1895 03 04

_.÷M FPI .4* +...4L+,1074.14

BISERICA ORTODOXA ROMANA

DESBATER_ILE

STULUI SINODDIN SESIUNEA ESTRAORDINARA SI DE PRIMA-VARA,

ANUL 1895.

Revistt Periodica Eclesiastica.

ANUL AL XIX-lea, No. 3 4.

IZTNIE SI ITTI.JIM

BUCUREgI

TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI1895

ww4M+7, Ati ewire, r -41 gt F'*,a;*,1

01*

,

.

11

ffr

Y4+7 *W. F4 47". 74F./Ur gr. At .114 AI". PAU 4. G..1. ALL

iv+ 110

wl

R

www.dacoromanica.ro

SANTUL SINODAL SANTEE

BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE

www.dacoromanica.ro

Procesele-Verbale ale Santului Sinod.

Sesiunea Extraordinary a anului 1S95.

Sec Huta, din 25 lanuarie 1895.

Sesiunea extra ordinary a SI. Sinod s'a deschis inqiva de 25 Ianuarie 1895, cu solemnitatea obicinuita,facendu-se Te-Deum in catedrala sfintei Mitropolii la orele9 a. in. de catra I. P. S. Mitropolit Primat, fara findP.P. S.S. membrii ai Santultri Sinod si D-nul Ministru alCultelor si Instructiunel Publice.

La orele 93,4. a. m. s'a facut santirea apei de catraP. S. Ieronim Plo.estenu in sala sedintelor S-tului Sinod.

Dupe ce I. P. S. Mitropolit Primat, ()cup. fotoliul pre-sidential, Dl. Ministru al Cultelor da citire Mesagiului Re-gal cu No. 326 din 23 Ianuarie 1893, prin care declaradeschisa sesiunea extra ordinary a S-tului Sinod.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedintele S-tului Sinodpronunta, urmetorul discurs program:

Prea, Sa,ntiel Pi rinel ,sl in Christos_ruble]. lirael,

Sesiunea extraordinary a S-tului Sinod, in urma citireiInaltului Decret Regal cu No 304, este deschis5.

Cu bucurie duhovnicescil inregistram in analele acestuiSant Sinod evenimeniele nationale cari ail avut loc inintervalul dintre sesiunea trecuta si cea presenta; anume

www.dacoromanica.ro

4 PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD

acele evenimente cari au fost serbatorite in mod strelucitde intrega tern in anul trecut.

Insanatosirea si reintOrcerea in mijlocul poporulul Setta M. S. Reginei Elisabeta, iubita Suverana a Romaniei,ne-a umplut de nespush bucurie pe toti.

Nascerea Principesei Elisabeta a Romaniei, care a fostbotezata". cu Santul botez al Bisericei nOstre ortodoxe indiva de 5 Octombrie anul expirat, a lost asemenea pen-tru WA si Biserica un fericit eveniment, care garantezavecinica si strinsa legatura de dragoste dintre Dinastie siPopor.

Apol aniversarea de 25 de ani a casetoriei M.M. L.L.Regelul Carol si Reginei Elisabeta, cu bucurie generalla lost serbatorita in qiva de 3 Noembrie 1894.

Intregul cler al Bisericei nOstre ortodoxe si acum, catot-deuna, a unit bucuria sa cu bucuria poporului si adat expresiune devotamentului si dragostel pentru Suve-ranii sel prin medalia comemorativa, presentata cu oca-*iunea acelui fericit eveniment, de catre Nol, in numeleclerulul roman ortodox.

Sunt fericit a Ve adresa si de asta data fratescile melesalutarl de bung venire in Santul Sinod, spre a lua partela lucrarile Carl reclama o grabnica solutiune. Simtesc omare bucurie on de cate on me aflu in mijlocul fratilormeT si cand mi se ivesce placuta ocaiune de a me con -sfatui fratesce pentru tot ce privesce maT de aprOpe Bi-serica nc5stra autocefala ortodoxa romana.

Rodnica sesiune de tOmna a anulul 1893 me pune inpositiune de a ye aduce cu dragoste fratescile mele mul-tumiri pentru zelul si ostenela ce act depus spre resolvareaatator cestiuni folositOre Bisericei nOstre nationale. Suntemchiemati si de asta data, ca tot-deuna, a ne consfatui sia ne lumina unul prin altul in lucrarile cari privesc pro-gresul Bisericei si fericirea iubitilor nostri flu sufletesci.De la not, cari forrnam acest inalt corp bisericesc, as-tepta clerul si poporul roman indrumarea Bisericei nOstrenationale pe o cale potrivita cerintelor timpulul in caretraim. De la NoT, call constituim acest Sant Sinod, sacere sa avisam in comun acord la mijlOcele din ce ince mat bune pentru inflorirea Bisericel NOstre stremosescl.

Biserica, ca si natiunea romana, a avut a trece prin

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD 5

vremuri de restriste si de grea cump6n5.; inse Dumnedeulparintilor nostri trimitend si uneea si alteea la timp bar-bati plini de credinta evangelich si patriotism, si acestia,lucrand unity in ganduri si dorinte, adus aid undene aflam. Nol cu drept cuvent, suntem cuprinsl de mi-rare de ceea ce s'a facut intr'un timp atat de scurt.

Prea San ici Parinti si iubici frarl,Dintre cestiunile pe carl am avut onOre a le supune

deliberarilor Fratiilor-VOstre in sesiunea de tOmna a anulul1893 am avut de inregistrat:

a) Regularea definitive a parohiilor din tota tera, po-trivit legei clerulul mirean, lucrare care a fost votata deSantul Sinod in sedinta de la 30 Noembrie 1893, si cutOte Ca Santul Sinod a mai adaogat peste numerul pa-rohielor fixate in 1888, Inca 78 parohil urbane si 565rurale, totusi M. S. Regele a bine-voit a decreta parohieleasa cum ail fost stabilite si votate de Santul Sinod;

b) A doua cestiune, care a luat sfersit in sesiunea detOmna a acelul an, a fost unificarea serviciului divin intOte bisericile din tera prin imprimarea tipiculul biseri-cesc ales si votat de Santul Sinod, si speram ca cu chipulacesta se va inlatura pe viitor confusiunile si omisiunilece aveau loc prin diferite biserici;

c) Tot in aces sesiune s'a aprobat sail s'a respins, inurma cercetarilor acute, multimea de carp didactice re-ligi6se cart erati presentate Santului Sinod de mai multiani pentru aprobare; de asemenea o multime de altecestiuni de mai putina insemnatate au luat solutiunilecuvenite.

Re'mane dar, ca, in sesiunea acesta, Santul Sinod säse ocupe in prima linie cu uniformisarea costumului preo-tesc, al studentilor teologi si al elevilor seminarists, pentrucare D. ministru de Culte a si pus la dispositiunea co-misiunel suma necesara pentru facerea mai multor cos-tume model. Apol sh se ocupe cu iconografia BisericelnOstre spre a se curma abusul ce se face cu impartireaprin tera a icOnelor streine, precum si cu tiparirea cMar-turisirel ortodoxe» ca editiune proprie a Santului Sinod,pentru earl lucrari si ales de Santul Sinod, comisiu-nile cart sä se ocupe de aceste cestiuni;

s'atl

ne -au

www.dacoromanica.ro

6 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD

d) 0 cestiune noua, care se impune atentiunel nOstre,.este armonisarea legel civile cu Santele candne in privintacasetoriel si a juramentuluT preotilor, spre a dispare aceaneintelegere de pang acum dintre Biserica si Stat in a-cesta privinta.

Prea SAntitl Parinp si iubiti frati,Pe cat am fost cu totiT de multumiti si vesell, ea Bi-

serica nOstra pe di ce trece merge spre prosperitate, in-trand trite() fasa de desvoltare, pe atat am fost de mahnitiprin perderea dintre nol a Prea Santitilor si iubitorilor deDumnedei Episcopi Inocentie at Buzeului, Inocentie alRomanulul si a Prea Santitului Arhiereil leremia Galatenu,lasand un gol simtit intre not.

Dumnedeul parintilor nostri, in nemarginita sa iubirede Omenl, a bine-voit a inspira pe mare]e colegiti electoral,si in qiva de 14 Martie 1894 a ales, la scaunele vacantede episcopi, pe prea iubitii nostri frati Dionisie ClimescuCraioveanu ca Episcop al Buzeului si Gherasim TimusPitesteanu ca Episcop at Argesului; Tar Majestatea Sa,piosul nostru Rege, le-a incredintat Carja pastoresca, con-form datinelor

Remanend. asa dar, trei locurl vacante de arhierel loco-tenenti, M. S. Regele in intelegere cu guvernul, a con-vocat Santul Sinod in luna Martie 1894 in sesiune ex-traordinara, pentru a complecta locurile vacante. Din ne-fericire, insa, unit dintre frati, find bolnavi, pututveni la Santul Sinod, si ast-fel P.P. S.S. membril, netlindin numerul cerut de lege, n'aii putut procede la alegere,si de aceea Santul Sinod a fost inchis. Tot asemenea siin sesiunea ordinara din Maiu, aceleasi cause ail provocatinchiderea Santulul Sinod.

In timpul din urma, avend nefericirea sa perdem si pePrea Santitul Inocentie al Romanului si numerul PreaSantitilor membri find redus la limita ceruta de lege,Santul Sinod, neputandu-se complecta nici in sesiuneade tOmna a anului expirat a fost inchis fall a putea lu-cra ceva.

ImpregIurarile cunoscute de no! top au %cut ca sa sesimta nevoia pentru modificarea art. 9 din legea si-nodala. Ac6sta modificare se impunea de sine, de Ore-ce

n'ati

terel.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 7

art. 9 din numita lege nu era lamurit, si prin urmaremodificarea o credem venita, la timp si in spiritul can6-nelor. De aceea Santul Sinod multumesce M. S. Regelulcare in tot-deuna a purtat grije pentru binele si paceaBisericel nOstre nationale.

De asemenea Santul Sinod aduce multumirl atat onor.guvern, cat si onor. Corpurl legiuit6re, al craor membri,cu o adanca intelepclune, ail incal4it in inima acestasanta institutiune in tote imgrejurarile.

Am viva nadejde Ca sesiunea actuala a Santulut Sinodva fi tot asa de rodnica ca si aceea din tOmna anului1893. Nu me indoesc ca Frat ile-VOstre, inspira0 de sen-timente de dragoste catre Biserica, veil ajuta si acumacesta Dumneqeesca instifutiune, prin luminele si bine-voitorul concurs al Prea Santielor VOstre, ca, cu chipulacesta, servitoril Altarulul si cresting neamulul acesitgasa gasesca in nol pilde vrednice de imitat, si inima forsa fie pururea calda de dragostea catre pastorii sufletescidin acest matur Corp bisericesc si sa. respecte munca sistradania nOstra, depuse cu zel, pentru conducerea forpe calea cea buna, pregatindu'i pentru o vieta duhovni-cesca in spiritul evangelic

Salutandu-ve cu iubire fratesca, sa rugam pe bunulDumneclea ca sa ne lumineze si sa ne conduck in lucraricu harul Sal cel Prea Sant.

Se face apel nominal si respund presentl 11 P.P.S.S. membri, find absinte motivat P. S. IOnichie Baca6nul.

I. P. S. Mitropolit Primat: P.P. S.S. Parintl, P. S.Ioanichie Baca6nul 'ml a depesat ca, linia find intrerupta,nu pOte veni in Capital& sä la parte la lucrarile Sf. Sinod,pan& ce nu se va restabili circulatia.

P. S. Episcop al Buz6ului, secretar. clä citire Art. 9din legea pentru alegerea Mitropolitilor si Episcopilor E-parhiop, asa cum s'a modificat si votat de Corpurile Le-giuitOre trimis pe lang& adresa D-lul Ministru al Cultelorcu No. 436 a. c, in cuprinderea urma.tOre : Art. unit.«Art. 9 din legea pentru alegerea Mitropolitilor si Episco-«pilor Eparhioti cum si a constituirel Sf. Sinod al Sante«BisericT autocefale Romane, se inlocueste ast-fel : S-tul«Sinod al Bisericel Autocefale ortodoxe Rom'ane se corn-

www.dacoromanica.ro

8 PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD

4pune : a) din amendoui Mitropolitii; b) din 6 Episcopi«Eparhioti; c) din cel 8 Arhierei titulary. Santul Sinod«lucreza Cu. majoritatea membrilor in esercitiu, afara. de«casul relativ la judecata Mitropolitilor, Episcopilor si Ar-lhiereilor, cand se cere presenta a 12 membri cel putin.

«S-tul Sinod va alchtui, conform articolelor 12 si 15«din Lege un Regulament, in care se vor prevedea con-«ditiile in care absentele de la sedinta repetate, nemoti-«vate si concertate spre a impiedica S-tul Sinod de a tine«sedinta se pot considera de c'gre S-tul Sinod ca o retra-«gere de bung voe din scaun.3,

Se is act.Se citeste sumarul ultimel seclinte a sesiunei de

tOrrin'a a anului 1893.Ne luaind nimeni cuventul, se pune la vot sise primeste.I. P. S. Mitropolit Primat: Acum ye rog sh pro-

cedem la alegerea secretarilor biuroului si a diferitelorcomisiuni, pentru care ye rog sa suspenclam sedinta pentru5 minute.

Sedinta se suspenda.Dupe 5 minute redeschiclendu-se sedinta, se procede la

alegerea secretarilor biuroului prin vot secret.I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului este :Presenti 11 membri.Majoritate absoluta 6.Au intrunit:P. S. Episcop al Buzeului 10 voturi.

3, Arh. Ioanichie Baca6nul 10 3,

Bilete albe 1Asa dar proclam de secretari ai biuroului pe P. S.

Episcop al Buzeului si pe P. S. Ioanichie Baca6nul, cariau Intrunit majoritatea voturilor.

Acum ye rog, sä procedem la alegerea comisiunei depetitiuni.

Se procede la alegerea comisiunei de petitiuni prinvot secret.

I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului este:Votanti 11 membri.Majoritate absoluta 6.AS intrunit:

www.dacoromanica.ro


P. S. Ieronim Ploesteanu 10 voturi.Dosithel Botoseneanu 8Valerian Rimniceanu 7Episcop al Argesului 1Episc. al Dunarei-de-jos 1

Calistrat BarlAdeanu.Bilete albe 1.Asa dar P.P. S.S. Ieronim Ploesteanu, Dositeiu Boto-

seneanu si Valerian Rimniceanu, care ail intrunit majo-ritatea ceruta de regulament, sint proclamati membri incomisiunea de petitiuni.

Se procede la alegerea comisiunel pentru carcetareacartilor didactice.

I. P. S. Alitropolit Primat: Resultatul votului este:Votanti 11 membri.Majoritate absoluta 6.Au intrunit:P. S. Episcop al Husilor 10 voturi.

» Argesului 10 >

Arh. Ioanichie BacaOnu 10Bilete albe 1.Prin urmare P.P. S.S. Episcopi al Husilor, al Argesului

si P. S. Arh. Ioanichie Baca6nu, intrunind majoritateaceruta de regulament, sunt proclamatl membri in comi-siunea pentru cercetarea cartilor didactice.

Acum avem sa mai alegem comisiunea pentru luareasocotelelor «Tipografiel cartilor Bisericesci si a revistei«Biserica Ortodox& Romdn6».

Se procede la alegerea comisiunei pentru luareasocotelelor Tipografiel cartilor Bisericesci si a revistei«Biserica Ortodox& Roman& .

I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului este:Votanti 11 membri.Majoritate absoluta 6.Au intrunit:P. S. Episcop al Rimnicului 10 voturi.

* » » Durarei-de-jos 9» Arh. Calistrat Barladeanu 7» Episcop al Husilor 1

Argesului 1

) Buzeului 1

.1

.

www.dacoromanica.ro

10 PROCESELE VERBALE ALE GEDINTELOR ST. SINOD

Voturi albe 1.Asa dar, P.P. S.S. Episcopi al Rimnicului si al Duna-

rei-de-jos si P. S. Arh. Calistrat Barladeanu, cari au in-trunit majoritatea ceruta. de regulament sunt proclamatimembri in comisiunea pentru luarea socotelelor TipografieiCartilor Bisericesti si ale revistei.

Apoi se comunica de la biurou, adresa D-lui Ministrual Cultelor cu No. 660, pe thigh' care inainteza un ma-nuscript intitulat Calendar bisericesc" lucrat de Dl. Th.Neagu, si se trimite la comisiunea de petitiuni.

Idem, petitiunea D-lui Costescu Comaneanu princare cere schimbarea parohiei Ploesciorel in parohia Ble-joiu si se trimite Ia comisiunea de petitiuni.

Ideni, 7 adrese ale Episcopiei Argesului relative lachlugrairi si se trimit la comisiuuea de petitiuni.

Idem, petitiunea D-lui Doctor I. Cornoiu, prin caresolicita postul de membru in comitetul redactor al revistei< Biserica Ortodoxa Romani , remas vacant prin alegereaca Episcop a P. S. Gherasim Pitesteanu.

P. S. Episcop al Husilor: Uncle void sa se trimitdacesta petitiune ?

I. P. S. Mitropolit Primat: La comisiunea de petitiuni.P. S. Episcop al Husilor: Eu nu ved pentru ce sa

se trimita la comisiunea de petitiuni. Cred ca este maibine sa ne pronuntdm acum.

I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci s'o punem lavot dupe terminarea comunicarilor.

P. S. Episcop al Husilor: Eu ye rog s'o puneti lavot acum.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot cerereaDoctor I. Cornoiu de a fi ales membru in comitetul re-dactor al revistei Biserica Ortodoxa Romand». Cine estepentru sa bine-voiasch a ridica mina.

S'a primit.Se comunica de la biurou petitiunea, preotului A-

lexandru Popescu din comuna Cernica, pe langa careinainteza spre cercetare doue manuale de invetamint re-ligios pentru scOlele primare si se trimit la comisiuneapentru cercetarea cartilor didactice.

Idem, petitiunea D-lui D. Stanescu, pe Tanga careinainteza spre cercetare trei manuale din cartea sa inti-

D-lui

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. S1NOD 11

tulata : «Dogmele si Misterele Bisericei Ortodoxe» si setrimit la comisiunea pentru cercetarea cartilor didactice.

Idem, raportul comitetului redactor al revistei Bi-serica Ortodoxa, Romana», pe langa care inainteza situa-tiunea casei acelei reviste pe anul 1893 94, spre cercetare ;si se trimite la comisiunea pentru cercetarea socotelelor.

Idem, raportul Directiunei Tipografiei Cartilor Bise-ricesti, pe langa care inainteza spre cercetare situatiuneacasei sale pe anul 1893,94, si se trimite la comisiunearespective.

Idem, patru adrese ale Episcopiei de Husi relativela calugariri si se trimit la comisiunea de petitiuni.

Idem, o petitiune semnata de mai multi semina-risti, prin care se rOga a li se acorda dreptul la hirotoniesi se trimite la comisiunea de petitiuni.

Idem, adresa Domnulul Ministru al Cultelor cu No.1940 94, pe langa, care inainteza suplica par. SimeonPopescu privitOre la lucrarea sa rivEtip-c(.

I. P. S. Mitropolit Primat: Eti propun, ca pentruacesta, sa alegem pe urma o comisiune ad-hoc.

Santul Sinod aproba.Se comunica de la biurou mai multe cereri privitOre

la schimbare de parohii si se trimit la comisiunea depetitiuni.

Idem, adresa Episcopiei Dunarei-de-jos, No. 607, pelanga care inaintdza o suplica a lucratorilor din portulBraila, prin care se rOga, a se reglementa repaosul deDuminica, si se trimite la comisiunea de petitiuni.

Idem, adresaD-lui Ministru al Cultelor cu No. 1582194,pe langa care se inainteza portretele Altetelor Lor RegalePrincipele Ferdinand si Princesa Maria; si se is act deacesta.

Idem, 24 de adrese ale S-tel Mitropolii a Ungro-Vlahiei relative la calugariri si se trimit la comisiunea depetitiuni.

Idem, 6 adrese ale Sante' Mitropolil a Moldoveirelative la calugariri si s .t trimit la comisiunea de petitiuni.

Idem, petitiunea preotului Ion Cucu din Barlad, princare se rOgh a fi gratiat de canonul poprirei d'a servicele preotesci, si se trimite la comisiunea de petitiuni.

Idem, petitiunea D-lui Mardarie Gheorghiu prin care

www.dacoromanica.ro


cere a i se inapoia manuscriptele de musica.' spre a leintroduce Ore-cari imbunatatiri si se incuviinteza.

Idem, 30 adrese a le Episcopiei de Bath% relativela calugariri si se trimit la comisiunea de petitiuni.

1. P. S. Mitropolit Primat: Ne mai find comunicari,ridic sedinta. Cea viitOre va fi maine, Joi, la ce ora yeti voi.

P. S. Episcop al Dunarel-de jos: EA ve rog säpunet,1 sedinta poste 3 sail 4 dile, ca sa aiba timp co-misiunile sa lucreze ; caci alt-fel au sa remana hartiilein restanta.

D. Ministru al Cultelor: Eil rog pe Santul Sinod,si acesta este chiar in interesul ski, sä tina sedinta mainesi sa proceda la alegerea candidatilor de arhierei ; de Orece sa, stie, ca. S-tul Sinod s'a convocat in sesiune ex-traordinary anume pentru alegerea candidatilor de arhierei.

Prin acesta nu voiu se clic, ca S-tul Sinod sa nu seocupe si de cele-l-alte lucrari; din contra, se pOte ocupasi sa, prelungiasca sesiunea on cat va crede ca este ne-voie pentru a'si termina lucrarile ; si nu se - inchide St.Sinod de cat numal atunci cand va termina lucrarile.Dar cea dintai lucrare, ce cer S-tului Sinod ca sa faca,este alegerea candidatilor de Arhierei ; caci altmintreleasi in Camera si in Senat se va crede, ca. S-tul Sinod nuvoeste sa proceda la alegerea candidatilor de Arhierei.De aceea, eil rog pe S-tul Sinod sä tins sedinta maine,Joi, si sa proceda la alegerea candidatilor de Arhierei.

I. P. S. Mitropolit Primat: S'a obicinuit tot-deuna,ca alegerea candidatilor de Arhierei sa se lase la sfarsitulsesiunei. Insa acum find un cas extra-ordinar,caci dealegerea de arhierei s'a vorbit asa de mult, eil creel, casi mai curand si mai tarditi tot acolo ajungem, ca säalegem pe aceia pe earl S-tul Sinod '1 va crede capabilisi buni. Asa dar, pang ce comisiunile vor pregati lucra-rile Tor, eii sunt de ideie sa tinem sedinta si sa proce-dem la alegere. Propun dar sedinta pe maine, Joi.

P. S. Episcop al Rimnicului: Pe Tanga consideren-tele, ce ati adaogat, rog si ea impreuna cu I. P. S. VOstra,pe Santul Sinod ca maine sa tinem sedinta, a nume pentru ces-tiunea acesta, pentru care suntem convocap; adica pentru a-legerea candidatilor de arhierei. Sesiunea acesta, dupe cumstim, este o sesiune extra - ordinary; scopul si menirea einu este, de cat cestiunea alegerei de arhierei.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD 13

Prin urmare, pe langa cele Oise de I.P. S. Presedinte,di adaog, ca maine la Ore le 9 sa tinem sedinta si säprocedam la alegerea candidatilor de arhierei. Si flind-ca,D. Ministru ne-a spas, ca putem a ne ocupa de tote acelecestiuni, care astepta hothrirea S-tului Sinod, eii cred,ca suntem datori a multumi D-lui Ministru pentru acestabuna-vointa, facendu-me intru acesta ecoul intregului St.Sinod.

P. S. Episcop al Argesulul: Pe Tanga cele clise deP. S. Episcop al Rimnicului am sa mai adaog si di ceva.No avem la S-tul Sinod o multime de cestiuni pendinte,din care unele sunt fOrte importante.

In vederea acestor lucrari, cred dar, ca este bine säse face alegerea cat mai curand, ca ast-fel sa avem peace' membri in mijlocul nostru, sere a ne da concursul Tor.

I. P. S. Mitropolit Primat: Acosta nu se p6te asa,curand, ci mai tarcliti, tend le va veni timpul.

P. S. Episcop al Rimnicului: Trebue ca mai intalsh fie hirotoniti.

I. P. S. Mitropolit Primat: Asa dar, propun pentrumaine sedinta in scopul de a se procede la alegerea can-didatilor de arhierei.

Se pune la vot propunerea si se primeste.Sedinta se ridica si se anunta cea viit6re pentru

Jo', 26 Ianuarie, orele 9 a. m.Presedinte: Gh nadie Mitropolit Primat.

Secretar: Dionisie Episcop al Buaulut.

).vedinra, din 26 Ianuarie 1895.

Sedinta se deschide la orele 91/2 a. m. sub prese-dentia I. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund present' 12 P.P.S.S. membri.

Se citeste sumarul sedintei precedente si se aproba.Se comunica de la biuroil raportul Directiei Tipo-

grafiei Cartilor Bisericesci No. 67/94, pe Tanga care Ma-inteza budgetul acele' Tipografii pe anul financiar 1895/96,si se trimite la comisiunea respective.

Idem, raportul Comitetului redactor al revistei «Bi-

www.dacoromanica.ro

1-1, PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

serica Ortododoxa Romany cu No. 82 94 pe langa careinainteza budgetul pe anul financiar 1895 96, si se trimitela aceiasi comisiune.

Idem, raportul Directiunei Tipografiei Cartilor Bise-ricesti cu No. 68 94, prin care cere a se construi o ma-gazie de zid, in care sä pastreze cartile rituale si se trimitela aceiasi comisiune.

Idem, petitiunea D-lui Gh. I. Dima, profesor de mu-sica la Iasi, pe Tanga care inainteza spre aprobare, lu-crarea sa intitulata : «Scara pentru serviciul divin' si setrimite la comisiunea pentru cercetarea cartilor didactice.

Idem, petitiunea D-lui Teodor Neagu, invetator incomuna Jilavele, judetul Ialomita, pe langa care inaintezaspre aprobare un manuscris : «Nana lui Damaschin» sise trimite la comisiunea de petitiuni.

Idem, cjece adrese ale Santei Mitropolil a Ungro-Vlahiel relative la calugariri si se trimit la comisiunea depetitiuni.

P S. Episcop al Duna, rel-de-jos: I. P. S. Presedinte,ye rog sa ne commaicatt si noua lista candidatilor de ar-hierel, pentru ca sa o cundstem si no' membril S-tuluiSinod.

I. S. P. Illitropolit Primal: Este deja depusa pebiuroul S -tului Sinod si paremi-se ca s'a comunicat.

P. S. Episcop al Duna; rel-de-jos: De cand si de tine?at ye declar, ca. nu am stiinta de acea lista.

I. P. S. Illitropolit Primat: Iata care sunt candidatii :Arhimandritul Pimen Georgescu, Arhim. Gherasim Safirin

si Arhim. Meletie Dobrescu, Economul Alexandra Mironescusi Economul Nicola& Niculescu.

Acesta este lista propusa de Mitropolitul Primat. ; larpe lista din partea I. P. S. Mitropolit al Moldovei figu-reza ca candidate : Arhimandritii : Conon Aramescu Donicisi Varlaam Raileanu. Acestia sunt candidatii propusi.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Acum, ca. S-tulSinod a luat cunostinta de listele I.I. P.P. S.S. Mitropolit1,di asi dori sa stiu daca listele acestea au fost inaintate S-luiSinod in mod oficial de catre Chiriarhil, cari le-ail pre-sentat ; si data in cancelarie exista vre-o forma in acestaprivinta?

I P. S. Mitropolit frimat: Nu s'a facut nici °data

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD 13

in modul cum cereti P. S. VOstra, pentru ca nici legeanu prevede acesta si nici in alte corpurl legiuitOre nuse face asa, ci in tot-deuna LI. P.P. S.S. Mitropoliti ailpropus liste si S-tul Sinod a votat pe tine a voit.

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Cele-l-alte corpurilegiuitOre nu se pot compara cu S-tul Sinod, pentru ca al-tele sunt atributiunele unia si altele ale acestui sant Corpbisericesc. Eil intreb si doresc sa still., data listele acesteade candidate depuse la biurog, sunt venite in mod regulat,adeca oficial sail nu ?

P. S. Episcop al Argesulul: Procedura este preve-cIuta in art. 6 al Regulamentului pentru alegerea arhiereilor.

P. S. Episcop al Blrnniculal: P. S. Episcop al Du-narei-de-jos, miscat, cum se vede, anume de dorinta, catote in Sinod si in particular cestiunea, care ne preocupa,dic, alegerea arhiereilor, sa merga regulat, cere cu aceste,ca fie-care Mitropolit sa comunice lista sa in mod oficialfie-chrui membru al S-tuluI Sinod.P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: N'am cerut acesta.Nu m'at.I inteles.

P. S. Episcop al RImpiculul: Atunci rectificati-m6.P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Eil am intrebat

pe I. P. S. nostru Presedinte data listele candidatilor dearhierel ail fost inaintate ()alai biuroului si P. S. Tato -aI pripit sa-mI r'espunclI,

P. S. Episcop .a,1 _Rifimiculak Procedura de acumeste tot a ceea, pre care a consfintiro S-tul Sinod; matmult, ea este prevedula chiar de regulaentul pentru a-legerea arhiereilor.

Sunt doue liste pe biuroul nostru ; una propusa deI. P. S. Mitropolit Primat, si a doua de I. P. S. Mitropolital Moldovei si Sucevei, si aceste doue liste ne sint puseinainte pentru alegere.

(Dl. Ministru intra in sala sedintelor).I. P. S. lIfitropolit Prima,t: P.P. S.S. Parinti, ve" rog,

sa punem in cunostinta si pe DI. Ministru de ceea ce sediscuta. S'a ridicat, D-le Ministru, de catra P. S. Episcopal DunareI-de-jos, cestiunea, dach listele candidatilor dearhierel sunt venite formal sag nu pe biuroul S-lut Sinod,si data pana, acum s'a procedat asa sail nu ; si in loculmeti s'a insarcinat P. S. Epibcop al Rimniculul sa respunda.

www.dacoromanica.ro

16 PROCESELE VERBALE ALE .EDINTELOR ST. SINOD

P. S. Episcop al Riinniculul: Eu am afirmat de lainceput si afirm si acum ca sa auda si D. Ministru, sisa vada si D-sa, dad. suntem in marginile legel sail nu;caci pentru acesta este pus de lege, de a fi fata intre nolsi chiar a lua parte la discutiile nOstre. Practica, ce s'aurmat pana acum de catre Mitropoliti este aseclata de re-gulamentul nostru pentru alegerea arhiereilor ; si practicaurmata asta-di de catra II. P.P. S.S. Mitropoliti este cealegala. Nol pana acum am practicat asa. Mitropoliti) ailpropus S-tului Sinod listele candidatilor din jurisdictiunilefor chiriarhale, Tar Regulamentul mai prevede un drept,ca fie-care membru al S-tului Sinod si mai ales P.P. S.S.Episcopi eparhioti sä propuna data ail candidati in Epar-hiile lor, pe care candidati Mitropolitii dintr'o imprejuraresail alta nu'i a trecut pe listele, ce ail adus in S-tul Sinod.

Eil unul declar, in urma comunicarel listelor, ce ni s'afacut de biurou si venite din p irtea I. P. S. MitropolitPrimat si a I. P. S. Mitropolit al Moldovel, ca nu stirdata mai avem si alti candidati de propus, carii A, fiein marginile legel. Pe lista de candidati sunt 5 persOnepropuse de I. P. S Mitropolit Primat si doue de catra.I. P. S. Mitropolit al Moldovel; adeca in totul un numerde septe persOne; t6te in marginele legel si ale canOnelor.De aceea eti cred, ca chiar ar fi bine sa incepem enalegerea candidatilor, fara a mai perde timpul.

P. S. Episcop al Husilor : EA cred, ca pentru a seinlatura tote aceste neintelegeri, este bine sa citesc par-tea din regulament privitOre la alegerea de arhierei siatunci vom vedea ce este de facut. Art. 6 din Regula-mentul pentru alegerea arhiereilor titulari dice:

«Art. 6. malt Prea-Santitil Mitropoliti, al Ungro-Vlahiel«si al Moldovei, presenti la Sinod, propun lista candidati-lor eligibili la demnitatea de Arhiereil, fie-care pentru

«jurisdictiunea sa. Acea lista se citeste in Santul Sinod.Fie-care din Prea-Santitil membri at Santului Sinod

«pot cere inscrierea in lista de candidati a persOnelor cu«calitatile aratate mai sus.

«Mitropolitii si Episcopii eparhioti, cart, pentru bine-«cuventata causa, ar fi absenti de la Sinod, conform«spiritului can6nelor, pot trimite inscris la Santul Sinod«opiniunile for despre candidatii de Arhiereu (Sin. 1, can«4, Sin. VII, can. 3. Antioh. 19).

www.dacoromanica.ro


«Art. 7. Lista candidatilor find stability si admisa de«Santul Sinod, se procede la alegerea prin vot secret.

«Art. 8 Prin art. 8 al legel organice bisericesti se le-«gineste, ca Archiereil titulari sa se aleaga de Santul Si-«nod in intelegere cu Guvernul.

«Pentru conformarea cu acesta cerinta a legel, Santul«Sinod, la on ce vacanta de Arhiereil, va alege din lista« eandidatilor trei persOne, care le va crede mat capabile«de aceasta trepta, apol prin Ministru de Culte va aduce1 acele persOne la cunostinta guvernului, care la randul«sett va alege dintre densele o persOna ce va dobandi«sanctiunea M. S. Domnitorulul, acesta se va privi ca«definitiv aleasa si se va comunica Sinodulul, spre a regula«cele cuvenite pentru hirotonie.

«Art. 9. Alegerea in Santul Sinod se face in modul«urmator :

«a) Presedintele citeste cate un nume din lista candi-datilor in ordin cum sunt el inscrisi, si propune alege-

«rea lul la votul Sinodulut ;«b) Membrii Santulut Sinod, dupa apelul nominal, de-

«pun fie-care votul sea prin bile, votul afirmativ prin bila«alba la urna alba si bila negra, la urna negra; iara votul«negativ prin bila negra la urna alba si bila alba la urna«negra;

«c) Majoritatea voturilor albe or negre din urna alba«decide admiterea on respingerea candidatulul propus (Sin.«1, can. 6, Antioh 19);

«d) Dilca candidatura propush la vot a cadut, atunci«presedintele propune al doilea candidat din lista si se«urmeza asa, pang cand trei dintre candidata propust in«lista intrunesc majoritatea voturilor;

« e) La cas de paritate votul presedintelui decide.«1) Cand la anteia votare a tuturor candidatilor din

«lista nu s'ar dobandi majoritate pentru cei trei candi-«datI, sail pentru unul dintre ei, se va procede la a doua.«votare pentru tote candidatil sail numai pentru unul, si«atunci majoritatea relativa va decide .

Iata ce dic articolele acestea. Ele sunt destul de es-plicite, si cred ca nici nu mat este nevoe de discutiune,.ci sa procedem imediat la alegere.

I. P. S. 111itropolit Primat: Prea Santite, procedura.2.

www.dacoromanica.ro

18 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

ce o propun eii s'a urmat de cand este Santul Sinod.i. P. S. Mitropolit al Mo !dove' este de mutt in S. Sinodsi eu asemenea sunt de tali -va and si nu stir' sa se fiurmat alt-fel intr'o asemenea cestiune. Mitropolitil vin culistele, le depun pe biuroti, si biuroul le face cunoscutS-tului Sinod; iar la diva fixata se procedeza la alegerefara vre-o alta forma. AcOsta, norma este preveduta si inregulamentul care s'a citit de P. S. Episcop al Husilor.

P. S. Episcop al DunArei-de-jos: Eu am facut orespectuOsa intrebare biurouluI, ca sa spuna daca listeleacelea ce sunt pe biurou, sunt inaintate in regula sail nu.

I. P. S. .111itropolit Primat: Sunt depuse pe biurousi comunicate Inca din sesiunea trecuta.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: POte sa fie dinon -ce sesiune. Cestiunea este ca sa se stie daca inain-tarea acestor lisle s'a facut in marginile regulamentululsau afara de regulament.

I P. S. 11Iitropolit Primat: Atunci care este reguladupe care sa se inainteze listele?

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Prin adresa formala.I P. S. Mitropolit Irk-flat: Daca suntem de fata,

nu e nevoe de adresa formala.P. Episcop al Duna rel-de-jos: CA. J.I. P.P. S.S. VOstre,

can ati inaintat listele acestea sunteti de fata, acesta ovedem si no], dar buna regula cere, ca tOte actele oficialesa fie facute in forma, iar nu verbal. Acesta este lucruelementar, care nu sufere discutiune si contradicere. Niclnol, nici Dl. Ministru si nici nimeni nu pole sa faca actesatii sa dea ordine verbale ; and este vorba de admi-nistratie tOte actele trebuesc facute inscris. Prin urmare,cancelaria Santulul Sinod trebue sa observe si ea formaacesta, care este comuna si obligatorie tuturor cancela-riilor legate si bine regulate. Acesta este oc erinta abso-luta a legilor terel peste care nu putem trece cu nici un chip.

D. Ministru al Cultelor: Mi se pare ca cererea P.S. Episcop at Dunarel-de-jos este cu deseversire ne inte-meiatA, cacl nu numai ca nu este basata pe regulament,dar nici in practica lucrurilor nu s'a usat ast-fel ; si nuved la ce resultat ne-ar duce. Acesta s'ar putea face nu-mal in casul cand ar fi absent' Mitropolitil, dar cand suntpresenti, si se is act in procesul-verbal al sedintel de ci-

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. S1NOD 19

tirea insusi a propunetorilor, mi se pare ca nu mai estenimic de dis.

In regulamentul de alegerea arhiereilor se dice ceva inprivinta celor can sunt absenti. Iata ce se dice in parteafinala a art. 6 din acest regulament: eMitropolitii si Epis-copii eparhioti, earl pentru bine-cuventata causa ar fi ab-sentl de la Sinod, conform spiritulul canOnelor pot trimiteinscris la Santul Sinod opiniunele for despre candidatilde arhiereil). Dar cand sunt presenti, dupe cum vedeti,totul se petrece oral. Se presinta listele scrise, dupe cares'a dat lectura, se is act in procesul-verbal al sedintel,si I. Prea Santitii Mitropolitii nu tagaduesc ca acestea suntlistele. Nu \Ted ce ar mai putea fi necesar de facut. Alt-mintrelea I. P. S. Mtiropolitul Primat ar trebui sa se a-dreseze 1111 insusi, si I. P. S. Mitropolitul Moldovel artrebui sa mai faca adresa cand este de fata, lucru care'1 cred de prisos.

I. P. S. Mitropolit Primat: De la constituirea S-luiSinod si 'Ana asta-di tot asa s'a urmat, adica: Mitropo-litul Primat si Mitropolitul Moldovel ail depus pe biuroulS-tulul Sinod listele candidatilor, certificate cu semnaturafor fara vre-o alta. formalitate. Cand este o iscalitura. aChiriarhului respectiv pusa pe un act si and Chiriarhuleste de fata, nu cred ca mai este trebuinta de vre-o altaformalitate, si nu mai este nimic de dis.

P. S. Episcop al Duna, rei-de-jos: 1. P. S. Presedinte,fata cu regula ce trebue sa se urmeze si de catre can-celaria S-tului Sinod, eil nu pot sa admit inlaturarea ce-rintelor legate in acesta privinta, pentru cuventul ca asas'a urmat pana acum. Stiti cu totii, ca eil am fost tot-deuna pentru respectarea legilor si a regulelor. Prin urmarede mine nu ye puteti plange in acesta privinta. Eil amfacut observatiunile mete arl de cate on am vedut ca sedeparteza cerintelelegel. Stiu, ca de cata-va vreme incOce,observatiile mele nu se mal iati in consideratie dar etiin sa le fac ca sa fie acute, pentru ca. ;Me doresc sase stie, cine este cel ce vorbeste intr'un fel si cine intote felurile.

P. S. Episcop al Rlmniculul: Procele-verbale aleS -tulul Sinod dovedesc acestea.

P. S. Episcop al Duna rel-de-jos: Acum, ca. inci-

www.dacoromanica.ro

<20 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

dentul ridicat de mine s'a Inlaturat; cad asa a voit S-tulSinod, ridic un alt in ident, care trebue hotarat de catraS-tul Sinod. Incidentul acesta se refera la art. 7 din re-gulamentul respectiv care este si trebue sa remae sfant,cata vreme va fi In vigOre. Art. acesta dice: «Lista can--didatilor fiind stability si admisa de S-tul Sinod, se procedela alegere prin vot secret . Vedeti ca aci se vorbeste des-pre stabilirea lister candidatilor, ceea ce va sa dica, caS-tul Sinod, adeca nor membril acestui inalt corp bisericescsa ne sfatuim intre not sa ne informam unit de la altildespre persOnele din listele propuse si sa ne formamconvingerea nOstra despre ele, pentru ca sa vedem dataIn adever persOnele propuse merita sail nu a fi trecutein aceste liste si tocmai pe urma se procede la vot.

I P. Mitropolit 1 rimat: Sa mai citesc Inca odatalistele, cad*, mi se pare ca. Dl. Ministru nu le-a audit.Pe lista Mitropolitulul Primat este: Arhimandritul PimenGeorgescu, Arh. Gherasim Safirin, Arh. Meletie Dobrescu.Economul Alexandru Mironescu si Economul Nicolae Ni-lescu. Iar pe lista I. P. S. Mitropolit al Moldovel este:Arhimandritul Conon Aramescu-Donici si Varlaam Railenu.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Ve rog, sa-midati cuventul sa vorbesc asupra listelor din punct de ve-dere legal.

I. P. S. Mitropolit Primat : Asupra listelor sail a-supra persOnelor?

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Cu persOnele n'amnimic. Eil voesc sa vorbesc in cestiune de regulament side lege.

I. P. S. Mitropolit Primat: Eti cred, ca in fata uneialegeri, care se face cu vot secret, nu Incape, atata dis-cutiune pe cat voim s'o intindem. Asupra persOnelor re-comandate de Chiriarhi, nu aveti de cat sa decided prinvot; dar sa tinem o discutiune, atat de mare, cred ca estezadarnica.

P. S. Episcop al Argesulul: Punett la banuiala peMitropoli t.I ?

P. S. Episcop al Duna rel-de-jos: NicT nu m'ati auditce am sa dk; p6te ca sä ne unim amendol asupra ace-luiasi cuvent. I. P. S. Presedinte, de asta data trebue saintram in lege; caci legea este mai mare de cat nor tots

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALL SEDINTELOR ST. SINOD 21

si riol trebue s& ne supunem el. Gaud s'a modificat art. 2.de Camera legiuitc5re si s'a dat voe sa se aleg& la scaunuLde Mitropolit si netitratl, modificarea s'a facut sci asupraarhiereilor; si fOrte bine a facut D. Ministru de a pus sipe Arhierel. In acel articol se (lice: Arhiereil nu se potalege de cat dintre licentiatil si doctoril in teologie de lafacultatile ortodoxe teologicel,. Se intelege, nu de la Roma,nici de la Protestants. Pcite ca mai Varcliu se va modificasi restrictiunea acesta pentru ca, dupe cum clicea MesagiulI. P. S. nostril Presedinte, acum ne-am indrumat pe o calenoue. Dar de o cam-data art. 2 din lege cere sä fie dela una din facultatile teologice ortodoxe.

P. S. Episcop al Rimnicului: Legea dice acesta.P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Al combhtut mo-

dificarea articolulul 2 din legea organica a S-tului Sinod,ziceai ca data al avea 10 voturl pe Cate 10 le dal con-tra. Eu n'am nits odata obiceiul ca sä vorbesc asta -diintr'un fel si maine alt-fel pentru ca. 'ml e rusine candmi se va zice c& nu stid ce am vorbit. Conform cerintelorlegei asa cum s'a modificat Arhiereil trebue s& alb& titlurlsi deei trebue sa se stie de St. Sinod data persdnele trecutepe aceste liste au sail nu titlurl academice. Legea pre-veclend acestea nos avem dreptul sa cerem acestea.

P. S. S. Episcop al Argesului. Eu am fost matmult timp decan at Facultalei de Theologie si ClIDOSC preeel dol candidati.propusl: Arhimandritul Meletie Dobrescusi Iconomu Nicolae Niculescu, Ca ail titlu de lice* inteologie. De asemenea si pe cei-l-alt1 4, can mi-ail fostcolegi, si anume Conon Aramescu, Varlaam Raileanu, PimenGeorgescu si Alexandru Mironescu, foci at titlurl de doc-torl in teologie. In ceea ce priveste pe Gherasim Safirin,stim cu totil, ca acum a terminat facultatea de la Atena,si cred, a are titlu.

D. Ministru al Cultelor: Doul sunt din Bucurestide la facultatea de teologie de aid.

P. S. Episcop ad Duna, rei-de-jos: Fata cu legea,declaratiunile nu sunt valabile. Ell rog pe S-tul Sinod sapuna in cunostinta pe candidati sa ne presinte titlurile cevor fi avend.

D. Ministru al Cultelor: Are dreptate P. S. Episcopal Dunarel-de-jos cand intreaba data au titlu, dar and

www.dacoromanica.ro


11 cunOsce, cred ea acesta este de prisos. Stip, ca dupeart. 2 din lege top membrii titrap at S-tului Sinod nuse po alege Episcopi, de cat dintre titrap. Acum ye in-treb : cand s'ar duce la marele coleghl top candidatil, artrebui sa se duel cu diploma in busunar sa o arate lafie-care votator spre a'l convinge ca are diploma. S-tulSinod insa stie care dintre candidap are diploma sail nu.

In tot casul doue persdne sunt respuncletbre : Mai intalfie-care dintre propuitori, si apoi Guvernul; cand vre-unuldintre candida0 propusi nu ar avea titlu. Ceea ce nu se'Ate cere, este ca candidapi sa vie cu dip omele in bu-sunar. Acum sunt 7, pOte mai tardiil sA. fie 20 de candidati, pOte sa avem cu zecimele si ar trebui sa le ceremsa vie cu diplomele in busunar, ceea ce ar fi ridicol.

Dar se 'Ate ca P. S. Episcop at DunArei-de-jos sa nustie, ca Parintil: Pimen Georgescu, Conon, Raileanu si111i,onescu sunt doctori in teologie de la Cernaup?

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Nu stiti, am auditnumai ca ar avea diplome.

D. Ministru al Cultelor: Se 'Ate sa nu stie, ca Pa-rintele Niculescu este licentiat al facultatel nOstre de teo-logie ? Cat despre PA.rintele Safirin trebue sa. stie P. S.Sa mai bine ca nos, fiind-ca este licentiat de la aceeasifacultate cu P. S. Sa si de la acea Facultate care este preabine dispusa catre P. S. Sa, cAci 'I a tradus in grecescediscursul ce a Iinut in Senat.

De ce nu intrebap data sunt sail nu si clerici? SA lecerep sA'si arate si actul de botez, actele de nastere aletatalui lor.

Cred dar, ca cererea P. S. Episcop al DunArei-de-jos,este cu deseversire ne dreptA.

I. P. S. Mitropolit I rimat: Eti cred, ca P. S. E-piscop al Dunarei-de-jos n'a voit sa faca alt-ceva de catsa ne mai tiny in loc cate-va minute. P. S. Sa n'are nitsun cuvent ca sa ceara acesta restrictiune, fiind-ca reco-mandatiile acute de Chiriarhil respectivi sunt ingraditede cunosti*le cele mai amanuntite atat despre titlul lorcat si despre viata lor. Si'rni pare WI, ca s'a perdut dinvedere, atat de D. Ministru, cat si de P. S. Sa un lucru.Acesti candidati sunt si profesori la facuitatea de teologie.Putea Ore sa -1 numesca guvernul profesori WA ca sa

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE .sEDINTELOR ST. SINOD 23

vada diplomele for de Doctor' In Teologie? Cum ? nu stimno' acesta? *i chiar P. S. Sa cred ca stie acesta, cadare un amic profesor la facultate, tot Doctor in Teologie.

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Stiu, pentru cami-a trimis copie dupe diploma sa.

I. P. S. Mitropolit Prirnat: Am avut ocasie saveddiplomele tuturor prin D. Badea Cireseanu. Dar temeiulcel mal mare, pe care no' ne sprijinim este, ca. D. Mi-nistru n'a putut sal numesca profesorl fail aceste titlurl.Mi se pare ca trite aceste obiectiurn sunt facute de P. S.Episcop al Dunarel-de-jos numal pentru ca sa mal intar-ziem putin cu alegerea de Arhierei. EiI ye rog, sa inchi-dem discutia si sa procedam la alegere.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Eil nu voia saimpedic pe nimenl, nice sa castig timpul. Numal I. P. S.Vostra aveti darul de a judeca si a prevedea intentiunilefie-caruia. Eil n'am ajuns pana acolo cu perfectiunea du-hulul, cad nu sunt Mitropolit. EA am cerut, basat pelege, ca listele sä fie slabilite, dupe cum cere art. 7 dinregulament. Trebue nol sa cautam, sa stim mal inaintede alegere daca persOnele trecute in aceste liste, intrunescsail nu conditiunile cerute de lege, cad daca nu putemsa discutam persOnele, legea ne da dreptul si ne impunedatoria sä ne incredintam daca persOnele trecute in a-ceste liste ail sail nu titlul de licentiat sail doctor in teo-logie. S-tul Sinod nu cunOste in mod oficial daca persO-nele propuse au titlurt Ceea ce pOte sti fie-care si ceea ceD. Ministru va fi stiut cand '1 a numit profesorl, acesta estealt-ceva. Dar ca responsabilitatea, daca nu vor avea titluri,cade, dupe cum sustine D. Ministru asupra Ministrulul,care it va confirma, si asupra Mitropolitilor, care 1-ail trecutpe lista, sa -m' dea voe D. Ministru sa nu me unesc cuacesta phrere, si iata pentru ce nu. Inchipuiti-ve casul,ca not am alege, din nestiinta niste netitrati si ministrulde Culte 'l-ar confirma. Curand dupe aceea inse ministrula demisionat, lar Mitropolitil cari i-ail trecut pe lista ailmurit sail demisionat si el. El, atuncl pe tine apucarn?Cine respunde? Pe nimeni, cad ministrul este demisionat,iar mitropolitil numai sunt pe scaune. In casul acesta nolremanem cum se dice, cu sluta in vatra. Acesta nu estede sustinut. Rog dar, pe S-tul Sinod sa amane pe maine

www.dacoromanica.ro

24, PROCESELE VERBALE ALE ,,EDINTELOR ST. SINOD

alegerea candidatilor, i sa invite pe acesti titrati sa netrimita titlurile lor. Am audit si ett ca at titluri. Nu potIrish afirma hitnic cert; pentru a se pOte intampla ca sanu aiba. Cat pentru cel de la Atena, pe acela nu l'amvequt de cand am fost la Rimnic la anul 1889 sail 1890.Legea find categoric& In acesta privint.& nol suntem indrept s'a le cerem titlurile academice ce vor fi avend sideci persist in cererea mea.

I. P. S. Mitropolit Primat: Niel °data nu s'a facutlucrul acesta si nici se va face, fiind-ca not avem cu-nostinta exacta de titlurile candidatilor si de calitatile lor.Eil m'am ocupat forte mult sh still pe tine s& pun pelista si incredintandu-me bine am venit si am depus listape biuroul S-tulul Sinod.

Voci: Ve rog sã inchideti discutiunea.Se pune la vot inchiderea discutiune) si se primeste.Se pune la trot lista candidatilor I. P. S. Mitropolit

Primat si se primeste.Se One asemenea la vot lista candidatilor I. P. S.

Mitropolit al Moldovei si se primeste.I. P. S. Mitropolit Primat: Acum, ye rog sa pro-

cedem la alegere.P. S. Episcop al 11117112iC111111: Cer cuventul asupra

punerel votului. De ordinar, and a fost ate un loc va-cant de Arhiereti titular, sail, cum it mai numeste regu-lamentul respectiv si legea nOstra. organica, vicar la Mi-tropolie si Episcopie, s'a facut alegerea sail prin vot cubile, sal prin liste....

I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Am cerut si ellcuventul asupra punerel votului. Asista m la o discutiuneasupra alegerel, in care discutiune se cercetezA titlurilecandidatilor. Eta, dada 'mi dati voe, acesta discutiune, a-acesta privire s'o desfac in doue: discutiune de forma sidiscutiune de fond, adeca de esenta lucrului pentru titluri.Negresit ca autorl competentI suntem chematl, suntemdatorl s& vedem titlurile fie-c&ruia. D-lul Ministru, cand'1 se aduce Inainte recomandatie pentru un profesor ceare titlurile cutare, ca sal numesca profesor la cutareliceil sal gimnasiu '1 cere titlurile. FOrte bine. Acesta seface si aci. Dupe cele ce s'a vorbit, s'a transat cestiunea.Dar eti pun de rata o ally Intrebare, cu care ocasie, ye

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD 25

declar, ca persOnele care le avetl pe lista eu nu le cunosc,nu le stia, prin urmare nu stiu pe tine sa votez.

I. P. S, Mitropolit Primat: Dar, I. P. S. VOstracum5stetl, si sunteti respundetor de candidatiI propusi deI. P. S. VOstra, si eu de al mel.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Nu este vorba detitlurl. Eu nu'l cunosc. Viata nOstra bisericesca in trecutnu s'a petrecut asa cum se petrece asta41. Tot-deunaOmenil bisericel au fost alasatl pe Tanga Chiriarhil Tor.Ce o sa'ml respunda. P, S. Episcop al Rimniculul, carea cerut cuventul, ca sunt din Eparhia acesta a Ungro -Vlahiel. I. P. S. Mitropolit Presedinte me intreba: «peaceia de la I. P. S. Ta nu'l cunosti?». Ba '1 cunosc, darpe altii nu. Ce o sa mai dick, P. S. Episcop al Rimni-culul, care a cerut cuventul?

P. S. Episcop al Rimniculul: Veti vedea ce am sa chic.I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Dar noi nu trebue

sa ne cum5stem unii pe altii? Dar ce suntem noi? Tot-deuna Arhimandritii, cari, negresit din capul locului auaspirat la positiuni mai inalte, lucru natural, lucru firesc,nimeni nu contesta dar tot-deuna au fost in relatiunibune cu Chiriarhii lox, s'ati vedut cunoscut uniicu altii. Nol trebue sa fim inspirati de acel spirit, deaceleasi sentimente evangelice si chiar institutiunea S-luiSinod, in care se trateza cestiuni bisericesti si alegereapersOnelor la gradele ierarhice mai inalte, acesta o vo-este, unirea, unitatea. In diva de asth-di nu ved acesta, cudurere o marturisesc. Eti nu cunosc pe aceste persOne,pentru ca pe nici una nu le-am vedut pe la mine. Darce vor sa socotesca acesti D-ni Parinti? Au titlurl. De cenu's' pun si pene la palarie ?

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Au sa punk cad*ail pus si gaitane.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Prin urmare, eunu stia pe cine sa aleg si n'am pe cine sa aleg afara de doui.

P. S. Episcop at Rlmniculul: Sa-mi dati voe, casa me adresez biurouluI si intreb : s'a inchis sail nuincidental? Inchidendu-se incidentul, sa-mi dati voe casa, mai vorbesc asupra punerei votului. Tinend sama, caincidentul asupra punerei votului s'a inchis, si intrandde acum in alegerea candidatilor, noi trebueste sa stim,

si s'ai1

www.dacoromanica.ro


ca dach este un singur loc vacant de Arhiereti, atuncialegem trei candidati; si acestia prin biurou sunt inain-tatl guvernului, din cari alege Si acesta pe titular.

Asta-di avem de ales trel candidati de Arhierie. Eume adresez biuroului, dar intreb si pe D. Ministru, careprocedure o prefera D-sa? Sh-i dam Cate trel candidati,de fie-care loc vacant, sail sa alegem de odata pre toilcandidatii, ce-1 avem in marginile legel, remanend, caguvernul sa alegh din acestia pre cel trei Arhierei pen-tru cele trel locurl vacante ? Acum, dad., in marginelelegel ar fi noue persOne, nob ar trebui sa dam guvernuluinoue candidati, si acesta ar alege pre cei ce-i va credede cuviinta. Dar nob nu avem de cat septe pers6ne ti-trate, si prin urmare trebueste sa stim de mai inainte,cum trebue sa procedam la alegere....

D. Itfinistru al Cultelor: Nimeni nu pOte sa cearhnimenui, ceea ce nu pOte sa dea. Guvernul are dreptulsa aleaga 3 dintre 9 candidati. acesta este una din pre-rogativele lui, dar chnd nu sunt none candidati, trebuesa se multumesch cu cel cari sunt.

La 1873, erail doue locuri vacante, Si S-tul Sinod inacel time nu a avut candidgii necesari pe cari sa-I pro-pue; putea sh fie si altii, cari aveau dreptul. dar nu ailfost prOpusi de membril S-tului Sinod, cacti trebue sa fieun membru al S-tului Sinod, care sa te propuna, singurnu poti sa te propui. Atunci au fost cinci candidati pro-pusi; si din cinci s'a ales doh. Asta-dl insh, pentru celetrei locuri vacante, sunt septe candidati, cari intrunescconditiunile cerute de lege; prin urmare, din moment ceS-tul Sinod recomandh septe candidati, voia face alegereaa trei dintre cei septe, find eh nu am ce face.

P. S. ,Episcop al Dunarel-de-jos: S-tul Sinod vaface ce va voi, eu insa it rog sa nu's1 calce regulamen-tele, care si-le-a facut; fiind-ca institutiunile care'si calchregulamentele si legile lor, nu mai au pe ce sa se basezela vreme de nevoe. Se pun ele singure afara din lege.Regulamentul acesta cere trei candidati pentru fie-careloc Si nob nu putem de cat sa abolim regulamentul. Saumai presentat casuri. Precedentele din trecut de care ne-avorbit D. Ministru, nu fac regula pentru nimeni. BisericanOstra s'a gasit alta data in nevoe Si se va mai gasi pOte

www.dacoromanica.ro


si pe viitor , dar asta-di nu ne gasim in nici o nevoe.Ve aduceti aminte cu alegerea de Mitropolit, cand se qicea,ca trei patru candidati nu sunt suficienti ca sa sefaca o noue alegere. Atunci s'a modificat legea si s'adeschis calea la tote, si cu titluri si fara titlurj. Asta-dicand facem alegerea de arhierei si legea este categorica,cere titluri, ea cred, ca trebue sa intram in regulament;afara numai data veti propune sa schimbati regulamentul.Atunci este alt-ceva; dar art. 8 din acesta este categoric,El dice:

«Art. 8. Prin art, 8 al legei organice bisericesti se le-«glueste, ca Arhiereii titulari sa se aleag ) de Sanlul Sinod«in intelegere cu Guvernul.

«Pentru conformarea cu aceasta. cerinta a legei, San-«tul Sinod, la on ce vacanta de Arhiereil, va alege din«lista candidatilor trei persOne, care le va crede mai ca-«pabile de acesta treapta, apoi prin Ministru de Culte va«aduce acae pers6ne la cunostinta guvernului, care la«randul sea va alege dintre densele o persona ce va do-«bandi sanctiunea M. S. Domnitorului, acesta se va privi«ca definitiv alesa si se va comunica Sinodului, spre a«regula cele cuvenite pentru hirotonie.

Prin urmare, noi. suntem ingraditi. de regulament, avemsa alegem trei candidati. Dar, sentimentul mei intim, datavett propune caderea regulamentului, eu n'am sal com-bat, cad' acest mod de votare cu trei pentru un loc estemod strein de biserica misted, este rusesc si l'a admissi biserica regatului grecesc. Dar pentru acesta trebue sapropuneti mai intai abrogarea art. 8 din regulament, lacare sa convina si D Ministru, si atunci dam de-a dreptulpentru tree locuri numai trei persOne. Para atunci insenu putem sa votam 7 candidati ()data si sa-I dam D-luiMinistru pentru ca mai intai nu se stie data fie-care can-didat va avea majoritatea voturilor.

Prin urmare, on sa ne tinem de acest regulament sisa votam trei candidati pentru fie-care loc, sat' sane propuneti schimbarea regulamentului si atunci vomvota pentru fie-care loc cate unu sau doi candidati, dupecum ved acum ca ye preparati sa o faceti.

D. Ministru al Cultelor: Sa me erte Prea SantitilParinti, ca cuventul pentru a doua Ora in aceiasi

sail

i-ad

www.dacoromanica.ro


cestiune, dar ved, CA P. S. Episcop al DunArei de jos, decate on are ocasiune, critica reforma art. 2 din lege, si1. P. S. Mitropolit al Moldovei a ciis ca titlul, 1a urmaurmei nu este treba mare. AO ruga, mai luta' pe P. S.Episcop al DunArei de jos, sa nu mai aduca in discutiuneacea lege, cad' nu se pOte discuta aci, la Camera sail laSenat admit, sa se discute, si data se va mai repeta aciacesta cestiune, voiil ruga pe I. P. S. Presedinte sa o-preasca acest lucru, cad eil represint aci autoritatea le-gala. Datoria S-tului Sinod, este sa se supuna legilor terei,cari nu trebue a fi discutate aci. Remane acum cestiuneade regulament. Se insala aci P. S. Episcop al Dunareide jos, cad regulamentul a prevedut casul cel firesc, candeste numai un loc vacant. Dad, sesiunea s'ar tine in modregulat, ar trebui sa se introduce regula de a se convocain mod extra-ordinar S-tul Sinod, cand se ivesce cate ovacanta. Alta data alegerea se facea de stat, mai in urmase facea de patriarh, asta-di se face de stat si St. Sinod.

Statul a Post larg, cand a primit acest regulament, sprea'si ridica dreptul lui de veto absolut, si a dis ca sa sedea trei candidati pentru un loc vacant, si Guvernul saaleaga unul din acei trei. Prin urmare nu este un dreptrestringetor al S-tului Sinod, ca sunt trei locurivacante, deci am dreptul, sa aleg tale trei de fie-care loc,asa dar trebue sa aleg noue candidati. Dar sunt lucruri,cari nu pot fi prevedute de lege si regulament. Presupu-neti ca in Romania nu ar fi de cat un singur licentiat,ce ati face?

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: At1 modifica legea.D. Ministru al Cultelor: Nu, am face pe unul, si

am 'Vasa cele-l-alte locuri vacante, pana isi va lua titlusi altii. Va sa dice vedeti ce s'ar intampla in asemeneacas. Acesta este un drept al Guvernului. Ved insa, caP. S. Episcop al Dunarel-de-jos se face prea gelos dedreptul Guvernului, etl insa me multumesc, data mi seva da numai candidatii, cari intrunesc conditiunile cerutede lege, cad am cercetat si am vedut, ea nu mai suntaltii, si ne mai find altii, nu am de cat sa primesc nu-mai pe cei septe. P. S. Episcop al Dunarel-de-jos cere ase face pe rand. Acesta nu o primesc, pentru ca nu acestaeste spiritul legei, trebue sa se face votul in total, ne a-

sa dice:

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE sED1NTELOR ST. SINOD 29

parat asupra fie-carui candidat, si sa mi se dea o listadin care voifl alege pe cel trei.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Am cerut cuvintulca sa respund, sa lamuresc doue, trel cuvinte, cari ailscapat D-lul Ministru asupra titlurilor.

D-le Ministru, 'ml 4ratati, ca eti am numit titlurile pana,la palarie. Dupe cum ved, nu att bine-voit sa me in-telegetl. Eti clic, ca acestI tinerl, acesti titrati se cred pedensii lucru mare, in tocmai ca aces tinerl, cari pun opana la palhrie, dar nu calific eti pe celcu studiT, ca punpana la palarie, n'am assimilat titlurile studiilor cu panala palarie. Studiile cari le-au facut sunt bune, insa nuputem sti ce ar fi stiind. Dar asi intreba: not cestI-1-altl,cari n'am luat titlurT, adica n'am pus pana la palarie,nu vom fi tocmal atat, de ignorantl ca sa nu intelegemvorbele si sensul tor, si pe aces cari se talesc cu titlu-rile. N'am calificat dar titlurile pana, la palarie; ci peacela, cari se falesc cu aceste titlurl si se cred par'caar fi lucru mare. El, ca sal credem si not si sa nil a-apropiem acesta este alt-ceva, trebue sa slim trecutul tor,viata lor bisericesca, cum stint catichisat'. Apol, slava,lul Dumnecleil, not cutiOtein viata nOstra bisericesca sistim cum am fost catechisatl. Stim, ca viata nostra bise-ricesch trebue sa fie in legatura moral unit cu altii. Dinnenorocire acum pare ca nu se stie, si nu se urmeza a-cesta si asta-41, vedem chiar in Sinod pe uniT din Epis-copi ca se feresc mail de altil....

I. P. S. Mitropolit Primat: Prea Santiti Phrinti,ye rog sa inchidem discutiunea, cad dam loc la incidentesi la cestiuni personale.

Se pune la vot inchiderea discutiunel si se primeste.P. S. Episcop al Dunarer-de jos: Cer cuventul a-

supra punerel votulul, pe care si D. Ministru o sal pri-mesa,. Cu cestiunea votarel altul Arhieret S-tul Sinod aadmix, ca votarea sa se faca cu bilete, Tar nu cu bile siD. Ministru a venit si a anuntat formal S-tului Sinod, caGuvernul a primil modificarea. Prin urmare, alini tul acestala care voiti a se face apel, a chgut.

I. P. S. MItropolit Primat: Tot acelasi lucru este,fie cu bile fie cu bilete.

P. S. Episcop al Rfrr2niculul: Pentru ca sa se mo-

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE sEDINTTELOR ST. SINOD

difice un articul dintr'un regulament, nu este de ajuns,ca S-tul Sinod sa to o hotarare pripita, si s'o primescasi D. Ministru. Trebueste intai sa se faca propunerea inS-tul Sinod, sa se discute, sa. se Ia o hotarire, sa o a-probe D. Ministru din punctul de vedere al legilor civilesi in sfarsit sa se supuna hotarirea S-tulul Sinod la con-firmarea Majestatei Sale Regelui. Fiind lucrurile legaleast-felitt intreb pre Dl. Ministru, data Majestatea Sa aconfirmat o asemenea modificare?

D. Ministru at Cultelor: Nu, nici n'a fost vorba demodificare

P. S. Episcop al Rimnicului: Data nu este confir-mata acesta modificare, remane regulamentul nostru inpici6re.

P. S. Episcop at Dunarel-de-jos: Sa se treca inprocesul-verbal, ca modificarea propusa si admisa atuncide S-tul Sinod nu s'a primit de D. Ministru si nici s'aconfirmat de Majestatea Sa Regele nostru.

