul apostolildr, care nu aunt vrednic a me chema

77apostol, pentru ca am gonit biserica luT Christos. far cudarul lul Dumneled aunt ce aunt ; darul luT care este

77intru mine, n'a fost zadarnic, ci maT mult de cat top a-

77ceia m'am cstenit ; insa nu ell, ci darul lul Dumnedet,

care este cu mine. Deci, orT et1, on aceia, asa propove-duim ci aca all creclut. far de vreme ce Christos se pro-

povedueste, ca s'a sculat din mot-0, cum clic uniT dintrevol, ea invierea mortilor nu este ? Si de nu este Invierea77mortilor nicl Christos dar n'a inviat.

77Iar data n'a inviat Christos, zadarnica este dar pro-

poveduirea 'Astra, zadarnica dar este si credinta vostra.Ne aflara Inca $i marturil mincin6se a le 1111 Dumneleil,

77Ca am fi mArturisit inpotriva 1111 Dumneqed, ca a inviat

?)

si

ei

1i

qi

www.dacoromanica.ro

164 NVIDRISA DOMNULUI

pre Christos, pre care nu l'a inviat, daca mortis nu sevor scula. Ca de nu se vor scula mortis, nice Christos

nu s'a sculat. Iar dad, Christos nu s'a sculat, zadarnicaeste credinta v6stra, Inca suntett in p6catele v6stre. Incasi eel ce adormit intru Christos all perit. Si de n6,-22dajduim intru Christos, numat in viata acesta, mat ne-mernici de cat top 6menil suntem. Iar scum Christos s'asculat din mortl, incepatura celor adormitt s'a facut. Ca

de vreme ce prin om s'a facut m6rtea, prin om si inviereamortilor. Ca precum intru Adam top mor, asa intruChristoR tots vor Invia. Si fie-care intru a sa randuiala.;11incepatura Christos, dup6 aceea cetce aunt ai lui Chris-

tos, intru venirea lui. Apot sfarsitul, cand va da imperatiaDumneded Tata! : dna va strica tots domnia

tota itepanirea Qi puterea. Pentru ea, se cade lui a inn-parati, pans ce va pune pe tots vrajmasit sub piciorele,sale.

,Vrajmasul eel mat de pe urma ce se surpa este mortea.Aceiast insemnatate all atribuit'o si biserica crestina, in

tote timpurile mortel invierel Domnulut, considerand4ilele in care acestea se comemordza, ca (pie in deosebisfinte, ca 4ilele in care s'a adus prin Fiiul si Cavintul luiDumne4ed. mantuirea 6menilor. Ea le-a instituit in pastelemantuird nastre.

Parintil bisericesti Inca din cele d'ant6id seco'e s'allocupat in deosebi cu acestea in scrierile for Qi all compustractate predict nenumerate asupra lor.

Pana, in 4ioa de asta-4 lite-atura teologica a tuturorbisericilor crestine se ocupa cu ele Qi neineetat tractatele

disertatiunile nu lipsesc in tote cartile revistele lox.0 disertatiune asupra invierei, sub t6te privirile demna

de a fi cunoseuta, a publicat'o DI. C. Malan, Teolog catolicin Revue de Theologie. Montauban. Ne faeem o deose-bita placere a o publics aci in resumat.

a1

lut

si

si si

qi

si

gi

www.dacoromanica.ro

INV10REA DOMNULUI 165

INV1EREA.1) Faptul invieret Dornnula nostril, lisus Christos con-

siderat in el insusi.Invierea Domnuld nostru Iisus Christos este faptul, pe

care se reazenvi, eredinta omului in viata viit6re. Totceea.ce, in istoria actuala a omeniret, a precedat acestfapt, n'a putut de cat a deltepta necesitatea si a invia do-rinta acestei credinte. Invierea lul Iisus Christos este inlume evenementul, carele singur a mentinut o speran0 delumina, in tntunaricul, cel mare in cart s'a aflat pana la elistoria omenirel. Invierea in sinul acestel istoril, este aratarea Aceluia pe care omul lasat in propriele sale putert, nus'a putut ridica Ora la el, dar l'a adorat fors a'l cunoste.Edte aratarea lut Dumneclet. carele nu se aratase de cat unelparts restranse a omeniret, Wend sa, se nasei i 'Astrainteensa o asteptare mat vault sail mat putin sigura In ovials viit6re.

AcestA inviere este asa dar cu totul alt ceva de cat unuldin acele evenimente, a cezul realitate not o admitem pesimpla marturie a semenilor nostri. Ea este puss inainteanostru ca un fapt despre care experienta subsists Inca Inacesta ors §i care ne priveste pe top in mod direct. A-ceea ce Invierea hit Christos ne represinta nu este pumat oaimpls supra-vietuire a sufletulut sn dupe mortea corpulutset, dar persistenta vietel in cursul caria mortea sa n'a fostde cat un accident trecetor. Deci cum Acela despre careeste vorba, se numelte s'a aratat FiIi..l Omu/ut, Inviereasa este un fapt, care ne priveste pe toci. Cu tutt suntemcuprinst acolo i ne aflarn atat ina ntea existentel n6streumane istorice §i trecetdre, cat $i inaintea viecet eterne.

Evident, pentru a nu vorbi aci, de cat de not 6menit,din momentul unde eel d'ant6iu din aceste fapte, acela alexistentei n6stre istorice, nu este pentru not de cat o ma-nifestare temporalA a unut fapt prealabil at vietef, acestO.viatA va putea si ea, va trebui chiar si subsiste dupe dim-paritiunea existentei n6stre corporale.

Qi

1

www.dacoromanica.ro

166 LNVIEREA DOMNULUI

De aci aceea ce este important pentru not, va fi d'aputea cun6ste pricepe raportul intre existents nostra a-data vremelnica si viata cea adev6ratA, ce o va succedadincolo de morment.

Pentru a intelege o ast-tel de chestiune, trebue mai in-tahl a admite viata ca ceva subsistent de sine Trebue

marturisi, ca in acest cas cugetarea 'Astra se ridicapans acolo, pans unde numai singura credinta despreAcela, care subsists pentru noT, Dumnedeul eel vitt, sepote apropia. Numal acesta, credinta ne va convinge, caviata acesta, nu este de cat o manifestatiune trecetore avietei, care provine de la Acela, carele singur este nemu-rirea. Mai mult o ast-fel de credinta, nu numaT ca permite,dar ea reclama qncrederea in intruparea Cuvintului luiDumnedet, ca un fapt supra-natural, cu care Dumnedeaa investit forma omulut muritor, pentru a strabate pansla el, fiind-ca el vedea in acela nu numal o fiiintii esitade la el, dar pe filul s6it in pericol d'a peri. In afara de oast-fel de credinta, intruparea Cuventulul luT Dumnedet,nu ar fi de cat o idee confusa a unel visite treckbre, fa-cuta de un Dumnedeil necunoscut fiintel omenestT, care §iea '1 era necunosenta, lul. 0 visits faeuta acestel fiince nudin dragostea pentru ea $i pentru a o mantui, ci pursimplu pentru atrage atentiunea $i a avea un omagiudin parte-T.

Pe ast-fel de idel se intemeiaza cugetarea religiosa a in-tregel omeniri, care se afla in afara de revelatiunea sfanta.

In deosebi aeestea le gasim mai mult in legendele celevechi a le Asiel orientale, care asta-di mai malt de caton cand aunt obiectul unei ocupatiuni generale. Ast-fel,noT in Brahmanism vedem fiinte divine, adica fiinte carsrepresint idealul fortei si al energiex reproductive a lumelistorice, pogorandu-A de sus, si punandu-se in contact cuomul terestru. De alts parte apare Budismul, care nearati pe omul terestru, ridieandu-se prin el insusi singur,pana la o ast-fel de forma de existents, in cat ajunge laan ihil are.

sia-1

li

basalt.a

www.dacoromanica.ro

tNVIEREA DOMNULUI 167

Aceste sisteme religi6se, cari map, cugetarea omulul,numal cu luerurl gigantice li care abundA in imagini far&flamer, sunt la urma urmel, sari resultatul unel fiinte, carenu este divine, ci numai supra-umana, care se pog6rA qi

este in randurile 6menilor, salt nevointa omuluY cA4ut limuritor, carele se sileste d'a se ridica prin el Insuf# pansla o ast-fel de fiinta. T6te pleacA de la nevoia pe care osimte sufletul uman d'a micsora distanta, care-1 separAde infinitul, la care'l face sa aspire sentimental Mu eelmArginit.

Tote acestea nicl o legatura cu revelatiunea unellucrarl primordiale li suverane, a Aceluia, prin care pi pen-tru care sunt tate lucrurile. In local actiunel primare aunul Dumneclet, Domn a tote, care voeqte a readuce laEl pe omul ce l'a creat li pe care-1 vede in calea per4Arei,aci, acest om muritor este carele se forteazA a se ridicaprin el Insuql pane la stApanul vietel al luminel. Acieste omul, carele in starea sa de decadent§, aspire tot-de-una si se sileqte prin sfortari zadarnice a ajunge la aceeace se cheaml sfintenie sag, stare divine'. Evident ea aci nusuntem de cat tntr'un nott turn a lul Babel, care in locd'a ajunge cerul li pe Dumne4a, n'a facut alt de cat aconfunda spiriteli cugetarea li d'a opri orI-ce desvoltare.

