Lss in kmc-rre âumineeâ

-^-»r->aâî «.

ORâvkââRL (8. VLKL0) 21 maiu st. v

2 iunie st. n.

â. 2/. XXXI.1895.

krétai pe un sn 10 kl. ke '/, äs un o ti.

ke '/« äs sn 2 kl. 70 cr.?sntru Români» ps an 25 Isi

Tracks lonsscu.

lMW mare cești une agitâ de ^^^mai multe luni ktomâ- ^^,nia, retorma invö^itmen-

Actualul ministru O al eultelorxi instrucsiu- « nii publice âl l'acbe

loneseu are sil presinte ca­merei un proect cle lege, caro tinde a introduce o scbimbare radicalâ in orga- nisa^iainvtz^âmentului secun­dar. Gestiunea se cliscutii in töte cluburile si fiarele po­litice xi cle acuma se pre­gătesc armele unei campa­nii straxniee.

Oestiunea pusa aeuma Ia ordinea <)ilei, nu este noua. )lai mul^i inaintaxi ai ac­tualului ministru al xcölelor s'au ocupat de ea, nici unul inse n'a izbutit. IVu xcim decâ ineerearea cle acuma are sâ 6e mai norocoșii.

O bine, ori eare ar ti succesul, suntein clatori s'a- clucem omagele nostre băr­batului, eere îxi pricepe mi­siunea xi are curagiul si energia a o incleplini eu a­tâta Ml.

școlile medie sünt pâr- gbia cea fundamentala pen­tru răspândirea instrucj lunii publice, organisajia lor clarii este necesitatea eare se im­pune eu cea mai mare ri­góié. Osca acesta organizație va ti buna, rodele ei se vor arata numai decât xi cul­tura va luâ un avent pe care tosi din tóté pariié îl vor aplauda.

Osâm de ocasiunea aeesta spre a presintâ in revista

'kacne lonLsevministrul cultelor xi instrucțiunii publice in Români».

nostrâ portretul bine reuxit al bărbatului, eare știi astâdi in capul instrucțiunii publice a Oomâniei, despre care s'a vorbit xi pân' aeuma mai de multe ori in colonele nöstre.

OI Hebe loneseu, actu­alul ministru al xcölelor din Oomânia, este îneâ om tiner, cel mai tiner in cabinetul din eare kace parte. Oar ta­lentul, inteliginsa, cultura xi destoinicia îi reclamâ acolo un loc de krunte. Oste un om tiner, care inse a invö- sat xi xcie mult; astkel, mai avend la activul seu xi o energie de adevörat luptător, îxi indeplinexce ekiemarea cu un succes körte vrednic de recunoscin^â.

„kamilia" nu este o re- vistâ pobticâ; ebiar sâ xi 6e, nu sar crede competentă a-xi emite pârerea in luptele de partid ale tracilor de din­colo. Oentrunoîe indiferent, câ cine din care partid kace parte; tot ce cerem este sâ kie aderent al culturei na­ționale. Vorbind despre dl 'l'acbe loneseu, nu kacem dar elogii omului de partid, ci ministrului cu minte xi inimâ romünöscä.

Oevna ce desvoltâ acuma pentru respândirea culturei, da teza incâ de pe bâncile xcölei. lncâ atunci a început sâ se ocupe de literatura. Oa student de liceu a in- temeiat dimpreunâ cu mai mulji colegi o revistă, in care a scris articoli literari si »rai cu semâ critice.

Ouând Ia Oucurexci ba­calaureatul, s'a dus Ia paris

21

242 ? öl I O I ^nul XXXI.

unâe käcü âoctoratul in ârept, sussinenâ o tesâ pe eare juriul esaminator o primi „magna eum lauâe".

De timpul eât a stat la Daris, a inut in cercul colegilor sei mai multe âiscursuri Hi conkerinje, cari l'au âistins Hi au probat câ are stoka unui mare orator.

In strâinetate s'a Hi insurat cu o incântâtore tlica a ^lbionului. ^.stâ<ji âomna Less^ lonescu, mult serbâ- toritâ in societatea bucuroHcenâ, ca o âamâ âe cultura naltâ HÎ mult aplauâatL prin concertele âe binefacere pentru estraorâinarul seu talent musical, are un nume dine cunoscut Hi ea scriitore in literatura englerâ.

întors in jerâ, s'a înscris Ia baroul aâvocajial, unâe in scurtă vreme s'a Hi âistins ea jurisconsult es- eelent ?i ea orator âe prima orâine.

lotoâatL a intrat Hi in luptele politice, alegenâu-se âeputat in colegiul II âe Dolj sub guvernul Iui I. 0. LrLtian.

Oe atunci Hi pân' acuma totâauna a kâeut parte âin parlament, unâe s'a atlrmat ca un orator cu vervâ, elegantHi cu spirit.

Oa inceput aparjinu partitului liberal, âar apoi eHi, aliânâu-se cu âl Xic. DIeva. Oupâ cââerea guver­nului liberal, luâ âirecjia Ziarului ,Oa liberts roumaine" Hi in colonele acestuia âesvolta iâeile sale asupra celor mai importante cestiuni politice.

Oa 1890, âimpreunâ cu aPi luâ âirecjiunea Zia­rului „Oomânul", in care a scris multe articole, mai cu ssmâ asupra politicei orientale.

6a scriitor are un stil UHor Hi limpeâe, care tra- târâ cestiunile cele mai grele in o kormâ plâcutâ Hi atrâgstore.

In novembre 1891 ku cbiemat in cabinetul âlui Oascar Oatarglu, spre a luâ portokéiul minîsteriului cul­telor Hi instrucțiunii publice, post ce âe atuncia oeupâ in continuu.

Dintre lucrările sale in resortul seu, insemnâm: legea asupra clerului mirean, rekorma invsjâmentului primar urban Hi rural, reorganisarea minîsteriului seu ?i crearea mai multor inspectorate Hi âirecM noue.

á intlinjat o muljime âe Hcoli rurale Hi urbane, mai multe cateâre noue la universitate Hi la conserva­tor ; a trimis mai mulji artiHti âramatici Ia Daris; a âat ajutore tinerilor lipsiji âe mijlâce ca sâ-Hi urmele stu- âîile; a subvenționat mai multe âicsionare Hi a cum- psrat tablouri pentru museu.

MMMMMMMMMMMNMMOMNKMMLuAstâni.

Dacea este timpul in care copiii î.Hi ingropâ pâ- rinjii. kiesboiul este timpul in care pârinjii ÎHi ingrópL copiii.

*Omul cel mai bogat e cel econom. Omul cel mai

sârac este cel Zgârcit.*

OHti begat, âe ori-ce stare sociala ai tl, atunci cânâ venitul teu lji satiskace nevoile.

*Oitâm prea curând casa pârintescâ. ölórtea ne si-

leHce a ne intârce gândirea spre ea.*

Decâ nu vrei sâ comiți o acsiune blamabila, lu- crerâ când eHti singur, ca Hi cum âoue-tjeci de oebi te-ar privi.

6 D I o Í I" 6.

Dru odae-i ialunerie, akarâ-i luna plină;

In pak mole, kârâ gânduri 1 âytepl somnul ca sâ vinâ.

LLto-odatâ mai îmi vine 8â ms scol de plickisslä — Liasurils trec intr'una, Lomnul ved eâ me inHâlâ.

2ac aHâ ds liniștită,Lu pleopelo incliiss,

in loe de somn ved slove ke bârtio albâ sorise.

»Iu sâ vii când luna plinâVa ll sus pe ceruri; dra«â, Ie «Htept in totâ clipa 8L te am viösa 'ntrâgâ.

^i apoi, murind odalâ da olallâ sâ ne 'ngrope, Lbiar Hi moisi sâ kim alături — Lap la cap, de tot aprüpe. . .-

OcoaLviL 8uciv-ktvnow.

Lu skialâ-mi intind brasul koste perinde albe . . . Dragul meu e cald Hi dürme, âdâncit in visuri d albe.

Lckits cjin lt^lis.IV.

^Mnainte âe ce aH continua âirecjiunea inceputâ in ^tâescrierea scbijelor mele, voi sâ kac o abatere âe

Ia calea percursâ. De Hi in 6enua am terminat câ- Istoria a âoua intreprinsâ in Italia, totuH in âe-

L scrierea scbijelor nu voi sâ sksrHesc aici, ci ca ps s una âintre cele mai prs^iose geme a Italiei o inHir

in mijlocul bucbetului, ca cu atât sâ aparâ mai superbâ Hi mai splenâiââ pentru cetitor. aHâ precum e in reali­tate. Decâ am âat Veneției atributul meritat âe ,della", atunci Oenua cu ârept cuvsnt o putem numi âe su- perbâ, precum aieve s'a Hi numit in totâauna.

Oenua superbâ s'a kunâat âe lîguri in an. 707 înainte âe Obristos. De timpul resbelului al Il-Iea pu­nic Nago, tratele lui Danibal, a âerimat-o total, roma­nii inse au rââit-o âe nou. Dupâ cââerea imperiului roman a âevenit in posesiunea longobarcjilor Hi de Ia ackHtia a ocupat-o 6arol cel mare. In soclul al X-Ie H-a eluptat inâepenâinja, a luat parte insemnatâ HÎ in res- belele cruciate. In seclii următori mai âe múltkori H-a sebimbat constituia parte ca republica inâepenâentâ, parte stând sub patronatul Dranciei, bind totdauna gata a se emancipa âe domnia strâînâ âupâ impregiurâri Hi timp aHâ, câ Ouâovic al XI-Ie cânâ i-a cerHit patrona­rea a <)is: Oes Denois se âonntznt â moi, et moi, je les âonne au âiable. (Oenovesii mi se oker mie, iar eu,

Lmul XXXI. k' ül I D I ^4 243

eu îi dau dîabolului.) In 1803 s'aadnectat Ia republica franceză, iar congresul âe Viena a donat-o Sardiniei. In pacea de Ia Dojon a câstigat-o âustrîa, urmarea a fost revoluția erupta Ia 1848 ; după bătaia de Ia Xünigrätz Austria a eedat-c> Iui IVapoleon al IlI-Ie, iar acesta Ita­lici. IVu in dar s'a numit încă in vecbime „superba", eâei privind posifia-î imposantâ in turma de amllteatru, a^ecjata pe o costa de doi, imediat lângâ mare, Ia es- terior fi se pare eâ vecfî o nimtâ esîlâ din spumele mârii. ^4re Ia 170.000 locuitori yi s primul port de mare, pentru intrebâ Italia. 6enua e un loc târle potrivit pen­tru aceia, cari doresc sâ studiere diferite popöre, câci aici din tdtâ lumea vin omeni eu ridicata, cari dupâ ce a poposit eâteva dile, merg mai departe pe mare, Leeare in fora sa.