D. Ministru at Cultelor: 'MI aduc aminte forte bine,ca atunci s'a facut cu totul alt-ceva. S'a facut propunerela o alegere de Arhiereti data putem sa facem cu bilete;si eti am qis, Ca din momentul ce vom consimti si gu-vern si S-tul Sinod, putem face; dar regulamentul nu s'amodificat, si asta-4I S-tul Sinod p6te vota cu bile.

I. P. S. Mitropolit Primal : Acum procedem la votare.P. S. Episcop al Rimnicului : Avem numaI septe

candidali. A vota pre fie-care in parte este a face acelasilucru de septe ore. Eu ast crede, ca este mai espeditiv,ca sä puneti la vot ambele liste si sa votam pe top can-didatii de odata.

P. S. Episcop al Duna, rel-de-jos: Acesta nu se pOte.Se procede la vot prin bile, .mai intal a candida-

tilor de pre lista S-tel Mitropolil a Ungro-Vlahiei.I. P. S. Mitropolit Prirnat: Primul candidat este

Arhimandritul Pimen Georgescu.Resultatul votulul este:Votantl 9. Majoritate absoluta 5. Bile albe 8. Negre 1.

Abtineri 3.Prin urmare Arhimandritul Pimen Georgescu a intrunit

majoritatea ceruta'..Acum procedem la vot pentru Arhimandritul GhBrasim

Safirin.

30

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului este:Votantl 9. Majoritate absoluta 5. Bile albe 9 si abtineri 3.Prin urmare Arhimandritul Gherasim Safirin a intrunit

majoritatea ceruta de regulament.I. P. S. Mitropolit Primat: Procedem acum la vot

pentru Arhimandritul Meletie Dobrescu.Resultatul votului este :Votanti 10. Majoritate absoluta 6. Bile albe 10 si ab-

tiller' 2.Prin urmare Arhimandritul Meletie Dobrescu a intrunit

majoritatea ceruta de regulament.I. P. S. Mitropolit Primat: Acum procedem la vot

pentru Economu Alexandru Mironescu.Resultatul votului este:Votanti 10. Majoritate absoluta 6. Bile albe pentru 8.

Bile negre contra 2. Abtineri 2.Asa dar, Econoinul Alexandru Mironescu a intrunit

majoritatea ceruta de regulament.I. P. S. Mitropolit Primal: Procedem acum la vot

pentru Preotul Nicolae Niculescu.Se procede la vot cu bile.

Resultatul votului este:Votanti 10. Majoritate absoluta 6. Bile albe pentru 10.

Abtineri 2.Asa dar Parintele Nicolae Niculescu a intrunit majori-

tatea ceruta de Regulament.I. P. S. Mitropolit Primal: Acum procedem la a-

legerea candidatilor de pe lista presentata de I. P. S. Mi-tropolit al Moldovei si avem sh votam inta1 pentru Ar-himandritul Conon Aramescu Donici.

Se procede la vot cu bile.Resultatul votului este:Votanti 12. Majoritate absoluta 7. Bile albe pentru 10.

Bile negre contra 2.Prin urmare Parintele Conon Aramescu Donici a in-

trunit majoritatea ceruta de regulament.I. P. S. Mitropolit Primal: Mal avem acum sa vo-

tam pentru Parintele Varlaam Raileanu.Se procede la vot cu bile si resultatul votului este:

Votanti 12. Majoritate absoluta 7. Bile albe pentru 11.Bile negre contra 1.

www.dacoromanica.ro


Asa dar, §i Arhimandritul Varlaam Raileanu a intrunitmajoritatea ceruta de regulament.

Proclam dar de candidate la locurile vacante de Arhierelpe Arhimandritli: Pimen Georgescu, Gherasim Safi -firin, Meletie Dobrescu, Economu Alexandra Mi-ronescu,Preotul Nicolae Niculescu, Parintele CononAra, mescu Donici si Parintele Varlaam Raileanu, pecare biuroul iI va comunica formal Domnulul Ministru alCultelor.

D. Ministru al Cultelor: Dad S-tul Sinod va tine§edint Sambata, et' la orele 1012 voi aduce resultatul;caci maine seal% Vineri avem consiliu de MiniWi. Voittsupune consiliulul votul S -tulul Sinod si sunt sigur cavolt' obtine resultatul pe care il volt' comunica SambataS-tului Sinod.

I P. S. Mitropolit Primat: Ne mai find nimic laordinea dilei ridic Sedinta. Cea viitOre va fi SambAta 28Ianuarie la orele 10 dimineta.

Sea* se ridid si se anunta cea viitOre pentru Sam-bata orele 10 dimineta.

Preffdinte : Ghmadie Mitropolit Primat.Seeretari: Dionisie Episcop al Buzulut fi

loanichie Floru Bacadnu.

Sedinca din 28 Ianuarie 1895.Sedinta se deschide la orele 10 dimineta sub pree-

dinta I. P. S. Mitropolit Primat.Se face apelul nominal. Presenti 12 membrii.

I. P. S. Mitropolit edinta este deschisa.Se citWe sumarul §edintel precedinte.

I. P. S. Mitropolit Primat: SA se rectifice in sumar,dicendu-se, la partea unde se vorbesce de numirea pro-fesorilor la Facultatea de Teologier in loc de Guvern 111i-nistrul Cultelor si instructiunei publice.

P. S. Episcop al Rimniculul: Rog s% se reproducein sumar partea esentiala a celoi vorbite de mine, ap,cum am clis ea; aded, eu asi dori sa audim i proce-dura, ce o propune D-nul Ministru, pentru cuventul caD. Sa, nu iea parte la discutiunile nOstre, nu deliberezacu nol, ci numai ne dA informatiuni in marginile legilor.

Primat:

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Duna, rel-de-jos : As dori sa stiti, insumarul care ni s'a citit, s'a trecut si cererea ce am fa-cut et, ca alegerea facuta cu bile, este in contra hota-rirel ce Santul Sinod a luat in alta. ocasiune. Apoi asmai dori sh tiii dada in sumar s'a notat acel incidentregretabil, ca s'a luat I. P. S-titului Mitropolit al Moldovelcuventul, ca hind luat in urma inchiderii incidentului.

I. P. S. Mitropolit Primat: I. P. S. Mitropolit al Mol-dovel a luat cuventul asupra puneril votului, dupe inchi-derea incidentului.

P. S. Episcop al Duna rel-de-jos: I s'a luat cuventul,sustin acesta pang ce I. P. S. Mitropolit al Moldovel vadeclara contrariti.

I. P. S. Mitropolit Primat: Mai cere cine-va cuven-tul asupra sumarului.

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Eu vread sä fietrecuta. acesta in sumar.

I. P. S. Mitropolit Primat: Sumarul se face in re-sumat. Iar discutiunea in detaliii scrisa de stenografi, vafigura in procesul verbal care are sa se publice. Acolo seva trece tot ce a vorbit fie-care.

Se pune la vot sumarul si se primesce cu rectifi-carea propusa de I. P. S. Mitropolit Primat.

Se citesc urmatOrele comunicari:1) Doue adrese ale P. S. Episcop al Dunarii-de-jos re-

lative la calugarirl.2) Trei adrese ale P. S. Episcop de Roman privit6re la

calugariri.3) 0 adresa a P. S. Episcop de Rimnic privitOre la

calugariri.4) Idem a P. S. Episcop de Buzeu.5) 8 adrese ale P. S. Episcop de Arges relative tot la

calugariri.6) 0 adresa a P. S. Episcop al Dunarii-de-jos prin care

demisioneza din comisiunea pentru cercetarea budgetululsi socotelelor Tipografiei Cartilor Bisericesti.

7) 0 petitiune a P. S. Archiered Calistrat Barladenulprin care demisioneza din comisiunea pentru cercetareasocotelelor Tipografiei Cartilor Bisericesti.

8) 0 petitiune a Preotului I. Penescu prin care cerepermutarea din Dobrogea la o alt. Eparhie.

3.www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Rimnicului: Ve rog, sa bine voitia'ml acorda cuventul.

I. P. S. Mitroploit Primat: Aveti cuventul.P. S. Episcop al Rimnicului: V'am rugat sa'ml a-

cordati cuventul, ca sa, pun o cestiune inaintea S. Sinodsi anume, cea urmhbire. Noi membril S. Sinod nu avemdatoria ca sa lucram numal aci, cand este sedinta ple-nara, si sa vorbim asupra cestiunilor ce ni se pun ind scutiune, ci mai avem inshrcinarea, de a lucra si incomisiuni!MI aduc aminte, ca P. S. Episcop at Dunarii-de-josnu voesce sa mai lucreze de mult timp aprOpe in nici ocomisiune, din care a facut parte. A fost ales in comi-siunea pentru traducerea....

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: (Intrerupe) Nu esteadeverat eh am fost ales in comisiunea pentru traducereanarturisirei ortodoxe.

P. S. Episcop al Rimnicului: Si ell, find ales inacea comisiune, am dat si acum dovada, ca si Nth de alteinsarcinari, puse asupra'mi si de catra S-tul Sinod, amlucrat, si tot-o-data stiu limba greca, si dach nu mai bine,de cat P. S. Episcop at Dunhrei-de-jos, dar cel putin catP. S. Sa: Da! si inch o data da!

Daca am admite procedura acesta, de a se tot primidimisionarea, fie verbala, fie inscris a P.P. S.S. Membri,S. Sinod ar ajunge cu lucrarile sale intr'un impas, din carecu greil ar esi; caci fie-care are drept sa Ilea: dad. S-tul Si-nod primesce tot-de-una demisiunele P. S. Episcop al Duna-rei-de-jos, primesce si pe a P. S. Archieretii Ca-listrat, de ce nu 'mi asi da si etii demisiunea, si n'asifugi de lucru. Prin urmare vedeti, ca cu modul acestaajungem la o neputinta desavarsith de a lucra.

Rog dar pre S-tul Sinod, ca sa'si adreseze din noil rug-mintele sale, desi S-tul Sinod nu Mg, mai bine sa pof-tesca pe Membrii, ce-si tot del dimisiunile, ca sa -sl re-tragh demisiunele P. S. Lor, si sa iea parte la lucrarilecomisiunilor din care fac parte, pentru ca ast-fel sa putemda drumul tipografiei si revistei Biserica Ortodoxa dea lucra si acesta o clic cu atata mai mult, find ca P. S.Lor, si mai ales P. S. Episcop al Dunarei-de-jos, stie cese petrece la Tipografia Cartilor Bisericestl.

P. S. Episcop at Duna rei-de-jos: cuventul

si astacli

Eu iait

www.dacoromanica.ro


ca sa pun in cunoscinta pe S-tul Sinod asupra causescare me face sa me demit; iata continutul adresel mele:

Inalt Prea Sfincite Presedinte:Cu deosebita multamire sufletesca am primit adresa

«I. P. S. VOstre No. 27 a. c. prin care 'ml comunicati a in«sedinta de la 25 ale curentel S-tul Sinod m'a ales im-4preuna cu alti P.P. S.S. Membril, in comisiunea pentru«cercetarea budgetului cum si a compturilor Tipografiellartilor Bisericesti si ale Revistel «Biserica Ortodoxa Ro-«manal. Sarcina acesta insa cerend membrilor sus nu-«mitei comisiuni cunoscinte speciale, in ale financelor si4tipografiei, smerenia mea sunt silit cu destula intristare1 sa ye marturisesc I. P. S. Presedinte nepriceperea si ne-«competinta mea in asemenea materil si in acelasi timp(sä Ve rog respectos, sa bine voiti a incunosciinta pe S-tul«Sinod despre acesta spre a alege alta persOna in locul«mea, care sä posede asemenea cunoscinte indispensabile«pentru obtinerea resultatului dorit.

«Primiti Ve rog 1. P. S. Presedinte stima si profundulrespect ce ve pastreza al I. P. S. VOstre mai mic frate

«in Christos. (ss) Episcop Parthenitlx..I. P. S. Mitropolit Primat: Mi se pare ca proce-

dura de forma a P. S. VOstre ar fi ca cum nu ati fi pre-sinte la S-tul Sinod, ci atl fi la Eparchie, si S-tul Sinodnu ar avea cunoscinta de acest lucru.

S-tul Sinod v'a ales in comisiunea pentru luarea soco-telelor Tipografiel si ale Revistel; puteati sa declarati deatunci chiar S-tului Sinod ca nu primitl a face parte dinacea comisiune, dar ca sa trimiteti adresa de la Galatipentru demisiune, nu sciu cum sa calific acesta procedure.

P. S. Episcop al Rimniculul: In ceia ce privesceforma, ea nu am nimic de clis, nici de opus; acesta estedatoria biuroului, si I. P. S. Presedinte s'a facut obser-vatiunele sale. Dar volt intOrce luarea mea aminte a-supra coprinderel adresel, inaintata de P. S. Episcop alDunarel-de-jos, si volt lua in de aprOpe bagare de sem&numal un argument, care pentru P. S. Sa, pare a fi celmai puternic si apoi void trece la conclusiune.

Acest argument este, ca P. S. Sa, cum (lice in scris,este lipsit de cunoscintele trebuitOre in cele ale finan-

www.dacoromanica.ro


celor si ale tipografiel. Et1 rog din partea mea pe S -tulSinod, ca sa is act de acest argument, ca adica P. S.Episcop al Dunarel-de-jos nu poseda cunoscintele necesareIn a pricepe comptabilitatea jurnalului si a TipografieiCartilor Bisericesti.

Dupe acesta, vin la conclusiune: adica la demisionareasa din comisiune. In privinta acesta clic, a, data tot sta.-rueste sä se retraga din comisiunea acesta, sa procedamcum am propus adineaur!, adeca sa '1 rugam din noti,Inca ()data, ca sa-si retraga demisiunea, si sä lucreze im-preuna cu nol si acum, cum a mai lucrat si alta data.

I. P. S. Mitropolit al Holdover: Daca nu are cu-noscintele necesare.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Eti I. P. S. Pre-sedinte, in sa respund la observatiunele I. P. S. VOstre,cum ca nu intelegeti procedura care am urmat, pentrueh' nu am fost la Galati sa respund de acolo.

Stiti ea am fost In sedinta cand s'a facut acesta ale-gere, si I. P. S. VOstra atT crezut de cuviinta sa'mi fa-cep adresa. .

I. P. S. Hitropolit Primat : Ca Presedinte al S-tuluiSinod.

P. S. Episcop al Duna, rel de-jos: Da ca presedinte,cu tOte ca stiam ca fusesem ales, totusi I. P. S. VOstraati crequt de cuviinta sa'mi scrip si bine ati facut ca m'atiinstiintat prin adresa. Tot asemenea bine am facut si ellca am respuns intr'un mod sail in altul la adresa S -tululSinod.

Si pentru ca sa ye pot respunde formal am cerut dela Galati doue numere unul la intrare si altul la esire,ca sa respund in mod oficial, fiind ca. .vorbele sbOra, sinu remane de cat ceia ce este scris, cu tOte ca multe sidin cele scrise se 'terg. Dar eii voesc sa remana ceia ceam cis eil acolo, si staruesc fOrte mult ca ceia ce cuesa se noteze, ca sa pot respunde di de faptele mele side cugetarile mele.

Acesta este asupra primei cestiunl.Asupra WO celel alte, ea nu am sa me mihnesc de

constatarea ce S-tul Sinod va face, cum ca mie imi lip-sesc cunoscintele speciale in ale finantelor si tipografiei.Nu aveati nevoe P. S-tite Episcop de Rimnic, de nici o con-statare, cad eii am dat adresa oficiala

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Rimniculul: Nu am clis constatare.P. S. Episcop al Duna, rel-de-jos: Pentru ca sg, nu

se dica eh am vorbit altmintrelea. Mie nu-mi este rusinesä marturisese priceperea mea in ale tipografiei, cad nuam fost tipograf. Eu nu am cunostinta nici in ale finan-celor. Eti leafa mea cand o iati de la Minister o pun inport-monet, aci e casa mea, si cand se ispraveste aci,este ispravit pretutindeni; di nu am nici case de fer nicichef, cad nu am ce pastra; banii mei se pot vedea undese cheltuesc, multi din ei trec la banca nationals spreal trimite la librarii din Paris, la iconarii din Munchen,Venetia etc. Daca dar banii mei nu pot sal socotesc,alt-fel cum o sa me due sa jail socotelele tipografiei ? Nupot, nu me impac cu o sarcina care nu o pricep. AmPost si ea °data, si tau me mai duc. Ori-cine se va ducedintre noi, si acum sa'mi data voe sa intind nestiinta sinespecialitatea asupra tutulor, nu va sti sa is socotelele,pentru ca alta este ocupatiunea nOstrg., nol ne ocupamde mersul bisericei, de canOne, iar nu de cestiuni banesci,acestea sunt treburi de meseriasi, nu este ocupatiuneaunui Chiriarh. Pentru acesta este bine sa nu alegeti dinS-tul Sinod ci sä alegeti dmeni speciali; altmintrelea dela inceputul tipografiei pang. asta-11, nu -yeti avea o so-coteala bung. Nu voesc ell sä me due acolo numai deforma, sa mi se qica : iata registrele, iata actele justifi-cative; cad la upna urmei, cand se va face °data soco-teala si se va pune, cum se dice caciula jos, si va adunabanii de o parte, iar de alta se vor cerceta cartile, cares'au tiparit, sa se vada ca o cella imprimata costa 500600 lei.

Eu nu me pricep, si de aceea ye rog sa me dispensatide acesta insarcinare.

P. S. Arh. Calistrat BArla denu : I. P. S. Presedinte,'mi am dat demisiunea din comisiunea pentru socotelelesi budgetul tipografiei, flind-ca, nu me pricep ; si sa-nal deavoe P. S. Episcop de Rimnic sal spun, ca eft am lucratin tot-deuna in comisiunile in care am fost ales. Am fostsi secretar al S-tului Sinod si am primit cu multumire,si pe cat m'am priceput, mi-am facut datoria, dar in a-cesta comisiune nu am fost nici °data, si am credut cae bine, ca aces can se pricep mai mult de cat mine sa

www.dacoromanica.ro


primeasch acesta insarcinare de la S-tul Sinod, cari shvina cu un raport si sh faca cunoscut tutulor situatiuneatipografiei.

Sunt de 14 ani aci, si am lucrat in diferite comisiuni,dovadh sunt procesele verbale. Am fost si secretar al S.Sinod, am deschis S-tul Sinod cand nu era I. P. S. Pre-sedinte. Dar in acesta comisiune nu pot lucra, find canu me pricep, si de aceea am credut de cuviinta a de-misiona, cad nu voesc eu numai sa'mi tree semnatura,ca cum asl fi un biuroil de Inregistrare.

Pentru prestigiul S-tulul Sinod dar, ye rog sh-mldemisiunea mea din acea comisiune, si sh alegeti pe unaltul.

P. S. Episcop al Rimnicului : Cer cuventul.I. P. S. Mitropolit Primat: Pentru a treia Or nu ye

pot acorda cuventul.P. S. Episcop al Rimnicului: Nu voiil vorbi in a-

ceiasl cestiune.1. P. S. Mitropolit Frimat: Aveli cuventul.P. S. Episcop al Rimniculul : Eu Inca °data rog pe

P. S. membri tovarasi al mei din comisiune, sh remanala postul for si sh mergem Inainte cu lucrhrile. DachPrea S. Lor staruesc in demisiune, S-tul Sinod va ho-tari cum va crede. Am tinut sa. spun P. S. Episcop alDunhrei de jos, care a declarat inscris la biuroil, ca nuare cunostinta de tipografie si comptabilitate, dic, suntdator sh-1 spun, ca, si ell am fost in tipografie, ba amsi infiintat'o. Asi dori sh stiu pentru ce aceste banuelenefundate? Afar& de acesta it mai spun P. S. Sale, ca.S-tul Sinod '1 a Indeplinit tot-deuna dorintele. Acum

and P. S. Sa a ridicat aceleasi banuele, si a cerut shmergh la tipografie un comptabil public. S. Sinod s'a pusIn corespondenth cu Ministerul, si Ministerul a trimis pecomptabilul sein. i atunci, ca tot-deuna s'a dovedit, calucrurile nu stall cum a gis P. S. Episcop al Dunarelde jos.

P. S. Episcop al Duna, rel-de-jos: Declar ca nu ba-nuesc pe nimeni.

P. S. Episcop al Rimniculul : Lucrurile stair asa,cum ne a spus P. S. Sa inscris, adich, eh nu se pricepenimic in ale tipografiei si comptabilitalei. Dar este dureros

primiti

catl-va

www.dacoromanica.ro


pentru cei deprin§i a lucra, cand and asemenea lucruri.Voci: Inchiderea discutiunei.

Se pune la vot inchiderea discutiunei Si se primeste.Se pune la vot primirea demisiunelor din comisiu-

nea pentru cercetarea socotelelor §i budgetului tipografieicartilor Bisericesci, a P. S. Episcop al Dunarei de jos0 a P. S. Arhiereil Calistrat Barladeanu Si se resping.

P. S. Episcop al Dunarei -de jos: Declar S -lul Sinodca nu me voiti duce la tipografie, find ca nu me pricep,si ye rog sa alegeti un altul.

P. S. Arh. Calistrat BArla deanu: Eu persist in de-misiune, nu pot lucra alaturi cu P. S. Episcop al Rim-nicului. P. S. Sa a ma' fost la tipografie.

P. S. Episcop al Husilor: Cer cuventul.I. P. LS'. Mitropolit Primat: S'a inchis discutiunea.P. S. Episcop al Husilor: Vreail sa fac o propunere.I. P. S. Mitropolit Primat: Aveti cuventul.P. S. Episcop al Husilo: Daca Prea S. Lor insista

a.sa de mult in demisiuni pe motiv, ca nu se pricep alucra in acea comisiune, atunci sa schimbam. Prea S.Lor sa primesch a face parte din comisiunea pentru cer-cetarea cartilor didactice, iar eti cu P. S. Episcop de Ar-

primim a face parte ca membri in comisiunea pentrucercetarea budgetulul si socotelelor tipografiei cartilor bi-sericesti. Dad. Prea S. Lor nu sunt competinti a lucrain acea comisiune vor fi competent' cred, a lucra in acesta.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot propunereaP. S. Episcop de Hu§i.

Se pune la vot acesta propunere §i se primeste.P. S. Episcop al Dunarei -de jos: Constat dar ca'int

ati primit demisiunea.I. P. Mitropolit Primal: Cu invoirea P. S. VOstre.P. S. Episcop al Duna, rel-de-jos: Declar, ca nu ara

facut nici primit aid o invoire pentru ca aci nu tocmimnimic.

I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci se mentinem-statu-quo demisiunele P. S. Episcop al Dunarei de jos §ia P. S. Arh. Calistrat Barladeanul, pang cand cele-l-altecomisiuni se vor mai descarca de lucrari; §i data PreaS. Lor vor persista in demisiune, atunci vom procede la.alegerea altor 2 membri.

ges

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Husilor: Cum se remand statu-quo, cad s'a prima propunerea mea.

I. P. S. Mitropolit Primat: Sa se amine lucrarilecomisiunel socotelelor, si dad. Prea S. Lor nu vor voisa, se intrunescd in comisiune, cel de al treilea membrune va face cunoscut acesta printr'un raport special.

P. S. Episcop al Argesalui: Sunt dol ani de Milede cand nu s'au luat socotelele tipografiel.

I. P. S. Mitropolit Primat: Am clis, ca cel de al tre-ilea membru al comisiunel ne va face cunoscut prin raportcd. nu vor sa vie sa. lucreze, si atuncl not vom alege allmembri, cari vor voi sä lucreze.

P. $. Episcop al Rimniculul: Acesta ar insemna,ca ceea ce Prea S. Lor au declarat astd-di verbal si precare ea o ImpArtasesc acum verbal, sa o pun mai tardiiipe hartie. De altd parte ar mai intardia si lucrdrile.

I. P. S. Mitropolit Primat: Numal ast-fel putem säfim in regula. Acum intram in ordinea dal. La ordineadilei avem rapOrtele comisiunel de petitiuni privitore lacalugdriri.

P. S. Arh. Ieronim Ploestenu, da citire raportululcomisiunel de petitiuni privitor la calugarirea a 14 surorldin monastirea Tiganesti si anume: Elena Adam, ZincaIlie, Smaranda St. Pandele, Elena Petrache Radulescu,Ecaterina Tomescu, Lenca Antonescu, bina Ionescu, Se-vastita I. Gherase, Zamfira Grigore Samuel, Elena Bar-bulescu, Ana Mircea, Elena Dumitrescu, Stefana bin siRalita Dumitrescu. Si punendu-se la vot Sf. Sinod aprobaconclusiunele raportulul care conchid la calugarirea a a-testor 14 surorl.

P. S. Arh. Ieronim Ploestenu, cid citire raportululcomisiunel de petitiuni privitor la calugdriri a opt surorldin monastirea Pasarea si anume: Niculina Radulescu,Ecateiina Cucu, Zinca Radovici, Sevasta Lupescu, MariaLazar, Profira Vanghelie, Maria I. Mitrea si HaralambiaNegu.

P. S. Episcop al Husilor: malt Prea Sante Prese-dinte si Prea Santiti membri. Se intelege ca necesitdtilebisericei sunt multe, si pot sa fie caluga'ri sau calugaritesi mai tinere, insa di nu me pot invoi ale admite asacu duiumul lard nici o scrupulositate si ale aproba ca-

www.dacoromanica.ro


lugarirea asa de tinere. Nol avem un regulament. Ne maitinem de densul sail nu ne mai tinem ?

P. S. Episcop al Buzeulul: Monastirele sunt g6le.P. S. Episcop al Husilor: Asi fi de Were sa fim

mai scrupulosi si sa nu le aprobam cu atata usurinta.I. P, S. Mitropolit Primat: Cred ca not nu putem

face alt-fel, cad Episcopil ca conducetori ai obiceiurilornOstre parintesci, al regulelor disciplinare si asedemintelorbisericesci trebue sa le pastram cu sfintenie intacte si saavem supravegherea asupra acestor case de rugaciunl Insari di si nOpte se adreseza lui Dumnedeti rugaciuni pen-tru fericirea poporului. ca de la un timp in cOceaceste monastiri au inceput a da indarat. EU am vibitatmai Vote monastirile si le-am gasit intr'o stare fOrte de-plorabila ; nu awl de cat numal batrani si numal cats -vatined cari faceati serviciul bisericesc si ingrijeati tot de()data si pe aces batrani.

Regulamentul care 1'4 mentionat a fost facut la in-ceput cand monastirile nu se gaseaiil in starea in carese atla Ce serviciti pOte sa fach o calugarita de50 sail 60 ani? Nu pOte sa fie nici cantarqa, nici para-cliserita. De aceea, ye rog sa nu inestatl asupra acestuipunct, cad nu avem de loc tineri prin monastiri.

Se pune la vot conclusiunele raportulul si se primesc.P, S. Arh. Valerian Rimnic6nu, da citire raportului

comisiunel de pelitiuni privitor la calugarirea urmetOrelorsurorl din monastirea Agapia :

Natalia Cluperca, Sultana Ionescu, Ecaterina Marcovid,Ecaterina Leonida, Aglaia Butescu, Elisabeta Gheorghiu,Ana Vasile a FlOrei, Ana Th. Z. Manastereanu, SmarandaDascalu I. Teodorescu, Margarita Florescu, Maria Florescu,Elena Cocheriti, Malina G. Cozaciuc, Paraschiva Pescariu,Ecaterina Vasiliu si Maria Pescariu.

Se pune la vot conclusiunele raportului si se primesc.Se citeste al doilea raport al comisiunei de petitiuni

privitor la calugarirea surorei Elena I. Vretos din monas-tirea Viforita.

Se pune la vot conclusiunele raportului si se primesc.Se citesce raportul privitor la calugarirea fratelul Ni-

colae Iacob din monastirea Ghighiu si punendu-se la votconclusiunele raportului, se primesc.

tits

asta-di.

www.dacoromanica.ro


Se citesce raporlul privitor la calughrirea surorefMaria Stefan Antonescu, din monastirea Zamtira si pu-nendu-se la vot conclusiunele raportului se primesc.

P. S. Episcop al Rimnicului: Sa'mi dati voe, casa fac o comunicare. S-tul Sinod a respins demisiuneaP. S. Membri din comisiunea .pentru luarea socotelelor ti-pografiei, si'ml att pus insarcinarea, ca eil dupe ce 'I voiticonsulta sa fac un raport, prin care sa arat, ca nu voescsä mai ia parte in comisiune. P. S. Lor ail declarat dejade acum, ca nu primesc sa mai fie in comisiune. Lucruldeci se reduce la acesta, ca ea trebue sa fac o adresain scris. Ve intreb: Mai e nevoe de acesta, and chiarP. S. Lor declara aci in S-tul Sinod, ca nu voesc a mailua parte in comisiune si ell de alta parte supun din nodcasul la aprecierea S-tului Sinod? P. S. Lor mi -au decla-rat si acum inch o data ca nu voesc a lua parte in co-misiune.

I. P. S. illitropolit Primat: P. S. VOstra cereti dar,ca S-tul Sinod O. ia o hothrire in privinta acesta.

P. S. Episcop de Rimnic: Tocmai acesta o cer eq.I. P. S. Mitropolit Primal: In urma declaratiunei

P. S. Episcop de Rimnic, membru in comisiunea pentruluarea socotelelor, aratandu-ne ca, cei alti membri per-sista in demisiune si nu vor sa mai fad. parte din co-misiune si deci se gasesce in neputinta de a lucra, tre-bue sa'i dam alti membri. Consimtiti dar si P. S. VOstreal se da alti membri?

Voci da, da.Se pune la vot acesta propunere si se primesce.

P. S. Episcop de Husi: Ed persist in propunereamea de adiniauri.

I. P. 8. Mitropolit Primat: Transactiuni de acesteanu rnerg la noi.

P. 8. Episcop de Husi: Eil propun ca. P. S. Lor saprimesca a lua parte in comisiune pentru cercetarea car-tilor didactice in locul meil si al P. S. Episcop de Arges.

P. S. Episcop de Rimnic: Eil propun S-tului Sinoda se face alegerea.

I. P. S. Mitropolit Primat: Eil propun pe P. S. E-piscop de Buzeil si P. S. Archiereil Valerian Rimnicenu.

P. S. Archiereii Valerian Rimnicenu: SA me ier-

www.dacoromanica.ro


tali ca nu pot lua parte si in acesta comisiune hind -casunt raportor de multi ant in comisiunea de petitiuni.

I. P. S. Mitropolit Primat: Propun atunci pe P. S.Episcop de Hutt si P. S. Archierett IOnikie Baca Onul.

Voci: Prin aclamatiune.Se pune la vot prin aclamatiune alegerea P. S. E-

piscop de Husi si a P. S. Archiereii IOnichie Bacafinul dea face parte din comisiunea pentru cercetarea socotelelorsi budgetului Tipografiel CArtilor Bisericesct si se primesce.

P. 8. Episcop de Husi: Flind-ca m'ati ales in acestacomisiune ye rog sa'ml primitt demisiunea din cea

Voci: Nu se pOte.P. S. Episcop de Husi: Apol cum nu se pOte? Voiti ca

unit sä lucreze tot si altil nimic?1. P. S. Mitropolit Primat: Lasati, nu e nimic acesta.

Ne mat find nimic la ordinea dilei ridic sedinta si pro-pun amanarea pang Vineri 3 Februarie pentru ea Luntsi Jot sunt serhatort si pana atunci comisiunele vor puteasä lucreze spre a ne presenta rapOrtele lor.

Se pune la vot amanarea sedintel pana Vinerl sise primesce.

edinta se ridica la orele 11112 a. m. anuntandu-secea viitOre pentru Vineri 3 Februare orele 9 a. m.

Pre,sedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.Sccretari: Dionisie Episcpp al Buzeulut of

loanichie Flom Bacadnu.

N.B. De si S-tul Sinod fixase sedinta pentru Vi-nen 3 Februarie a. c, totusl priminduse instiintaredin partea D-ha: Ministru al cultelor clespre con-firmarea celor 3 candida(t de arhiereli, 1. P. S. Mi-tropolit Primat Presedinrele S-tulW Sinod prin a-dresele No. 33, 34. 3.5, 36. 37, 38 ,Tz 39 din 31 Ia-nuarie a. c, a invitat pe P.P. SS. Membrii, a tine se-dinta in cliva de 1 Februarie, spre a se citi de D-1 Mi-nistru decretul de confirm area Arhiereilor si a seregula hirotonia lor.

www.dacoromanica.ro

44 PROCESELE VERBALE ALE sEDINTTELOR ST. SINOD

A,S'edinp din 1 Fevruarie 1895.

edinta se deschide la orele 10 a. m. sub presedentiaI. P. S. Mitropolit Primat, fata find si D-1 Ministrul Cul-telor si Instructiunei Publice.

Se face apelul nominal si respund presentl 10 PP. SS.Membri, lipsind motivat P. S. Episcop al Buzeului.

Se citesce sumarul sedintel precedente.P. S. Episcop at Rlmniculul: Am cerut cuventul

asupra sumarului ca sa rog pe P. S. secretar, sa alba onorma in ceea ce privesce terminologiea intrebuintata insumar. Iata ce m'a impresionat si care lucru '1 supunsi la aprecierea S-tului Sinod. P. S. secretar, vorbind dedimisiunea P. S. Episcop al Dunarei-de-jos din comisiune,

ca a inaintat o adresh; vorbind despre demisiuneaP. S. Calistrat, (lice eh a inaintat o petitie. Eu cred canot, membril Sinod, Mitropoliti, Episcopi si Archi-erel, in general vorbind, cand este vorba de insarcinarile,puse asupra nOstra de catre S-tul Sinod, nu facem peti-put, ci numai adrese. Asa cred ca ar fi mai bine sa sechat si de catre P. S. secretar.

I. P. S. Mitropolit Primat; Se va rectifica.P. S. Episcop al Duna rel-de-jos: Ce sa se rectifice?

Daca voiti sa discutatt asupra acestel cestiuni, P. S. Epis-cop al Rimnicului sa is cuventul pe urma.

I. P. S. illitr,opolit Primat: P. S. \rostra, dimisio-nand din comisiune, ati venit cu o adresa, iar P. S. Ca-listrat cu o petitiune, prin care cerett ca sa fitl desarci-nati din acea comisiune. P. S. Episcop al Rimnicului cereca in loc de petitiune la chartia data de P. S. Calistrat,sa se numesca adresa.

P. S. Episcop al Duna Aci nu e cesti-unea de a discuta. Ce sa discutam? Termenul de petiti-une sati de adresa? Not scim ca o adresa cere sa alba unnumer, o regula Ore care. Nu suntem not tinuti sä damregule asupra sumarulut.

P. S. Episcop at Eparhiei Rimnicului: Apelez laD-I Ministru, care are mat multe cunoscinte asupra lu-crurilor acestora.

I. P. 8. lifitropoht Primat: Ve rog sa lasam lucru-rile asa cum sunt in natura lor. P. S. Episcop al Du-

dice,

S-tului

www.dacoromanica.ro


narel-de-jos a venit cu o adresa respunclend tot la adresa,P. S. Calistrat a venit cu o hartie, respungand la adresaSinodulul ea nu pOte sa ea parte la insarcinarea ce i s'apus de catre S-tul Sinod. Acelel hartil i se pdte (lice inloc de petitiune adresa, de Ore ce din partea unul mem-bru a S-tulul Sinod nu pOte veni o petitiune cand se ga-seste in asemenea imprejurarl. Cred dar Ca incidentul esteinchis.

D-1 Ministru al Cultelor: Eti me mii. de P. S. Episcopal Dunarel-de-jos ca nu a vequt ca aci este o cestiunede delicateta ridicata de P. S. Episcop al Rimniculul.Si cu drept cuvent, unul membru al unul corp nu i seatribue termenul de petitiune, ci it pune pe un picior deegalitate.

Fata cu acesta nu a fost de cat o cestiune de deli-cateta din partea P. S. Episcop al Rimniculul, ca totimembri sa fie tratati pe acelasl picior de egalitate. P. S.Sa glee, din momentul ce suntem membri al S-tului Si-nod, suntem egali. Eli nu ved dar care ar fi motivul P.S. Episcop al Dunarel-de-jos; cats din momentul ce S-tulSinod primesce rectificarea ceruta de P. S. Episcop alRimniculul, nu slit' intru cat acesta n'ar conveni P. S.Episcop all Dunarei-de-jos.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Eil sunt Mile sim-titor la delicatete cand se fac, dar nu pot sa le primesccand ele nu se fac. Cine me cumiste stie ca eil respund lao delicateta cu clece, cats dupe cum dice S-ta Evange-lie, data dati imprumut numai celor de la care asteptatisa luati, ce dar este voila? ca si pacatosii pacatosilor a-semenea fac: Ell me tin de acesta regula.

I. P. S. Mitropolit Priinat; Prea mutt.P. S. Episcop al Dunarel-dejos: Mai bine mat mutt,

de cat sa lipsesca; pentru ca trebue sa prisosesca drep-tatea nOstra mai mutt de cat a Fariseilor si Carturarilorbiciuiti de Domnul Christos. Aceste dise yin la cestiunesi rog pe S-tul Sinod, sa ne tinem de regula nOstra. Rec-tificarea ceruta asupra sumarulul nu se pOte de cat nu-mai asupra cestiunel discutate. Cestiunea ridicata de P.S- Episcop at Rimniculul nu este la locul ei. P. S, SapOte sa vina la urma, dupe ce se va vota sumarul sane arate regula dupe care sa se urmeze, pentru ca sa.

www.dacoromanica.ro

46 PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. S1NOD

putem fie-care sa vorbim asupra propunerel P. S. Sale.P. S. Episcop al Rimnicului: Rog pe S-tul Sinod

din nofl sa primesca propunerea mea; cad in privintaterminologiei cu care se redacteza sumarele, propunereamea, cum o recunOste si biuroul cu I. P, S. MitropolitPrimat si D. Ministru, este buna. Daca vom lasa terme-nul de petitiune, not suntem in drept sa intrebam biurouldata asupra acelei petitiuni s'a aplicat timbru, sail nu,dupe cum cere legea timbrului.

Ve rog dar, sa parasiti termenul de petitiune si asuprauneia din aceste acte si asupra celuialalt; cad' bite har-tine, can vin de la membrii S-tului Sinod, in urmareaunor insarcinari, se pot numi raporturi, sale adrese, nuinse si petitiuni.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ve rog sa nu. mergemcu discutiunea mai departe, caci hartia venita de la P.S. Calistrat find netimbrata, nu se pOte numi petitiune,ci intimpinare, sail dad, vreti adresa, ci sä inchidem dardiscutiunea.

Se pune la vot inchiderea discutiunei si se primesce.Se pune la vot sumarul sedintel precedente si se

primesce cu rectificarea ceruta de P. S. Episcop al Rim-nicului.

D. Ministru al Cultelor: Am onOre a comunica St.Sinod, ea Majestatea Sa a ales dintre cei 7 candidate de-semnatl de S-tul Sinod pe Economul Alexandru Mirone§cucu titlu de Craiovenu, pe Arhimandritul Pimen Georgescucu titlu de Pitestenu si pe Arhimandritul Meletie Dobrescucu titlu de Galateanu. Rog dar pe S-tul Sinod sa is me-surile necesare pentru hirotonie.

Iata si adresa formala din partea Ministerului.P. S. IOnichie BacaOnul secretar, da citire acestel adrese.

Se comunica apoi de la biuroil cinci adrese ale S.Mitropolii a Ungro-Vlahiei relative la calugariri si se trimitla comisiunea de petitiuni.

Idem, o adresa a Episcopiel Argesului si se trimitela comisiunea de petitiuni.

Idem, 13 cereri privitOre la modificari de parohiisi se trimit la comisiunea de petitiuni.

I. P. S. Mitropolit Asi raga pe D. Ministrusa ne spunk ce sa facem not in privinta acestor petitiunicare ne yin relative la parohii?

Primat:

www.dacoromanica.ro


D. Ministru al Cultelor: AO ruga pe S-tul Sinodca sa se stringa t6te aceste petitiuni, si sa se faca un ta-blou resumat, si pe cat e posibil, fie-care P. S. Episcopin Eparhie sa'si dea parerea, cad ideia mea este: sail samodificam cu o lege unele din parohii, sal sa modificamarticolul din lege, lasand ca modificarile sa se faca prindecret Regal. Una din dou6. Si di fac tot asa, stringt6te petitiunile pana in momentul and vom putea legal,fie prin o lege, fie prin alt-ceva, sa modificam parohiile.Sunt multe cererl ne intemeiatc, dar probabil si unele potfi intemeiate, asa ca va fi nevoe sa facem acesta mo-dificare.

P. S. Episcop al Rirnnicului: Cred ca cestiuneanumai merit& discutiune o cunostem cu totii de aprOpesi fie care Kiriarh, se intelege, in Eparhia sa. Lucrul a-cesta, este prea adeverat sta la usa S-tului Sinod, si nol,conform legei, trebue sa ne ocupam cu cererile pentruuniri si deslipirl de parohii, Eft cred, ca este bine sa a-legem o comisiune ad-hoc care sa adune tote elementelede la Chiriarhii si de la Minister, si apol sa pregatescaun tablou special. Asupra cererilor speciale de la fie-careKiriarhie, trebueste sa se pronunte Chiriarhul respectiv, larcomisiunea isi va da opiniunea sa, pre care o va supunehotarireI StuluI Sinod. De aceea rog pe S-tul Sinod, casa aleg& comisiunea propusa de mine anume pentru a-cest stop.

P. S. Episcop al Huqilor: Asupra acestel cestiunisint de Were ca petitiunile privitOre la parohii adresateS-tului Sinod, sä se trimita Chiriarhilor respectivi, ca elprin potropopi, sail si prin alte mijlOce de care dispun,sa faca nol cercetari asupra lor, si dupe aceea sä vinaiarasi la S-tul Sinod cu un tablou de modificarile ce tre-buesc facute.

P. S. Episcop al Duna rel-de-jos: Eti sunt surprinsde acesta cestiune, care vine asa la S-tul Sinod. Ved omultime de adrese chiar de la Chiriarhi pentru modificarede parohil. El bine modificarile de parohii legea le-a in-gradit. Legea este categoric& si parohil nu se mai pot facede cat tot prin lege. Ell sunt fOrte recunoscetor D-lul Mi-nistru Ca vede in fine lipsurile acestea ale legei, dar tre-hue intai si entail ca S-tul Sinod sä fie sesisat in mod

www.dacoromanica.ro


formal asupra cestiunel, nol sa ne plangem Guvernululsi Guvernul sa ne spuna ce avem de facut.

El bine, \red aci adrese de la Chiriarhi. Si la mine ailvenit plangeri si am clis ca sunt ingradit de lege si nule pot da nici un curs. Dad. S-tul Sinod va hotari ca säse revina asupra unor parohil, atunci trebue sa ne insti-inteze in mod oficial ca sa stim ce sa. facem.

De aceea ea cred ca am avansat cestiunea fara ca säincepem cum trebue sa. incepem. Aceste lucrurl trebuescfacute in mod legal.

Eil, 'ml aduc aminte ca la votarea legel am propus unamendament in sensul acesta, ca parohiile sa se fixeze,dupe propunerea S-tului Sinod, prin decret regal, dar n'amfost ascultat, acum \red ca practica 'ml da mie dreptate;cad asa cum mergem, nu mergem bine.

D. Ministru al Cultelor: Cererile de modificare deparohil sunt de trel feluri: unii cer crearea unor noul pa-rohii, altil cer mutarea bisericel parohiale dintr'un catunIn altul, si alp cer deslipirea unul catun de la parohialul si alipirea la alta, parohie.

Nu'ml am facut ilusiune cu taa munca ce am depus,din causa ca nu avem o harta, ca am numerat bine dis-tantele. Cu tOte acestea stiti Ca am fost fOrte liberal, lafixarea parohiilor, de unde erail 2734, s'a facut 3299, a-dica s'a crescut cu 565, numerul parohiilor care le pu-sese S-tul Sinod la 1888. Pentru judetele de munte dis-tanta de 9 km. este prea mare. Si aci, o spun in trecatP. S. Episcop at Dunarei-de-jos a avut dreptate.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Vedeti cum se a-deveresce cele vise de mine ?

D. _Ministru al Cultelor: Ed revin asupra ideilor undeved ca aveti dreptate, si ye o voiii da on de cate orlvoiii vedea ca aveti dreptate, si ye voiii face chiar oma-giile mete in sedinta publica, spunand ca., iata a avutdreptate.

P. S, Episcop al Dunarei-de-jos: Aveti sa vedeti cain tOte am avut dreptate.

D. Ministru al Cultelor: Atat mai bine data yetiavea dreptate in tOte. Ce pcite fi mai bucurator pentru unom, de cat sal iasa dreptatea pe WO. linia.

Nu m'am consultat Inca cu colegil mei. Cestiunea nu

www.dacoromanica.ro


este asa de acuta acum, flind ca avem un numer insem-nat de 1900 preoti supra- numerarl. Va deveni acuta, andpreotii supra-numerari ar inceta, si aceste parohil carear fi prea intinse, se vor micsora. Atunci doue solutiunipot avea loc. Sail se face modificarea art. 2 din aliniatulultim, si modificarea. se va face chiar in sesiunea actuala,si S-tul Sinod se va ocupa in sesiunea de Mal. Daca nuvom modifica art. 2 din lege, va fi de ajuns ca prin olege speciala sä se modifice parohiile. In tot casul insa, se vorstringe tOte aceste cererl pana in sesiunea de Mai a St.Sinod. Eil am strins tOte aceste cererl, si pe unde amputut am luat lamurirl ; am luat chiar de la persOne in-teresate, am 6re-care notite, nu clic Ca sunt complecte.As ruga ca tot asa sa faca fie-care Chiriarh in Eparhiasa: sa la notite la diferite cererl, si cand va fi momentul,fie a face o alta modific4re, fie a modifica prin decretRegal, atunci vom numi o comisiune care, cu notiteletutulor, si intreband pe fie-care din Episcopi, atunci vomface un tabloti fOrle bun.

Tata ce am avut de propus.P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Eu declar ca pri-

mesc propunerea D-lul Ministru.P. S. Episcop al Rlmnicului: Am cerut cuventul, ca

sä declar, ca si eti primesc propunerea D-lui Ministru,dar voiesc sa mai adaog ceva, care indeplinesce dorintaD-sale. Acea comisiune sa se alega de acum cu putere,ca ea in numele S-lul Sinod sa se puny in corespondentacu Prea Santitil ChiriarhI, si treptat, treptat, sa adune totmaterialul trebuitor, lar la sesiunea viit6re a S-lui Sinod,sa villa', cu un asemenea tablou.

P. S. Episcop al Husilor: Propunerea facuta de D.Ministru ved ca se apropie mult de ceea ce am dis etica, adeca, Episcopil sa se ocupe cu cestiunea. Daca lucruleste asa, si data parerea D-lui Ministru se admite, etias continua a mai adaoga, ca petitiunile, cari sunt aci,la S-tul Sinod, sa le trimita la Chiriarhii respectivl ca saformeze tablourile de modificarile ce trebuesc facute.

P. S. Episcop al Rlmnicului: Atunci sa se trimitaChiriarhilor si petitiunile aflatOre la Minister ?

P. S. Episcop al Husilor: Neaparat ca si acelea.I. P. S. 111itropolit Primat: Dupe cum ved, totl am



primit propunerea D-lui Ministru ca cea mai lamurita simal expeditiva, asa cred ea.

Rog dar pe D. Ministru, a caruI propunere se unestecu a P. S-tului Episcop de Husi, sa bine-voiasca a inaintaChiriarhilor respectivi Vote acele petitiunl relative Ia p 1-rohil, care sent la D-sa in Minister.

D. Ministru al Cultelor: Cif placere.I. P. S. Mitropolit Primat: Asemenea si biuroul va

regula ca tote petitiunile, ce sent aid, sa le trimita la Chi-riarhil respectivi, spre a 'face tablourile de rectificare; sidupe ce acele tablouri vor veni Ia Sinod, vom discutaasupra for si vom alege si cornisiunea.

Pun dar la vot propunerea D-luI Ministru. Cine e pen-tru sä. bine-voiasca a ridica mana.

S'a primit in unanimitate.I. P. S. Mitropolit Primat: In sedinta precedents

hotarisem ca sa, se tina. s;edinta Vinerl; asta-di insa v'amrugat sa tinem sedinta, pentru ca D. Ministru sa ne co-munice adresa de confirmarea candidatilor de arhierel.

i fiind ca maine este serbatOre mare, «IntampinareaDomnului* am hotarit sa slujesc Sf. Liturghie si sa hi-rotonesc unul din candidata confirmati, si anume pe Pa-Tintele Pimen Georgescu. Ell cred, ca este bine ca asta-clisa numal lucram, ci sa ridicam sedinta fix-and cea viitOrepentru Vinerl 3 ale curentel.

P. S. Episcop at Rimniculul: Mal intal declar, Casintem fOrte multamitl de comunicarea, ce ne-a facut I.P. S-titul Presedinte; dar sh'ml datl voe, ca A. observ, caacea comunicare s'a oprit numai asupra Phrintelui PimenGeorgescu, ea rog pe I. P. S-titul Presedinte sa ne comunice,.si chiar de acum, cum se reguleza si cu hirotonia celor1'alt1 2 candidati?

I. P. S. Mitropolit Primat: Am regulat ca Duminica-viitOre sa hirotonesc si pe Phrintele Alexandru Mironescu,care din chlugarire a luat numele de Atanasie. Calugari-rea sa s'a facut in WA regula la M-tirea Cernica.

P. S. Episcop at Rfmnicului: AtuncI ve rog camaine sal faceti Arhimandrit.

I. P. S. Mitropolit Primat: Acesta era hotarata, demine, dar nu voiam sa se stie de nimeni, cad voiam sawe fac o surprisa.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE ,EDINTELOR ST. SINOD

D. Ministru al Cultelor: I. P. Santite, ati telegrafiat Parintelui Meletie la Paris si ce v'a raspuns?

I. P. S. Mitropolit Primat: Da; am telegrafiat si'mia raspuns ca. vine. Este pe drum.

D. Ministru al Cultelor: As ruga si pe I. P. S-tulMitropolit al Moldovei sä hotarasca cat mai in graba hi-rotonia Arhimandritului Meletie, ca S-tul Sinod sä is me-suri Vinerl in acesta privinta, cad am dori ca vacanta deEpiscop sa o implinim in 10 sail cel mult 15 dile, si cumodul acesta, noili arhierel sa pOta lua si el parte la vot.

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Ve rog, D-le Mi-nistru sa hotariti ca alegerea de Episcop sa se faca celmai tirziu in saptamana branzeT cad in saptamana marenol nu putem lucra aci.

P. S. Episcop al Blmniculul: Me unesc si eil cudorinta exprimata, ca alegerea de Episcop sa se faca insaptamana branzei si nu in saptamana mare; cad atunclavem si nol un alt soiil de ocupatiuni.

D. Ministru al Cultelor: Alegerea nu se va face insaptamana mare, di in cea viilOre. Dorinta Guvernului esteacesta, ca sa se alega cat mai curand Episcopul si Arhi-ereul care 'I inlocueste, ca ast-fel S-tul Sinod sal se com-plecteze.

P. S. Episcop al Husilor: Cred ca ar fi bine ca cuhirotonia Arhiereilor sa se urmeze cum s'a urmat si in-nainte; adic5. ca arhiereil cart apartin la circumscriptiunea Mi-tropolil Moldovel, sä se hirotonesca de Mitropolitul Moldovel.Spre acest sfirsit, inainte se facea adresa din partea Presedin-teluT Sinodulul care I. P. S. Mitropolit al Moldovel aratindu-Ica este de hirotonit, alesul cutare, in Arhierea. Cred Ca tot asase va urma si acum, si I. P, S. Mitropolit al Moldovel, inlimitele dorintel exprimate de D-nul Ministru, va hotariziva de hirotonie. Cad dad. este ca Arhimandritul Mele-tie sa ea parte la alegerea de Episcop ca arhiereil, atuncltrebue sa se grabesca cu hirotonia. Dad, '1 se va comu-nica de la biuroii in felul cum am aratat, I. P. S- Sa,cred ca va comunica S-tului Sinod, pe cand a hotarit ziaRde hirotonie; si in cas cand nu ar respunde, S-tul Sinodva decide.

Voci Se 'Ate acesta.P. S. Episcop al Rlmnicului: Neaparat ca se 'Ate.

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Husi lor: S'a mai intimplat, tendreposatul Mitropolit Calinic nu voea sa hirotonesca in arhi-erea pe alesul S-tului Sinod Archimandritul Ieremia Dirtucare a fost hirotonit in Bucuresti tot cu titlul de Galatenu..D, Ministru al Cultelor: 1-a hirotonisit S-tul Sinod.

I. P. S. Mitrpolit I rimat : Pentru aceia si eu ma'mgrad in intelegere cu D-1 Ministru, ca sa putem negresitsa dispunem de timp, fiind-ca vine postul cel mare; siam hotarit eh o hirotonie sa se face miine si alta Duminica.

Acum amine a 3-a. Eu m'am adresat frateste I.P. S -titu-lui al Moldovei in acesta privinta si a cam lasathirotonia pe sema mea. Eu voi face cunoscut 1. P. S-tituluiMitropolit al Moldovei dorinta exprimata atit de D-1 Ministrucat si de S-tul Sinod in privinta hirotoniei Arhimandri-tului Meletie si data I. P. S. Mitropolit al Moldovei vahotari a'l hirotonisi la Iasi, bine; ping atunci insa raspun-sul ce'l vol primi de la I. P. S. Sa, it voi comunica ime-diat S-tului Sinod spre a decide cele de cuviint.a. Acestaeste calea cea mat regulata. Ne Rind nimic la ordinea zi-lei ridic sedinta si cea viitOre va fi pe Vineri tot la ora9 dimineata.

Sedinta se ridica, anunt'andu-se cea viitOre pe Vineri3 Februarie orele 9 a. m.

Presedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.Secretor!: Dionisie Episcop al Buzeulut fi

loanichie Floru Bacaonu.

,,S'ediqa din 3 Fevruarie 1895.

*edinca se deschide la orele 9 a. m. sub preseden-tia I. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presenti 12 P.P.S.S. Membri.

Se citesce sumarul sedintei precedente si se aproba.Se comunica de la biuroil petitiunea D-lui D. Pe-

trescu institutor din Capitala pe Tanga care inainteza sprecercetare patru manuale de religiune si se trimite la co-misiunea respective.

Idem adresa D-lul Ministru al Cultelor cu No. 8679, 94

Mitropolit

www.dacoromanica.ro


pe langa care inainteza spre cercetare Istoria Sf. a Ve-chiului Testament de Par. 1. Plevienu din Craiova si setrimite la comisiunea respective.

Idem adresa D-lui Ministru al Cultelor cu No. 7875/91pe langa care inainteza spre cercetare opt manuale deinvetament religios si se trimit la comisiunea respective.

Idem opt adrese ale S -tel Mitropolii a Moldovel, re-lative la calugarirI si se trimit la comisiunea de petiOuni.

Idem raportul Directiunei «Tipografiel Carti lor Bi-sericescl» pe tang care inainteza pentru biblioteca S-tuluiSinod 12 Minee, Evangelia in 12 limbl, Orologiti Mic, Ca-tavasierul, Tipicul si Panahida.

Se is act si se disposeza ca acestea sa se treca incatalogul bibliotecei.

I. P. S. Mitropolit Primat: PP. SS. Parinti, eu facurmatOrea propunere, pe care v6 rog a o vota :

Propun Sinod ca pe langa forrnularul de pome-fire al familiel Regale sa se adaoge urmatOrele: si cubine crediociosil for fil, Principii Carol si Elisaveta.,

Principesa Elisaveta s'a nascut si s'a botezat in religi-unea nOstra ortodoxa. Eu am linut sa fac cunoscut a-cesta S-tului Sinod, pentru a lua act, si cum sa se po-menesca la santele servicil.

P. S. Episcop al Husilor: EU cred ca ar trebui s5.se Oa: si pentru bine credinciosu for fii PrincipeleCarol si Principesa Elisaveta

I. P. S. Mitropolit Primat: P. S-cite nol sä caufamcat maT mull sa inlesnim pe preoti cand pomenesc sideci cred ca este mal bine sa se clica Principii Carol siElisaveta. Pun dar la vot propunerea mea. Cine este pentru,sä bine vol asca a ridica mana. S'a primit.

Acum intram in ordineaP. S. Episcop al Rimniculul: Cer cuventul mai na-

inte de a intra in ordinea oilel.Eu cred ca trebue sa dam preferin1,a dispositiunilor, ce

vom lua fate de hirotonia Arhimandritulul Meletie Dobrescu.El trebueste hirotonit cat mai curand.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Va respunde I. P.S. Mitropolit al Moldovel.

I. P. S. Mitropolit Primat: Rog pe I. P. S. Mitro-polit sä ne respunda ce a hotarit ?

S-tului

dilei.

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Voitt respunde laadresa ce trimis.

P. S. Episcop al Rimnicului: Eu rog pe I. P. S.Mitropolit al Moldovei, ca sä simplifice formele de can-celarie ; mai ales ca noi avem doue moduri de a comunicaintre noi. Putem comunica si prin adresa cu No. . . . cuma dis P. S. Episcop al Dundrei-de-jos, dar putem comu-nica intre noi si verbal, mai ales cand sintem in sedintaplenara. Rog dar pe I. P. S. Mitropolit al Moldovei sa necomunice verbal aid. in sedinta si nol sa ham act.

P. S. Episcop al Dunaref-de-jos: Nu inteleg pentruce t6te aceste discutiuni, propuneri, graba si silinte dinpartea unora din membrii Sinod. Biuroul nostru ainstiintat la timp si in mod formal pe I. P. S. Mitropolital Moldovei, despre acesta cestiune, cred ca este bine saasteptam pang and va respunde, I. P. S. Sa. Dace, nuva respunde in cinci, Base dile, atunci biuroul S-luI Sinodeste in drept sa scrie din not], cerend I. P. S-lui Mitropolital Moldovei se, respunda si sa arate S-tului Sinod timpuland a hotarit hirotonia in arhiereil a arhimandrituluiMeletie Dobrescu. Si data nici dupe a treia invitatiunenu va respunde, atunci S-tul Sinod este in dreptul set1sa hotarasca in consecinta. Cred dar, ca asa cum ampornit'o ne aratam prea zelosT in lucrari, unde nu trebue

fim. Rog dar pe S-tul Sinod sa nu se grabesca, ciastepte pdna ce I. P. S. Mitropolit al Moldovei ne va res-punde; si cred ca I. P. S. Sa nu va intardia a respundeSantulul Sinod in mod oficial asupra acestel cestiuni. Nolnu trebue sa ne grabim si sa anticipam.

P. S. Episcop al Rimnicului: Puneti la vot pro-punerea.

P. S. Episcop al Duna rei-de-jos: Ce propunerepue la vot? Incidentul ridicat de P. S. Ta nu 'Ate fi prop-unere; caci data este propunere, atunci conform regula-mentulul trebue sa merge, la comisiune.

I. P. S. Mitropolit Primat: Eu cred Ca in casul defate, n'ar fi bine se, mai intindem discutiunea; cad eu, casi I. P. S. Mitropolit al Moldovei, nu vedem lucrurile alt-fel, de cat tot ca mine si ca intregul Sant Sinod. In urmanevoeT duse de S-tul Sinod in timp de un an de dile,dupe cum cun6steti cu tog asta-di a bine-voit Dumnedeti

S-tultil

sa sa

mi-aD

Si.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 55,

ca sa ne punem pe o tale mult mai pacinica si sa a-jungem sa Implinim vacantele de Arhierel, din care causaam stat in loc, un an de Bile si n'am putut lucra. Cutotii avem un gand, ca Biserica m5stra sa nu sufere, decisa regulam si pentru hirotonia Arhimandritulul MeletieDobrescu, cum am regulat si pentru hirotoniadoul. P. S. Episcop al Dunarel-de-jos nu are dreptate cand

ca sa se lase sa respunda formal si numal, dacadupe a doua si a treia cerere, nu va respunde, St. SinadpOte sa'si exercite dreptul seil. S-tul Sinod tot-deuna aredrept, mal ales ca sa admita lucrurile bune si sa respingape cele rele. Asa si cu acest candidat. Eti am primit dinpartea I. P. S. Mitropolit al Moldovel un cuvent, candl'am Intrebat daca voeste sa birotonesca pe Meletie, can-didatul de Arhiereti cu titlul de Gaiateanu si mi-a res-puns sal hirotonesesc eu. Erail fata atunci P. P. S. S.Episcopi al Husilor si al Argesulul. Eu rog pe I. P. S.Mitropolit al Moldovel sa deslege enigma acesta : 11 hiro-tonisesce sail nu ? Acum nu mai incape respuns la adresa,cad I. P. S. Sa se afla aci in mijlocul nostru si pOte sane respunda verbal; pentru ea este nevoe, sa complectamin totul numerul membrilor Sinod, spre a lua partela votarea viitorulul Episcop de Roman.

P. S. Arh. Calistrat dorm: Am cerut cuventulca sa-mi dau si ei parerea asupra acestei cestiuni carese anticipeaza. Etaca s'a facut odata adresa formala I. P. S-111i,Mitropolit al Moldovel, in cestiunea hirotoniei Arhiman-drituldi Meletie, de ce sa nu asteptam pana ce va venirespunsul? Mai intal, ca candidatul 5-lui Sinod se gasescepe drum. De ce sa punem not obligatiune I. P. S-tituluiMitropolit al Moldovel, ca, de Ore-ce se apropie alegereaEpiscopului de Roman, sal hirotoneasca Joi, ca pe urmasa is parte la alegere? Inchipuiti-ve un cas: ca s'a intre-rupt drumul cate-va qile, el! atuncl ce se face cu deci-siunea luata de S-tul Sinod asupra acestei cestiuni? Salasam dar mai intal, ca candidatul sa vie sail, daca voitl,sa punem obligatiune I. P. S-lui Mitropolit al Moldovel samerga la Paris sail unde'l va gasi ca hirotonesca.Inca odata clic, sa asteptam pana va veni candidatul, siatunci I. P. S. Mitropolit al Moldovel va respunde cand'1 va hirotoni.

dice,

S -tului

sal

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Eu unul me mir dece atata discutiune pentru cestiunea acesta, care, prinnatura el, nu cere discutiuni. FOrte bine, alesul S -tululSinod si al Guvernulul nu va remanea ne hirotonisit sicat de curand va fi hirotonisit. Apol on eu, in a caruTjurisdictiune canonic& code Episcopia Dunarei de jos cuorasul Galatil, orl voiu ruga pe I. P. S. Mitropolit PrimatPresedintele S-tulul Sinod sa bine-voiasca a lua ostenelade a hirotoni pe candidatul ales; si deci dar, nu va re-manea ne hirotonisit. Pentru ce atata discutiune?

P. S. Episcop al Rfmniculul: Ea, care am miscatcestiunea acesta, adica de a se regula cu hirotonia Ar-himandritului Meletie Dobrescu, am facut'o penti u cuvin-tul, ca pentru duo! Arhierel, s'a regulat hiroto-nirea in sedinta de MercurI. Cererea mea a fost motivat&si de art. 10 din regulamentul pentru alegerea Arhiereilorlocotenentl, care dice : «Candidatul de arhierea, find a-probat de Guvern, S-tul Sinod reguleza sin competinta sacele cuvenite pentru hirotonia lul de catra Mitropolitulrespectiv>> M'am credut dar dator sa fac propunerea, pecare am facut'o, si nu me asteptam sa provoke atatadiscutiune; mal ales ca eti am face() basat pe regula-ment. De aceea eu, far& a mal intinde discutiunea, declarfn S-tul Sinod, ca me cred obligat, ca sä multumesc I. P. S -lu!Mitropolit al Moldovei, care a regulat cestiunea in modulcel mai regulat, c& impreuna cu I. P. S. Presedinte valua mesurl, de a se seversi hirotonia Arhimandritulul Me-letie, fara a maI fi nevoe, ca sa asteptam adresa formal&de la I. P. S. Mitropolit al Moldovei. Dec! sa luam actde acesta declaratiune.

Se pune la vot inchiderea incidentulul si se primesce.P. S. Ioanichie BacaOnul, raportor, citeste raportul co-

misiunel pentru cercetarea cartilor didactice, asupra a treimanuale «Dogmele si Misterile Bisericel Ortodoxe 2, de D-nulD. Stanescu.

Comisiunea gasind ca. D. Stanescu a facut in tocmairectificarile cerute de S-tul Sinod in editiunea precedenta,este de opinie a se aproba.

Se pune la vot conclusiunile raportulul comisiuneIsi se primesc.

P. S. Episcop al Argesului, raportor al comisiunel

ce1-1-alt1

www.dacoromanica.ro


pentru cercetarea cartilor didactico-religiose, citeste raportulcomisiunel asupra operel D-lui Gh. I. Dima, profesor demusic& din last, intitulata: cScara pentru serviciul divin

Comisiunea este de opinie a se aproba numita carte,ca carte didactic& si a se introduce in scoll.

P. S. Episcop al Rimnicului: Rog pe P. S. rapor-tor, ca in conclusiunile raportului sä se introduce si do-rinta aratata, adica, ca autorul, fie la editiunea acesta,fie la o alta editie, sa puna si scara glasurilor dupre cares'a lucrat cartea.

P. S. Raportor: Acesta dorinta este exprimata in raport.Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.P. S. Ieronim Ploestea,nu cif esce raportul co-

misiunel de petitiuni pentru tunderea in monahism a su-rorilor : Maria Stan Tudoriu, Maria Dinu Nitoiu, ParaschivaM. Ionescu, Maria Itu, Ana Moisiu si Maria Dumitrescu,tote din monastirea Valens, si a fratilor: Mihal Diaconescusi Dumitru Alexe, ambil din schitul StanisOra.

Comisiunea, in majoritate gasind indeplinite formalita-tile cerute de regulament este de opiniune a se admite tun-derea in monahism a numitilor frati sisurori, iar minoritateacompusa din P. S. Valerian Ramnicenu constatand ca asuprafratelui Dumitru Alexe nu sunt formalitati care sa-I scutescade serviciul militar, opineza a i se amana calugarirea pan&ce va satisface si acesta conditiune, iar pentru cei l'altiopineza a li se admite calugarirea.

P. S. Valerian RArnnicenu: Sunt mai multe inesurisi ordine date la comisiunea 'rostra, ca sa avem in pri-vire si acesta formalitate adica : dad a tras sortii, ceeace se vede peste tot locul. Pentru acesta persOna nu sevede indeplinita acesta formalitate, si eti m'am creclutdator sa fac opinie separate.