Faptul este deci, cs chestiunea constA din aceea, ca nunol inline s§, restabilim unirea li legAtura cu Dumnelell.cea Intrerupta prin pecatul omulul. Daca acesta legAturaar fi fost ca ea. OA be aci pe pament, ea nu ar fi fost lin'ar fi constat, de cat din ceea ce a flout Dumneckal,prin vointa Sa la inceput cu omul ; ai pentru a nu vorbide cat de starea actualA a omulul, nol trebue a Intelege, cael exists prin voia lul Dumneclea, Tiber de vanitatea li deratticirea, care caracterisail starea sa istorica, pentru caInaintea creatorulul sett, omul este de origins Divine.

In starlit Dumne4eil, carele singur are nemurirea n'arfi creat pe om numal muritor, nicl iarAII domn li stApanal vietel; de asemenea El nu p6te fi autorul mortel, carea cuprins omenirea li lumea Intr6gA.

n'ad

gi

www.dacoromanica.ro

168 t ,VIEREA DOI\ NU. Lix

Credinta Intr'un Dumnedet i. vial este de ajuns a ne dice,ca mortea care ne poseda $i ne incungiura, nu 'Ate fi decat resultatul revolter uner creaturl libere, cu care lumeaac6sta a fost Intr'un report de dependenta. Acosta trebuede opotriva a fi afirniat de WA lumea: ca mortea a usur-pat deja, Batt va usurps Inca. Cu tote acestea, rentru atapartinem lumen, locuita de fiinta umana, credinta n6strain Dumnedel . nu ne permite d'a vedea In existenta actualaa acester fiinte, de cat o expresiune schimbata a vietel,care a trebuit se aiba loc. Afars de acesta credinta, nuva fi Intr'finsa de cat cutare said cutare fapt de atavism,care va putea sa ne dea dreptul, nu de a afirma, ci d'asuposa o viata a individulul uman prealabila existenter saleactuale , precum asemenea ideia uner persistente a acestelexistence dupe incetarea sa istorica, nu se va rezema niceodata pentru nor, de cat pe afirmarr, despre can nimicnu garanteza exactitatea.

Singurul fapt In care realitatea $i subsistenta vie-cei nos-tre, start In mod real Inaintea n6stra, este aparitiunea ln-viera Domnulul. Singura ea ne face a admite naturamortals a existenter n6stre presente. Revelatiunea, caredecurge pentru nor din marturia data acester aparitiuni,respunde la t6ta cestiunea ce concert* fie uner vied, carea precedat existenta n6stra actuala, fie uner vieti care seva mentine dupe Incetarea acester existence. Numai sa-lutea, ca opera speciala a Fitul0 omulul, biruitorul mor-ter, ne pune in fata uner vietr a omenirer nostre, desprecare evolutiunea este cu totul alta, de cat aceea care sedesfkura sub ochil nostri.

Si ehiar In insall marginile vieter presente, omenireanostra nu este pentru no singurul obiect al acester operede judecata si de salute. Radacinile si ramasitele conger-vete In c6ja pgmentulur ce locuim, ne invedereaza ca eafost deja devastate inainte de aratarea omulul printr'omorte, care ea asemenea n'a putut fi de cat resultatulrevolter uner creature libere. Ad6ogam la aceea, ca propria

www.dacoromanica.ro

INVIVRNA DOMNULUI 169

'Astra ras' actuall ne este representata, ca fiind mdrtea ac-Ounel unel creatura, despre care revolta a Intrecut apari-tiunea acestel rase pe pAment.

Dupe distrugerea reululcare neputend a se arAta decat lute() creatura, nu va fi de cat un fapt istoric tim-poral,pe cand universal nu va mai confine nicl viclenul,nici unul din aceia cari ate consimtit a'l urma ; pe candDumnecleii totul toti, multimea rescumperata de Dum-negell-Mantuitorul, nu va con %ine prin urmare pre singurlalesi al umanitatei n6stre. Nu este Paradis, de cat acelaal omului, nici sotul divin de cat Ierusalimul ceresc.

Cu tote acestea din momentul In care faptul inviereilui Christos deschiee inaintea nostrA asemenea orizont, esteindispensabil, ca realitatea acestul fapt s fie stabilita inmod clar. Asa spre excmplu, aceea ce nu va avea be niclpentru deist, nici pentru panteist.

Deismul nu concipe raportul primordial al lui Dumne4ellcu creatura de cat ca un fapt, despre care acesta creature,fost odatA un obiect curat pasiv. Nu va fi chestiune pen-tru deist de nici o actiune organicA a lui Dumnedeil tm-plinindu-se In viata personals a fiintel create. DumnedeAski creatura aunt pentru densul done fiinte streine in presentauna alteia 9i in viata for car! reman ast-fel orf can ar firaportul for eventual (intamplAtor). Asemenea actul creatoreste el conceput de deist ca un act magic, care odata a-vend loc pentru tote, nu implicA nici o relatiune necesara

permanents intre creator si fiinta treats.Cat pentru panteism, el nu admite aceea ce va merita

numele unel actiunT, nici in causa suprema, nicl In ceeace decuige din acesta Intala causl pentru fiinta istorica.Panteismul n'are d'a face cu actiunile ; el n'are nici odatafnaintea lui de cat faptele. Timpul fiind pentru densulsingura forme, posibilh a existentei, cugetarea sa este legata de o evolutiune fatala, care va da nastere unul fe-nomen notl intocmaI cu eel ce l'a precedat. La panteist,care nu admite creatura libel* nu p6te fi vorba niel de

sfi

si

fi in

a

si

www.dacoromanica.ro

170 INVIEREA DOMNULUI

pecat, niel de m6rte, consecint& a Ocatulul, nicl de mantuirede aceste marte. Daa deistul p6te ajunge pard a primi osalute magical pentru panteist, chiar ideia salutes nu exists.

In tot casul, nicl unul, niel altul din aceste puncte deprivire nu ingetdue si nu admite posibilitatea invierd unetfiinte istorice, care set incerce nartea lard a inceta d' aexista. i pentru unul Ili pentru eel-halt, marturiile cene dail Evangeliile despre inviere, nu va fi de cat olegends, a aril origin& el o vor auta qi o vor punetot deuna, sail in o imposture pi6sA, sail vor consideramal intaill faptul mortel, ca o m6rte aparenta, urmatA maitarcjill de o morte reala. Acestea stint singurile argumentea le deismulul §i a le panteismuluI, pe can le contrapuncredintel cre§tinilor in invierea lui Christos.

Dar Evangeliul, care nu se adresez& de cat celor ce;A creclut deja §i cred cu adev6rat in Dumnecleil, nu sesfieqte de a deelara : ca, dace Christos nu ar fi inviat,vidarnieA ar fi credinta n6strit in Dumnetfee. Ast-felSf. Scripture dup6 ce tot-d6una a predicat tuturor credintain inviere li a arAtat necesitatea el, sfar§este, in Evangeliiprin a arita realitatea el istoria in persona lul Iisus Chris-tos Filul lul Dumnecleti. Mal mult, Evangeliile ne declara,a m6rtea nIulul lul Dumne4eil a avut be pentru a ni-mici pacatul §i consecintele sale, In care era cacluta in-trega omenire ; far invierea sa, este pentru not singuraprobe despre victoria sa asupra pecatulul, indreptandu-seprin ea omul eel p6cAtos inaintea lul Dunaneclet.

Daca nos credem in Iisus Christos, invierea sa estesingura care ne descopea viata sa qi venirea sa In lume,pentru noI. Nutnal ea ne explica, ca el este Mantuitorulnostru li confirma de adev6rate cli drepte tote invetAturileli piomisiunile sa.le. Ast-fel ea, s'ar putea dice : invierealui Christos, numal pentru necredincIo§1 nu are nici o in-semnAtate ; li acesta se confirm& qi mai_ mu!t prin faptul,a El, dup6 inviere, 8711 arAtat acelora pentru earl el erao descoperire Dumnecleeasca. Iar discipolil 861, aceia cart

www.dacoromanica.ro

INVLEREA DOMNULUL 171

au remas -credinciosl cuvintelor sale, In mijlocul persecu-tiunilor O. a mortel Domnulu! Qi Invetitorulul lor, el as-teptati eu incredere triumful pi invierea Sa.

El se aratA lor (apostolilor) celor int6,I, dup6 inviere siarAtarea Sa, nu este o ilusiune opticA sal un fapt magic

neinteles, ci arAtare adev6ratA fapt real. El '1 con-vinge, ea este Domnul Qi invet6.torul lor Qi CU tot! v6dranele semnul cuelor.

El le vorbeste, ma/Ana si bea cu el. Face totul sprea-I incredinta despre invierea sa despre puterea sa Dum-ne4eeasc6.. El cred in el si cu toll se prostern la pici6relein!, ca inaintea Domnulul Dumnecleuluf lor. Cred dininimA cu constiintA curatA si convingendu-se despre invie-rea L;a, devin martorl al invierel o predica tuturor oa-menilor.

Dar dace pentru el, cari ati fort martorI ocular! at in-vierel Jul Iisus Christos, realitatea invierel este strfins legatide credinta lor, pentru nol, posibilitatea acestel invierI, nup6te sl existe ca fapt real si istoric, de cat numai callanol credem pe Dumne4eU autor isvor al vietei eterne,carele in marea sa iubire de omen!, prin mortea invie-rea luf Iisus Christos, a adus pe om la sines' si lavia0. Ast-fel credinta n6stra in invierea sa, find nimici-rea p6catuluI si a mortel, este credinta in mfintuirea n6s-trA prin Iisus Christos, Filul si Cuvatul lul Dumnegetimplininduse ast-fel hog/Area DumnedeeascA, pentru ane scapa de p6catul, in care am *hit totl prin gresealastramosulul nostru Adam. Numal ac6sta credinta este sin-gura, care ne face sa vedem sa simtim renasterea $i in-vierea nostrA moralA, In Invierea lul Iisus Christos, si totea ne face sA intelegem sensul cuvintelor apostolului, cA:

Daca Christos n'a inviat zadarnicA ar fi credinta n6strA,zadarnica ar fi i predica Evangeliulul si nol am fi totsub greutatea pecatulul, tinuti in legAturile orte!departe de Dumnec,let.