^i se inalfâ inima ?i fi se indulce^ee iuLotul, pri­vind marea imensâ incungiuratâ de /4lpi, cari ti se par eâ numai pentru aceea sânt a^ecjafi aici, ca sâ pâ/.eseâ ?i impodobeseâ gemă aedsta superbâ a marii. Statistica ne spune, câ in portul de aiei, Ia an se aduce martâ in pref de 90 miliöne lire ?i se transporta prof de 350 milione. Drecum in alte locuri pompöse ale Italiei. a?â ^i aiei contingentul' străinilor îl dau englezii, cari (,Ii de cji impistrifese molo. Oälötorü englezi in Venofia ea in ülilano, in 6enua tocmai ea in Idoma, pretotin- deni îi vecji umblând in cete, abunâ-drâ ca gâ?cele; ei tae tolos mai mare atelierilor. Ori-cine ar dori sâ in- cepâ eonversare eu ei, nu-i succede, pentru eâ atarâ de a lor nu °,ciu altâ limbâ. ^m agrâit pe unul in limba italianâ, m'a privit pe sub ocbitari si a «,lis un bm! ee atâta insemnâ, eâ nu pricepe. Englezii. ea eâ- lötori diligenfi ?i eu parale multe, in lot locul atlâ ci­ceroni pentru limba lor, pe eari îi urmârese si asenttâ ea pe nisle profeți

den na din eausa, câ /ace pe lmrnnrnl mârii. ta polele muntelui, nu se pote e.stinde, <n renume îngrâ- mâditâ la olaltâ cu o mulfime de slrade cârne si >m- regulate. I4biâ ani pârâsit gara imposantâ an> itat in piafa mai doapröpe de statua Iui Llrislolor d.olumb, des­coperitorul ^merieei. ^eela care in viola sa pâmontesca a suferit batjoeurâ, temnifâ ^i persoculinne, a,unu e eternisat prin o statua de marmorâ giandidsâ. Statua portâ inseripfiunea. Oristoforo dolomtm la patria". In partea din jos a statuei, patru figuri de marmorâ ne presintâ: religiunea. sciinfa, constanta si infolopciu- nea. l'oi aiei sânt patru catarguri do naie indieplate in cele patru dirocfiuni a lumei. Oii-totor tiolund^ t! se pare eâ eu o duioșie falnieâ privesce marea imensa, marea eu care a purtat timp îndelungat lupta pe morte ?i viöfá, din care lupta a reportat învingerea ce i-a adus premârirea in secli si i-a câștigat noiuurirea. De aici am mers pe, promenada ^quasola. unde kabiic se ri­dica cele mai imposante palate: pala/./.o ducalo, Latbi, Durazzo, Sera ?i altele. Stradele laterale abunâ-orâ ea inai in töte oralele italiene — afara de Torino — sânt deranjate, necereetate, ?i nu prea curate. II un ce cu­rios pentru eálötor, vöcjend cum italienii in unele lo­curi in stradâ cose, kerbe, mânâncâ disputâ, totu^când e?ti in stradele laterale, te cuprinde un kor neașteptat, Lind câ aranjamentul acestora lasâ mult de dorit.

Dar sâ pârâsim stradele ?i sâ intrâm in casa Iui Dcheu. ülai aprope ne stâ bisericâ numitâ ^ünnunziata. in piafa de asemene nume; are doue turnuri de a^â posifie, cât fi se par câ in tot momentul sânt gata de ducL, adeca sâ se imbürde. In lâuntru vecji auriturâ admirabil de bogatâ, columne de marmorâ ?i multe po- Leandre. ^poi »Okiesa il Duomo", biserica catedrală,

din marmorâ albâ «i negrâ, ceea ee nu dâ ocbilor o priveliște întocmai agreabîlâ. De însemnat e aici statua frumösL a 8. loan botezâtorul, un cor construit din mosaieo de lemn xi o capelâ mieâ, unde stâ catena cu care a fost legat 8. loan în prinsore; se cjiee, eâ ar 6 fost adusâ aici do erueiafi. L de insemnat, eâ in Italia töte bîserîcole peste cji sânt descinse. In 6enua nici n'am putut intra, m'a îndestulii deplin priveliștea, ee-mî sta inaiiite din locul do lângâ bîserieâ. De aici am vö­dül mai bine portul, mulfimea vaporelor pe marea îmonsâ, arsenalul, promenaclele oralului, korul ?î multe alte zidiri, ce dau oralului aspectul imposant, ülai dó­riam sâ vöd universitatea si biklioteca-i ronumitâ, dar Lind feriîle de Da^ei, au fost incluse.

0 însemnătate törte remareakilâ a llenoveî este cîmîteriul numit „Oainpo 8anto". Ored a nu esagerâ akirmâiid, câ in tötá lumea nu esistâ un eimiter mai bogat in monumente do marmorâ. ^ici vecji tot ee arta sculpturei a putut sâ producă în deceniile din urmâ mai frumos si mai admirabil. Monumentele, töte cio­plite eu multâ artâ, din marmorâ de tâurara, fae ne­perilor! pe sculptorii distinși: Dupre, Várni, Denelli ^i alfi! si totodată eternisozL numele si acelora, eari in umbra lor odibnese repausul vecinie. Oimiterul e a;e- ilal in valea Lisaguo, eu o biserica frumösL in mijloc; aici in biserica acosta grandiösä î^i cautâ mângâiere muritorii romasi aiei in valea plângerii, dupâ eei ador- rnili in Domnul. In loisörele iniposante, /.idile pe co­lumne, sânt asecjato rond pe rond mormintele, avend Leste, are monumentul seu, unul mai splendid decât al­tul. Dintre sule si mii de monumente do artâ am notat vre-o câteva: ^.icî vecii o mamâ ridicându-.si pruneufîî, pentlu ca sâ doe col din urmâ sârutat pârinteluî ee zace in agonie, familia introgâ este seulptatâ din eea mai tina petra de marmorâ. Nai ineolo un profesor sede pe catedra, de pe caro a vestit elevilor soi infe- lepciune <a nioralâ; pe catodrâ, do sine infoles, 6 sta­tua Iui, iar osomîntele-i /ac de desupt. ülni departe o letifâ mitîtieâ aseclatâ lângâ bunica sa, cu manile ridi­cate rögá pe pâiinfii sei, sâ înceteze de a mai plânge, câ ea o ferice atlându-se aici lângâ bunica sa. D'ec apoi, eâ neîntrecut va trimite pârînfilor sei iukifi Lori de consolare din imporâfia cea eereseâ, unde pururea e prîmâverâ, si eâ ea, mititica, niei aici nu va inestâ a iubi pe scumpul seu tatâ ?i pe dulcea sa mamâ.

^m decopiat versul do pe monumentul drâgâla^; iatâ îl reprodoe aei, seiu eâ docare român inteligent ușor îl va înfelego:

»balâco, (talá) mamma. besäte, bal plângere, 8on cjuassu (aici) feliek bon Ia mia norma (bunicL) 8ono sempre.ba vostra dimba (letifâ) L ,lai la slsrna XIia primavera 6octo (me bucur) spargere bontinui fiori bi celeste ' bonsolarionv .8u voi, vilstti e sacri Lbe sempre âncbe âat cielo besiâero et ama«. .

244 D Ll I D I ^nul XXXI.

^m vöcjut ei mi terii in IVlilano, in DIorensa P in Daris, âar un eimiter eure sa me ineatenexe si impre­sioneze ea aeesta, n'am mai ve^ut. 8ub impresiunea âe eare eram cuprins, âe-oâatâ m'am atiat numai sinFur, eâ consolă mei âe eálötorie âu?i âe âorul âe a veâe tot mai mult, au âispârut in koi^orele pline âe pietate ?i Hale, ^â singur eum eram eeream mai mult mor­mintele pruncilor, cari totâauna mi-au kost âra^i, ?i pe cari mi s'a olerit ?i mie oeasiune sâ-i inves a se ru^â Zi a-^i iubi părinții, intoemai eum se roFâ ^i iubese cei âin Oenua.

De statua unui alt pruneus am cetit, eum î?i mân- Fâie pârinsii ea sâ nu-I jeleseâ ?i plânFâ, pentru ea a kost oâatâ pe pâment, eâ aeum are cel mai bun loe in cer intre ändern

Ȕtoo piangeto po mo .Lke Iui suba torra- , -

OânFâ un alt morment am âat âe o statuâ, ee representâ un ân^er, eonâueenâ o luntrisâ cu vîslele âesle^ate, ^i purta inseripsiunea âe înțelesul: eâ kerice âe acela, eare a avut in viesâ un astkel âe conâueâtor. Durere, eâ Lînâ timpul seurt, abia numai trei ore am putut remâne in loeul aeesta skânt, eare in limba ita­liană pârtâ numele mult potrivit âe .Oampo santo".

^biâ eâ am pârâsit Oampo santo, a trebuit sâ ka- cem preFâtirile necesare pentru âe a Hiee aâio oralului superb 6enua.

laoeoa Dure.

îâ^âîâî

am iolredst âo multe ori, Lum âo oam scris o possio Io caro sâ regret ^i eu Looioa mes copilărie.

o opîlâr îs

Io pörul meu oâatâ blouâL o ^uvisâ argiope,Le pare câ-mi respuoâe trist:»Iu u'ai avut copilărie!«

D^vu D. Dosrrvi.

DSSSWSSSSVNS»»»»»»Qu^stâi-i.

Dna âin luerârile cele mai Freie ale viesei este âe a mânFâîâ.

*Lpiritul kârâ buntztate este ca altena kârâ miere.

*O smintire kericitâ este âe multe ori msi plâcutâ,

âecât kerieires prezentului.*

kssiunea ne conâuee âestul âe repeâe ?î nu este nevoie s'o mai ajutâm.

*pasiunea contrazice inima kârâ a o eonvinFk.

*8ünt unii esri se tem âe DHeu, âe religie ?i âe

tot stat-msjorul ei; alsii se tem âe janâarmî, alsii âe eon?ciinsâ; alsii âe Fura luwei.

Derâut e acela eare nu se teme âe nimene.

Leólaeunonoe.(Mvelâ âin popor.)

^Urmare.)