P. S. Episcop al Argesului. Acest frate este din co-muna Buzeti; in luna Ianuarie trecut a inplinit varsta de21 ani, si conform legi urmeza ca chiar acum in Febru-arie sa traga la sort'. De buna sema eiz nu'l vol calugarinici nu'l vol hirotonisi pana ce mai intai nu va tragesortil. Imediat insa dupe ce va trage sortil vol hirotonidiacon, avend mare necesitate de diacon la schitul Sta-nisOra si n'am diaconi nici la cele l'alte monastiri.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Eti sunt de pa-

1

www.dacoromanica.ro


rere si rog pe S-tul Sinod sa se unesca cu opiniunea meatcare este pentru amanarea calugarirel acestui (rate pan,ace va trece sortii; cad se 'Ate intampla ca tragend sorti

is si atunci cu greu '1 va scOte din armata. Nu tre-bue sa esim din regulamentul nostru.

I. P. S. Mitropolit Primat: EU sunt de opinie saaprobam acesta calugarire in vederea nevoe'l, ce se simtede diacon la acea monastire cu conditiunea insa ca E-piscopul respectiv sa astepte pang ce va trage sorts si a-poi sal calugaresca.

Pun dar la vot opiniunea minoritatei ca cea mai de-partata. Cine este pentru sa bine volasca a ridica maim.

Numai trei votanti, prin urmare s'a respins si se ad-mite opiniunea majoritatel.

P. S. Valerian Ramnicenu: Atunci acesta sa neserve ca un precedent si pentru altii.

P. S. Valerian Ramnicenu, raportor citesce rapor-tul comisiunel de petitiuni pentru tunderea in monahisma surorei Ecaterina Vasile Dranga din monastirea Agapia,calugarita in cas de bola primind numele de Efrosina.

Comisiunea gasind indeplinite formele cerute de regu-lament este de opinie a i se recunOste calugarirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunel si se primeste.Idem raportul comisiunei de petitiuni pentru tun-

derea in monahism a fratelui Alexandru Cernat din mo-nastirea Cocos.

Comisiunea gasind indeplinite formele cerute de regu-lament, opineza a i se admite calugarirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunel si S-tul Sinod oaproba.

Idem raportul comisiunel de petitiuni pentru tun-derea in monahism a fratelui IOn Radu Dodan din mo-nastirea Ciolanu.

Comisiunea gasind indeplinite formele cerute de regu-lament opineza a i se admite calugariea.

Se pune la vot opiniunea comisiunel si S-tul Sinod oaproba.

Idem, raportul comisiunel de petitiuni pentru tundereain monahism a fratelui IOn Roman de 41 ani din mo-nastirea Cocos.

Comisiunea gasind indeplinite formele cerute de regu-lament, opineza a fl admis la calugarire.

sail

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE cEDINTELOR ST. SINOD 59

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aproba.Idem raportul comisiunei de petitiuni pentru tunderea

in monahism a surorilor: Pauna Niculae, Elisaveta Chris-tescu, Alexandrina Dobrescu, Teodora Ionescu, si MariaT. Dobrescu, tOte din monastirea Samurcasesti.

Comisiunea in majoritate este de opinie a se admitecalugarirea numitelor surori, iar minoritatea representatade P. S. Valerian Ramnicenu este de opinie a se admitecalugarirea numitelor surori, si a se respinge calugarirea su-rorei Teodora Ionescu care are varsta numal de 22 ani.

Se pune la vot opiniunea minoritatea si se respinge, ad-rnitandu-se opinia majoritatei.

Idem raportul comisiunei de petitiuni pentru tun-derea in monahism a fratelui Costache Popescu de ani 73din monastirea S]atina.

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament, este de opinie a se admite calugarirea numitului frate.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aproba.Idem raportul comisiunei de petitiuni pentru tun-

derea in monahism a surorei Paraschiva Stefanescu dinmonastirea Dintr'un-lemn.

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament, este de opinie a fi admisa la calugarire.


derea in monahism a surorilor: Luxandra Obreja, Olim-pia I. Pavel. Maria Preotul I. Luca si Maria Janie, tOtedin monastirea Agafton.

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament, este de opinie a li se admite calugarirea.


derea in monahism a surorilor Glafira Ianovici, Zoita G.Constantin a Varvarei si ,Zamfira Hotinenu din monas-tirea Agapia.

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament, este de opinie a li se admite calugarirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aproba.

www.dacoromanica.ro


Ne mai find nimic la ordina clilei sedinta se ridica sise anunta cea viitOre, pentru Marti 7 Februarie orele 9 a. m,

Prqedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.Seeretari : Dionisie Episcop al Buzeulut si

loanichie Flom Bacadnu.

gedin(a, din 7 Fevraarie 1895.

edinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedentia I.P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelu] nominal si respund present" 14 P. S.Membrii. Se citeste sumarul sedintei precedente si seaprob6..

Se comunica de la biuroti petitiunea Preotului Atana-sie Popescu, hirotonisit in Dobrogea prin care cere a fitransterat in Eparhia S-tel Mitropolii a Ungro-Vlahiei sise trimite la comisiunea de petitiunl.

Idem cererea Chinoviei Romane Prodromu" din S-tulMunte, prin care se rOga ca la tiparirea mineelor sa seadaoge la 12 Iu lie slujba S-tei Ic One a Maicei Domnulul,si se trimite la comisiunea de petitiunl.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ne mai find comuni-car', intram in ordinea zilei.

P. S. Episcop al Rimnicului: Cer cuvintul mai ina-inte de a intra in ordinea zilei.

I. P. S. Mitropolit Primat: Aveti cuvintul.P. 8. Episcop al Rimnicului: I. P. S-tite Presedinte!

PP. SS. Parintl! Este cunoscut nota tuturor ce rol marea jucat In istoria culture' omenesti sigiliele diferitelor a-utoritall si a diferitelor persOne. Chiar la nol acesta ces-tiune, dupre cum cu totil cundstem, a fost miscata de maimulti barbati de autoritate si de stiinta. Unii, dorind casa se aiba sigiliile actuale ale diferitelor institutiuni, aucerut de la Chiriarhi sigiliile deosebitelor institutiuni bise-ricesti, si acesta s'a facut pentru a se stabili eraldica ve-che a sigilografiel romanesti. Altil cu alte scopuri, ail do-rit, ca cunoscendu-se sigiliile hOstre cele vechi, sa se a-junga la o regula, dupre care sä se formuleze insigniileinstitutiunilor nOstre, atat cele civile cat si cele biseri-cesti; si ast-fel sa putem avea si nol sigilii regulate si cu

.

www.dacoromanica.ro


efigiile, ce se vor crede mai nemerite, pentru scopul simenirea institutiunilor.

Este prea adeverat, ca.' S-ta nOstra biserica functionezaIn modul cel mai regulat de sutimil de ant Ea, si-a a-vut la Mitropolii, la Episcopii, la monastirl si bisericl si-giliile el. Legea clerulu.I inse, sub imperiul careia ne a-flam asta-dl, a treat mai multe institutiunl nod!, iar pa-rohiilor le-a dat dreplurI mai intinse. De aici trag o con-clusiune particulars si clic: este de mare trebuinta, ca sane ocupam in mod special de efigiile, care trebuesc re-presentate pe fie care sigilitl. bisericesc. Die acesta, fon-dandu-me pe o experienta de un an si mai bine de vile,in care timp mi s'a intamplat sä ved ca diferitele auto-ritatl bisericesti ale n6stre ail sigilii chiar fantastice. Mis'a intamplat sa ved un sigiliu de parohie, facut cu efi-gia statului, altul cu hramul Bisericel, al treilea cu alteinchipuiri, care nu still, data infatiseza vre'o ideografie.De indata ce persOnele, puse in capul unei institutiunl,sunt lasate in voia lor, este natural ca fie care superiorde institutie sA. dea avend imaginatiei sale, si in resul-tat sa se aiba sigilii fail idel si forme, corespuncletOreinstitutiunel. Pentru cuventul insa ca S-tul Sinod, este a-utoritatea, care trebueste sa dea directiunea in tote pri-vintele fats de biserica nOstra, de aceia rog pe S-tul Si-nod, ca sa primesca propunerea mea, carea este urma-tOrea: adica sa riumim o comisiune din sanul 5-tului Si-nod, si daca se va gasi cu tale, sa cerem D-lui Ministru,ca sa numiasca si D-sa unul sail doi membri, dintre per-sOnele, cunoscetOre in eraldica nOstra, care comisiune sastudieze sigiliile actuale, si sa-mi dati voie sa clic, ince-pendu-se chiar cu sigiliul S -tulul Sinod, cad si acesta aretrebuinta de a fi revelut; apol comisiunea sa studieze injos sigiliile tuturor autoritatilor nOstre bisericesti. Comi-siunea ast-fel lucrand- sa -si fach raportul seil, si sa'si deaopiniunea, si apol nol aici cu totil sa Putem fixa acesteembleme, aceste semne ale institutiunilor nOstre biseri-cesti si daca voitl mai adaog °data, si clic, ca studiile sa.se incepa de la S-tul Sinod, Mitropolii, Episcopii si sase intinda asupra tuturor institutiunilor eclesiastice, creategrin canOne si legile tferei.

www.dacoromanica.ro

62 PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Formulati propu-nerea in scris.

P. S. Episcop al Rimniculul : Acesfa prescriptie estereativa la regulamente.

I. I-'. S. Mitropolit Primat: Trebue sä faceti pro-punerea in scris, si conform regulamentuluI sa merga lacomisiunea de petitiuni.

P. S. Episcop al ITImniculul: Daca cereti ca pro-punerea sa fie scrisa, o void face si acesta numal de cat.

I. P. S. Mitropolit Prbnat: Acum intram in ordineaduel.

P. 8. Episcop al Argesulul raportor, citesceraportul comisiunel pentru tiparirea <<N rturisirei Ortodoxe)ca editiune proprietate a S-tului Sinod; iar dupa acesta

Ed as mal avea ceva de adaogat. In comisiune a fosto diverginta de opiniuni in ce privesce un termen intre-buintat de P. S. traducetor ; si anume P. S. Sa dice, lasimbolul credintei, in loc de articoll incheierea I-a a Il-aetc. Remane deci ca S-tul Sinod sa decida.

P. Episcop al Duna; rel-de-jos: In urma acestel des-tainuiri a P. S. raportor eu sunt contra admiterei con-clusiunilor raportului si cred ca ar fi mal bine sä seciteasca in intregul el traductiunea, cad pOte sa fiemai multe lucrurl.

I. P. S. Mitropolit Primat: Eu sunt de parere, catraductiunea acestel carp, facuta de Comisiune sa o audain intregul el si S-tul Sinod, citindu-se articol cu articol.Nu putem nol s'o primim fara a avea cunostinta de ea,cad se 'Ate intampla sa se fi strecurat si alte greseli.

P. S. Episcop al Rimniculul: Ve rog sä me punetlsi pe mine in cunostinta de ceea ce se discuta; pentruca sa pot si eu sa -ml spun cuventul meu intr'o cestiunece me priveste.

I. P. S. Mitropolit Primat: P. S. Raportor al co-misiunel pentru tMarturisirea Ortodoxa, din care comi-siune faceti si P. S. VOstra parte, a citit raportul, si apoia comunicat verbal S -tului Sinod, ca, in sinul comisiuneleste diverginta asupra termenilor: lncheiere si articol.Si S-tul Sinod, pe basa acestel declaratiunl, a exprimatdorinta ca, traductiunea facuta de comisiune sa se citescaIn intregul el, in S-tul Sinod, cad se pOte intampla ca

lice:

www.dacoromanica.ro


sa se fi introdus termeni, care nu pot fi primiti de S-tulSinod.

P. S. Episcop al Rimnicului: Nu me opun la acestapropunere, de a se citi in S-tul Sinod cartea intrega, nu-mai clack S-tul Sinod hotaraste acesta. Sa-mi dap voieinse, ca sa clic cate-va cuvinte asupra acestei mesuri,care ved, ca se lea asta-41 pentru intaia data. S-tul Sinoda ales pana acum destule comisiuni, care ail cercetatcarts didactice, confesionale, de ritual etc., si aceste carps'atii tiparit pe basa raporturilor comisiunilor si pe a forrespundere. Pentru unele carp S-tul Sinod a dat vot, casa se faca traduceri noui de pre originalul grec, si S-tulSinod apoi a discutat raportul comisiunilor, luand o ho-tarire pentru tiparire, si nu s'ail mai cetit cartile in Sinod.La tiparirea in special a Arhieraticonulul, care cuprindein resumat tOta invetatUra s-tei nOstre Biserici, s'a facuttraducerea din noti de o comisiune speciala, compusa dinfostul Mitropolit Primat, din mine si P. S. Episcop al Du-narei de jos. S-tul Sinod a primit conclusiunile raportululfata de acesta carte, tradusa tot din nog, si a dat voleca ea sä se tiparesca.

Daca acum S-tul Sinod inceteza, de a mai avea in-credere in membril sei, si nu voieste a urma dupre nor-mele de pana acum; data S-tul Sinod crede, ca s'ail stre-curat, cum s'a dis, termeni, sail 'Ate si idei gresite, el)nu me opun la cetirea in S-tul Sinod a intregei carp,dar tin sa se stie, ca acesta norma s'a luat fata de co-misiunea, compusa din P. S. Episcop de Husi, de Argessi de mine. Mai adaog, ca se schimbh anume pentruacesta carte, norma obicinuita, si prin urmare, cand St.Sinod isl schimba procedura fata de o lucrare, membrilcomisiunei ail tot dreptul sa se jeluiasca la rindul lor,ca procedurile normative ale S-tului Sinod sa schimbanumal fata de Marturisirea ortodoxa, lucrata de o comi-siune ad-hoc, alesa de unit membri, si cu acesta, credeft, ca se voleste a se inlatura o lucrare, care are menireade a pune capet unei anomalil, si a se avea o Marturi-sire ortodoxa bine tradusa....

P. S. Episcop al Husilor: N'as1 fi nits eii contrapropunerel de a se citi tOtA cartea in S-tul Sinod, darpe langa cele vise de P. S. Episcop al Rimniculul, adaog ca.

www.dacoromanica.ro


acesta n'ar face alta de cat ar amana lucrarea, si ar daloc la discutiuni fOrte intinse. De aceea cred ca ar 1 binesa se tina procedura care s'a tinut la traducerea Arhie-raticonului. Atunci s'a tradus Arhieraticonul de comisiune;Comisiunea n'a fost de acord asupra cator-va cuvinte, siS-tul Sinod a hotarit asupra tor. Tot asa ass ruga pe St.Sinod ca sa procedeze si acum. Daca este vre-un cuvintasupra caruia comisiunea nu s'a putut invoi in unani-mitate, sa se supuna la aprecierea S-tului Sinod si caretermen it va gasi mai bun pe aceea it va primi. Dar ce-tindu-se tota cartea in S-tul Sinod eu nu \Ted all sfarsit,de cat data nu inlaturare cu totul, cel putin amanareaunei lucrarl asa de insemnate si de grea, care a costatmulta ostenela pe comisiune si mai ales pe traducetor.

I P. S. Mitropolit al Moldovel: Etit ye rog, sa-midata voe sa me exprim, ca me mir ca se da. unei ces-tiunl un sens asa ca acesta.

P. S. Episcop al Rimnicului dice, ca S-tul Sinod isischimba procedura. Si de ce nu s'ar schimba-o dupe im-prejurart si importanta lucrului? Ce impedica la acesta?Este o lege, un regulament? Nu. Va sa diva aci, intruacesta nu s'a facut eresie, ratacire; ci S-tul Sinod, casa se incredinteze si mai bine despre cartea acesta, careeste in discutiune, voeste s'o auda..

P. S. Episcop al Husilor dice, ca S-tul Sinod n'are in-credere. Cum sa n'aiba incredere ?

P. S. Episcop al Ilusgor: N'am dis eta de incredere.I. P. S. Mitropolit al Moldova!: Sa-mi dati Yoe sa

fac o comparatiune. Prea Santitii Chiriarhi, Mitropolitl siEpiscopi fac parte din Senat. Acolo se fac diferite legiimportante si cu totul importante. Dar o sa mi se did.:Ce. I. P. Santite, consideri cartea «Marturisirea ortodoxa.pde mai putina importanta ? Nici de cum, ci eu lie catocmai.... pentru ca e de cea mat mare importanta, trebues'o audim cu totil.

Sa vin inse la ceea ce am dis, ca. in Corpurile legiui-tOre se fac legi de mare importanta. De exemplu: asta-clieste legea minelor la Senat, o lege de cea mai mare im-portanta. Vine 1\Iinistrul cu expunerile sale de motive pecolt intregi, isi spune ideile sale; se trimite la sectiuni,se discuta si unit amendeaza parerile ministruluT, on cat

www.dacoromanica.ro


de sfinte s'ar crede ca suet. Ca om pe sine se 'Ate in-sela. Apoi dupe ce se aduna comitetul delegatilor si dis-cuta intre dansii, propun amendamente si de multe onschimba in totul lucrarea Ministrului. Dupe aceea se oran-dueste un raportor ; acela isl face raportul pe care itciteste in deplina sedinta cand il.presinta desbaterilor siapoi, cum dice romanul, ttine-te panza sa nu to rup1).Chiar asta-di este asta cestiune in Senat. Acesta nu vasa dica ca se pune in indoiala lucrarea Ministrului, ciasa este sistemul parlamentar.

P. S. Episcop al Rimnicului: Nu numai ca se punein indoiala, dar se cere a se discuta competenta comisiunei.

I. P, S. Mitropolit al Moldovel: Vin acum la oalta cestiune. P. S. Episcop al Rimnicului precum se vedese crede prea autoritar, autorisat, competinte, ca nimenisa nu indrasneasca al face nici o observatie. Apoi sa-mldati voe sä fac o intrebare: Se dice in cartea de carene ocuparn incheiere sail articol? Nu avem not stiintaistoriei? nu avem matematica? psihologie ? Ce termenisint acestia ? Nu sint grecesti? elinesti ? articol nu estegrecesce?

P. S. Episcop al Duna, rel-de-jos: Dar este roma-nisat cu totul si nici O. i se 'Ate discuta impamentenirea.

P. S. Episcop al Rimnicului: Discutam cuventul deincheiere, sail ce discutam ?

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Atunci numal dicnimic, pentru o vorba sa facem atata disputa. Dar pOtesa fie mai multe vorbe care at scapat din vedere si tre-hue sa le audim cu top'. Cartea acesta este de cea mastmare importanta in biserica nOstra ortodoxa si nol stimca pentru dansa s'a facut marl turbur4rl, s'a tinut Sinodulde la Iasi in biserica Sf. Trel-Ierarhi, unde a luat partesi Patriarhul de Constantinopole si autorul cartel, PetruMovila.

P. $. Episcop al Rimnicului: Gresala de istorie. Eln'a luat parte personal la Sinod.

P. S. Episcop al Argesulul: A avut representantul set.I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Se pOte sa fie gre-

sala mea, in privinta istoriel.P. S. Episcop al Argeqului: Ffind-ca cartea acesta

este o carte simbolica a bisericei nOstre ortodoxe, eti as,5.

www.dacoromanica.ro

66 PROCESELE VERBALE ALE ..EDINTELOR ST. SINOD

fi de phrere, ca sa se citesca aci in Sinod si sa luamtop cunostinta de densa cum este tradusa; dar me g'an-desc, ca acesta ar trebui sa fie o lucrare grea si ar im-piedica pentrii mai mutt timp tiparirea el, care se asteptacu multa nerabdare. Daca s'ar da citire in sedinVi pu-blica, de buna sena ca, la fie-care articol s'ar ivi discu-iune asupra termenilor, cad dogmele nu le putem discuta,

fiind hotarite in sin6dele ecumenice, si propuse in formacatihetica in acesta marturisire a credintei facuta la Sinodulde la Iasi si aprobata de WO, Biserica nOstra ortodoxa.Daca cartea este aprobata de intrega biserica ortodoxa,cred ca ar fi de prisos sa mai discuthm acum asupra el.Observatiunele nOstre ar trebui sa se mArginesca numalasupra cuvintelor; si de aceea la citirea ei. ar trebui cafie-care membru sa alba inainte originalul spre a vedeadach traducerea este sari nu bine facuta. La fie-care cu-vent ce nu ne convine ar trebui sa ne oprim si sa dis-cutam, dach este bine pus sari nu; si ast-fel ne ar trebuidoul sari trel ani, ca sa continuhm cu discutiunea asupraacestel traducerl.

De aceea cred ca ar fi bine, ca S-tul Sinod sa pri-measca lhmuririle comisiunei ; cad noT ne-am dat tOtaosteneala; am cercetat cu deamhruntul, cum s'a spus siin raport, am lucrat vre-o 7 Bile neintrerupt, avend ina-inte mai multe texte, si am schimbat termenil can nis'aa parut ca nu ar corespunde.

P. S. Episcop al Rimnicului: Resumand ceea ce amvorbit adineauri in acesta cestiune, mai clic Inca °data,ca sint forte mahnit in sufletul mea, chci fath de noTcomisiunea, ce am tradus 4Marturisirea Ortodoxa, seschimbh procedura, ce S-tul Sinod a avut'o pang acum.Tot-de-una, S-tul Sinod oranduia car(ile la o comisiunealesa, si comisiunea isi facea raportul sea, Tar S-tul Sinodin urma discuta opiniunile cumisiunei, resumate in raport;si acesta se petrecea nu nurpal cu chrtile traduse, ca«Marturisirea 'Astra', dar chiar si cu chrtile, scrise dinnoa si anume compuse de catra autori. Chian asth-di s'aacetit cate-va rapOrte privitOre la chili scrise din nal siS-tul Sinod nu a trimis raporturile la a doua sari la atreia comisiune si nici nu s'aa citit cartile in sedinteleTlenare ale Sinodulul. Pentru Ca sa se ajunga inse la

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE cEDINTELOR ST. SINOD 67

dovedirea, ca cartea trebueste cetita in S-tul Sinod, s'aasernanat procedarea acesta cu legea minelor.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: N'am dis ca seasearnana cu legea minelor. Me iertati.

P. S. Episcop al Rfmnicului Atunci ye rog dati-mitermenul, ca sa still cum sa discut.

I. P. Mitropolit al Moldovel: Este vorba de cuvintulincheiere intrebuintat in «Ma' rturisirea ortodoxa) ; si

am dis ca acesta carte este mai presus de cat legile pro-fane care se fac in tote dilele.

P. S. Episcop al Rimniculul: MI pus, I. P. Santite,cartea acesta in comparatiune cu o lege, si in special culegea minelor, mai adaugand Ca in ea este termenul in-cheiere.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel : Am vorbit deprocedure.

P. S. Episcop al Rimnicului: Acesta este o cartenumai tradusa de nos, si carea cuprinde dogmele Bise-ricei nOstre. Se stie asta-c11 istoriceste, ca acesta carteeste lucrata, de cel mai mare barbat al Bisericei nOstre,Petru Movila, si ea a fost citita si discutata numai inSinodul de la Iasi, aprobata de Patriarhul de Constanti-nopol si de cei-l-alti Chiriarhi ai Bisericei ortodoxe. Notaci avem a face deci cu un text fixat, care cuprindecredinta nOstra bisericesca, si de la care comisiunea eradatOre sa nu se departeze. El bine di, ca membru incomisiune, care am luat 0 parte insemnata la traducereaacestel carts, precum v'a asigurat si P. S. Episcop al IIu-silor si P. S. Raportor, nu am facut nici o deviare dela Dogmele asedate in acesta carte. S'a cautat dupe cums'a aratat si prin procesul verbal al lucrarel, ce s'a cititin intregul lui, ea la traducerea acestel «Marturisiri» nunumai sa se redea cuprinderea cu fidelitate, dar s'a maiavut in vedere, ca chiar limba traducerea sa nu fie decat limba nOstra bisericesca. Acesta anume particularitatea si facut, ca insusi termenul latin R Articul) cu care s'atradus In romaneste mai in urrna vorba grecesca «Ar-thron) sa se dea cu vorba vechie a Romanilor (Incheietura)intrebuintata pana acum cats -va ani de catra top cartu-rarii romans. Comisiunea, I. P. S-tite si Prea Santitl membria facut tot, ce is stat prin putinta, ca sa aduca inaintea

www.dacoromanica.ro


S-tului Sinod o carte bine cercetata, bine tradusa si binechibzuita. Acesta me face sa ye rog Inca odata, ca sanu schimbati fata de acesla carte precedura regulamen-tului nostru.

Daca inse se schimba,' procedura de cercetare a acesteicarp', si de acum volesc sa vorbesc, ca membru desin-teresat al S-tului Sinod, avem numal de cat sa dam pestedoue marl si neinlaturabile inconveniente. Sail se va ceticartea in intregul el in sedintele S-tului Sinod, dupre cums'a si propus, si atuncl avem sa avem discutiuni lungisi Ora sfarsit; lar ca resultat respingerea lucrarei, on celmult o lucrare neliterara, si esita numai dintr'o majoritatede voturi. Acesta s'ar avea, ca resultat, daca cartea inintregul el se va citi aid, si se vor discuta vorbele tra-ducerel departe de acele elemente, trebuitOre unei tra-ducer]; clic de textul, de pe care s'a tradus cartea, lec-sicOne etc.

Daca de alta parte lucrarea acesta nu se va putea aveadin cetirea cartel facute in sedintele S -tulul Sinod, atuncitrebueste, ca sa se alega o alta comisiune care va cer-ceta lucrarea, facuta de not, sail va traduce cartea dinnot'. Acesta iarasi, daca nu insemneza o inlaturare cutotul a cartel, apoi numal de cat o temporisare, si Incao temporisare indelungata, ce va aduce cu sine mentine-rea traducerilor (Marturisirel Ortodoxe) facute pana acum.

De aceea, rog pe S-tul Sinod sa primesca conclusiile ra-portulul, pentru ca sa nu me ved si di nevoit a'mi re-trage lucrarea, si tot-o-data sa declar, ca ea, care am lu-crat in tote comisiunile, unde am fost pus de catra S-tulSinod, si tot-o-data, care am lucrat cu zel si abnegatiune,atat acum cat si la traducerea Arhieraticonului, nu voitimai putea lua parte la lucrarile comisiunilor. Acesta olie mai ales pentru cuventul, ca nu mai am incredereaS-tului Sinod.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ea cred ca ameninta-rile ce ne face P. S. Episcop de Rimnic

P. S. Episcop al Rfmnicului: Rugaminti, nu ame-nintari.

I. P. S. Mitropolit Primat: Amenintarile qic ce neface P. S. Episcop de Rimnic, cred Ca nu sunt intemeiate,si nicl nu sunt la locul lor.

www.dacoromanica.ro


Il rog sa creda, ca. S-tul Sinod cand 'i a ales in co-misiune, a avut Wta increderea, si o are, dar nu trebuesa puna ma' presus de tote interesul personal, de cat chiarinteresul mare al Bisericel. Acesta este o carte simbolicadogmatica, a bisericel nOstre si nu trebue ca S-tul Sinodsa o primesca asa cum at' lucrat-o P. S. VOstra.

S-tul Sinod a decis ca cartea acesta sa fie o carte asa proprie, si prin urmare trebue sa se ingrijesca S-tulSinod, ca sa nu se intrebuinteze intr'insa cuvinte streine,dupre cum s'a mai facut de altii.

S-tul Sinod a incredintat acesta carte unel comisiunl.El insa, este comisiunea supreme care trebue sa o vada, siVe rog sa me credeti ca am cuvintele mele data me ridicsi sustin eh cartea sa o revedem cu top.

Asa cu precipitare s'a facut si cu car-tile rituale cares'ail retiparit si in care s'ail strecurat o suma de gresell,cu termen', care nu sunt nicl at Umbel si nici at Biseri-cei, si asupra carora mi s'a atras atentiunea. Tot asa amavut incredere in membri comisiunel pentru revizuireacartilor rituale si lucrul nu a exit cum a dorit S-tul Sinod.De aceea trebue sa fim mult mai scrupulosi asupra aces-tei cart', de cat asupra on cares alte carp.

Audind de la P. S. raportor ca comisiunea nu este indeplin acord asupra cuventului incheiere in loc de arti-col, acesta imi da banuiala ca p6te sa fie si altt termen'care nu se intrebuinteza in limba si Biserica 'Astra. Nottrebue sa, fim fOrte atenti, cad acesta este cartea cartilor,de care ne servim ca carte normative in biserica si pentrucare au fost luptele cele marl in trecut. De ce sä ye o-puneti la un lucru ca acesta? S'a spus de P. S rapor-tor, ca 7 dile s'a lucrat la revizuirea acestel carti. Apo'mal mare greutate a fost a o revedea, de cat a o citisi vota. Not in trel sedinte cred s ) terminam cu cetireaei si observand data este vre un termen care lase de do-rit, sal inlocuim cu un alt termen potrivit cu limba bi-sericei nOstre.

P. S. Episcop al Husilor: Am lucrat de diminetapan. sera.

I. P. S. Mitropolit Primat: De ce sa ne eschivamde la acest lucru, care se cere imperios? Nu pot admiteet1 ca Presedinte al S-tului Sinod, ca sa se primesch con-

www.dacoromanica.ro

70 PROCESELE, VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD

clusiunile raportului asa, mot-a-mot. Trebue sa ascultamcu toil traductiunea, ca sa nu ni se mai atraga aten-tiunea, cum mi s'a atras atentiunea asupra celor-l-alte

I. P. S. Mitropolit al llfoldovel: Numai vr'o donetree vorbe am de dis ca, avend mintea fixata la ter-menii grecestl, filosofie, geografie, istorie si cele alte, amconfundat si vorba de articol, care in adever este vorbaromanesca sau mat bine romanisata cu desaversire prinlimba muma latina, si pentru acesta am tinut ca sa facesplicatiuni.

P. S. Episcop al Husilor: Inca o data dic ca num'as opune vointei S-tului Sinod de a cerceta din non carteatradusa de P. S. Episcop al Rimnicului si reveduta decomisiune, dar mi-e frica ca se va intampla cum s'a in-tamplat cu cartile bisericesci, cars s'ati corectat de comi-siunea din afara, s'a adus in S-tul Sinod si S-tul Sinoda oranduit o comisiune si acea comisiune nu s'a intru-nit de cat numal de 5, 6 ori, la I. P. S-titul Mitropolital Moldovei, si nu a mai continuat cu lucrarea.

I P. S. Mitropolit al Moldova,: Pentru ca cre-zut prea savant'.

P. S. Episcop al Husilor: Me ertati, sa spun lucru-rile cum sunt. Daca unul din membri S-tului Sinod nus'ar fi hotarat, ca impreuna cu nol membri comisiunei deafara sa, ne ducem intr'o vacant& si sa lucram vr'o 3septamani de la orele 8-11 si de la 2-5, nu s'ar fi pu-tut revisui nici orologiul. Iata cat de gra' merge lucrul.Numai acesta me face, ca sa ye rog sa scurtam procedura.Alt-fel confesiunea ortodoxa, nici peste 2 anT nu va fiimprimata.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Cestiunea ce dis-cutam este forte insemnata si merita tOta atentiuneaS-tului Sinod. De aceia nu trebue sa ne grabim a ad-mite sau respinge cu iutela conclusiunile comisiunei, casa nu ni se dich si noue ca ne am molipsit de la celealte adunari lumesci, car' voesc sa is legile cu asalt si cerInchiderea discutiunel.

Eu cred ca e bine sa discutam si sa cadem cu totiide acord, asupra unei hotarari mai cu sema ca acesta cesti-une este privit6re la credit*. 'Astra ortodoxa, si pentru

s'ad

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SIMI) 71

ca credinta nOstra, in vremile acestea, este fOrte lovita sigonita, de aceea se cuvine ca cartile in care se vorbestedespre acesta credinta sä fie facute cu mare bagare de sena,iar data ele sunt traduse atunci se cere ca traductiuneasa fie bine facuth si termenil alesi, asa in cat sa nu la-sam de vorba la nimeni. Daca ar trebui, sa judecam dinpunctul de vedere omenesc, este firesc ca membril co-misiunel sa'si apere cum se dice copilul, amorul propriune povetueste la ceva.

Da aci nu e vorba de amor propriu, aci e vorba dedragostea catra biserica si credinta in D-deft, si cand evorba de acestea, sa lasam partea omenesca la oparte.

Mult m'arn intristat sa. \aud pe unit din P.P. S.S. Mem-bril preopinenti ca. cartile -eare s'aii tiparit sunt rele; gan-desc, ca nu e bine sa iasa din gura membrilor S-tului Si-nod asemenea afirmari, care pan& la proba contrarie n'aiinicT o basa.

Eti, sciti ca in tot d'a una am fost in contra celor cepropunea sa se lase comitetului jurnalului bisericesc grijade a revisui cartile rituale ce au sa, se imprime la impri-meria S-tului Sinod. Si data am fost pentru imbracareafor in haine mut romanesti am cerut ca sa urmeze traducti-unea cartilor de la monastirea Nemtului.

Am tot audit vorbindu-se de Arhieraticon. Stitt cu totii,ca di am facut o propunere de a se alege o comisiune,care sa traduca dnpre originalul grecesc cartea acesta §i,in comisiunea acesta s'a ales fostul Mitropolit Uheorghiansi P. S. Episcop de Rimnic, care impreund cu mine amconfruntat lucrarea, adich traductiea mea, cel doT adichuitandu-se pe originalul grecesc, iar ell citind traductiuneace facusem. Stitt ca comisiunea ne caclend de acord asu-pra mai multor cuvinte, le-am pus in discutia S-tului Si-nod, care a aprobat pe unele si a respins pe altele siasa am fost cu totii in unanimitate a aproba traductieaacestul Archieraticon.

I. P. S. Mitropolit Primat: Si acolo stint greseli,se lice, duh sfint, in loc de duhul stint.

P. S. Episcop al Duna rei-de-jos: Nu este bine sadiscutam, cea ce am aprobat; cu atat mai mutt ca.' pentruacesta scriere trebue si compete* scientifica, care nu se p6tecapata de cat in sc61a. SA lasam dar Archieraticonul si

www.dacoromanica.ro


cele alte carts ce am tiparit si sa venim la cestiunea ceavem de fata. Precum ati audit, P. S. raportor al co-misiunei pentru revisuirea traductiunel marturisirel orto-doxe, apasat pOte de greutatea ce o avea in inima, ne-aaratat lucrurile cum stair; caci dad. P. S. Sa ar fi tacut,de sigur lucrarea s'ar fi votat, si prin acest vot al S-tuluiSinod s'ar fi primit cuventul de incheiatura in roc de ar-ticol, ceea ce ar fi fost fOrte refs pentru credinta nOstra.

Eti dar rog pe membril cars au fost in comisiune sanu se formaliseze de nimic, cad e vorba de o carte pri-vit6re la credinta, si pentru ca simbolul credintei nOstree compus din articole, autorul cartel' intitulata Marturi-sirea ortodoxa nu a facut alt ceva de cat a luat simbo-lul credintei si l'a desvoltat.

P. S. Episcop al Rithniculul: Mal mutt, si Fericirilesi Tatal nostru.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: La not in bise-rica nOstra ortodoxa, se dice si se crede ca, Simbolul cre--dintei, intrupeza in sine tot ce trebue sa creada un cres-tin; cele-l-alte: Fericirile ca si Tatar nostru sunt din Evan-gelie, si trebue sä infloresca credinta on cardi crestin.

Aceste c,lise, eit Inca o data rog pe P. S. membril alcomisiunei, sa primesca propunerea de a se citi traduc-tiunea facuta, pentru ca data e vorba pe amenintari apoieu ve declar chiar de pe acum, ca me abtin de la ase-menea vot, caci nu pot lua respunderea unei traductiunlpe care nu o cunosc.

Votti sä numiti o alta -comisiune mai mare, me unescsi la acesta : dar eti cred ca intr'o saptamana de (Tile terminamcu cetirea traductiunei si atuncl acesta lucrare a nOstrava fi insemnata si cu autoritate, si nu vom avea nici u-nul dreptul ca sa dicem ca nu stim cum s'a tradus. Darasa cum voiti sa se faca lucrurile, nu'mi plat. Nu potsa banuesc buna credinta a unuia sail a altuia, dar ia-rasl nu pot crede ceia ce mi se spune ca comisiunea afacut bine ceea ce a facut.

Nu trebue sa uitam nici °data ca omul este greselnic.1. P. S.11fitropolit Primat: Lucrul este forte simplu,

cred Ca nu e bine sa mergem inainte cu discutiunea,e Ore ce P. S. raportor consimte la acesta ca sa se deatire, ye rog dar sa inchidem discutiunea si sa punem

vot propunerea.www.dacoromanica.ro


P. S. Arh. Dositel Botoqenenul: I. P. S-cite Mitropolit,cer ca sa se citesca acesta carte aci, raportorul si celall de asemenea cer sa se ailmita cum a tradus-o comi-siunea. Dar pentru ca e tradocere din alts limbs, din gre-cesce, este forte greti ca sa o stUdiam aci cu totiI. Sunt deparere, daca ne invoiti si P. ti. VOstra, ca sa se is car-tea acasa de fie care si sa o citesca.

Se pune la vot propunerea de a se citi cartea Con-fesiunea Ortodoxa, tradusa din greosce si S-tul Sinod pri-mesce.

I. P. S. Mitropolit Prirnat : Primindu-se propunerea,cred ca in sedinta viit6re sa incepem cu citirea cartelacesteia.

P. S. Episcop al Rimnicului: Cer cuventul in ces-tiune personala.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Avem alt ceva defacut mai insemnat de cat sa ye ascultam pe P. S. VOstrain cestiune personala.

I P. Mitropolit Primal: In tote adunarile, ces-tiunile personale raman la sfirsitul sedintei.

P. S. Episcop al Rimnicului: La sfirsitul cestiunei,nu al sedinta

I. P. S. Mitropolit Primal : Este vreme si pentruacesta.

P. S. Ioanichie BacaOnu rap ortor, citesce raportul co-misiunel pentru cercetarea cartilor de invetamant religios,relativ la cartea D-lui Dimitrie Petrescu si conchide a seaproba.

P. S. Episcop al Rimnicului: Acesta comisiune amai functionat pan& acum ? Eil, inainte de a me pronuntaasupra acestul raport, rog pe biuroll a'mi comunica, dad.comisiunea, carea a cercetat acum cartea este tot aceacomisiune, carea a mai cercetat acesta carte, pentru ca larandul mein sä still cum sa'mi conduc votul fata de acestraport.

I. P. S. Mitropolit Primal: Acesta carte este purreligiOsa, noue ne incumba dreptul acesta.

P. S. Arh. Ioanichie Bacaonul: Este si in raportceea ce vreatt sa spun. Carticica acesta, la 1891 s'a cer-cetat tot de acesta comisiune in care suntem not si s'agasit buns. Dl. Petrescu, autorul, a gasit ca e bine a o

www.dacoromanica.ro


imparti in patru parti, dar materia este aceia0, cu adao-gire fOrte mica pentru liturghit

Se pune la vot conclusiunile raportului si se primesc.P. S. Episcop al Hug for raportor, citesce raportul

comisiunei pentru cercetarea cartilor de invetamant reli-gios, asupra noului manual de invetament religios ortodoxpentru clasa i si a II primara, de Preotul Alex. Popescudin Cernica.

Comisiunea este de parere sa se aprobe cartea, cu con-ditiunea, ca autorul la o noue editiune sä introduca incarte corectlunele notate, fie in privinta limbei, fie inprivinta ideilor. 0 data cu acesta mal e de parere sa a-traga luarea aminte, ca in corectarea idel mai esacte sase conduch direct de biblie, iar nu de alte isvdre.

P. S. Episcop al Rimnicului: Ved ca raportorul siunul din membri cere, ca sa se aduch cartea. cand vafi sa se faca a doua editiune. Intreb pe comisiune si in-trebarea mea o supun la aprecierea Sinod, pansla a doua editiune cartea acesta are sa, se puns in cir-culatie cu aceste gresell?

Voci: Da!P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Acosta nu se pOte.

S6.'s1 is cartea inapoi si sa'si o corecteze. Afara de astanot am dat un vot ca sa se aduca manuscrise la Sinod,iar nu carp tiparite.

I. P. S. Mitropolit Primat: Prea Santiti Parinti.Cartea acesta dupe cum vedeti are o sums de greseli side lacune. Eu propun, data S-tul Sinod primesce, ca sai se inapoeze cartea, sa o modifice in conformitate cuobservaiiile comisiunei si pe urma sa \Tina cu ea, si datavom gasi ca a indeplinit acele lipsuri, se va primi. Cineeste pentru acesta propunere, sa bine-voiasca a ridica mana.

S'a prima.P. S. Episcop al Riinnicului: Am cerut cuventul

in cestiune personals.I. P. . Mitropolit Primat: Aveci cuventul.P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: S'a votat in se-

dinta trecuta ca sa se citeasch rapOrtele de calugariri.P. S. Episcop al R.tmnicului: Mi s'a acordat cu-

ventul, dati-mi voe sä vorbesc.I. P. S. Mitropolit Primat: Veti avea cuventul, dar

mai intaT sa se citesca rapOrtele de calugariri.

www.dacoromanica.ro


P. S. Ieronim. Pioestenu, citesce raportul comisiu-nel pentru tunderea in monahism a surorilor Maria A-vram, Sanda Tache, Rona Oprea, Tita Gh. Paraschivescu,Rada Petre IOn si Fl Orea Leut, tote din monastirea Mese!.

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile regulamentareopineza a li se admite calugarirea

Se pune la vot opiniunea comisiunel si se aproba.P. S. leronim Ploestenu, citesce raportul comisiunel

de petitiuni, pentru tunderea in monahism a surorilorParascheva Gh. Nicolae, Ecaterina loan, Ana Mihal, LencaE. Smedoiu, Tecla Ionescu si Maria Niculescu tote dinmonastirea Barbu.

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute deregulament, opineza a li se admite calugarirea.

I. P. 8. Mitropolit al Moldovel: Am observat siin raportul dinainte si in acesta, ca comisiunea nu pune,cum sa, dic, greutate observatiunilor, de cat numai asupravarstel, ca a trecut de 40 ani, dar cele-l-alte formalitatI?Trebue sa se dica ca are formalitatile cerute.

P. S. Episcop al Buzeului: Sunt indeplinite for-In alit Mile.

P. S. Arli. leronim Ploestenu: Am cercetat si amvedut ca are Vote actele cerute.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Le observa Epis-copul cand la aduce aci.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aproba.Idem, raportul comisiunei de petitiuni pentru tun-

derea in monahism a fratilor Nicolae Dinu, Gh. Stroe,Mihal Sancte, Cost. Sterian, Const. Dumitrache si PreotulGh. Ene din monastirile Nifon, Dalhaut si Vardaresct

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute deregulament opineza a li se admite calugarirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aproba.Idem, raportul comisiunel de petitiuni pentru tun-

derea in monahism a fratilor Theodor IOn, Nicolae Con-stantin, Ionita Popescu, Panait Stan, Iordache N. Stan siPantadi Marin, toti din monastirea Ciolanu; pentru carecomisiunea opineza a li se admite calugarirea.

P. 8. Episcop al Duna rel-de-jos: 0 mica deslusirecer. Despartirea lui Pantadi Marin este facuta in regula,la Tribunal, sail nu?

`

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Argesulul: Cu consimtiment mu-tual.

P. S. Episcop al Buzeului: Sunt precedente, Cands'a fhcut chlugariri fara sa fie la Tribunal despartiti.

P. S. Episcop al Duna, rel-de-jos: Atunci suntin cae in contra legei.

I. P. 8. Mitropolit Primat; Actul de desphrtenie esteautentificat de Presedintele comisiunei interimare, de co-mun6., prin urmare nu este act legal, dupe votul dat deS-tul Sinod, aceste acte trebue sa fie autentificate de Tri-bunal. Atunci acesta calugarire se respinge pan' ne vaaduce actul legal de la Tribunal.

Se pune la vot tunderea in monahism a fratilormal sus numiti, afara de a lui Pantadi Marin, care nu areformalitAtile indeplinite, si se primesce.

Idem, raportul comisiunel de petitiuni pentru tun-derea in monahism a surorilor : Stefana Zamfir, LuxandraPr. Constantin, Maria Baractovitk Efrosina I. CrA.ngu,Luxandra Hagi Niculae si Tudorita Nicolae, bite din mo-nastirea Cotesci.

Coinisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute deregulament, opineza a li se admite calugarirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aproba.P, S. Arh. Valerian Rfmnicena, raportor, citesce

raportul comisiunel de petitiuni pentru tunderea in mo-nahism a surorilor Gh. Alexandrescu si Ecaterina Juncu,din monastirea Agapia si opineaz'a a li se admite chlu-grirea.


derea in monahism a fratelui Gh. Stamate din monastireaNeamtului prin care opineza a fi admis la calugarire.

Se pune la vot opiniunea comisiunel si se aprobA.Idem, reportul comisiunei de petitiuni pentru tun-

derea in monahism a fratilor Gh Banciu si Gh. Dicu dinmonastirea Sta.nisora prin care opineza a li se admitecalugarirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunel si se aproba.Idem, raportul comisiunel de petitiuni pentru tun-

derea in monahism a preotului Constantin Lates din mo-nastirea Itasca, calugrit din causa de infirmitate, primind

www.dacoromanica.ro


numele de Chiriac, si opineza a se aproba calugarireadeja efectuara.


derea in monahism a sorel Ioana Paladi din monastireaAdam, prin care opineza a i se admite calugarirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aprobA.Idem, raportul comisiunei pentru tunderea in mo-

nahism a Preotulul Marin Gibescu din Episcopia Argesuluiprin care opineza a i se admite calugarirea.


derea in monahism a fratelul Alexandru C. B. Andritoiudin monastirea StanisiOra prin care opineza a i se admitecalugarirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aproba.Idem, raportul comisiunei de petitiunl asupra ce-

rerei mai multor seminaristi de 4 clase prin care se r6gaa fi admisi la hirotonie.

Comisiunea aratand ca positiunea seminaristilor esteregulata prin noua lege a clerulul, cere pur si simplu tre-cerea la ordinea

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se primesce.1. P. S. Mitropolit trifnat: Ne mal find nirnic la

ordinea dilei ridic sedinta.*edinta se ridica la orele ii a. m. anuntandu-se

cea viit6re pentru Joi 9 Februarie la orele 9 a. m.Prepedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.

Secretary: Dionisie Episcop al Buz6ulut piloanichie Floru Bacaanu.

qedinta din 9 Fevruarie 1895.

sedinta se deschide la 9 a. m. sub presedentia I. P.Mitropolit Primat.

Se lace apelul nominal. Presentl 14 P. S. membritI. P. S. Mitropolit Primat: Mind In numerul cerut

de regulament, sedinta e deschisa.Se citesce sumarul sedintei precedinte, si ne cerend

nimeni cuvAntul se pune la vot si se primesce.

lila

S-titului

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Illitropolit Primat: Acura trecem la comu-nicart.

P. S. Arh. IOnichie Baca6nul secretar, da citire a-dresei I. P. S-titului Mitropolit al Moldovel cu No. 194/95privitOre la hirotonia in arhiereil a Arhimandritultil MeletieDobrescu.

I. P. S. Mitropolit Primal: Din adresa I. P. S-tituluiMitropolit al Moldovel, ce ni s'a citit, reese ca S-tul Sinodcu ocasiunea alegerei candidatilor de Arhierel, nu a res-pectat prescriptiunile regulamentului privitor la alegereade Arhierel.

Cred ca nici S-tul Sinod, nu va primi partea din urmaa adresei. si nici I. P. S. Sa, nu va insista mai mult inacesta parere, de Ore ce cu totit stim, ca ivinduse de odata frel locuri vacante de Arhierel, iar legea cerend dela candidate sa fie titrati si ne avend de cat 7 candidati,care sa intrunesca conditiunele de admisibilitate, a tre-buit sa, alegern pe tott eel 7 candidati, ramaind ca dinteansit Onor. Guvern sa alega trel. A fost dar un cazextra-ordinar, pentru care se gasesc precedente in analereS -tulul Sinod; si deci cred ca partea din urma a men-tionatei adrese a I. P. S-tituluT Mitropolit al Moldovel, esteneavenita pentru S-tul Sinod.

I. P. S. Mitropolit al Holdover: Et1 credeam ca nuse va face nici o observatiune acestul respuns al met,dar pentru eh a luat cuventul chiar Presedintele S -tululSinod, sunt dator sa respund, ca aceste observatiuni nu'siat locul, de Ore ce se putea pane cate 3 candidati pentrufie-care loc in parte, iar nu pentru toti. °data. Se alegeau3 mat intai pentru un loc vacant si Guvernul aproba u-nul din acestia, apoi se facea din nal alegerea pentru al2-lea loc vacant, si asa se proceda pentru cate trele lo-curile vacante. Acosta am lis in respunsul met, prin ur-mare ce jeneaza pe S-tul Sinod acesta ohservatiune fOrtesimpla si fOrte de nici un, cum s'ar lice, arrier-penser.

P. S. Episcop al Husilor: Bine era data nu se mo-tiva deschiderea acestul incident, dar dad, s'a deschis,trebue sa vorbim ceva asupra lui. Articolul acela din re-gulament care dispune sa fie alesi 3 candidati pentru unloc vacant, este motivat de articolul 25. din legea organica,in care se lice ca alegerea de archiered se va face deS-tul Sinod cu consintamentul Guvernului.

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit al Moldovel: In intelegere cu Gu-vernul nu in invoire.

P. S. Episcop al Husi lor: Asa in intelegere. S-tul Si-nod cand a trebuit sa reguleze intr'un mod acesta inte-legere, a cautat mijlocul cum ar putea s'o reguleze, si aprevezut prin regulament ca Sinodul sa alega 3 candidati,dintre care Guvernul sa is pe unul.

Guvernul a consimtit la acest mod de regulare. Cumvedeti depinde de Guvern sa primesca sail nu acest modde regulare, prin care O. se esprime intelegerea.

Acum cand din imprejurari nu am avut 9 can-didati titratl ca sal dam Guvernulift pentru 3 locuri va-cante, c numai 7, §i Guvernul s'a invoit ca din acesti 7sa alega 3, Inca S-tul Sinod a calcat regulamentul ? Eilcred ca Intru nimic.

I. P. S. Mitropolit Primat: P. S. VOstra ati dis, canu mai trebuia ridicat acest incident, dar eil ca prese-dinte, sunt zelos aparator al drepturilor si demnitatel S-tuluiSinod si decl trebue sa obsery tote actele. Adresa ces'a facut din partea S -tulul Sinod catra I. P. Mi-tropolit al Moldovel nu a fost alta de cat o intrebare sim-pla, data crede sa se faca chirotonia la Iasi sail aci, siprin urmare I. P. S-tia Sa, trebuia sa respund& pur sisimplu la acesta intrebare.

In acest respuns insa, \Ted ca este un fel de protestaredeghisata. Daca I. P. S-tiea Sa, nu lua parte la vot sinu vota pe acesti candidati, 'kite avea locul acesta a-dresa; dar fiind-ca impreuna cu nol a fost de fata la vo-tul acesta, nu trebuia sa dica acele cuvinte din adresa.Eil le spun tote pe fata spre a apara demnitateaSinod si in special a biuroului, care a procedat bine siin vederile intregului S-t Sinod.

Voci Inchiderea incidentului.Se pune la vot inchiderea incidentului, si se 'primesce.P. S. Arh. IOnichie Bacalfmul da citire petitiunei pre-

otului Gh. Ionescu de la biserica Zlatari prin care ina-inteza un manuscris de musica vocal& pentru usul semi-narielor spre cercetare; pentru cercetarea caruia s'a luathotararea a se alege o comisiune.

P. S. Episcop al Rimnicului: In sedintele prece-dente eft, insolit de 4 membri al S -tulul Sinod, am facut

iarasi,

S-titul

'sl

S-tultil

www.dacoromanica.ro


o propunere, atingetOre de sigiliele institutiunilor nOstre,bisericestl. Ve rog sa o puneti in discutiunea S-tulul Sinodsi dap un curs.

I. P. S. Mitropolit Primal: Sa se cites& propunerea.P. S. Arch. IOnichie Baca &Jul da citire urmatOrei

propuneri.Sub-semnatii, membrii al S-tulul Sinod, propunem ca,

chiar in acesta sesiune sa se alega o comisiune, din sa-nul S-tulul Sinod care sa se ocupe cu formularea unormodele de sigilil a tuturor autoritatilor eclesiastice, caremodele aducendu-se in discutiunea S-tului Sinod sä se fic-seze o data pentru tot d'a-una aceste insignil ale auto-ritatilor nOstre.

(ss) Ghenadie al Rimnicului. Silvestru al Hu 59ilor.Gherasim at Arge5siulul. Idnichie Bacadnu. Athana-sie Craiovenu.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Sa se trimith lacomisiunea de petitiuni.

P. S. Episcop al Rimnicului: Eu, auclind cele pro-puse de P. S. Episcop al Dunarei-de-jos, ye rog sä-mi deavoe S-tul Sinod a'l intreba personal: acesta este o peti-tiune, ca sa o trimitem la comisia de petitiuni ?

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Trebue sä ne con-formam regulamentuluI.

P. S. Episcop al Rimniculai: Va sa clica., dupre ve-derile P. S. Episcop al Dunarel-de-jos propunerile trebuesctrimise la comisiunea de petitiuni; si acesta dupe ce sedepun in S-tul Sinod si urmeza a se discuta, precedatede acele tree cetirl regulamentare. Atuncl sintem in re-gulament, pretinde P. S. Sa, cand propunerile unor mem-bri, Cara a se ceti si desvolta in sedinta, se trimit lacomisiunea de petitiuni, si acesta pOte sa le primiasch,sal-1 sa le respinga. Dupre P. S. VOstra regulamentul nos-tru interior are mai multe fete, si eii ye rog, sä bine-voiti a face, ca sa aiba numai o singura fata; si anume:ca propunerile facute de catra membril S-tului Sinod, sase citesca in sedinta, sa se discute si atunci numai prinanume vot sa se hotarasch de s6rta lor. Acestea prescrieregulamentul, si nimic mal mult.

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Sa se trimita la

sal

www.dacoromanica.ro


o comisiune, care sa, vina cu un raport asupra acestel pro -puneri.

I. P. S. Mitropolit Primat: Intreb pe S-tul Sinodasupra acestel propuneri, subscrisa de 5 membri, caricer a se modifica insigniile tutulor autoritatilor eclesiastice.

P. S. Episcop al Rimnicului: A se fixa, nu a semodifica.

I. P. S. Mitropolit Primat: Intreb pe S-tul Sinoddata e nevoe, ca acum sa ne ocupam de insignil si datanu avem alt-ceva mai necesar de facut? Daca este, atundtrebue sa trimitem propunerea la o comisiune ad-hoc, pecare trebue sa o alegem. Ve rog dar, sa ye pronuntati.

P. S. Episcop al Duna rel-dejos: Aceste insignilsunt deja (acute dupe legea clerulul mirean.

P. S. Episcop al Rimnicului: Cer cuventul.I. P. S. Mitropolit 1 rimat: 'MT pare eh acesta pro-

punere se intinde si mai departe, adica tinteste sa regu-leze si insigniile S-tului Sinod.

Apol S-tul Sinod s'a regulat o data insigniile; si prinlegea clerulul, de asemenea a regulat insigniile tuturor pa-rohielor, pentru care s'ati si facut cheltuell de diferitele co-mune, si acum sä venim noi, sa chimbam insigniile, a-cesta cred, ca ar da de vorba la tOta lumea si s'ar diceca facem din acesta un trafic. Deci eii propun ca sa serespinga acesta propunere.

Se pune la vot propunerea de respingere si se pri-meste.

P. S. Episcop al Rimnicului: Am cerut cuventuIca sa-mi desvolt propunerea si nu mi s'a dat.

I. P. S. Mitropolit Primal: Acum intram in ordi-nea quiet.

P. S. Arh. Ionic.hie Bacaonu: Da citire raportululasupra cartel intitulata: Istoria Santa a Vechiului Testa-ment de Preotu I. Plevianu.

Comisiunea opineza a se inapoia autorulul, ca sa o co-recteze si in urma sa o inainteze S-tului Sinod in ma-nuscris.

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.P. S. Arh. Valerian Iarnnicenu: Da citire rapor-

tulul comisiunel de petitiuni privitOre la calugarirea fra-telui IOn Dragomir din M-rea StanisOra.

6.

www.dacoromanica.ro


Comisiunea opineza a se aproba calugarirea.Se pun la vot conclusiunele raportului si se primesc.Idem raportul privitor la calugarirea a trei surori

din M-rea Adam, si anume: Elena Vasiliu, Casandra Ma-nole si Elena G. Popa.

Comisiunea opineaza a se aproba cAlugArirea.Se pune la vot conclusiunele raportului si se pri-

mesc.Idem a fratelui Marin Si lenu si V. Serbanescu din

M-rea Crasna (IsvOreleComisiunea opineaza a se aproba cAlugarirea celul d'in-

tai a se recunOste a celui de al doilea.Se pun la vot conclusiunele raportului si se pri-

mesc.Idem a fratelui Constantin Mateescu din M-rea Slatina.

Comisiunea opineza a se aproba calugarirea si punen-du-se la vot se primeste.

Idem a trei surori din M-rea Varatecu si anume:Smarancla Raclis, Maria Teodora si Profira Stefan a Cos-tachiOi.

Comisiunea opineza a se admite calugarirea si punen-du-se la vot se primeste.

Idem a unor frail din M-rea Caldarusani si anume:Nicolae Cristea, Nicolae Gruianu, G. Slabu si Petrea Di-mitrescu.

Comisiunea opineza a se recunOste calugarirea pentrucei bolnavi si a se admite pentru punendu-sela vot se primeste.

Idem a doi frati din M-rea CaldArusani si anume:C-tin Goranescu si Ion Mitrea.

Comisiunea opinezA a se aproba cAlugarirea celul deal doilea, iar pentru cel dantal, fiind-ca. nu ocupa servi-cii bisericesti se va amana pang va avea versta.

Idem a doi frail din M-rea Cernica si anume: 'lieCraclun si Marin Iamandi.

Comisiunea opineza a se recunOste calugaririle si pu-nendu-se la vot se primesc.

Idem a surorei Anastasia Ionescu din M-rea Zamfira.Comisiunea opineza a se recunOste calugArirea si pu-

nendu-se la vot se primeste.Idem a fratelui Nicolae Butculescu din M-rea Turnu.

si

www.dacoromanica.ro


Comisiunea opineza a se admite calugarirea si punen-du-se la vot se primeste.

Idem a fratelui Mil N. Ungureanu din M-rea Robaia.Comisiunea opineza a se admite calugarirea si punen-

du-se la vot se primeste.Idem a doua surori din M-rea Valeni si anume:

Maria TAW Oea si Maria Minoiu.Comisiunea opineza a se recum5ste calugaririle si pu-

nendu-se la vot se primesc.Idem asupra petitiunei Preotului Atanasie Petrescu

prin care cere a se transfera din Dobrogea la comunaViforata.

Comisiunea opineza a se recomanda Mitropoliei respective.I. P. S. Mitropolit Primat: Cred ca este trebuinta

sa luam o decisiune asupra acestei cereri, caci acest preoteste hirotonit in urma legel, si deci nu i se pOte satis-face cererea.

P. Episcop al Dunarel-dejos: Cred ca inainte de ase lua o hotarare in privinta acestei cereri, ar fi bine caS-tul Sinod sa propuna Guvernului modificarea legei clerulul,

P. S. Episcop al Illmnicului: Sunt de parere, ca a-supra acestel petitiuni sa ne conformam legei, iar in ceace priveste dorinta a I. P. S. VOstre

I. P. S. Mitropolit Primat: A Santulul Sinod, nua mea.

P. S. Episcop al .121mniculul: Voesc sa complectez,ca acesta dorinta este sprijinita si de P. S. Episcop alDunarel-de-jos. Eii cred ca S-tul Sinod trebue sa cautemai intal, data asemenea cereri nu se pot resolva in marginile legilor ecsistande, si numai la neputinta sä venimcu o hotarare, bine chibzuita si motivata de cererile pe-titionarilor, care ar tinde la modificarea uneia, sail a al-tei

P. S. Episcop al Huqilor: Fiind-ca conclusiunea ra-portului este de a se recomanda Chiriarhulul respectiv, iarChiriarhul respectiv dice ca in zadar i se va recomanda,find -ca acesta cerere este in contra legel. cred ca estebine sa se licA pur si simplu, ca se trece la ordinea Vet

Se pune la vot propunerea de trecere la ordinea di-lei si se primeste.

P. S. Arh. Ionichie Bacaonu: Este venita aci o

legs.

www.dacoromanica.ro


carte a Pr. G. Ionescu, spre aprobare. Eti ye rog sh bine-voiti a me insarcina pe mine cu cercetarea el.

I. P. S. Mitropolit Jrimat: S'a luat hothrirea ca sase aleagh o comisiune pentru cercetarea acestei card, darfind ch. bine-voiti P. S. Vdstra a lua acesta insarcinareo cred forte nemerith.

Se pune la vot cererea P. S. Arh. loanichie Ba.-caOnu, de a se inshrcina cu cercetarea cartel Pr, G. Io-nescu si se primeste.

P. S. Episcop al Cer cuventul in ces-tiune prealabila.

I. P. S. Ilfitropolit Prirnat: Aveti cuvintul.P. S. Episcop al Rirnnicului: Am cerut cuventul

In cestiune prealabila, inainte de a se incepe cit'rea cartel«Mhrturisirea ortodoxa) spre a da Ore-care deslusiri. Prinraport, precum si prin procesul-verbal al comisiunel s'acomunicat S-tului Sinod traducerea acestel card. Acestatraducere a avut de bash, ca text original, «Mhrturisireaortodoxh» de la 1699, facuth pe timpul Domnitorulul C.Brancovenu, si ea este tiphrita de chtra leromonahul AntimIvereanu. Rog sh se is dispositiunea, ca sa se aduch a-cest text, cad numai fata cu acest text se pOte vedea,data comisiunea si-a indeplinit bine sail reti insarcinareade a traduce cartea.

P. 8. Episcop al Dunarei-de-jos: FOrte me minunezde propunerea P. S. Episcop de Rimnic, care ne cereaducem cartea dupe care s'a prelucrat «Marturisirea ortodoxa,. Dar eti as dori sa stiu, S-tul Sinod (-and a alesacesta comisiune, i-a impus datoria sa lucreze dupe cutaremanual? S-tul Sinod, pe cat imi aduc aminte, a hotarIt,ca sa fach o lucrare a sa, cad dach er L vorba a se luatraductiunea din timpul cuthrui Domn, nu mai era nevoesa se alegh comisiunea ca sa lucreze 7 Bile; Dumnedetia facut pamentul numai in 6 dile, iar comisiunea a facutacesta lucrare in 7 dile, nu stift data nu a fost Duminicauna din acele dile. Ell ghndesc, ca nu este bine sh malamanam cestiunea, pentru Ca nu ne duce la nicl un re-sultat ; chiar data s'ar aduce acel esemplar cerut de P.S. Episcop al Rimnicului, pe S-tul Sinod acel esemplarnu'l ingradeste intru nimic, pentru eh el nu l'a recunoscutsi admis. De aceea cred, ca asta-di e bine sa procedhm

sa'l

www.dacoromanica.ro


la hotarirea ce s'a luat erl, ca cartea sa se citesca inS-tul Sinod.

P. S. Episcop al Rimniculul: P. S. Episcop al Du-narel-de-jos, a denaturat lucrurile. Am cerut pentru adoua Ora cuventul in cestiunea prealabila, propusa demine, ca sa del 'Inca °data esplicatiune; cad lucrurilestall cu totul alt-fel de cum le-a infatisat P. S. Episcopal Dunarel de jos. De aceea eft voiti aduce aminte P. S.Sale cele petrecute in acesta cestiune, cautand a da lu-crurilor numal adeverata for natura, lasand cele-l-alte pesema P. S. Sale. S-tut Sinod, acum duol ani, a pus in-sarcinare unel comisiuni ad-hoc, de a traduce, nu de aprelucra, textul Marturisirel ortodoxe, dupre original, adicadupre textul grecesc. Comisiunea s'a conformat in totulacestel hotarirl a S -tului Sinod, si a luat de norma textuloriginal de la 1699, tiparit in Targoviste, si s'a impus castop nu alt ceva, de cat traducerea fidela a textului.

P. S. Episcop al Argesului. Nu s'a facut lucrarea,In greceste, si prin urmare nu este acesta textul original.

P. S. Episcop al Rimnicului: Daca este sa arat siistoricul cartel, voiu spune, ca ea este trimisa de PetruMovila la Sinodul de la Iasi in limba latineasca, apoi tradusain grecesce tot in Sinodul de la last Acest text grecesc,si numal el, a fost aprobat de top Chiriarhii BisericelnOstre ortodoxe, si acesta m'a facut a-1 numi text ori-ginal; avend, se iirtelege, in vedere, ca, acesta este textulnormativ pentru Biserica nOstra ortodoxa. Dupe aceste,cand hotarirea S -tulul nostru Sinod a fost luata, ca tra-ducerea sa se faca depre textul original, comisiunea eraingradita a face o traducere intrebuintand, mal repel, nu-mai un text din cele originale. Comisiunea ad -hoc pu-nendu-ml mie insarcinarea, de a face acesta traductiune,mi-am impus datoria de a me inconjura de trite textelegrecescl, incepend cu cel mai vechiii si tiparit la 1699,in Romania; si acesta, se intelege, pentru a fi mai bineinarmat fata de insarcinarea, impusa de catra S-tul Sinod.Acest mijloc stiintific de a lucra, eil I'am comunicat mem-brilor comisiunei pre care acum sint impins, de a'l aducesi in S-tut Sinod. Observand, clic, texturile elenice, amcregut de cuviinta ea, comunicand laras1 comisiunei, casa se faca traducerea dupre textul grecesc, din timpul 1 I

www.dacoromanica.ro


Constantin Brancoveanu, nu Mavrocordat, cum a cis P.S. Episcop al Dunarel de jos, mai adaogand apol, ca efacut de Ieromonahul Ivereanu. Dupre acest text, I. P.Santite, am facut traducerea, consultand la tot pasul tex-turile deosebitelor editiuni cu traducerile vechl din limbaromanesca si ruse, ne parasind, se intelege, nici textullatin. Asa s'a facut traducerea cartel, ce se aduce asta-ciinaintea S -tulul Sinod, si ea s'a executat in limba car-tilor ritualului nostru bisericesc. Terminata °data lucrarea,comisiunea dupe invitarea mea s'a intrunit, si in timpde 7 cite continue nu s'a tradus cartea, caci in 7 cluenu se putea traduce o carte ca acesta, ci s'a corectattextul tradus, inlaturat gresalele, ce am putut facesi eu, comformandu-me pretutindenea cu vederile membrilorcomisiunel. Cu alte cuvinte, in aceste 7 elite am studiat cartea,alaturea iarasi cu originalul, cautand a ne intelege asuprafie -carul termen. Seversita si acesta lucrare a comisiunel,s'a incheiat procesul-verbal trebuitor, care s'a cetit si inS-tul Sinod, Tar raportorul a facut raportul seti pe basaacestul proces-verbal. Eaca cum a lucrat comisiunea P. S.Vestre, si lucrurile stail asa, cum le-am expus. i inche-ind, rog pe P. S. Episcop al Dunarei de jos, ca sa lasediscutiunea in marginile reale ale lucrurilor, si sa nu maTintroduca, in discutiune elemente cu totul streine de a-cesta, lucrare.