Dec! tOtA proba totA convingerea nostra in faptul is-

Qi ei

ei

ei

iar1§1

;

ei

pi

pi

pi

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

172 1NVIEREA DOMNULUI

torie supra-natural al invierei lui lista Christos, nu etade cat in cele relatate istorisite de Evangeliqti. In afarAde acesta probA a credintet n6stre, alta nu avem nu pu-tem pretinde. Cad a pretinde proba lui Toma, ar fi a numai avea nisi o incredere in proba istoricA ci testimoniali

ar urmP, ea faptele istorice sa fie eredute numal decontimporani eel ce le ad v6dut §i au fost martorl la 66-verlirea Ion Dar inteun ast-fel de caz, istoria n'ar matavea nice un sons, not am rupe on -ce legaturA cu trecutul,Qi n'am trAi de cat pentru present, carele qi acesta ar fineinteles.

Experieuca de t6te 4i1e1e insa ne intArelte in credintace trebue suntem datort a o da probe! testimoniale, iarin cestiunea ce ne preoeupa, ne convinge de credinta cetrebue s'o avem fn naratiunile Evangelise despre m6rteaQi invierea lut Iisus Christos.

Credit*, acesta pentru noT crectini este revelatiunea po-sitivA despre mantuirea nostrA, prin Iisus Christos ci nune putem face pArtall acestei mantuiri, de eat prin credintain ea. Iar aceea ce ne reveleaza credinta nostrA, to Dum-nedeu prin actul invierel DomnuluT nu este alt de cat ni-micirea desfiintarea stare! nostre murit6re de mat inainte

apropierea ,si intorcerea nastra la vista )3i la DumneclegDar sa examinam mai de aprOpe atestArile Evangeliq-

tilor despre mortea tli invierea lut Iisus Christos, precumce val6re au trebue sA aibA pentru creqtint aceste

ate s ta0uni.

( a urma).C.

si

sisi

si

Qi

sisS

9S

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE.

Teologia dogrnatica ortodoxa, lucrata, dup6 dogma-tiqtY greet qi ruff)", este titlul, until manual de dogmatic,pentru usul seminariilor li al scolilor secundare, scris deprea cuviosul arhimandrit Firmilian, rectorul seminaruluidin Belgrad.

Parintele Firmilian. original din Serbia. facendu'cl stu-diile 861e teologice superi6re in Athena, unde a obtinut 8ititlul de licentiat fin teologie, a avut posibilitatea de aapropia cultura teologica greca de cea slavonA. Un exem-plu al acestel apropieri ne oferA manualul in cestiune, pecare autorul declara cA, I'a prelucrat dupe teologi grecl qirue.

Tractatul s6i5 de dogmatic& const§. din 114 paragrafe,deosebit de altele 29, ce co Jupun partea introductiva. Cor-pul scrierel, conk, din patra capitole : Primul tractez&despre Dumne;leti 1-24); al d9ilea despre Santa Treime(§ 25-51;, al treilea. despre raportul luf Dumnelell culumea 8i despre om (§ 52-100) 8i al patrulea, despreprovident& (§ 101-114). Fie-care capitol cuprinde malmulte sub divisiunl.

In tractarea li desvoltarea cestiunelor cu care se ocupa,

(§

www.dacoromanica.ro

174 BIBLIOGRAF10

autorul, de si nu arata nominal autoril pe cari 11 a con-sultat, sdu de cari s'a servit, afar de citatiunele santescripturi si de scrierile parintilor bisericesci, pe care nunegligeza d'a le raporta In parantes, dar a stat pe bazeortodoxe, tinendu-se f6rte strans de santa scriptura $i

de traditiune.Credinta sa este, ca acesta trebue al fie metodul dup6

care trebuesc a fi tractate, expuse si desvoltate dogmelecredintel crestine ortodoxe in on -ce manual de dogmatics.Pentru acesta lath cum as exprima el in § 19 al scrieref,relativ de metodul ce va urma in dogmatica sa :

77Teologia dogmatica, Slice el, este dat6re a urma me-

todul urmator1) Sit expuna dogmele credintel, asa precum invata

santa Biserica crestina ortodoxa. Pentru acesta dogma-)) tica trebue a lua dograele credinte s6 -5. din simbolurile11credintel, set din marturisirile bisericesti (Ix TCLV ixxX-ri-

criotattm7.)v ScoXoriuv).

2) Trebue sa raporte cuvintele santel scripturl sell ale17traditiunei sacre, pe care as intemeeaza dogma in cestiune.Pentru acesta cele privitore pe fie-care dogma a credinteT,

trebue sit as desparta in partile din care se compuntrebue sa as explice pe baza celor hotarite de sin6dele

ecumenice si locale $i pe baza scrierilor parintilor bise-27ricesel si a traditiunel, si al3) Teologia dogmatiea trebue as arate care este rela-

tiunea si raportul fie-careI dogme catre viata crestina, asaIn cat credinta crestinuluf in dogme, sa nu fie resultatul11numai al cugetarel mintel omului, ci BA fie in acelas

77timp resultatul unet credit* calde, fierbinte, vie si din

t7 inima a fie-caruf credincios.Puand pe aceste baze scrierea sa urmand acest me-

tod, dogmatica parinteIul Firmilian nu lese din caracterulsi forma comuna a dogmaticelor ortodoxe in us, acomo-date pentru usul sc6lelor. Autorul se margineste pursimplu la expunerea, inv6taturel bisericel crestine ortodoxe,

si

:

1i

@i

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 175

relativ de fie -care dogma tntr'un stil mal mult istoric $inarativ, gi, dup6 metodul mai sus adoptat, nu lipsesce aconfirma cele expuse cu citatiuni din santa scripture, dintraditiune, din simbolurile bisericei $i din marturisirile bi-sericesti, recunoscute de biserica crestin§, ortodox& de orient.El evita apr6pe cu desevesrsire istoria genetic& a dogmelor,precum $i or! $i ce fel de polemics, controverse, sett chiarexpunere istoria a faselor prin care a trecut inv6tIturabisericeT, privit6re pe cutare sell cutare dogma, creclutaastfel de biserica crestina ortodoxd.

Din acdst& causa modul de expunere sistematic $i con-ving6tor lasa mult de dorit in opera autorulul, dar maiales partea, critics a cestiunelor tractate, lipseste aprOpecu degyvarsire.

In schimb inse, scrierea fiind destinata mal mult pen-tru usul elevilor, de cat pentru at inv6tatorilor de religiune,autorul, prin limba, prin stilul clar, usor Ili lesne de in-teles, ce a dat scrierii sdle, are mare merit. Sub acest punctde privire, este incontestabil ca '$1 a dat multa ostenelit$i a reusit a expune dogmele credintef $i invetatura santelnostre biserici cu multa claritate Si in modul eel ma! In-teligibil $i lesnicios d'a se putea concepe, pricepe $i ince-lege de tinerime $i chiar de eel ce nu all multa pregatirepentru a intelege dogmele credinte!.

Acest fapt constata pe de o parte priceperea $i dexte-ritatea autorulul asupra modulul d'a impartasi cu inlesnirltutulor cunostinta inv6taturel bisericei, Iar pe de alta, cael, fiind stapan pe materia ce a voit sa o trateze, a pututsa o manuiasca forte bine $i sa o expune in modul eel maipotrivit cu inteliginta tinerimel studiOse. Mal mult chiar,el fiind in stare d'a aprofonda cestiunele, le-a putut pre-senta tutulor, prin maiivalul sett de dogmatica, sub formacea mal clara $i cea mai simply posibila.

Pentru aceste calitati $i insusiri ale scrierel, nu putemde cat sa felicitam pe autor, dorindu-1 acelas succes si inalto ramurI ale teologie!. NumaT ast-fel expusa invetatura

www.dacoromanica.ro

176 BIBL OGhAFIE

sfintel nastre religiuni p6te fi Cu inlesnire cunoscutit si stiutitde top. i acolo unde inv6tittura si credinta ce se pro-fesezit de credinciosl, este eunoseutit de ef, lipsesce bigo-tismul, necredinta $i ateismul ; tar biserica cretin si celce represint sciinta teologicit, au datoria ca sit lupte con-tra acestor inamicl al credirgel, sari at. subminatio in t6tetimpurile si astit 11 mai mult de eftt on and lupt din res-puteri contra Evangeliului lul Iisus Christos tai contraBiserieef Me.

D.

www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE.

Sesiunea de prima-vara a Santului Sinod.

La 1 Mal a. c. s'a deschis sesiunea de primavara aSantului Sinod, convocat prin mesagiul regal No. 2128.

In acesta qi la orele 101 2 a. m. conform invitatiunelI. P. S. Presedinte, top membrii Santului Sinod adu-nat in biserica Sf. Mitropolil, unde in presenta DomnululMinistru de Culte, s'a oficiat un Te-Deum, conform usuldide deschidere a Sf. Sinod. Acest Te-Deum a fost seversitde P. S. Arhiereu Nifon Ploesteanu, vicarul sf. Mitropolita Ungro-Vlahiel.