ÂWe eânâ ea, luata pe Fânâuri, arunca privirea cânâ î^Dla umbrele cele lunFÎ ale pomilor, cari pâreau ea ^^ni^te urio^i mari ^i Loro^i, eânâ la kiFurele întu- -î^^beate âin luna, tremura prin aerul eel curat al

c serii âin vale âe Ia casa Iui Dueurel un cântec s âulee. ^eol eântec, o âoinâ lina ^i krumosâ, stră­

batea pânâ Ia ureebile ei.— Oât âe krumos mai eântâ — âieea ea — ba-

ta-I vina sâ-I bata; inima îi erâ plinâ âe duioșie, incât ereâeai câ ea intrebâ s'a âeskace in suspine lunFi. ln âoina aeeea se reversâ tot sutiéiul Iui Dueurel, ea pâ­rea a spune vecinilor, satului, ba ebiar la totâ lumea, sukerinsele, neeasurile, nevoile, bucuriile si âuleesîle âin viesa Iui, âe Ia naseere ^i pânâ Ia nunta ee avea sâ Le in eurenâ.

— li eunose... âa... îi înseleF — i ââ ea — Fânâurile âe pe âoinâ... ea arata amarul inimii su- pkrate âe purtarea neamurilor mele . . .

Dostinâ cuvintele acestea, prinseră a-i eurFk la­crimi âin oebi pe obrajii ei eei ea rudele. . . e cântec - - .șopti ea visâtore — plin âe âurere ... un cântec . . . par eâ totâ lumea plânFe âe-oâatâ eu âensul, par eâ s ar âeskaee âin incbeîturile ei . . . a^â trsFk âe cu jele, incât par eâ tote stau uimite, vâile ?i munsii, ste­lele ?i apelele, ea sâ-I aseulte. . .

Oânâul ei apueâ iarâ calea luminosâ, ee âuee in luna. I se pârea eâ veâe aeolo pe Dueurel slânâ intr'o Fraâinâ plinâ eu Lori, albastre, galbene §i ro^iî, lânFâ o easâ aibâ ea luna, fluturi u?ori ea ni: te steluse âe aur selipitóre sburau ineoee ^i ineolo. Dueurel nu erâ singur, i se pârea eâ ea e alâturea eu âensul ?i eâ un preot, venit pe neașteptate, le punea cunune aurite pe cap ?i-i lkFâ pe totâauna . . .

De eânâ tote aeestea se petreceau in suLetul ei. Linâ îneâ tot pe calea viselor, âesvâlînâu-se o lume nouâ inaintea oebilor ei, Dueurel, carele încetase îne.â vr'o eâteva minute mai nainte a âa âin kluer, o apu­case — precum erâ obiceiul Iui s'o kaeâ eâte-oâatâ — cam repkFior spre easa ei pe âin âosui Frââinii si ajunZ« ea in aâîns — pe nesimsite — tocmai Ia po­mul, âe eare sta ea râ^âmatâ. ^ici se opri el ?i as­culta eu luare aminte, sumele .Dueurel" ?i cuvintele »te am ârgF" §i ,eu si-s miresâ creâinciosâ", rostite âe âânsa, pstrunserâ pânâ Ia ureebile lui ?i el, sîmsinâu-se eu totul karmöeat âe purtarea ei, kaee vr'o eâslva pa^i înainte ?i se pune ârept in kasa ei . ..

Oe bucurie neFrâitâ a simsit ea, cânâ a vâHut pe iubitul ei mire, bacrimi Lerbinsi ?i sârutâri âuiâse le-au kost lor vorba cea âinteiu, eare o sebimdarâ unul ou altul. . .

— Oum! — prinde ea eu oebi ILerâmasi — niei nu ereâeam, eâ-i veni . . .

— ^m venit ia pe eolo, pentru eâ nu voiam sâ me mai vâââ cineva pe la tine pânâ Ia nuntâ. ..

— Oânâ eântai tu âoina cea krumâsâ âe pe urmâ oa bolteiu, eu te-am visat.

— Omenii, ââcâ nu âorm, nu visârâ, âar tot spune-mi, ee-ai visat?

— Nu ?eiu — «Aice ea, âânâ eu âosui mânei pe Ia krunte — am uitat tot, ea xi eel ee se seâlâ âimi- nâsa ?i se uitâ la kerâstâ: visul lui ss Hter^e ne mai si- nSnâ nimicL minte.

246 k Ll I k I ^nul XXXI.

— ki! fi nu-Zi aâuci aminte âe kel? .— Nu.— ku am autZit âe âupâ pom cuvintele tale âin

urma: ele mi-o plăcut.kl o atrage mai lânAL âensul. O strice Ia

piept.— Vinâ, vina, nu te teme, âorâ efti a mea. kl o

sărută ... ea se lașa . . . rosa ca ciresa in kaja ei plânsă, âar mai krumosâ âecât inainte. . .

^tât erau ei âe lmcuro.fi si âe veseli, incât nu-fi inai atlau Ioc.

— vomai sânetosâ — «Zice el, âupâ ce a mai in- trobat-o una alta mai ales âespre părinți, câ ce kac ei si ori âe nu-i vr'unul âin ei bolnav — apoi o apuca pe aceoafî cale, pe care venise Ia âensa.

— kinL, n'au«Zi tu kinâ! âa unâe efti?— î^ici, mamâ! aici in Arââinâ.— Vinâ in casâ, e târziu, ce mai stai prin Arâ-

âinâ?— k frumos, câ-i lunâ...

2oe intelnefce pe 8evastiZa in mijlocul ârumului, inerAonâ âin sat acasâ.

— Oumnalâ! âa âai pe kina ori ba?— O âau, âa ce sâ kac cu âensa, âorâ 'oi tine-o

nemâritalâ, cum kac alsii, câ o pâjosc âupâ vorba ceea: cine aloAo, Ia urmâ culege

— vai, bai! . . .— llai nebai, amü s'a trecut, ce-i pus Ia cale nu

se mai póte âeskace . . .— va ciuâatâ mai oști âumniata cumnata! «Zeu

âa! ore mai este vr'o mamâ sâ nu-i pese âe copilul oi ca âlalo, sâ fcii câ nu, âo ai fi câulâ in lumea cea mare. . .

— ^poi ââ . . . n'am ce kace, âe unâe pot oufci co-i u ai bine. . . omul pole sâ tio bun ca mierea îna­inte âe mieâââi, iarâ« âupâ aceea afâ âe reu âo n'ai sâ te apropii âo âensul, âarâ âupâ câteva ciasuri iarâ bun . . . iac' afâ-i pe lume . . . reu fi bun . . . apoi bun fi reu . . . scbimbâcios ca vremea . . . sőre . . . plóio... posomorit. . . senin ... cel ce voiefce sâ intre in kân- lânâ, Aânâosco mai inteiu cum ar pute esi tâkLr akarâ fi apoi se b»Aâ in lâuntru ... fi noi n câ am kâcut afâ si astkel ni s'a âesebis mintea si cunófcem câ scara bunâ e aceea, pe caro no putom urca fi ajunZe âe la bino Ia tot mai bino . . .

— va stâ-i cumatâ, nu te âuee — strica 2oo aprinsâ âe mânie — stâ-i sâ mai Araim câte ceva.

— Nu pot, «Zeu ... mo âuc. . . me Aâtesc âe nuntâ . . . sâ vii . . . afâ-i câ-i veni ... cu toZii ... cu tot neamul . . .

— va cum nu! âec' af ll nebunâ, apoi âa, âar afâ nu me mai ve«Zi câlcânâ praful nunZii.

—ki! âorâ nu-i 6 afâ âe rea — i ââ LevastiZa, âespârZenâu-se. . .

— Krâefce, âecâ ai cu cine — «Zice 2oe, uitân- âu-se in urma ei. ^r 6 Aâtit-o âe «Zile . . .

— Lle ckâmL Ia nuntâ ... fi eu sâ me âuc! . . . o, nici oâatâ pe lume . . . âârâ n'am mâncat mâtrâ- Aunâ .. . las' eâ le-oi kace eu una, m'or pomeni ei cât or trâi . . . le-oi âa eu âe Ioc . . . or apuca câmpii . .. câ prea sus îfi rââioâ nasul. . .

— va ce-i, lele 2oe! ce-i, ce te superi — intrebâ V^L epitropul, intâlninâ-o — vinâ âuminecâ fi om jucâ Ia nuntâ, âe sâ sarâ câlcâiele.

— Ian! lasâ, daâe V^L! nu mo mai luâ in bat-

jocurâ, fcii câ nu-mi prea plac fâAi âo-astea, cânâ îs plina âe venin.. .

— O sâptemânâ intreAâ n'am sâ me âuc âe Ia nuntâ. ^m sâ joc ca unul âe âoue-«Zeci âe ani.

— lócL, jocâ — i ââ ea plesninâ âe mânie fi intrânâ in altâ uliZâ. . .

— va bine-o mai șeii potrivi — i respunâe Oa- sian âascâlul, bâtenâu-l pe umere âin ââret — ea o tâiat-o ca kriptâ, ca fi cânâ i-ai 6 pus koc Ia tâlpi. . .

— VL. . . KL. . . KL . . . îi cunosc eu pe cei ce se mânie pentru totâ nimica... ce ar vrâ sâ Im tot pe a lor. . .

ki kac vr'o câZi va pafi inainte, apoi se opresc..,— 8L intrâm un pic in crâfmâ — «Zice VZL —

ian poltim inâuntru, ca sâ ne mai incaI<Zim cele Aât- leje...

— Nu pot — kace kssian — prorocul, aâecâ HL- câul cel ce umblâ âin sat in sat, ca sâ nu deie omenii rackiu, m'o cam pus fi pe mine pe Aânâuri f-apoi nici n'am cânâ.

— Ian las, câ-i ave fi cânâ, numai poktim.— ki intrâ, uitânâu-se âin ufâ Ia casa 2oei.ka intrâ.— Intrâ sanötósL — i ââ vjâ — bere, jupâne

Llofco! ââ bere. . .— ^muf . . . amuf. . .

— I-oi kace ou, las. . .m'a pomeni ea fi pe ceea- laltâ lume...

— va, âa . . . sora âraAL — «Zice Xoe — 8ovas- ti^a nu vre sâ no feie, ^m intelnit-o pe ârum, ia amu ... ea rîâo âo se omorâ fi-fi kace ka? âe nâcasul nostru . . .

— kas sâ fi kaeâ, câ i-oi kace fi eu oi. . . fcii tu Xoe! ,oo?