P. S. Episcop al Duncirel-de-jos: Dace P. S. E-piscop al Rimniculul ar fi vorbit de la inceput, cum avorbit acum, nu mai luam cuventul, dar P. S. Sa ne-apovestit faptele care ni le-a spus si in raport, dar era deprisos acesta, caci gasesc ca nu se potrivesc. Mi se liceca am denaturat faptele, dar nu le-am denaturat, cadfaptele nu se denatureaza de cat de Omeni cari nu ailcunostinta. Dicend Mavrocordat, am creclut ca redatl nu-mele Domnitorulul in timpul ca.ruia s'a, tiparit acesta carte,asa dupe cum mi se peruse ca afirmase P. S. Episcop alRimniculul. Eu ye marturisesc ca nu me laud ca suntcunoscetor de istorie si prin urmare chiar data mi s'ar

ca nu sal faptele istorice, asa cum le stie P. S. Sa,eu nu am sa me super sail formalizez data cele afirmatesunt adeverate. Numal Dumnecleti este a-t6te stiutor sip6te si acele geniurl marl, cari lipsesc dintre noi cu totul

si salt

dice,

www.dacoromanica.ro


Daca P. S. Sa ghee, Ca a tradus dupe originalul grecesc,in raport ved ca se dice alt-fel, si a fost nevoit sail rec-tifice vorba. De ce ne cere sä aducem editiunea roma-neasca?

P. S. Episcop al Rimnicului : Nu romanesca, cigrecesca. De ce intelegeti reil?

P. S. Episcop ad Duna rel-de-jos: Asa am inteles.De ce nu al adus pe cea grecesca ?

P. S. Episcop al RiMMCII1U1 : Pentru ca nu mi-a trecutprin minte, ca se va schimba procedura de cercetare in asamod, cum nu s'a mat schimbat cu nimeni pana acum.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Cred di nu e bineO. cerem S-tulul Sinod sa aducem cartile, care le avemnot in biblioteca, apoi bite cartile acestea in grecestesunt intr'un fel.

P. 8. Episcop al .R.imniculul: Din contra. Au variantedeosebite.

P. S. Episcop ad Dun4rei-de-jos: De alt-fel, not nuputem discuta acum fondul. Cestiunea prealabila tre-buia privita ca ne avenita, pentru ca S-tul Sinod a ho-Wit cetirea, si prin urmare o cestiune prealabila deamanare ar fi numai sa zadarnicesch lucrurile.

P. S. Arh. Pimen Piteste.nu: I. P. S. Presedinte. Desi acesta este a doua sedinta la care am onOrea de aparticipa ca membru al S-tului Sinod, si deci ca non ve-nit, eram hotarit ea in acesta sesiune, sa folosesc timpul,mal mull pentru a observa modul cum P.P. S.S. membrildiscuta diferite cestiuni, ca ast-fel sa me pot calaucli inactivitatea, ce sunt dator, a da S-tului Sinod; totusl a-vend in vedere insemnatatea objectulul ce se discuta, imipermit a lua si ea cuvC,ntul P. Santitilor. Discutiunea cese petrece acum in S-tul Sinod, 'ml reaminteste un mo-ment forte insemnat din vieta bisericel nOstre romanestT;moment unit in felul seu inregistrat de istoria nOstra na-tionala. Voesc a dice, ca objectul discutiunei de asta-di afost objectul de discutiune al memorabilulul Sinod tinutla Iasi in 1642, pe timpul nemuritorulul Mitropolit Var-laam si marelui domn Vasile Lupu. Decl sedinta de asta-clista in stransa legatura cu sediatele tinute acum 253 deand in Iasi, sub acoperamentul faimOsel biserici Trei-ierarhi.

Cartea de care este vorba se numeste Marturisirea or-

www.dacoromanica.ro

88 PROCESELE VERBALE ALE FEDINTELOR ST. SINOD

todoxa. Lucrarea acestel carp se datoresce unui romande vita domnesca din Moldova, care in urma diferitelorintamplari si imprejurari, prin care a trecut, a ajuns ierarh albisericei ruse, avend meritul de a fi organisatorul si inte-meietorul de frunte al culture' theologice de care se bu-cura biserica rusesca. Acesta este Petru Movila fost Mi-tropolit la Chiev.

Cartea este de cuprins simbolic, ea sta.' in fruntea tu-turor cartilor simbolice. Limba in care a scris'o Petru Mo-vi1a este cea rutena. Motivul care 1-a indemnat a o scria fost linistirea consciintelor religiOse ale crestinilor or-todocsi, din intrega biserica, care era sdruncinata pe a-tunci, prin uneltirile emisarilor diferitelor confesiuni ete-rodoxe; iar scopul ce a urmarit autorul a fost acela, dea pune in evident& veritatea credintel nOstre ortodoxe.Atat motivul cat §i scopul au fost satisfacute cu mare suc-ces de catre romanul Petru Movila; de aceia avem drep-tul a ne mandri no' Romani', ca until Romah, '1 a fostdat a aduce acest mare serviciu bisericei ortodoxe. Auto-rul a presentat lucrarea sa Sinodului din Chiev in anul1640, unde a fost discutata si aprobata. La 1642 a fostdiscutata si aprobata la Sinodul din Iasi, nu insa in limbarutena, ci in limba greca, in care limba se tradusese a-cesta carte.

La Sinodul din Iasi ati luat parte ierarhii bisericei mol-dovene, al bisericei Rusiel Mid si alp ierarhi din alte bi-said' ortodoxe; numai ierarhil biserici muntene nu ailfost de fat& la acest Sinod, din cans& ca ere,' neintelegeripolitice intre domnil acestor ter'.

Procedura urmata la acel Sinod pentru cercetarea a-cestei carp, de bunt serna, ca a fost aceia de a se citiin sedinta intregul el cuprins, dupe care Sinodul a apro-bat'o. Nu tarziti, cartea a fost discutata si aprobata deSinodul patriarchal din Constantinopole, tot in textul gre-cesc; apol la Sinodul patriarhal din Ierusalim si asa maideparte, ast-fel ca. cartea 'si-a capatat aprobarea intregelbiserici ortodoxe si asa ea a devenit o carte canonic&pentru doctrina ortodoxiel.

Pentru insemnatatea el cea mare, a fost tradusa aprOpeIn We limbele moderne, asa ca Theologil altor confesi-unl crestine consulta cartea acesta, pentru a putea cu-

www.dacoromanica.ro


nOste diferintele doctrines la diferite confesiunl crestine.Asa find P. Santitilor Parinti, putem aprecia marea im-

porta* a acestel carts; pentru aceia am salutat cu multabucurie sufletesca propunerea I. P. S. Presedinte, ca deOre-ce acesta carte este acum din nou tradusa, dupe textulgrecesc, sa fie cilia in intregul el, in sedinta S-tului Si-nod. Departe de mine, de a discuta competinta si preci-siunea onor. comisiuni, careia suntem datori a multAmi,dar pentru ca acesta noue traducere, are sa fie o editi-une proprie a S-tului Sinod, de aceia este bine, ba chiareste dator fie-care membru, sa 'si dea serna de dd'nsa, maiales ca este o traducere dupe textul grecesc, iar nu dupecel original.

Pentru ajungerea scopului urmarit, propun, ca S-tulSinod sa bine-voiasca a hotari tiparirea sau litografiareaacestel carts, in atatea exemplare, cats membrii suntem,ca ast-fel fie-care dintre nos, avend la indemana cate unexemplar, vom putea fi pusi in positiune de a o studia dinvreme. Alt-fel nu vom putea ajunge la nicl un resultatpractic, de Ore-ce P. S. raportor are sa citesca. si fie-caremembru, on -cat de atent ar fi, nu ar putea de cat inmod fugitiv, sa facd observatiunele sale ne-depline si declvom lucra fara folos.

Sustin propunerea si rog pe P.P. S.S. membrii, sa oadmita.

P. S. Episcop al Rimniculul: Me unesc cu propu-nerea P. S. Arch. Pimen G. Pitestenu.

P. S. Episcop a,1 Husilor: Eu gasesc ca, cererea P.S. Episcop de Rimnic este forte drepta, ca sä fie de favatextul dupe care s'a tradus. Mai drepta cerere de cat a-cesta, cred ca nu pdte fi. Acum, data vine in discutiuneeditiunea grecesch, dach este mai buna sail mai rea, a-ceia dupa mine este o cestiune cu totul alta. Cartea insa dupecare s'a tradus anume acea editiune, trebue sa se aiba inin vedere la confruntare. S'a cps ea bite textele grecestistint aceleasi. Eti nu cred acesta, cats on ce s'ar dice di-feresc in expresiuni. Trebue dar sa se aiba in vedere tex-tul dupe care s'a tradus. Daca acel text se va dovedinu este bun, atunci si traducerea facuta. de P. S. Sa, .siascultata si de nos, nu are sa fie build'. De aceia ye rogsa admiteti propunerea P. S. Episcop de Rimnic de a a-duce acea carte.

ca

www.dacoromanica.ro


I P. S. Mitropolit Primat: Eu dand cuventul P. S.Episcop de Rimnic in cestiune prealabila, me asteptamcu totul la alt-ceva; ved ins& ca am revenit asupra dis-cutiunet de alalta-eri. 0 data luata. hotarirea asupra a-cestel carp, ca sa se citesca, cred ca nu mai pOte avea loccestiunea prealabila sau propunerea facuta. de P. S. Arch.Pimen Pitestenu; ar fi nemerit& acesta propunere, ins& avenit tarzia.

Noi trebue sa ascultam citirea el in Santul Sinod, savedem termenii cart s'au intrebuintat in acesta carte, sidad. ni se va parea ca e bine tradush, atunci vom decidepana la cutare cutare punt, ne vom da parerile nOstre,si S-tul Sinod intreg va hotari ce este de facut. Rana a-tunci insa, ca sa nu sa pearda timpul, trebue sa inde-plinim hotarirea de alalta-eri a S-tului Sinod. Vom facedecI cum se face la corpurile legiuitere. and vine o lege,se dä citire inteia acelul text de lege, motivat sau ne-motivat.

Acosta carte este cartea normative a credintei nOstre,trebue dar sa fim linistiti sat pacinici si sa nu ne gra-

POte sa perdem timp mai molt, dar trebue sa avemrabdare fata cu asemenea important& lucrare, cad cuma Os P. S. Arch. Pimen Pitestenu, la Sinodul de la Iasinot nu am luat parte.

Noi vom vedea data traducerea c' rtiT este bine facuta,nu lash nimic de cps si atunci o vom aproba, del nuam cerut ca Marturisirea ortodox& sa se revada de S-tulSinod cu alt stop, de cat acela ca sa nu se fi strecuratfrase de acelea care ne ar duce la schisma.

De aceia s& trecem inainte la citire, conform hotararelS-tului Sinod.

P. S. Episcop al Husilor: Me unesc la propunereaI. P. S. VOstre ca sa incepem, dar sustin cererea P. S.Episcop de Rimnic ca sa se aduca aci textul, cad pOteP. S. Episcop al Dunarii-de-jos va veni cu un text altulde cat acela dupe care s'a tradus, si I. P. S-titul Mitro-polit al Moldovel cu altul, dupe care nice termenii nice tra-ducerea nu se potrivesce. De ce sa nu avem rabdare saasteptam pana ni se va aduce textul dupe care s'a tra-dus si pOte fie care cunoscetor aicea nu e bine,W& cum trebue sa se traduca.

biro.

sh

s'an

www.dacoromanica.ro


I. P. S. VOstra V'ati esprimat ca se revisueste Martu-risirea ortodoxa. Se revisueste nu Marturisirea ortodoxaci o traducere a el facutd in limba romand; not nu facemrevisuire in doctrina, ci a ideii cum este in textul original.

I. P. S. Mitropolit Primat: Textul acesta, care se re-clarnd, se pOte aduce dupe citirea manuscrisului care s'aadus aci, si in urma vom regula; dar manuscrisul trebuecitit dupe cum e depus pe biuroul S-tului Sinod.

Voci: Inchiderea discutiunei.Se pune la vot inchiderea discutiunei si se primeste.

P. S. Episcop al Argesulul: Incepe a citi textul car-tel Marturisirea ortodoxa. Dupe citirea cdtor va articole.

I. P. S. Mitropolit Primat dice: Urmand sd presint.Majestatei Sale Regelui, pe noil Arhierei astd-dl la 11 ore,ye rog dar sa, ridicam Sedinta.

Sedinta se ridica la orele 11 8/4, anuntdndu-se ceaviitOre pentru a doua di 10 Februarie orele 9 dimineta.

Prepedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.Secretary : Dionisie Episcop al Buz6Llut pi

loanichie Floru Baca6nu.

Sedinta din 10 Februarie 1895.

Sedinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedentia I.P. S- titului Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presentI 14 P. S.Membrii.

Se citeste sumarul sedintei precedente.P. S. Episcop al Rimnicului: Cer cuventul asupra

sumarului.I. P. S. Mitropolit Primat: Aveti cuventul.P. S. Episcop al Rimniculul: Am cerut cuventul

asupra sumarului, ca sä rog pe biuroill a face Ore-carecorectarl la niste greseli ce s'ail furisat in sumar. Si eiivoid lua sumarul de la sfarsitul lui. S'a clis prin sumar,ca Episcopul Rimniculul a ridicat o cestiune prealabila;iar eil rog, ca sa se spund, ca. Episcopul de Rimnic aridicat o cestiune prealabila asupra textulul original duprecare s'a facut traducerea.

www.dacoromanica.ro


Adoua cestiune, mergond tot de jos in sus, este ces-tiunea relativa la votul S-tului Sinod, fata de cartea Preo-tuluI Plevianu. Hothrirea S-tului Sinod a lost. ca sa i seinapoieze cartea, si autorul sa o inainteze spre cercetarein manuscris.

A treia cestiune este aceea relativa la adresa I. P. S.Mitropolit al Moldovei. S-tul Sinod, in urma explicatiu-nilor I. P. S-titului Mitropolit Presedinte, a primit parteaintaia a adresei. In ceea ce priveste partea a doua, St.Sinod a rugat pe I. P. S-titul Mitropolit al MoldoveI, casa o considere si I. P. Sa, ca neavenita. S-tul Sinod adeliberat, si deliberand, a luat acesta hotarire, iar hota-rirea aceea remanend in piciOre, ne obliga pe noI totI larespectul el.

I. P. S. Mitropolit al Moldove.i: Eu unul, numalinteleg acest fel de observatiuni. Este textul positiv alregulamentulul pentru alegerea candidatilor de arhierei,unde prescrie regula cum trebue sa se alega. Acum ce,nu'l e permis nici unul membru al S-tului Sinod sa facao observatiune Ore-care?

P. S. Episcop al Rimnicului: N'am dis asa ceva.I P. S. Mitropolit al Moldovel: Pentru ce sa venim

not cu ast-fel de observatiuni, care, de, asl dice vorba,dar s'ar parea prea tare, care irita, invenineza lucrurile.Ce ? asupra unel observatiuni, care am facuro in trecatsa tinem discutiunl, cum sa in in corpurile legiuitOre ?Acolo sunt partide politice cu fel de fel de idei, unele depeste t.eri si de peste marl. Dar not, slava. luI Dumnedea,suntem in santa incinta a S-tului Sinod al SanteI nOstrebiserici ortodoxe, si sa nu-mi fie permis sa lac obser-vatiuni? cum am facut, buna Ora, observatiuni asupraunui si din Marturisirea ortodoxa a SanteI nOstre bise-rici catolice si ortodoxe. Nu ved, me iertati,si acestao dic ca in parantesanu ved pentru ce s'a pus un si.Am aci un text ortodox (citesce din greceste).si apostolicei biserici a resaritului». Dar sa punem notniste titluri vagi asa, biserica catolica si ortodoxa, acestada loc la diferite banueli. Acesta am dis'o numal ca unexemplu. S'a putut face alegerea pentru un loc vacant,acela se recomarkla Guvernului si se intaria, remaneauduoI si acestia ii punea impreuna la cel-a-lt colegiu, ast-

<CatoliceI

www.dacoromanica.ro


fel ca era ale trey pentru fie-care colegia. Dna ea amfacut acesta observatie, apoi sa incepem a ne acusa unitpe

P. S. Episcop al Duna ref-de-jos: Acesta numai estecestiune asupra sumarului.

I P. S. Mitropolit Primat: Regret ca s'a adus dinnal in discutiune incidentul acesta. Eil credeam si im-preuna, cu mine si P.P. S.S. VOstre, ca asa este cuviinciossi asa trebue sa fie ca partea adoua din adresa sa fieca neavenita.

P. S. Episcop al Rim.nicalui: Acesta am cerut siI. P. S. Mitropolit Primat: Asa cred, ca nu numal

ci si fie-care a inteles ast-fel. N'am vedut in nici uncorp legiuitor and un deputat sail un senator vine siia parte la lucrari si voteza pentru candidatul cutare, savina in urma cu o adresa in care sa spuna ca consimtela ceea ce s'a facut si tot de °data sa dica, ca nu s'aprocedat bine. Lucrul acum este hotarit si eil cred, caI. P. S-titul Mitropolit at Moldovei nicl nu mai tine lalucrul acesta. Chiar I. P. S. Sa va considera partea a 2-aa adrese1 ca neavenita dupe cum a simtit si a credut siS-tul Sinod, caci nu este bine sa mai intindem discutiu-nea asupra acestei cestiuni.

Pun la vot dar sumarul sedinte1 precedente, asa ca par-tea a 2-a din adresa I. P. S-titului Mitropolit al Moldoveisa fie ca neavenita.

S'a primit.Se comunica de la biuroil adresa I. P. S-titului

Mitropolit Primat cu No. 476/95, prin care comunica St.Sinod ca in diva de 2 ale curente1 a hirotonisit Arhiereilcu titlu de Pitesteanu pe Arhimandritul Pimen Georgescu;tar Duminica, 5 ale curenteI a hirotonisit Arhierea cu titlude Craioveanu pe Arhimandritul Atanasie Mironescu sise ia act.

Ne mai find comunicarI, se intra in ordinea gilei.P. S. Episcop at Argesulul, raportor, continua cu

citirea traductiel «Marturisirea ortodoxa», si citeste de laintrebarea a 5-a si pana la intrebarea a 35-a inclusiv.

I. P. S. 111itropolit Primat: P.P. S.S. Parinti, orae cam inaintata si avend Ore-care afacerl importante la

alt1T ?

ea.

ea,

www.dacoromanica.ro


ora acesta, ye mg, sa ridicam sedinta si pe cea-l-alta s'opunem pe maine, Sambata.

Sedinta se ridica si se anunta cea viit6re pentrua doua c i Sambata 11 Februarie, orele 9 a. m.

Presedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.Secretarl : Dionisie Episcop al Buaulut si

loanichie Korn Bacaonu.

IS'edirara din 11 Februarie 1895.

Sedinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedentiaI.P. Mitropolit Primat.

Se lace apelul nominal si respund presenti 14 P. S.membril.

Se citesce sumarul sedintei precedinte, si se aproba.I. P. S. Mitropolit Primat: Ne find comunicari, in-

tram in ordineaP. S. loanichie Bacaoanu, raportor, citeste raportul

comisiunel insarcinata cu cercetarea budgetulul revistel.«Biserica Ortodoxa Romana si conchide la aprobarea lui.

Se pune la vot opiniunea comisiunel si se aproba.Idem, raportul comisiunel insarcinata cu cercetarea

budgetulul Tipografiel cartilor bisericesti si opineza a seaproba.

Se pune la vot opiniunea comisiunel si se aproba.Idem, raportul comisiunel insarcinata cu luarea so-

cotelelor < Tipografie1> pe anul budgetar 1893-1894, siopineza a se aproba.

Se pune la vot opiniunea comisiunel si se aproba.Idem, raportul comisiunel relativ la adresaTipografiel cartilor bisericesti, prin care cere a se

construi o magazie de caramicla pentru conservarea car-tilor aflate in depositul tipografiel si conchide laaprobarea construirel acelel magazil.

I. P. S. Mitropolit Primat: Prea SanOti Parinti, Euslit' ca este mare nevoe de o asemenea magazie, cacin'are unde sa pastreze cartile; remane inse a ne chibzuipentru locul care'l cere, daca pOte fi acela, sail altul.

P. S. Episcop al Argesulul: Eu cred, ca ar trebuisa is locul acela pentru a se face un local mai bun, find

Direc--tiunel

tiparite,

www.dacoromanica.ro

PROCEbELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 95

ca sunt fOrte multe chill. Acel local ar putea servi calibrarie in fata. Ceva mai mult; eii ass dori ca acestacasa sa fie si mai mare pentru a se putea instala in eaSi o legatorie de carts bisericesti, find ca cea mai mareparte din carts se vend nelegate.

I. P. S. Mitropolit Primat: Prea Santiti ParintT, yerog sa bine-voiti a avea in vedere, ca magazia nu se pOteconstrui la fata stradel, cad nu permite Primaria. Acelloc eti 11 pot da pentru tipografie, cand este vorba de ase face o cash de care sa se foloseasca acesta institutie.Acea casa insa trebue sa armoniseze cu corpul clhdireitipografiel. Dar dach. este vorba sa se faca o simpla ma-gazie, apol ea trebue construita in un alt loc adica in-daratul easel si nu la stradh. Asupra acestui punct ellam dis D-lui Director sa se asigure de lucrul acesta,caci cartile se aglomereza si ca sa le mai tina prin caselede pe la Mitropolie, nu se pOte. Prin urmare ye rog sasa't dam aprobare numal in ce priveste magazia. In ceeace priveste insa facerea unel case ye rog sa-mi dati voesa tratez eti cu Directorul, cad pentru a-I da locul decare e vorba ca sa fach pe el o cash pentru a complectastabilimentul tipografiei, trebue sa aiba planul unui arhi-tect, sä alba un devis in regull si numal asa s'ar puteapermite.

P. 8. Episcop al.Rimniculul: I. P. San* Presedinte!In numele S-tulut Sinod, in numele Institutiunei Tipogra-fiei si al mei personal, ye multumesc cu recunostintapentru buna-vointh, ce Mil aratat fata de aceste trebuinteale Tipografiei S-tului Sinod. Eti nu m'am indoit un mo-ment, ca trebue sa fill tot-deuna cu buna-vointa asupraacestui stabiliment, care este al bisericei nOstre, infiintatde densa si cu spesele ei. Inse VC rog un lucru. Fiindca ati propus, ca Directorul tipografiei sa se intelega cuI. P. S-tia VOstra pentru constructiile ce sint de facut,dati-mi vote sa adaog o rugaminte in numele S-tului Sinod,Si anume, ca sa cereti de la Dl. Ministru al Cultelor sprea se face un plan protect, care plan sa fie vedut Si deaceia dintre not, emit avem cunostinta de trebuintele ti-pografiel din present, precum si acele din viitor, ca in-fiintarea unel litografii bisericestl si altele. Ce se atingeinse de magazia, despre care ne vorbeste raportul Direc-

www.dacoromanica.ro


torului, ye rog sa nu facet[ atata caz; cad sub numelede magazie se intelege un local facet in marginele unorstiute conditiuni si el trebueste aseclat acolo, unde pOtefi ferit de incendiurl, si uncle permite si regulamentulpentru constructiuni al Primariel. Magazie, cum s'ar in-tampla, nu permite Primaria a se face ; Si Primaria, stiade mai inainte, va impune Directorului, ca sa o faca lados, si nu-i va da vole, de a o asecla la fata. Iar data,se pune in discutie locul si conditiile de construire aleacestel magazil, eii asl propune, ca acel local sa fie isolatde orl-ce locuinta; c'aci, se We intampla un foc, si cuacesta sa se prapadeasca modesta avere, de care dispuneasta-di Biserica nOstra. Deci, spre a inlatura on -ce pericol,magazia trebueste facuta la dos, lar pentru a se avea unlucre complect, eu ye rog sa sthruiti pe Tanga Dl. Ministrual Cultelor, pentru a insarcina pe un arhitect, ca sa facaun protect de plan.

I. P. S. Mitropolit Primat : Me rog sa ne intelegemasupra acestel cestiuni. Comisiunea atata dorinta expri-mata de Director si nevoia, ce se simte pentru facereaacelel magazii. Atunci Directorul este dator sa ne presinteun plan si un devis si pe urma vom decide.

P. S. Episcop al Riamicului: I. P. S-tite Presedinte!ye rog Inca. ()data sa, nu puneti cestiunea asa; cad cuacesta obligati pe Director, ca el sa ne presinte planul,si sa plateasca pe tine -va, ca sal faca. I. P. S. VOstrainse, puteti face acesta cu o iconomie pentru tipografieprin DI. Ministru al Cultelor, care are la indemana uncorp intreg de arhitecti.

I. P. S. Mitropolit Primal: DA am sa mijlocesc la Mi-nister, si rog si pe S-tul Sinod sa primiasch cererea, darcu conditiunea ca Directorul sa alba grija a ne presentaun plan si un devis.

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Sa i se puna invedere sa presinte un plan, ca sa stim si not ce avemde facut.

Se pune la vot opiniunea comisiunei, cu indatorireca Directorul Tipografiel chrtilor bisericesti sa presinte unplan si un devis si se aproba.

P. S. Ioanichie Bacaoanu, raportor, citeste raportulcomisiunei insarcinata cu verificarea compturilor revistel

www.dacoromanica.ro


«Biserica Ortodoxa Romany ", pe anul budgetar 1893/94prin care conchide la aprobarea lor.

Se pune la vot opiniunea comisiunel si se aproba.I. P. S. Mitropolit Primat: DO-mi voe sa fac a

intrebare. Aceste socoteli luate de comisiunea respectivela tipografie, sunt dupe anii treouVt?

P. S. Episcop al Rimnicului: Pe anul 1893/1894.I. P. S. Mitropolit Primat: Inca un lucru as dori

sa §tiu, ce carte are sub tipar acum directiunea tipografiei?P. S. Episcop al Rlmnicului: Nol, comisiunea, n'am

fost insarcinati cu acest5, cestiune.I. P. S. Mitropolit Prirnat: As dori sa se intrebe

Directorul tipografiei, ce carte are acum sub tipar ?P. S. Episcop al Argesulul: Mineele terminat

si s'a inceput apostolul a 2 editiune.I. P. S. Mitropolit Primat: Eu voiam sa propun, ca

sa tipareasca. Biblia, cacl este de mare trebuinta. La Se-minar si in alte partI am vedut, ca se serveste cu decele vechi.

P. S. Episcop al Rimniculul: Anul scolar curgetor1894-1895, Ministerul a introdus in scola Biblia intrega,adeca Vechiul si Noul Testament ca carte de citire pentrucopii. In scopul acesta dupre cum sunt informat, Minis-terul s'a adresat la tipografia nastra, cerend un numermare de exemplare, mi se pare vr'o 10,000, iar tipoprafian'a putut satisfdce cererea. Ea cand eram Director la ti-pografie incepusem sa tiparesc asemenea cart' pentru copiiin format mic, si dupe ce am tras un numer de vr'o 3000esemplare, am si stereotipat tablele pentru tirajele dinviitor. Cand Ministerul a cerut numerul cel mare de ec-semplare, Directorul tipografiei nOstre a dat pe cele avutein deposit, iar pentru rest Ministerul a fost nevoit se seadreseze la alte tipografii. De aceia, acesta propunere aI. P. S. VOstre este fOrte bine venita, si eu cred, ca farea se mai intreba Directorul, sa'i se ordone numai, ca elsa incepa cu tiparirea Biblief, in format mare si apoi simic pentru so:51e.

Voci: Sa se incepa cu Septuaginta.P. S. Episcop al Rimnicului: Da! Septuaginta este

textul normativ al Bisericei Ortodoxe, si de acesta tre-bueste sa ne ocuptim si not, intr'o sedinta speciala, cand

7.

s'ati

www.dacoromanica.ro

'98 PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD

se va hotari si codicele de urmat. De aceia acum dicsa primim propunerea si intr'o anume sedinta sa ne o-cupam in mod special de codicele, dupre care trebuestesa, se tiparesca Biblia, precum si de formatele, cum aresa se tiparesca.

P. S. Episcop al Argesulul: Mai bine e sa se incepacu tiparirea Bibliei indata dupe terminarea Mineelor.

I. P. S. Mitropolit Primal: In tot casul, tot sa seintrebe Directorul tipografiel, cu ce carte se ocupa acum.

P. S. IOnichie Bacalinu raportor, citeste raportul co-misiunei pentru cercetarea cartilor de invetament religios,relativ la cartea de cantari a Preotului G. Ionescu, dinBucuresti si conchide la aprobarea ei.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aproba.P. S. Pimen Pitestenu: I. P. S. Presedinte, prin re-

organisarea seminariilor, in timpurile din urma s'a nascuto absoluta necesitate si de aci o deosebita indatorire, ceS-tul Sinod, are fata de acesta institutiune de educatiunebisericesca. Seminariile nOstre stilt cum sint reorganisateprin ultima lege. Eu, ca director al seminarulul centralsint pus in placuta positiune de a ye asigura, ca daufructe bune si rodnice pentru biserica nOstra. Dar pentruca s'a multiplicat numerul de studii la seminarii, asapina la reorganisarea Seminariilor, seminaristii se faceailpreop cu 4 si 7 clase; ssta-di, dupa reorganisare nu semai pot face de cat numal cu 8 clase in comunele rurale;ast-fel ca, in fata acestel multimi de ani de studii, adese-orlba chiar tot d'auna se intitnpla, ca elevii seminaristi cindating virsta de 21 aril sa. fie .recrutati in armata. Prin a-cesta lege de recrutare, in adever se garanteza semina-ristilor aminarea de la virsta de 21 si pana la 26 ani,in care timp elevul seminarist este obligat sa platesca pefie care an o taxa de 100 lei; ast-fel ca multi dintre eleviiseminaristi, care au parinp seraci, neputend plati in modregulat acesta taxa, ministrul de resboi, conform legei derecrutare a armatel, vrend ne vrend, it chiama la corp side aci in diferite rinduri s'a intamplat, ca elevii semina-rului superior sa fie lug' de la clasa si trimisi la cazarma.Am avut cate va casurl de felul acesta si multumita D-luiMinistru al Cultelor, cad' a mijlocit pe langa colegulde la Resbel, ca elevii seminaristi sa nu fie trimisi le de-

slit

ca,

www.dacoromanica.ro


positul de recrutare sail la casarma cu escorts, ci singuri.Pe langa acesta, actuala lege a clerulul, cum si legea reor-ganisarel seminariilor, impiedica hirotonia imediata a unuielev, dupe ce a terminat cursul de 8 clase, ci el trebuea se hirotonisi atunci, cand se va constata ca are virstade 26 ant

In fata acestei star' de lucruri, eu fac o respectOsa pro-punere S-tului Sinod, ca sä alega o comisiune, care sase ocupe cu acesta cestiune, mai ales, ca. sesiunea acestain care ne gasim, este o sesiune extra ordinara ; comi-siunea, ce se va alege, va studia cestiunea elevilor semi-narist' fata de legea recrutarei.

Tot cu acesta ocasie, ye aduc la cunoscinta, ca D-nulMinistru al Cultelor, in urma propunerei mele, ca Directoral seminarului central si a colegului meil de la semina-rul din Iasi, a aprobat o intrunire a tuturor directorilorseminariilor din tar0., care intrunire a avut loc in serba-torile Nasterei Domnului. Intre cestiunele pe care le amdiscutat, am dat si peste o alta cestiune, strans legatade acelea si anume: cestiunea cum biserica isl indepli-neste datoria sa, fata de armata, adica cestiunea positiuneipreotulul de armata, cum stie el sa'si indeplinesca da-toria, fala de acei tineri roman' ortodocsi, care, stand timpde 3 ani la cazarma, sint privati de biserica si de inve-taturile el, ceea ce face ca soldatil sa devina Omen' rel, side desordine si de aci sa comity tot felul de fapte rele,si cand se intorc in caminele lor, sa duca cu ei cele mairele vicii vatamatOre societatel.

Eu rog dar, ca comisiunea, care se va alege de S-tulSinod, pentru a regula positiunea elevilor seminarist' sia studentilor Facultatei de Teologie, fata cu legea de re-crutare, sa se ocupe si de cestiunea preotulul de armata,adica de modul cum ar trebui mai temeinic, sa se in-grijasca biserica fata de armata, pentru indeplinirea dato-ririlor dale religiose si morale. Acesta am avut de zis.

P. S. Episcop al Husilor: Cestiunea ridicata de catreP. S. Pimen Pitestenu este fOrte insemnata. P. S. Sa propunesa se alega o comisiune. care, dupe cit am inteles eu, artrebui sa se ocupe cu regularea cestiunea pang la sesi-unea viitOre.

EA as zice, ca sa nu alegem comisiunea, ci prin un

www.dacoromanica.ro


vot dat de S-tul Sinod, sl autorisa m pe Presedintele nos-tru, ca sa ceara la Guvern, sa vina cu o lege, prin caresa modifice articolul din lege privitor la recrularea ge-Tierala, din care sa escluda pe elevil seminaristi si stu-dentiT de la Teologie. Acesta sa se fach chiar acum intimpul acestei sesiuni a Corpurilor LegiuitOre, cad dad.se va amana pana la Minna., sint o multime de tinerl careail sa fie deranjati in studiile lor.

I. P. S. Mitropoht I rimat : Eti cred ca propunereaP. S. Pimen Pitestenu, si modul cum a expus'o, in cu-ventarea sa, merita atentiunea nOstra dar nu prin comi-siune, cad a alege o comisiune, ce are sa faca acea co-misiune? Nevoile le stim cu tog Ea as crede dupe cuma zis si P. S. Episcop al Husilor, ca printr'un vot dat de-S-tul Sinod sa se intervina prin Presedinte la D-1 Minis--tru al Cultelor, ca acum pana ce Camerile sint deschise,sa se modifice legea recrutarel privitOre la candidatii dehirotonie.

Cred ca e bine sa primiti acesta propunere, cad datavom alege comisiunea, tot acolo avem sa ajungem.

P. S. Episcop al Rimnicului: Propunerei facuta deP. S. Arhierefl Pimen Pitesteanu, ea cred, ca este bine,ca mai intai WI facem putina analisa. P. S. Sa, dad, l-am inteles bine, a propus dou6 cestiuni, si anume: I-acestiune a fost numita positiunea seminaristilor fata deobligatiunile for de ostasi ai terei, si a II-a cestiune, estemodul cum trebuesc sa se poarte preotii, care ingrijescde ostirea nOstra. Prin urmare trebueste sa deosebim inpropunere aceste doue materiT. Ce se atinge de materiaintaia a cestiunel, prin carea se cere, ca sa se pupa inarmonie legea clerulul cu legea datoriilor ostasesti ale ce-tatenilor, acesta se pcite face acum numai in forma, dea ruga pe I. P. S-titul nostru Presedinte, ca sa se punain in telegere cu Dl. Ministru al Cultelor si sa se regulezelucrul cum va fi mai bine. In privinta ins a cestiunela doua, adica a positiunel preotulul roman din armata,si eil impartasesc ideia

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Eif asa inteleg. Amspus ca studiind cestiunea elevilor seminarists, fat cu le-gea de recrutare, am dat de o alta cestiune, care sta instransa legatura cu acesta. Cum ar putea biserica intr'un

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE cEDINTELOR ST. SINOE

mod mai rodnic sa aduca folOse prin serviciilearmata.

P. 8. Episcop al Rimniculul: Ma.'ntin qicend: ITC151tiunea preotului nostru pus in fata armatei, ca parintesufletesc al el. Inch odata mai repet, ca aid' sint douematerii : cea intaia este, ca sa se puna in armonie legeaclerulut mirean cu obligatiunea cetatenului fata de armata.Acesta se pOte face cum a mai clis fOrte bine si P. S.Episcop al Husilor, precum si ea. Materia a doua cred,ca, reciama, cum a specificat Mile bine si a cps si P. S.Pimen Pitesteanu, ca sa se alega o comisiune, carea sa.iea cestiunea in cercetare, sa se gandeasca la tOte im-prejurarile, sa studieze lucrul din tOte punctele de priviresi sa refere Sinodului. al stiti, si o spun si aid, ca inadever este un regulament, ce se °cup, de acesta ma-terie; ca. S-tul Sinod si-a spus cuventul sea in acesta.cestiune; dar la ce resultat va fi ajuns atunci preocupa-rile S-tului Sinod in acesta materie, acesta nu o cunosc.De aceia, me unesc si eil cu partea a doua a propunereiP. S. Pitesteanu, ca adeca sa alegem o comisiune, ce aresa se ocupe cu sarcinele preotului in armata romana.

I. P. 1.51. Mitropolit Primat: Propunerea facuta verbalde P. S. Pimen Pitesteanu, si sustinuta de P. S. Episcopal Rimnicului, adica de a se alege o comisiune, care sase ocupe cu sarcinele preotului in armata romana, si cumijlOcele prin care ar putea biserica sa aduca folOse mairodnice pentru armata, merita atentiunea nOstra, inse nueste venita la timp. Comform regulamentului, asemeneapropuneri sa formuleza inscris si se subscrie de cel putin5 membri. Afara de acesta, P. S. Pimen Pitestenu, intr'unasi aceiasi propunere amesteca doue cestiuni de mare in-semnatate, de care trebue S-tul Sinod sa se ocupe inmod deosebit.

Ca sä formam preoti destoinici pentru serviciul pastoraldin armata, sa ne silim a da seminaristilor o ast-fel deeducatiune si instructiune, in cat, cand el as imbratisatfrumOsa si nobila misiune pastorala, sa Be destoinici a fiadeverati apostoli, in on -ce ramura de activitate eccle-siastics 1-ai trimite. Nu prin regulamente formulate deS-tul Sinod, vom face ca biserica sa dea rode frumOse,si preotul sa fie folositor natiei sale; ci printr'o pregatire

www.dacoromanica.ro


seriOsa fAcuta Inca din sada. De aceea cred, ca comisiu-nea de care e vorba nu ar avea ce face intr'o ast-fel decestiune.

P. S. Episcop al Duna rel-de-jos: Ell laud zelul P. S.Arhiereil Pitesteanu de curand venit in sinul nostru. Darca tot-deuna noi trebue sa procedem si acum comformregulamentulul nostru interior. Art. 30 al acestui regula-ment dice : «Fie-care membru este in drept a face pro-puneri privitOre la trebuintele bisericel, asupra chrora arsocoti c6, trebue sa atraga luarea aminte a S -tulul Sinodspre a lua o decisiune».

Asemenea propunerl spre a putea fi puse in discutiunede catra biuroil, se cere, sa fie sprijite cel putin de duo)membri.

Prin urmare, eii ye rog ca asupra propunerel, ce seface, sa se indeplinesca intal acesta formalitate si pe urmavom vedea ce este de facut.

P. S. Episcop al Husilor: Acesta propunere este sus-tinuta de 3 membri: de P. S. Episcop al RimniculuI, deP. S. propunetor si de mine.

I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci rog pe P. S. pro-punetor sa-sl formuleze propunerea Inscris, s'o depuna lahiuroil si pe urma o vom discuta.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: 0 voiti formula nu-mai de cat.

I. P. S. Mitropoht Primat: Pana ce P. S. PimenPitesteanu 's1 va formula propunerea, rog pe P. S. Epis-cop al Argesului sa continue cu citirea traductiunel « Mar-rurisirea ortodoxa».

P. S. Episcop al Argesului, raportor, continua cu ci-tirea traductiund «Marturisirea ortodoxa), incepend cuintrebarea 35-a si citeste pang la intrebarea 70-a.

I. P. S. Mitropolit Primat: Tata propunerea facuth.de P. S. Pimen Pitestenu :

Subsemnatil avem on6re a face S-tului Sinod urma-threa propunere :

«S-tul Sinod sa bine-voiasca a alege din sinul set% o«comisiune care sa se ocupe pe de oparte cu regularea4 positiunei elevilor seminarist) si a studentilor facultatel«de teologie, fata cu legea recrutarel ; iar pe de alta parte4cu aratarea mijlOcelor prin care servirea pastoresca a

www.dacoromanica.ro


«preotilor de armatA sä dea r6dele dorite pentru acesta«institutiune a terei,.

(ss) 16nichie BacctOnu. Athanasie Craioveanu. Sil-vestru al .Hu,silor. Pimen Pitqteanu

Acum voiti sA se alega o comisiune sau sä discutatlasupra el?

P. S. Episcop al Rimniculul: SA se alegA o co-misiune.

P. S. Episcop al Husilor: Propunerea acesta se des-parte in doue WV: una privitOre la seminarists si altaprivitOre la positiunea, sail mai bine cps la activitateapreotului in armatA.

I. P. S. Mitropolit Primat : Dati-ms voe s'o mai ci-tesc inca odata.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Partea a doua apropunerei este cu totul vagA.

P. S. Episcop al Rfmnkulul: Dad.' puneti propu-nerea In discutiune, cer cuventul.

P. S. Episcop al Husilor: Sunt dime cestiuni in a-cesta propunere: una a elevilor seminarists si a studen-tilor in teologie si alta relativa la activitatea preotului inarmatA, cum trebue s'a lucreze, ca s'a dea rode bune.Eti sunt de Were, ca partea intal a propunerei, privitOrela schimbarea legei de recrutare, fata de studentil facul-tAtei de teologie si de seminarists, sA se autorize I. P.

Presedinte sA mijloceasca la Guvern, ca chiar insesiunea acesta a corpurilor legiuitOre, sa vina cu un pro-tect de lege pentru a schimba legea de recrutare. Ve unitscu acesta propunere ?

I. P. S. Mitropolit Primat : S-tul Sinod se unestecu partea intAi.

P. S. Episcop al Husilor: Cat priveste partea a douaa cestiunel, acesta este fOrte grea si fOrte insemnata, sinol trebue sA ne ocupam intr'un mod 6re-care de densa.P. S. Arhiereti Pimen Pitesteanu cand a emis ideia, cace ar trebui sa faca preotul in armatA, pentru ca sA pOtatine sus moralul soldatulul si simtimentul religios in ar-math., a sulevat o cestiune fOrte insemnata si cu atat maiinsemnata cu cat sä stie in general cAderea moralului inarmata. Acesta o judecand dupe cel liberati cars in-

S-titul

tic

www.dacoromanica.ro


troduc marl destrabalari intre consatenii for si chiar bOleurate. Acum care ar putea fi mijlOcele prin care s'ar pu-tea ajunge la stop? A regulamenta numai felul activitatelpreotului de armata, da instructii cum trebue sa pro-ceda si sa lucreze in calitatea lui de preot de armata,cu acesta Inca n'am facut nimic si nu se va ajunge laresultatul dorit. In armata nu se merge dupe bunele

chiar dach ar fi, a comandantilor cti preotii. Inarmata totul e preveclut prin lege, totul e regulamentat.Dad, prin legile si regulamentele armatei, nu se va pre-vedea anume timpul, cand preotul trebue sa faca moralasoldatilor, cand sfa' tueasca,' , in ce timp sa se ducasoldatul la biserica, cand si unde sä se marturiseasca siimpartaseasca toti militari1, de la soldatul simplu pana lageneral, caci esemplu trebue sa se dea de sus, nu vorface nimic preotil de armata, cu tOta regulamentarea ac-tivitatei lor. Militaril, cari nu au primit o educatie deose-bita, cred ca daca ati indeplinit legile si regulamentelearmatei, totul mai departe li e permis, s'apoi acesta normase mentine si dupe esirea din armata. En, facend vizitecanonice mai in anil trecuti, pe langa altele am constatatin vr'o doue comune ca fostil military erail capii misca-rilor turbulente. Cestiunea e cu atat mai insemnata, cucat tot tenerul roman trebue sa faca armata. Si daca nuse vor lua mesuri pentru pastrarea credintei si a simti-mentului religios intre militariin armata, apol este a-menintata moralitatea si chiar sanatatea populatiunei ru-rale. Pentru prevenirea dar, a unor asemenea rele eu cred,ca not acum ar fi bine sa autorizam pe I. P. Santitulnostru Presedinte, sa intervina la Guvern, sa vina cu unproTect de unul sail mai multe articole, care sa se adaugela legea militara, prin care sä se maresca cercul de ac-tivitate al preotului de armata, si in urma sa se regula-menteze tOta activitatea preotului, cum si cand anumetrebue sä primesca militarii invetaturI morale si cand samerga la biserica, pentru ca ast-fel nu numai sa nu sepiarda, ci Inca sä se cultive si sa. cresca simtul religiosin militarideviitoril cetateni rurall si urbani. De aceeaam dis ca cestiunea acesta este fOrte insemnata si fOrtegrea si nu o vom putea regula not numai cu instruc-tiunele ce am da preotului. Preotul 'Ate sa fie bine pre-

a'i

chib-zuinti,

sal

www.dacoromanica.ro


gatit si bine predispus, dar data el nu are anume orein care soldatii sa fie datorI a-1 asculta, sigur ca nu facenimic. In armata se fac trebile numal din ordin. Prinurmare si pentru ca soldatil sa fie la timpul cutare lainvetatura morala saa la biserich, trebue sa se prevedaprin lege si regulamente, trebue ca tot'. comandantil detrupe sa aiba instructiuni in sensul acesta.

Acum, cum bine-voiti, eil am propus ca S-tul Sinod saautorize biuroul ca sa intervina la Guvern in acesta pri-vinta, dar data S-tul Sinod voeste sa alega comisiune,eir, nu me opun nici la acesta, cad lucrul mai pe urmatot acolo are sa. ajunga.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ea cred Ca asa a in-teles si P. S. Episcop al Husilor, cum a inteles si P. S.propunetor, cad din cuvintele P. S. Sale reese ca nol samijlocim la Guvern.. .

P. S. Episcop al Rimnicului: Propunetorul nu cereacesta.

I. P. S. Mitropolit Primat: Apol iata ce dice pro-punetorul in propunere. (Citeste iar propunerea). Preopin general asa cum sunt pregatiti pot preda morala, totasa cum sunt si profesoril buni la scOla. Daca un pro-fesor nu pregateste in de ajuns pe copii la scOla si nule face morala, cum este vinovat copilul? Nu. Nol trebuesa avem grija, c'and trimitem preotil acolo sa le spunemcu ce trebue sa se ocupe si cum sa moraliseze pe soldat.

Din cuvintele P. S. Episcop a Husilor reese ca nol saintervenim spre a se da ordine Generalilor si Coloneilor,ca soldatil, armata In genere sa se supuna, sa asculte in-vetatura preotulul in anumite Mile. Asa este?Vocl: Da, da.

I. P. S. Mitropolit Primat : In acesta privinta eucred ca discutiunea acesta, este asupra regulamerituluIpentru disciplina clerului ostasesc; si in privinta acestastitI ca noT avem un regulament Ce ar maT face co-misiunea, care s'ar alege? alt regulament? Are regulament.Prin urmare, noT sa intervenim atat pentru partea intai,cat si pentru partea a 2-a la D-1 Ministru al Cultelor siD-sa sa comunice cu Ministerul de resboI pentru a daordine in armata, ca totI ostasil sa se supuna regulelormorale si disciplinare ale religiunel m5stre crestine orto-doxe, fata de confesorul care, '1 are . . .

www.dacoromanica.ro

106 PROCESELE VEABALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD

Iata calea cea mai buna prin care putem face ceva;cad altmintrelea, a mai alege o comisiune, a face un altregulament, este de prisos, nu facem nimic.

P. S. Episcop al Rimnicului: Propunerea scrisa sisubscrisa de propunetori analizaza mai de aprOpe cestiunea,si ea consta, ca si cea facuta verbal, din doue elementeprincipale. De o parte avem positiunea seminaristilor sia studentilor facultatei de teologie fate de legea recruta-rei, sati in deobste de datoria ostasasch a cetatenilor, side altal parte positiunea preotului nostru in armata romana.

Propunerea admisa. de I. P. S-titul Mitropolit Primat,si sustinuta si de mine, cred ca s'a hotarit de catre S-tulSinod, in felul de a se interveni la Guvern, spre a se punein armonie prescriptiunile legei preotului de mir cu legeadatoriilor ostasesti ale seminaristilor si ale studentilor.

Vin acum la datoriile pastorale ale preotului nostru inarmata romana. I. P. S. VOstra, vorbind asupra acestelmaterii, ati zis, ca, e de prisos a se mai lua mesuri; fiind-caseminariile pregatesc pe clerici, ca sa fie buni preoti. ieil zic, ca seminariile lucreza, cum lucreza tote scedele,numite profesionale; adech, ca ele fac a se da elevilorkite cunostintele necesare misiunei lor. Aceste cunostintesant laice, ce privesc pe viata for sociala si apoi cunos-tintele teologice, care II pun in positiunea, de a invetacele ale Bisericei si ai face apti pentru preotie. Insa dup.ce elevul din seminar sau din facultatea de teologie ter -mina cursul, pentru dinsul se naste trebuinta unor cu-nostinte not Bace ajunge profesor, lui i se cer cunostin-tele didactice, care ii arata cum trebueste a imparti sti-inta sa elevilor sei, iar data se face preot, fie al uneibiserici parohiale, fie in armata, el intampina noul gre-utati in practicarea preotiei sale. Aceste greutati, fie eledidactice sail preotesti, sant adunate la un loc si inlatu-rate prin niste regule, care pentru profesorat se numescdidactice, saii mai general pedagogice, iar pentru preotieregule pastorale. De aid acea stiinta in ramura teologica,numita ,Pastoralat carea stiinta se invata si ea in scOla,dar mai are elemente practice, ce nu se cunosc si nicipot fi regulate, de cat fala de poporenil parohiilor, in prac-tica pastorale a clilei; si pre acesta anume parte din vietapastorale a preotului nostru din armata priveste pro-punerea facuta.

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primat : Nu le-a invetat pre-otul acestea?

P. S. Episcop al Rimnicalul: Alt-ceva este a invetaelevul pentru dansul in scOla si alt-ceva, este a invela mes-tesugul, de a impartasi stiinta, sau inv6tatura, capetata inseminaril. Cand este vorba de armata in special tOta lu-mea, care a umblat cu Pastorala in mane, stie, Ca posi-tiunea parohulul in armata este in multe privinti deose-bita de a preotului, care Bade la casa luT, intre parohi-enil sel.

Pentru preotil din armata se nasc nol trebuinte pas-torale, resultate din insarcinarile for speciale.

ET trebuesc condusi si aici ast-fel, in cat sa pOta in-deplini cu succes datoriile for de parohi in acesta ramura.P6te tine -va sa click ca in pastorale sant regule, ce a-rata purtarea preotului si in armata.

Si eu lic, ca or fi, dar in stiinta ta, ,Pastorala aceleregule sant generale, aplicabile la bite armatele, la dato-ririile generale ale preotului si preotul din armata roma-nesca are trebuinta de regule speciale, cum trebueste elsa se pOrte in armata romanesca. In de obste vorbind sti-inta teologica cand ea se aplica la armata, Biserica, sisocietate, are particularitatile ei, care trebuesc regulate.

De aid naste trebuinta, ca S-tul Sinod, espresiunea ceamai inalt6 bisericesca, membril acestul Sant Corp, carilcunosc mai de aprOpe trebuintele ostasulul nostru si pu-tinta bine-facetbre a preotului sa regulamenteze asa, incat preotul sa'si pOta indeplini cu tot succesul datoriilesale pastorale fate de armata. Si tot in acesta regulamen-tare vor intra propunerile facute de I. P. S. VOstra, sicele ale P. S. Episcop de HusT, ca Guvernul la randul s6tit,fie in marginile Ministrului de Ft6sbol, fie Guvernul intreg,sa dea tot concursul sett preotului intru indeplinirea da-toriilor sale pastorale.

De aceea, mai adaug inch' odata si pentru acesta clic,sa alegem o cotnisiune ad-hoc, carea sä studieze cestiu-nea, sä cerceteze lucrarile anteriOre ale S -tulul Sinod,remase nesanctionate. Comisiunea nOstra, avend in ve-dere tote lucrarile anteriOre si trebuintele de asta-c,1 saface regulamentul trebuitor care prin Dl. Ministru va fisupus la sanctiunea Majestatel Sale Regelul, si un ase-

www.dacoromanica.ro


menea regulament va deveni obligatoria pentru preoti,pentru armata si superioril ei.

il. P. S. Mitropolit Primat : Ed cred ca atat cats'a vorbit asupra acestel cestiuni, s'a vorbit prea multsi am ajuns tot acolo, ca sa alegem comisiunea. Acumfind-ca este o propunere, nu trebuia sa mai discutam, cidupe insistenta propunetorilor sa trecem de a dreptul laalegerea comisiunei; si find-ca avem un regulament, careeste nesanctionat, comisiunea care se va alege sa aiba invedere si lucrarile anteriOre relative la acesta cestiune.

P. S. Episcop al Efmnicului: Eil propun ca P. P.S.S. propunetori sa formeze comisiunea.

1. P. S. Mitropolit Primat: Propunetori sint: P. P.S. S. Ioanichie Bacaoanul, Atanasie Craioveanu, PimenPitesteanu si P. S. Episcop al Husilor.

P. S. Arh. Pimen Pitesteanu: Ca propunetor imipare bine ca. P. S. Episcop al Dunarei de jos este contra ;si as dori ca si P. S. Sa' sa faca parte din comisiune sisa lucreze impreuna cu not

1. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot, prin sculare,propunerea ca si P. S Episcop al Dunarel de jos sa facaparte din comisiune.

S'a votat.P. S. Episcop al Dunarel-de-jos : Eil sint contra.P. S. Episcop al Husilor: Puneti la vot propunerea

mea impreuna cu a I. P. S. VOstre de a se interveni laGuvern.

I. P. S. Mitropolit Prirnat: Acesta s'a admis, cu toteacestea eii tot mai consult Inca °data pe S-tul Sinod.Cine e pentru sa bine-voiasca a ridica mana.

S'a primit.Acum ne mai find nimic la ordinea 0ei ridic sedinta

si cea viitOre va fi pe Joi 16 ale curentel la ora 9 a. m.edinta se ridica si se anunta cea viitOre pentru Joi

16 ale curentel orele 9 a. In.

Presedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.Secretari : Dionisie Episcop al Buzeulul si

loanichie Bacaoanu.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD 109'

,,Sledinra din 16 Februarie 1895.

Sedinta se deschide la orele 9 si 1/4 sub presiden-tia I. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presenti 13 P.P.S.S. Membrii, find absinte P. S. Calistrat 13drladenu, dincausa de bOla.

Se citeste sumarul sedintel precedente.P. 8. Episcop al Huqilor: Cer cuventul asupra su-

marulul. Am audit in sumar spunendu-se cä Directorultipografiel s'ar fi indatorit ca sa. presinte I. P. S. VOstreun plan pentru magazia si librayia tipografiel. Mi se pareea s'a vorbit aci de acel plan si s'a spus ca Directorulnu-1 va putea presenta, fiind-ca el trebue sä platesca a-celui care '1 va face.

Eti still ca. I. P. S. VOstra avetI sa interveniti la Onor.Minister, ca sa.'1 faca. Cred dar cal trebue rectificat in su-mar in sensul acesta.

I. P. Mitropolit Primat: D-lui Director 'I este im-pus ca s'a trateze cu mine in acesta privinta. D-nelui aresa'ml faca un raport, apoi am sa interviti la Minister casa cer un arhitect. D-nelui va trata cu arhitectul pentru aface planul, si dupe ce se va regula totul intre mine siD-nelui, atuncl voiti veni cu planul la S-tul Sinod si vomdiscuta.

Se pune la vot sumarul sedintei precedente, cu a-ceste esplicatiunl si se primeste.

Se comunica de la biurou petitiunea D-lul Elias Gra-siany, prin care rOga pe S-tul Sinod sal se permit& a li-tografia ca icOna santul Antimis, pentru care a obtinutchiar voia P.P. S.S. Chiriarchi.

P. S. Episcop al Rimnicului: Ed rog pe biuroti saalegem o comisiune, la care sa se trimita acesta cerere.

I. P. S. Afitropolit Primat: Comisiunea este alesadeja, dar trebue s'o complectam, cad 'I lipseste un membru.Acea comisiune se compunea din P. S. Episcop al Ram-nicului, al Romanului si ea ; si hind -ca P. S. Episcop alRomanulul a murit, ea cred ca trebue sa complectam co-misiunea prin alegerea unuI alt membru.

P. S. Episcop al Rirnnicului: Atunci ye rog sa' otrimiteti la acesta comisiune.

www.dacoromanica.ro


I. P. 8. Mitropolit Primat : Eu cred ca top P.P. S.S.Chiriarhi au cate un model de antimise din cele litogra-fiate de D-1 Grasiany, dupe cum si ecI am asemenea modele.Fata dar cu cererea acesta, cred ca nu e alt-ceva de catsa fie acea icOna aprobata si de S-tul Sinod; cum e a-probata de fie care Chiriarh in parte.

Voci: Asa, asa.Se pune la vot cererea D-lui Grasiany si se trimete

la comisiunea speciala.I P. S. Mitropolit Primat Ve rog sa complectam

comisiunea pentru iconografiei prin aclamatiune.P. S. Episcop al Rimnicului: Eu propun pe P. S.

Atanasie Craioveanu.Se pune la vot propunerea P. S. Episcop al Rim -

niculul si se aproba.Se comunica de la biuroil petiOunea P. S. Calistrat

Barladeanu prin care ccre un concediu de sese dile findbolnav, si se aproba.

P. S. Valerian Rimnicenu, raportor, citeste raportulcomisiunei de petitiuni pentru calugarirea in cas de bolaa surorilor : Patina Protopopescu, care a primit numelede Ripsimia, Alexandrina I. Sebe, care a primit numelede Filonida si Smaranda Gheorghe, care a primit numeleMardonia, tote din monastirea Pasarea si conchide larecunOsterea calugarirei lor.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si St. Sinodo aproba.

Idem raportul comisiunei de petitiuni, relativ la a-dresa comunitalei S-tului Munte Athos, pe langa care s'aalaturat un manuscris Tratament pentru istoria S-tuluiMunte Athos 3. fondarea Schitulul Prodrom si istoria icOneiMaicei Domnului de monahul Antipa, prin care cere caslujba icOnei Maicei Domnului sa se intercaleze la 12Iulie in Mineele care se tiparesc.

Asupra acestel cestiuni comisiunea opineza di nu sepOte intercala: Mineele au esit de sub tipar si alII-lea, ea nu este de ajuns autoritatea monahului Antipaasupra acestel scrieri.

Se pune la vot opiniunea comisiunei, care conchidela respingerea cererei si se aproba de S-tul Sinod.

I. P. S. Mitropolit Primat: Mai avem Inca doue

www.dacoromanica.ro


comisiuni de ales asupra a doue cestiunl: 1) Pentru pu-nerea in concordanta a legel civile cu cea bisericesca inprivinta casetoriel si al 2-lea ; pentru juramentul preotilorinaintea instantelor judecatorestl.

P. S. Episcop al Rimnicului: SA se discute intalcestiunea, incepend cu partea relativa la juramentul preo-tilor.

P, S. Episcop al Husilor: I. P. Slite Presedinte, ar-monisarea legel bisericestI cu legea civila, in ceea ce pri-priveste casetoria si divortul, este o cestiune forte grea.0 cestiune, care nu sa pOte resolva numai de Sinod. Deaceea eil as fi de parere ca, I. P. Santia VOstra sa venitlcu un anume protect, facut de pers6ne cunoscetOre delegile bisericestI si civile, asupra caruia sa fie consultatde mal inainte si Guvernul; caci in zadar vom regula notsingurl cestiunea, data Guvernul nu va consimti a schimbanimic din actuala lege civila. Aci e vorba de a se facecedar', fie dintr'o parte fie din alta, sail si din amendouepartile. Dar acesta nu se pOte face de cat numai con-sultand o parte pe alta. Mal grea va fi cand Sinodul vadecide ca cutare cestiune sa fie asa si Guvernul va vicein urma, ba nu se pOte. Tot ast-fel sa se faca si cu ju-ramentul preotilor.

I. P. S. Mitropolit Prirnat: Eti nu sunt de parereaP.P. S.S. VOstre in casul de fata. Un corp legiuitor nupOte sa recurga afara din cercul sett', ca sa ceara leg' dela Omenl competent', cand el insusi este un corp legiuitorprin inflintarea lul.

Cand se citeste un mesagitl intr'un corp legiuitor, prinacel mesagiu se atinge cestiunele importante, care trebueresolvate pentru nevoile StatuluI. La timp acel corp le-giuitor, alege comisiunea si acea comisiune se insarcinezacu facerea proIectuluI si apol dupe ce prolectul s'a depuspe biuroti se discuta in fondul el cestiunea. Eu cred casi not tot asa trebue sä mergem.

EU am anuntat prin discursul de deschiderea S-tuluiSinod, cestiunea punerel in concordanta a legel bisericesticu legea civila in privinta casetorieI; fiind-ca cunostemcu totil marele greutati ce intimpinam cu casetoriile, curudeniile si cu multe altele.

De aceea comisiunea, care se va alege, va face un

www.dacoromanica.ro


proiect asupra acestor cestiuni si proiectul acela, dupe cese va discuta si vota, se va inainta prin biuroti G-uvernuluT.

Mi se pare Ca chiar in Constitutiune se prevede, calegea bisericesca sa se puna in concordanta cu legea ci-vila si nu s'a facut nimic pana acum.

P. S. Episcop al Rimnicului: I. P. S. Presedinte!Ve rog sa-mi dati voe si mie ca sa iair parte la acestadiscutiune, spre a-mi areta si eu vederile mele, pentru camai pe urma cu totii impreuna sa resolvam cestiunea,adusa de I. P. S. VOstra, inaintea S-tului Sinod prin dis-cursul de deschidere: I. P. S. VOstra prin discursul de des-chidere, ne-ati atras luarea aminte asupra mai multorcestiuni, care se opun usurilor santei nOstre biserici sichiar cum s'a prescriptiunilor canonice.

De alta parte ati adaogat, ca trebueste sa alegem ocomisiune, care sa se ocupe cu punerea in armonie a a-cestor cestiuni; flind-ca ele deosibesc in vederi pre Bisericade Statul nostru actual. Eti cred, ca asemenea cestiuni,care air a armoniza pre Stat cu Biserica si viceversa, nu sepot regula numal de catra S-tul Sinod singur, lath departiciparea la o asemenea lucrare si a puterei Statulul.Aceste cestiuni, avend un caracter duplu, cer din parteanOstra, cat si din partea Ministrulul, care represinta intrenot pre Stat, mai multa gandire, si chiar o mai bung chib-zuinta.

Baca am pasi, cum ati cerut I. P. S. VOstra, la ale-gerea acum a unel comisiunel, Cara a fi si D-1 Ministru defata., cu care sa putem stabili impreuna o intelegere inasemenea materie, eu o spun de mai 'nainte, Ca Mta lu.-crarea comisiunel cu hotararile S-tului Sinod in asemeneamaterii, air sa remand o simpla dorinta, ca multe din do-rintele, ce a mai aratat S-tul Sinod. Aid este vorba, I.P. Sfintite, de a armonisa legile terei cu canOnele; si a-cesta nu se pOte face alaturea de puterea laica. Acostaeste calea legala, dupe care S-tul Sinod pOte lucra cusucces, si alaturea cu acesta tale lucrarile S -tulul Sinod,in asemenea materii pot fi lovite de nulitate.

S'a qis in cursul discutiunel acestel cestiuni, ca S-tulSinod este un corp legiuitor. Sa-m1 dap voie ca eu saflu de parere deosebita in acesta materie, si chiar sa -mispun si cuvintele mele pentru ce. NoT nu suntem un corp

qis,

www.dacoromanica.ro


legiuitor propriu dis, dar suntem un corp, care luam dis-positiuni, mesuri disciplinare, in ceea ce priveste biseric3si statul nostru roman, fat a. de preoti si chiar fata detoti crestinii; facem cu alte cuvinte numai Regulamente, care

puterea for disciplinary numai cu aprobarea Statului.Dupre Constitutiunea. nOstra, dupe legea organica a S-teinOstre Biserin tote dispositiunile disciplinare ale S-tuluiSinod nu sent aplicabile in Statul roman, de cat numaicu conditiunea ecspresa, ca aceste dispositiuni sa fie lu-crate in intelegere cu puterea laica a Statului nostru. Asaca stabilindu-se acest lucru In mod legal se pOte dice,ca nol suntem un corp, care regulamentam disciplina bi-sericesca fata de preoti si de Statul roman cu conlucra-rea acestuia.

Et bine, fiind-ca aci este vorba de Stat; fiind-ca nol culucrarile nOstre avem a ne intinde chiar asupra legilorStatului: eu cred ca este de trebuinta, ca D-1 Ministru alCultelor sa fie de lath, cand se discuta asemenea cestiunisail cel putin sa ea parte la lucrarile S-tulul Sinod, candse stabilesc basele de lucru in -niste aseminea materil. Nu-mat act -fel vom putea pune in armonie legile terei cu S-telecanOne, si numai ast-fel lucrarea nOstra va avea sortii dea ajunge articole de legi in Statul roman. Prin urmarenu putem face alt-fel, de cat sa ne punem in de aprOpecontact cu D-1 Ministru al Cultelor.

Acum sa yin la formula propunerel, tacura de P. S. E-piscop at Husilor. P. S. Sa dice, sa ne punem in contactcu Guvernul prin un memoriu, sau mai stia et' cum, eitcred, ca si cu un asemenea mod de a lucra, hotarireanOstra are sa ramana, cum dice Romanul, tot balta.

P. S. Episcop al Husilor: N'am dis eu prin un me-ci am dis ca Presedintele S-tului Sinod sa faca in

unire cu Guvernul un proiect pe care sal prezinte Si-noduluT.

P S. Episcop al DunArei-de-jos: Nu intrerupepP. S. Episcop al Rimnicului: Acesta intrerupere

m'a corectat. Prea bine, sa lucram un proect de lege careprin Preedintele nostru O. fie inaintat Guvernulul. El cegasiti mai bun in acesta mesura? Credeli, ca o sa ajun-gett la scopul dorit? Nu; caci guvernul, find departe demembril S-tului Sinod, si not Ere cum lucrand de sine,

8.

aftial

morize,

www.dacoromanica.ro


not avem sa, luam o hotarire, iar Guvernul are sa. tina,la legile sale actuale; si lucrurile ail sa remand tot asa,cum sent si asta-c11.