De la Mitropolie, top Prea Santitil membri, impreuna.cu Dl. Ministru, aft m.rs la localul Sf. Sinod, unde dupece s'a facut aghiasma obicInuita, Dl. Ministru de Culte acetit mesagiul Regal de deschidere, iar I. P. S. Presedinte,D.D. Ghenadie Mitropolitul Primat al RomanieT a pronun-tat urmatOrea importanla cuventare. In urma facendu-seapelul nominal si find presenti top 16 P.P. S.S. membri,.Santul Sinod a inceput lucrarile stile.

Tata cuventarea malt P. S. Presedinte:

Prea Santiti Parinti si in Christos1041 Fra(1!

Cu duhovnicesca bucurie intimpin dragostea Prea San-lielor VOstre si Ve salut de buna venire cu triumfatOrele-cuvinte ale crestinismului de «Christos a inviablBiserica Orlodoxl Ronihna 6.

s'ati

's"

www.dacoromanica.ro

178 ACTE OFICIALE

Sesiunea ordinarA de primavara. a Santulni Sinod dinanul curent find deschisa prin decretul regal No. 2128,Ve aduc la cunostinta Prea Santie lor VOstre nevoile sitrebuintele simtite de Biserica nOstra autocefala ortodox&romana, precum si o schit& de lucrarile cu call se vaocupa Sdntul Sinod in acesta sesiune.

In luna Ianuarie espirat, find convocat acest maturcorp bisericesc in sesiune estraordinara, prin decretul re-gal No. 304, pentru resolvarea unor cestiuni urgente simai ales pentru alegerea arhiereilor titulari in locurile va-cante de locotenenti la episcopiele : de Arges,

Noul-Severin si Dunarea-de-jos, Santul Sinod alucrat cu o deosebita sirguinta, dandu-se ast-fel curs tu-turor lucrarilor venite la ordinea dilel, si complectdndu-sein acelasi timp locurile vacante de arhierel, prin alegereaPrea Cuviosului Arhimandrit Pimen Georgescu in loculvacant de arhiereil locotenent al Episcopiel de Arges cutitlul de Pitesteanu ; a Prea Cuviosului Arhimandrit Ata-nasie Mironescu cu titlul de Craioveanu si a Prea Cu-viosului Arhimandrit Meletie Dobrescu cu titlul de Galatenu.Dupe alegerile Santulul Sinod si confirmarile guvernulul,hirotoniele acestor Prea Santiti arhierel, seversit inbiserica catedral& a Santel 1\Iitropolil din Bucuresci, dupeordnduirile canonice.

In urma acestor preinoiri, ce au avut loc in trepteleierarhice, convocandu-se marele coleghl electoral prin de-cretul regal No. 289, pentru alegerea Episcopului de Romanin locul devenit vacant prin trecerea din vial& a PreaSantitului Episcop Inochentie, sortii cadend asupra PreaSantitulul arhiereil Ieronim Ploestenu, Vicarul Sf. Ailitro-polii a Ungro-Vlahiel, a fost ales de marele colegiii indiva de 25 Februar a. c. Episcop al eparhiel vaduvite.Iar in locul de arhieren locotenent al Santel Mitropolildin Bucuresci, remas ast-fel vacant, s'a ales de Sf. Sinodsi confirmat de Majestatea Sa Regele Prea Cuviosul Ar-

Rfmni-

cul

s'an

www.dacoromanica.ro

AC fa C FLCIALE 179

himandrit Nifon Niculescu cu titlul de Ploestenu, care afost hirotonit la 25 Martie espirat in catedrala din Bucuresci.

Tot in acea sesiune estra-ordinara, pe langa aceste in-semnate acte, s'ail ma' resolvat si urmatOrele cestiuni:uniformisarea costumului preotesc, al studentilor in teo-logie si al elevilor seminaristi, al care' regulament, findvotat de Santul Sinod si inaintat D-lui Ministru de Cultepentru sanctionare, s'a si decretat de Majestatea Sa Re-gele, care cugeta cliva si n6ptea la ridicarea si inflorireaBisericei. Cartea intitulata « Ihvitm lucrata de Parin-tele Simeon Popescu, incredintandu-se spre cercetare uneicomisiuni compusa din Prea Santiele Lor: Gherasim E-piscopul de Arges, Pimen Pitestenu si Atanasie Craio-veanu, si apreciandu-se ca depa'rtata de spiritul dogmelorbisericei crestine ortodoxe, s'a respins de Santul Sinod sis'a comunicat D-lui Ministru al Cultelor si InstructiuneiPublice, spre cele de cuviinta. Apol s'a luat hotarirea dea se scrie Prea Santitilor Episcopi pentru unele modifichide parohii. In acelas timp, s'a atras luarea aininte aSantului Sinod si asupra seminaristilor cu 4 clase, pe cadlegea 1-a aflat cu drepturi castigate de hirotonie.

Santul Sinod, a mai avut fericirea, ca in acea sesiune,pe langa atatea luceari folositOre, sa fad, si prima revi-suire a carte' simbolice: rturisirea Ortodoxa §iavem deplina speranta, ca in acesta sesiune se va facesi ultima el revisuire, ca ast-fel sa putem a o pune subtipar, spre a se adapa credinciosil din isvOrele aceste' co-mori de invetaturi, si tot-odata a se introduce lark schim-bare in sc6lele secundare din Cara. Acestea tote si altemulte cestiuni, cu bucurie s'ait inregistrat in analele San-tului Sinod, in sesiunea sa estra-ordinara din Ianuarieespirat.

Prea SAnciti Parinri,In sesiunea acesta, avem sa ne ocupam de restul lu-

crarilor remase ne limpeclite in sesiunea trecuta, precum

www.dacoromanica.ro

180 ACTS OF1C1ALE

si de urmatOrele cestiuni, cars reclama imperios resolvareafor si anume : 1) Juramentul preotilor si legiferarea luldupe vederile santei m5stre bisericl; 2) armonisarea lege'civile cu cea bisericesca in privinta casetoriei; 3) icono-grafia bisericei romane ortodoxe; 4) programa de inve-lament religios in scOlele primare si secundare din tarn; 5)serviciul pastoral al preotilor de armata; 6) retiparirea Bibliei,si 7) cestiunea luminarilor de ceara, punendu-se o stabilafalsificarei lor, spre a nu se mai aduce in biserica lul Dum-neqeti jertfa necurata compusa din felurite materialuri.

Preocuparea m5stra, Prea Santiti si Iubiti Frati in Dom-nul, este, ca biserica lul Dumnecleti din regatul Romaniel,incredintata noue pastorilor sufletesci si pandari al na-tiunel romane, sa fie cat mai mult aparata in curateniadoctrinel sale si push pe o tale de propasire, potrivit cucerintele timpului de alp,.

Reclamele pe cad clilnic le primim nor Ierarhii terei,cu privire la nevoile bisericel si ale clerului, Ne pun inpositiune sa le facem cunoscute Santului Sinod, ca im-preuna lucrand, sa ajungem la implinirea dorintelor le-gitime ale piosilor crestini si la multumirea sufletesci aservitorilor altarulul. Asa d. e. pamentul bisericilor careprin legea clerului mirean cade in folosul preotilor parohisi supranumerarI, precum si al intregului personal bise-ricesc, urmeza sä ingrijim, ca sa nu se instreMeze onsit se arendeze, dupe cum sunt acum pornite unele ve-deft Corpul cantaretilor de pe la bisericele urbane, necontenit reclamand, ca cu imbunatatirea sorter clerului,positiunea for a remas destul de umilita, urmeza sa neocupam si de aceste plangeri. Lipsa de seminarists cugraclul II pentru trebuinta comunelor rurale, la vacantele-parohiale, a provocat acum depunerea pe biuroul camereia unui proect de lege din initiativa parlamentara, pentrua se da dreptul de hirotonie seminaristilor cu patru classaflati in acesta categorie in pregiva votarei legel clerului

www.dacoromanica.ro

ACTH OFICJALE 181

mirean. Regulamentul Consistorielor avend unele lacune* ne putend prin urmare sa impace in totul spiritul deperfecta armonie ce trebue sa domnesca intre stat si bi-serica, credem ca e bine a se mal indulci unele articoleprin modificarile cerute de timpul de fata. DefensoriT ec-clesiastic' find un lux in corpul functionarilor bisericescL,credem ca este mai bine, ca cu salariele for sa se ame-lioreze sOrta precara a Protoiereilor si subprotoereilor, carisingurl due greutatea administratiunei bisericesci.

Aceste puncte find cunoscute none tuturor, urmezd:sa chibzuim impreuna asupra mesurilor de indreptare, siapoi prin Domnul Ministru de Culte si Instructiune Pu-blica, sa putem ajunge la tinta dorita, pentru mersul re-gulat at sfintei nOstre biserici.

Prea S412(41 Paring

In urma votulul dat de Santul Sinod in sedinta de la,6 Martie espirat in favoirea Prea Santitului arhierea Ca-listrat Barladeanu ca sa fie adica numit intr'una dinfunctiunele pendinte de Santul Sinod, am disposat, caPrea Santia Sa cu incepere de la 1 Aprilie espirat sal fienumit ca membru redactor si presedinte al revistel « Bi-

serica Ortodoxa Romana in locul D-lul Joan Cornoiu,actualmente director al Cultelor si profesor la facultateade Teologie.