— Le? — introbâ oa, uitânâu-so lunA Ia sorâ-sa.— ^m sâ merA Ia „ckiora" — Ia jiâanca — ea-i

o Zîrâ âe strîAoicâ. k cunoscutâ cu loji kuZanii vrâji- tori âe prin mân>i. ka a kace sa se âescurce treda nunZii cu vucurel.

— vine «Zici tu, NuZL! bine, «Zeu, e âe minune Aânâul teu! Arai 2oe veselâ in kaZâ — ckióra-i cunos- cutâ cu l'araâuâa âin volkopole fi cu alZii ... ea ni-a kace trebâ buna ... a strica nunta ... sâ merAem, c'am auâit c or veni buZanii îneâ a«Zi Ia âensa . . .

ka se îmbracă, ic un sumane! pe âensa... un tulpan»? in cap fi ââ sâ iesL. . .

— vaiâem . . . bai . . . iute — «Zice ea Arâbit — sâ merAem la »ckiora", c'apoi e târ«Ziu . . . vuminecâ-i nunta f-apoi âupL cununie, ce naiba le mai poZi kace . . . 8evastiZei fi lui Oailean ori celor tineri. . . atunci e Aata. . . leALtura inckeiatL in bisericâ, cine s'o mai pótL âeskace? . . .

2oe îfi iefiâ âin piele fi tremurâ ca vsrA» âe ciuââ. ^r li fLeut tote intr'o clipL. ^r li râsturnat munZi fi âeluri, numai ca sL-fi pótL kace pe voie.

— 8L fciu eL me âuc pânL la jiâancuja ,vikca" âin kuciur-mare, care catL în cârZi ori Ia kemeîa „vo- fac" âin vînca ori Ia palimarija âîn sat . . . ele fciu eL ne-or ajuta . . . asta âin urmâ feie mai cu semâ ca­sele vrăjitorilor, e umblatL. . .

— va, âa — Arâi Nuja plinL âe reutate — ele ne-or ajutâ, mai ales cea âin vîmca; aceea are un Aât âe lup afâ ca o jeve fi cânâ se uitL prin tr'Snsa, veâe tóté in âepârtarea cea mai mare. Oâto-oâatâ ea âes- cântâ asupra unui cLrbuno fi-I strapunAC âin tóté pâr- tile cu un ac, apoi îl pune jos fi te kace sâ treci peste

^nul XXXI. ? ä. N I O I ä 247

âsnsul. pice, cL cine trece peste cărbunele acela, rs- mâns kerít âs âu?mani?i este nsvsânt, mâcnr sL msrxL ?i cu protopopul in trâsurâ.

— Oa, eu kun mai vö()ut ceva Ia âensa — i âL Tos — ea ie o potcovâ âe cal ori o iLcata încuiata, le pune in koe, le ro?s?cs, apoi le arunca, âescântânâ in apâ. Ou apa aceea trebue sâ te speli ?i pe lânpâ aceea mai ai sL porp ?i nî?ts usturoiu borborosit ?i străpuns âe âânsa, atunci las' âeeâ ^-a mai kaee cineva ceva, nici cbiar âu?manul cel mai mare ce ar vre sL te sorba intr'o linFurâ âe apâ — tm tiner ori cu pârul cărunt — nu-p póte strieâ nici cât e ne^ru sub un^bie. . .

— Hcis âa, ?eis — i ââ Xusa âin nou — ea îl are ?i pe cel mimitel, pe necuratul, pe NLreusu, cum îl nnms?cs ea, ?i Ia miedul noppi îl trimite unâe vrei, ?i-p sâuce bárkaiul âe unâe este, viu ori cum îi spui ... îi âL âe mâncat carne ?i rabár ?i âupL sâmnul aruncat âe âensa, se âuee ea vântul eel reu pânL Ia cela eLruia vre sL-i striee ori sL-I aâueL pe sus. . .

2oe aseultâ tote acestea, mergenâ cu Fânâ reu la „cbióra" âin capâtul satului âe sub stâneL, sL vsââ ori âe le-a pute aMâ ceva.

— Nai este una ?i in 8tupea — Frâi ea — ce-i Miceau: „Ilinea 'siAanea" ?i alta ee se ebemâ „Msa ktelsa", ele îneâ ?cisau bine... âa au murit amü . . . nu-s . . . Oumneâ^u sL le ierte eu kasole bsrts . . .

— OL-mi paee; tu vrei sL me iei in rîs eu Os- lea ta. . .

— Oa nu, Heu — urma 2oe rimbinâ — ele au trLit eânâva, âa nu-s mai mult; âa amu este unul prin pârpls Oupcei ?i pe aiurea, un om ca aeels, âe amu? e dLrbat amu? kemee . . . umbIL imbrLcat eu straie ke- mee?ei, eu capul ea un berdeee . . . tuns tot, erek -?i neZru . .. bîâ pe ka^L ?i cu ocbi bolbap, eâ sâ ku^i âs âensul ea âe Nâreusu lelei kto?ac. . . acela, âiee câ?eie ?i toca in cer ?i ar kacs tote, âa se teme âe incbisórs; jiâanii l ar k inebis ?-amu se kere?ee âe ei ca âe uei- ââ-I crucea, âL un rLenit cânâ rare?ce câte unul, âe te spârie . ..

— Hi una erâ in satul Oamenea — mai sásuké ^u^a, intrânâ pe pórtL Ia „ebióra" — aceea erâ vrâ- ptóre vestită, top o seieau, âarâ a murit ?i ea. (Omenii spun, eâ ea se mai aratá noptea prin casa ei. unâe a locuit, naltâ eât bornul, ?-amu nime nu vre sL ?sââ acolo.

— la-s vorbe — i ââ ^os, punenâ mâna pe usa cbiorei — eu nu ereâ in lueruri bLbe?ei, numai ââ . . . n am ee kaee. . .

^?â intrâ ele ineet ?i tLeut in easâ.Obióra, kârâ multL vorbL, amesteca cLrpls, le in-

?irL una câte una, apoi prinâe âs Ia o vreme, âupâ ee Fánál resFânâi, a se învârti prin easâ ea o nL- lueL âin altL lume. . . Oumnsâeu pote ?i seie mai mult âecât omenii . . . respunâe sa — se veâe cL sân- tsp rele Ia inimâ. . . voip sa Ie strieap altora ... eu nimenuia nu vreu sL-i strie ... kac bine Ia top, pe cât pot . . . trâesc cu totâ lumea in paee . . . merxep . .. s?ip repeâe . . . sâ nu ve vââ . . . soiu reu âe omeni... pisma?e ?i vrâ^ma?e ce ?nntsp... nu kaceti bapocurâ âe alpi, câ-p rsmânâ voi âe rîs .. . âupâ kaptâ si plata - - . m oi âuee ve voi peri Ia vornicul s-apoi îp veâe eu cine avep âe lucru. . .

Ole ies in ârum, ro?e in kata ca sksela, câci in^s- leseserâ cuvintele ebiórei, cum se caâe âs bine . . .

- — O reu — <pee IVu a supâratâ.(Va urma.)

I. V.

possii pOponals.vin comuna 8lnâ coti. 1'urâa-ârio?. .

jE.ri?ule, Lri?ule,

^-^âpâ luupeipurâ, ^(lum e?li morgetârs î Hi vorovitorv,

Lu te-a? intrebâ, 0 'ntrsbare mars : — Ori?uP n'si vu<lut, ? aicea trocLnâ linorul voinic?

dri?u^ âin grai grăia:— Oe I'am ?i ve<lut, piu I'am cunoscut. — Ori?ule, Ori?ule, LI i cunoscut, Lâ pa?ii-s pâuna?i,

- Odrarii-s dulr âo ca?,Hi ockipi Iul,Ooue mure negre, dopte Ia recors, Reaprinse âe sőre, dopte Ia pâment, klesjunss âe vont, Lprîneenels Iui, vena corbului.

LI âin grai grâiâ : — doâruls, coârule, klöcä-p crengile, 8â-mi iau penele.

' Ls-ms Oomns ce mi-i face, - Lâ-me puiu cucului,

In turnu vîâlusului, Io frumos oi ciripi, Hi baâea m'a aucji, Hi âin grai a?â a grăi : paserea cântă 'n keröslä, vaâea scris âupâ mösä 8cris âoue trei rânâuri, Hi nu pöte âe gânâvri,

' â?rânte?ce cartea pe mösä, Hi se preumblă prin casâ, 8cüte capu pe fersstâ, 8s rogâ Iui O<,Isu, 8â-i a?ec)e ganâurile, 8â-?i plinescâ renâurils, dâ scris mânârupi carte, pe posta âe Ia âraâ, La mânârusa n vâlgâraâ. pâ-me Oomns ce mi-i face, pâ-ms Oomns (inlâ 'n grinââ, 8â veâ mânâra cum ss o'scbimbâ, pâ-ms Oomns jintâ 'n pvrtâ, 8â voci mânâra cum se portâ, . pâ-me Oomns ee mi-i face,

' pâ-me un puiu âe pipgoi,La mânâruha sub resboi, Io sâ-i mut piciorels, ke töte tâlpigile.

Lins nu ?ci ce-i necazul, Vis 'n loeu meu câ-l las, La pitâ ?i Ia vinars, Hi Ia lacrâmi po odra?.

Vâsimv NicvHLn.

248 O Ll I O I ä änul XXXI.

Lsi'bâl'ilS cis Is 6Ia^.Oar eL tolul ar 6 kost un vis krumos. 0 koeri'o

kermeeátóre, eure ne-a aurit ».lilele, a cint putere nervi­lor noștri lânee^îî ?i a innLIHat spiritul nostru abătut prin miserîîle silnice, in skerele unei kerieiri aprope uitate.

Llaful, loe skânt in istoria eulturei nostre națio­nale, a kost fi âe asta-âatâ Ia inual^imea sa. Impoâobît âe o serbâtore mare, eu miile âe omeni adunati âin tote pârele, eu bucuria ee se relleetâ âe pe tote kefele, el inkává un tablou sublim pe eare n'ai sâ-I uîfî niei oâatâ.

Hi eânâ a sosit trenul eare aâueea pe mirele mult âorit, insolit âe mulțimea âe nuntași însuklefifi ?i ca un tunet ce vestice puterea cerului a isbuenit âin vr'o Heee mii âe ânfi esclamarea iubirii fi a sti­mm prin vorbele ^8â trLâseL!" ee a umplut valea 4'er- navei fi a slrâbâtut âealurile âin impregiurime— fi eânâ in oebii bărbatului âoririlor am sărit eele âoue laerime âe negrăita kerieire, primele semne cu cari a respuns la neasemânata primire fi ovafiune ee i s'a kâeut: îmi pârea câ cerul s ar ti âesekis asupra nostrâ fi âin in- nalfimea tronului seu vecinie bunul Dumnezeu ar 6 trimis 6eniul națiunii sa planere asupra acestei impo­sante manikestafiuni, in eare nime n'a remas neemo- l'ionat, in eare tofî am kost aprinfi âe un entusiasm .aspirat âe cea mai skântâ simțire.