Propun dect ca Presedintele in numele S -tului Sinod, sapoftesca pe D-1 Ministru intre nol, iar noi, alegend tote cesti-unele ce vin in colisiune cu legile Statului, sä le punem lute()discutiune prealabila cu D-1Ministru al Cultelor si atuncivom alege comisiunea, care va face o lucrare chibzuitasi cu sorti de isbanda, find facuta in intelegere cu Gu-vernul

I. P. S. Mitropolit Primat: Ea am asimilat pe St.Sinod cu un corp legiuitor, pentru ca, prin regulamen-tele, care le facem stIntem un corp, care disposam si nuputem dice ca nu insemnam nimic. Propunerea P. S. E-piscop al Rimnicului, ca S-tul Sinod prin presedintele salsa se puna in intelegere cu Guvernul, nu o cred neme-rita. S'a facut de mai multe on acesta, deja avem pre-cedente create, si nu s'a putut ajunge la nici un resultat.

Asa dar, eu cred ca calea cea mai nemerita nu estede cat acesta, ca comisiunea, care se va alege, sa se pun&in intelegere cu DI. Ministru, spre a vedea ce s'ar puteaface, pentru ca sa dispara anomalia dintre Stat si Bisericacu privire la casetorie, dupe cum stiti ca le intimpinam,mai ales in cas de rudenie

De aceea, eu as ruga pe S-tul Sinod , sa alega o co-misiune, care va intra in in telegere cu Dl. Ministru, ca omde leg si special in acestea, si Dl. Ministru le va punela dispositie si altt barbati competenti, spre a face o lu-crare cum trebue. Acosta cred a este calea cea mai ne-merita.

P. S. Episcop al Argesulul: I. P. Santite Presedinte!Cestiunea propusa de I. P. S. Wistra, privitOre la armo-nisarea legilor bisericesti cu cele civile, mai ales in pri-vinta casatoriei este o cestiune fOrte insemnata. Se stie,ca legea civila opreste casetoria pang la al 4-lea grad,pe cand cele bisericesti opresc casetoria pana la al 7-leagrad. Din pricina acesta sa intampla adese-ori conflict.Oamenii se duc la primarie, sa incep formalitatile si pri-marul conform legei civile, declara ca stint caseteriti.Preotul inse le refusa serviciul, si cu drept cuvent, cacibiserica opreste casetoria pana la gradul al 7-lea. De aci

terel.

www.dacoromanica.ro


intervenirl la Episcop pentru a cere dispensa, si multealte greutati din causa acesta.

0 alta cestiune, legata tot cu acesta, este cestiuneadivorturilor. Se stie ca la nol in Cara sunt o multimede divorturi si biserica nu are nici o cunostinta despreele. Cei despartitl sa intampla sa contracteze o none ca-setorie. La primarie se fac tote lormalitatile preveclute delege, si in baza actului ce poseda de la tribunal, princare sa declara casetoria anteriOra desfa.cuta, se proclama.casetoria noue incheiata.

Biserica, fara sa alb& cunostinta data sotii ail fost des-partiti mai 'nainte, bine-cuvinteza casetoria none.

De aceea, eii cred, ca comisiunea care se va alege slse ocupe si cu acesta cestiune, ca despartirile facute latribunal si fie mai intal in intelegere cu .administratia bi-sericesca. Daca administratia bisericesca nu reuseste a-convinge pe parti sa se impace, se pOte face despartirea,clar atunci trebunalul sa faca cunoscut bisericel, ca sa sestie tine este despartit.

Acesta cestiune de o asa mare important& a fost dis-cutata chiar si de inalta curte de Casatie, si dad. nu me-insel s'a tinut o disertatie de catre D1. Filitis, care a a-ratat mare dorinta ca sa se impace Ore cum lucrurile.Sa, se faca cunoscut si bisericii divorturile, dupe cum estesi in Bulgaria; cad alt-fel este o anomalie.

In ceea ce priveste cestiunea acesta a casatoriilor, S-tulSinod s'a ocupat de mai multe off, si a si facut un regula-ment care n'a fost aprobat de Guvern; asemenea a facut siunregulament pentru juramentul preotilor, care de asemenea,a remas neaprobat.

Cestiunea juramentuldf preotului este asemenea o ces-tiune fOrte importanta. Preotul fund un demnitar al bise-ricei, el nu trebue sa depuna juramentul comun. Cesti-unea juramentului s'a pus de multe on in discutiune sis'a admis de mult de unele dintre tribunale, ca preotul sa.depuna juramentul fata de chiriarhul set si in biserica, nuin comun cu cei-l'altl. De aceea aceste cestiuni sunt fOrtebine venite in S-tul Sinod. Sunt si et de parere ca saalega o comisiune, care sa alba in vedere aceste Regu-lamente, si sä se arate dorinta acesta si Guvernului, casa se caute a se face un acord intre legile clvile si cele,bisericesti.

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Husilor: Mai intal ye rog sa-midati voe, ca sa citesc articolul 12 din legea pentru ale-gerea Mitropolitilor si a Episcopilor, cum si a constituiriiS-tului Sinod, spre a vedea, cars sunt atributiunile S-tuluiSinod. Acel articol Vice: ,S-tul Sinod at Bisericel Auto-cefale Ortodoxe Romane, va statua asupra tuturor aface-rilor spirituale, disciplinare si judiciare curat bisericesti,in conformitate cu santele canOne ale Santei Biserici Or-todoxe de Resaritg.Va sa Vick in limitele acestui articol, not putem lucra sistatua, numai asupra afacerilor curat bisericesti. Afacereaacesta, Irish', este mai complicata, nu e curat bisericesca,cad. autoritarea bisericesca se pune in contact cu autori-tatea cis ila. Mai mult Inca, legile civile trebue sa se punain acord cu legile bisericesti. Tata dar ca sunt doue auto-ritati, care trebue sa'si impace interesele una altuia.

Prin urmare P. S. Episcop al Arges,ulul a sfarsit binecestiunea, a conchis tare bine, cand a Vis sa se alega ocomisiune, care sa adune tOte cestiunele acestea contra-versate intre Biserica si Stat si sa'sl dea si parerea camcum ar voi Biserica sa se reguleze. Lucrarea acesta pOtesa fie ca un fel de desiderat; si acel desiderat sa se ina-inteze de catre presedintele nostru Guvernului, cad numaiGuvernul pOte sa vina cu o lege in Senat si Camera raincare sä modifice sau sa reguleze acesta cestiune. Not sin-guri, oil cat am regula fata de acesta cestiune, n'avemsa facem nimic.

Asa dar, data voitt sa se alega o comisiune, s'o ale-gem; acea comisiune insa sa fie indatorata a acluna tOtedispositiunele legilor civile care conlrazic canlinele si usu-rile bisericel mistre ortodoxe, si pole sa se puna in inte-legere si cu Guvernul; dar WO. lucrarea comisiunel Sino-dale are a se Incheie in niste deziderate, care prin biurotl,au sa se inaintcze Guvernului spre a veni cu un proectde lege. s au in cete din urma, not membrii Sinodului careluam parte si in Senat, putem sa presentam un proect dininitiative parlamentara. Dupe parerea mea numai acestae calea de iirmat.

I. P. S. illitropolit al Moldovel: Eu am ascultat petote P.P. S.S. cart aia vorbit asupra cestiunei, de care neocupam.

www.dacoromanica.ro


Puntul de plecare a fost ca sa se alega o comisiune.Bine. Dar unit dintre P.P. S.S. au venit sa faca esplica-tiunT, sa intre in desvoltarea cestiunei, ceea ce gandesca e prematur. Acestel lucrari Inca nul a venit timpul.Din partea nOstra ar trebui sa numim o comisiune, care,sa nu faca alt-ceva, de cat sa alega numai punctele a-celea asupra carora legile civile au incalcat canOnele siranduiala biserict. Comisiunea sa vie cu lucrarea aceeain mijlocul nostru si atuncl nol putem discuta si opinafie care cum vom crede; dar acum discuthm de giaba.

P. S. Episcop al Argesului. Cred ca I. P. S. Mitro-polit al Moldovei la mine a tacut alusiune. Eu n'am in-trat in fond, ci am arAtat numai necesitatea ce se simtepentru cestiunea acesta.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Cestiunea acestaa conflictului legilor civile cu cele bisericestl nu e venitade acum in Sinod, ci de 20 de ant, de cand s'a inflintatSinodul. Si eu, cand eram Episcop la Arges, am propuscestiunea acesta in S-tul Sinod si stiu ca s'a facut ceva.

P. S. Episcop al Rimnicului: Am cerut cuventulpentru a doua Ora in acesta cestiune, ca sa declar de lainceput, ca me unesc si cu forma propunerel, facuth deI. P. S-titul Mitropolit at Moldovei; adica sa alegem ocomisiune, carea sa aibh o insarcinare marginita. Aceacomisiune sa nu aiba alt rol, de cat sa adune tOte acelecestiunt, unde legile civile vin in colisiune cu cele bi-sericesti.

I P. S. Mitropolit Primat : Nici nu se pete facealt-fel.

1'. S. Episcop al Rimniculul: Dati-mI voe. S'aca sa se alega o comisiune, carea BA faca prolecte delegl, memoril si mal stitl si eu ce, si apol sa se punaIn relatiuni cu Guvernul. Nu! Eu cer si acum, ca sa sealega comisiunea, cum a clis si I. P. Santitul Mitropolital Moldovei, care va aduna tOte cestiunele de armonisat,si va studia tOte lucrArile S-tului Sinod de pana acum inacesta materie, si ea adeca comisiunea, facendu-si rapor-tul seil la S-tul Sinod acesta sa hotarasca modul, cumare sa se armonizeze legile civile cu santele nOstre ca-nOne. De aceea incheiu rugandu-ve, sa puneti la vot pro-punerea mea, si apol sa procedam la alegerea comisiunel.

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Duna rel-de-jos: Ali inlhturat ces-tiunea prealabilh?

I. P. S. Mitropolit Primat: Aceea s'a inlaturat.P. S. Episcop al Husilor: Pe lauga cele dise de I,

P. S -iitul Mitropolit al Moldova si sustinute de P. S. E-piscop al Rimnicului, mai adaog si eu ca nu ar fi destulnumal atat, ca sa se adune acele cestiuni, ci pe cat va fiposibil, sa se ocupe si cu resolvarea cestiunei, pentru caterenul sa fie mai bine preparat, cand cestiunea va veniin discutiune inaintea S-tului Sinod.

I. P. S. Mitropolit Primat: Eu cred ca este binesa stabilim lucrarea comisiunei. Ea nu pOte face alt, decat sa adune tote punctele` dupe cum a dis I. P. S-titulMitropolit al Moldovel si P. S. Episcop al Rimnicului, isiva da parerea asupra for si apol lucrarea sa, o va ina-inta S-tului Sinod, care o va discuta si va lua mesurilecuvenite.

Asap dar, ye rog sa inchidem discutiunea si sa proce-dem la alegerea comisiunei.

Se pune la vot inchiderea discutiunei si se primeste.I. P. S. Mitropolit Frimat: P.P. S.S. Parinti, acesta

comisiune trebue sa fie compush din 5 membri.Vocl: Da, da.

Se procede la alegerea comisiunei prin vot secret.I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul este:Votanti 13. Majoritate absoluth 7. Ail intrunit.P. S. Episcop al Husilor 10 voturi

Dunarei de jos 10Arh. Pimen Pitesteanu 11

Valerian Rimniceanu 5I. P. S. Mitropolit al Moldovei 2P. S. Episcop al Argesului 2

Rimnicului 2Arh. Atanasie Craioveanu

Au intrunit majoritatea ceruta de regulament numaltrey si anume : P.P. S.S. Episcopi al Husilor si al Duna-rei de jos si P. S. Pimen Pitesteanu. Propunetorul, facendparte de drept din comisiune mai trebue un membru.Ve rog sa procedem la alegerea lui prin aclamatiune.

P. S. Arh. Pimen l'ite$eanu: Eu propun pe P. S.Atanasie Craioveanu.

* $

s

4

www.dacoromanica.ro


Se pune la vot prin aclamatiune, propunerea P. S.Pimen Pitesteanu, si se primeste.

I. P. S. Mitropolit Primat : Acum mal avem Inca ocomisiune de ales, comisiunea pentru cartea ParinteluiSimeon Popescu intitulata, Ilveou.ot". Trebue alesa si acestacomisiune, ca sa terminam o data si cu acesta cestiune.

Eft propun pe P.P. S.S. Episcopi al Husilor, al Dunareide jos si....

P. S. Episcop al Husilor: Eti propun sa se alegaP.P. S.S. Episcopi al Argesului, al Dunarei de jos si P. S.Atanasie Craioveanu sail P. S. Pimen Pitesteanu.

I. P. S. Mitropolit Prima,t : La biuroa avem o ce-rere ca S-tul Sinod sa se pronunte asupra cartel Patin-telui Simeon Popescu.

P. S. Episcop al Dunarei -de jos; Care carte?P. S. Episcop al Rimnicului: Aceea adusa de P. S. Ta.P. S. Episcop al Dunarei -de jos: and va veni res-

punsul de la Universitate, atunci vom hotari.P. S. Pimen Pitesteanu: A venit respunsul de la

Universitate.P. S. Episcop al Dun arel-de-jos: Nol nu avem cu-

nostinta de acel respuns.P. 8. Episcop al Rirr2nicului: Eil nu cred de da-

toria 'Astra', cum a clis P. S. Episcop al Dunarei de jos,a astepta respunsul de la Universitate. Nu a venit opi-niunea Facultatei de Teologie, not inse trebueste sa resol-yam ()data acesta cestiune; fie pe calea comisiunei depetitiuni dupe cum void acum sa hotariti, fie pe caleaunei comisiunl ad-hoc. Tot ce ye rog este, ca P. S. Epis-cop al Dunarei de jos sä nu lipsesa din aeesta comi-siune, si chiar it rog sa primeasca a fi in acea comisiunemai ales ca P. S. Sa a adus acesta cestiune in sinulS-tului Sinod, si numai P. S. Sa este in mesura de a cu-nOste tOte, si mai clic °data, tOte peripetiile acestei cestiuni.

I. P. S. Mitropolit Primat: Flind-ca P. S. Episcopal Argesului si mai ales P.P. S. S. Atanasie Craioveanusi Pimen Pitesteanu an fost si sunt profesorl la Faculta-tea de Teologie P.P. S.S. Lor sa compue comisiunea.

P. S. Episcop al Argesului: Sa facA parte din co-misiune si P. S. Episcop al Dunarei de jos, caci P. S.Sa a avut in cercetare un cathehism al ParinteluT Simeon

www.dacoromanica.ro


Popescu si a cerut asupra lui Ore-care informatiuni dacAS-. Sa este autorul cartel sail altul; si de aceea ar trebuisa fie si P. Sa in comisiune.

I. P. S. Mitropolit Primal: EU propun in comisiunepe P. S. Episcop al Argesului si pe P.P. S.S. AtanasieCraioveanu si Pimen Pitesteanu.

P. S. Episcop al Rimnicului: SA se alegh prin acla-matiune.

P. S. Episcop al Dunkrel-de-jos: Eti declar ca nuprimesc a lua parte la un asemenea vot.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Avem un articol inregulament, care dice ca sA fie o comisiune ad-hoc.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ve rog sA procedem lavot si sA numai perdem timpul.

P. S. Episcop al Duna; rel-de-jos: Declar incA odata6. me abtin de la vot.

Se procede la alegerea comisiunei prin vot secret.I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului este:Votanti 11. Majoritate absoluta 6. Au intrunit:P. S. Episcop al Dunarei de jos 4 voturi.

» Arh. Pimen Pitesteanu 8 »

3. Episcop al Argesului 9 »

» ) > Rimnicului 3 >

3. Arh. Valerian Rimniceanu 1 )) > Atanasie Craioveanu 8 >

Episcop al HusilorBile albe 1.

1 3.

Asa dar, P. S. Episcop al Argesului si P.P. S.S. Pimentesteanu si Atanasie Craioveanu, cari au intrunit nu-'rul voturilor cerut de regulament, vor forma comisiunea.lcum P. S. Episcop al Argesului este rugat a continua-itirea traductiunei Marturisirea ortodoxa.

P. S. Episcop al Argesului continua cu citirea tra-'mei «Marturisirea ortodoxa3, si incepend cu intre-

70, se citeste pang la intrebarea 85.La orele 11 sedinta se ridica, anuntandu-se ceapentru Lunt 20 Februarie 1895.Prqedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.

Secretary : Dionisie Episcop al Buzulut f iloanichie Floru Baca6nu.

-

www.dacoromanica.ro


Sedinta din 20 Februarie 1895.

Sedinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedentiaI. P. S. Milropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presenti 13 P.P.S.S. Membri, find absinte motivat P. S. lOnichie Baca-6nul si bolnav P. S. Calistrat Barladenu.

Se citeste sumarul sedintel precedente si se aproba.Se comunica de la biuroil telegrama P. S. lOnichie

BacaOnul prin care, aratand ca find retinut de interese deservicia, cere a i se motiva absenta pe diva de 20 alecurentei.

Se is act.Idem o telegrama semnata de 45 locuitori din Con-

stanta, prin care rOga pe S-tul Sinod a disposa ca Catre-dala din Constanta sa se sfintesca mai nainte de S-telePaste, spre a avea unde merge la biserica.

I. P. S. Mitropolit Primat: Mi se pare eh P. S. E-piscop respectiv a luat intelegere cu Dl. Ministru in acestaprivinta.

P. S. Episcop al ArgesuluI: P. S. Episcop al Du-narei-de-jos este de fata si ar putea sa ne spuna data arputea sfinti biserica inainte de serbatori sail dupe serbatori.

I. P. S. Mitropolit Primat: Fiind ca acesta telegramaeste venita in forma de petitiune dupa mine, ar trebuica ea sa se trimita la comisiunea de petitiuni, comisiuneasa vie cu raportul si atuncl P. S. Episcop respectiv vada deslusirile ce va crede de cuviinta.

Se pune la vot opiniunea I. P- S. Mitropolit Primatca telegrama sa se trimita la comisiunea de petitiuni sise primeste.

Se comunica de la biuroil petitiunea D-lul ParaschivPopescu student in anul al II-lea at Facultatei de Teolo-gie, prin care nigh pe S-tul Sinod a interveni la loculcompetinte, pentru a i se reduce termenul de 3 ant, la unan, la serviciul armatei, fiind student universitar.

I. P. S. Mitropolit Primat: Eil cred ca acesta petitiune sa se trimita la comisiunea de petitiuni.

P. S. Episcop al Rlmnicului: Cer cuventul. NoT avemo comisiune ad-hoc pentru seminaristit caril se iati in

www.dacoromanica.ro


armata. Ve rog dar, ca acesta petitiune sa se trimita lacomisiunea aceea.

Se pune la vot opiniunea P. S. Episcop al Rimni-culul Si se admite ca petitiunea D-lul Paraschiv Popescusä se trimita la comisiunea speciala.

Se comunica de la biurou doue adrese ale S-teeMitropolii a Ungro-Vlahiel privitOre la modifiicarT de pa-rohil.

I. P. S. Mitropolit I rimat: Mi se pare, ca noT amhotarit ca aceste acte sa se adune si sa se trimita. P.P. S.S.Chiriarhi.

P. S. Episcop al Rimniculul: Nu am hotarit aca. Nolam hotarit, ca tOte aceste acte, si chiar acelea, care -sevor afla la Minister, sa se adune si sa se trimita la chi -riarhil respectivi; ear Chiriarhii vor cerceta casurile, si vorreferi la S-tul Sinod. Dupe acea se va alege o comisiunedin S-tul Sinod, care, in unire cu Guvernul va stabiliinorma.

P. S. Episcop al Husilor: Cand s'a ridicat inciden-tal acesta in Sinod, era fata. si Dl. Ministru. Atunci s'ahotarit ca bite hartiile de felul acesta, cum si aceleacare sunt la Minister sa se trimita la S-tul Sinod, ear S-tulSinod sa le trimita la Chiriarhii respectivi si la sesiuneaviitOre sa vie cu rectificarile ce se vor crede de cuviinta.

I P. S. 111itropolit Prima t: Atunci sa ne conformamacelei decisiuni. Acum intram in ordinea c,lilei.

P. S. Valerian raportor, citesce raportul comisiuneade petitiuni, pentru tunderea in monahism a surorilor:Maria Pascu, Maria Whim si Zoita Serghie, tOte din M-reaGiurgeni, Eparhia Romanului.

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute deregulament, opiniaza a li se admite calugarirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunel si se aproba.P. S. Episcop al Argecului raportor, continua. cu ci-

tirea traductiunei ,Marturisirea Ortodoxa incepend cuintrebarea 85, ci se continua cu citirea pang la intrebarea109 inclusiv.

I. P. S. Mitropolit Primal: P.P. S.S. Parinti, cred caputem remanea cu citirea aid si sa continuum in cedintaviittire.

www.dacoromanica.ro


Ridic dar sedinta si cea viitOre va fi Mercurl.Sedinta se ridica si se anunt5, cea viitOre pentru

liva de Miercurl 22 ale curentel orele 9 a. m.Presedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.

Secretari : Dionisie Episcop al Buz6ulut $iloanichie Flora Bacadnu.

qedinra, din 22 Februarie 1895.

Sedinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedentiaI.P. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal. PresentI 14 P.P. S.S. membril,find bolnav P. S. Episcop al Dunaref de jos.

P. S. Arh. Ioanichie Bacaoanul, secretar, da citiresumarulul sedinteI precedente.

Se pune la vot si se primeste.Se citesc urmatorele comunicari:

1) 0 petitiune a P. S. Episcop al Dunarel de jos, princare Mg pe St. Sinod motiva absenta de asta-dl, neputend lua parte la sedinta find bolnay.

Se ia act.2) Adresa sefulul Marelul Stat-Major prin care inain-

teaza o colectiune de legi si mai multe regulamente Militare.P. S. Episcop al Rirnnicului: Eu propun, ca sa

se aduca multumirl D-Iu1 Sef al Statulul-major, ear cartilesa se puna in biblioteca S-tului Sinod.

Se pune la vot acesta propunere si se adopta.3) Adresa I. P. S. Mitropolit Primat, prin care comu-

nica S-tului Sinod, ca. in diva de 19 ale curentei a hi-rotonisit Arhiereu pe Arhimandritul Meletie Dobrescu, im-preuna cu P.P. S.S. Episcopi al Husilor si al Dunarel dejos, cu titlul de Galateanu.

Se ia act.4) Adresa Directiunel Tipografiei cartilor bisericestl prin

care inainteaza cererea Chinoviel din muntele Athos, carerbga pe S-tul Sinod a i se darni 4 randuri din cartilerituale.

Se pune la vot cererea si se primeste.P. S. Episcop al ArgesuluI: Am primit o adresa

S-titulul

www.dacoromanica.ro


din partea I. P. S. VOstre, prin care ni se pone in ve-dere Ca la 16 Februarie, am fost alesi in comisiuneapentru cercetarea conclusiunilor din brosura D-lui SimionPopescu intitulata: 4<rIvErif.kx ,.. Acesta brosura nu ni s'ainaintat, si ye rog sa bine -void a ne-o trimite ca sa pu-tern cundste acele conclusiuni, cad alt-fel nu ne putempronunta.

I. P. S. Mitropolit Primat: sa se ceara autorului,sa o trimita cu trite lucrarile.

P. S. Arh. Dositel Botoseneanu: Ar trebui ca fie-care sa avem cate un manual din acelea.

P. S. Episcop al Birnnicului: Acesta ar fi prea greil.1. P. S. Mitropolit Primat: Sa se ceara autorului

mat multe exemplare si atuncl se va trimite odata culucrarile anteriOre.

P. S. Arh. Valerian Rimniceanu, da citire raportuluicomisiunel de petitiuni relativ la calendarul D-lui invetatorTeodor Negu.

Comisiunea opineaza a se aproba tiparirea el cumid corecturi de stil.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Idem, raportul comisiunea de petitiuni asupra cererei

mai multor enoriasl din urbea Constanta, prin care cera se sfinti catedrala.

P. S. Episcop al Rfmnicului: P. S. raportor ne-aspus prin raport, ca in convorbirile, ce a avut cu P. S.Episcop, al Dun 'Axel de jos....

P. S. Arh. Valerian Ramnieenu: Dupe informa-tiunile particulare am clis.

P. S. Episcop al Rfmniculul: Porte bine! Dupreinformatiunile particulare, ati clis ca P. S. Episcop ar fideclarat, ca are sa se sfinteasca biserica. Cred, ca estebine, a se amana luarea unei hotariri asupra acestul ra-port pana va fi fata si P. S. Episcop al DunareI de jos ;pentru ca ast-fel, P. S. Sa sä declare in S-tul Sinod ceeace spune P. S. raportor prin raportul sell.

I. P. S. Mitropolit Primat: Iata ce stiti eii de laDl. Ministru de Culte. D-sa, in urma repetitelor cereri aleenoriasilor din Constanta, ca sa le sfinteasca catedrala,a intrebat pe P. S. Episcop al Dunarei de jos asupra a-cestor cereri, si P. S. Sa a respuns ca e gata sa sfintesca

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. S1NOD 125.

biserica, inse lipsesc obiecte, si DI. Ministru s'a angajatca sa procure acele obiecte, si atunci se va sfinti cate-drala. Exista chiar o adresa, a P. S. Episcop al Dunarelde jos, la Minister. Putem decT, sau &á asteptam sau saprimim conclusiunile raportulul.

Voci: Sa se astepte venirea la S-tul Sinod a P. S. E-piscop al Dunkrii-de-jos, care er bolnay.

I. P. S. Ilfitropolit Prin2at: Atunci sa se astepte sipresenta P. S. Episcop al Dun:aril-de-jos, ca sa. asculte siP. S. Sa parerea comisiunil.

Se pune la vot acesta propunere de a se asteptapresenta P. S. Episcop al Dunarei-de-jos si se primeste.

P. S. Arh. IOnichie Bacadnul, da citire raportuluicomisiunei pentru cercetarea cartilor religiose, relativ lacartea D-lui Dimitrie CrapelOnu.

Comisiunea opineza a se inapoia cartea autorului,find inaintata. Sinod tiparita, Tar nu in manuscris,si pe langa acesta este scrisa cu multa usurinta.

I. P. S. Mitropolit al .Molclovel: Am audit dicen-du-se in raport ca O. se inapoeze autorului, find inain-tata, Sinod tiparita, contra decisiunel S -tulul Sinod,care a lost de a se inainta in manuscris. As intreba data,atunci cand i s'a facut cunoscut, i s'a pus in vedere catrebue sa o trimita S-tului Sinod nu tiparita ci in ma-nuscris. Et de untie a sliut atunci ca sa nu o tiparesca?

P. S. Arh. Ionichie Ba,caonu: Eu cred ca autorula avut in vedere acesta decisiune a S-tului Sinod.

P. S. Episcop al Rin2nicului: In adever observati-unile I. P. S. Mitropolit al Moldovei sunt drepte. IntaiaI. P. S. Sa a pus cestiunea, cum am inteles'o si ea; a-deca, data biuroul a pus in vedere autorului acesta ho-tarire a S-tului Sinod. Ea rog pe biurou, ca prin Minis-ter sa se laca un anunt in cat aulorii de carti didacticereligiose sa stie, ca aceste carti trebuesc trimise in ma-nuscrise. La din contra, si fara de o asemenea pub]icareavem sa ne pomenim maine poimaine, cu alti autorl, cariiaii sa dica, ca ei au cheltuit si au tiparit cartea, si numai pot face indreptarile cerute. De aceia ea adaug, ru-gand pe biurou, ca sa fad. prin Minister publicatiuneaceruta de mine si trebuitOre.

I. P. S. Mitropolit Primal: Deja s'a luat hothrirea.acesta de S-tul Sinod.

S-lulus

S-tulut

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Rimniculul: Fiind-ca suntem mo-tivall de acest raport asta-di, cred Ca nu e reti a se re-peta publicarea.

I. P. S. Mitropolit Primat: S'a luat deja acesta ho--Wire, cu ocasiunea calla Preotului Alexandru din Cernica.

P. S. Episcop al Rimniculul: Cred ca e bine sa sefaca un anunciti general prin Monitorul Oficial, pentru cu-noscinta tuturor.

I. P. 8. Mitropolit Primat: S'a luat deja acesta ho-tarire mai dinainte.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.P. S. Episcop at Argesulul: Continua cu citirea tra-

ductiuna cartil Marturisirea ortodox& de la art. 110 pangla prima fericire.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ora fiind inaintata ri-dic sedinta.

Sedinta se ridic& la orele 10 1 2 a. m. anuntandu-se,cea viitOre pentru Vinerl 24, Februarie ora 9. a. m.

Prepdinte: Ghenadie Mitropolit Primat.Secretar: 1)ionisie Episcop al Buzeulza isi

loanichie Baca6nu.

Sedinta din 24 Februarie 1895.Sedinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedentia

I. P. S. Mitropolit primat.Se face apelul nominal si respund present' 15 P.P.

S.S. Membri.Se citeste sumarul sedintei precedente.

P. S. Episcop at Rimnicului: Rog pe P. S. Secretar,ca sa complecteze in sumar frasa, a cartea «Ilvd3p.cc, afost ceruta de la autor spre a se depune in bibliotecaS-tulul Sinod, si nu a se distribui membrilor.

P. S. Arh. Ioanichie Bacaonul: Acosta intrebareeste facuta de P. S. Episcop al Husilor.

P. 8. Episcop al .Huqilor: N'am cerut eil acesta.P S. Episcop at R1n2nicului: Am fost cu totif

fats, cand P. S. Episcop al Argesului a facut propunere,ca acea carte sa se trimita pentru biblioteca S-tutu' Sinod,jar nu pentru membri.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR BT. SINOD 127

I. P. S. Mitropolit Primat: Cu atat mai bine va fidata va trimite si pentru membril S-tului Sinod.

P. S. Episcop al Husilor: Am si 01 de observat cevaasupra sumarului. Relativ la colectiunea de legi trimisade Onor. Minister de resboi, in sumar se dice, ca s'a tri-mis de marele Stat Major o colectiune de legi in maimulte exemplare. Dupe expresiunea din sumar s'ar inte-lege ca tote legile si regulamentele militare sunt adunatela un loc trimis S-tului Sinod in mai multe esem-plare. Dar nu este asa. S'a trimis numai o singura co-lectiune, o singura serie, in care se coprind bite legilesi regulamentele militare, rog dar sa se Ina acesta rec-tificare in sumar.

I. P. S. Mitropolit Primat: Si ail am ceva de ob-servat asupra sumarului. In privinta catedralei din Con-stan ta.

P. S. Ahr. Ionichie Bacadirul: Ati dis sa se amanecitirea raportului comisiunei pana va fi fata si P. S. E-piscop respectiv.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pe cat 'mi aduc aminte,el) am qis, ca de si P. S. Episcop respectiv a consimtitla sfintirea biserici, dar n'are pana acum catedrala tOteobjectele trebuincicise.

Se pune la vot sumarul sedintel precedente cu acesterectificari si se primeste.

Se comunica apol de la biuroti petitiunea PreotuluiSimion Popescu pe langa care inainteza Sinod 16exemplare din cartea sa «ME:y.2) in Nicaeno-Constan-tinopolitanum.

I. P. S. Mitropolit al _Moldova Asupra cuvintelorP. S. Episcop al Rimnicului, as avea ceva de observat,luand de motiv numerul de 16 al brosurelor trimise. Notstim Ca 16 sunt membrii S-tulul Sinod si prin urmare,autorul a trimis cate un exemplar pentru fie care mem-bru al S-tului Sinod. In ceea ce priveste pentrubibliotecaS-tului Sinod, remane sa se cera allele.

P. S. Episcop al Rimicului: Eu inainte de a preferipersOna mea, cred Ca este bine sa prefer institutiunea Sf.Sinod. Si dad. autorul n'a trimis mai multe exemplaredin cartea sa, eu rog pe S-tul Sinod sa faca parte ina-inte de tOte bibliotecei; find -ca cartea remanend in bibli-

si s'ati

www.dacoromanica.ro


oteca, ea va fi tot deauna la indamana membrilor S-tuluiSinod.

Daca cei P.P. S.S. membri nu se invoiesc cu con-cesinnea, facuta de mine in favOrea bibliotecei S-tului Si-nod, eu declar, ca exemplarul, care mi se va cuveni mie,sa se treca in catalogul bibliotecei S-tului Sinod. Mal mult.Noi suntem in fiinta numal 1 n membri; de aceea eq.propun. ca si exemplarul cuvenit membrului Inca nealessä se treca si aceea tot in catalogul bibliotecei S-tuluiSinod, si cu chipul acesta biblioteca nOstra se va inavuticu doue exemplare de o data.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Da, se va ina-vuti cu doue cacti eretice.

I. P. S. Mitropolit Primat: Se va alai cere de laautor Inca cate va exemplare iar P. S. Episcop al Rimni-cului sa'si pastreze pe al P. S. Sale pentru P. S. Sa.

I. P. S. Mitropolit al Ilfoldovei: S6 multumim P.S. Episcop al flimnicului pentru generositatea ce o arataeh cedeza pentru biblioteca S-tului Sinod, exemplarul tri-mis P. S. Sale! Tin inse se atrag atentiunea P. P. S. S.VOstre asupra unui lucru, anume asupra dater cand s'atiparit carlea in cestiune a autorulul, de care data a ti-parirei trebue sa tinem compt, fiind-ca Inca de cate-vaon mai 'nainte s'a sulevat crestiunea acestel carts aci inS-tul Sinod.

P. 8. Episcop al R122222iculal: Este o comisiunennmita ad-hoc pentru acesta, si acea comisiune se va pro-nunta.

I. P. S. Mitropolit Primat: Negreit ca comisiunease va pronunta asupra acestel carts. Prin urmare inci-dentul se inchide.

Se citeste de la biuroil adresa D-luI Ministru alCultelor, cu No. 1311 prin care comunica, ca marele co-legiu electoral este convocat pentru cliva de 25 ale cu-rentei, pentru a alege un Episcop la scaunul EpiscopielRomanului, devenit vacant prin incetarea din viata a ti-tularulul Ioncentiu Moisiu.

I P. S. Mitropolit Primat: Ve rog sa se is act deacesta si maine sa asistam cu totil la Te-Deum, caci nu-mai fac nice o comunicare oficiala.

P. S. Episcop al Husilor: I. P. Santite Presedinte,

l'alti

www.dacoromanica.ro


Ve rog ca Te-Deumul sa fie pe la orele 111/2 ca pana la12 sa se termine.

I. P. S. Mitropolit Primat: FOrte bine.Se comunica si se citeste de la biuroti raportul Di-

rectiunel Tipografiel Cartilor Bisericesti in alaturare cu untabloii prin care se specifics ce anume chill s'ail tiparit'Dana acli in Tipografia Cartilor Bisericestl, Cate s'ail tipa-rit si ce anume carte se afla actualmente -sub tipar.

I. P, S. Mitropolit Primat: Eil am intrebat pe Di-rectorul Tipografiel, ca sa ne arate cu ce anume carte seocupa acum, si D-sa a respuns cum ati veclut prin raportulde fats. Noi stim ca, s'a luat de S-tul Sinod o norma ca,on ce carte se va pune sub tipar sa aiba S-tul Sinod cu-noscinta de ea, si ea Directorul Tipografiel s& nu punysub tipar editiunea a II-a sair a III-a a unei carp, panace mai intal nu va face cunoscut S-tului Sinod. De aceeaeii am facut acesta intrebare DirectoruluT Tipografiei casa stim ce carte are sub tipar, si sa nu mai tiparesca nicio carte fora consimtimentul S-tului Sinod; si data va finevoe sa se mai tiparesca intiia si a doua editiune a unelcarts, acesta sa se faca cu autorisatia S-tului Sinod; maicu semi ca unele din cartile precedente au lasat mult dedorit si nu cred ca S-tul Sinod sa mai permit& ca sa setiparesca si de acum inainte tot asa.

Asa dar, cred ca vets fi de acord cu mine ca Directo-rul Tipografiei sa nu mai pue sub tipar nici o carte, panace mai intii nu va avea autorisatiunea S-tului Sinod, catsnot avem sa punem sub tipar Biblia si Marturisirea Or-todoxa.

Vocl.. Acesta este forte bine.I. P. S. Mitropolit al Moldova: Atunci sa i se pue

in cunoscinta ca sa stie cu ce are sa incepa...I. P. S. Mitropolit Primat: Noi trebue sa ne ingri-

jim de lucrarile acestel Tipografii; nu trebue sa le lasamla voia intamplarei. Sa ne ocupam si de preturi ca sa, nufie prea marl, pentru a se putea desface mai cu inlesnire.

Asernenea pe viitor cred, ca vom fi mai scrupulosi culuarea socotelelor, ca sa, vedem ce capital avem acolo,cum se imparte si ce anume dill s'ail tiparit, asa caS-tul Sinod sa fie pus in cunostintA de mersul lucrArilorsi de avutul Tipografiei.

9.

www.dacoromanica.ro


Asa dar eil ye propun si cred a este nemerita pro-punerea mea, ca pe viitor sa punem in vedere Directo-rulul Tipografiei ca on de cate (RI se epuizeza o carte,sail cand se termina cu tiparirea el, sa se fach cunos-cut S-tului Sinod si sa cera voe, ce carte sa pue sub tipar.

Se pune la vot propunerea I. P. S. Mitropolit Pri-mat si se primeste.

P. S. Episcop al Duna' rel-de-jos: agile acestea suntasigurate sail nu? Baca nu sunt asigurate, atunci, Winnefereste de vre un incendiil.

I. P. S. Mitropolit Primat: Avem sa luam not me-surf si in acesta. privintA.

P. S. Valerian raportor, citeste raportul comisiunelde petitiuni relativ la santirea catredalei din Constanta.Comisiunea este de Were a se invita P. S. Episcop res-pectiv sa asigure pe cetatenil suplicanti, ca in curand seva satisface -dorinta lor, de a asculta serviciul divin inlimba nationals.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Ss mi se comu-nice acea hartie.

P. S. Episcop al Rimnicului: De ce sä se mai factcomunicare formala cand Episcopal respectiv este aci sipOte sa is cunostinta?

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Ca sa linistesc pezelosul Episcop al Rimnicului, atat pot spune ca DI. Mi-nistru al Cultelor mi'a cerut formal, dad. sunt decis säsantesc biserica prin Aprilie sail Mai, si 'i-am respunsca o voia sfinti cand va hotari D-sa, find -ca D-sa este tu-torele si epitropul bisericel, iar nu cei 45 de hamali.

I. P. 8. Mitropolit Primat: Atunci acesta hartie seva comunica P. S. Episcop al Dunarl-de-jos.

P. S. Valerian raportor, citesce raportul comisiunelde petitiunl pentru calugarirea efectuata in cas de bolaa surorilor Maria IOn, care a primit numele de Eliconidasi Stanca Moisescu, care a primit numele de Asinefta, am-bele din monastirea Zamfira si conchide a li se recunOscecalugarirea efectuata.

Se pune la vot opiniunea comisiunel si se aproba.Idem pentru calugarirea efectuata in cas de Mid, a

surorilor: Maria Stefan, care a primit numele de Tatianasi Voica Chiciorenu care a primit numele de Paisia, am-

www.dacoromanica.ro


bele din monastirea Susana, si conchide a li se aproba.calugArirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aproba.Idem pentru tunderea in monahism a surorilor: er-

bana Ionescu, MarghiOla Panulescu si Ana Radulescu,Cate trele din monastirea Zamfira.

Comisiunea este de opiniune respectiv de sora SerbanaIonescu, ca ne avend complecte formalitatile cerute de re-gulament, sa se amane calugarirea pana. 'si va complectaactele, iar in ceea ce priveste pe surorile MarghiOla Pa-nulescu si Ana Radulescu, gasind Indeplinite formalitatilecerute de regulament, este de opinie a li se aproba ca-lugarirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aproba.Idem, raportul comisiunel de petitiunl pentru ad-

rniterea la calugtirire a surorilor Stana Popescu si SofiaParaschivescu, din monastirea Viforata si conchide a lise admite calugArirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aproba.Idem, raportul comisiunel de petitiuni pentru tun-

tlerea in monahism a fratilor : Luca Mihalache, Nicolae13arbatu, bin Radu, Tache IIristodor si Mihalache Geor-gescu, to din monastirea Caldhrusani.

Comisiunea gasind Indeplinite formalitatile cerute deregulament, opineza a li se admite calugarirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunel si se aproba.Idem, raportul comisiunei de petitiuni, relativ la

calugarirea efectuata in cas de Ma a tratilor : 'On Popescu,care a primit numele de Iosif, Ilie Niculae, care a primitnumele de Evghenie, Gheorghe Savulescu, care a primitnumele de Ghervasie Si Radu Cleonic, care a primit nu-mele de Rafail, tots din monastirea Ghighiu; si a fratilor :Dumitru Niculae, care a primit numele de Dionisie, TeodorDragomir, care a primit numele Teodul, Petre Marin, carea primit numele Partenie, Dumitru Maniceanu, care aprimit numele Dionisie, Radu Grigorescu, care a primitnumele Ravula si Joan Ilie care a primit numele Iliazer,top din monastirea Cernica si conchide a li se aprobacalugarirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aproba.I. P. S. Mitropolit Primat: Acum sä continuam cu

citirea 1Mhrturisirei Ortodoxe 3..

www.dacoromanica.ro


P. S. Arh. Pimen Pitesteanu: I. P. S-cite Presedinte,era vorba sa vie la ordinea dilei cestiunea costumului.

I. P. S. Mitropolit Frimat: Comisiunea nu si-a ter-minat lucrarile; dupe ce se va termina, va veni indatala ordinea lila

P. S. Episcop al Argesului, raportor, continua cucitirea traductieT «Marturisirea Ortodoxa), incepend cuintrebarea 130 de la fericirea I, si continua cu citireapana la partea a 3-a.

Orele fiind inaintate, sedinta se ridica si se anunta ceaviitOre pentru LunT 27 Februarie, orele 9 a. m.

Presedinte : Ghenadie Mitropolit Primat.Secretor' : Dionisie Episcop al Buz8ulu1 si

loanichie Bacaoanu.

Sedin(a din 27 Februarie 1895.

Sedinta se deschide la orele 9 a. m. sub presiden--tia I. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund present" 14 P.P.S.S. Membrii, lipsind motivat P. S. Ieronim Ploestenu.

I. P. S. Mitropolit Primat: Fiind in numer, sedintae deschisa.

Se citeste sumarul sedintei precedente.P. S. Episcop al Rimnicului: Am cerut cuventul a-

supra sumarulul, fiind-ca s'a alterat propunerea facuta demine in S-tul Sinod, si nu s'a lis asa, cum am cerut di.EA am cis, data autorul nu a trimis si pentru bibliotecaS-tuluT Sinod un exemplar, cel care mi se cuvine mie,sä, fie depus in biblioteca.

Se pune la vot sumarul cu rectificarea ceruta si seprimeste.

Se citesc urrnetOrele comunicari :1) 0 petitiune a P. S. Arh. Ieronim, prin care cere un

concediti de 4 dile.Se pune la vot concediul si se acorda.

2) 0 petitiune a D -lul D. Petrescu institutor in Capi-tala, rOga pe S-tul Sinod a interveni la Ministerul Culte-lor, sere a lua disposititmea ca si stucliul religiuneT sa se

www.dacoromanica.ro


predea in scOlele primare dupe anume manuale, iar nuIncorporat in cartile de citire.

Se trimite la comisiunea pentru cercetarea cartilor(lidactice.

I. P. Mitropolit Primat: Acum intram in ordinea

P. S. Episcop de Arges, raportor, da citire urmetoruluiraport, privitor la cartea Par. Simion Popescu intitulata

Inalt Prea Sdnlite Stepdne,«Comisiunea alesa de S-tul Sinod in sedinta sa, din 16

«Februarie, spre a se pronunta asupra conclusiunelor din«brosura Parintelui Simeon Popescu intitulata )11vE5cLact

«in Nicaeno-Constantinopolitanum, luand in cercetare a-«cele conclusiuni, a constatat ca ele sä indeparteza de«invetatura Bisericel, care crede, ca Filul s'a intrupat prin«lucrarea Duhului Sant, despre carele este vorba in simbol.

«Nasterea este un atribut esclusiv al Fiului, cad. Tatal«este nenascut, iar Duhul Stant purees mai 'nainte de Area«din Teal si s'a dat Omenilor prin Filul.

«Fiiul este nascut mai 'nainte de veci din Tatal; iar«cand s'a implinit timpul, cel spus mai 'nainte de profetis'a nascut din pururea FeciOra Maria, cu lucrarea Duhului

«Sant, care este Domn de vials facetor.«Asa dar prin cuvevtul «tIvEUµa } din art. al III -lea

«din simbolul Nicaeno-Constantinopolitanum nu se inte-«lege Fiiul mai 'nainte de intrupare, cum crede autorul,«ci Duhul Sfant carele este Creiator ca si Tatal si Fiiul;«cad on -ce lucrare Dumnecleeasca este comuna celor trei«fete ale Santel Treimi, afara de insusirele personale.

«Acesta fund resultatul cercetarilor comisiunel cuinaintam S-tului Sinod spre a respinge cartea

Eca necomlorma, ca lnvetatura bisericeb.Raportor (ss) Gherasim al Argqulza. Athanasie

Craioveanu. Pinzen G. Pitefleanu.I. P. S. Mitropolit Primat: Not am trimis acesta

carte la comisiune, ca ea sa-si dea parerea daca estebung spre a se aproba sail nu,

P. S. Episcop al Dunarei-de jos: Am dori sa stim

(lila

I Ilveiy..< a :

umi-«linta it

www.dacoromanica.ro


conclusiunile raportului; ce conchide comisiunea? o a-proba, sail nu, cartea acesta?

P. S. Arh. Atanasie Craioveanu: Comisiunea, dincare si ell fac parte, a cercetat cartea, si dupe cum 4constatat din raportul ce s'a citit, a ajuns la conclusiu-nea, ca cartea prin incheerile ce cuprinde, se departezade invetaturile bisericei. Eil socotesc ca, acum I. P. S-tiaVOstra, in adresa care aveti sa o faceti D-lui Ministru,pe basa raportului comisiunei, o sä aratati ca cartea nueste conforma cu invetatura bisericei.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ett Still ce am sa res-pund D-luT Ministru, dar cer de la comisiune sa se pro-nunte categoric.

P. S. Episcop al Argesulul: In raport se dice cacartea se departeaza de la invetatura bisericei.

P. S. Arh. Pimen Pitesteanu: I. P. S. Stapane, a-sistam la discutiuuea unel cestiuni, care nu pentru primadata s'a adus inaintea S-tului Sinod, ci este o cestiuneasa de veche....

I. P. S. Mitropolit Prirnat: Ve rog sä nu discutamde cat numal asupra conclusiunelor raportului.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Comisiunea a fost in-sarcinata de S-tul Sinod prin I. P. S. VOstra ca Presedinte,cu studierea calla Par. Simion Popescu. Resultatul la carea ajuns comisiunea, consta in acesta, ca. conclusiunile Par.Simion Popescu stall alaturi cu invetaturile bisericei, si deciacesta find resultatul comisiunei, it inainteza S-tului Si-nod. Comisiunea nu este obligata a trage conclusiuni cacartea sail autorul este eretic, acesta este de competintaSt-ului Sinod, nu al comisiunei.

I. P. S. Mitropolit Primat : S-tul Sinod ca on carecorp, are un regulament, isi alege comisiunea pentru ra-mura cutare sail cutare si cestiunea cutare sail cutare,care yin pe biuroul sell.

S-tul Sinod asupra acestel carti a ales o comisiune, siea trebue sa'si dea parerea sa, in raport nu se spunelamurit parerea comisiunei.

P. S. Episcop al Argesulul: Se spune categoric cainvetatura luT se departeza de invetatura bisericei nOstre.

I. P. S. Mitropolit Prunat: Ve rog sa nu mai in-

www.dacoromanica.ro


trerupeti. Comisiunea si'a dat parerea ca cartea este ala-turi cu doctrina bisericei

P. S. Episcop al Argesului: Se departeza.I. P. S. Mitropolit Primat: FOrte bine, se depar-

teza de doctrina bisericei n6stre, dar comisiunea nu (licecategoric ca cartea sa se admita sail sa se respinga. yerog dar sa se scrie in raport si aceste cuvinte, dad, co-misiunea a hotarit acesta.

P. S. Episcop al Argesului: In adresa care ni s'afacut, se spune ca, ye yeti ocupa de conclusiunile cartilla care a ajuns Par. Popescu, si conclusiunile sunt acelea,ca, in simbolul Nicaeno-Constantinopolitanum, prin cuven-tul (11vEiJu..1» se ingelege Filul mai inainte de intrupare sinot sustinem ca se intelege Duhul Sant. Prin urmare carteatrebue neaparat respinsa.

P. 8. Episcop al Dunarel de jos Sa se clica acesta inraport si ne multamim. Alt-fel nu, pentru ca trebue finit°data cu respunsurile indoelnice.

P. S. Episcop al Argesulul: V om dice si acesta.P. 8. Episcop al Riff2nicalul: In fata raportulul, ved

a s'a ridicat o discutiune, pre care credeti-me eii nu ointeleg. Raportorul a spus, Ca doctrina din acesta carte,este departata de doctrina Bisericei nOstre; si cu acestaeil cred, ca s'a clis totul. Dar s'a intamplat ceva in pri-vinta formei raportulul; si raportorul in loc sa puna resuma-tul cercetarilor sale in conclusiunea raportulul, l'a pus lainceput.

Se pun la vot conclusiunile raportulul, cu adao-girea ca cartea se respinge, ca ne conforma cu invetaturabisericei si se primesc.

P. S. Arh. Valerian Rimnicenu, da citire raportululprivitor la calugarirea a dol frati din M-rea Caldarusanilsi anume: Petre Nicolae si Teodor Vieru.

Comisiunea opineza a se admite calugarirea.Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.

P. S. Episcop al Argesului: Continua cu citireacarp Marturisirea Ortodoxa, incepend ca partea a 3-a sise continua cu citirea pana la intrebarea 38.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ne mai find nimic laordinea clilei ridic sedinta.

www.dacoromanica.ro

136 PROCESELE VERBALE ALE '§EDINTELOR ST. SINOD

Sedinta se ridica la orele 101/2 a. m. anuntandu-secea viit6re pentru JoT 2 Martie orele 9. a. m.

Prefedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.Secretari : Dionisie Episcop al Buzeulut fi

16nichie Floru Baca6nu.

NSIedin(a de la 2 Martie 1895.

$edinta, se deschide la orele 9 a. m. sub PresedentiaI. P. S-titului Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal. Presenti 13 P.P. S.S. mem-bri, find absenti motivati I. P. S-titul Mitropolit al Mol-dove'. si P. S. Arh. Calistrat Barladeanu.

I. P. S. Mitropolit Primat: Mind in nume'rul cerutde regulament, sedinta e deschisa.

Se citeste sumarul sedintel precedinte.Ne cerend nimeni cuventul se pune la vot sumarul

si se primeste.Se dail citire urmatorelor comunicari :

1) Adresa D-1111 Ministru al Cultelor prin care face cu-noscut ca M. S. Regele a confirmat prin decretul RegalNo. 927, in scaunul de Episcop al Eparhiei RomanuluT,pe P. S. Sa Arhiereul Ieronim Ploesteanu.

Se is act.2) Petitiunea P. S. Arh. Calistrat Barladeanu, prin care

cere concediti pe qiva de 2 Martie.Se acorda.

3) Petitiunea Preotulul V. Fracea Sachelarie de la hi-serica monastirel Marcuta, prin care inainteaza un ma-nuscris intitulat : cProiect de Prohoch in versuri, spreaprobare.

Se trimite la comisia respectiva.I. P. S. Mitropolit Primat: Acura intram in ordinea

gilel.P. S. Arh. Atanasie Craioveanu, da citire raportului

privitor la icOna Sf. Antimis, litografiata de DI. Grasiany.P. S. Episcop al RImniculzzi: I. P. S-te! Raportul,

care ni s'a citit, este venit din partea comisiunel, alesade catra S-tul Sinod, spre a cerceta petitiunea D -lul Gra-siany, care cum aud, cere a i se da voie sa. litografieze

www.dacoromanica.ro


o icOna. Ell, desi membru in comisiune, declar, ca nuam luat nici o parte la deliberarile comisiunel, asupraacestei cereri. Ceea ce se Vice prin raport, nu pOte ficlis si in numele meii.

liti, ca am fost ales de catra S-tul Sinod in comisiune,dar pe de alta parte declar, ca nu s'a tinut nici o se-dinta, ca sa-mi pot arata si eti parerea mea inaintea a-celel comisiuni.

De aceea, rog pe S-tul Sinod, ca sa, bine-voiasca aamana hotararea asupra acestei cereri, p'ana cand se vadiscuta lucrul in comisiune, unde fie-care membru area-si da parerea sa.

P. S. Episcop al Argesului: Am observat in raportca sunt cate-va defecte.

P. S. Episcop al ktrnnicului: Nu intram in fondulcestiunel.

P. S. Episcop al Argesulul: De aceea cred, ca ebine ca comisiunea sa mat revina asupra acestei cestiuni,precum si asupra materialului din care are sä se corn-puna ic6na.

I. P. S. Mitropolit Prirnat: Acesta icOna este apro-bata deja prin adresele Prea Santitilor Chiriarhi. Acum,ca a venit in S-tul Sinod, nu a fost de cat o formacare trebuea sa se fad., si data comisiunea impreuna cumine no a luat cunostinta, imi pare ref', caci acesta nuera o icOnd care se aducea din partea unui necunoscutde noi, ci este o icOna asupra careia v'ati dat parerea, siei.1 ca Presedinte al comisiunei am facut raportul, pecare l'am pus in vederea S-tulul Sinod, ca ast-fel saldam timpul petitionarului, ca sa litografieze ic6na pe hartie.

Nu avem icOne romanesci nici de cum, vedem pe totlocul numai icOne streine, si cand vine un om si isl de-pune capitalul ca sa imprime o icOna, aprobat find de fie-care Chiriarh, no e bine sa-1 facem dificultati. Rog dar sabine-voiti a aproba acesta icOna.

P. S. Episcop al Husilor: I. P. S-tile, cestiunea estefOrte usOra in felul el, dar i s'a dat un curs Ore-cumagitat.

I. P. S. Mitropolit Prirnat: Unde vedet1 agitatie?P. S. Episcop al Huqilor: De aceea, rog ca sa tern-

porisam lucrul o cli, doue, pentru o sedinta numal, ca

www.dacoromanica.ro


sa, se intrunesca membrii comisiunel, si fie-care spunen-du-si cuventul seu, vor ajunge la un resultat.

Ve rog dar, sa bine -void a indeplini si acesta forma-litate, ca sa nu se clica ca, se face lucrul pripit.

1. 1'. S. Mitropolit Primat: Nu este de loc pripitPrea Santite, cad ic6na este deja admisa de not tots sichiar si de fostul Mitropolit.

P. S. Episcop al Husi lor: Am admis'o si eu caprivat.

I. P. .S Mitropolit Primal: Nu esti persona privataP. S. Ta, ci

P. S. Episcop al Husilor: Am admis prin alta im-prejurare; eu ca proprietar al unei pietre, am consimtitca D-nul Grasiany sa beneficieze de acesta, inse cu con-ditiunea sa o scota pe Martie si mai mica. Ea nu am same opun la acesta, chiar daca membril comisiunel sevor intruni din noti.

Voci: Lasatl pe maine.I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci sa remana pe

maine.Se pune la vot propunerea de amanare, si se adopta.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos rog sa'm1 dattvoe sa me retrag, find cam bolnay.

P. S. Episcop al Argesului: Continua cu citirea cartitMarturisirea Ortodoxa, incepend de la intrebarea 28 dinpartea a III si merge 'Jana la intrebarea 41, cand D-nuMinistru al Cultelor intra, in sala sedintelor.

I. P. S. Mitropolit Primat: Cred ca, D-nul Ministrunu a venit sa asiste la cetirea cartil Marturisirea Ortodoxa.

D. Ministru al Cultelor: Am venit sa comunic I.P. S. V6stre, si S-tului Sinod, inteiu ca investitura P. S. E-piscop de Roman se va face Duminica 5 Martie, pentrucare se va face si adresa oficiala.

Al doilea ca., indata, ce s'a declarat alegerea P. S. E-piscop de Roman, cred ca e bine sa se declare vacantlocul de Archiereil, si sa se proceda la alegerea celortrel candidati, ca ast-fel sa pot veni la sedinta de Sam-bata cu resultatul, cand se va inchide si S-tul Sinod, a-fara numal clack nu vets mai avea ceva lucrari. In totcasul nu'l voiu inchide de cat cu consimtimentul S-tululSinod.

oficiala.

Ve:

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALB §EDINTELOR ST. SINOD 139

P. S. Episcop al Rfmnicului: Vom vedea Sambata.D-1 Ministru at Cultelor: Atunci vom hotari Sam-

ban.. Eu voiu aduce decretul in alb.I. P. S. Mitropolit Primat: Chiar asta-di era sä se a-

lega candidatil, dar fiind-ca lipsesce I. P. S. Mitropolit alMoldovei si nu avem lista candidatilor I. P. S. Sale labiuroil, nu putem face alegerea. Cred ca maine e bine sa.se faca alegerea, cand mai avem si cestiunea costumuluipreotesc.

P. S. Episcop al Rlmnicului: Sa incepem ac,Il cu a-cesta cestiune; caci mai avem timp.

I. P. S. Mitropolit Primat: Cestiunea costumuluicred ca e bine sa, o discutam and va fi presinte si I. P.S. Mitropolit al Moldovel, cad p6te sa zica si I. P. S. Sacuventul ski; si D-nu Ministru chiar, data va bine voi sävina maine.

D. Ministru al Cultelor: Voiil veni si eu maine.I. P. S. Mitropolit Primat: Asa dar maine vom a-

vea la ordinea dilei cestiunea alegeril candidatilor pentrulocal vacant de Arhieretl, cu titlul de Ploestenu si cesti-unea costumului preotesc.

P. S. Episcop al Argesului: Sa se citesca adi rapor-tul si regulamentul costumului.

P. S. Episcop al Rimnicului: Propunerea P. S. E-piscop de Arges este bung, ca adi .sa se citesca raportul siregulamentul costumului, lasandu-se discutiunea pe maine.

P. S. Episcop al Argesului: Continua cu citirea cartiiMarturisirea Ortodoxa, mergend pan5 la intrebarea 59 dinpartea a III.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ne mai fiind nimic laordinea zilei ridic sedinta.

edinta se ridica la orele 101/2 a. m. anuntandu-secea viitOre pentru a doua di Vineri 3 Martie orele 9 a. m.

Pre,sedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.Secretart : Dionisie Episcop al Buzeulut

16nichie Floru Baca6nu.fi

www.dacoromanica.ro


,,S'edinta, din 3 Ma,rtie 1895.

Sedinta se deschide la orele 9 a. m. sub presidentiaI. P. S-titului Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund present'" 15 P.P.S.S. membri.

Se citeste sumarul sedintei precedente si se aproba.Se comunica de la biurou petitiunea D-lui Elias

Grasiany prin care arata modul cum are sa se litogra-fieze icOna Sf. Antimis, si sä hotaraste a se avea in ye-dere de comisiunea alesa pentru iconografie.

Idem, o petitiune semnata de mai multi student,'" aifacultatei de Theologie, prin care nig pe S-tul Sinod alua in consideratiune desideratele lor, cu privire la uni-formisarea costumulul lor, si se decide a se avea in ve-dere de comisiunea alesa pentru uniformisarea costumululpreotesc.

I. P. S. Mitropolit Primat : Ne mai find comunicari,intram in ordinea quiet

Prima cestiune la ordinea qilei este alegerea candida-tilor de Arhiereu in locul devenit vacant, prin alegereade Episcop a P. S. Ieronim Ploesteanu la scaunul Epis-copiei de Roman.

P. S. Episcop al _Rimnicului: Eu v'as ruga, säsatl acesta cestiune mai la urma, pana va veni si D-nulMinistru.

I. P. S. Mitropolit Primat : No'" trebue sa urinamasa cum este aranjeata ordinea Gillet

P. S. Episcop al Du.narel de jos: Eu as dori sastill, data aveti listele formulate sail nu.

I. P. S. Mitropolit Primat: Da. Listele sunt for-mulate atat a mea cat si a I, P. Slitului Mitropolit al1\Ioldovel.

P. S. Episcop al Duna, rel-de jos: Daca sunt formu-late, atunci ve* rog sa bine-voiti a le da citire, sa le au-dim si not

I. P. S. Mitropolit Primat :Pe lista propusa de mine figureza :1) Economul Nicolae Niculescu si II-a Arhimandritul

Gherasim Safirin.I. P. S. Mitropolit al Moldavel: Eti n'am de cat

:

IS-

www.dacoromanica.ro


doui, pe care Fratiile VOstre '1 cunOsteti cu tog Pe acestldoul '1 present de mai multi ani, in diferite ocasiuni, s'atiales si s'ati ales cu majoritate frumOsa. Chiar acum lacea din urma alegere s'aii ales cu cele mai mune voturi,si cu tote acestea nici unul din acesta, de la Mitropo-lia Moldovel nu s'aii confirMat. Acesta eu nu o inteleg sidecl nu stiu pe tine sa mai propun.

P. S. Episcop al Duna, rel-de-jos: Acum listele leam audit, cad pe cat inteleg I. P. S. Mitropolit al Mol-dovel propune pe....

L P. S. Mitropolit Prima': Propune pe ArhimandrititVarlaam Railenu si Conon Aramescu Donici.

P. S. Episcop al Dung,rel-de-jos: Da pe acestl dol.Eu insa propun ca atunci cand se va forma lista gene-rala, din cele 2 liste sa bine voiti a admite a primul dinlista definitive a S -tulul Sinod sa se ia dupe lista Mitro-politulul Primat, II-a sa se ia dupe lista Mitropolitulul Mol-dovel, III-a iarasi dupe lista Mitropolitulul Primat, si IV-adupe lista Mitropolitulul Moldovel si asa mai departe;fiind-ca este votul cu bile. Dace era cu bilete, nu era detrebuinta, sa se voteze in mod alternativ. Fac dar acestapropunere.

P. S. Episcop al Rimniculul.` P. S. Episcop al Du-narel-de-jos propune ca sa se voteze un candidat dupeo lista si altul dupe cea Yalta. Fac si eu o propunere,re'manend ca S-tul Sinod sa hotarasca. Propunerea meaeste sa dam prioritate varstei; sa incepem, cu candidatulcare este mai betran, dupe acea sa trecem la cel carevine dupe cel dintil si asa mai departe, pan6 vom corn-plecta lista legala de trei.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Cred ch. S-tul Si-nod nu pOte admite propunerea facuta de P. S. Episcopal Rimniculul, cad atunci candidata propusi ar trebui sapresinte acte justificative pentru varsta si studii.

P. S. Episcop al Rlmnicului: Nu s'a cerut nici o-data. acte.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Efi am cerut tot-cleuna acesta si data acum se va primi propunerea P.S. Episcop al Rimnicului, atunci eu cer din noti sa nise acluca actele de botez si studio. La din contra, v'e rogsä primiti propunei ea mea de a se urma alternativ cuvotarea can dida til or.

(

www.dacoromanica.ro


P. S. Arh. Calistrat Harladeanu: Eu. sunt de pa-rerea P. S. Episcop al Dunarei de jos. Acesti patru can-

cari ni se presinta la Sinod ca votam, negresitca trebue sa intruneasca majoritatea voturilor. De ce säle cautam varsta, cum propune P. S. Episcop al Rimni-culul? Este fOrte bine sa se voteze alternativ, unul dupelista I. P. S. Mitropolit Primat si dupe acea altul dupelista I. P. S. Mitropolit al Moldovei, si daca cel trel din -taiu vor intruni majoritatea, cel de al patrulea va fi in-laturat. Not nu avem sa discutam personele, ci din acestepatru avem sa alegem trel, si Dl. Ministru va confirmape tine va crede de cuviinta.

I. P. S. Mitropolit Primat: Propunerea P. S. Epis-cop at Dunarei de jos este justa, cad not tot-deuna asaam procedat la alegerea de arhieret. 'MI aduc aminte camai tot-deuna asa se proceda. Se lua unul dupe o listasi altul dupe cea-l-alta lista. In casul acesta cred ca listacare trebue preferata este a mea, si deci trebue sa seincepa mat luta cu primul din candidatii dupe ea. Pro-punerea P. S. Episcop al Rimniculul dupe cum vedetl,nu pOte fi admfsibila, caci nici odata nu s'atl ales can-didata* dupe betranete. Asa dar, mai nemerit este sä seincepa alegerea mai Intai cu unul dupe lista mea si dupeaceea sa se is altul dupe lista I. P. S-titului Mitropolitat Moldovei si vom continua tot ast-fel, dupe cum fOrtebine a propus P. S. Episcop at Dunarei de jos.

P. S. Episcop al Rimz2icului: Tot asa cer siI. P. S. Mitropolit Primat: N'ati cerut acesta.P. S. Episcop al .R1mnicului: Cer cuventul sa me

esplic. Si eu admit procedura acesta, sail mai binepropunerea P. S. Episcop at Dunarei de jos, adeca sa seincepa mai intai cu unul, de pe lista I. P. S. VOstre.

I. P. S. Mitropolit Primal: Da, dar de varsta sanu se mat pomenesca.

P. S. Episcop al farnnicului: Acesta este o opi-niune a mea.

I. P. S. Mitropolit Primat: Alta data', am sustinutimpreuna, cu P. S. VOstra, ca de actele de varsta, sa, nuse mat pomeneasca.

P. S. Episcop al Rimnicului: I. P. S-cite Presedinte!Eli primesc propunerea P. S. Episcop al Dunarei de jos;

didati, sal

etl.

clis,

www.dacoromanica.ro


adeca sa se incepa tntal cu un candidat de pre listapresentata de I. P. S. VOstra si al doilea cu unul de prelista I. P. S-titulul Mitropolit at Moldovei. Mal adaog insesi acesta, ca candidatil sa se puny la vot dupre varsta.Daca S-tul Sinod nu primeste propunerea mea, efl mesupun.

Ve rog decT, puneti la vot propunerea mea, si dacg,.cade, atunci remane propunerea P. S. Episcop al Duna-rel de jos.

1. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot propunereaP. S. Episcop al Rimniculul de a se procede la votareacandidatilor dupe varsta. Cine este pentru sä bine-vo-easca a ridica mana.

Au ridicat mana numal duol. Prin urmare s'a respins.Acum pun la vot propunerea P. S. Episcop al Dunarei

-de jos, adeca sa se is un candidat dupe lista Mitropoli-tului Primat si al doilea dupe lista I. P. S-titulut Mi-tropolit al Moldovei. Cine este pentru sä bine-voiasca aridica mana.

S'a primit.I. P. S. Mitropolit Primat: Acum procedam la vot

prin bile.Primul candidat este Economul Nicolae Niculescu.

Se procede la vot cu bile.I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul este:Votanti 15. Majoritatea absoluta 8. Bile albe pentru 11.