Tot asemenea, potrivit votulul indicat, am dispus, ea latipografia cartilor bisericesci, sa fie numit Director in loculD -luI C. Erbiceanu, demisionat la I a curentel din motivede sanatate, Prea Santia Sa arhiereul Valerian Rimnicenu,pe care l'am insarcinat mal intaiti sa primesca cu in-ventariii in regula avutul acelel tipografii si al revistel,si apoi sa intre in bite drepturile preveclute de regula-mentul Santulul Sinod.

Dar pentru ca afacerile financiare si materiale ale ti-

www.dacoromanica.ro

182 AC IM OFiCIALE1

pografiei, in timpul de fata sunt mult mai numerdse decat in trecut si reclama prin urmare dilnic un preiostimp pentru a fi casa in ordinea recumandata de dispo-siOunele comptabilitatel si pentru ca comandele si inca-sarile sa fie intr'un serviciii de perfecta regula, s'a simtitde aceea nevoia de a se infitnta si un post de Controlor,atat pentru avutul tipografiel, care sä ridica la o sumaconsiderabila, cat si pentru al easel revistel «Biserica or-todoxa Romana). TOte acestea se vor supune la cuno-tinta Prea Santielor VOstre printr'un raport arnanuntit.

In fine, Prea SantiV Parinti, sa ne rugam cu calduraduhovnicesca, ca Dumnedeul puterilor sa fie cu noi, sisa trimita in mijlocul nostru pe Mangaitorul sell Duh, casa ne inspire si sa ne lumineze la lucrarile folositdresantel Biserici autocefale ortodoxe romane si scumpel rids-tre tOri, ca ast-fel sesiunea acesta sa fie cat mai rodnica,dup6 asteptarile iub4ilor nostri fil sufletesci.

-Pii,k,!.@)1P4-!

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI

List& de obiectele bisf.ricei cn hramul Sf. Ion Botezetornl, dincomnna Fundenl, jad. Buzet, constrnita de DL n Marghilominanal 1890 ternosite dm snocesorul D-sale Al. Marghiloman la a-nal 1894 Patrn pog6ne 'Anent. 0 Evangelie Imbrecate en argint.Un chivot de argint suflat on anr. 0 trace de argint sufiate, on au.Done sfegnice de Niche!. Un potir de argint suflat on anr. 17n Disc,idem. 0 stea, idem. 0 oopie de °tel. 0 cedelnita de argint. 0 li-turghie none, legate.. Done randurl de vestrointe non! de stofti. Donere,ndurl procovqe d ntre ca-e until de meta, e cunt on garniturl.pen candele de argint. Done sfesnioe de slam& marl la monostas.Done sfesnice marl de lemn on (Ate trel lnminl. Septe sfegnice midde lemn parteretP. bn polioandrn de alame en 12 lnmini. Un leo-no Aas ou Icona hramnlnl. Done mese de lemn. Doue I etrap6de. Ungee g. Done felinare. U colinvitre. de araml. Done oaldarl de fier.Un analog. Done covers pentrn agternnt In biserice. tin Apostol,done-spre- (Ince Mime. done Ootoihurl marl, done Triode, done Pen-ticotare, done evhologiurl, done Catavasiere, un Orologiu, nn A-ghiasmatar, nn Arbieraticon, Predicile Sf. tin Ch isostomnl, nnProhod o Psal'ire, nn olopot, o linguritI. de argint suflate. on anr.Pentrn nest& pied fapte se educe din partea of. Episoopil de Bineiltale mal celdnr6se mnlVnmirl Margh loman.

Lists de num& parohiPnilor, din sate! Vulturenil. comnna Val-turenti, plan Berheoie jnd. Teonoili, earl ail contribnit la onmpe-rarea oartilor de ritual, editia Sf Sinod : Dl. Anton Mihaileson 10le'. Preotnl S. Mihalaohi 10 1. ax. S. Ho -ohidan 8 1. 40 b. E. V.Gheneson 7 1. 25 b. V. Zamilra 5 lel. Constantin Mihalaohi 5 lel.Vac mistrn V. Mihalaohi 7 lel. V. D. B OM. 4 lel 80 banl. C. V.Brehoit 4 1. 80 b. C. Mho 4 1. 60 b. St. Horchidan, P. Pava-

Id.

si

fawiliel

www.dacoromanica.ro

184 DONATIU IN i

laqou, V. Fantn, Gh. Mihalaohi, V. S. Popa, Th. Radu, V. Calapodaqi Gh. Sava (late 2 lel. Gh. lrimia, D. Green, Th. Calapodu, Alex.Calapodn, 11. V. Neonlan, M. 1. Popa qi 11. Neonlan oate 1 lett. M.Zugravu 1 1. 40 b. D. Banda, V. Zamilru, C. Agaohi, Ev. V. Ne-oulan, V. M'halaohi, C. A. Carlann, V. A. Carlan qi V. Olean oats1 lot P. Ohirion 1 lett 90 b. I. Boghin Mien 1 lett 40 b. Gh. V.Green, A. V. Greoa, D. Babologn, S. C. Panainti, Ior. Popa, 1. Popa,Th. Calapodn, I. Brnma, P. Calapodn, I. P. Calapodu, N. I. Vasla-ohi, Gh. Horohidonn, L. Horohidon, 0. V. Agaohi, V. Panaite, SatGh. Calapodn, C. Horohidan, Gh. Agaohi, V. Munteanu, 1. Isopu, Gh.P. Calapodn, C. Verman, V. P. Stoleriti, V. Gh. Verman, V. Bostan,Mar. V. Ambrosol qi Rarioa C. Vaslaohi oate 50 ban!. Pentru earl.Epitropia Parohiel le aduce oaldurese multnmirl pentru acesta lan-dabill, fapta. Tot °data aoesta Epltropie aduce oele mai vi! multn-mirl D-ln! V. Mihalaohi. Vacmistru de ottlaraol, din oraqul Braila,care a oferit biserioe! din numita oomunk un rand oompleot deveqminte preoteqt! In valor° de 100 lel.

Din partea enoriaqilor Si. biserioel din parohia Tiohilesol, corn.Ghisdarenl, jud. Constants, se educe otildurese multumirl, persenelormal jos notate Dln! Stoica Baqtinrea din olitunul Muslubsin, carea Unit ef. biseriol nu olopot in val6re de 400 lel. I. Grigoresondin oraqul Braila n Wait nn rand de vesminte preoteqtl in va-l6re de 320 le!, asemenea Bi Preotul Potapu d.n Tuloea a darnitun Epitrahil. Ivan illhalaohe din oomuna Topaln, jud. Constant°, adarnit nn polioandru in val6re de 140 lel, Ili §tefan V. Gologan,din oomuna Satiqohiol, jud. eons ants, a flout af. Preastol qi Pros-oomidla oheltuind on total 100 lel.

Lista de persenele care dup6 efatul Preotnlni Gheorghe Paunin,al Parohiel Toiaga, din oomuna Slavuta, plass', Amaradia, jud Dolj,all bine-volt a fill rumuseta bisericile numitel parohil, dupll cum sitInsemna la nnmele fie-oarnia : La biserioa parohiala Toiaga. NaePopeson patrn oandele de metal la Io6nele de la Tampla §i nn Claslovbogat imprimat on liters stranne. 1. G. Ivaneson, un polioandrude lemn luorat In strung qi Omit, on 12 Biopic°. loan Filip, nudepth do lemn Inorat In strung qi If Otlit on 13 luminIrl. MariaPreotul Gheorghe Paunin, o fata de masa de borangic prase do-a-supra af. Prastol qi o perdea asemenea de borangie la nqile 1mpgrateqt!. Elena Ion C. Bdldea, din (tom. mierea, nn Epitrah r de Anaales Maria I. Abaglu, o perdea. Lisaveta A Dane! o perdea. NitaG. Ivanesou, o masa de cad la prosoomidie. Damitra Tanasie, omasa de bumbao pentru aooperirea preastolnln! preoum Eft o p615, debumbao pentru Ioonostas. La Biserioa Filial& Melusel. 16n Dudenn,up rand compleot de sf. Vase. Dumitrani I6n G. Ionesou, nu Epi-trahir de borangic ales. Iona R. Gruia un Epitrahil national. D. I.Gruia nu miruitor qi 2 pereohl ferfeoe de tuns oopiii la botez. Pen-tra aoeste fapte piese li se aduce oaldurese multumirl.

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 1 8 5

Lista de persOnele can au contribuit cu bani pentru cumpera-rea cartilor de ritual, editia Sinod, la bis. Bolintinul dinDel, jud. Ilfov : Danciu Danciu 6 lei, Dan I. Stegarescu 5 lei.G-uta D. Stangacitr 5 1. Danciu Stan 2 1. Cahn Ion 2 1. Preda

1 leu. G-h. Radu 1 leu. Gr. Ianeu 1 1. Ilie Barbu 30 b. Dim.Salta 30 b. G-h. Alecu, Oita, 16n Enache rate 50 b. Nae I. Dia-conu 1 leu. Dumitru Nae 50 b. Gr. Stanciu 1 leu of 50 b. NaeD. Bran 50 b. Nae Zamfir 50 b. Negoita Dinca, Rada N. Bran,Dum. Pufulete yi Dumitrache liadea elite 1 lets. Chirita Neacou50 b. Sandu teian of Nita Coman rate 1 lea. Rastea Coman,Stan Negoita oi Marin Coman eate 50 b. Marin Paraschiv 1 1.