Oânâ sâmâ âe impresiunile mele, eâci raportul amenunfit al kestivitäfilor urmerâ mai Ia vale, am sâ aâue âin capul locului complimente comitetului aran- giâtor, care s'a aekitat âs uriafa-i insâreinare cu un sucees, pe care niei in orafe mari nu-I prea veâem. susfine buna renâuelâ in mitocul mulțimii mari, âin eare be-care ar vro sâ pâtrunââ in locul prim, ca sâ vâ()L cât mai bine; a eseeutâ punctele programei in- toemai precum s'a stabilit, eu miMee atât âe pufîne eâte se atlâ in Olaf, unâe nu este nici garnîsonâ mili­tară, niei polițe eu personal mare: este un kapt vreâ- nie âe cea mai aââncâ reeunofcinfá. Succesul acesta inse mai probârâ âe nou, câ noi românii suntem un element âe orâine.

Intrarea âe Ia gara fi pânâ 'n oraf Ia eatoâralâ, in cap eu stepurile albe, in sunetul clopotelor si bubui­tul trâseurilor, prin mulțimea nemârginitâ, infiratâ âe ambele pârfi, âin care tot ânsul >insa in mâna eâte un ram verâe, a kost o aâeveratâ intrare triumkalâ, potrî- vitâ numelui Vietor al eelui ee intra.

Arcurile âe triunik, casele âeeorate cu crengi verr^i fi eovóre, âamele krumóse âin teresti, pe straâo mulți­mea âe omeni in baine âe serbâtore, tofi si tote espri- mau bueurie.

Veâerea eea mai împunetore se înkâfifâ inse in piafâ, unâe imposantele institute âe eultura întemeiate âe nemuritorul Vancea, âeeorate eu ramuri fi gbîrlanâe, salutau par' câ pe viitorul lor părinte, menit a conti­nua opera inaintafului seu âe pie memorie.

LIaful, âe eânâ I'am vâ<)ut mai pe urma, cu oca- siunea aâunârii generale a Societari pentru konâ âe teatru român, s'a inkrumsefat mult. Acesta se observa

mai eu semâ in pîafâ, unâe feolele fi internatele în6- înfate âe kostul mitropolit Vancea, precum fi alte câte­va elââiri noue mai mari, i âau un aspect moâern.

^iâirile cele mai mari tlinâ fcóle, kîsiononiia gene- ralâ este culturala, s'ar pute numi un oraf al fcolelor.

Orîviam eu atențiune lumea ce se plimbâ in piafâ. Oopor eurâfel fi bine brânit, sprinten fi vânjos, âeftept fi curagios, âs-fî riâea ininia, vorbinâ o românâseâ cu­rata care te 'neântâ.

Oatru voinici s'au aferat Ia umbrâ in curtea ca­sei unâe me aklam in cvartir. H-au seos traistele âe piele fi cel âintâiu seofânâ o stielufâ eu vinars a in- ebinat fi beut, apoi a îmbiat fi pe ceîalalfi eari au fi primit. Oupâ aceea tm-eare a luat âin traista sa pane fi slâninâ fi au început sâ mănânce.

Ll'am apropiat âe ei f-am intrat in vorba. Rrau âe Ia Llibalf. ^u venit Ia Olaf numai sâ vâ^L pe noul mitropolit, âespre eare au au<)it eâ-i un bârbat karnie. Hi au kost körte mulțumiși, eâ in aâevâr e râravân fi krumos.

Intr'aeeste lumea âin pîafâ okeria veâerîle cele mai interesante. Llulfîme âe preoți, bâtrâni fi tineri, âame krumóse, âomne fi âomnisore, preotese fi fâranee, precum fi fârance-preotese in originalul costum popo­ral arâelenesc.

Oe altâ parte clasa inteligentâ mirenâ, aâvoeafi.^uâe- câtori, proprietari fi alfii, printre cari mulși prieteni fi colegi âe fcolâ, pe cari nu-i vâ^usem âe mult. Llomentele re- veâerii ne-au âefteptat suveniri âin tinerele, a câror amintire ne-a proâus cele mai plăcute sentimente. Ur­mam cu plăcere visurile âe atunci; nici nu ne troriam âin ele, âecâ nu no veâeam — pârul sur.

^etul âe krunte, actul cel mai sublim al serbâri- lor a kost instalarea solomnâ, care s'a kâeut âuminecâ. O veâere acosta, caro !fi kormecâ ocbii fi îfi incântâ auflul. Xici oâatâ ceromoniilo ritului nostru nu le-am vâ«)ut âesvoltate cu atâta pompâ, cu atâta splenâoro. Lateârala înfesatâ âe clasa intoligentâ fi garnisita cu gbirlanâe âe âame krumóse, iar in mijloc preofimea in ornate bisericefci, in cap cu mitropolitul Llibâl/i ?i cu episcopul ?avel cu corona arebireâscâ fi in strâlucîtelv lor imbrâcâminte rituale, okeriâ un aspect âin cele mai keerice, eare nici oâatâ nu îi se va fterge âin memorie. Orivinâ acest tablou krumos, vâcfânâ atâta întoliginfâ intrunitâ aici fi fciinâ eâ cu tofii asistam Ia o mare serbâtore bisorieâseâ-naîionalâ, câ pe toti acoeaf bucu­rie ne incâlâlesee: te cuprinâea sentiinentul emoîiunii entuziaste, eare âa avânt unor ilusiuni pline âe kerieire.

1>oi momente principale a avut intronisarea. Om- ventarea episcopului Oavel, cu eare a salutat pe noul mitropolit; vorbirea-program a acestuia fi cuvântul cu care vicarul mitropolitan I. LI. LIolâovan a intimpinat pe mitropolitul.

In. Or. 88a episcopul Lliebail Oavel, eu o voce eare a potruns tóto eolîurilo biserieei, a î>nut o cuvân­tare in aâevâr bine simulta fi bine pronuntatâ; n'au cântat sa-fi inkrumseîcre cuvintele eu tlori artilieiale, ei a vorbit afâ preeum i-a âietat inima, precum a simîit. lata eausa, pentru eare euvintole-i au potruns tóto îni- melo, au stors laerime fi au kost însoțite âe aelamâri entusiaste.

In. Or. 88a mitropolitul Llibâlvî, omofionat pânâ Ia laeremi âe eseelenta cuvântare a celui mai bátrán episcop âin provincia mitropolitana, a respuns mulfu- minâ cu umilinjâ. âpoi a rostit o cuvântare memora- bilâ, care a kâeut eea mai aââneâ impresiune. intoreo tot în kelül âeseris mai sus, fi pe aceleafi straâo,

^nul XXXI. k- I I. I 21!»

kiás D. I N. Vloldovan, vicarul mitropolitan, a kost Hi âs asta-datâ la innâltiinea sa, osprimând in ter­mini bine ticsaji bucuria arebidieeesei Hi a provinciei.

Lulmea ceremoniilor a kost inse cle sigur momen­tul eânâ noul mitropolit, investit eu tote insigniile, a primit supunerea omagiala a clerului, in tronul aHsdat in mijlocul biserieeî. Inteîu a vinit episcopul Davel HÎ ingenuncbiând a sârutat drepta mitropolitului, eare apoi a sărutat pe episcopul. După aceea a urmat tot clerul present, in eap eu vicarul mitropolitan.

Lântârile rituale le-a esecutat un clior miest de apröpe cloue sute cle persane, sub eseelenta conducere a âlui lacob LkureKian; in cbor a cântat si baritonistul âl 1?raian ÂkureHÎan. Din piesele cântate unele au kost compozițiile cllui lacob NureHian, dintre eari in deosebi prieesna „Oebiul inimei mele" eu admirabila sa Ale­luia" a avut un succes körte mare, pentru eare îl keli- eitâm din inima.

Rrâ aprope Ia 1 când am LHÎt din biseriea, eu niyte impresiuni in veci neuitate.

losir Vvnc/c».

Lci-isot-s clin 8ucuD6^ci.— serbarea dilci âe 10^22 maiu. —

Dintre numerösels (jîle de insemnâtate istorica, ee se serbe/a in redatul României ea serbätori nationale, eum sunt: dina unirei principatelor, diua luării 6iivi­tei, DIevnei, ete. — niei una este serbâtoritâ eu atâta pompa ea <)îua de 10 maiu. ba 10 maiu 1866 lHâria 8a Larol, ales Domn al României, s'a suit pentru intsia ora pe tronul ce ocupa Hi astăzi; tot Ia 10 maiu, in 1877, România ku proclamată (erâ independentă; HÎ tot Ia 10 maiu, in 1881 Larol, Domnul României libere, puse pe cap corona de rege al acestei köri.

piua de 10 maiu intrupösa in sine aHâ dar trei evenimente istorice din cele mai importante pentru (erâ .si pentru neamul omenesc; eu drept cuveni deci acesta di este considerata de Români ea cea mai mare serbatore najionalâ a lor, Hi serbâtoritâ in kmeare an eu atâta pompa Hi entuziasm.

Lred eâ nu va ti lipsitâ de interes pentru citito­rii familiei" o descriere a acestei serbări a.Ha eum se kace ea Ia LueureHci de obiceiu in tieeare an, zi eum s'a kâeut Hi in anul acesta.

Deja eu eâteva «jile înainte se observa öre-eari pregătiri pentru acesta serbatore, Hi anume: pe Rule- vard in kala palatului universitarii, lângâ statua lui Nibai Vițelul, unde lVI. 8. rebele va ave sâ primesea defilarea Heölelor Hi a armatei, ineep a se construi: pa­vilonul regal, pavilönele destinate pentru inaltii demni­tari ai statului Hi pentru reprezentantă puterilor streine, apoi estrade cu bânci numerose pentru publicul doritor de a vedö de aprope detilarea. Nuljime de curioși se vöd staționând pe Bulevard ?i privind aceste pregătiri.