Bile negre contra 4.Prin urmare Economul Nicolae Niculescu a intrunit ma-

joritatea ceruta de lege.Acum ye rog sa procedem la votarea until. al II-lea

candidat dupe lista I. P. S. Mitropolit al Moldovei, careeste Arhimandritul Varlaam Railenu.

Se precede !a vot cu bile.I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulu! este:Votanti 15. Majoritate absoluta 8 Bile albe contra 11.

Bile negre contra 4.Asa dar Arhimandritul Varlaam Railenu a intrunit ma-

joritatea ceruta de lege.Procedam acum la votarea unul al III-lea candidat dupa

lista I. P. S-titului Mitropolit Primat, care este arhimandritulGherasim Safirin.

www.dacoromanica.ro


Se procede la vot cu bile,I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului este:Votanti 15. Majoritate absoluta 8. Bile albe pentru 7.Bile negre contra 8.Prin urmare Arhimandritul Gherasim Safirin ne intru-

nind majoritatea ceruta, de lege, s'a respins.Acum ye rog sa procedam si la al IV-lea candidat de

pe lista I. P. S. Mitropolit al Moldovei care este Arhim.Conon Aramescu Donici.

Se procede la vot cu bile.I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatut votului este:Votanti 15. Majoritate absoluta 8. Bile albe pentru 11.

Bile negre contra, 4.Asa dar si Arhimandritul Conon Aramescu Donici a

intrunit majoritatea ceruta de lege.Resultatul votului pentru tots candidatil este: Economul

Nicolae Niculescu a intrunit 11 bile albe si 4 negre.Arhimandritul Gherasim Safirin 7 bile albe, si 8 negre,Arhimandritul Varlaam Railenu 11 bile albe, si 4 negre,si Arhimandritul Conon Aramescu Donici 11 bile albe si4 negre.

Prin urmare, proelam ca candidati alesi de S-tul Sinod,cari ail intrunit majoritatea ceruta de lege pe: EconomulNicolae Niculescu, Arhimandritul Varlaam Raileanu si Ar-himandritul Conon Aramescu Donici, cari se vor reco-manda Guvernului.

I P. S. Mitropolit al Moldovei: Sunt mai multi anide cane], in mai multe randuri, am votat ca eandidati dearhierei pe arhimandritit de la Mitropolia Moldovei, si chiaracum in urma ail esit cu o majoritate mai mare de cataltii, dar n'am avut fericirea sa ved vre unul confirmat.Voill sa se scrie acestea ca sa se stie.

Pe langa acestea mai adaog, ca, ceea ce me impinge,me sileste sä vorbesc ast-fel, este, ca, in Iasi n'a mai re-mas nici un arhierea si este neaparata, trebuinta cel pu-tin de un arhierea.

P, S. Episcop al Husilor: Ell fac o rugaminte I. P.S-tite Presedinte, in puterea caruia std mai mult lucrulacesta, anume, ca on -care din cel trei alesi, va fi con-firmat si hirotonisit, sa se duca la Iasi, ca sa nu remandIasil fara Arhiereii.

www.dacoromanica.ro


Voci: Acesta nu se pOte,.I. P. S. Mitropolit Primat: Acesta este o alta ces-

tiune. Vom vedea. Acum la ordinea lilei avem Marturi-sirea Ortodoxa. Dupe cum stip, traductiunea MarturisireiOrtodoxe, Malta de comisiune, s'a citit tbta. Ed as voisa -mT arat vederile mele in acesta privintA, dar asteptsa \red ce va dice S-tul Sinod asupra el.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Cer cuventul incestiune prealabila.

I. P. S. Mitropolit Primat: Aveti cuventul.P. S. Episcop al DunArel de jos: Am cerut cuventul

in cestiune prealabila, fiind-ca cestiunea de fond o vomldmuri mai tArditl.

Prea SAntiti Parinti. Creel a fi in aprobarea tuturor,cand voitii sustine ca, chiar dupe ce am aught acum citireaacestei traductil, nol nu am putea fi indestul de lamuritiasupra acestei traductiunI. Gandesc dar, ca propunereafacuta, de la inceput, mai intai de P. S. Dositeitii Boto-seneanu si in sedinta urmetOre de atunci si de P. S.Pimen Pitesteanu, era drepta si bunk, pentru ca ni selAsa noun, fie-caruia, sa vedem manuscrisul. S-tul Sinoda hotarat alt-fel, este suveran. Asta-c,11 inse eu me gAsescin aceiasl nedomirire asupra textulul, in care me gaseamsi atunci; si de aceea eu as propune, ceea ce au propussi alti Prea SAntit.1 membri al S-tului Sinod, ca acestatraductie sa se litografieze, sail sä ni se dea la fie-carein mana s'o citim. Alt-fel ea ye declar de acum, ca nuo voiu vota. Cele ce am putut audi, in iutela citirel, meintareste pe mine si mai mult in credintA, ca in traduc-tiunea acesta s'ati strecurat termeni si frase cari nu maisunt in usul limbei nOstre. Dorinta traducetorilor de aarchaisa is facut sa lase in text cuvinte, cari s'ati gasitin editiunele cele mai vechi, cuvinte, cari asta-di numaisunt intelese de nimeni, nicl chiar in vorbirea de fie-carecli, necum cand este vorba de credintA. Si dac6. n'ar fide cat cuventul incheietura, care a inlaturat cuventularticol, eti tot n'as vota acesta traductie.

Tema dar, de a nu admite o traductie streinA de limb&poporului nostru, m'a facut pe mine sa jail cuventul incestiune prealabila, ca sa nu ne grabini cu votarea acesteitraductiuni, ci s'o citim si not fie-care Inca °data, si dupe

10.

. .

www.dacoromanica.ro


ce o vom citi, atunci sa ne pronuntam in cunostinta decausa. Lucrul bun se face inset si cu gandire seriOsa;iar nu in 6 Bile cum s'a facut acesta traductiune.

Amanarea discutiunei in fond, neprejudecend intru nimiccausa acestel traductiuni, rog pe S-tul Sinod sa bine-voiasca a admite propunerea mea.

P. S. Episcop al Riranicalui: Acesta este o ama-nare deghisata.

P. S. Atanasie Craiovenu: Cartea care s'a pus indiscutiunea S-tulul Sinod este, dupe cum o stim cude o fOrte mare insemnatate pentru credinta nOstra. or-todox'a : Asa dar eu cred, Ca este o datorie de capiteniepentru S-tul Sinod a face, ca acesta carte sa fie pusa inmana scolarilor, a seminaristilor si acelora Carl' dupe pro-grama trebue s'o predea ; eti cred ca S-tul Sinod, care ecarmaciul cel mai inalt al credintel nOstre ortodoxe se vagrabi sa faca acest lucru.

Pe cat am aflat si eu acum, ca venit nal in sinul a-cestel sante adunari, S-tul Sinod a insarcinat o comi-siune, care sa se ocupe cu traductiunea acestel cart", sicomisiunea compusa din barbati dovediti prin minim forpe campul literature' nOstre bisericesti, a facut traducti-unea. Acum firesce ca nimeni nu se pOte pretinde a fidesavarsit. A dice acesta e o rnandrie si nu prinde de felpe omul luminat si mai cu sema pe omul bisericesc.

(In acest moment Dl. Ministru al Cultelor intra in salasedintelor).

Trebue sa recunOstem ca se vor fi strecurat in acestatraductiune si cuvinte neobicinuite, dar trebue sa recu-nOstem in acelas timp, ca acesta traductie este facuta inlimba nOstra bisericesca, si data punem in mainele co-piilor o carte bisericesca, apoi ea nu trebue sa fie scrisainteo limba ce nu s'aude in biserica, ci in limba aceeain care se face serviciul bisericel nOstre, in acea limbaclic, in care ni s'a pastrat credinta m5stra stramosiasca.

El bine, dupe parerea mea traductiunea facuta intru-nesce acesta conditiune. In ea nu gasim vorbe neobici-nuite in limba poporului, cum gasim in alte traductiuni ro-manesti ale Marturisirei Ortodoxe, nu gasim atatea neolo-gisme latinesti, care sunt incompatibile cu limba bisericesca.Din contra, pe cat am constatat, mi-am notat rind cu rind

toil,

cad'

www.dacoromanica.ro


si intrebare cu intrebare, acesta traductiune s'a facut intr'un_stil as putea zice prea arhaic, s'ait intrebuintat cuvinte dincele mal vechi, numal si numal ca textul traduceret, caretrebue sa fie facuta in limba bisericei, sa nu se introducecuvinte not, sail neologisme, neusitate in biserica nOstra.Am clis ca ea pOte sa aiba si gresell, ce adese provinchiar din scapare din vedere, si una din aceste scaparidin vedere a semnalat'o chiar I. P. S. Mitropolit al Mol-dovei de la inceput. I. P. S. Sa, a clis ca trebue sa se ilia.in respuns la intrebarea 71: (Biserica Ortodoxa-Catolicain loc de Biserica Ortodoxa si Catolica.

I. P. S. ilitropolit al Moldovel: N'am qis eu asa.P. S. Atanasie Craiovenu: Safi Biserica Catolica-Or-

todoxa in loc de Catolica si Ortodoxa. Me iertatI, ca savorbesc si la timp me rectificatI. Ali cerut in tot cazulca sa se lase afara una dintre cuvintele Ortodoxa siCatolich, observatia ce eu o gasesc drepta pentru ea evorba de una si aceiasi biserica, n'i de doue bisericl cums'ar putea intelege, data s'ar pastra cuventul si.

Mai sunt apol si alte cuvinte pe id pe colea, ce sint putinintrebuintate in vorbirea de bite dilele, dar de care autoruLintr'adins s'a servit spre a traduce intr'o limba biseri-cesca; se intelege Ca unele din acele cuvinte trebuesc in-locuite cu alte cuvinte mai intrebuintate.

De aceeia eti as ruga pe S-tul Sinod, ca si in considera-tiunea celor ce au facut traductia acesta si in considera-tiunea insemnatatil ce are acesta carte pentru invetamen-tul bk-iericesc religios, pentru credinta 'Astra, sa se a-probe tiparirea el cu inlocuirea unor cuvinte adica a ace-lora, care sunt putin usitate. Eu mi-am facut insemnarilemele si de sigur eh si cei 1'4- P.P. S.S. membrlfacut, cad cu totil ne interesam din inima sincera a faceacesta traductiune sa fie cat se pOte de bung.

Acesta este parerea mea si remane ca S-tul Sinoddecide.

I. P. S, Mitropolit al Moldovei: Am cerut cuventuLca sa vorbesc asupra a trei puncte. Aud traductie si tra-ductie, and cuvinte not, cuvinte vechi cart nu le mat in-teleg acum unit altii, si al III-lea titlul pe care l'a cititP. S. Atanasie Craiovenu se incepe cu acesta Marturi-

le-al

sa

www.dacoromanica.ro


sirea Ortodox& > a santel bisericei nOstre Catolice, Apos-tolice si Ortodoxe, ceia ce in greceste ins& se dice numaiasa: 0p96800; apo),oyia Iv; xoti arcocrroXvialc Lxv.A-ri-

cria; TYjC aK2T0),Exiic Apoi aci e vorba numal de Marturi-sirea bisericei nOstre crestine ortodoxe de rasarit si P.S. VOstra, stiti.si neaparat stim cu totii ce a motivat scriereaacesta! Cathechism, ca sa Oic asa. Noi resaritenil eram acu-sat! de care apuseni, care cautaa nod in papura, cum liceRomanul, ca nu stim ce credem, ca asa numita ortodoxienu stie ce crede si allele. Atunci acel mare barbat Petru Mo-vila, care parasind patria sa Moldova s'a facut calugar, a in-flintat sc61a teologica din Chiev si a compus acesta carte, s'afacut cunoscut tuturor autoritatilor bisericesti, care ailluat dispositiunl si s'a adunat un Sinod la Iasi, care s'atinut in biserica Trei Ierarhl, sub Vasile Voda Lupu, bu-nul crestin, ca sa arate prin acesta vrajmasilor bisericeiortodoxe a resaritului, ca stim ce credern. Apoi titlul tre-Ibue sä conrespunda Marturisirei Ortodoxe a santel bise-rice! nOstre de resarit, apostolice de resarit, catolice si a-postolice de resarit. Prin urmare nu catolicismul, ca sanu se confunde, cad acesta numire 'si-a insusit'o si bi-serica apusana, ca sa arate mai ales ca numal acolo estecatolicismul, . acolo este autoritatea bisericesca. Amers mai departe cu ideia, ca Roma a fost suprema auto -ritate a lumei crestine; din Roma s'aa dictat t6te legile pen-tru biserica si tine e in capul bisericei de cat Papa ?

I. S. Episcop at Dunarel-de-jos: Marele podor cumliceV I. P. S. VOstra.

I. P. S. Mitropolit al Moldova. Da marele podorde odiniOra, iar acum a luat si titlul de infailibil, marelepodor, Pontifex Maximus. Biserica de resarit a veclut ten-dintele Rome! si a sculat pe barbatil sei inspirati de a-deverata credinta si au combatut acea tendinta de supre-matie. Prin urmare la titlu trebueste sa avem mare ba-gare de sema. Aud de traductiune. Apoi slava tutea noi avem cartea tradusa de betranii nostril si acumnu se p6te face alt-ceva de cat numai o revisie, ca Orecare vorbe car! s'ar fi parut ca sunt prea vech!, prea ru-ginite, cum s'ar dice de unit, sa se inlocuiasca cu altelemai bine intelese.

Asa dar eii nu inteleg acum acesta pretentiune cA. s'a

xablexiic,

D-deil,

www.dacoromanica.ro


tradus. Apol unde sunt betranil nostril, cum este Mitro-politul Grigore, care a lucrat o jumetate de secol tradu-cend cartile si tiparind si pe cele mai multe dandu-le indar? Unde sunt altil 'din cei mai noi, cum a fost FilaretScriban la Socola, care a revezeo si a mal corectat'osi el? Ce sa mai venim not cu alta traductie? Cate vavorbe numal de inlocuit si acestea dach se va credede cuviinta ca sa se modifice. Acesta am avut de clisin privinta acestei

Acum yin la alt punct. Doresc si ed sa am acesta discnoue traductiune si me unesc cu opiniunea P. S. Epis-cop al Dunarei-de-jos si cu P.P. S.S. Dositel Botosenenusi Pimen Pitestenu ca sa se litografieze si sa ni se deaca s'o avem fie care in mana si apoi ne vom da cuventulcel dupe urma.

P. S. Episcop al Argesului: Ca raportor am cerutcuventul ca sa respund P. S. Episcop al Dunarei-de-jossi I. P. S. Mitropolit al Moldovei la cestiunea prealabila.

Cestiunea prealabila" a fost ridicata chiar atunci, cands'a adus raportul comisiunei.

Indata dupe citirea raportulul s'a intrebat ca. ce e defacut? Sä se tiparesca cartea asa cum este tradusa sadnu? *i atuncl s'a luat cuventul in cestiune realabila sis'a is ca ar fi bine ca S-tul Sinod sa aiba cunostintamai de aprOpe de acesta traductie. S'ati facut diferite propuneri. Una din propuneri a lost aceea a P. S. DositeiBotosenenu, ca sä se ia cunostinta de toll membri pe a-cask sad sä se prescrie, sad sa se tiparesca in atatea exem-plare cati membri sunt, in S-tul Sinod. Acesta propunerea fost sustinuta si de P. S. Pimen Pitestenu, dar aceapropunere a cagut, dupe cum stim cu totil si a remasin piciOre propunerea I. P. S. Mitropolit Primat, ca sa secitesca traductia aci in sedint,a publica si sä ia cuventulfie care membru. TO am primit acesta propunere. P. S.Episcop al Dunarei-de-jos a avut bunk, vointa de a aducesi un text grecesc; asemenea si I. P. S. Mitropolit al Mol-dovei a primit acesta propunere, cad a adus si un textgrecesc si a facut chiar si observatie ca nu trebue sa sepuna, «Catotica si Ortodoxa», ci ,Catolica-Ortodoxa a-dica sä se lase si afara.

Asa dar a lost un consimtiment general ca sa. se ci-

cartl.

;

,

.

www.dacoromanica.ro


*sea si s'a luat cunostinta de acesta citire. Acum dupece s'a terminat cu citirea, sa se faca observatiile ce si le-aInsemnat fie care si sa le primesca.

A respinge acesta traducere, dupe atata munca....P. S. Episcop al Duna; rel-de-jos: Se pOte acesta.F. S. Episcop al Argesului. Nu ca nu se pOte, dar

atunci n'am fi consecinti cu lucrarile nOstre. S-tul Sinoda admis traducerea din not, cad alt-fel nu era sä se a-lega comisiunea, data era vorba sa luam un text vechill,cum era al Mitropolitului Grigorie sail at lui Filaret Scriban.

Votul a fost dat pentru traductiunea din not. Nol asaam primit adresa. Ne-am constituit, dupe cum atl veclutci din raportul comisiunea, si am stabilit conditiunele cumtrebue sa se faca traducerea. Am fost dar consecinti vo-tului S-tului Sinod si pr n urmare acum cred ca n'am ficonsecinti dud. am admite propunerea I. P. S-titului Mi-tropolit al Moldovei de a se lua o traductie veche si ase imprima aceea.

P. S. Episcop al Husilor: I. P. S-tite Presedinte, re-gret din suflet, ca pang si intr'o cestiune atat de insem--nata, intr'o cestiune privitdre la santa m5stra credintaortodoxa, intr'o cestiune de care s'a vorbit de ma! multe-ori in Sinod, in cestiunea de a avea o traducere fidelaa Marturisirei Ortodoxe, pentru care dupe propunerea chiara I. P. S. VOstre, s'a dat un vot de S-tul Sinod in se--siunea trecuta ca sa se faca, o noue traducere, ivitinperecheri 11 Regret clic din suflet, ca si In acesta insem-nata cestiune a trebuit sa fie desunire si imponcesare.Eil unul ye rog pe totI, sa lasam on -ce neintelegeri, eelputin asupra acestei cestiuni insemnate de doctrina sidogmele santel nOstre biserici ortodoxe romane. Ajungec ilea reutatea en De ce atata discutiune, de ce sa incur--cam lucrurile. S'a dat un vot, cum a rills si P. S. Episcopal Argesului in cestiunea prealabila, ca sä se citesca nouatraducere a Marturisirei Ortodoxe aci in Sinod. S'a citit,.-si fie-care s'a luat notice; el bine, de ce n'atl bine-voiacurn, ca fie-care sa iasa cu notele ce si le-a luat si säarate ce anume cuvinte sunt de indreptat? Eu ye rogsa procedem asa : Sa venim fie-care cu observatiunele cele-am facut si unde e de indreptat un cuvent sari douesa le indreptam si ast-fel sa mergem inainte ; cad dad.

si

s'at

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD

si asupra acestei cestiuni vom fi desuniti, apoi Art ci Imo)

ce vom mai fi uniti? Eu ye rog 'Inca odath sa promarnala lucrare dupe notele ce a luat fie-care, sa indrepta.nceea ce se va crede de Indreptat aci si sa dam curs

caci dad. cartea s'a tradus, s'a tradus dupe in-sarcinarea ce S-tul Sinod a pus comisiunei, iar nu dininitiative private; cu tote ca si atunci ar fi lost venithla timp, si not trebuia sa tinem serna de munca tradu-cetorului.

P. S. Arh. Calistrat BArla deanu: I P. S-cite Pre-sedinte, ved ca P. P. S. S. Episcopi al Husilor si al Ar-gesului, tin cu on -ce pret sa. dam un vot precipitat sa setipareasch cartea.

P. S. Episcop al Husilor: Nu precepitat. Protestez.P. 8. Calistrat _BA rladeanu: Eu v'am ascultat, ye

rog, nu me intrerupeti. P. S. Ta dici eh s'a dat un votde S-tul Sinod, s'a ales o comisiune, care a lucrat, carea tradus cartea si prin urmare, °data votul dat ca sa seciteasca in S-tul Sinod in auclul tuturor, Mkturisirea or-todoxa, cereti ca acum sa ne marginim in a schimbacate-va cuvinte care si P. S. VOstra sunteti de acord canu trebue sa existe in carte.

P. S. Episcop al Rlmnicului: Cine ti-a spus acesta?nu este adeverat...

P. S. Arh. Calistrat BArladeanu: Este adeverat,cand cinehva citeste o carte in liniste, pOte sa fachobservatiunile sale; dar din citirea repede ce i s'a datde P. S. Episcop al Argesului negresit strecurat cu-vinte si pOte si chiar frase intregi, si tocmai pentru a-ceste cuvinte, fiind-ca este o carte, care trebue sa intrein sc61h, negresit eh e mai bine s'o examinhm mai deaprOpe, sa fie bine corectata, de cat sa iash gresita. Eume unesc dar cu parerea acesta, ca sa se tiphresch inatatea exemplare, ca fie-care s'o cercetam si se ne faceraobservatiile n6stre fiind-ca in ea s'att introdus cuvintecan nu mai sunt in us cum este cuventul (incheetura»,imponcisare si altele multe.

P. S. Episcop al klmnicului: S-tul Sinod, duprecum a aratat P. S. Episcop al Argesulul si al Husilor, aales o comisiune cu insarcinarea, ca sa face o noue tra-ductie a Marturisirei ortodoxe de pre tecsul grec. Acesta

carp;

's1

s'au

www.dacoromanica.ro


comisiune Inca de acum duo) and de dile ale* s'a con-stituit in cursul acestui timp dupe regulele obicinuite,adeca si-a ales presedintele si, pre raportorul setl; maimult, a ales si persOna ce trebuea sa faca traducereacartel. Tradusa find cartea si apol cercetata de catra co-misiune inteun mod deosebit, dupre cum s'a vedut sidin procesul-verbal at comisiunel, citit in Santul Sinod,cartea a fost supusa la aprobarea S-tulul Sinod pun ra-portul comisiunet Investita lucrarea comisiune) cu toteaceste garantii, cl\flarturisirea ortodoxa» a fost adusa inS-tul Sinod, Tar comisiunea era in drept de a spera, ca.S-tul Sinod, majoritatea mal bine dicend a S-tulul Sinod,se va tinea si fata de acesta comisiune a nOstra de nor-mele sale ordinare ; adeca va primi cartea, sail o va res-pinge pe basa si respunderea cornisiunei carea a tradus'osi a cercetat'o cu de amaruntul. Majoritatea S-tului Sinodinse, n'a bine-voit, ca fata de acesta carte sa se respecteusurile prestabilite, si a schimbat normele de desbatereasupra acestei lucrarl, punOndu-se inainte importanta ma-teriel, si alte imprejurari. Sa nu uitam, ca. S-tul Sinod,cand a cercetat « Marturisirea ortodoxa. , tradusa de Cara.D. Barbu Constantinescu, a ascultat raportul I. P. San-titului Mitropolit al MoldoveI si a primit cartea pre basaconclusiunilor raportului, si pe respunderea I. P. Sale, cunol inse, trei membri al S -tulul Sinod, si nu unul, caatuncl, s'a schimbat procedura, si cartea s'a citit in in-tregul el in sedintele plenare ale S-tului Sinod. Stim caintre alte lucrari ale S-tulul Sinod si pana in sedinta deeft, cartea s'a citit tOta, si Iarasi de alta parte cunOstem,ca fie-care membru si-a notat observatiile sale in timpulacestei citiri. !Jack' trig unit din membril S-tulul Sinodail parasit sedintele tocmal cand se incepea citirea cartel',si n'ail bine-voit a remanea in sedinta pana la sfarsit,neaudind cele citite, eir cred, ca fata de acesta, purtarea unora din membri nu pole sa fie vinovata comisiuneasi nici S-tul Sinod in majoritatea sa. Tin inse sa stabi-lesc, ca sal se stie bine, ca asemanat votului S-tulul Sinod,cartea s'a citit de la inceput si pana la sfarsit in sedin-tele plenare ale S-tulul Sinod. Acum, dupe ce s'a inde-plinit si acesta voie a unora din membrif S-tulul Sinod,P. S. Episcop al Dunarei de jos vine cu o propunere

www.dacoromanica.ro


noun si voieste sä ne bage intr'un cerc vicios, cerendcuventul in cestiune prealabila. Dupe ce cartea a fostcitita tOta; dupe ce membrii S -tuluj Sinod notat ob-servatiile respective; cestiunea prealabila mai pateavea lecul, acum trebueste sa discutam observafiile ce,fie-care membru crede de cuviinta a le face. Dupe ce co-misiunea s'a supus la tote procedurile, anume inventatepentru scopul causes; dupe ce cartea s'a citit tat& in se-dintele S-lului Sinod, acum a mai veni cu o cestiuneprealabila, cum voieste P. S. Episcop al Dunarei de jos,acesta insemneza nici mai mult nici mai putin, de catde a impedica lucrarea. Cad ce voieste P. S. Sa? S. setipareasca, s'a Ills din o parte, cartea.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: N'am dis ea acesta.P. S. Episcop al R1122,nicului: SA, se tipareasca cartea,

s'a lis dintr'o parte, ea n'am numit persOne. Nu numescnersOne, si rog si pe D. Ministru sa judece, data acestaeste o procedura regulata.. S'a dis, sa se tipareasca cartea,ca sa o studiern cu totii. S'a facut o alta propunere maicu judecata, si s'a cps, ca sa se litografieze cartea. A-cesta propunere find mai accesibila, ea o las la apre-ciarea D-lui Ministru, care are sa o aduca la indeplinirecu fondurile, de care dispune, dar a se tipari o carte,ce pe urma urrneza a se cerceta, de catra S-tut Sinod,acesta ea n'o inteleg si din punctul de privire curat ti-pografic. Sa o spun inse pe fata, acesta va sa oica plezis,a nu se lua nici o hotarare practica asupra MarturisireiOrtodoxa, presentata de comisiune, ci sa o amanam nupentru o sedinta sau doue, ci pentru o sesiune, data nusi mai multe, pana se va tipari sau litografia cartea, dupecare se va cere un alt timp, pentru ca membril S-tuluiSinod sa o studieze. falai pentru ce ea nu ved in acestapropunere, de cat o incurcatura, un cerc

Comisiunea, si a 1. P. S-Vei VOstre, precum si a S-tuluiSinod, in traducerea acestei carp s'a supus la o proce-dura, la care nu s'a supus nici una din comisiunile, careau fost insarcinate pana acum cu asemenea lucrarT ; siea acum prin mine, ye rOga, ca sa primiti cartea asa,cum s'a lucrat de comisiune, remanend comisiunea cutbth respunderea, ce o priveste. Erta0-me ; cad cele ceved, ca se petrec in acest sant corp, nu me lash sa sfar-

nullpt -au

vijios.

www.dacoromanica.ro


sesc cuvontarea mea. Void mai adauga; sad adus de catra...comisiuni carti didactice si de ritual la aprobarea S-tululSinod, si ctirtile nu s'afl mai citit in sedinteie plenare aleS-tului Sinod.

P. S. Episcop al Duna rel-de jos: FOrte reil a facutde nu s'a citit.

P. S. Episcop al Rlinnicului: Da, nu s'a citit niciuna. Fiind-ca P. S. Episcop al Dunarei de jos me intre-rupe, it void aduce aminte, ca S-tut Sinod a primit faracitire cartea Arhieraticonul, asa cum a presentat'o comi-siunea al caria raportor era P. S. Sa, far membru incomisiune eram si ea. Atunci S-tul Sinod a primit cartea,fail a o mai citi, se intelege pe respunderea comisiunei,dar acum, cand nu sinteti P. S. VOstra in comisiune,numai din causa, ca n'ati voit sa fi i, s'a schimbat pro-cedura, s'a citit cartea WA in Sinod, si Inca se mai in-venteza si alte proceduri fata de no!.... A se mai amanabotarirea S-tului Sinod fath de lucrarea nOstra; a se ti-pari, sail a se litografia cartea, si apoi a se studia decatea membrit S-tului Sinod; ed in tOte acestea, nu ved,de cat o noue procedure create anume fata de noll mem-bril comisiunel. De aceea ed incheiil cuventarea mea cucele clise de P. S. Episcop al Husilor. Regret din adanculsufletului meil, ea se creiaza proceduri cu totul escep-tionale fate de acesta lucrare.

D. Ministru Cultelor: Tnainte de tOte, titii sa fac scu-zele mete S-tului Sinod, a am venit dupe alegerea can-didatilor pentru locul vacant de Arhiereil, si marturisescca am remas surprins cand am vedut ca am venit tarditi,fiind-ch enI cand am venit, tot cam la acesta ore, pOte simai tarziu, nu se tacuse nimic, asa ca acli nu credeam sagasesc alegerea ispravita, dar in fine, se va esercita acum,alegerea si de Guvern.

Acum, in privinta citirei cartil Marturisirea Ortodoxa,mie mi se pare ca, din moment ce S-tul Sinod a hotarito data ca sa se citesca in sedinta, acesta nu a facut-onum al ca sa se auda glasul cititorului, dar sa observe gre-selile, si unde se vor gasi sa se opresca asupra acelui punt,alt-fel nu ar fl fost, de cat o expositiune, care nu era nici ininteresul celul care a citit, nici al S-tului Sinod. Este vorba,de o traducere de care toff membrii S-tului Sinod trebuesa alba cunoscinta.

www.dacoromanica.ro


Acesta carte este expunerea detailata a parte' dogma-tice a religiunil, si de care membril S -tulul Sinod trebuesa aibe cunoscinte. Dupe cum nol laicil cunOscem legilecivile, aca si ArhiereiT cunosc expunerile dogmatice alereligiunei,

Fiind-ca cartea originala nu este in romanesce, creddi nu este unul din P.P. S.S. VOstre care, avend in many oalta traductiune, in timpul cand s'a citit, sa nu fi obser-vat greselile, si sa nu fi asteptat cu rivna, momentul casa indrepteze acele grecell.

In urma traductiunii presentata de comisiunea alesa deS-tul Sinod, doue mesuri trebuia sa se ia; sa se litogra-fieze, si sa se imparta la cei 15 membril, si fie care esa-minandu-o sa vina cu observatiunile sale si sa se discuteasupra cutarui sail cutarui punct. A doua mesura care vedca a adoptat-o S-tul Sinod si care este Mile corecta, estesa se citesca de la prima slova pana la cea din urma,si cand se va vedea de unul din membril ea este vre ogrecala, sa staff, aci am de observat cutare lucru, sailsi mai mutt, si a notat fie care pe hartie grecelile carele-a observat si dupe ce s'a terminat citirea cartii, sadica: eil la paragraful cutare am ceva de observat.Dar ca S-tul Sinod, sa tina sedinta peste sedinta de geba,fara nici un resultat, acesta drept sa spun, nu o inteleg,de si nu. am de cat vot consultativ aci.

Daca ar trebui, acum, dupe ce s'a citit, sa se studiezepuntele, acesta se putea face fail sa se fi mai perdut tim-pul cu citirea.

Eiz Ve marturisesc, din puntul meti de vedere laic,'ffli este indiferent, cad nu am de cat vot consultativ, sinu voesc se intru catusi de putin cu o linie macar in a-tributiunile altora, dupe cum nici ea nu dad vole nimenuisa intre cu o linie in domeniul atributiunilor mete ca pu-tere

Acesta insa, va fi o lectiune pentru mine, ca sa vedca S-tul Sinod se tine deschis o luny si jumatate, si sase ocupe numai cu citirea unel cartii. Cred ca", a citit fOrtefrumos raportorul, dar acesta este o cestiune de placereliterara, dar nu de lucru efectiv, caci una din doue, orlnu trebuia sa se mai citesch si fie care ici lua observa-tiunele sale, sail data s'a citit, trebuia ca fie care sa in-

dica:

lake.

www.dacoromanica.ro


semne greselile ce a observat; ambele proceduri erat destulde bune si se ajungea la un resultat, dar dupe cum vedca are a se proceda acum, mi se pare prea mult. Eu insavoid veni cu decretul de inchidere indata ce se vor ter-mina lucrarile.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Dati-ml voe sarespund P. S. Episcop al Rimniculul asupra cuvintelor c5,protesteza in contra idei de a se litografia MarturisireaOrtodoxa.

P. S. Episcop al Rimniculul: N'am cps eit, nice dea se litografia, si nice de a se tipari cartea.

I. S. P. Mitropolit al Moldova P. S. Sa a cerutmai mult de cat noi, a Os ca sa se tiparesca cartea sipe urma sã o studieze.

. P. S. Episcop al RlmnieuluI: Dar n'am dis ell, I. P.S-te, acesta.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: Sa se studieze defie care din noi.

Ce sa se studieze?Cartea? Nol avem sa observam sA cercetarn traductia,

noua si vestita traductie care s'a facut de comisiune, a-cum in cite -va

Asa dar eu tin la acesta ca noua traductie sa se lito-grafieze si sa ni se dea cite un exemplar de fie carepentru a'l cerceta.

I. P. S. Mitropolit Primat: P.P. S.S. Parinti, ye mar-turisesc ca sunt forte mahnit, ca nu m'am asteptat caD. Ministru sa fie nemultumit de calea care am luat'o,fie Cu Marturisirea Ortodoxa, fie ca am pus alegerea deArhiereil mai nainte de a fi D-sa fala; data as fi stiutca D-sa ar fi nemultumit, n'as fi deschis sedinta de catla 11 sati la 12, cand ar fi venit si D-sa.

P. S. Episcop al RImnicului: Ell am cerut sa, seamine alegerea Arhiereilor pang va fi si D-sa lath.

I P. S. Mitropolit Primat: P.P. S.S. VOstra curie's-teti cu totii, caci am avut la ordinea clileT mai intai ale-gerea de Arhiereu, al doilea Marturisirea Ortodoxa si altreilea, costumul preotilor, pe care D. Ministru era fOrteimpatient ca vada. Si find -ca asupra acestor cestiuniavem mult de discutat, tocmal de acesta si noi ne-amgandit de am pus alegerea de Arhiereil maT nainte. Acum

sa'l

www.dacoromanica.ro


sa viu la cestiune. Nu still data S-tul Sinod pOte sä fiede parerea P. S. Atanasie Craiovenu, si de acord cu sta-ruintele P.P. S.S. Lor din comisiune, carora ea le mul-tumesc si impreuna cu mine cred intregul S-t Sinod,pentru buna vointa si ostenela ce au depus ca sa facaacesta lucrare.

In tot casul insa if rog sa nu se supere dad, le voiaslice ca sa nu prea zoresca votarea acestel carts; cad dataar fi vorba de o alta carte, am termina'o cum am terminatsi cu altele. Cu acesta carte tug, care este temelia credinteinOstre, trebue sa fim fOrte circumspecti. Eu de la o vreme numai am in credere in modul cum se corecteza si tiparesc car-tile rituale si cartile nOstre religiOse. Asa am avut incre-dere in eruditul Melhisedec, cand eram in comisiuneapentru cercetarea cartilor bisericesti si in care comisiuneera si P. S. Episcop al Husilor. Asa am lasat cartile bi-sericesti si cu -bite acestea n'aa esit bine. P.P. S.S. Lor stiufOrte bine ca nu numai mie, dar si P.P. S.S. Lor li s'a im-putat de modul cum s'ati inlocuit unii termeni din cartilerituale. Nu mai depute, ci chiar alalta-eri, cand s'a facutalegerea de Episcop al Romanului, s'a imputat de cinevaP. S. Episcop al Husilor, care aqi vine si dice eh nu neunim cu P. S. Sa. Nu inteleg si nu \Ted unde este ne-unirea. La lucrurile bune trebue sa fim units, dar sa nufim precipitati.

Chiar Vele trecute am intampinat in Camera, atat eucat si P. S. Episcop al Argesului, observatiuni din parteaunet perseme de slat pentru cartile ritualului.

P. S. Episcop al Argesului: Nu era bine informat.I. P. 8. Mitropolit Primat: Nu stiu data era sau

nu bine informat. Un lucru stiu sigur, ca persOne inaltecare se ocupa cu limba si cu literatura nOstra 'ml au a-tras atentiunea asupra acestei cestiuni, ca cartile nOstrebisericesti nu sunt bine cercetate si '1 a coprins mihnireade modul cum s'a schimbat limbagiul bisericei nOstre incartile nuol bisericesti

P. S. Episcop al Argesului: A lost vorba de oro-logiul raposatului Melhisedec,

I. P. 8. Mitropolit Primat: Negresit ea am aparatcomisiunele care au cercetat cartile, si am zis ca la in-ceput asa merg lucrurile. Ce sa facem si not? Vom face

www.dacoromanica.ro


cum vom putea, pana ne vom ingradi mai bine. Acumsa facem si cu Marturisirea Ortodoxa tot asa si sa cademdin gresala in gresala ? Apoi eti am avut textul in minaand s'a citit Marturisirea

P. S. Episcop al Rimniculai: Ce text? originalull'ati avut?

I. P. S. Mitropolit Prima t: Ve rog nu me intreru-peti, cad eti nu v'am intrerupt. Stint In mana cu textulMitropolitulut Grigorie si acesta dupe cum stip este o lu-crare de merit, este una din cartile cele mai bune pecare le-a tradus el si caruia not trebue avem recu-nostinta avem ca un sant, cact nits un Mitropolitn'a facut cat a facut acesta in ceea ce priveste Martu-risirea Ortodoxa.

Am veclut ca traductiunea comiziunei s'a luat dupe altetexte, si -kite frasele sint intOrse pe dos in loc sa fie pusela locul lor. Tot asemenea si termenit sunt inlocuiti cualtit in cat nu se pot intelege de poporul nostru. Candam facut propunerea ca sä se citeasca aci in Sinod, aPost ca sa luam cunoscinta de densa in extenso, cum s'asi facut; dar n'am clis ca sal se is note de fie-care, cape urma sa intram in discOune asupra ei. Citirea acestelcarts, D-le Ministru, nu a tinut mull, ci intre cele-l-altelucrart s'a citit si din ea treptat, numal cate o jumetatede ora, ast-fel, ca printre picaturi am facut ce am pututca sa nu aducem greutati financelor Statului. In fie-care-sedinta ne-am strecurat pana am terminat cu citirea.acum a remas, ca S-tul Sinod sa decida ce e de facut.Ca sa nu se mat revada acesta carte, cred ca. nici P.P.-S.S. membri at comisiunel nu vor primi acesta; si findca acesta este o carte de viata a Bisericei nOstre Orto-doxe, eu cred, ca pentru a o face mat buna, sa perdemInca un timp de o lung sau doue si s'o darn publiculutin tOta curatenia, si sa nu ni se faca imputari din afara.

Eu am audit barbati din societatea civila, care se ocupade literatura bisericesca, si le-am Ce, si D-vOstra. yeocupati de acesta? Am creclut ca numal not ne ocupam.«Da, si not ne ocupam; si cand vedem in cartile bisert-cesti cuvinte care nu sunt placute audului, acesta nemahneste. Noue ne pare fOrte reu ca nu se inlocuesc .

_Asa de exempla, s'a introdus in cartile cele flout cuvinte

si

Si

salsal

4is:

www.dacoromanica.ro


cu totul streine: in loc de 11 curgea, sa,nge, s'ainzoroaie. In apostolul de la cununie s'a dis sbfrcituraIn loc de pates §i altele. Chiar in liturghie s'a dis notIn loc de pronumele nou6; bar in molitta cea mare s'a

cel ce e adus, in loc de cel ce to aduci §i multealte de felul acesta.

In textul acesta chiar al Marturisirei ortodoxe, nu securma termenul de aiurea §i inclzietura. Ve rog dar,sa aveti putina rabdare, ca acesta carte sa se mal revadaodata si cu acea ocasiune, sa vedem ce putem inlaturasi ce putem primi.

Eu ve propun, dad. credeti ca e bine, ca eu impreunacu comisiunea si cu I. P. S-titul Mitropolit al Moldovei,s'o revedem inch odata si apol comisiunea s'o aduca asarevecluta la S-tul Sinod in sesiunea viitOre. Acesta eticred, ca e forte usor si pentru S-tul Sinod si pentru co-misiune, asa in cat sa fim cu toti multumiti. Pe mineme preocupa Ride mull cartea acesta. Barbati marl alStatulul Bandit asupra el daca. asta-c11 este venitain S-tul Sinod, este numai in urma propunereb mele, casa avem o Marturisire ortodoxa ferita de erori si tot deodata sa fie proprietate a S-tului Sinod, iar nu facuta deX. Y. si altil.

Fac dar acesta propunere, ca acest manuscript al Mar-turisirei ortodoxe sa fie reveclut Inca odata de mine Im-preuna cu I. P. S-titril Mitropolit al Moldovei si cu co-misiunea, asa ca la sesiunea viitOre, comisiunea sa viecu o traductie bine facuta, care sa fie aprobata de intregS-tul Sinod.

Vocl: Inchiderea incidentulub.Se pune la vot Inchiderea incidentului si se pri-

meste.P. S. Episcop al Husilor: Nu sal pentru a catea

-Ora aci in S-tul Sinod, and cu regret, din gura I. P. S.VOstre, ca cartile care sunt imprimate cu litere foul, suntgresite.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: N'a dis asa.I. P. S. Mitropolit Pzimat: Am dis ca s'a strecurat

in ele termeni nepotriviti.P. S. Episcop al Husilor: Eu ye rog, sa venitl in

S-tul Sinod cu tote cartile in care sunt termeni nepotri-

dis,

dis:

si

www.dacoromanica.ro


vitt, clicend si eit 'ca I. P. S. VOstra, si sal indreptam;caci a declara I. P. S. VOstra ca Presedinte al St. Sinod,ca cartile n6stre de ritual all ceva nepotrivit in ele, acestava sa clica a-le face suspecte si de erori dogmatice, si eiluftul protestez in contra or-cut si a or-ce de felul acesta.

1. P. S. Mitropolit Primat: Att cerut cuventul pen-tru o alta cestiune, si acum P. S. VOstra spuneti alta.

P. S. Episcop al Husilor: Tocmal asupra acestetcestiuni am cerut cuventul, cacl I. P. S. VOstra in maimulte randurt si chiar asta-di ail declarat, ca cartile n6s-tre de ritual tiparite cu litere noul sunt gresite.

I. P. S Mitropolit frimat: Am clis a s'ail strecurat6re-care cuvinte care sunt streine de limba nOstra bise-ricesca.

P. S. Episcop al Du.na rel-de-jos: N'a spus in ce carte.I. P. S. Mitropolit Primat: N'am numit cartea.P. S. Episcop al Husilor: AtI clis ca in liturghie.P. S. Episcop al Du.narel-de-jos: Lasatl me rog la

o parte cartile cari sail tiparit deja. NoT acum ne ocupamde allele, iar nu de tote ce s'a facut pana acum.

I. P. S. Mitropolit Primal: Eu am facut propunereaca 1VIarturisirea ortodoxa, care s'a citit pana acum sa fierevecluta de mine si de I. P. S-titul Mitropolit al Moldovelimpreuna cu comisiunea. Pun dar la vot acesta propunere.

S'a primit.P S. Episcop al Rimnicului: Cer cuventul asupra

punerel votului.I. P. S. Mitropolit Primat: Ce aveti sa vorbit,t, cad

propunerea s'a votat.P. S. Episcop al Dunarel-de jos: S'a inchis inci-

dentul.P. S. Episcop al Rimnicului: Eii am sa vorbesc a-

supra punerel votulul.Rog sä se insemneze in procesul-verbal, ca P. S. E-

piscop al Dunarel de jos manueste discutiile S -tuluI Sinod.I. P. S. Mitropolit Primat: Stiti f6rte bine, ca. P.

S. VOstra cum si P. S. Episcop al Dunarei de jos ne -alIurmat in vorbire pentru punerea votulul.

P. S. Episcop al Rimnicului: Sa se stie, ca nu s'aiiluat o hotarire. Am cerut cuventul asupra punerei votululsi nu mt s'a dat.

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Husilor: Cer cuventul sa declar,ea me retrag din comisiune, caci preyed ca lucrarea n'aresa mai merga inainte, cum n'a mers nici cu cartile bi-sericestl.

P. S. Episcop al Argequlul: Si ei asemenea meretrag.

P. S. Episcop al Eirnniculul: Eu membru al S-tuluiSinod, insarcinat de comisiune ca sa fac traducerea, depe textul grec, declar aci In S-tul Sinod, Ca imi retraglucrarea.

I. P. S. Mitropolit Primat: Nu puteti sa o retragetide indata ce s'a depus pe biuroul S-tului Sinod si a in-trat in discutiune, cad de atunci apartine S-tului Sinod.

D. Ministru al Cultelor: Eu. sunt de parere casa se lase lucrarea sa'si merga drumul ei, si P.P. S.S.membrii sa nu'si retraga lucrarea pentru ca, nu e binesa se darame nimic pe lumea acesta, care ar putea säfie de folos.

Acp de dimineta cine-va mi-a facut o intrebare: al degand sa presinti corpurilor legiuitOre proectul de lege alinvetamentului ? dar dach va cadea acest proect nu tovel supara? Am 4is, nu, pentru ca va sluji altuia, dupecum mi-a slujit si mie al celor alp.

Tot asemenea si P. S. Lor, sa lase lucrarea, pentrucare ail fost insarcinati de S-tul Sinod sa o faca, caddata S-tul Sinod o va stilci, tot el va hotari la sfirsit,cad deca nu ai majoritate nu ai ce face.

DI nu pricep pentru ce se va mai tipari acesta lucrare,dupe ce s'a citit.

Scitl ca si la Camera se intampla acesta, vine un ra-portor si citesce un proect de lege, data se respinge simerge inapoi la comisiune, in realitate comisiunea nu mairevine, ci '1 presinta cum a fost inteia Ora, si data se res-pinge din noil, inghitim cum se dice si mergem inainte.Daca era vorba sa se tiparesca, nu trebuia sa se mai ci-tesch, si tocmal acum in urma citirei sa vedeti ca suntgresell fOrte numerbse.

P. 8. Episcop al DunArel-de-jos: Ce nota ati luatla religiune and erati in scOla?

D. Ministru al Cultelor: Am luat nota 10. Aveamprofesor pe Par. Veniamin Catulescu, un escelent profesor,

11.

www.dacoromanica.ro


care ne facea lectiuni si afara de orele regulamentare, amnisce suveniri fOrte plkute. Spun drept ca acli nu amaceiasT impresiune cdnd me duc la clasele de religiune.

P. 8. Episcop al Duna, rei-de-jos: Este mort laPantelimon si dat uitarei de top.

D-nu Ministru al Cultelor. Nu am sa prang pemormintele celor morp.

P. S. Episcop al Duna; rel-de-jos: Este o datoriesanta de a plange, data mortil au fost Omeni marl si bunipentru tara.

D-1 Ministru al Cultelor. Rog dar, ca acesta cesti-une sa se termine, in duhul eel mar crestinesc posibil,care este abnegatia, si rog pe comisiune sa nu'si retragalucrarea odata facuta, chiar ca cestiune de curiositate,ca sä vada in ce se gasesce lucrarea acesta defectu6sa,sa se discute si sa se arate data este in adever defec-tu6sa sau, numal, pare defectu6sa.

P. S. Episcop de Arses: Nu mai putem fi in co-misiune.

D-nu Ministru de Culte: Acesta este o cestiune per-sonald, dar ca sa nu mai dap lucrarea ce aIi facut, a-cesta nu o inteleg.

1. P. S. Mitropolit Prirnat: Sunt dato sa multu-mese D-lui Ministru, pentru buna vointa ce a avut, casa ne arate calea de dragoste cum trebue sä lucram nor.

and s'a luat aci in S. Sinod hotarirea de a se citi,s'a dis ca sa se citescd, si pe urma sa se decidd ce vafi de facut, sunt multi tertneni streini limber n6stresi cari 'Ate nu sunt dupe text, si trebue ca cu toil sao revedem, impreuna cu comisiunea, de aceia am facutacesta propunere, ca impreuna cu I. P. S. Mitropolit al Mol-dovei si cu comisiunea sa o revedem din nal, fiind-cadorint,a mea si a S-tulul Sinod este ca acesta carte sa fiebuna.

Iata, D-nu Ministru a clis ca acesta lucrare nu se pOteretrage; ast-fel de tale trebue sa luam, si comisiunea sanu se supere, caci si ea pot sa presint S-tului Sinod olucrare, si data nu va voi sa o primesca, nu am sa mesuper.

P. S. Episcop al Cer cuventul.P. S. Episcop al Husilor: Cer cuventul.

fiind-ca

Rinanicului:

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primal : Incidentul s'a inchis.P. S. Episcop al Rimniculul: Cer cuventul, ca sa

-declar, ca, eu, animat de dorul de a lucra, nu me mairetrag din comisiune.

I. P. S. Mitropolit Primat : Aveti cuventul.P. S. Episcop al Rimnicului: Va sa diva panh nu

ye arat in modul dorit despre ceia ce am sa vorbesc, numl acordati cuventul.

Am cerut cuventul, ca sa arat S-tului Sinod, ca binevoitOrele cuvinte ale D-lui Ministru, le-am ascultat cu Vitaluarea aminte, si le gasesc forte bine venite. Aceste anumecuvinte bine voitOre, m'ari facut ca sa reman in nouacomisiune, si sa lucrez si aid, pentru ca o data sitved, ca. se tipareste cartea cea dorita de top cei bine in-

In ceia ce privesce insa comparatiunea, ce D-sa a cre-dut de cuviint..1 sa faca intre interesele mirenilor si intereselespirituale, sa'mi dea vole sa nu me unesc cu D-sa; cadnu avem, de cit sa ne uitam in istoria m5stra bisericesca,si vom vedea, cat de agitate au fost spiritele tot-de-una,and era vorba de credintele Omenilor.

De aceia, p .ntru a pune capet tuturor celor petrecute,ell me adresez tot la D-nul Ministru si-I rog, ca pentrua se putea mai bine studia cartea traduciunea acesta acomisiunei sa se litografieze, sau sa se liparesca numalin cateva ecsemplare pentru membril S-tului Sinod, si a-cesta sa se faca de pre o anumita copie, trash de premanuscrisul original al comisiunei. Stint find, ca un ma-nuscris, dat in tipografie, este taiat in bucatl murdarit siin deobste stricat; iar acest manuscris trebueste sa sepastreze in arhiva S-lului Sinod. De aceia ell prefer lito-grafiarea manuscrisulul.

D. Ministru al Cultelor: Tiparesc eti la imprimeriaStatului in comptul Ministerulul. Baca va fi litografie acolo,le voia litografia, data nu, atunci o tiparesc in atatea exem-plare cats membril sunt.

P. S. Episcop al Rlmnicului: Declar ca. in asemeneaconditiune revin asupra cererei mele, si dau manuscrisulcu placere.

P. S. Episcop al Argesului: Corecturile la tipogra-fie tine are sa le faca?

spirai.

www.dacoromanica.ro


D. Ministru al Cu Melon Comisiunea le va face.P. S. Episcop al Dunarel- de-jos: Cancelaria sa

le faca.D. Ministru al Cultelor: Nu pOte face alt tine -va

de cat cel care ail tradus-o.P. 8. Episcop al Duna rel-de-jos: SA se dea copie

dupre ea, iar nu Qriginalul.P. S. Episcop al Husilor : Tot pentru acesta am cerut

si eu cuventul. Cand, amarat in sufletul meil de zadarniciaostenelelor intrebuintate, am declarat ca me retrag dincomisiune, am %cut acesta de frica CA, a doua comisiunede revisuire a Marturisirei Ortodoxe, se va intruni totasa de greil ca si la corectarea cartilor bisericestt, dincare causa si asta-11 suet reclame, si ca prin urmare nuar fi de cat un pretext de amanare, dupre cum sala calendele grecesti.

I. P. b. Mitropolit al Moldovel: Rea al veclut.P. S. Episcop al Husilor: Dar acum cand Dl. Mi-

nistru, convingendu-se despre cum sta afacerea, pe deoparte cauta a pune balsamul trebuitor....

P. S. Episcop al Duna rel de jos: Tot D-nul Mi-nistru pune balsam, numal la mine n'a pus balsam.

P. S. Episcop al Husilor: Iar pe de alta a fagaduita imprima si manuscriptul, declar ca'mi retrag dimisiuneasi ca voiu lucra si cu noua comisiune, cu rugaminteainse, ca noua comisiune sa se intrunesca pentru revisuirein intervalul de la inchiderea Sinodulul, pana la deschi-derea sesiunel de primavara, ca atunci cartea sa fie re-visuita si de noua comisiune.

I. P. S. Mitropolit Primat: Domnul Ministru arebuna-vointa sa tiparesca lucrarea la imprimeria Statulul.NoT multutnim pentru acesta, cad avend fie-care cate onexemp ar, vom putea, cu ajutorul notelor ce am luat, safacem observatiunile nOstre.

Acum mai aver, la ordinea cestiunea costumulutpreotesc.

P. S. Episcop al Argesului: Fiind-ca e timpul ina-intat, sä se amine discutiunea pentru alth sedintA.

P. S. Mitropolit Frimat: Se va citi raportul nu-mai si discutiunea asupra prolectului va remane pentrualta sedinta.

(lice,

dilei

I.

www.dacoromanica.ro


P. S. Ioanichie Bacaoanul, da citire raportulul comi-siunel insarcinata cu elaborarea prolectului pentru costumulpreotesc.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ora find inaintata ridicsedinta.

Sedinta se ridica la orele 111/2 a m. anuntandu-secea viitOre pentru Luni 6 Martie orele 9 a. m.

Pre,sedinte: Gh =nadie Mitropolit Primat.Secretor]: Dionisie Episcop al Buzeului

loanichie Floru Bacadnu.

Sedinca, din 6 Martie 1895.

Sedinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedintiaI. P. S- tituluI Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presenti 15 P.P.S.S. membri.

Se citeste sumarul sedinteI precedente si se aproba.Se comunica de la biurou adresa Episcopiel Du-

nareI de jos prin care cere recunOsterea calugarireI efec-tuata in cas de Ma a suroreT Paraschiva Horbencova,din monastirea Cilic-Dere, si se trimite la comisiunea depetitiuni.

Idem, petitiunea P. S. Calistrat Barladeanu prin carecere a i se incredinta un post la institutiunele, ce apar-tin de S-tul Sinod.

I. P. S. Mitropolit Primat: Dupe cum vedeti, acestaeste o petitiune prin care P. S. Calistrat cere dupe cumsi alt1 P.P. S.S. membri au cerut de la S-tul Sinod pos-turi, care apartin S-tului Sinod. Alte posturi S-tul Sinodn'are, de cat la tipografia Cartilor bisericest1 si la revistaBiserica Ortodoxa; dar tote acele posturi sunt ocupate.

Cu acesta ocasiune am sh fac S-tulul Sinod o comu-nicare. In urma unor plangeri verbale ce mi s'atl facutde unit Prea Santitl Arhierei, ca la tipografia Cartilor bi-sericesti si la revista Biserica Ortodoxa sunt persOne cariocupa cate doue sail trel functiuni, iar PP.. S.S. L.L. nefind retribuiti ca Arhierei titularl, n'ati mijlOce si le lip-seste chiar strictul necesar, am chemat pe DI. C. Erbicenu,directorul tipografiei si al revistel si '1 am spus aceste

i

www.dacoromanica.ro


plangeri. D-nul Erbiceanu mi-a declarat, ca ducendu-se-la Majestatea Sa Rege]e cu 6re-care trebuinte, 'I a supus-la cunostinta ca find bolnav, nu mai pOte sta la tipo-grafie ca Director. Majestatea Sa, in intelepciunea ce oare, '1 a respuns: «Sa te intelegl cu Parintele Mitropolit).Dl. Erbiceanu a venit si la mine si mi-a spus ca estebolnav si se va retrage de la tipografie; dar cii i-am re's-puns : Bine, dad. nu mai poti sta o sa te retragi, dar sagasim mai intalia o persOna pe care s'o punem acolo.0 sa gasiti I. P. S. VOstra, mi-a respuns D-lui. In casulacesta, i'am respuns ca o sa fie nevoe de 6re-care des-

pe care trebue sa le dap S-tului Sinod despre mersultipografiel, cum si a preda noului director avutul tipo-grafiel cu inventariu in regula, si deci trebue sa mai re-maneti pana atunci la post.

Acestea am avut sa ye comunic in privinta celor ceam vorbit cu Dl. Erbiceanu; si find ca pe biuroul St.Sinod se afla petitiunea P. S. Calistrat, ye rog sa deci-deti cele ce veti crede de cuviinta.

P. S. Episcop al DunArei de jos.. Cred ca este binesa lasam la chibzuinta I. P. S. VOstra, ca sa faceti cumyeti crede de cuviinta, spre satisface dorinta P. S. su-plicant. Noi, nu stim ce loc se 'Ate ivi in timpul candnu este sesiune.

I. P. S. Mitropolit Primat: Daca S-tul Sinod meautorisa, eu, in puterea votului S-tului Sinod voiti daun curs cererilor, care imi yin de la P.P. S.S. membrial 5-lui Sinod.

P. S. Episcop al Dunarei de jos: Cred ca da, cacialt-fel S-tul Sinod numal are incredere in presedinteleceea ce nu este casul.

P. S. Episcop al Argeqului: Un Arhierea crednu va putea fi ca Director la tipografie.

I. P. S. Mitropolit Primat: Dar P. S. Episcop alRimnicului nu a fost ca arhierea, director al tipografiel?Pun dar la vot propunerea ca sä fiu autorisat de S-tulSinod a numi un P. S. Arhiereil la tipografie in loculD-lul C. Erbiceanu.

S'a primit.P. S. Episcop al Rimnicului: Eti declar, ca me abtirr

de la vot, fiind-ca, n'am o dimisiune in regula din parteaDirectorulul tipografiel.

a'i

ca.

lusirt

sea,

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primat: Voitt dimisiune fermata.?Apoi mi-a declarat mie, ca irevocabil se retrage de latipografie.

Se comunica de la biurou un raport al Directiuneitipografiel Cartilor bisericesti prin care arata cate carts

imprimat si cere a i se arata ce ucarte sa puna subtipar la timp, spre a nu se impedica imprimarea.

P. S. Episcop al Duna, rei de jos: Dl. Director altipografiel a avut votul S-tului Sinod ca sa faca Vote a-ceste lucrari, pe care le spune in raport?

I. P. S. Mitropolit Primat: Pentru unele din ele aavut, iar pentru altele nu.

P. S. Episcop al Dunarel de-jos: Forte reti a facutca n'a cerut autorisatia S-tului Sinod.

P. S. Episcop al Argesului: S-tul Sinod nu s'a in-trunit clout ant de Bile si prin urmare ce trebuia el safaca? sa astepte?

P. S. Aril. Calistrat Barla deanu: Putea sa intrebepe Presedintele S-tului Sinod.

P. S. Episcop al Duna, rel-de-jos: Este si mai ne-regulat, pentru ca se tipareste in cate 500 exemplare sise cheltueste de done on de cat ca'nd se face in numerulobicinuit si in regula. Vedeti, ne invartim intr'un cercvitios.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ca presedinte al S-tulutSinod, imi incumba datoria de a me interesa de aprOpede institutiunele ce depind de acest malt corp bisericesc.Observa.nd ca in intervalul cat nu s'a putut tine sedintede S -tul Sinod, se imprima la tipografie carp rituale ina doua si a treia editiune, si nici directorul nici comi-siunea insarcinata cu luarea socotelelor tipografiel nuspune nimic, i-am facut adresa fermata, intreband cu cecarte se ocupa acum tipografia.

Nu voesc prin acesta sa banuesc pe DI. C. Erbiceanu,carele este un bun om si pentru care am multa dragoste;dar D-sa find prea mutt ocupat si prea aglomerat cumulte insarcinari, a putut sa scape din vedere calea pecare trebuia s'o tina fata de S-tul Sinod. Tipografia estea S-tului Sinod, si nimic nu se 'Ate face acolo fara stireasa. Daca eu ca Mitropolit si nu pot face nimic fara stireaS-tului Sinod, cu cat mat mutt acesta institutlune, nu Weface un pas fail stirea Sinodului.

sail

www.dacoromanica.ro


Rog dar pe S-tul Sinod sh se pronunte asupra acesteicestiuni.

P. S. Arh. Ioanichie Bacaoanu: I. P. S-tite, dati-mivoe sh. ne intelegem asupra acestei cestiuni.

Omul acesta arata ca in tot-deuna, cand a pus o cartesub tipar, a venit cu raport la S-tul Sinod si S-tul Sinodde sigur ch'l a respuns ceva, nu a lasat cererea lul fararesultat. Resultatul a fost ca sh se tiparesch cartea cutare.Rog sh se caute aceste lucrari, ca sh se vada.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pentru editiunea intaida, dar pentru editiunea a II-a si a III-a S-tul Sinod n'arenici o cunostinta.

P. S. Episcop al Husilor: I. P. S-tite, eil cred, ca artrebui mai intal sh se controleze spusele D-lui Directorde aci, fiind-ca el spune, ca.' a cerut voe de cate on avoit sh imprime o carte; si dach lucrul sth asa, atunclse ridica de de-asupra lul culpa. Al doilea trebue stiutbine, dach cartea din urma, care a pus'o sub tipar si sedice ca este push. farh consirMimOntul Sinod, inacel interval S-tul Sinod a fost sail nu deschis si dad.s'a putut sail nu sh. i-se dea respuns de la S.tul Sinod.Cand lucrul acesta se constath, atunci iata ca Directorultipografiel nu este vinovat.

I P. S. Mitropolit Primat: Nu'l invinovhtim notP. S. Episcop al Husllor: Acum cinch se vor gasi

Ore-care neregularithti in administratia lug si pentru acesteash fie destituit, acesta este alta cestiune. Dar in cat pri-veste cestiunea tiphrirei cartilor, eil rog pe S-tul Sinodsa cerceteze dad, a cerut sail nu deslegare de la St. Sinod.

P. S. Episcop al Duna, rei-de-jos: Este bine ca I. P.S. Vdstra sh faceti o cercetare la tipografie.

I. P. S'. Mitropolit Primat: Pun la vot propunereaP. S. Episcop al Dunarei-de-jos. Cine este pentru sh binevoiasca a ridica mana.

S'a primit.Acum eil propun ca acest raport al Directorulul Tipo-

grafiel sa se trimith la comisiunea de petitiuni pentru a seocupa in mod detailat de acesta, cestiune. Cine este pentrush bine voiasca a ridica mana.

S'a primit.P. S. Atanasie Craiovenu, raportor, citesce raportul

S-tului

www.dacoromanica.ro


comisiunel insarcinata cu cererea D-lui Elias Grasiani dea litografia S-tul Antimis, ca icOna si opineza a se aprobacu conditiunea de a o scOte numai pe hartie si a o re-duce in marine la trei sferturi.

P. S. Episcop al Blmnicultil: Cer cuventul, ca safac un adaos la cele dise prin raport. Raportorul se ocupanumat de conditiunile liturgice ale icOnei, lucru ce se ceree prea adeverat de la on -ce icOna. Editorul icOnel insa,dupe cum am audit chiar in sedinta trecuta, ne ofera nisteconditiuni artistice, cum are sä se tiparesca icOna, in citeculori, etc. Rog dar pe S-tul Sinod, ca, aproband conclu-siunile raportulul, sa se adaoge la aceste conclusiuni siurrnalOrea prescriptiune: ca adica sa se tipareica icOnaasa, cum face D-1. Grasiani declaratiuni prin suplica ina-intata S-tulul Sinod.

P. S. Episcop al Duna rel-de jos.. Efi as ruga peS-tul Sinod sä disposese spre a se stampila cu stampilaS -tulul Sinod tOte aceste icOne seise de D. Grasiani pentrua se sci ca ele au autorisarea S-tulut Sinod.

I. P. S. Mitropolit Primat: Acesta o pOte face cadvoeste sa i se dea mat multa important-a.

P. S. Episcop al Dunarel-de jos: Stitt ca not am luathotararea ca tOte icOnele care se face cu aprobarea S-tuluiSinod, sa se puna stampila pe ele.

I. P. 8. Mitropolit Primat: Comisiunea opineaza caDl. Grasiani sa imprime acfsta icOna.

P. S. Episcop al Rimnicului: Si in conditiunile pusein petitiunea lui, undo se arata colorile.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot conclusiunileraportului impreuna cu cererea facula de P. S. Episcopal Rimniculul de a se da icOnei colorile puse in petiti-une si cu cererea facuta de P. S. Episcop al Dunarei-de-josde a se stampila Wise icOnele acestea cu stampila S-tuluiSinod. Cine este pentru, sa bine voiasca a ridica mana.

S'a primit.P. S. lOnichie Baca6nu citesce raportul comisiunei

pentru cercetarea cartilor religi6se, relativ la Prohodul Man-tuitorului trimis de Preotul Fracea Sachelarie de la bise-rica Ospiciului Marcuta Si opineza a se aproba.

P. S. Episcop al RImnicului: Ascultand raportulcomisiunei, insarcinata de catre S-tul Sinod cu cercetarea

D-nelui

www.dacoromanica.ro


cartilor didactice, asupra manuscrisulul, intitulat «ProhodulMantuitorulut, ea crew ca este mat nemerit, ca acesteicarp, care este a ritualului nostru bisericesc sa i se facecercetarea anume in acele conditiuni, cum trebuesc cer-cetate asemenea carP.

Esle stiut de not top, ca Prohodul Mantuitorului estescris pentru intaia data in limba elenica, si nu stiu, datacomisiunea, lucru ce nu ne-a spus raportorul, a facut vre-ocolationare, vre-o alaturare cu textul grecesc, cad prin raportnu ni s'a spus nimic cum sta traducerea fata de textuloriginal. Tot, ce am audit prin raport, este urmatorul lucru,ca poesia este isbutita fOrte bine, si ca nu II remane, decat s5. '1 se aplice notele musicale, spre a se canta inbiserica.

Eii rog pe S-tul Sinod, sa nu ne pronuntam cu atatausurinta asupra acestei carci, ci sa se trimita traducerea.la o comisiune ad-hoc, iar nu la comisiunea cartilor di-dactice. Comisiunea, care se va alege, sa aiba insarci-narea de a colationa manuscrisul cu textul original grec,si apoi sa se yap, data se preteza, cum (lice Francesulsi la musica nOstra bisericesca. Mi se. pare, ca comisi-unea nOstra a luat prea repede hotararea, si chiar a an-ticipat, cand a cerut sa 'I se dea aprobarea.

De aceea ea adaog, sa se alega o comisiune ad-hoc,care sa alba insarcinarea a compara textul acesta cu o-riginalul grec, si atunci, venindu-se cu un raport deose-bit, ne vom pronunta.

I. P. S. Intropolit Primat: Fac o intrebare P. S.raportor. Acest raport este iscalit de intrega comiSiune?

P. S. I-Onichie Ba,caOnu: Nu, numal de mine.I. P. S. Mitropolit Primat: Me unesc si eu dar cu

propunerea P. S Episcop al Rimnicului de a se amanaaprobarea acestui manuscript pana la sesiunea viitOre.

Pun la vot propunerea P. S. Episcop al Rimniculul.Cine este pentru, sa bine voiasch a ridica mana.