Ghita 1. Dumitru 50 b. Ion lancu 1 1. Ilie Dumitru 2 1. DumitruDanciu Stan 1 leu. Ionita M. Bitite I leg oi. 10 b. Marin Sotir 50b. Gh. M. Sanda 50 b. Marin G. Popa 20 b. Duta Ionita 50 b.Gh. Popa 20 b. Tudor Pana, Radu Popescu oi Ristache Dumitrusate 50 b. Duta Savu 20 b. Dumitrache Popeseu 50 b. Dinu Do-brea 30 b. Ivan Bran 50 b. Ilie Radu 40 b. Nidelcu Nicolae 20bani. Tudor Serban, Duta Iordache, Fanica Alecse, Sanda Zisu,Pavel Radu gi G-hita, D. Draghiciu eate 50 buf. Matei Dumitru,Enache Apostol oi Sora V.va cats 1 lea. Nita Stancu 50 b. MarinAndrei 1 1. Chita Stefan 50 b. Stoean Nastase Ghitg. Grigorecats 1 leu. I onita Paun 50 b. Chivu Nita, Dumitru Stanciu, TudorMarin of Meluo Brutaru rate 1 leu. Mirica Nicolae 50 h. IvanGrigore 30 b. Marin Mainea of Duta Ristea cite 1 leu. Ghita I.Paduraru 50 b. Ionita M. Paraschiv 1 leu. Radu I. Lacatuou 20bani. Preda Nicolae of Stan G-beorghe cite 50 bani. Coman Dinu,Ghita Coman of Stefan Stanciu rate I leu. I6n Nenciu 50 bani.Oprea FiIip 1 lea. Ilie Nastase 50 b. I. Stan 40 b Marin I. Pu-fulete 50 b. Dinca Stan 50 b. Drape Radu 40 b. Marin Raduof Costashe Neaeou rate 50 bani. Tuturor acestor pers6ne li se a-due caldur6se multumiri.

Numele pers6nelor ce au bins -volt a e ntribui la cumOrareaunui polirandru pentru biserica parohiala eu hramul Sf. G-heorghedin corn, Huniciora, pima ocol de sus Mehediuti : Preotul I. Cia-tarlescu 5 lei. Dumitru Petrescu 5 1. Ion V. Popeseu 10 lei. I6nGh. Cretescu of Mihail Draghia rate 5 1. N. Cretescu 3 lei. MariaG. Dragia V. Petri. Nicolae I. Seftaiu, Const. Seftaiu, Ion Par -vulesru, D. Draghia, N. Barbulescu, Nita Tu4 §i C. Anghelescu.rate 2 lei. Gh. Popeseu Daia. R. Cretescu sate 1 leu 50 ban!.I6n Paqru, Nicolae Nistor, Barbu Beeheru, Dumitru Zaharia, M.T. Becheriu, 16n Aldescu, Const. Popescu, Gh. N. Buitia, IoanC. Cretescu, I. D. Mariche,:cu, Const Malianu, Const. G. Borcila,Gh. I. Popescu, Const. Istretescu, G-h. N. Cretescu, I. G. Boreila,IOrt Mibartu, V. Ungurianu, Simion Vasilescu, Ion Semenu, Ion I.Seftaiu, Dumitraocu Albu, Vasile M. Priboi, Parvu Seftaiu, Io-vanu M. Priboi, I6n Dorobantu, Stana G. Albu, Ion M. Seftaiu,Radu Seftaiu, M. Pleoanu, Gh. Nastase, Ion Aldescu if MihaiRujoi fie-care rate 1 leg. Alexaudru Jianu, Const. Hondoracu,Nicolae Tarabacu, Staicu Albu, I6n D. Semenu, Maria C. Semenu,

S-tului

Mi-rica

pi

gi

www.dacoromanica.ro

186 DONATIUNI

Ion D. Priboi, Gh. Dorobantu, Mihai Abu, Const. M. Priboi,Marin Baea, Pfirvu Aldia, N.I. Ungureanu, Const. Bujoi, StancaI. Avranu, Gh. M. Cretescu, Maria Istreteseu, Bala§a I. Giur-gescu. Vasile I. Gherghina, C. Dumitrescu, Nitu V. Cretescu,Rain Tufiq, Stanca P. Chneiu. Iodor Stoicheci, C. I. Stoieheci,Gh. St. Boruga, Stancu Gradinariu, I6n Sorescu, Vasile Daiutu,Ionita L,,tuateanu, Irodu Dragariu, Stefan B ,ruga, -D. BarbulescuQi Gh. Zaharia fie-care sate 50 bane. Locuitorif Pribs sni 12 lei50 ban,, Tuturor li se aduce ealdurose multumiri.

D-na Proprietarli v. Cantacuz a. a Mout o clopotniti de zid si2 randarl odajdil in val6re de 2000 lei la bts. Sf. in p6rag din co-muna Singnren1, jud lar la Craoinn si Paste trimite

nut-de-lemn pentra servioiut sf. Liturgil. Chime Petresoncu gotta sa Ecaterina, a donat o siita. *,patrahir, anecup si pro-()ovate de stofa in val6re de 140 lei..6n Baoanat on sotia sa Stanca,a donat o candela mare de argint Cu crime de argint suflata onaur, un epatratlr, faolil pentru poltcandra in val6re de 310 lei. D.Anagnos :lead° au sotia sa Eracliea a donat o ornoe de argint onbobite de margean si o cadaln* in val6re de 140 lel. I. Paunesencu sotia sa Ana all donat 3 perdele borangio de casa la bootie.Cris'ea Ionescn cn soVa sa a donat 2 perdele de oasmir .chne'e.1mOrates 1. Gh* Atanisie on sotto, sa atalia a donat 2 perdelede casmir la Icone. Marin Dobreson a donat 2 mess oasmir peMasa a prastolnlai Ieonostas. Rad- Tad .ra.le a donat o sc6flade arnid de cad la Icon star. Nanm Teah ri a donat 3 pra^f)vetede matase. Caragea Mihail a donat un epatrafir de stofa in val6rede 40 lel. Nae C. Jaleson a donat °annulate care s'ati onnunat la4 Deoembre 1894 on D-ebra Elena Popeson, bisericel nostre in va-l6re de 25 lel. Sonia Dobre a donat 2 mese de panda de bambaode casa biser.cel. Tnturor li so aduce n5,1(1111.686 mn4umirl.

D-na Anastasia Al. Gradisteanu a oferit bisericel romane din Parisnu rand de vestminte preqestl, pentra care i se exprima vii mnl-

umir1

D6rana Patrana Russo din Rtoelti, a oferit bisericel Sf. Haralam-We din acel oral, dons randnri d- vteminte pre.t4sti de stofapentra oar,' i se adnoe multumirl publice.

'Mina Maria NiV, Gaftoin, d:n comuna Isvore:e, jad. Prahova,a oferit bisericel parohiale din alma coma* 2 candele de argintsuflate on anr, pentra care i se aduce mnAumirl publi e.

Din partea Santel Epitropil a Ha§ilor se adno calduese multu-mtri D6muel Marta Andrei Carbanarin din Parohia Brodoo, judatulVaslnin, pentra ca a darnit bisericel parohiale on liramnl Sf. 11M.Gheorghe din aoea parohie, nn rand vestminte preotestl, on aoope-remtntele santelor vase, tote din stoli adtmasca in val6re de 75 1.

ln-mtnarl i

14

sf.

flat,

'flaunt,

ei

www.dacoromanica.ro

DoNATruisi 187

Din partea Santel Episcopil a Husi lor se adno caidurose multu-mirl D -lnl Stefan Lipan, pentru ca a darnit biserioel illiale Co ltnCorni on hramn1 Santil Voevoll, din Parohia SI lageni, kid.Faloin,dons felinare in vd16re de 15 lei; asemenea obti is loonitori or analbisericl, pentrn cum *area until rand vestminte preotest' on t6teaccesoriile lor, in valore di 200 14.

D-nal Costar.. e Nica Filip, din oomuna VarbilaA, jud. Prahova,bine-voind a (Mini bisericel parohiale Filip din Va lenl de Monte,un etivot de argint in valOre de 250 lel, i ay aduoe multumiripnblice pentrn laudabila fapta..

D-nul Loo Oenent-oolonel Constantin Meriseson, a oferit biserioelparohiale, din parohia si comma Faust!, jnd. Vas ha, 10 ohilo si600 gr laminarl ceara alba, $i patrn ohilo not -d -lemn; lar D-nnlConst. Visa, a darnit aceiasi biberici 11113 star% pentrn nn randvestminte, in valOre de 90 lel. Epitropia parohiel le exprimi, cal-dnrese multumiri pentrn bine-voitOrele ofrande Monte biserioel.

D mill Mihail Z. Dnmitreson, proprietar, calea Grivitel, cn oca-sinnea incetarel din vista a inbitel D sale mama. a Mont prin sta.rninta par Paroh al his. Man ea Brutara din Bnonrescl, in randcompleot do vestminte preotesel de OM frumusetea, pentra care ise aduce multumirl pnblice pentrn landabila fapta, spre exempinlEli altor oredineiosf. As menea, D-na Zoe A. Neonlcea a (Unit totclisel bisericl. o imbracaminti pentra Santul Preastol Ili o poll laloonostas force fiumese ; lar D na Smaranda H. Taneson done ocare(pr000vete) de o rare frumn: ete, pentra care pitse fapte, 11 be ex-prim I. multumire pnblice.

D-nnl A. Popesca, darnind trei perd.le de atoll nationals bise-ricel parohiale on hramal Cuviesa Parascheva, din comnna MAn-lail de Horez, judetn1 Valcea, i se aduce malt mirl pnblice.