In preziua serbării Rulevardul, Lalea Victoriei Hi alte strade principale ineep a ti împodobite cu stin­darde naționale, eu arcuri, crengi de brad, corone de krurde ^i de tlori ete. O mi?eare neobișnuita se observa P6 aeeste strade, Hi printre numeroHÜ eireulatori Hi pri­vitori se ob8ervâ Hi mult6 ticuri strein6 d6 prin pro­vincie, săteni Hi orâHLni, nu numai din diferitele judele ale României, ei Hi din alte jöri loeuite de Români. Laci körte mulji, eari au vre-o akaeere in LueureHei,

seu dorința de a vede capitala României, ÎHi amâna plecarea pânâ apröpe de 10 maiu, când Heii câ Bueu- rsHcii l! se va presintâ intr'o toaleta de serbátöre Hi când au ocasiune a vede aici mai multe lucruri de admirat ea de obieeiu.

In skerHÎt sossHce rjiua de 10 maiu. In «jorii aces­tei (.Iile poporimea si öspetii Rucuresciului sânt destep- tali din somn de bubuitul puternic a 2l salve de tu­nuri, eari din curtea arsenalului de pe delul 8piriî re- sunâ peste mai töta întinderea oraHulni. Xpoi deja de pe la 7—8 oro de diminojâ, locuitorii numerö.selor Hi depărtatelor mabalale (suburbii) incc^p sâ curgă valma, valuri, inspre stradele din centru, spre-a vede „parada". Xumai copiii mici Hi betrânii slăbănogi reiuân po acasâ.

De la orele 10 Bulevardul Academiei, Lalea Vic­toriei HÍ alte strade, împodobite din ajun, prin care duce drumul de Ia Dalatul regal pânâ Ia mitropolie, töte sünt inlesate de lume, încât abia gâseHeî Ioc de trecut. Dreeum trotuarele de jos, aHâ HÎ töte kerestrole Hi baleönele de pe sus sânt pline do spectatori.

Ds-odatâ un nou bubuit de tnnuri incepe a re- sunâ dinspre Dein 8pirii, electrisând mrlljimea. Acesta 6 semnalul ca rebele, eu tot alaiul seu obi.Hnuit la ase­menea ocasiunî, a plecat de Ia Dalat spre biserica mi­tropoliei pentru a asista Ia serviciul divin, kapt care se anunjâ capitalei nu prin 21, ci prin 101 salve de tunuri.

^eum sâ veijî imbulsela! blocare vre skr ocupe un Ioc mai in ka(â, spre a pute vede mai bine- pe regele când va trece in trâsura sa de gala! ^nii bâeji mai UHurei se urcâ pe acoperisele caselor, altii pe felinarele din stradâ; HÎ ce mulțumii! sünt, decâ vre un guardîst röutäcios nu-î sîIsHce a-H pkuâsi .posifia înalta" co-au ocupat.

Dar mai nainte de-a se vede regele, un otijor eâlare, cu sabia scösL, vine dinspre palat printre mul­țime în fuga calului, anunjând pe guardi.stii postași de-aiungul strârjii HÎ pe public sa kaeâ Ioc cortegiului regal care sossHce.

In curând dupâ acesta se aude un ropot de co­pite Zgomotos, apoi se ivesc nÎHte călăreți voinici, cu coikuri înalte pocăi krumo.HÎ: eescadronul de jandarmi câ- ILri ee merge înaintea tiâsurei regale.

Dupâ detilarea maiestösL a jandarmilor, numai iatâ HÎ trâsura de galâ a regelui, cu lacbei imbracajî în baîne strälucitöre, HÎ ase<)a(i: unul la spatele trâsurei, altul pe capra. HÎ aljii pe cai eâlare. Drâsura o trasâ de 6 eaî krumoHÎ. lin strîgât de „urra" ! îsbuenssee din muljime, iar eei din trăsură: N. D. regele Hi regina HÎ 7^. D. principele moHtenitor HÎ prîneesa saluta in drepta Hl in stânga pe eei ee le strigâ „urra!" Regele eu ae­rul Iui serios, iar regina pe kajâ eu veelnîeul ei síinket grajios, care o kacs atât de simpatîeâ tuturor. Irâsura e urmata de un alt escadron de jandarmi câlari.

Astkel merge alaiul regal de Ia Dalat pe Lalea Victoriei, prin strada Larol, pe ebeiül Dimkovijei, pe bulevardul iVIaria Domnija, pânâ Ia mitropolie, unde re­gele eu escorta sa asista la un le-Deum, celebrat do câtrâ I. D. 8. 8. mitropolitul primat, ineongiurat de înaltul cler, în presenja dlor minÎHtri, corpurilor legiui- töre, înaltelor eurjî de casajiune HÎ de eompturi, corpu­lui profesoral, eurjilor Hi tribunalelor, dlui primar eu consiliul comunal al capitalei, camerei de comerciu, inaljilor kunejionari ai statului Hi dlor olieeri din ar­mata permanentă, teritoriala HÎ din reservâ.

Dupâ le-Deum, Ia orele 11'/, trâsura regalâ se21

250 V Ll I v I Lnul XXXI.

intâree Ia statua Iui Llibaiu-Vitâ^ulâepeLuIevarâuIuniver- sitâfii, unâe rebele are sâ prim eseu defilarea scâlelor si armatei, var âe asta-âatâ in trăsură âe Aalâ ?eâe nu­mai regina ?i prineesa mo?tenitâre, pe cânâ rebele ?i prinsul Verâinanâ vin câlare pe ni?te armâsari ca eei > âin povesti, in fruntea statului major: generali ?i alfi otieeri superiori, — printre eari se vââ ?i unii repre- sentanti ai puterilor streine, — âe-asemenea calare.

^eum tot publicul restirat pânâ aiei pe mai multe straâe, vrâ sâ petrunââ, pe Lulevarâul universitâjii, aprâpe âe statua Iui Llibaiu InAbesuela aiei ajunge Ia eulme. blumero?ii eomisari âe politie imbrâeaji âe Aala, in trae ?i eu ^oben, si si mai numeroșii Auarâi?ti, abia pot sâ meujinâ orâinea. vei mai terieiji sânt aeeia, âin- tre spectatori, cari au putut sL ocupe loc in estraâele eu bânei construite anume âe primârie, tajâ in kasâ eu pavilonul reAsl, ?i cu statua Iui Llibaiu. var aiei nu se póte petrunâe âecât eu bilet âe intrare; iar bilet nu eapetâ âeeât eine are trecere ?i cunoscuti pe Ia polifie seu pe Ia ministoriul âe interne, (leialalsi muritori tre­bue sâ se multumâseâ a sta pe trotuare si a sukeri in- Abesuâla si Abionturile muljimei; âar nici pe trotuare nu e loe âecât pentru o mieâ parte a curioșilor ce ar clorí ZL veââ âe aprâpe defilarea.

In Zlersit, reAkle insojit âe escorta sa ?i-a luat locul in faja pavilonului reAal. Nusiea militarâ începe sâ intoneze un mar?, ?i Ia sunetele marcului se incepe »defilarea". Nai inteiu elevii diferitelor ?eoli, in uni- kormâ ?i eu ârapelul lor, ?i insojitâ tie-eare ?eâlâ âe âireetorul seu sukâireetorul ei, apoi diferite corpuri âe armatâ: infanteriști, venâtori, dorodanji, pompieri, câ- larasi, roșiori, artileriei, ete. insojiji âe olreerii lor in- eep sâ resarâ in giruri lunAi impârfîti in plutâne, âe prin stradela laterale unâe au stat inâosifi pânâ aei, ?i sâ trâcâ renâ pe renâ pe dinaintea Ll. 8ale recelui, ?i a publicului acunat, eâutânâ eânâ sjunA aprâpe âe reAS, ea sa iee eu tojii un aer si o finutâ imposanta?i sâ observe bine apașul militar".

Acesta e momentul cel mai solemn al serbării.Oupâ âetllare, care âurâ^L aprâpe un eias, rebele

eu eseorta sa plâeâ iarâ? spre valat, iar mulțimea in- eepe sâ se imprâ?cie.

8âra straâele principale sânt splenâiâ iluminate, iar la ?osea ?i in Arââina vismeAÎului »se âau focuri âe artificii", vublieul âin nou alerAâ âeci spre centru, ?i unâulkLâ pe straâele inneeate in luminâ feericâ, tâtâ sera, pânâ târziu spre miedul nopții.

Astfel se serbâ^â la vucure?ei «jiua âe 10 maiu.Lli-aâuc aminte âe impresia puternică ee mi-a

proâus acesta serbare, cânâ am veHut-o pentru inteia ârâ, in primâverâ anului 1883. ve-atunci am avut oca- sie s'o veâ âe multe ori, ?i îmi place s'o veâ in fie­care an, ?i totâauna îmi proâuee o vie impresiune.

In elevii ?i solâajii ce âefilâ^â pe âinaintea vom- nului âe oâiniârâ, Llikaiu, ?i a recelui âe a<ji, varol, eu v6â intrupatâ puterea âe viâjâ a neamului român; ?i in timpul cât fine âetilarea Ia sunetele insutlejitore ale unui mar? militar, mi se 2UArLve?ee in minte icâna trista a trecutului, lanfurile robiei intunecâse, pe eari vomânii le-au skârimat prin vreânicia lor, si alâturi âe aeâstâ ieânâ âuiâsâ mi se ive?ee înaintea oebilor sülie­tekéi ^i imaginea srumâsâ a viitorului strălucit, la eare este menitâ sâ ajuuAâ aeesta ferâ, aeest popor.

Hi plee âe la serbare eu laerâmi in oebi: laerâmi âe jale pentru treeut — ?i in parte pentru present — ?i âe kerieire pentru viitor. 8LNLoi>uvu.