S'a primit. Prin urmare rernane pentru sesiunea viitOre.P. S. IOnichie BacaOnu citeste raportul comisiunel

pentru cercetarea cartilor didactice relativ la cartea D-luiD. Petrescu, deja corectata si votala de S-tul Sinod siconchide a se interveni la Minister, ca sh se introduceca carte didactics in cursul primar.

www.dacoromanica.ro


P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Cestiunea invetamen-tului religios provocata in S-tul Sinod prin reclamatiuneaD-lul Petrescu, ca autor al unei lucrari religiose, iml oferaocasiunea de a expune interesul ce S-tul Sinod ar trebuisa pOrte pentru invetamentul religios in scOlele nOstre,publice si private. Cestiunea acesta cred, ca trebue privitade S-tul Sinod, nu numai din punctul de vedere al re-clamei D-lui Petrescu, eh adica lucrarea sa, desi aprobatade S-tul Sinod, totusi onor. Minister de Culte si Instruc-tiune publica, nu ar fi avut'o in vedere, si deci nu ar firecomandat'o ca carte didactics, pentru a fi introdusa inscoli, preferind alte lucrari.

Nu me indoesc, ca lucrarea D-lui Petrescu, intru catare si aprobarea S-tului Sinod, corespunde pe deplin uneilucrari didactice scolare, de care ar putea sa se folosescaelevii scOlelor nOstre. Dl. Petrescu ne asigura, Ca acestalucrare este intocmita comform programel. Eil nu o cu-nosc; un lucru inse constat, ca Dl. Petrescu voeste caprin S-tul Sinod, sa atraga atentiunea onor. Minister deCulte, ca cartea sa, sa fie trecuta si recomandata ca obli-gatorie in scOla. Pe not trebue, sa ne preocupe acestacestiune dintr'un punct de vedere mult mai malt.

Nu este destul ca S-tul Sinod sa intervina pe langa.Onor. Minister in sensul cererei D-lui Petrescu, ci preo-cupatiunea de capetenie trebue sa fie mndreptata in acolo,ca invetamentul religios lass forte mult de dorit, atat inscdlele primare, cat si in .scOlele secundare.

Este de datoria acestui corp bisericesc de a'si da binesema, de modul de predare, cum si de intinderea ce seda invetamentului religios tinerel nOstre generatiuni, carecurand sail mai tardiil va deveni maturii cetateni ai Sta-tutu' si membri al Bisericei nOstre ortodoxe. 0 lipsa deeducatiune religiOsa, pentru tinerii de asta-di va fi unpericol pentru cetatenil de maine; dupre cum ne vomingriji pentru edifica ea in cele religiOse a copiilor tereinOstre, asa vom putea asigura bunul nostru train social.S'a observat, ca invetamentul religios nu'si atinge pe de-plin scopul WI; mai ales, Ca el este reil predat; si celcari 11 predaii, nu sunt in destul de bine pregatiti.

Ar fi bine deci, ca S-tul Sinod sa intervie pe langaI. P. Slitul Presedinte, ca in timpul tend se alcatuesc

www.dacoromanica.ro


programele de care Onor. Minister, I. P. S. Sa, prin in-telegere cu DI. Ministru, sa cera, formularea acestui pro-gram, de la omens competinp si ar fi bine ca chiar dela S-tul Sinod. Nu me indoesc, ca D. Ministru, care aretot asa de mare interes pentru temeinicia si desvoltareainvetamentului religios in scOlele nOstre, la alcatuirea pro--gramelor, fie pentru invetamentul primar, fie pentru inve-tamentul secundar, va tine compt de dorinta S-lui Sinod,intru cat el este chemat in prima linie de a se ingrijipentru buna educatiune religiOsa a cetatenilor SiatuIuinostru. SD:51a inainte de a lumina si de a forma pe elevpentru un viitor solid si o viata trainica, ea trebue saformeze inima elevului, in sensul de a adora pe Dumnegeil,de la care primim Vote bunurile, de a respecta pe parinti,de a ajuta pe aprOpele, de a iubi Patria, de a respectaautoritatile si a indeplini cerintele legilor bisericesti sicetatenesti. Aceste calitati, cultivate In inima elevului, prininvetamentul religios in scOla, va face pe bunul si harniculcetacean. Durere inse, ea lucrul mi se presinta alt-fel. Nude mult am avut ocasiunea de a constata acesta.

Onor. Minister, a bine-voit a me numi in o comisiune,ca impreuna cu alp D -nI profesorl, sa formam juriul pen-tru esaminarea candidatilor de institutors. Objectul la caream fost chemat de a examina, era stiintele religiOse, pecare stlinte, concurentii, can reuseatl la acest concurs,aveatl indatorirea de a le preda si ei elevilor lor. El bine,ve marturisesc, ca pe cat de buni awl la cele-l-alte ob-jecte de esaminat, pe atat de slabi erail in stiintele re-ligiOse. Nu pot sa-mi explic alt-fel lipsa de aceste cunostintede cat, din causa insuficientei, ce sa da invetamentulufreligios prin programul scOlelor secundare, precum si dincausa lipsei de metod a acestul invetament.

Intamplarea a facut, sa constat ceva forte semnificativ,ca, pe cand in scOlele nOstre publice si chiar private ro-manestI, scolarit nu cunosc doctrina nOstra, pe atat suntde cultivati copiii familiilor de alte comfesiuni si religiuni,un exemplu ye va dovedi acesta:

Ne gaseam la o scOla de fete, aicl trebuea ca candi-dati'l, de institutors, sa faca lectiuni practice pedagogicecu copiii in fata juriulul. Intre alte cestiuni ce avealiconcurentiI a preda, eraii si cestiuni curat religiose mo-

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOb 173

rale. Una din aceste cestiuni, a fost datoria catra a-propele. Dupe ce concurentul a explicat, cum a pututsi cum s'a priceput, acesta prelegere, a esaminat pe copii,punend diferite intrebari din prelegerea ce Meuse. Undomn membru din juriti, propune elevuluI concurent dea intreba pe o eleva: Cine este aprOpele nostru? Res-punsul a fost : sub apropele nostru se intelege acel om,care ne-a scapat din vre-o primejdie, sail care ne-a facutvre-un bine.

In fata acestul respuns top: membrii juriulul a intelespe deplin, ca copila, care a fost intrebata, trebue sa fiede religiune mosaica. In adever lucrul asa era.

Am adus acest exemplu pentru a pune in evidentacat de mult interes pun parintil si invetatorii de alt neamsi religiune, pentru a intari in generatiunPle for tineresentimentul de religiositate si nationalitate. Nu este destulde a pune in Maria elevilor cart' bine lucrate, ci trebuea sti, data ce' chemati a preda religiunea, sunt pregatitlpentru acesta, data au dragoste si interes pentru desvol-tarea sentimentului religios, de Ore-ce este cunoscut, cade la invetator depinde tot progresul si regresul scolarilor.Daca invetatorul este bun, atunci si opal dupe care predaeste bun ; lar dach el nu este apt, si opul va fi reil. Suntmulti invetator' de religiune, carora le lipseste on -ce me-tod. E1 terorise4 pe elevi, obligandu-I si pedepsindu-Ipentru a inveta pe de rost diferite bucati din siiintelereligiOse, metod condamnat de pedagogie, find ca elevulin loc sa aiba placere de a studia, el capata o aversiunenu numal catra stiintele religiOse, dar chiar catra religiuneinsasi. De aid se explica forte lesne pentru ce elevul maiales din cursul secundar, sal fuge de la ora prescrisain program pentru religiune, sat astepta cu neplacere peprofesorul respectiv.

P.P. S.S. membrii care sunt in comisiune pentru cer-cetarea cartilor relighise, cunosc bine ea o multime decarts de invetament religios, nu conrespund scopuluI lor.Mie mi s'a presentat un invetator care a facut cursulnormal' si 'ml spune eh a lucrat un Catechism pe carevoeste sa'l inainteze S-tului Sinod ca sa'i-1 aprobe. Etl'am intrebat dach a facut sail nu vre un curs de theo-logie, la care mi-a respuns negativ

www.dacoromanica.ro


Vedeti dar, ca prea multa libertate s'a lasat autorilorde card religiOse si S-tul Sinod, fie-mi perrnis a o dice,mi se pare ca a fost prea darnic in aprobari de cart'pentru invetamentul religios. De aceea oil rog pe I. P. S.Mitropolit Primat sa fie interpretul S tulul Sinod, catreD. Ministru, ca la alcatuirea programelor de invetamentreligios pentru cursul primar si mai ales eel secundar, sase cell si parerea S-tutu' Sinod.

P. S Arh. Ioanichie Bacaonu: Cer cuventul ca ra-portor. Alta cestiune este aceea care o cere P. S. PimenPitestenu, si alta este aceea, care am spus'o oil in raport,in a constata data cartea D-lui Dimilrie Petrescu estesail nu bun5..

P. S. Arh Pimen Pitesteanu: Cestiunea ridicata demine sta in stransa legatura cu cartea D-lui Petrescu, caciD-sa voeste sa'si faca mai mutt o reclarna.

P. S Arh. Ionichie Bacaonu: S Iul Sinod nu estestrein de acesta. El este seminarist cu 7 clase, ceea cepresupune ca a invetat si el putina carte. Afara de aceea,eft am citit carticica acesta, si am gasit'o fOrte admira-bila pentru copilasii eel mici de clasele primare. De, dragWinne, stirr si eu atata religiune cat se preda in cla-sele primare. Nu me intind in cele-lalte

Acosta carte este Mlle admirabila, mai ales ca nu estefacuta de un profan cu totul in cele religiOse. Daca are7 clase nu stiii cum sa pledati.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: In privinta persOnelnu, ci eu pentru principitl am pledat.

P. S. Arh. Ionichie Ba,ca6nu: Pentru principiu yeinteleg si oil dar pentru acesta. Eil rog pe P. I. S. Prese-dinte sa bine voiasca a interveni la Minister in privintaacestei carp.

P. S. Episcop al Husilor: Dorinta exprimata de P.S. Pimen Pitestenu este fOrte legitima eat priveste parteadin urma; dar constat, ca. P. S. Sa a volt sa profile decea-lalta cestiune, pentru a pune pe cea din urma in cu-nostinta Sinod. Ori cum ar fi insa., este bine venita.Acura cat priveste pentru acesta carte, comisiunea a cer-cetat'o si a constatat doue lucruri, I ea doctrina in a-cest manual de religiune pentru cursul primar este orto-doxa si II-lea a constatat ca e facuta dupe programul adsin vigOre.

5-tului

www.dacoromanica.ro


Acum cand onorabilul Minister al Cultelor a venit si adat un program si a clis: nu voiti sa se intinda cursulde religie sail de istorie sail de stiinte naturale mai multde cat e in program, nu pOte face, un autor de manualde curs primar, alt de cat sa se conformeze cu progra-mul. De aceea daca autorul s'a conformat cu ceea ceeste in program, daca ideile sint ortodoxe, este drept, simerit& ca acest manual sa fie admis si de S-tul Sinodsi de D. Ministru at Cultelor.

P. S. Episcop al Duna rei-de-jos: Este admis dejaInca. de mult.

P, S. Episcop al Husilor: Este admis numai de S-tulSinod, dar merita a fi admis si de D. Ministru.

De aceea, in cat priveste cartea eil rog pe S-tul Sinodsa primiasca conclusiunile raportului. In ce priveste do-rinta exprimata de P. S. Pimen Pitestenu, eil me unesc,consimt la asa ceva.

1. P. S. Mitropolit Primat: Cu WO o impa'rtasim.P. S. Episcop al Husilor: Si eii m'am Bandit in mine

insumi si am si vorbit cu cate cineva din teologi, ca artrebui ca S-tul Sinod sail alte perseme competinte dintreteologi sa se ocupe ca sa formeze un program amanun-tit de cursul religios pentru scOlele laice, de la cursul pri-mar pana la cursurile cele mai inalie.

Prin urmaxe, .daca S-tul Sinod consimte la propunereaP. S. Pimen Pitestenu, atunci sa se is decisiunea ca sase alega o comisiune, care comisiune sa formeze tin pro-gram amanuntit pentru predarea religiunei in tote scOlelenOAre romanesti. Acel program sa se dea pe urma laS-tul Sinod si dupe ce se va aprobi de S-tul Sinod sase inainteze D-lui Ministru al lnstructiunei, ca sal intro-duce atat in cursul primar cat si in cel secundar.

I. P. S. Mitropolit Prima t: Dati-mi voe, sa ye spunca v'ati departat de la cestiune.

P. S. Episcop al Dunarei de jos: SA face propunere;P. S. Episcop al Husilor: Nu m'am departat nici de

cum de cestiune. Eil ye rog sa, puneti intaiti la vot con-clusiunile raportului comisiunel relative la cartea D-luiPetrescu, si pe urma propunerea P. S. Pimen Pitestenu.

P. S. Episcop al Duna' rel-de-jos: Conclusiunile ra-'portulul comisiunel sunt in sensul ca sa se scrie la Minister.

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primat: Da, conclusiunile rapor-tului sunt in sensul ca sa se scrie la Minister, dar iatace as propune eil. S'a scris de multe on de catra biuroilla Minister, si data n'a staruit nimeni, nu s'a facut nimic.Eil propun sa insarcinam pe P.P. S.S. Episcopi: at Hu-silor si al Rimniculul si pe P. S. Pimen Pitesteanu sa.se duca ca delegate din partea S-tului Sinod, sa urmaresca.acea carte si A. vada de ce nu s'a admis de Minister.SA se arate ca dorinta S-tului Sinod este, ca acesta carte,care este corectata si cercetata de S-tul Sinod sa se in-trebuinteze in scOle, ca si cele-l-alte carp.

Acesta este opiniunea mea.P. S. Episcop al Blifinicului: Eii rog pe I. P. S.

Presedinte, ca A. limpeclesca intaiu cestiunea raportululcomisiunel. In ceea ce priveste cestiunea, sail mat binedis propunerea P. S. Pimen Pitesteanu, P. S. Episcop alHusilor a spus, ca acesta propunere este impartasita detop. Ell rog deci pe biuroil, si me adresez si la P. S.propunetor, ca sa vie cu propunerea inscris, si atunclS-tul Sinod va hotari asupra acestel cestiuni. Alt-fel nueste regulat si nits regulamentar.

Hotararea, luata de I. P. S-ptul Mitropolit Primat a-supra raportulul, mi se pare, ca este prea pripita. I. P.S. Sa propune in comisiune pe P. S. Episcop al Husilor,P. S. Pimen Pitesteanu si pe mine. Dar stiti ca not avemo alta insarcinare permanenta, data de catra S-tul Sinodde acum duos ani, ca sa facem parte din comisiunea, ce-este insarcinata cu cercetarea carplor didactice pentruscolile primare. Acesta intru cat priveste cartile lucratesi nu programele tor. Nol in acesta comisiune cautam avedea, data partea religiOsa dintr'o carte corespunde cudoctrina bisericei m5stre, si nimic mai mult. Noi in acestacomisiune suntem insarcinati sa lucram cu membril co-misiunei generale a Ministerulul, sa cercetam niste carp,care sunt lucrate dupre programe, acute de mai 'nainte.PersOnele, care fac programele dupre legea instrucpunei,nu se pot confunda cu acele persOne, care au menireade a cerceta cartile lucrate. Cei ce fac programele, suntmembrii consiliulul numit prin lege general, si el e a-duna din cand in cand si numai cand ail sa lucreze pro-gramele. Asa ca insarcinarea, ce ni se mai da nu arenici o leghtura cu insarcinarea ce avem.

www.dacoromanica.ro


Ett, dad. imi datt voe as modifica propunerea formu-lat.& de I. P. S. VOstra., ca adeck aducend P. S. PimenPitestenu propunerea sa inscris, not sä luam hoUrareade a-se alege o comisiune ad-hoc, care comisiune sa serecomande D -lul Ministru de Culte, si la facerea de pro-grame analitice, sã ia parte si membril comisiune) S-1u1Sinod.

P. S. Episcop al Argesului: Am sa dad o la.murire.Comisiunea alesa de S-tul Sinod este insarcinata ca sarevada partile religicise din cartile de lecture, Tar nu casa compue carp de invetament religios.

In ceea ce priveste programa de religiune, in lege nuse prevede nici un membru al S-tului Sinod, ca sa iaparte la comisiune, ci un profesor de la facultatea deTeologie. Acel profesor cred ca ar putea sa fie obligat deS-tul Sinod sa lucreze in vederile S -tulul Sinod, tend 'Is'ar cere.

I. P. S. Mitropolit Primat: Nol discutam asupra u-nui raport al comisiune), relativ la cartea D-lul Petrescu,si comisiunea opineza ca biuroul sa ia insarcinarea dea se interveni la Minister.

Ell am facut o propunere cu P.P. S.S. Episcopi al Hu-silor si al Rimnicului si P. S. Pimen Pitestenu sa mergela Minister ca delegatie a S-tului Sinod, ca sa cerceteze.

P. S. Episcop. al Rimniculul: Ve rog sa-mi dati voeca sa me retrag din comisiune.

I. P. 8. Mitropolit Primat: Fiind-ca P. S. Episcopal Rimnicului se retrage, propun pe P. S. Atanasie Cra-iovenu.

Pun la vot propunerea ast-fel complectatk tine estepentru, sa bine voiasca a ridica mana.

S'a primit.P S. Atanasie Craiovenu: Ve multumesc pentru

acesta insarcinare, dar ved ca dall prea mare impor-tanta acestei chili. Ve rog sa me credeti dimisionat dinacesta comisiune.

I. P. S. Mitropolit Primat: Nu se pOte, trebue sato supui votului S-tului Sinod, ca sa lucrezi si P. S. Tacum lucreza eel 1'4.

P. S. Ar12. Pimen Pitesteanu: I. P. S. Presedinte,iata propunerea formulatk «Propunem ca S-tul Sinod sa.


178 PROCESELE VERBALE ALE cEDINTELOR ST. SINOD

lalega o comisiune din sinul sea, care sa se ocupe cu«elaborarea unui program amenuntit pentru invetamentul«religios, in cursul primar si secondar:»

(ss) Silvestru al Ilu,silor. Pimen Pitqtenu.I. P. S. Mitropolit Primat: Sunt cinci membri care

s'o sustie?P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Nu trebuesc cinci,

ci numai dal. lata ce dice regulamentul pentru asemeneapropuneri. Este Art. 30.

Fie care membru este in drept a face propuneri pri-vitOre la trebuintele bisericei, asupra chrora ar socoti catrebue sa atragh luarea aminte a S-tulul Sinod, spre a selua o decisiune.

Asemenea propuneri, spre a putea fi puse in discuti-une de catre biuroil, se cere, sa fie sprijinite cel putinde doui membri.

I. P. 8. Mitropolit Primat: Propunerea P. S. PimenPitestenu find sprijinith de doui membri, o pun la vot.Cine e pentru, sa bine voiasch a ridica maim.

S'a primit.P. S. lOnichie Bacadnu: Deja avem un program

sanctionat de M. S. Regele.I. P. S. Mitropolit Primat: Propunerea este admisa,

prin urmare acum trebue sa alegem comisiunea.P. S. Episcop al Duna, rel-de-jos. In propunere sunt

doul, sa mal propunem unu; sh, mai propunem inch peP. S. Episcop al Rimnicului, sail pe P. S. Episcop, al Ar-gesului.

I. P. S. Mitropolit Primat: Acesti doul P.P. S.S.Membri din propunere sunt P. S. Episcop al Husilor siP. S. Pimen Pitestenu, si al treilea sa alegem prin a-clamatiune, pe P. S. Atanasie Craiovenu.

P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Mi-e tema ca siacesth comisiune sa nu aibh s6rta acelet comisiuni, cares'a discutat alalth-eri. Prin urmare ea 0 rog sa me iertati,ca nu primesc.

I. P. S. Mitropolit Primat; Nu se pOte, trebue shlucrhm cu tog

Se pune la vot prin aclamatiune alegerea P. S. Atana-sie Craiovenu in comisiune si se primeste.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 17 9

I. P. S. Mitropolit Primat: Acum avem cestiuneatostumului. Raportul s'a citit si acum suntem asupradiscutiuneT.

P. S. Episcop al Duna rel-de-jos: Nu putem intrain discutiune, pentru ca proectul de regulament nu s-a citit.

In acest moment I. P. S. Mitropolit al Moldovelse retrage.

I. P. S. Mitropolit Primat: Da, proectul de regula-ment nu s'a citit, ci numaT raportul.

P. S. Raportor este rugat a-i da citire.P. S. hinichie BacaOnu, in locul P. S. Episcop al

Romanului raportor, citeste proectul de regulament, rela-tiv la unitormisarea costumulul.

I. P. S. Mitropolit Primat: In cestiunea acesta credcA trebue sa fie si I. P. S. Mitropolit al Moldovel. Nuputem dar sa discutam noi, MIA sh fie si I. P. S. Sa.Amanam dar, discutiunea pentru sedinta viitOre.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Daca amang discu-liunea, ye rog atunci sa bine void ca prima cestiune pusA.la ordinea chief pe maine, sA fie acesta.

I. P. S. Mitropolit Primat: Neaparat ca prima ces-tiune push la ordinea clilel pentru maine va fi acesta, cadnicT nu mai avem alte cestiunT.

Asa dar ridic sedinta si cea viitOre va fi pe maine.Orele fiind inaintate sedinta se ridicA si se anunta

cea viitOre pentru cliva de 7 Martie orele 9. a. m.Prqedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.

Secretarl: Dionisie Episcop al BuzeUlui §i16nichie Floru Baca6nu.

Sedir2ca din 7 Martie 1895.

edinta, se deschide la orele 9 a. m. sub presedentiaI. P. S-titului Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presentl 15 P.P.S.S. membri.

I. P. S. Mitropolit Primat: FiMd in numer sedinta_este deschisa.

www.dacoromanica.ro


P. S. Arh. Ioanichie Bacaoanul, secretar, dd citiresumarului sedintel precedente.

Ne cerend nimeni cuventul asupra sumarului sepune la vot si se aproba.

1. P. 8. Mitropolit Prirnat: Ne Find comunicAri,intrdm in ordinea

P. S. Arh. Valerian Rimniceanu, raportor, da citireraportului comisiunei de petitiuni privitor la calughrireasurorei Parascheva Horbencova, din monastirea Cilic-Derea(Dobrogea).

Comisiunea opinezA a se aproba calugdrirea efectuatkSe pune la vot opinia comisiunei si se primeste.Idem, raportul comisiunei de petitiuni privitor la,

adresa Directiunei tipografiel cartilor bisericesti cu No.36/95, relativ la cartile imprimate in acea tipografie; siprin care raport comisiunea opineza a se autorisa Direc-torele tipografiei a continua cu nouile reeditari semnalate,in marginile dispositiunelor luate din inceput de catreS-tul Sinod.

P. S. Arh. Atanasie Craioveanu: Inalt Prea S-cite,Prea Santitl membri, eIi socotesc ca ar fi fost bine, cacomisiunea sa fi cdutat dosarele respective, si sA fi aratatdad. in adever Directorul tipografiel cArtilor bisericesti s'aconformat sail nu dispositiunilor luate de St. Sinod, adeca,dacd el a cerut, on de cate on a trebuit sä puna sub tiparo carte noue bisericescd., autorisatiunea 5-tulul Sinod. pieacesta pentru cuventul ca s'a adus aci invinuiri, ca. Di-rectorul tipografiel nu ar fi fost corect in lucrarile sale.Din raportul ce face comisiunea, pare O. ar fi bdnuialkca el in adever nu a fost corect; de aceea dic, ca co-misiunea era bine sA fi cercetat acele dosare, si sa se fidat o solutiune definitive acestei cestiuni, data Directorultipografiei este sail nu corect in atributiunile sale.

Acesta avut de observat; de alt-fel in partile cele-1-alte sunt pentru conclusiunile raportului.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Care'cl este con-clusiunea.

P. 6. Episcop al Argesului: SA se cerceteze dosarele.P. S. Episcop al Rimnicului: P. S. Arh. Atanasie

Craiovenu a cerut cuventul asupra raportului comisiuneiriOstre, clicend, ca, crede ca ar fi fost bine, ca comisiunea,

ciao.

www.dacoromanica.ro


sh limpedeasca cestiunea acesta, adech cea privitOre latiparirea cartilor ritualulul nostru de chtra tipografie, sish arate, dach chrtile publicate pang acum, tiphritcu invoirea, sau fara invoirea S-tului Sinod.

In ce priveste tiphririle din anul curgetor, comisiunea,mi se pare, ca 'si-a indeplinit insarcinarea pe deplin;dupre cum am audit din raport, ca Directorul a avut in-voirea S-tului Sinod, ca sa tiparesca Liturgia si Evanghelia,dupre editiunea celor de la Nemt.

Remane inse partea anteiti a raportului, cu care ved,ca nu se invoeste P. S. Craiovenu, eh adech raportorul nua putut, sau n'a avut vremea trebuitOre de a cerceta do-sare!e S-tului Sinod, ca sa vadh, dach Directorul a avutsail nu o asemenea invoire pentru fie-care carte. Ed nuved cuventul hothritor pentru care am putea sh nu neinvoim cu acesta; mai ales ca raportorul ne-a spus prinraportul seu, ca acea parte din raport este dictata de oimprejurare, provenith dintr'o forth major), si anume canu a avut timpul trebuitor, ca sh cerceteze dosarele tOte,si sh ne arate la fie-care Carte, dad. Directorul tipografieTa avut, sati nu, invoirea S -tuluT Sinod, de a tiphri intr'unfel sau cel-l-alt.

De aceea eu conchid si rog pe S-tul Sinod, sa admithraportul in VIM cuprinderea lul, se intelege cu clausa, caacesta cestiune SA remAnd pendinte pand la o alta se-siune, and S-tul Sinod, fie prin comisiunea, ce a cercetatlucrul acum, fie prin o alth comisiune, sh constate acestefapte dupre dosare. Phna atunci eu propun, ca cestiuneash remAnd pendinte, mai ales ca, dupre cum ne-a spussi P. S. raportor, nu s'a avut timpul trebuitor ca sh sestudieze tOte dosarele si sh se limpedesca bine lucrulacesta.

P. S. Episcop al Dunarei de jos: Eu me gasescin mare nedomerire. Unuia din P. S. membril nu'i placeo parte din raport, celul alt iT place tot, si Directorul Ti-pografiei ne cere nouh corecturile la lucrarile inceputede D-sa Mr& stirea nOstra. La o intrebare forte justificatha S -tulul Sinod, Directorul Tipografiel se crede in dreptsh punh pe S-tul Sinod in intirdiere si sh'I dica nu a-probati modul mei' de a vedea, is me rog sa'mi trimi-teti corecturile. Bine ne mai trateza Dl. Director! Eu desa-

slag

www.dacoromanica.ro


proband cu totul procedarea D-lui Director al Tipografieinu me pot impaca nici cu concjusiunile raportulul, pentruca el nu conrespunde scopului pentru care comisiuneaacesta a fost ales& ca sa se pronunt.e.

Daca se voeste a se lucra bine si folositor pentru bi-serica si tipografia sa, atunci trebue sa se urmeze conformregulamentului intru acesta. Alt-fel gresimsi lucram reu, ca si pana acum.

P. S. Episcop al Husgor: Comisiunea dupe mine aImphcat lucrurile, adica a dat Directorului Tipografiel a-ceea ce a cerut, referindu-se la decisiunea Sinodluata mai inainte, prin care a imputernicit pe DirectorulTipografiel sa imprime cartile in ordinea prevezuta de re-gulament dupe editia de Nemt, cu concursul comitetu-lui redactor al revistei Biserica Ortodoxh Romana, caruiaS-tul Sinod II daduse dreptul de corectare de a inlocuiunele cuvinte ne intrebuintate astadi din editiunea deNemt, ca de exemplu cuventul hlagosloveste, si alleleprevelute de regulamentul respectiv.

Acum comisiunea Vice, si acest respuns cred ca estebine s& se dea Directorului Tipografiei, ca adica El sh. urmeze asa cum i s'a dat instructiuni de catre S-tul Sinodmai dinainte.

1'. S. Arh. Atananasie Craiovenu: Am de obser-vat acesta. Nu fac o incriminare comisiunei sau rapor-tulul comisiunei, ca nu a adus aceste acte din care sase constate corectitudinea sau incorectitudinea, ci Vic c&ar fi fost bine a se aduce acele acte, spre a ne lamuri;iar ce priveste cestiunea ridicath de P. S. Episcop al Du-Mirel-de-jos, ca Directorul Tipografiei a pus in intarVierepe S-tul Sinod, ei unul nu ved acesta, ba din contra,ved o dovada mai mutt de corectitudine din partea Di-rectorului Tipografiei ca, voind a tipari din noil o a douaeditiune a Liturgiel, si alte chill de ritual, cere autori-satia S-tului Sinod, si tot de o data cere a se da incu-viintarea comisiunei insarcinata cu revisuirea chrtilor bi-sericesti vechl, ca sa se revada

1. P. S. Mitropolit fritnat. Corecturile.P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Da, corecturile, iar

comisiunea, este comitetul redactor al revistei S-tului Si-nod si Directorul nu cere de cat numal autorisatia S-tului

S-tultil Sinod

S-tulut

www.dacoromanica.ro


Sinod, ca comitetul redactor sa revada cartile vechi deritual, si sa pOta continua tiparirea din noil a acestor

I. P. S. Mitropolit Primat: EtI ved ca din discuti-unea ce s'a urmat asupra raportului comisiunei, nu reesenici dintr'o parte nici din alta, ceea ce trebuia sa reiasch.P. S. Atanasie a Os ca s'a adus invinuire Directorului Ti-pografiel. Nu este adeverat, P. S. Sa se insela. Nu vasa dica invinuire, cand o autoritatel mergend pe calea ellegala, atrage atentiunea impiegatilor cart sunt insarcinaticu anume afaceri. D-1 Director al Tipografiei, in curs demai multi ani a mers dupe regula care singur si-a im-pus'o si asupra careia nimeni nu 'i-a atras atentiunea,pana la timpul de fata. A trebuit sa se gandesca auto-ritatea bisericesca, S-tul Sinod, si sa vada data este binesail este legal ceea ce se face si sa opresca pe acelacare a facut pasul acesta, ca sa nu merga mai departe,aducand jicnire mersului regulat al lucrurilor, sal averilcare 'i este incredintata.

Directorul Tipografiei a mers inainte cu tiparirea car-tilor puse cu voia si farh void, si nu a cerut S-tului Sinodpana acum sh ii dea corecturile la aline rituale; si toc-mai adi in urma intrebaril ce i s'a facut de catre Prese-dint ele S-tului Sinod, ca sa spue cutare sal cutare lu-crare, cu a cuT voe al pus sub presa si ce mai are detiparit, asta-di -clic vine si ne dice: dati-mi corecturile,caci de unde nu, stall pe loc cu tipografia.

Ca presedinte al S-tulul Sinod care 'ml dal serna binede drepturile si datoriile ce 'ml incumbh acesta demni-tate, nu putem face alt-fel de cat cum am facut; dar n'amadus nimerui invinuiri, data am intrebat formal sä stillce se petrece la Tipografie, institutie eminamente a S -tululSinod.

P. S. Episcop al Blmnicului: Alt-fel este in adresa.I. P. S. Mitropolit Primat: Asa este P. Sfintite.P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Aci se tagadueste

si lucrurile scrise. Iath ce dice raportul in partea fi-nala: «Vin a ye ruga I. P. S-cite Stapane, ca sa inter-gveniti, ca S-tul Sinod sa 'ml comunice mai in grabh co-trectiunile pe care va crede de cuviint.a a le face in a-«ceste editiuni, ca sä se pOta introduce la timp spre anu se impedica continuarea imprimatelor.,

cart'.

www.dacoromanica.ro


Va sa dica sa'i dam corectiunele, ca sta din lucru cuTipografia.

P. S. Episcop al Rimnicului: Acesta este, nu ceiace ne comunicati P. S. VOstra.

I. P. 8. Mitropolit Primat: A mai cerut pana adi, Di-rectorul Tipografiel, corectiuni la S-tul Sinod?

P. S. Episcop al Duna rel-de-jos: Nici o data.I. P. S. Mitropolit Primat: Prin urmare, vedeti ca

S-tul Sinod este pus in impas, trebue sa ingrijesca delucrul acesta.

Directorul Tipografiel cere corecturile, Ca alt-fel sta inloc. Rog dar pe S-tul Sinod sa dica cuventul WI in ca-sul de fata si sa decida cele ce va crede de cuviinta.

P. S. Episcop al Rimniculul: Ce a clis raportorul?I. P. S. Mitropolit Primat: Raportorul a clis ca nu

a avut timp ca sa caute dosarele, si sa vada data estesail nu cu voia S-tulul Sinod, unele carp puse in lucrare,si ca aflandu-ne la finele sesiunei, negresit ca n'a pututcauta dosarele ca sa ne dea detalii in acesta privinta.

P. S. Episcop al Husilor: Ceea ce ye rog este, casä judecam lucrul cu sange rece.

P. S. Episcop al Duna* rel-de-jos: Nici nu putem cusange cald, caci nu'l mat avem de cand ne lasam sa necalce mirenii.

P. S. Episcop al Husilor: Am audit cu totil ce diceDirectorul tipograflei prin raportul

I. P. S Mitropolit Primat. Cine a facut corectiuneapana acum? Asupra Carel carts cere corectiunea? Si carteaaceea, cu a cub voe s'a pus Dana acum sub tipar?

P. S. Episcop al Husilor: Tata, de unde cred eu cavine acesta intrebare a Directorulul. Ea este provocata credeti, de reprosurile ce s'au facut de unit in S-tul Sinod,ca s'atl introdus gresell prin cartile care s'ati tiparit.

I. P. S. Mitropolit Primat: Nob de cele din trecutam vorbit, adica de cele corectate de altil, dar nici celecorectate de D-nelui esit mai bine.

P. S. Episcop al Duna ref-de-jos: De unde vede P. S.Episcop de Husi acesta?

P. S. Episcop al Husilor: Asa este lucrul, de aceeaDirectorul tipografiel vine si gice: Eu rog pe S-tul Sinodca acum sa'mI dea acele indreptarlsa'ml arate locurilecare sunt de indreptat.

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop at Rirnnicului: S'a facut vorba, casunt greselI in partea dogmatica. Nu este bine.....

P. S. Episcop al Argesului: In mai multe randuri inS-tul Sinod s'a facut observatiune, ca comisiunea insar-einata cu revisuirea sad cercetarea cartilor bisericesti, nu

a indeplinit constiincios indatorirea sa; s'a adus maimulte esemple, cum ca. Orologiul cel mare care s'a tiparit,este cu totul deosebit de ceaslOvele vecht cu can eraobicinuitl preotil si poporul a audi rugaciunea.

In adever, ca in Orologiti s'a facut multe modificarT,si acesta din causes ca comisiunea a tinut sa se traducedin nod psatmi si alte cantail bisericesti. Acea comisiunea lucrat sub directiunea Sinod si privegherea P. S.Episcop, repausatul Melchisedek, dar comisiunea n'a co-rectat tOte cartile rituale cate s'ati tiparit, ci numal Oro-logiul, 11lolitfelnicul, Aghiasmatarul si Liturghia. Liturghiapc cat slit'', a fost cercetata in de aprOpe de P. S. Epis-cop de Husl, si aci s'a facut ceva modificari, inse forteputine, acelea care le-a observat I. P. S-titul Mitropolitci anume, la rugaciunea cea mare de la cheruvic, in locsa se did.: Cel ce aduci si cel ce to aduci, se dice:eel ce aduci si cel ce esti adus.

P. S. Aril. Ioanichie Baca,6nul: Acelea sunt co-rectate in Orologia.

P. S. Episcop al Argesului: La finele rugaciunel,care se dice rugaciunea Amvonului larasl, in loc sa sedid.: tot daruL desevOrsit, s'a dis: ori-ce dar des&versit, si intr'o rugaciune de la impartasire, se dice, cuma observat I. P. S. Mitropolit: Emoroe, in loc de: Ceiace-1 curgea sa,nge. Aceste trei schimbari s'aii facut inLiturghie, si pcite a provocat nemultumire in S-tul Sinod,cad unit din Prea Sh.ntitil membri, spuneati ca nu suntbune de nimic. Atunci s'a luat o hotarire, ca cele-l-altecarp ce mai roman a se tipari, sa se corecteze de catramembrii redactori ai revistei Biserica Ortodoxd, tinendu-sestrict de editia de Monastirea Nemtului a cartilor biseri-cesti, si observandu-se ortografia Academiel. Ast-fel s'atitiparit tOte cele-l-alte carts de ritual, afara de Biblie, farta se face modificari insemnate afara de cele prevedutein regulamentul pentru cercetarea cartilor bisericesti siInlocuirea lui Slaves cu Marine, comform votului datin urma.

si's1

www.dacoromanica.ro


TerminAndu-se cartile de ritual, negresit Ca tipografianu putea sta, ci a inceput sa se tiparesca, chili in editiaa doua. Ast-fel s'a facut cu Orologiul mic si Apostolul.Acum se tipArete Liturgia in format mai mic, side bun&soma, ca Directorul a instiintat pentru acesta pre I. P.S-titul Presedinte, cad S-tul Sinod nu s'a putut intruni,precum stim mai mult timp. La acesta editie s'a cregutca ar fi bine, sa se tind sema de observarile facute inS-tul Sinod asupra unor cuvinte, si Directorul tipografieT,cere sa fie autorisat a le inlocui cu cele vechi, ca maiinainte.

Eii cred, ca ar fi bine sa se dea o asemenea autori-sare, sail sa obligam comisiunea a revizui din noti acelelucruri.

P. S. Episcop al Husilor: Fiind-ca s'a vorbit de Li-turghia pe care am corectat'o in parte ea, apol sa -midati voe s'a ye pun in cunostintd despre modul cum s'aupetrecut lucrurile.

P. S. Episcop al Dunarel-dejos: SA se noteze a-cesta, ca P. S. Sa a corectat in parte, are sA tagAduescasi acesta.

P. S. Episcop al Rimnicului: Sunt in dosare lucrurileacestea, si prin urmare nu se pot tagadui.

P. S. Episcop al Husilor: CAnd S-tul Sinod a alescomisiunea, a ales'o din 5 membri, si anume din D-nulV. Ureche fost ministru de Culte si asta-di profesor deIstoria si literatura romanA, Dl. G. Erbiceanu, profesor delimba elena si Dl. G. Zotu asemenea, Dl. N. Nitulescu,cunoscetor de limbele ebraica si elena, si ea care cu-noscend limba rusescA am putine cunostintl si de cea.slavona. Toti nol am impartit Ceaslovul, sau Orologiul in5 parti si fie-care am luat cafe una. Dupe ce fie-care dinnol s'a observat si corectat in deosebi partea sa, ne-amadunat cu totii si am citit impreund pArtile corectate defie-care din nol in deosebi.

Tot asa s'a urmat si cu Liturghia, et1 am corectat'o,in deosebi si pe urmA ne-am intrunit tot]. membrii comi-siunei, si am revechit cu totil corectiunele fAcute de mine,avend D. Zotu si D. Erbiceanu originalul grecesc dinainte.Eu imi aduc bine aminte CA, inceputul punctulul dinurma al rugaciunel din timpul Heruviculul, care in editia

www.dacoromanica.ro


de Nemtu este asa: Ca tu esti cel ce aduci si celce to aduci, si cel ce primesti si cel ce tos'a tradus din nou in comisiune dupe un text grecesc,si s'a regulat a se pune in editiunea S-tului Sinod cumurmeza, adica: Ca tu esti cel ce aduci si care estiaclus, si cel ce primesti si care to impartL. Acumjudece teologii, daca sensul e schimbat. Nu sunt in totulacelesi cuvinte, dar intelesul este acelasi. Cestiunea estede deprindere. I. P. S-totul Presedinte este deprins a citidupe editiunea veche, si de aceea Inca de mult spunecatra unit si altii, ca aci ar fi gresit textul Deprindereaface mult. Eu insumi care am facut multe schimbari decuvinte si de frase le citesc tot cum eratt inainte, pentruca asa m'am deprins si le still pe derost.

Acum daa S-tul Sinod voeste sa se puna tot cum afost inainte in editiile vechi, n'are de cat sA. decida. Sitocmai de acesta cue lamuriri cere corecturi si Direc-torul tipografiei.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Ire ingradea re-gulamentul la acesta.

P. S. Episcop al llusilor: Regulamentul nu opreape comisiune a face noila traducere, uncle i se parea canu e tocmal esact. Acesta am avut de observat; ca dac&

facut schimbart tiu le am facut, ei singur, ca.ci desi am citit'o singur dintru inteiu si am facut indreptarlin cOle, dar in urma ne-am intrunit si am revezeo atesi cinci. Ast-fel au mers lucrurile; si la inceput DirectorulTipografiel 1-a tiparit cum i s'a dat. 1VIai pe urma ins& andcomisiunea s'a desflintat, S-tul Sinod a insarsinat cu fa-cerea de mid corectiuni in editia de Nerntu pe membricomitetulut redactor al revistei Biserica Ortodoxa Romana.Asa a Directorul Tipografiel, nici in urma nu a facutsingur corectura artilor, ci impreuna cu comitetul redac-tor al revistei Biserica Ortodox& Romana.

I. I. S. Mitropolit Primal: Void respunde la celeElise de P. S. Episcop de Arges si P. S. Episcop de Hust,si va vedea ca cele sustinute de P.P. S.S. Lor nu sunt in-temeiate si ca Directorul Tipografiel alerga la expediente.

Eti am avut onOrea sa flu insarcinat de S-tul Sinodin anul treeut in comisiunea pentru luarea socotelelor Ti-pografiel si a revistei Biserica Ortodox& Romana, iml pare

imparti....

s'ad

www.dacoromanica.ro


ca eram in comisiune si cu P. S. Episcop de Husi sideschidend liturgia tipa'rita cu litere strabune 'I am atrasatentiunea asupra cuvintelor; eel ce aduci, si care estiadus. Am dis: cum ati tiparit in liturgie aceste cuvinte,cad in textul grec se dice: eel ce aduci si eel ce toaduci. Ceia cred ca nu este tot una, cu care esti a-dus, cad s'ar intelege atunci ca. Mantuitorul s'a adus jertfanu singur de bung. voe. Intreband tine a tradus asa, mi s'arespuns ca. P. S. Silvestru. Gasesc apol la moliftele deimpartasire multe cuvinte schimbate, asa in loc de ceiace 'I curgea sAnge, EmorOe". Cand avem cuvintefrumOse romanestl, de ce sa le inlocuim cu grecisme, sla-vonisme si barbarisme? Dar sa scurtam discutiunea. D-nuDirector al TipografieT Cartilor Bisericesti a venit si 'mia spus gilele trecute, ca nu mai pOte lucra, si vrea sase retraga.

L'am intrebat atunci cum a pus sub presa editia a II-aa liturghiei, si 'ml a respuns ca a rectificat acele greseli pecare 'i le observasem. Care va sa dica a corectat; dard-sa nu vorbeste in raport de aceste corectiuni, ci cu totalde alt ceva, adica sa'i punem la dispositiune OmenI, carisa vina s6.1 usureze de aceste greutati si prin urmare side respundere.

lata care este opiniunea mea in privinta acesta. Pentruca ne cere corectori, noT avem pe membril redactorl aTjurnalului Biserica Ortodoxa Romance; aceia suntin drept, si trebue sa fie insarcinati cu corectiunea car-tilor bisericesti. Eir propun dar ca comitetul redactor alrevistel S -tulul Sinod sa faca corecturile la cartile rituale,-pentru ca sa terminam o data cu acesta cestiune.

Voci: Asa a si fost pana acum.P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Dar implicat prin

acesta S-tul Sinod autorisa ceia ce nu a autorisat.P. S. Episcop al Argesului: S-tul Sinod a autori-

sat de mult.P. S. Episcop al Duna rel-de-jos: Suntern intelesl,

dar sa face editiune noire, fall voia S-tulul Sinod.P S. Episcop al Blinnicului: Cum ved se face o

multime de vorba, asupra celor petrecute acum de multianT in cestiunea acesta.

Intaiii este :regulamentul pentru tiparirea Cartilor Bi-.sericesti ...

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Duna rel de jos: De care v'atidepartat.

P. S. Episcop al Rimnicului: POte ca. P. S. Ta tovet fi departat. Avem intait, clic, regulamentul, unde sespecifics tOte cestiunile de corigere. S-tul Sinod, in ur-marea mai multor greutati asupra corectarei cartilor deritual, a suspendat articolele respective si a dat un vot,general, ca tiparirea cartilor in editiune noue sa se fac&dupe editiunite de Nemtu, cu ajutorul membrilor comitetuluiredactor al revistei Biserica Ortodoxa Romans. Asa a fa.-cut corectiuni P. S. Gherasim al Argesului, reposatul E-piscop de Roman, Inochentie si altit lack I. P. Sfintite,cum s'at corectat pans acum tOte cartile nOstre biseri-cesti, ce s'at tiparit padg ast&-cli, si ele cum vedem sunttiparite dupre textul de Nemtu cu conlucrarea membrilorrevistei.

Dach S-tul Sinod, voieste, asemanat propuneril I. RS. Presedinte, ca sal reautorisam pe membril redactiuneicu corigerea tecsturilor in marginile editiunilor de Neamtu,cu acesta me unesc si et; si in loc sa lasAm, cum pro-pune raportorul lucrurile la aprecierea numai a Directo-rului, sa insarcinam cu acesta pe toti membrii revisteiBiserica Ortodoxa; m'ai ales ca dot dinteinsil sunt bine-cunoscetori de limba Elenica. Aci ved si et o garantiesi ast-fel se va face treba. Alt-fel numai se incurca lu-crul si Directorul TipografieI, ne avend textul pregatitpentru tipar, si de alts parte nefiind de nimenea ajutatin insarcinarile, ce-1 tot punem, o sa fie nevoit ca sa in-chida Tipografia, si atunci se va aplica cuventul Evan-geliei, ca i<ratacirea de apoi va fi mai rea, de cat ceadintai).

De aceea sfirsescprmind propunerea I. P. S-titului Prese-dinte; ca adicA, membrii revistei Biserica Ortodoxa sa fieinsarcinati cu corigerile, care le cere Directorul, si in mar-ginele texturilor de Nemtu.

Puneti deci la vot intait conclusiunile raportului, si pe-urrna opiniunea I. P. S. VOstre.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Nu este destul a-cesta. cast ati audit ce dice comisiunea in partea dinurma a raportului set, cred eh v'atf convins. De ce sa tot_cautam certa celor ce nu se unesc cu not ?Adeverul tre-bue sa fie primit de tote.

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primat: Opiniunea raportulul esteacesta ca sa se respunda Directorului Tipografiel, ca tinea fAcut pang acum corecturile, sa le faca si de aci inainte.

P. S. Episcop al Rimnicului: SA punem puntul pecum ati dis I. P. S. VOstrd, ca corecturile sa se faca

de membrit revistel Biserica Ortodoxd.I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot acesta pro-

punere.Se pune la vot si se prim este.

I. P. S. Mitropolit Primat: Acura mai avem la or-dinea dilei raportul si proiectul asupra uniformishril costu-mulul preotesc, al studenVlor in teologie .si al seminaristilor.

Raportul si proiectul s'a citit, prin urmare sa intramin discu(iunea generalA.

P. S. Episcop al Argesului: Cestiunea imbeacamintelpersOnelor bisericesti, este o cestiune, de care s'a maiocupat S-tul Sinod, Idea sa se ajunga la vr'un resultat.

nu ved o necesitate absoluta de a se regulamentaimbrdcamintea persOnelor bisericesti. PersOnele bisericestiau o imbrachminte stability de mult, de prin secolul alIV-lea, cand Crestinismul a devenit religiune de Stat. Invietele Sanfilor se spune, ca angerul Domnulul s'a aratatmarelul Pahomie investmentat, si aratandu-1 ea acestatrebue sa fie imbrdcamintea monahilor, caril emu subascultarea lul. Imbracamintea are tot forma, care o vedemin monastirile nOstre. Daca nu me insel, din cele ce amaudit din raport si regulament, nu sunt alte haine, decat acelea care le pOrta si astA-di Clerul. De si mai stransepe corp ele ail forma veche: o haina lungh pe de desubt,un brail si o haina pe deasupra, care trebue sa alba lun-gimea cutare. Pana acum preotil purtail tot aceste haine,dar find ca unit ail orOre pentru culOrea negra purtatiadesea haina de desubt de alta culOre. POte ca numal inprivinla acesta sa fie nevoie de vre-o hothrire. Almin-trelea portul find acelasi, nu \red nicl o nevoie a se maimai face regulament. Cad acesta nu face alt ceva, de-cat inlocueste potcapul cu culionul. S'a dis ca cel dintaleste bizantin si ca trebue sa se stergd on -ce urma debizantinism la noT in taxa. Dar dad. ar fi sa glumim, amputea dice, ca si culionul este persan. Potcapul in forma,cum s'a pastrat panh la nol, este acoperementul capuluT

Eiz

i,

www.dacoromanica.ro


pre care-1 purtair preotil Vechiulni Testament la servicielefor religiOse. Ca este fOrte vechill in biserica, se constatasi din aceea ca Tat' chiar si preotil armenesli tot in formacea veche. Este bine sa se pastreze forma acesta, maiales cand preotil sunt imbracati in vesminte. In alte partylocuite de Romani, Inca s'a luat hotararea ca imbraca-mintea sa fie negra, dar nu s'a schimbat forma.

Din tote acestea 'rise constat un lucru, ca imbraca-mintea este aceiasi care a purtat'o preotil pana acum, cudeosebire ca este regulament in privinta lungimel si scur-timel, si ca, este de culOre negra. Cred dar, ca cestiuneprealabila, ca nu ar trebui sä facem un regulament pen-tru acesta, de Ore-ce este acelas costum care l'a purtatpreotil, lumea este obicinuita cu densul, si mai ales, dupecum a dis 1. P. S-titul Mitropolit Primat intr'una din se-dintele trecute, s'a alarmat lumea audind ca facem unregulament pentru uniformisarea costumului, ca cum tinestie ce am face.

De aceea cred, ca nu ar fi tocmai timpul oportun de a seregulamenta costumul, mai ales ca e acelas, sa se pOrteasa cum s'a purtat pana acum; imbracamintea de asta-dieste conform& regulamentului care se propune. Chiar a-cum preotil tineri a mai strimtat Ore-cum hainele.In Bucovina preotil WM. palaril sad caciuli, dupe ano-timpuri, dar cand sunt in procesiune, sail se presintainaintea autoritatilor, potcapul nu lipseste, ci este tinutade rigore. Cand partea cea mai mare a clerulul estecbiclnuita cu potcapul, pentru ce sa fie eliminat din im-bracamintea clerulul miren ? Trebue sa tinem sema si denevoile clerulul, si nu trebue sa le impunem a purta haine,pe care nu be pot face acum, mai ales, preotil betrani,caril cu grefi se vor obicinui a purta palaril.

Pentru aceste cuvinte, sunt de parere ca s& se lase lao parte regulamentul acesta, si sa continue preotii a urn-bla ast-fel cum sunt obicinuiti. Pot sa is P. S-titii Chi-riarhi dispositiuni ca sa fie imbracamintea negra, acestao inteleg.

P, S. Arh. Pimen Pitesteanu: Acesta trebue re-gulamentat.

P. S. Episcop al Argesulul: Daca pentru acesta sesimte nevoie de un regulament, fie. FiMd-ca s'a facut

's1

www.dacoromanica.ro


mult sgomot cu cestiunea imbrhchmintei clerulu!, trebuesa se ispravesch. odata, ca sa nu se creda ca not voimsã impunem un costum neobicinuit, dar fiind-ca dinteacitire fugitiva n'am putut lua cunostinth deplina, cer shse amae discutia, 'Ana se va tiphri raportul, ca sa stimce discutam.

P. S. Pimen G. Pitesteanu: I. P. S-site Presedinte !Daca or! -ce corp legislativ, fie el de caracter bisericesc,fie de caracter civil, are chemare de a respunde prin for-marea de legi, care sa reguleze diferite interese pentru-bunul mers, fie bisericesc, fie civil; tot asa si S-tul nostruSinod are datoria de a legifera sail a regulamenta ces-tiuni privit6re la bunul mers al intereselor bisericesti. Asaail inteles tote sin6dele bisericestl, atat cele generale, catsi cele particulare. Ele au legiferat si ail regulamentatcestiunele, ce s'ati presentat in decursul timpului, in sinulBisericei crestine.

Dar precum se intampla, atat in adunarile bisericestI,cat si cele civile, unele proiecte de legi si regulamente,ail sOrta de a fi primite si votate indath, ce sunt adusein discutiunea generala; allele inse reman pentru a fidiscutate curand sail mat tarcliti, potrivit interesului cepresinth acel proiect de regulament sail de lege.

Asa ceva s'a intamplat in Sinodul Bisericei nOstre cuuniformisarea costumului preotilor de pOstorie. Din cer-cetarile ce am facut in arhiva S-tului Sinod, am constatatca sunt trecutI deja, doue-cleci de an!, de cand acestacestiune a fost adusa inaintea S -tulul Sinod, dar ea a.remas ne resolvath pana in liva de asta-qi.

Refiectand serios asupra acestel amanarl, am ajuns laconvingerea ch., ea nu a putut fi provocata, din un altpunct de plecare, de cat de buna sema, din acela, ca St.Sinod sh. Nth studia mai bine acesta cestiune si deci sarespunda cu mai multa convingere la resolvarea si re-gularea acestei necesithti.

Temporisarea resolvarel acestei cestiuni, in adever afost cam lunga, de aceea S-tul Sinod a creclut de bine,de a pune capet acestel amanarl, asa ca in cea din urmasesiune S-tul Sinod a intocmit o comisiune dintre mem-brii set, cu insarcinarea de a formula un proiect de re-gulament, pentru uniformisarea costumului clerical.

www.dacoromanica.ro


Comisiunea conscienta de obligatiunea ce i s'a dat siale necesitatea ce se impune, ocupandu-se, s'a presentatcu acel proiect de regulament, pe care'l-a si depus pebiuroul S-tului Sinod, spre a fi discutat.

La depunerea proiectului aveam ferma convingere, catot' P.P. S.S. membrii vor considers ca bine-venita ces-tiunea costumului.

Me prinde inse mirarea, cand ved ea tocmai un nogEpiscop, intim al meti amic, P. S. Timus, propune ca ces-tiunea acesta, sa fie si acum amanata pentru motivul, cacostumul preotesc este deja de mutt regulamentat in Bi-serica cresting. Fie-mi permis a fi contra amanarel pro-puse, si acesta pentru motivul cal nu impartasesc de locparerea emisa de amicul meu. Ve voiti dovedi in modistoric, ca costumul clerului Bisericet crestine, in ceea cepriveste afara de serviciile bisericesti, a fost odata cu totulidentic si acelas cu costumul mirenilor. Cand inse mi-renil au parasit acest costum lung si larg, pe care'l purtailsi ei, ca si preotii, cu singura diferenta numal ca celpreotesc avea Ore-care deosebire de modestie si cucernicie,dupe cum si trebue sa fie preotul, atat in biserica cat siin societate. Adoptand mirenil costumul occidental maiscurt si mai strimt, costumul cel vechiti comun pentrupreotl Si civill a remas numal pentru cleric' si in deosebipentru monahi: Faptul acesta s'a petrecut peste tot si intote bisericele crestine, introducendu-se pentru cler o Ln-bracaminte potrivita localitatilor si aprecierilor locale; asabuns Ora la clerul bisericilor ortodoxe, care air aceiasicredinta ca si noi, in Rusia, si ceva mai mult la clerulbisericei fratilor nostri Bucovineni si Transilva.nenl, gasimun costum care nu sta in legatura stransa cu acel vechidpe care it purtau odiniOra. Dar ce sa clic, sa ne oprimla costumul preotului nostru de la tars, care, atat intrecut, cat si asta-di, prin multe parti, este identic cuportul nostru national. Oare acesti preoti au incetat elvre-odata de a fi priviti de catre credinciosi, ca preoct atbisericeI nestre nationale ? Nu. Nu le-a contestat nimenidarul preotiei, ne purtand giubeua cea larga si potcapul.

Imi aduc aminte, si P.P. S.S. Vestre still mult mai binede cat mine, ca necesitatea pentru uniformisarea costa-mului preotesc, a indemnat pe unii dintre prelatil nostri

13.

www.dacoromanica.ro


de a regulamenta pentru clerul eparhiei sale un port maipropriii; exemplu, repausatul Mitropolit Calinic Miclescu,introdusese pentru clerul eparhiel mitropolitane un costumpreotesc, care nu modifica in totul pe cel vechiti, darmai propria timpului in care traim, lar ca acoperementde cap introdusese palaria. Acesta motivase pe St. Sinod,sa numesca o comisiune pentru uniformisarea costumuluituturor preotilor din tara, dar a remas fara nici un resultat.

Este dar timpul ca S-tul Sinod, sa regulamenteze portulclerului pastoral pentru intrega nOstra biserica ortodoxaromana, de Ore-ce biserica este una, si urmeza ca si portulpreotilor sa fie acelas. Nu impartasesc opiniunea P. S. E-piscop de Arges, ca fie care Episcop sä regulamentezein parte costumul clerului din Eparchia sa, de Ore-ce siatunci ca si acum vom gasi pe preoti deosebindu-se prinport si avend unil mai multe, altil mai putine culori gal-bine, albastre, rosii, si D-zeti mai scie. Purtarea de hainecolorate nu mai intra in cerintele timpului de asta-di. Cre-dinciosit bisericel nOstre insisi au ajuns la convingereaca portul de multe culorl al preotilor nu presinta costu-mul serios, .ce sa mai clic de streini? Cand dar astepta-rea tuturor se impune, apol pentru ce am mai amanaresolvarea unel necesitati de mutt simtita.

asigur, ca si eu ca toti P. S. VOstre am grija dea pazi intacta 5i nestirbita partea doctrinala a S-tel n6strebiserici. Catre aceste trebue sa graviteze inima si datorianOstre de a pazi simburile dreptei nOstre credinte orto-doxe, care credinta, sfanta ail aparat'o strabunii nostri cuviata lor. Trebue sa facem deosebire intre doctrina bi-sericesca si intre portul preotilor bisericei n6stre. Sa nune indoim un minut, ca prin introducerea unor modifi-carl in costumul preotesc ar tinde cat de putin si la mo-dificari doctrinale. feresca pe on -care Romande a gandi la asa ceva. Nu exista absolut nici un motivpentru care S-tul Sinod sa amane si de asta data re-solvarea cestiunei, ce ne preocupa. Cu regret m'am in-format mai qilele trecute, ca ar fi circuland ideea cum ca.modificarea costumului ar tinde si la modificarea doctri-ne], fie chiar Ca acesta ar circula pe ici si pe colea in o-piniunea publica.

NoI care avem si competinta si datoria in afaceri cu-

Sa D-zeti

V6

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. S1NOD 195

rat bisericesti, trebue sa stim mai mult de cat tot' aceia.e trebue conservat in biserica nostri si aceea ce trebue

sa introducem, fail a stirbi precum am dis o iota dindoctrinal.

In casul cand ni s'ar objecta de catre cine-va de acestaintreprindere a S-tului Sinod, trebue sal asiguram, ca dupecum Papismul nu este garantat in fundul palariei, tot ast-fel nu este garantat nici Ortodoxismul nostru in fundulpotcaputuI. Cu totul alta este straja Ortodoxismului, adicaconvingerea, ce trebue sa o formeze clerul in inima po-porului, inarmat cu cultura necesara timpulul nostru.

Am dese ocasiuni cand multi dintre Omenii nostri debine 's1 exprima dorinta pentru modificarea costumuluinostru preotesc. Alte imprejurl mult mai importantepetrecut in biserica 'Astra nationals, imprejurarei aduse-peste biserica si tars de grelele timpuri, care ail trecut.peste noi.

Ore credeti ca prin inlocuirea potcapetului cu palaria.ar fi un act mai compenitor pentru consciinta religiOsaa poporului nostru, de cat scOterea afa.ra din biserica aunei Ihnbi streine: greca si slavona care se introdusese,in cultul nostru reliaios? Nu.

Dace in biserici ortodoxe cart ail credinciosi, frati deal nostri si unde mai mutt de cat la not incercatagentil altor comfesiuni de a pescui, cu tote acestea munca.for a remas zadarnica, si unde clerul orthodox pOrta pa-

cu cat mai mult nu trebue sa ne preocupe pe noiacesta tema, ca prin palarie am de.whide porple pentrucuceriri religiOse.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei se pare, nu sciu sigur,cum ca nu ar fi dispus pentru regulamentarea costumuluinostru preotesc. Me prinde mirarea cu alit mai mult, cucat I. P. Sa all& data simtea acesta necesitate si conlucraintr'un mod puternic pentru resolvarea el. Am aicea do-sarul din anul 1879, in care gasesc un proect de regu-lament prin care se modifica si se regulamenteza costu-mul clerulul nostru. Acest proect iscalit de catre I. P. S.Sa a Post adus in sedinta de 25 Iunie a S-tului Sinod,acelas an. Nu exists absolut nits o diferenta intre modificari-le de atunci prevedute in acel regulament pentru costumuLpreotesc si intru cel de acum.

s'ail

s'ail

!brie,

www.dacoromanica.ro

196 PROCESELE VERBALE ALE sEDINNELOR ST. SINOD

Acesta me face a crede ca. I. P. S. Mitropolit va binevoi a vota acest regulament, spre a resolva necesitateape care a apreciat'o de acum 20 ani trecuti. Daca intreactualul regulament si cel din 1879 ar fi o diferenta, saildata prin noua uniformisare a costumului s'ar face unpas prea urias ;Cap. de moravurile vechi, atunci ed as ficel intaid, care m'as uni cu 1. P. S. Sa de a vota contraacestul proect; dar pentru-canu este vorba de a desbracape preot de rasa cunoscuta si a'l imbraca cu surtuculcivil, tot asa nu e vorba de a departa colOrea negrasi a intrebuinta alta colOre, ci pur si simplu este vorbade uniformisare.

Daca mai de mult s'ar fi uniformisat costumul, Ve potasigura, ca multi dintre tinerii nostri seminarisli si the-ologi capabili ar fi intrat in preotie; dar pe Lang& nesi-guranta existentel de pana de una-di, apoi si costumul afost un motiv de a nu primi preotia. Ve asigur, ca prin.acesta. uniformisare va intra in cler multi tineri semina-rists si theologi, cars vor face onOre clerului nostru.

Trebue sa tinem compt de acesta necesitate, pentru eaa conserva potcapul, condamnand pe preoti a merge prinsore si prin noroid intr'un costum ca acesta, 'i am face sasufere si sa. le pricinuiasca dureri de cap si ochi, dupe cum,chiar ed am avut ocasiunea sa constat acesta. Daca nu_vett face areste modificarl, vets perde multi tineri din cler,cars nu vor putea fi condamnati a purta un ast-fel decostum, iar cel care se propune este si practic si esteti-tic, respundend chiar si la necesitatile pe care le a sim-tit nOstr. de 20 de ani. S-tul Sinod ati vedut cas'a rostit Inca de atunci, pentru uniformisarea. costrumului.

Ve rog dar a nu amana acesta cestiune, ci adi chiar-sa intram in discutiune, ca sa putem respunde la una dinasteptarile, ce cu multa dreptate clerul lumean a astep-tat de la S-tul Sinod, si sa nu lasam a se regula de E-piscopi, caci atunci vom vedea cum vedem adI cate e--parhil atatea si costume.

I. P. S. Mitropolit al Noldovel: Prea Santiti, nume asteptam ed, pe care me vedett in virsta in care megasesc, de si multi 'ml dic ca sunt batran, dar ed nuvoid sa. died ast-fel si sa credeti ca acesta nu o diein gluma, nu me asteptam dic, ca asta-di sa and pe u-

bis--rica

'ml

www.dacoromanica.ro


nul din membril S-tului Sinod, pledand aci in mljloculnostru cu atata foc, ca sd deschidem portile inovatiuni-1or papiste.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Nu 'mi a trecut prinminte acest lucru.

P. 8. Mitropolit al Moldova: Calul lul Ulise seintroduce in cetate. SA nu ne jucam cu vorbele, ca costu-mul clerulul a fost tot acelast cu al poporului, dar decend schimbat mirenil costumul, unit ar pretinde samergem si not clericil dupe densii, schimbandu-1 pe alnostru. Asa e bine acesta ? P. S. Episcop de Arges in-cepuse bine, dar a luat-o prea de departe, de la Paho-mie care a fugit din lume sa nu vada nici sa auda de lume.

P. S. Pitestenu a pledat un teas pentru rnirenil aceia carine injura in privinta religiei si in favOrea costumului, dartine sunt acel mirent cart auc)I P. S. Ta, ca ne injurape -bite tonurile si pe tote ulitele?

P. S. Arh Pimen Piteqteanu: Nu ne injura pe notlumea.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: Esti tenir si togrgbestt sä vorbesti asa.

ApoT ce credeti P. S. VOstra, maine vor veni si vordice : Prea Santite Episcop, sau Arhiereil, dar ce umblicu mahrama acesta pe cap, nu veql ca nu mat este atimpului ? Asa se pune cestiunea, ca trebue sa mergem

u timpul.Ne-al vorbit de Bucovina si Transilvania, luandu-I de

esemplu pe aceia, dar spunern, acel Mitropolit Silvestrucum venea la Biserica? Cu cordeaua rosie si cu palarie?

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Nu, cu potcap si cucamilafca.

I. S. P. Mitropolit al Moldova: Nu cu briti rosu?P. S Arh. Pimen Pitesteanu: Ati regulament pen-

tru acesta.I. P. S. Mitropolit al Moldova: Not avem nevoe

luam de esemplu pe el? Apoi acolo sunt siliti sa sepOrte asa, cad abia sunt tolerati bietil Bucovinenl. Pa-pistil a facut Biserica for in Suceava, vis-a-vis de Bi-serica vechel Mitropolit a Moldova

In Transilvania, vedett ce se petrece. Aldine vor venisi vor qice: dar ce mat portl acesta Prea Sante. Dati-v6

I,

'i

sh'i

'al

www.dacoromanica.ro

-198 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

esemplu intai pe P. S. VOstra, care venitl si pledati infavOrea costumulul cu gene si clopotei la palarie, venitIdic maine costumatl cu palarie si cu perul barbel si celde pe cap taiat, ca sa dati esemplu cum sa se imbracesi cum sa se p6rte preotii in genere; de" ce o säye diva lumea: dar calugariI acestia cari via cu idel decredinta, care nu mai sunt ale limpului, si cu costumulcare nu mai e de cate-va vecuri bun, acestia sa conducesBiserica? numim ca intendenti cum sunt in Anglia.Acolo vrett sä ajungeti? Asa a facut nenorocitul acela deAtanasie care era Mitropolit in Transilvania. stiti ca sehirotonise in Bucurestl, si a jurat credinta, cum am jurattoff cand ne-am hirotonisit in arbierei, ca, cele ce SantiiParintI au pastrat, vom 'Astra si no!.

dis lar ea nu sta in fundul potcapulul Ortodoxismul.Dar nu vedeti eh sunt hirotoniti preoti tinerl, si-pun potcapul in cap, cand se duce la sat, ii ese inainte-nos Ion de 80 de and si II dice: sarut mina parinte, siacel mos pOte sa aiba stranepoti ca acest preot tenar, sicu tote acestea 11 dice sarut mana parinte. Maine poi-maine, yeti veni sa modificati si in Biserica cum vretisa modificati costumul preotilor, si veti dice: ce sunt tor-Vele acelea cu care se imbraca preotil cand oficiaza inbiserica sf. Liturghie si cele-l-alte sf. tame. S'a scris inIasi acum cat! -va an!, intr'o foie publica, ca, preotii auesit pe alga imbracati in costum de carnaval si cu scan-duri boite (adich cu icOnele), si este unul din aceia caresustin idel contrarii bisericei si care cand trece pe langamine nici nu me saluta.