Familia Hagi Draoos Popa Humus, din urba G dati, a donat bi-sericel on patron d St. M. vi. Gheorghe, din line nrba in rand devestminte de catifea neagra de matase, si annum : in felon, inepitrah.1, o pare he maniouti, o epigonatie, an stihar si trel aco-pereminte pentra Santele vase, t)te in valor° de 300 let; pentrncare 0 adnoe multumirl publics generesel famil 1.

D-nol Vasile Dancoviot. mare proprietar si enorias parohiel his-Sf. Gheorghe-Vechifi din Bnowesol, inspirat de cele mal frumosesentimente religiose, a darnit mete! sante blse-icl, on ooasia in-vierel Domnulnl, o Evangel e tiparita on Mere strabune, imbra.oataon argint in val6re de 700 lel. Epitropia reounosoators, aduce D-lulV. Danoovici, cola mal caldnr6be multumiri pentru mesa nobila iiigener6s1 fapta.

www.dacoromanica.ro

188 poNATitIN1

Dl. Ni olae T. Gheorghiu, a donat bisericel Sit 4il Voevo41, filialaparohiel Precista din nrba Galati nn Amvon scalptat nepoleit, inval6re de 300 lel; pentra oars se adace muicamir publics genero-suln! donator.

D6mna Maria C. Tanasoin si Dl. Grigorie Mija, proprietarl, da-re nd bisericel filiale, ou hramul sfintil Inger!, din colinna Cacova,judacul Valcea, o oalimvitra de aroma in val6re do 40 lel, li seeduce mn4amirl publics pentra orestin;soa for fapta.

D-na Maria Preota D. Popeson, a darnit un rand vestminte na-lionale biserieestI, bisericel parohiale onvi6sa Parasohiva, din tom.Dobrioenii. plasa Meta de sae. jadetul Romanap, pentra oars i seaduce vii maltumirl.

P. S. Episcopal de Argos, oe a bind -volt a distribui grat a siin-tele Antimise o-lii noel pe la tote bisericile din oho. 13, plasa To-pologn, jad. Arges, i se esprima, respectu6se multumirl din parteaclerniul din lin plasa.

D-nil Nicola° Maroosan si Dobre Teodor, all daruit biserioel fi-bale on hramol Sf. the din parohia Cilibia, 0 Evangelie editia Sf.Shied legatit on piele marl:whin, in val6re de 19 lel 60 bane ; larDl. 16n Cracinn a Qindrilit biserica parohiala din parohia Boziorutin spesele stile care a costat 255 lel ; pentra care tapte crestinesol,li se admit) multnrcirl pnblice, pentra satibfactia for sufletesca sipentru indt-mnul si alto persona la asemenea fapte plose.

Bisericel parohiale, on patronul 86,ntul Dimitrie, din catunni Pison,t omuna Doropqa, jad. R.-Sh.at, facendu-i-se donatianile mal jos notatede oltra urmat6:ele persOne : Onor. Admin;stratie a Domenielor Co-renal, un epitaf in val6re de 100 lel. Prot till atefan Georgeson,parohnl ace! biserii I. o loon& mare in val6re de 70 lea si don6 pa-reohl perdele de Melt in val6re de 7 lel. Dl. Nistor Balta., din on,-tunnl Dorobantn, oomnnA Carol 1, jud. Constai4a, o ic6na mare inval6re de 70 lel, qi D-nul llarie Bacureson din oomnna Movila Mi-resel, judetul Braila, o 1660, mica in val6re de 15 lei. Tuturor lise adnoe vii si caldnrOse multumIrl.

D -nit Constantin Nela si. Sava Cristian, din comuna Mircestl, jud.Patna, all bineoit a darni biserioei filial° on patronul SanVI Voe-votli, din acea comuna un rand vestminte preotesti de mataal, invalor° de 148 lel ; pentra se adnee nnmitelor persOne mu4nmirlpublics pentra aemenea fapti landabila, si emivaminte orestinesca,spre indemnul si a altora intro lubirea easel Domain!.

Petra Carstea Mita, a darnit biserioel parohiale din parohia Ca-larasl, plasa Jin-de sus, jadetul Doi, an policandra de amnia on 12luminl, in val6re de 220 lel, pen rn oars i se adnoe vii multumirl.

www.dacoromanica.ro

DOiAll-N1 189

Lista de personale can at Mat dlnaVunl bisericilor parohialedin jadetal 11fov §tefan Vasileson, a darnit biserioel parohiale din'Parasol o Mlle de °era a 4 ooa. Gherghina Marin Nedea. a Wait1 perdea de oatifea pentru usile Imptrate§ol. ti§n Tanaseson, G.Mileson §i. lancu Dascale,ce. ail darnit biserioel din comuna G-reoi-Gradi§tea, 1 candela de madem on 3 bfesnice in val6re de 42 lel.alp. &Herm, a darnit la braerioa de ma' sue, o oadelniV, de ma-dem in val6re de 18 lel. 16n C Papadopulo, proprietarul mosiet Qiotitorul bisericel fleana Papadopulo, a daruit bisericel nn Baptisierin val re de 87 lei 50 baul. Ghip, G. Daniiles proprietarul mo.siei Chirnogi, la care a co..tribuit Qi parte din loch tor!, pentrubiserioa din Chirnogi, a donat bans ei material in val6re de lei2334 ban' 60. Vasil° rdircea, a donat 300 lei. D-na Elisa FilipesonVulpache, a nod reparatinni radioale interne §i externs preoum

zngravital bisericel din (Milani tefan§(31 de jos or. propria saoheltniala. G-heorgne Marin, a darnit bisericel din aceia§1oomana, un rand de Are de oaritea pentra Sit:fele darurl. DoomVahan a darnit his rice! o candela de argint poleita. t. Angeleacn§1 Betio. sa Maria, a darnit biserioel din comuna Col bdsi, un poll-candru de alama, in val6re de 200 lel. Petra Ridu .saga, a claretbisericel finale din comuna Isv6reie, nn baptisier de aran I, 1 oil,-

dein*, tin potir o lingnrit& de argint In val6re de 156 lei. D-naTheodora DrAgusin Pipera, a darnit bisericel parohiale din comunaIsverele nn baptisier de arama, dont oande1 de argint in val6rede 262 lel Locuitoril din parohia D breni, at contrib nit pentru.on.mporarea mini polioandra la bis,-rica filial& din Cimpnrel. D -nulMarineson Bragidir, a darnit p4ntru biserioa di comuna Cornetudin Vale 130 mil caramida. Locuitorul Marin Balacenn, a cons traitun dulap pentra arhiva biserioel din ronaina. Progresal daruindLl lel. Alexandra Dobres n, a dnit biserioel din ( omuna Sintestlo Evangel:e legate in argint in val6re de 420. lona Andrei Dina,Stanca Vasi e 16n Eli Danlitra Vasile Moise, a daruit biserioelcomuna Progresnl, trel perdele de percal pentra ic6ne. Al. Marinesca,a darnit bisericel din comuna Gradiatea, nn d so si steaoa de argintin valour de 45 lel. C. Filitis un miruitor de argint. N. Sandi]. al.7amfira Vtdnva 2 soaune de lemn. Ghita, Mileson o masa di lemn§1 o lade. Mihalache Savuleson. ua farm §i nn clopoOl. PetraoheIliesou un ibrio pentru oaldura. Dne e Elena §i Ana 2 sticle de

Gt eorg.:e Pop. I tOca de lemn, tote pentru biserica paro-hiala din cotunna Gradiatea. DI. Dmitri]. Cilinescu, din Bnenresoi,a darnit bisericel parohiale din comuna Bolintinn d n Vale, 2 po-lioandre de broncl In val6re de 450 lel. Costioa 4tefau Bolintinenn,1 candela de argint la rastignire, 12 candela micl st o oadalnit%in val6re de 180 lel. Preota Oprea Duhovnical, o mast. pentru sf.Prastol. Marin Tudor, epitrop la biserica din Bolintin. a dat lemnede Incalcjit la 3 sobs fa tot timpnl erne!. Din I. Stegareson, aoferit bisericel din oomunaPoenarl-Enuta nn steag in val6re de 100lel. Loonitornl len Alexe a Rada Vodava a darnit cats un mine'on Mere strabane, bisericel parohiale din comuna. Chiroin, in va

In,

Mih,la

Qi

si

d,n

°lasts-.

ei

www.dacoromanica.ro

190 DoNATilasi

lore de 27 lel amendona. Gh. N. Ob la, Costa Ihe Baba, qi GheorgheS. Catana, a &trait bisericel parohiale din nrba 0 ten44, o can-dela de argint oa 3 aft:Idea in valor° de 115 lel. Anioa Stan Po-peson, nu steag In valore de 130. Elena Va-vieri 1 peracoe o innnilde argint. Dumitra Gheorghe Rotara, a (Unit Mewled parohialedui comma Vaailag, 1 pat en an felinir pentrn transportarea re-paus,:tilor in valore de 20 lel Iordaohe VIadeson, 6 ramurl de a-lama la sfequioele Impar 'tent In valore de 12 lel Tataror acestorpersOne li se adno v 1 multumirl p-ntra fipta for eminamente oreq-tinesoa qi pentrn a. for dragosta d'a impodobi Gaga Domnnln1.

D-na Ana Hagiopol. daruind bis rice! parohiale on hramul Si'.Nicolae din coma!' 4 Parscovenii, plasa Olte01 de jos judqul Dolj,o candela, de argint in valor° de 120 Id, i se aduce mnAamirlpublice.