Intvansa i-SAinsi in kelAbacl.volitica e sebimbâeiâsâ. înainte cu vr'o câțiva ani,

ea a espulsat âin Leitrad pe exreAina bîatalia, care a jertfit mult pentru tinerul ?i nefericitul reAat al 8er- biei. ^euma tot politica a cbiemat-o aeasâ. vensa a ascultat vocea ebieinâtâre, s'a rentors. vrimirea a fost entusiastâ. â'ot orașul a kost acolo si i-a tâeut onoruri, vublîcul i-a umplut trâsura eu Hori Zi kerieirea a cu­prins pe toji. Ilustrajiunea nâstrâ infâjo?â2â momen­tul aeesta.

va publica in curenâ un roman original intitulat »vume nouâ ?i lume veebîâ". — D-ia L'/e-ra D. a pus sub presâ Ia Lueure?ei o colecte âe cântece kröbeliane pentru usui elevilor âin clasele primare ?i normaliste. — Df Lk. 7V. âtcAfcscu a âat Ia luminâ in Lueure?ei o broșura intitulatâ »veliAie ?i ?eiinjâ". — oxe-vkor r-r -imfâ orAanisatâ la vueure?ei inpalatul Ateneului, âe ministeriul instrucțiunii publice, s'a âescbis vineri Ia 5^17 maiu.

t7» /k/o/oF»c. 0« mare deosebire e întreuniversitatea din Luâape?ta ?i intre cea din 6lu?! Oâtâ vreme de aici n'a e?it nici o tesâ care sâ studiere vr'o cestiune literarâ românâseâ, de Ia cea din Luâape?ta in scurt interval primim a âous. LIu âe mult am anun­țat stuâiul âlui Ilie Oristea asupra lui vminescu, acuma ne-a venit o lucrare nouâ va pârtâ titlul: »Voeaiis natalis a român nyelvben, Isnulmsny a român nyelv banAtsnsbâl. Irta VLian Illâs. s^nalisa vocalâ in limba românâ. 8tuâiu âin fonetica limbei române, âe Ilie vâ- ianu.) vuerarea âlui vâianu tratârâ voeala L in limba nâstrâ literarâ, în Araiul poporal, din punctul de ve­dere tisioloAic, vecin mea ei in limbâ, scrierea ei Ia âi- keriji autori, Ia maceâo-români, sunetele nasale in alte limbi, vste o lucrare de valâre penti»u care felicitam din inimâ pe tinerul autor.

7i/o»0F^a//r pârintele loma vrate?, paroe in LLeifglöu, 8Leel6, a publicat: »LlonoAratia comunei di- serice?ci române Ar. or. din 8ânpetru", protopresbite- ratul vra?ovului, eu portretul veteranului paroe Llieo- lae vrate?. 'bot de acela? autor a apârut: »LlonoAratia comunei diserice?ci române Ar. or. din kacîfalâu" (8â- cele,) protopresbiteratul kra?ovului, eu portretul proto- sineelului bâcanor vrate?.

7'^^'s'kîU yi«kr» vumineea, Ia 26 maiu, cu

ocasiunea instalării In. vr 88ale mitropolitului Llibâlyi, s'a dat sera un concert festiv sub conducerea dlui la- cob Llure?ian, la eare a participat lume imensa in eap cu noul arcbipâstor. 8'a eseeutat următorul proAram: 1, »Imn oeasional" de I Llure?ian, cor micst; 2, OâL oeasionalâ, de vmiliu 8abo, deelamstâ âe â?âra viena Vvâocan ; 3, »Imnul" âe Llenâelsobn, cor micst, cu solo, cântat de âna Victoria var?ai; 4, LIare fantasie de con­cert »vreisckütr" de 8. 8mitb, eseeutat pe pian de d?âra Llelanis vrendu?isn ; 5, votpuriu romanesc, âe I. Llureyisn, eu solo eântat âe dra Uetti Vancea ?i de dnii I'râian Llure?ian, Meolae Ion»? ?i ^ron vapiu. Von-

^nul XXXI. k' ä N I b l ä 251

certul a avut uu succes deplin si publicul a remas kürte mulțumii.

/?e«»r«»ea ule M«src« â» Xr-rH, pre­cum sllâm din „lelegrakul komán" va kace in seriile kusaliilor o escursiuue xi va cta concerte Ia bueurexei, Dloexei xi Lraxov, sub conducerea dlui 6. Dima Xplau- dâm âin totâ inima acesta idee xi uram bravei reu­niuni succesul cel mai complet, pe eare de sigur îl va xi ave eu tot dreptul.

/enk^aZ« r» 7I7os»/Za Corul vocal al plugarilor români din Noxnita, comitatul Dimixorii, a dat acolo M in serbâtorea Innaljârii Domnului o re­prezentație teatrală ^ucâ :d piesa „8ârâcie bucié" de losik Vulcan, care a tost torte bine primitL; apoi a ur­mat dansul, eare a tinut până târziu

soâ/rZo^ as/« Fr-Z/« va s-rangiâ dumineca Ia 2 iunie n. concert xi representajie teatrală in pavilonul de Ia Dermannsgarten. Dorul va cânta doue cvartete, musica trei bucâji. Xpoi se vor zueâ piesele „klarjâ berexul" xi „ba l'urnu Măgurele" de V. ^lecsandri. Xpoi va urma dansul, in pausâ eu Câluxerul si bâtuta sub conducerea dlui Ceorge Do- ponea.

8l8L5îie^ yi sedl-ä./»sZaZ«^ea r»ZZ^o/oZrZ«Z«Z 7l/ZLa'Z)>Z. IV-mrr /a

2^ --?â, In Dr. 88a mitropolitul dr. Victor Nikâl^i de ^pxa a tinut eea din urma liturgkie in bugox, Ia eare au luat parte toii românii de acolo, kârâ deosebire de confesiune, ba sterxit x-a luat remas bun eu lacrime in ocln. Dupâ mie<M,li, insolit de prepositul Noldovan, de vicarul Detru Dop xi de aljii a pornit spre IHxüra; acolo in truntea inteligintei a fost intimpinst de proto­popul Ceorge Irâila; aiei s'a sssociat xi alji preoji, precum si eâjiva jerani din banat. 8era Ia 11 a sosit Ia ^rad, unde a petrecut nüptea. — SämüäZä Za 2S mnn, a pornit pe linia ^rad-leiu? spre blax, tiind in- timpinat Ia tote stajiunile de deputajiuni, dintre cari cea mai imposantâ a fost cea dela kadna-bipova, unde oratorul a kost dl advocat dr. Ceorge Dopeseu. ba 1e- iux s'a intelnit eu episcopul Davel xi eu oradanii xi se- lâgenii, de la Oberla nu s'a dus nime, aici a vinit xi o deputajiune mare din blax. ^.iei, in eapul a mii de omeni, I'a salutat inteiu protopopul din Nikalj, apoi eseelentul orator bisericesc dl dr. Xugustin Lunea. De Ia leiux xi pânâ la blax, la tote stajiunile xi kaltele a kost aclamat de muljime de popor, in krunte eu preojii. ba blax a kost intimpinat de vr'o Heee mii de omeni eu cel mai mare entusiasm. Xici a vorbit inteiu direc­torul Nunteau, apoi intrând in ora?, Ia arcul de triumk I'a salutat primarul lan^a, iar la catedrala vicarul mi­tropolitan I. N. Noi do van. După sosire, s'a servit inse­ratul in catedrala. Cântările rituale le-a esecutat cborul sub conducerea dlui lonax. De-aiei a mers la rexedinjâ, unde Ia arcul de triumk l'au intimpinst elevele interna­tului Vaneean, in al căror nume eleva Veturia Lon- tescu a recitat o poesie xi i-a predat un bücket. 8era la 7 a kost un prân^l de 70 tacâmuri Ia rexedintâ. ^poi s'a presintat conductul de facle, eu care oeasiune oko­kul a cântat imnuri compuse de dl laeod Nurexian; vorbiri au jinut dnii prok. Deac xi dl dr. Dop. — D»- MMecâ s<r ^6 »rKÄt, Ia orele 8 s'a inceput instalarea in catedralâ unde numai eu bilete s'a putut intra, ^ici arckidieeesa gr. or. din 8ibiiu a kost represintatâ de

protopresbiterul I. Dapiu xi prin prokesorul dr. Lemus koxca, guvernul prin eonsiliarul ministerial Ceorge 8üatkmár)i. capitulul r. catk. din Xlba-Iulia prin doi canonici; comitatul ^lka-de-^os prin comitete, viee- comitele xi alji vr'o ^ece membri. 8'a cetit decretul de numire al Nap 8ale xi bulele papale xi s'a îndeplinit so­lemnele kormalitâji, apoi s'a servit missâ xi Ve-Deum. ba mieHLHi a urmat baneket in trei locuri: unul Ia re- xediniâ pentru 100 de persone, altul in sala de gim­nastica eu 500 de tacâmuri xi al 3-le in seminar pen­tru 80 de enxi. 8era concert sub conducerea dini lacob Nurexian, apoi bal.

Cm/LsrcsttZ/mZkomrZ K/se^rcesc <ZZ» Xrü/Ot al provinciei mitropolitane gr. române s'a inekis luni Ia 27 maiu. Din luerârilc congresului relevăm urmâtoreie: Consistoriul mitropolitan s'a insârcinat a stărui, ea conclusele congresuale despre tipărirea eârjiior kise- rieexci eu litere latine sâ se eseeute eât mai eurend. 8'a verificat alegerea deputatilor loan bran de bemenp, dr. Xicolae Oneu xi dr. Xlesandru bireescu. 8âmbâtâ s'a servit doesologie pentru repausajii Xndrei br. de Laguna xi bmanuii Oorsdu. kelativ Ia legile politieo-biserirexei, congresul a luat de ele eu pă­rere de reu aet xi a aprobat sperarea kâeutâ de arcki- erei; biserica românâ ortodoesâ va considera validâ nu­mai aeea căsătorie, eare va ti inekeiatâ dupâ prescri­sele diserieei; spre scopul de a inlesni xi uxorâ susji- nerea eâsâtoriei bisericexei: de odatâ eu introducerea câsLtoriei civile vestirile se reduc Ia una, iar lieenja protopresbiteralâ se xterge. Dupâ terminarea procesului divorjial înaintea torurilor civile, pârjîle lîtîgante apar- jinetore bisericei gr. or., vor ave a presentâ sentînja civila definitivă, la torurile matrimoniale ale bisericei, unde va urina o procedură sumariâ. biserica gr. orto- doesa va purta matrieuiâ xi in viitor, bparekiile vor ave a se ingrigi pentru recompensarea xi reboniticarea perderii ee vor ave protopresditerii prin ștergerea licen­țelor. Asesor in scaunul bisericesc s'a ales vicsriul losik Coldix, in senatul xcolar prot. Xakarie 8oiu, in cel epitropesc Natei Voilean, tot aiei asesor suplent proke­sorul dr. kemus koxes, asessor suplent in senatul bi­sericesc protosincelul T^ugustin kamsea, asesor suplent in senatul xcolar prot. luliu Dan.

DZecesa f-^<îâ-»ra^Z. ln 28 xi 29 maiu st. n. a. e. s'a jinut esamenul prosinodal. Cu asta oeasiune l'au depus cu succes preojii: loan Cinca din Dodixa, loan Dapp din Dragexei, luliu 8abo din Nacâu, Victor L^eremi din 8antâul-mare, Demetriu Dop din Calxa, Valeriu Xiss Loxeanul din berxava.