D-nul Alen INIPSCII hpitropnl biserioel on hramul Si. ferarhNicolae, din judeVil Botoqaul, a donat clisel biseriol an Epitaf Invalore de 35 lel ql un Epatrahir de oatitea in valore de 5 lel, a-semenea enoriaol Petra Ma ons, din Targa Buosoia, a &trait bise-rirel illiale on hramul Sf. loan Botez torial, o ornoe in val6re de30 lel. Pentra care li se adaoe mnlOmirl publioe pentrjt asemeneafapte rase Qt demne de imitat.

Donna Maria Bater, Institathre In nrbea Medgidia, a donat bi-sericel on patronul St. M.M. Gheorghe din ootuna Duouzal, comunaAla-Cap, parohia Daouzal, nu rand de procovqe de an tase in va-16re de 40 lel ei nu acoperemeut pentrn Sf. Masa, de plaza de Inval6re de 60 1 1, onsuta on linnr1 calor! de e!evele Teodora Lelia-data, Cola Miami. Q. Fala Ana sub dirigerea naalitel Institutor°.Tot pentrn nnmita biserios s'a mal darnit de cat e loonitoral PetraMlhal din cotana Dnouznl, an Tipio biserioesc ed St Sinod, in va-lore de 6 ld, Qi de oittra. locuitorul Gheorghe Ichim, tot din tlisacotunk un rand. oomplect de Minee en litero strabune qi legate onpale maroohin, in valore de 185 lel ; pentrn aoeste ofrande se a-duce oaldurose mul%umirl.

D-na Maria Wild din nrba Roman, a (Wait bisericel parohialeSanta Voevall p:ounmita qi biserioa alba, din aceiall nrba, nn randvestente preotesol, de atoll albastra on fir qi un rand de pr000-vqe, pentrn santitele vase, de areiad stof I, tote In val6re de 200lel; pentrn care i so adace mul;umire publics.

D-na Sevastita Mavromati, proprietara coming Broqtenca dinjud. Teleorman, a °felt bisericel on hramul Sf. Voevall din aceacomma, o cadelniVa de argint in valore de 80 lei qi nu mirnitortot de argint in valore de 5 lel ; pentrn care 1. se aduce multn-mhi publice.

www.dacoromanica.ro

DONATILJNI 19 1

D-B a Maria Babeann, din urba Craiova, a dArnit biserico` paro-hiale, on hramul Sf Nioolae, din comuna PopanzAleatil, plasa Olteta-de-Jos, judetal Rnmanag` o loon& prasnioar in valo-e de 50 lel,pentra care i se adnoe moAniniri pablice.

DI. Ghip, Nicoleson, administ atorul moeiel Padina, jud. Bazetso%ia sa Maria, at oferit biserl °nor d n c muna Padina on ooasiaSf. s6rbIto^1 ale Invierel Domnulnl, perdele la iconele Imp6ratesolei dou6 p6le de atlas (mItase) pentru ioonostase, preonm Qi lure-narl la p dioandri sfeenioe, t )ts in valOre de 100 lel, drept oarsli se aduce mattumirl pablice pentra asemenea fapt6, gener6s1pentra satisfaqia safletesot a num

Prtn starni*le D-Inl. Theodor Muni primarul urbel Tecnol, pre-v64enda-se in budgetul comunal at anulul financiar 1895 (96), sumsde 5000 lei, pentru restaurarea b sericel cu patronul Sf. Gheorghe,din urba Tecnol, i se a duo multumire publ ca pentru mammafapta landabila, eminaminte oreetinesol ei damn& de tot& laudade imitat.

Lists de nurrele loouitorilor oe at contribait la cump6rarea Sf.Vase de argint, in valor° de 90 lel, la biserica parohialA, 115.c6.4oom Oneetl, plasa Trotne, jad. Baal Pr. Paroh Gh. Ghioldum 10lel. N. Gh. Fatu 1 let. Iordaohe Tataru, I6n Alexandra ei Nutia§tefan ante 50 b. Nion D. Saftel 2 1. Nicola! Ciobanu, Ni0.Gh. Alexandra, ion Beldea, Gat6, Ooancea, Vasile DamitruSaftel, 16n A Anel, Zonita Gat Oanoea. Gh. Oanoea, Gh. Andrei,T6der a Sandal, Costaohe I. Mit) alacb.e. Gh. Blnieor, Maria P. Rad,Mari Paueoi, Anita Rada, D Radn, 16n Simeon. N D. $aftel, Mi-ha ache Gh. a Anel, Gh. a Anel Matte i.ihilache ei 1. Mihalaohefie-care oats an loll. Marauda Stoical, T6der Cristian. lordache A-lexandra, Vasile CrAoinn, T6der G80, Catino4 Cristea, Nicolal Mi-halaohe, Anghel Emanoil. I6n Bujor, T6der Nor, Sava Pletea, I6nCristian Irimia Bmma, §tefan a 4uxandei, Irimia Ungurenu, Vas.tingureann. Constantin Pletea, Nicola! a Ruxandel Nicola! Manolea,T6de: Carnarit, Nit G6gti, Vasile Ghigea, Maria Ghigia. rlostacheMihalcea,, Constantin Pavel, Nicola' Diacon, Oostaohe Bab §tefanUrs6che, Gh. Ldpn, Sandra Leta!, Gh Gogli, §tefan PiLtulea. Cost.Mihalache, Ghita Toma, Gh a Ghigi,a, Arghir Ghigea, Vas. Axenti,Sand Alexandra, Elena D. Talt6o5 NicolaiBeeliu, Stefan Setul, Gh.S. §tefan, Gh. Mihalaohe, Catrina C. Patulea, ion 'fader, GheorgheCealfa, NW. Elan ei I6n D. Popa fiecare oats 50 b .D1. Tatnror a-oestor ploll donator! li se adaoe ei olldarSse malVtmirl.

D-nul Vasile Rusn, romerciant din comuna Comana, a d6.anit bi-seriael on hramul Sf. Nioolae din numita comuna, an stag in va-l.( re de 100 lel ; o mast de rips in val6re de 8 lel, o mast de lemnIn val6re de 6 lel si un aghiasmatar in valore de 4 lel ; pentraoars i se adaoe multamirl pablice.

ei

eiet

tiler.

ei

MoralBanilor,

vil

www.dacoromanica.ro

192 DUNATIUNI

D-nnl Teodor T odorescu Qi sotia sa &litanies, din Bnonreso!, aoferit biserieel parohiel Cislan, jnd. BUDA, un rand vestminte a-damage& de land §t o tool de fier, tote In valOre de 80 lel : ase-menea D-na Maria I. G. Dimitrescu din gisa parohie, a daruit oicon Sf. Aposlo I Petra ei Pavel, 'twat& pe mneama Qi o perdeabrodatt, tote In valore de 30 1. Debra Matilda T. Georgeann, tot dinclisa parohie, a darnit nn acoperemant pe iconostas, brodat on fin-tnr1 ei fir, in valOre de 8 lei. nil Ghita Gh. Palicenn,din parohia. Tisan, at darnit bi eric I din 4isa parohie, don/ ale--nice cu felinare In valOre de 40 lel, pentrn care 11 se educe mul-tnmirl

Lista de personele Wm, care all binevoit a dota on diferite do-natiunl bisericile din comnne e in cars domiciliaza, : D na PanlinaApostolescn, proprietary. In comnna Darmonestl, din plasa Ittnl-DOmnel, judqul Mnscel, a oferit bisericel *parohiale on hramul A-dormirea din ma loaalitate, o Evangelie legata In argint ei anfiataon anr, In valOre de 400 lei; tot nnmita D-na a mal oferit aco-peremin ele santeior vase In valore de 100 lel, ei a contribait onoiram.da la reparatul t-meliel 4isel biserie. D nul Ioan Marinescn,din aceiael co Luna, a oferit numitel biserid, asemenea o Evangelie,editinnea S tnlul Sinod In valOre de 17 lel nut Tule G. V11-deem, proprietar, h oferit o perdea pentru neile ImpYrateetl, Qi opoll pentrn Maul Presto', de bans calitate. Preotul constantinConstabtineseu, din nom. Corbi, a oferit biserimeI parohiale, cn hra-mul Sf. Ireime din ao -a boalltat , nn rand de vestminte preoteetl,In valOre de 180 let ei un vas de anima pentru botezul pranoilorIn valore de 36 lel. D-nnl Stanceson, din aceiael comma, aoferit bisericet filiale Sf. Dimitrie, nn rand de vestminte preoteetiIn valore de 90 lei. D nul Gh. Petenlescu, comerciant, a oferit bi-sericilor sus notate, Sf. Treime ei Sf. Dimitrie, opt perdele pentraicon ele de la tampla, -o pentru .conostas, Qi o stofa pentru ef.Prastol. Mal mulV enoriael aI biserinel filiale on hramul NaetereaMaisel Domnulnl din 4isa comuna, all oferit la nnmita biseriel nnrand de vestminte preqeet1 In valore de 75 lel. Iar In comunaBudietenl, din plasa Bodgoriel, at oferit pentrn reparatul ictinelorImpYriteett, de ,a biserica parohiall Adormirea D-na S. Idargari-teson 10 lel. Apostol Maziln 6 lel ei Pam Manole 2 lel. Tuturormato r person') li se edit') mnittimirl public') pentrn creetineenilefor fapte.

Minna Elise C. Petcn, din comuna Varlet!, jnd. Ialomita, a U-nlit bisericel on hramul Sf. Treime din nnmita comma, o icOna,implratesca a Maisel Domnulul, In vd16re de 100 lel, pentrn care1 se educe vii

Doge

public.

Vasile

p

Ii

maltomirl.

www.dacoromanica.ro