Z» DI Xieolae cav.de DIondor a inkinjat o kundajiune nouâ intru aminti­rea reposajilor sei pârinji, printr'un inseris kipotecar in valore de 1000 ll., in kolosul unei copile române gr. or. din districtul 8toropnej seu 8iret Dundajiunea se va administra de 8ocietates Dómnelor române din bu­covina.

OL k: 0 o?Dl M'ZiarZorZc?, inginer mecka-

nie Ia câile kerate de stat in 8olnoc, s'a logodit cu dxora lulia Xâdâsan-bremici.

^ssocra^Z«»sa Z^a»sr/Da»â. Despâ^Ee-rZuZ âl. SeZ-e? va jine adunarea sa generală in comuna Hugag Ia 9 iunie sub presidîul dlui dr. D. lsac, secretar dl 2. Nurexan.

252 L ä Ls I D I ^nul XXXI.

(He rr /os/ /a A/rrs /« »»«(«/«kc X'au tost ! aeolo episcopul Lkerlei, n'au tost represintat eapitlul ! âin Ókorin si âin Oradea-mare. ^u kost âe fatâ In. Lr. j 8a episcopul Nibail Lavei, prepositui 816510 Noidovan ?i vicarul Letru Lop âin Dugo?, vicarii Dasdiu kajiu âin Lägars?, Olimpiu Darboloviu din 8imleu, 'LituDudu âin Maramureș, deputatul 8iiviu De^si; represeutantii > Lsc. 8ale arcbiepiseopului si mitropolitului Niron Do- ! mânui protopresbiterul loan Lapiu ?i profesorul âr. Demus klonen cari au predat ?i un autograf al Lse. ! 8ale; protopopii 6. Lopoviei âin Oravija, loan Vulean âin Verme?, I. 'Lelescu âin ^raâ, eâiugârul Vasile Vlan- > gra âin ^rad, prot. âr. Dădu âin Ducure?ei. profesorii ! IV Dulcu, Dumbrava si Ardelean din Dein?, Lkera preot ! âin Dein?, Dane âin 8araseu. I. Li eeronescu secretar î episeopesc âin Oraâea-mare, Lodóba preot in LIu? ?i ! aljii; âintre mireni ^lesanâru Onaeiu jude la tabla âin ! O?orkei, Nexei ia eea âin Lius, D. 8ulutiu âireetorui ! „^rie.?anei" âin "Lurda, proprietarii D. lurca âin 8ara- ! seu ?i lVl. Lavei âin 8Iatina, âr. f^urei Vlurexan, losik Vulean, Diamanâi ü-lanole, âr. Dian âin Domânis, âe- ! putatii L. Llikâi^i, âr. Xie. 8erban. Andrei (losma âin ! 8imieu, advocată Liiip, LI. Nibaii. Uaris, Venter, âr. Lodor, ! âr. lisa, âr. 'Lripon, 1'r. iâosu Donéin, âr. ^mos Lrâncu, âr. j Lorioian Lop, dr. 8tetan Lop,Iuiiu Doneiu, 8imeon LaiuD «jiari?tii âr. 6. Landrea, l. Dussu 8iranul, tüne(ionarii âr. loan >Iibai^i, âr. O. Diaeonovieb, Viâduj, I. 8imiona?, lon^Lorutiu âe Ia consulatul roman âin Duâape?ta, me­dicul âr. 8tefan Lrdel^i, prof. I. Lázáriéi ete.

Lâ/are c« r» Sr,c«re^cr. 8âmbâta trecuta s'a arangiat Ia Dueure?ei Ia sosea o bătaie âe Hori, Ia eare a luat parte lumea eleganta. Despre aeesta estim in „lumpul" urmâtorele: De Ia rónául al ll-lea până Ia kipoârom alea eea mare erâ decorata eu mult gust: mii âe stegule(e, sute âe coșuri cu klori ?i pretutinâeni o orâine perfecta. 8plenáórea toaletelor, originalitatea âeeorafiunei trăsurilor, animația publieului eare ere?eea âin minut in minut, au âat serbării aspectul unei pa­norame mi?eátóre, eare sebimbâ mereu tablourile. Da început se observa o jena ore-care âestul âe espiiea- biiâ. IVIuitâ lume nu vöijnse încâ o a?a serbare, nu se strînseserâ îneâ aeei cari se euno?eeau reciproc pentru a pute începe bombarâarea eu Dori; pietonii mai eu seina nu indrâsniau sâ âea asalt asupra trasurilor. Dar in eurenâ ineepu lupta. Din parțiala — âin trăsură in trâsura eunoseutiior — bâtaia deveni eurenâ generala ?i se eomunieâ intre tote trasurile fara a se line seina âe cunoscuti, ?i între trâsuri ?i pietoni. LIorile sburau peste eapstele ómenkor pentru a eâde in kaja unei cu- coni(e, pe pâiâria unei âomni?ore, in jobenul unui ca­valer, ?i eele care nu nimeriau jinta, erau smulse âe pe jos âe pietoni pentru a 6 âin nou asverlite.

Meâr /a -âr. Hi P«,« âin^raâ ?-a început practica âe meâic Ia Dâile Dereulane (lâebadia.) — M r/r. /. 71 ârcr s'a intors Ia Karlsbad, unâe s-a inceput activitatea âe meâic âe bai (üdarlrt- piatx, Tempel.)

«kr» arangiat Ia 22 maiu âe tine­rimea româna âe acolo, a reu?it bine, âe si nu s'a aâunat un public prea mare; cei ee au absentat, au fost mai cu semâ araâsnii, inse cei âin impragiurime s'au purtat mai bine, ^u kost âe kala âomnele Lap (Doesig.) Leier (Dorosineu,) Llielea (^raâ,) Dusu (Lki?i- neu,) Lodrean (8ielâu,) Olariu (Daranâ,) Losma (6a- pru(a,l 8ueiu 1âmâ?âan, Daicu, Duma, Olariu, Vai^a (8ooodor) ?i â?6rele lâa Dop (Doesig,) Ducia ?i Valéria

Leier (Doro?ineu,) Duisa Dusu (Lbi?ineu,) 8ueiu, Losma, 6anea (8emlae,) Duma, Olariu, VIoldovan (Lomlâu?) Varga, 8tolojan, 8uciu si altele.

Denn Dbpeseni, protopresbiter ?i paroe gr. or. Ia cateârala âin Lernâu(i, âeeorat eu crucea âe aur pentru merite, a încetat âin vie(L Ia 8j20 maiu, in etate âe 57 ani.

CIVILI./'e»'«ca r/e Lei trei peri ai bă­

trânului eaneelar au treeut âe mult la posteritate. Lesa ce se ?eie mai pu(in este ca, âe mult timp, âl âe Dis- marelr a câutat sâ sseun<jâ ebelia timpurie âe eare erâ ineercat. Ll ensu? a povestit lucrul, sunt âe-atuncî câțiva ani, in timpul unui mare prânâ, eânâ încL erâ Ia putere. ,^m ineereat sâ port peruca intr'un moment âat al vierii mele. Lra in timpul eânâ me gâsiam am- basaâor Ia 8t.-Detersburg. Ve mărturisesc âe altfel eâ aveam o seusa: krigul. állii, kâeuse acesta mult înaintea mea... si m'am âeeis a-mi face o peruca. Lrîneipele moștenitor al Lrusiei (viitorul imperat Vilbelm I) ve- ninâ in kusia, imperatorul ^lesanâru II, eare avea eea mai mare veneralie pentru unebiul seu ?i eare ?eiea eât iube.see spectacolele militare, âete orâin sâ aibâ loc o mare revista. Ia Varșovia. Da acestâ oeasiune trebuia sa încalec ?i sâ apar în uniforma militară. Lasea nu protege mai mult eontra eâlâurei cum niei contra fri­gului, o ?ei(i acesta. U'am âecis prin urmare sâ-mi pun peruca. . . ^m galopat in suita suveranilor, eânâ un general, eare se gasiâ alături âe mine, îmi âi-e âupâ ce-mi arunca o uitătură âe oekiu batjocoritori: — Lum vei), puriști pssueâ r — Da. Le, se veâe? — - Drace! âe sigur. 8'a strâmbat ou âesever?ire." Ll avea âreptate, peruca aluneca âin cap".

turistul Dro^vnson, ajungenâ in- tr'o positie eritieâ, botârî sa se mute la Xasbville eu , speranja, eâ aeolo va eâpstâ vr'un post la juâeeatorie. Lâra o singurâ para in busunar, el merse Ia garâ ?i se urca in trenul care mergea spre Xasbvike. Lânâ veni conâuctorul ?i ceru biletele âe la câletori, Droivnson (jise: — Lu aparțin reâactiunii Ziarului „Xaskville- 'I'imes", âeei ereâ eâ o sa me la?iin pace. „Lonâueto- rui se uitâ reu ia el, apoi cjise: — Lâitorul (jiarului âe eare vorbesci, ?eâe in cupeul inveeinat; âeeâ te eu- no?ee, atunci tóté sünt in regulâ." Lroivnson, eam eu kriea in spate, urmâ pe eonâuetor Ia cupeul amintit, ?î aeî eâitorul âsclarâ in aâevâr, eâ Lro^vnson e un mem­bru âin reâaejiunea Ziarului „Xaskville Himes". — Lentru ee <jise?i eâ me euno?ei? intrebâ juristul pe eâîtor, âupâ ee amenâoi remaseserâ singuri, eâei in realitate eu nu sünt reâaetor. — Xiei eu nu sünt edi­tor, ei eâletoresc numai eu biletul Iui, ?i a? ti pâjit-o reu, deeâ m'ai 6 âenunjat, fu respunsul eeluialalt.

!______ LâlinclaDuI söptSrnänsi.! ____ vummeoa Rosaliilor, Lv. âela loan. o, 7.! piua sept. CLlinäaral veekin Oâbnâ. nou 8örele.! vuminecâ 2l>î </-) 88. Kosa/ 0'. Äsn» 2 Kosai» 3 30! 7 56! Duni 22! ÜD Ku/ua Kosai 3 (D I,an. Kos. 3 29^7 57

Ickarti 23 kar. ^likail 4 tzuirinas 3 28 7 58îlercari 24 ?s.r. Limson 5 bonikacius 3 28 7 59loi 25 f Lklarea c. I. 8. 6 Norbert 2218 0

I Vineri 26 8. äpost. Larp 7 Daerstia 326 8 1LâmdâtL 27 îlart. Ukerapont 8 Xleäarä 3568 2

Proprietar, redactor respumMor ?i editor: IO8Ik^ VUI-O^IX.Lu rir^avu uvi losik D^no m OaxOr^-^l^ae.