Sunt dintre aceia care darima biserica, care vorscOtil icOnele qicend, ca sunt scanduri boite. Aceia dar,o sa ye ceara sa ye modificati si costumul eel ordinarde tote dilele si cel sacerdotal al serviciilor religiOse alebisericei.

Ei vor dice: Tata. ce frumos este mai u5urel, cu perulmai taiat. Asa urmeza cei care 'si urmaresc scopurile lor,el dic in tot-deuna sä ne comformam cu lumea civilisatade asta-di. Lume civilisata! Apo! civilisatiune este acestacand s'au luat averile bisericei? FOrte bine, Statu le-aluat, dar mor de fOine seracil, cad sutele de miliOne careerau date la biserici si monastiri erau date pentru aju-

lata

asta-dl

sä

www.dacoromanica.ro


torul seracilor, si s'a luat. Bisericele sa darama, ye dadexemplu biserica Sarindaru din mijlocul Bucurestilor.

Asa dar Prea Santite, sa nu pledam cu atata zel,eram sa oic alta vorbapentru modificarea costumuluipreotesc, caci. maine o sa'ti ea caciula din capul P. S.Tale si o salt tae si barba.

P. S. Arh. Pirnen Fitesteanu: Nu void lasa pe ni-menl sa fach treaba acesta.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Nu esti asa detare ca sa impul frica puterei lumestl. Proiectele de leglvotate de corpurile legiuitOre ad lovit si traditiunea sicredinta nOstra si le-ati prima. Ele ad sa ye tae tot.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: Maine o sa vie sisa dica : Ce sunt calugaril acestia cari conduc Biserica,si cari sunt si cu credinta religiOsa si cu ideile ruginite,din alte timpurl si cu costumul for de acum cate-va ye-curl, si itl vor aduce pe popa acela care tine conferinte,pe Popa Radu, caci el isi urmaresc ideile lor.

Not dar trebue sa conservam ceea ce am avut de laparintil nostri.

'MI aduc aminte, ca. la 1848, cand P. S. orator carea vorbit inaintea mea, nici nu era nascut, a venit ves-titul Barit, care a infiintat Gazeta Brasovului, incependde la 1837, avea intal Iola Siimbeta si pe urma a scossi Gazeta Brasovului. Pe la 1848, me aflam aci inBucuresti si M'am dus la Mitropolie, unde era economarhim. Isaia Lerescu, cand iata ca vine si Barit, findfata si all parintl. Densul in discutiunea care se deschi-sese, a dis: Parerea mea parintilor este sa conservatl,sa tineti tot ce aveti, si haine, si potcap si tot. Acostaa dis acel G. Barit, care este din Transilvania, unde nerecomanda Parintele Locotenent de Arges.

Apol cu modificarea costumului, inca odata clic, des-chideti portile marl Papismului. Asa a facut acel nefericitMitropolit al Transilvaniel Atanasie, cum am dis, care afost hirotonisit aci, si dupe ce s'a dus dincolo a schimbattot, ne tinend soma de juramentul ce a dat la hirotonie,caci prin aceste mijlOce, Apusul isi urmareste, nu maiclic ce, intelegeti, isI urmareste propaganda sa, prin mij-locul de a desbina: divide et bnpera a desunit in Tran-silvania numal pe Romani' cari. erad de aceiasi credinta.

www.dacoromanica.ro


(ortodoxa), dicendu-si: Sal desbinam ca putem ca-pata, dar ce a facut nu a facut de cat reit, pentru caacel nenorocit Atanasie primea totul ; n'a avut taria decaracler ca reposatul Arhiereti Neofit Scrihan din dilelenOstre, care (dupe cum el insusi imi spunea),cand i-a disVoda. Cuza: Nu cer alt -ceea de cat sä pomenesti la litur-ghie pe Papa in loc de Patriarh, si densul a respuns: Dar,Maria Ta, sa-mi tat gatul si nu pot sa fac acesta.

P. S. Episcop al Dundrel-de jos: Acei ce aveail gatdus, cesti de acum nu mai ail gaturi.

1. P. S. Mitropolit al Moldovel: Atanasie dic, dinTransilvania s'a unit, dar a pus sub cOstele lui un papis-tas, si nu lasa sä faca de cat ce voiau et 'I a ingaduitpe romani sa slujasca in biserica cu costumul lor, cititiistoria lui Petru Maior, cad el amarat a scris ce a ye-dut cu ochil. Dar in verful Carpatilor cand au voit sa viesi in Romania cu Uniatia lor, ail &it resistenta, cadaci au dat peste aces barbati, cari stieau carte, invetaselimbele Latina, greca si pe autorii clasici si profani, si pecel bisericesti; din aceia a fost si reposatul Grigorie Mi-tropolitul, din sc6lele bisericesti, din cele crestinesti, siaci, la noi, nu a reusit papismul cu Uniatia lui. Voiti inseasta-di sal deschideti portile si sa nu ne pastram carac-terul nostru? Maine o sä vina salt is caciula acesta dincap, si sa aduca pe acela care 'Arta palarie, si cand vorveni aci sa le puna colo in cut.

Nu mergeti cu inovatiunea si reformele asa departechiar in biserica, caci nu e bine Prea Sante; maine o sane dica, eil nu voiil mai fi, dar acestia mai tineri yeveti aduce aminte,ne va dice: Dar calugaril acestia cucredinta lor straveche, ruginita de la Adam babadam, sicari au si costumul de atatea veacuri, sa dispark si sane unim cu biserica cea mare din Roma cu Papismul.

Uitati-ve la Polonia, ce folOse a cules, cum s'a folositea de protectia Papismului. Sa pastram dar, ceea ce a-vem de la mosi stramosi.

P. S. Pitesteanu a credut ca me sdrobeste aducendu-miaminte de discutiunea din 1879, la care am luat partesi eu. Apoi eu am dis atunci vorba unul betran, ca po-clOba si fericirea unui neam, sta in paza legilor stramo-sesti, de aceea sä ne pastram ceea ce avem.

sal

s'ail

'T

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE .7EDINTELOR ST. S1NOD

Se dice ca lumea m-,rge inainte. Dar pOtem°rga, tine ne opre2,3te pe not sa nu invetarn carte, cmopreste pe flu R.omthilor sa nu invete tOte limbele sitOte saintele care in adever a Meat progres in timpuriledin urma? Biserica, ea ne oprqte? Dar biserica dice sapastram ceea ce am apucat, si sa me ertati, d Lea yeaduc aminte eh am jurat cand ne-am hirotonisit, ca ceeace a avut parintii no;tri sä pachm si sa pastrain. De re-forma, nu simtim necesitate, tine simte necesitale?

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Tot clerul simte ne-cesitate.

I. P. S. 16.itropolit al Moldovel: lncuraja0-1, si a-tunci yeti vedea.

acum 20 de ani am fost tot in contra, pentruca am veclut di se introduce palaria.

Sa ye mai dais un esemplu, si sa sfarsesc, cacl eu nusunt orator, nu sliu sa vorbesc multe si marunte.

lata ce vream sa ye aduc aminte:Am citit lute() cartulie a unui Transilvanean, prof( sor

in Iasi, forte fanatic de Romanism, care dicea: Nol sun-tern Romani, pentru ce sa avem in Biserica nOstra sfintiJidani si Greei cum a fost St. Peiru si Pavel, ierarhil:Vasilie eel Mare, Grigore Teologut si Ion Gura de Aur?Tata cum merg lucrurile. Asa dar sa nu socotiti, ca eizpentru yarsta mea nu simt necesilate de imbunatatirilecele folositOre pentru biserica si pentru cler in genere,dar cu durere ved cand se dice ca n'ar. fi nevoe sa pas-tram invetaturile, obiceiurile si traditiunile bisericesti stra-mosesti. IaLa chiar mirenil pastreza traditiunile vechi, dupecum am dis alaltaeri in fata Majestatei Sale Regelui, ca:«Noul ales Episcop al Romanului se presinta inaintea Ma-

jestatel VOstre, pentru ca, dupe vechile datine ale Ore'incredintatl toiagul pastoriel sufletesti al acestei E-

parhil, care face parte din jurisdictiunea canonica a Mi-tropoliei Moldovei).

De aceea si not trebue sa pastram obiceiurile n6stre,caci de alt-fel, Yeti deschide portile papismului, si atuncisa ye fie de bine.

P. S. Atanasie Craiovenu: Eu sunt ne domirit depunctul de plecare al discutiunel.

Discutam cestiunea in fond, sail este discutiune prealabila?

iarai

Eu si

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primat: Sh ne intelegem, discu-tam cestiunea in fond sail nu?

P. 8. Atanasie Craioveanu: P. S. Episcopul Arge-sului a qis ca e pentru amanare. S'a admis amanarea,sail se discuta cestiunea in fond?

I. P. S. Mitropolit Primat: Cestiunea de amanarenici nu s'a pus 'a vot; deci, discutiunea urtneza asupracestiunel preal abile.

P. S. Atanasie Craiovenu: Atunci vorbesc in cesti-une prealabila. Un jurisconsult distins a dis, ca obiceiu-rile sunt sufletul legilor. Noi am adus acum in discutieun obiceiil si un obiceiu fOrte vechiil, ce dateza de candbiserica crestina a ajuns_ la preponderenta in Imperial Ro-man, caci 'Ana atunci in adever si preoti si mireni aveauacelas costum, dar de atunci incOce, adeca de la vecul alIV-lea al crestinismului, s'a stabilit Incetul cu incetul usulca preotil sa alba o imbracaminte deosebith de a mire-nilor. Usul acesta este dar de o vechime considerabila,si cum avem a face cu un US insemnat in cestiunea uni-formisarel costumului preotilor, asi fi de parere ca sa, la-sam timp fie caruia din membrit S-tului Sinod sa se o-cupe de cestiune sa o studieze si sa dea prin acesta lu-minile sale si mirenilor, cari, chiar doresc sa aibh sti-inta despre acesta cestiune, de este ea de dogma sail deforma, cad data uniformizarea costumului ar fi o dogma,cel dintai m'asi inscri contra; cum insa este o cestiunede forma., sunt cel dintai pentru adoptarea uniformizarelcostumului preotesc. Dar find-ch se face larma multa a-supra acestel cestiuni .

1. P. S. Mitropolit Primat: Numai aceia care nusunt de samanth romanesca fac alarmh.

P. S. Aria. Atanasie Craiovenu: Ca sa impachm-kite cerint.ele, sunt de parere sa amanam discutiunea a-cestui proect, pana la viitOrea sesiune a S-tulul Sinod, siatunci sa it luhm in discutiune si fie-care sa isi dea ph-rerea in cunostinta de causa, iar S-tul Sinod, sa is o ho-tarare cum va crede de cuviinta.

P. S. Episcop al Rimniculuk Am luat si et' cuven-tul, si o spun de la inceput, ca me voiil ma'rgini numalin cestiunea prealabila, nu ca P. S. Episcop de Arges,care a spus, ca se va margini in cestiunea prealabila, siapol a vorbit si in fond.

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Argesului: Trebuia sa arat motivele.P. S. Episcop al Rimnicului: P. S. Episcop de Ar-

ges, a pus cestiunea prealabila, dad. trebue sad nu, sane ocupain de cestiunea uniformisaril costumului; obser-yap, ca. nu clic modificaret ci uniformisarea costumului.Ed cred, ca o asemenea cestiune, asta-di nu 'si mai p6teavea locul; fiind-ca S-tul Sinod in mai multe randuri s'aocupat de acesta cestiune. Ceva mai mult, noi insine,nu numai ca Episcopi, dar si ca emeni, sintem in fie caredi cu inima stransa de durere, cand vedem impestritatu-rile de pe hainile preotilor nostri. P. S. Episcop de Arges,a cregut ca face tom bine, propunend a se lasa lucrul laaprecierea fie carat chiriarh. Asa a fort P. S-cite pangacum la not S'a lasat hainele preotilor la aprcierea fie-carui individ, si lucrul. a ajuns acolo, in cat asta-di nune mai cun6stem unii pe altii. S1,im, Ca un Alitropolit chiara luat dispositiuni in Eparchia sa, lucrand tot dupre a-cesta teorie, propu-sa de P. S. Episcop de Arges, si stim ia-rasi cu tot.ii, cate nemultumiri a avut clerul in acesta.privinta, Prin urmare vedeti, ca trebue sa inlaturam Wtaacestl discutiune, numita prealabila; caci, cand I. P. S.Presedinte a pus acesta cestiune in discutiunea S-tuluiSinod, noT cu totii am primit'o, ba am numit si o comi-siune, care asta-di vine inaintea S tului Sinod cu raportulseti, si chiar cu modelurile de haine. Daca se putea vorbiin prealabil, acesta isi putea avea locul, cand s'a facutpropunerea, si atunci nimeni nu a radicat acest incident.De aceea, noi acum trebueste sä discutarn raportul, si inurma sa -1 primim, sail sa-1 respingem. Discutiunea pre-alabila isi putea avea local atunci.

In ce me priveste pe mine personal, ye declar, ca eitam primit,. ca sa iaii parte in acesta comisiune manatnumai de dorul, ca sa ved in biserica nestra o uniformitate in hainile preotului nostru, si mai repel Inca odata vorba, nu sa fac reforrne in haine, ci numai sa leuniformizam.

S'a vorbit multe, s'a introdus o multime de cestiuni...P. S. Episcop al Duna, rel-de jos: Se vorbeste in

fond ?P. S. Episcop al Rfmniculul: Nu vorbesc in fond, s'a

vorbit multe cu ocasiunea acestei cestiuni, s'a facut si-

www.dacoromanica.ro


tuatiunea bisericei, s'a adus pe capul bisericel nOstre toteprapastiile din lumea cea lalta si din acesta; si cu biteaceste, aceia ce era de vorbit, s'a uitat.

Cestiunea deci prealabila nu-si mai p6te avea loculasta-di; noi trebue sa intram in discutiunea regulamen-tutu!, adus inaintea S -tutu! Sinod, de catre comisiune a-uume alesapentru acest stop. De aceia rog pe S-tul Sinod,si pe biuroa in parte, ca sa ne tiny in marginele discutiuneiasupra regulamentului; cad. alt-fel iarasi se incurch lucrul.

I. P. S. Mitropolit Primat: P. S. Episcop de Ar-ges a propus amanarea. Pun la vot acesta propunere deamanare.

Se pune la vot si se respinge.foci: Prin apel nominal.I. P. S. Mitropolit Primat: Cestiunea prealabila s'a

pus la vot si s'a respins, si find-ca avem a discuta nunumal asupra costumulul cleruluT, ci si at studentilor te-°log. si at seminaristilor, trebue sa terminam cu acestecostume, care se impun pentru timpul In care traim. Vomintra dar in fondul discutiunei

P. S. Episcop al Husilor: E cam tarditi.P. S. Episcop al Rlmnicului: Declar mai intai In

numele meg, si cred ca si al S -tulul Sinod, ca cestiunea,push de I. P. S. Presedinte, este fOrte bine push, ca a-dica sa se discute regulamentul in intregul lul.

I. P. S. Mitropolit Primat: Vom discuta regulamen-tul, luand intaiti costumul studentilor facultatil de teologie,al seminaristilor si apol al clerului, care este acelasi casi cel de pana acum, si data va fi ceva de modificat,va fi asupra palariel.

P. S. Episcop al Rimnicului.. Eti unul nu primescnici o modificare, dar rog sa di-icutam regulamentul; siatunci se va vedea, ce este de modificat.

I. P. S. Mitropolit Primat: Orele find inaintate,ridic sedinta.

Sedinta se ridica la orele 11 1/2 a. m. anuntandu-se-cea viit6re pentru a doua di 8 Martie orele 9 a. m.

Prepdinte : Ghtmadie Mitropolit Primat.Secretor]: Dionisie Episcop al Buzeulut fi

loanichie Floru Baca6nu.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 205-

;S'eclinta din 8 Hartle 1895.

Sedinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedentiaI. P. S-titulut Mitropofit Primal.

Se face apelul nominal si respund present'[ 15 P.P.S.S. membri.

Se citeste sumarul sedintel precedente, si se aproba.Se comunich de la biurou petitiunea D-lul Teodor

Burada prin care cere, ca S-tul Sinod, sa, vin in ajutorulbisericei ortodoxe din Lemberg, care este lipsita de dill',vesminte si alle objecte.

P. S. Episcop a! Argesylui: I. P. S. Presedinte! Bi-serica din Lemberg este o biserica fOrte veche. In Lem-berg, se stie ca a fost odata o fratie sau asa numitacomunitate a fratilor, cari se ocupail cu literatura biseri-cesca. La acesta comunitate a fost si Petru Movila si ela si tiparit aci Trebnicul cel vecbitl. Asemenea la Mitro-polia din Capitala sle o evanghelie rusesca tiparita totin Lemberg. Multe suveniri istorice sunt legate de acealocalitate si preotul in cestiune cunoscend trecutul aceletbiserici, vedend si p- I). Burada ca se intereseza de totecu deamaruntul, luat indrasnela, cratend pOte ca D.Burada prin influenta sa in societate sa capete cate ceva,de care are trebuinta. Deci, acesta cerere, care a fostindreptata D-lui Burada de preotul acelei biserici, de buns.soma. '1 s'a dat nu cu intentiunea ca sa vie cu ea la St.Sinod, ci D. Burada, prin cunostintele care le are, sa facao colectiune de objectele de care are necesitate. D. Buradainse, a credut ca e mai bine sa se adreseze la St. Sinod,pentru ca S-tul Sinod are o tipografie unde s'a tiparitcartile bisericest1 de ritual si ar putea sa dea pentru a-cesta. biserica cartile de ritual in limba romana, mai alesca si preotul le cere si ar avea mull& dorinta ca sa le aiba...

In ceea ce priveste lipsurile, de buna sema ca nu suntasa dupe cum le descrie preotul. Ele sunt cam exagerate;cad data in adever ar fi asa, atuaci n'ar mai putea saindeplinesca serviciele. Dar dorinta lui este ca sa aibaceva mai mull. Pe cat sunt informal, biserica e bine in-tretinuta. Fie-care preot primeste salariu din fondul reli-gionar, care este bunicel in Bucovina. Daca el ar fi avutnevo dupe cum arata., s'ar fi adresat la consistoriul din

www.dacoromanica.ro


Cernauti si '1 s'ar fi dat tot, cad Mitropolitul de acoloI. P. S. Silvestru, esta un om care se ingrijeste fOrte multde 'Astoria sa, si de buna sema ca ar fi tinut semd decererea preotului; adica 'I s'ar fi dat tot.

Pe cat sunt informat ceremonialul religios in Lembergse face cu multa solemnitate, mai ales in qiva de Bobo-teza. Prin foile din Cernauti s'a publicat acest ceremonialsolemn, care nu se putea face WA obiectele necesare.

Fie-care doreste sa alba cat de mull si cat mai bun.POte ca din obiecte sunt unele invechite si are dorintaa le avea in stare bunri. Dorinta lui cea mai mare este dea le avea de la Romani, de la noi, carii trebue sa neaducem aminte ca avem dre-care datorii fat& cu aceaBiserica.

Deci eu as fi de pArere, ca S-tul Sinod trimita unrand de chili bisericesti din cele care sunt tiparite cum,ca sa le aiba biserica de acolo pentru serviciil. Acesteaam avut de dis.

P. S. Episcop al Rimnicului: Eu voiu incepe prina multumi D-lui Burada pentru ocasiunea ce ne-a oferitde a putea face ceva pentru o biserica din Lemberg.

Dupre cafe cunostem din istoria teret si a bisericei inparticular, acesta localitate, nu numal O. a_ fost o locali-tate dupre cum a spus'o P. S. Episcop al Arge.sului, fOrte in-semnata pentru ortodoxie, eu voiu mai adaoga, ca din punctulde vedere al culturei mistre religiOse, acesta localitate a servit,ca sada pentru multe din maestriile grafice, desfasurate inbiserica romanesca; si data D-dett imi va ajuta, in curendvoiu pune la indemand publicului roman un studio, prin carese va vedea ce rol cultural a avut Lembergul pentru isto-ria terel nOstre in deobste si a bisericei in parte.

De aceea Inca. odata dic, ceea ce am dis si la inceput,multumesc D-lui Burada, ca ne-a dat acesta ocasiune, casä ne gandim la local si la biserica pentru care noi Romaniiavem multe datorii de indeplinit, atat culturale, cat chiarbisericesti; mai ales ca. in Lemberg a inflorit ()data aceafratie ortodoxa; despre care in istoria bisericescd ni sespun atatea lucruri frumOse.

Acum venind la cererile acute de parohul Bisericeiortodoxe din Lemberg, unde din vechea fratie ortodoxa.a mai remas asta-dt o singura parohie si acesta se inte-

sa'l

www.dacoromanica.ro


lege multamita imprejurarilor istorice, eiz ye rog sa luamin consideratiune cu tOta dragostea crestinesca aceste stri-gate de durere si de lipsa ale fratilor nostri din Lem-berg, sa le luam die, in consideratiune, si fara a le maicantari cererile si sa mai lungim vorba, sa dam un vot,ca Tipogralia Cartilor Bisericesti sa dea un rand intregdin tOte cartile ritualulul nostru, precum si cate un exem-plar din fie-care tiparitura, aflatOre in depositul Tipografiel.

Cat pentru formarea bibliotecel acestel parohil ce vo-leste a infiinta acest parinte sufletesc al parohieniloracesta cerere pdte fi indeplinita cu concursul nostru per-sonal, mai ales Ca multi din not avem si tiparituri teolo-gice de cuprinderea cererel acestuI paroh, care se aflain mijlocul atator confesiuni eterodoxe. Apelez deci labuna vointa a tuturor membrilor S-tului Sinod si in de-osebi apelez la membri S-tului Sinod, carii au tipariturlde felul acelora ce cere acest paroh, sa-I dam tot ce pu-tern, sere a veni in ajutorul luT.

Pentru obiectele religiOse cerute, ca cadelnita, truce siallele, Tar mai cu soma crucea, sau restignirea, cum semai dice, precum si pentru tOte cele-l-alte obiecte de cult,eu rog pe biuroti, sa intervina la D. Ministru de Culte,si D-sa sa faca si acestel biserici parte din budgetul a-nului viitor, dupre cum stim, ca tara nOstra eminaminteortodoxa imparlaseste din avutul el si pe Ole bisericiortodoxe, aflatOre in afara din Romania. Nol deci la randulnostru, sa dam ce vom putea, facend ca si Statul sa facaaceea, ce se pole pent!. ortodocsie.

P. S. Pimen Pitesteanu: 1. P. S-cite Presedinte, meunesc cu cele ce a spus P. S. Episcop al Argesului sial Rimnicului si adaog, ca acesta localitate a apartinutde drept si de fapt sub jurisdictiunea Mitropoliel Moldovelsi Sucevel in timpul Mitropolitilor Varlaam si Dositeill.Ceva mai mult, in acesta localitate este mormentul Mi-tropolitului Dositeitt, acolo s'a gasit si un portret al a-cestui ilustru prelat. Tot acolo Mitropolitul Varlaam asantit ca Episcop pe Petru Movila, care a devenit mattardiu Mitropolit al Chievului. Asa dar, cum vedetl si cuma dis si P.P. S.S. Episcopi al Argesulul si al Rimnicului,de acesta localitate sunt legate o multime de suvenfri

data inlesnim ajutOre pentru alte biserici din

set,

is-torice.Si

www.dacoromanica.ro


Orient, care nu stab in leghtura de neam cu nol, cu catmai molt trebue sa facem ast-fel de donatiuni pentru bi-serica din Lemberg.

I. P. S. Mitropolit Sunt din tot sufletulpentru a se ajuta biserica ortodoxa din Lemberg, dar findca, acesta biserich este sub jurisdictiunea Mitropolilulutdin Bucovina si participa la fondul religionar, si tot deodata este situata intr'un stat strein; eu cred, ca estebine sh avem si consimtimentul D-lui Ministru relativ deacesta cesliune. i flind-ca maine are sh vie sa inchidh.Sinodul, sal punem in cunostinta despre acesta, ca prinD-sa sti se fach acest lucru.

P. S. Episcop al Rimnicului: Puneti la vot propu-nerea mea.

I. P. S. Mitropolit Prirnat: Nu pot sh pun la vot,fiind-ca cestiunea acesta remane in suspensie panh va_veni D. Ministru.

Acum urmezh discutiunea in fond asupra costumului..Cere tine -va cuventul ?

Ne cerend nimenT cuventul, se pune la vot luarea inconsideratiune.

S'a primit.Acum trecem la votarea pe articole.

Se citeste Art. I in urmetOrea cuprindere:«Art. I. Costumul clerului va fi: a) Haina de desupt

(Reverenda); b) CingetOrea; c) Haina de d'asupra (Rasa);d) Culionul si e) Bastonul. Afara de biserich culionul vafi inlocuit cu phlaria si iarna va mai putea purta o hainape d'asupra dupe taetura si lungimea rasei.

P. S. Episcop al Argeqului: Fiind-ca ati declarat,ch s'a luat in consideratiune acest proiect de regulament,cu tote ca in sedinta trecuta s'a cerut ca sh se is inconsideratie prin bile sail apel nominal, cred ca e binesh facem observatiunile nOstre la fie-care articol.

Am ceva de observat (liar la titlu,' cad se lice: Re-gulament pentru costumul Clerului. Pentru ca sanu se credit ca e vorba de o reform'a radicala a imbra-camintei preotilor, ell as propune urmetorul amendament:

In loc de a se lice: Regulament pentru costumul Cle-rului, sh se click ash: Regulament pentru uniformi-zarea ca," mintei preotilor.

Primat:

www.dacoromanica.ro


La articolul I mai am de observat ceva. Acolo undese enumera hainele ce trebue s& le pOrte preotil sa seadaoge si potcapul. Cad de si este eliminat pentru cle-rul mirean, el este mentinut pentru clerul monahal de pelanga Mitropolii si Episcopil.

Dorinta mea era sa, se mentie si la clerul mirean,pentru cuvintele ce am avu onOre a le spune in sedintatrecuta, cel putin in biserica si cand vor avea a se pre-sinta la autoritati, cad culionul 'Ate sa, ramana la per-s6nele bisericestl din admiuistratie, cum se specific& inregulament. Cer dar sa se adaoge la enumerarea acestasi potcapul.

Voci: Acesta se specific& pe urma.P. S. Episcop al Argesulul: Nu se specific& si pen-

tru preoti, ci pentru clerul de la Mitropolii si Episcopil.Afar& de acesta, se spune pe de alt.& parte, c& preotul sase presinte la t6te trebuintele in mare tinuta sail in cos-tumul de bisericA, si find -ca. in orase preotii adese-ori seintalnesc cu persdne deosebite bisericesti si civile, credca ar fi bine ca sa se adaoge pe langa culion si pot-c api tul.

P. S. Episcop al Rlmniculul: In adever. Fac si euparte din comisiunea pentru uniformizarea hainelor pre-otesti; ,dar pe langa cele ce am facut in comisiune, aicias voi sa mai adaog urmatOrele, pentru a complecta, im-brAcamintea preotilor. larna la nol, este stiut de tote, siin orase, dar mai ales la Cara, purtarea palariei ajungeimposibila. Fie care Roman, intre care si preotil, pOrtain loc de palarie, cAciula, mai ales in timpul viscolelorsi a lernelor celor grele de la not

DacA de alta parte mai luam in bhgare de serna, capreotil carii ail parohiile re'spandite pe vai si Muff, sicarii find chemati a indeplini cele preotesti, au sa stra-haft in mijlocul celor mat grele intemperii, chilometre in-tregi, spre a se duce de la o catuna la alta, nu putemsa, nu recundstem, ca el, adeca preotul, are trebuinta deo caciula ce 1-ar feri de acele We, capatate de acel cenu-si adapostesc capul de frig. De aceia eii in vedereaunor asemenea trebuinte, si pentru a se avea si la aco-perisiul capului o uniformisare, propun: ca sa se adadge

14.

www.dacoromanica.ro


aici, ca preotil, carii ail trebuinta si voiesc, pot purta intimpul iernei si o caciula negra.

1. P. S. Mitropolit Primat: Eil cred ca nu e nevoede acesta propunere, pentru ca in timpul iernei preotilrurali ail purtat si vor purta caciula si taxa sa fie pre-*luta in regulament.

P. 8. Episcop al Duna; rel-de-jos: Daca n'are dreptprin lege nu o pOte pune.

P. S. Episcop al Rimnicului: El nu 'Ate sä o punadata n'are invoirea. De aceia eii ye rog sa puneti la votpropunerea mea.

P. S. Episcop al Argesului: Preotil de la munte 'Artapalarii vara si iarna caciula. CeI de la sesuri insa, umblasi vara cu caciula, mai ales in Vlasca. Eti insa cred can'ar trebui sa punem nici-o obligatiune, ci dupe impre-jurari vor putea purta vara palarie si iarna caciula.

P. S. Episcop al Rimnicului: SA nu mai mergemcu imprejurarile. Daca nu se prevede prin regulament, pre-otul nu 'Ate sa puna caciula, fiind-ca el de acum estedator a se purta asa, cum se regulamenteza. Prin urmare,sa fixam bine lucrurile, ca sa nu mai ajungem unde neaflam asta-di cu neregula.

I. P. S. Mitropolit Primat: Eu ye rog s'o lasam fa-cultativa.

P. S. Arh. Atanasie Craiovenu : al as fi de pa-rere sa se clica asa: In timpul verei palaria si in timpuliernei caciula sa fie facultativa.

P. S. Episcop al Husilor: Am cerut cuventul pentrua sustine schimbarea culionului. In tote partile Moldoveisi chiar aici lumea e deprinsa ca preotul sa pOrte pot-capit si nu culion. Culionul e pentru calugarii de pe lamonastiri, iar nu pentru preoti. Culionul in clerul mireans'a admis pentru preotii din administratie, ca semn dedistinctiune. Dar cat priveste portul preotului, in generaleste potcapitul. Si va fi greil si pOte ca nici nu se vaputea aplica peste tot locul purtarea culionului, daca'l vomlasa ca acoperemant capului pentru biserica. De aceea eiipropun pentru preoti inlocuirea cu taul a culionului cupotcapitul.

I. P. S. Mitropolit Primat: Facets un amendament.P. S. Episcop al Argesului: In regulament se prevede

www.dacoromanica.ro


culionul pentru protoierel, pentru sub- protoerel, pentru re-vizori si altii.

Prin urmare, data se prevede culionul pentru aceste,persOne, trebue sa se puna la articolul intai. Dar eu m6unesc cu propunerea facuta de P. S. Episcop al Husilorsi am si sustinut acesta, ca preotul sa fie cu potcapit, iarnu cu culion, caci lumea este obicinuita, mat cu semain Moldova, ca preotul sa pOrte potcapit iar nu culion.

I. P. S. Mitropolit Priinat: Ca culionul nu se Oitain Moldova acesta nu insemneza nimic. Noi voim sa uni-formizam costumul. La biurou sunt doue amendamente;unul al P.S. Episcop at Argesului, prin care cere cala Art. I laenumerarea hainelor sa se adaoge si potcapitul; aldoilea al P. S. Episcop al Rimnicului ca preocil parohialiin timp de lama pot Mtrebui4a si caciula" la casde trebuinta;

Cat priveste amendamentul P. S. Episcop al Argesului,eiI nu'I primesc, cad trebue sä admitem on culionul or!potcapitul, nu putem primi si culionul si potcapitul.

P. 8. Episcop al Husilor: I. P. S-cite. SA lamurimlucrul. Ea, pe cat am inteles din discutiune, P. S. Episcop-al Argesului a sustinut pe urma inlocuirea culionului cupotcapitul.

I. P. S. Mitropolit Prirnat: P.P. S.S. Parinti, P. S.Episcop at Argesului a luat cuventul la Art. I si a cerutca pe langa enumeratele obiecte ale costumului sa se maIadaoge si potcapitul.

P. S. Episcop al Argesului: Pentru ca in regulament,intr'un alt articol, potcapul este prevedut pentru monahl.

I. P. S. Mitropolit Primat: Eu cred, ca nu este binesa admitem potcapitul si iata pentru ce : am audit pe P.S. Episcop at Argesului in discutiunea prealabila de eri,vorbind de potcapit, ca ar fi istoric si multe de felul a-cesta. Cred ca maI istoric este culionul de cat potcapitul.

Stim cu totii, ca Pahomie cel mare, voind sa infiintezecostumul clerulul a intrebuintat culionul si pe d'asupracamilafca, iar nu potcapitul, asa se vede zugravit si inbiserica.

P. S. Episcop al Rirnnicului: Este cu camilavca.I. P. S. Mitropolit Frimat: Apol eu ce spusei? Potca-

pitul a venit pe urma de tot.

www.dacoromanica.ro


Potcapitul a fost infiintat intal de Armeni si de la densiluat Grecii; Tar la not in tail a fost adus de Mavro-

gheni si de Mitropolitul Varlaam, dar era ca un fel decauc. Iata dar pentru ce trebue admis culionul in loculpotcapitulul.

P. S. Episcop al Rimnicului: Acesta este istorialul M scelen u

Sh lasam istoriile acestea si sa venim la cele regulatede not. Comisiunea, ca sa deosebesca pre monahi, Tero-monahi, arhimandriti si chiar episcopi de clerul parohial,a regulat ast- feliu; si anume, ca clerul mirean pentru ser-viciile bisericesti sä aiba culionul, fiind-ca este mai usor,si mai estetic; si acesta, mai adaug numai la serviciilebisericesti si cand se presinta la autoritate. Mai sunt sialte neajunsuri care fac pe preotul nostru sa fugh de pot-capit, fail a mai lua aid in bagare de soma acea povestelegendara, ca el s'ar fi introdus in Biserica Ortodoxa dela Armeni. Eu ye pot spune aid din cunostintele metepersonale, ca preutil rusi pOrta culion si afara de bisericapala.rie; Tar eel greci de neam !Arta potcapit, culion siforte rar palarie. Nol, cornisiunea S -tulul Sinod, am call-tat, sa aducem o uniformisare in invalisul capulul preu-tilor nostri, si de aceea am propus, ca viitoril nostri preuti,dic cel hirotonisitl de acum, sa pOrte culionul in timpulserviciilor si palaria cand nu sunt in servicii preotesti.

Noi am primit ca preotii de parohil sa pOrte palarierfiiind-ca el sunt familisti, si cand ies pe drum cu femeile]or, sa aiba un acoperis de cap, ce 1 -ar protege de multeinconveniente. Cand inse preutul este in oficiu, fie in bi-serica s'aa afara, sa pOrte culion; find ca culionul asta-dieste intrebuintat in tota tam Tar in Oltenia mai nu semai vede potcapit. Acum, data vom inlatura culionul,primit si de comisiune, neaparat, ca avem sa remanemin starea actuala,fara regulamentarea si uniformisarea dorita.

Noi in lucrarea nOstra am cautat sa se deosebesca preo-tul de mir, de cel monahal. Am urmarit ideia, ca orl-cinesa cumisca cu usurinta pe preutul parohial, si sa se vadasi dupre haine, care este monahul. Mai mult. Pentru ran-gurile preutilor am primit niste semne deosebitOre, punendIn regulament un anume articol. Acurn fuse cand ved,ca unul din membril comisiunel, si anume P. S. Episcop

www.dacoromanica.ro


al Husilor, 'SI a luat soma ca sa inlocuiasca, culionulprimit cu potcapitul, eii intai descoper, ca nu mai estein vederile comisiunel; si apoi ce este si mai gray, a,dupre cum se vede, nu se pOte introduce si la not o regula.

P. S. Episcop al Haqilor: N'am lost nici atunci invederile comisiunei, dar ce a trebuit sa fac?

P. S. Episcop al Argesului: Am propus un amen-dament la art. 1, ye rog sa -m1 dal.'" cuventul a'l desvolta.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot amendamentulP. S. Episcop al Argesului. A cadut.

P. S. Episcop al Argesului: N'a caqut. Dati-mi cu-ventul sal sustin.

I. P. S. Mitropolit Primat: S'a pus la vot si acaclut.

P. S. Episcop al Argesului: N'a caclut. Facet'" contraprobA.

Se face contra-proba.I. P. S. Mitropolit Primat: Vedeti ca si la contra

proba a esit tot asa.P. S. Episcop al Argesului: PuneV la vot cu bile.

N'am propus desflin(area culionulul.I P. S. Mitropolit P rima,t: Iati-ii, cum propuneV amen-

damentul. «Propun la Art. I sä se adaoge la numerulhainelor preotulul si potcapitub.

P. S. Episcop al Argesului: SA ye spun pentru ceam propus asa; fiind-ca in regulament, la Art. 11 se diceca clerul monahal va purta costumul lui obicinuit, tarcel de pe langa Mitropolit si Episcopil va purta potcapitulde postav negru mat. De aceea am cerut sa se puna sipotcapitul care este reservat pentru clerul monahal.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun mai intai la vot a-mendamentul P. S. Episcop al Rimnicului, pentru a seadmite si caciula, si care este urmatorul: «Preotii paro-hiali in time de iarna pot intrebuinta si caciuli la cas detrebuinta*. Cine este pentru, Sabine yoiasca a ridica mama.

S'a primit.P. S. Episcop al Husilor: La aliniatul din urma ar

Art. 1 se dice, afara de biserica culionul va fl inlocuitcu palaria. Va sa clica, afara de biserica preotul nu pOteumbla cu culion, ci numal cu palarie. Acesta et1 nu asvoi sä iasa din regulamet, ci vreati ca preotul care va

www.dacoromanica.ro


voi sa pOrte culion si afara, de serviciile bisericesti, sal,Ora purta; si pentru acesta propun ca sa se interpui4vorba putea inainte de fi, adica sa se qica : afara de bise-rice, culionul va putea fi lnlocuit cu palaria, ceiace ar insemna ca culionul 'Ate fi purtat si afara de biserica.D'alt-fel eil sint Inca tot de parere, ca culionul sa, fie in-locuit cu potcapitul, si prin urmare in regulament sa se-(pea : lafara de biserica potcapitul va putea fi inlocuitcu palaria.,

I. P. S. Mitropolit Primat: P. S-te, in urma unulTot dat, nu mai putem reveni.

P. S. Episcop al Husilor: Nu s'a votat. Acel vot.a fost dat in alt sens, nu ca sä se inlocuiasca culionulcu potcapitul.

I. P. S Mitropolit Primat. Venim iar la urma.P. S. Episcop al Husilor: Eil, I. P. S-te, propun sa

se puny potcapetul in locul culionulul pentru preotil demir, cu posibilitatea de a'l putea purta ca si pana acum, a-dich si afara de biserica; si acesta mai mult pentru cu-ventul, ca atat in Moldova cat si aici preotii sunt deprinsta umbla cu potcapit. Nu mai departe de cat alalta-iertam fost intrebat de unil preoti ca, ce voitI sa ne luati,potcapitele?

I. P. S. Mitropolit Primat: Cu cata greutate le-amluat eil caciulele multi-colore.

P. S. Episcop al Husilor: Acele ereail considerateca boerii saii ranguri. Ea propun acesta pentru greutateace pOte fi de a se aplica regulamentul, data vom lasa culiOnele.

De aceea ve rog sa lasati potcapitele, iar culiOnele sale lasati numal pentru persOnele administrative, pentruprotoierei, rivizori, membrii consistoriului si sub-protoerel.

P. S. Episcop al Blmnkului: I. P. S-cite! Ce discu-tam nol acum ? Ce? Ne intOrcem iar indarat.

P. S. Arh. 'linen Pitestenu: De si sunt fOrte no-vice in discutiunile parlamentare, totusi stia ca si in altecorpurl membrii unel comisiuni insarcinata de parla-ment, trebue sa fie cu totil de acord, si me prinde fOrtemare mirare cand ved ca unul din membrii comisiunei,P. S. Episcop al llusilor, caruia '1 port cea mai profunda,stima, opune un contra-proiect de regulament, regula-

www.dacoromanica.ro


mentulul elaborat de comisiunea unde P. S. Sa era mem-bru de drept. Objectiunea pe care se rezerna P. S. Saeste ca potcapetul este mai bine primit de cler de catculionul.

Sa'mI dal' voe sa ye spun, ca. la Mitropolia din Bucu-rest potcapitul a fost inlocuit de preoti cu culionul, indatace li-s'a dat voe. Toti preotii cu care am fost coleg descOla si cu care am stat in raport dilnic mi -au spus, ca,cu multa placere Oda culion in locul potcapitului. 'Mladuc aminte cum regretati cand li s'a interdis de a maipurta culiOne. Ceva mat mull. Eram diacon la Ploesti,si multi din preotl purtati culiOne negre. In Eparhia Rim-nicului, toti preotil cart vin de acolo, lied ca pOrta cu-li6ne, si Inca albastre.

Deci dar majoritatea preotilor pOrta culiOne.P. S. Episcop al Husllor: Nu este majoritate. Le

placea sa pOrte culiOne, numai intru cat ele emu consi-derate ca semne distinctive de onOre.

P. S. Pimen Pitesteanu: Si data preotii din Mol-dova nu pOrta culion, nu este un cuvent ca S-tul Sinodsa se intOrch larasi la potcapit.

Deci dar, ye rog sa facets, ca potcapitul sa fie inlocuitcu culionul, comform hotararel luata de comisiune.

P. S. Episcop al Argesulul: Dach s'ar primi ceeace se propune si se sustine de P. S. Pimen Pitesteanu,ar fi o confusiune, pentru ca in articolul 11 se spune,ca clerul monahal va purta potcapitul. In regula se stieca cea mai mare parte din calugari si mai ales cel caresunt pusi spre incercare, fratii, trebue sa pOrte culion.Daca acestia pOrta culion, atunci s'ar confunda cu preotilde mir.

I. P. S. Mitropolit Primat: Se prevede pentru fraticulionul de pasla.

P. S. Episcop al Argesulul: Si data sunt frati laEpiscopie, acesti frati, comform regulamentului ar trebuisa pOrte potcapit, ceea ce nu este potrivit cu regulamentulnostru monahal.

Asa dar, ea cred si me unesc cu propunerea P. S.Episcop al IIusilor, ca e bine ca in biserica preotul sä.pOrte potcapitul. In afara de biserica, ca in Bucuresti sailin orasele de resedinta, preotul pOte sa pOrte si culionul,

www.dacoromanica.ro


sail in fine, dupe cum se va crede de cuviinta, dar inbiserica pentru splendOrea serviciului divin, pentru 6, lesta mult mat bine cu vestmintele preotesti, este bine s&aiba potcapitul in cap. Repet dar inca odata si clic, dupecum a sustinut si P. S. Episcop al Husilor, ca in bisericatoti preotil sa alba potcapitul la serviciul divin.

I. P. S. Mitropolit Primat; Pun la vot inchidereadiscutiunei.

S'a primit.Acum pun la vot cu bile amendamentul P. S. Episcop

al Argesului, facut la articolul I, ca adeca culionul sa seinloculasca cii potcapitul. Cine e pentru potcapit, va punebiia alba la urna alba, lar tine e contra, va pune bilaalba la urna negra si bila negra la urna alba.

Se procede la vot cu bile.P. S. Valerian Rirnniceanu: Eu me abtin de la vot.I. P. S. Mitropolit Primat : Resultatul votului este:Votantl 12. Majoritate absoluta 7. Bile albe pentru 4.

Bile negre contra 8.Prin urmare s'a respins potcapitul si s'a admis culionuI.P. S. Episcop al Husilor: Am de adaogat doue cu-

vinte. La alinianul din urma al acestul articol, dupre cumam mai amintit se dice : afara din biserica culionul va fiinlocuit cu palaria. Eu propun sä se dica : va putea fzinlocuit cu palaria, adica tine va voi va putea purta sipalarie; pentru ca asa cum este, da a 'ntelege, Ca afar&de biserica preotul nu pOte purta de cat palarie, aceeace eu n'as voi sa i se impuna, ci sal lase la vointa.

P. S. Episcop al Rlmniculul: P. S. Episcop al Husilor,care a fost in comisiune, imI da dovada ca nu volestesa tina socotela de ce s'a lucrat in comisiune. P. S. Sala acest articol, unde se numera obiectele, ce au sa intrein imbracamintea preotului, voeste sa pun& si Ore-careconditiuni. Aid in acest articol, numal se enumera obi-ectele, ce au s& compuna imbracamintea preotulul. De-osebitele conditiuni, atingetOre de Introducerea hatnelorla preoti, de care anume preoti vor fi purtate, si cum,aceste conditiuni sunt stipulate prin articolul 20.

Culionul, care s'a primit de catra S-tul Sinod, in loculpotcapitului, se va introduce de catra preoti treptat, inmesura cu inaintarea timpului si chiar dupre alte impre-

www.dacoromanica.ro

PROCESELE'VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD 217

jurari. Daca de pilda parintele Filip de la biserica S-tuluiSinod este deprins cu potcapitul, el va remane cu pot-capitul, bine intelegendu-se, ca data va voi, va pune ciculion, data nu, va remanea aca, cum se gd.secte asta-di.

P. S. Episcop al Argesului: Daca este in regula-ment, trebue sal puna.

P. S. Episcop al Rimnicului: Nu putem nol regu-lamenta pentru trecut, ci nici sili pe preotil betrani a in--tra in (regulament de odata. La articolul ce disculam, nuse 'Ate introduce modificarea ceruta. Daca nu voiti sa sepOrte culionu ci potcapitul, acesta se va vedea la art. 20.

EA rog pe biuroil, sa puna la vot articolul fara modi-ficarea ceruta.

P. S. Episcop at Husilor: Dati-mi voe sa lamuresccestiunea. Rog pe P. S. Episcop al Rimnicului, care diceca eil n'acl Linea socotela de ce s'a lucrat in comisiune-,sa me lerte a -i spune, ca eii stir' ce s'a lucrat in comi-siune, dar P. S. Sa face o confuziune. In art. '20 se dice6., uniforma costumului va fi aplicata treptat

P. S. Episcop al Rimnicului: Cititl di-,positiunileregulamentulul.

P. S. Episcop al Rusilor: Tata ce qice: eAceste dis-positiuni se vor aplica treptat ci in mesura inlocuireihainelor . Va sa dica, hainele se vor introduce tOte treptat,iar nu de odata. Dar aci este alt-ceva; aci sa obligh preotulca afara de biserica sa nu pOrte de cat palarie; caci dupecum este facuta redaclia se intelege curat ca 2 ci cu 2fac patru, ca, cand preotul nu se duce la vre-un ser-vicii.1 preotesc sail la biserica, atunci negrecit trebue sapuna palaria. Dar eil dic ca sal se lase libertatea de a umblaci afara de biserica cu culion, data va voi. Nu cer maimult de cat sa se prevada ci acesta in regulament; sidad'. se va adaoge cuventul pOte intre va, ci A adica sava dice: Culionul va putea fi inlocuit cu palaria, atunciam scii.pat de rigOrea impunerel.

P. S. Episcop al Argequlul: Are mare dreptate, caddupe regulament se intelege, ca indata ce va esi din bi-serica preotul trebue sa puna paldria.

Voci: A !I. P. S. Mitropolit Primat: P.P. S.S. parinti. la a-

cest articol, nol am votat amendamentul P. S. Episcop al

www.dacoromanica.ro


Rimniculul, ca preotil sa pOta purta si caciula in timpde iarna. Am votat asemenea, ca potcapitul sa fie inlocuitcu culionul.

Pun dar la vot in total articolul I cu aceste modificari,tine este pentru, sa bine-voiasch a ridica maim.

S'a primit.Se citeste art. 2.

P. S. Episcop al Rimniculul: Cer cuventul asupraart. 2, ca sa propun si in S-tul Sinod un amendiment,ce infalisaza o opiniune a mea, pe care eu am sustmut'osi In comisiune, dar care acolo a chclut. Acest amen-dament, pe care voiesc sa.-1 propun aid, este urmetorul :Haina, despre care este vorba, eiz propun, ca afara debiserich sa Nth fi putin mai scull& de cea de biserica;adech, indArat in loc sa fie scurth numal de 6 centimetre,ca cea de biserich, acesta sa pOth fi de 15 centimetreindarat. Acesta propunere o fac mal ales pentru preotildin parohiile rurale, unde preotul are a percurge distantemarl, pline de norOie, maracini si altele.

P. S. Episcop al Argesului: Eil sunt contra pro-punerei P. S. Episcop al Rimnicului, pentru ca sunt multipreoti betrani si dach s'ar admite acesta propunere, allsa fie ridicull.

P S. Episcop al Rimniculul: Ell rog biuroul dupecele ce am vorbit pana acum, sa pue la vot propune-rea mea.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot propunereaP. S. Episcop al Rimniculul, ca haina preotilor de la Carasa fie cu 0,15 centimetre mai scurth.

N'a votat de cat numal P. S. Sa, prin urmare a chclut.Se citesc art. 3, 4 si 5 si puindu-se la vot succesiv

se primesc.Se citeste art. 6.

P. S. Episcop at Husilor: Cer cuventul asupra a-cestui articol. In acest articol se dice: «Ca semn al au-toritatel pastorale, toti preotil vor purta bastOne, avendlungimea lemnului pana la mijlocul corpului si manerulva fi de 0,10 centimetre etc.

Ca cestiune de redactie, eu fac propunerea ca sa seadaoge cuventul plus manerul, pentru ca sa nu se dickca regulamentul a inteles, ca bastonul sa fie cu tutul panhla mijlocul corpului, adich cu maner cu tot.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD 219,

P. S. Episcop al Argesulul: Me unese si eti cupropunerea P. S. Episcop al Husilor pentru cuventul ca.data e baston, este pentru a i se arata dignitatea pas-torala. si trebue sa fie ceva mai sus.

I. P.S. Mitropolit Primat: Pun la vot propunereaP. S. Episcop al Husilor de a se adaoga la articolul &cuventul plus. Cine e pentru sa bine voiasca a ridicamana.

S'a primit.P. S. Episcop al Husilor: Cer cuventul tot asupra

acestui articol in ceea ce privesce ciucuril de la baston.La protoierel si revisorl se preyed ciucuri. Nu este bine-sa. se adaoge aici ca acesti ciucuri, in colOrea ce se vadetermina, sa fie si pentru presedintil consistoriilor? Verog sA puneti la vot acesta propunere.

I. P. 8. Mitropolit Primat: Pun la vot propunereaP. S. Episcop al Husilor ca, ciucurii in colOrea in carese va determina sa fie si pentru bastOnele membrilorconsistoriali.

Cine e pentru, sa bine voiasca a ridica mana.S'a primit.Pun la vot art. 6 cu aceste modificari. Cine este pentru,

sa bine voiasca a ridica mana.S'a primit.

Se citesce Art. 7.P. S. Episcop al Argesulul: Fiind-ca s'a admis pro-

punerea P. S. Episcop al Rimnicului, si fiind-ca nu e acica s'o sustina si la acest articul; eil propun ca preotiiiarna sa OM purta si caciula.

I. P. S. Mitropolit Primat: Acesta propunere esteadmish la articolul 1, adica la inceput.

P. S. Episcop al Argesului: Este admisa la inceput,dar trebue sa se amintesca si in acest articol.

I. P. 8. Mitropolit Primat: In ceea ce priveste pa-laria, eil sunt de pArere sä nu aiba cordea. Si in comi-siune am propus acesta, dar nu s'a primit. Am avut sicu D. Ministru intalnire si mi-a spus rä, Majestatea Sa aintrebat de costum si cand a fost vorba de cordeua dela patarie, Majestatea Sa a gasit Ca nu este bung.

Asa dar ea lie ca s5, lipsiasca cordeaua si sa fie pa-laria simpla. Numal la protoierei, la membrii consistoriu-lui si la revizori pOte sä fie o cordea negra de catifea.

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Husilor: Nu este frumOsa de ca-tifea, s I fie de rips. Punet1 la vot acesta propunere.

I. P. S. Mitropolit Prirnat: Pun la vot propunereaP. S. Episcop al Husilor, ca cea mal departata, ca pan-glica la palarie sa fie de rips negra.

S'a admis.Pun la vot in total articolul 7 cu. acesta modificare,

nine este pentru, sa bine voiasca a ridica mana.S'a primit.

Se citesce articolul 8.P. S. Episcop al Husilor: Eu sunt contra cararit pa-

Tula Se 'Ate peptana si in sus fall carare, asa cum nepeptanam not

I. P. S. Mitropolit Prirnat: Noi, comisiunea, cand am,convenit asupra parului, am avut in vedere si pe studentiifacultatil de teologie; Cad este peste putinta ca acestiacand vor deveni clerici si vor imbraca un asemenea cos-turn sa nu aiba perul potrivit.

P. S. Episcop al Husilor: Ea nu me opun la votareaarticolului, dar cu conditiunea ca parul sa plita fi pep-tanat si peste cap.

I. P. S. Mitropolit Prithat : Pun la vot articolul 8cu esplicarile date de P. S. Episcop at Husilor, ca parulsa fie dat peste cap, adica fard carare prin mijloc, tineeste pentru, sa bine voiasca a ridica mana.

S-a primit.Se citesc articolele 9, 10 si 11 si neluand nimen1

cuventul asupra lor, se pun la vot succesiv si se primesc.I. P. S. Mitropolit Primat: Acum pun la vot in total

regulamentul pentru costumul clerulul. Cine e pentru, sabine voiasca a ridica mana.

S'a primit.Ora find inaintata ridic sedinta si cea viitOre va fi pe

maine la orele 9.Sedinta se ridica si se anunta cea viitOre pentru

Joi 9 Martie orele 9 a. m.Presedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.

Secretari: Dionisie Episcop al BuzeUlui16nichie Floru Baca6nu.

}9i

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD 22t

qedinca, din 9 Martie 1895.

edinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedentiaI. P. S-tiluluI Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presenti 14 P.P.S.S. membri, lipsind P. S. Calistrat Barladeanu.

Se citeste sumarul sedintei precedente, si se aproba.Se comunica si se citeste de la biurou petitiunea

P. S. Calistrat Barladeanu, prin care cere un conceditlpentru qiva de 9 Martie si se aproba.

I. P. S. Mitropolit Ne mai find comunicarl,intram in ordinea lile1.

La ordinea dilei avem discutarea pe articole a regula-mentulul pentru costumul studentilor in teologie.

Se citeste articolul 12.P. S. Atanasie Craiovenu: Ca Director al interna-

tului facultatei de teologie, me simt dator sa tau cuventulaci unde este vorba de costumul studentilor bursierl, alfacultatei de teologie. Daca n'am avut nimic de gis asu-pra uniformisarei costuinului clerulul in general, cu atatmai putin n'am nimic de ois ceva asupra uniformisareicostumului studentilor in teologie. Inse, un lucru as rugape S-tul Sinod sa is aminte, si anume; ca, adech in ceeace priveste pe preot, costumul se uniformizeza pe socotelalui, in ceea ce priveste inse pe studenti, costumul for seuniformizeza pe socotela budgetului Statulul. Acum senaste intrebarea : Echipamentul studentilor in teologie pre-vedut in regulamental ce discutam acum putea-se-va pro-cura cu suma pe care o acorda Ministerul?

I. P. S. Mitropolit Primat: Ce suma este preveclutain budget pentru fie-care student?

P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Pentru fie-care stu-dent este preveclut 200 lel pe an, adica, 100 pentru im-bracamintea de vara si 100 pentru cea de iarna. Dacase is in de aprOpe bagare de sema acest articol din regu-lament, et' ye pot asigura, ca de abia are sa se pOta.procura hama sau sacoul cum 'I c,lic el, vesta, pantalonulsi palaria cu suma de 100 lel; unde mai este pardesiul,paltonul, incalta.mintea, plus alte articole de care au tre-buinta, si pe care pang acum procurat cum s'ailputut mai economicos din modesta sutra de 100 lei pc-

Primat:

si-1e-au

www.dacoromanica.ro


semestru, acordata de Minister. Acum, cand e vorba de ouniforma, de un costum propriti, acest costum este maicostisitor si deci, trebue sa se is in de-aprOpe observatieca nu cum-va sa nu se pOta implini acesta dispositiunedin regulament.

I. P. S. Mitropolit Primat: Dati-mi voe sa ye faco intrebare. Suma de 200 lei este preveduta pentru unan de fie -care student?

P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Pe un an pentruun student, sunt preveduti 200 lei.

I. P. S. Mitropolit Primal: Este imposibil sa nu a-junga, cad suma din anul acesta se pOte intinde si pentruanul viitor.

P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Eu me declar pen-tru primirea acestul articol, cu conditiunea data se pOteprocura cu suma acordata de Minister. Ea inse as cereca S-tul Sinod sa mijloceasca la Minister, ca sa se ma-resca acesta suma.

I. P. S. Mitropolit Prirnat: Daca se vor taia haineledintr'o stofa alesa, atunci n'are sa ajunga, dar data sefac dintr'o stofa mal usdra are sa ajunga. ai pentru anu se da loc la susceptibilitatl, ar fi de dorit, ca A. sedea studentilor in mana suma acordata de Minister, sprea'si face haine din ce stora vor voi, bine inteles sa fienumal comform regulamentulut Afara de acesta, chiardata am presupune ca nu ajunge suma de 200 lel, Di-rectorul pOte interveni catre Minister cerend sa se spo--resca suma pen tru imbracaminte.

P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Daca S-tul Sinodcrede, ca cu suma ce li se acorda se pOte procura acestauniforma, atunci n'am nimic de dis.

L P. S. Mitropolit Prirnat: Prea Sante, Nol nu tre-bue sa ne ocuptim de sume. Acesta e treba Ministerului.

P. S. Episcop al Rlinnicului: Am cerut cuventul,ca sa arat S-tului Sinod, ca cestiunea, pe care a ridicat'oP. S. Atanasie Craioveanu, nu face parte din regulamen-tul, de care se ocupa S-tul Sinod. S-tul Sinod trebue sase ocupe si in capitolul acesta, ca si in capitolul pre-mergetor, de forma hainelor, de numerul lor, de colOreafor si de alte conditiuni ce fac, ca imbracamintea clericilornostri sa fie cuviinciOsa. Sumele inse, ce Ministerul asta-di

www.dacoromanica.ro


da pentru imbracarea studentilor, acesta nu trebue sa,preocupe pe S-tul Sinod. Pentru asemenea cestiuni suntautoritatile in drept. Acele autoritati din momentul, ce seva vota costumul acesta al studentilor, aii datoria, credeil, ca sa se puna imediat in corespondents cu Minis-terul, si sa arate D-tub' Ministru, ca suma acordata prinbudget pentru costumul studentilor in teologie, nu se a-junge. Luati-ve rog, mai din vreme mesura, ca sa se pitaaplica dispositiunile luate de catra S-tul Sinod, chiar inacest an. Iata calea, ce trebue sa se iea intr'un asemeneacas, iar S-tul Sinod nu p6te fi impedecat a'si lua dispo-sitiunile sale de cutare, sail cutare imprejurare.

De aceea eil cred, ca trebue inlaturat acest incident,si sa mergem mai departe cu votarea regulamentului.

Se pune la vot inchiderea incidentului si se primeste.Se pune la vot articolul 12 si se primeste.Se citeste articolul 13 si 14 si ne!uand nimeni cu-

ventul asupra lor, se pun la vot in mod succesiv si seprimerc.

Se citeste articolul 15.P. 8. Episcop al Ilusilor: La acest articol eii pro-

pun ca paltonul sa fie de on ce materie.P. S. Episcop al Rlmnicului: P. S. Episcop al FIu-

silor propune, ca paltonul sä fie de on ce materie. Eilmentin prescriptiunile regulamentului, si iata pentru ce:tote postavurile se fac de Una., si acesta haina are me-nirea si de al incalli corpul studentului.

Niel o materie alta, fie de bumbac, sail alt-ceva, nu'Ate tine cald, ca lana, si pentru acesta nu s'a pus inregulament, ca paltonul sa fie de postay.

De aceia rog pe S-tul Sinod sä mentina redactiunea arti-colului asa, cum s'a facut de comisiune.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot propunereaP. S. Episcop al Husilor, ca paltonul sa fie de orb ce ma-terie.

S'a respins.Pun la vot articolul 15, asa cum este redactat de co-

misiune.S'a primit.

Se citeste articolul 16.I. P. S. Mitropolit Primat: In adever, in regulament

www.dacoromanica.ro


este prevecluta acesta palarie disc demi-joben, dar in urmaunei intelegeri ce a fost intre nol, s'a admis jobenul, saupalarie inalta.

P. S. Episcop al Rimniculul: (Tinend palaria inmana Acesta este palaria, prevecluta prin regula-ment, si tot pe acesta a numit'o comisiunea de castor sidemi-joben.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Nu e de castore de feutre.

P. S. Episcop al Rimnicului: Daca e sail nu decastor, acesta, eil nu stiu. Noi insa asa am numit'o sirog P. S. Episcop al Dunarei-de-jos, sa ne dea termenul,cum s'o numim.

P. S. Episcop al Duna rel-de-jos: Am spus ca ede feutre (pasla, materie netesuta, care se face tramantandperul sau lana din care este compus-a).

P. S. Episcop Rimnicului: Prea bine! Noi inse aivem a face cu mesteri roman! si no!, Sinodul Romaniei,datorim sa le dam un termen romanesc, ca sa stie si e-din ce inaterie au sa o faca.

Dupe acesta yin la forma". Acesta este forma palariei,pe care comisiunea a avut'o in vedere, cand a pus ter-menul demi-joben. Dar ye marturisesc, eu unul n'am pu-tut sa o aprob in sufletul meil, find de o forma prea o-riginala, si a o1 acum ati vecut, ca chiar studentil ne -aurugat, sa le modificam palaria. Eu ye rog, ca si in pri-vinta acoperamentului pentru cap sa remanem in margi-nele cuviintei, mai ales ca in acesta sta si prescriptiunilecanOnelor, care cer pentru cleric imbracaminte «cuviin-

lasam ecstremurile si chiar in forme; caci laecstremuri ni se va respunde cu alte ecstremuri, si deaceia eil nu sunt pentru joben, si cu atata mai patin pen-tru demi-joben, ci pentru palAria rotunda, cum pOrLa tOtalumea, si mai ales studentii de la cele lalate facultati. Noiavem aici a face cu Omeni in varsta, si nu este bine sa-Ipocim, sa-1 deosebim mult de ce1 laltl-student!.

Daca S-tul Sinod va crede de cuviinta, ca sa primescajobenul, dupre usul studentilor dela alte facultati, fie; dar euye marturisesc, ca nu sunt pentru joben, sail demi-joben,ci ye rog sa primitn pentru studentil nostril palaria, ceaintrebuintata de tad lumea. Acestea am avut de cis.

dice:)

al

ciOsa*. Sa

www.dacoromanica.ro


_T. P. S. Mitropolit Primat: P.P. S.S. Parintli Co-misiunea cand a desbatut asupra costumuluT, a avut invedere acesta palarie. Dar in urma petitiuna, primal dela studentil in teologie, si in urma intelegeril ce am a-vut, mi se pare, cand era si D. Minstru fata, s'a admisjobenul, pe care l'ati vedut cu

P. S. Episcop al lifmniculdi: Eti ye rog sa punetila vot propunerea mea, ca pentru student-ii de la teolo-gie sa fie obligatOre palaria rotunda.

I. P. S. Mitropolit Primat: Nu sunt de parere, cadpe studientii de la teologie trebue deosebim de se-minaristi si sa le dam o alta forma de palarie.

P. S. Episcop al Rimnicului: EU mentin propunereamea, pe care ye rog s'o puneti la vot.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot propunereaP. S. Episcop al Rimnicului, ca studentiI in teologie sapOrte palarie rotunda. Cine e pentru, sa bine voiasca aridica mana.

S'a respins.Pun la vot infocuirea demi-jobenului cu jobenul, sau

palarie inalta.S'a primit.Pun la vot articolul ast-fel modificat.S'a primit.

Se citeste articolul 17 «Cravata va fi negra si neluand nimeni cuvintul asupra lul, se pune la vot si seprimeste.

P. S. Episcop al Rimnicului: La acest articol, faciarasi o propunere.

Fiind-ca cravata face parte din numerul obiectelor cos -tumulul studentilor, eu propun, ca articolul 17 sa se con-topesca cu articolul 16, remanend cravata numal ca ali-niat la articolul 16.

I. P. S. Mitropolit Frimat: S'a votat, nu mat putemreveni asupra lul.

P. S. Episcop al .Rimnicului: Prea bine. S'a votatca cravata sa fie negra, dar eti cer numal ca articolul cevorbeste despre cravata, sä se contopiasca cu articolul 16,la care el va remanea ca aliniat, fara a i se schimbacuprinderea.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot propunerea15.

totil.

sal

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Rimniculut, ca art. 17 sä se contopescacu art. 16. Cine e pentru, sa bine voiasca a ridica maim.

S'a primit.Se citeste articolul 18 devenit 17 si neluand ni-

meni cuventul asupra 14 se pune la vot si se primeste.Se citeste articolul 19 devenit 18.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: In acest articol sedice ca modelele se vor pastra pentru studentiT facultatide teologie si elevii seminariilor la directiunile respective,iar pentru preop la cancelariile eparhiale si resedinteleprotoiereilor. Cum ? avem not dulapurl pentru asa ceva?Eil sunt contra acestor dispositiuni, si propun a se tragein fotografit in tOte positiunile.

P. S. Episcop al Blmniculul: In adever nu esteMil, sa prefacem acest articol in sensul, ca tOte acestehaine sa fie fotografiate.

I. P. S. Mitropolit Primat: P.P. S.S. Parintl, ca sä sefad. 32 de costume, plus 8 pentru Episcopii care cu totulfac 40, acesta reclama o cheltuiala fOrte mare.

Afara de acesta, nu stiu, la ce ar servi atatea modelede costume. Eii cred ca in regulament fiind aratate di-mensiunile si avend si fotografiile, este mult mat lesnede cat cu atatea costume.

P. S. Episcop al Rlmnicului: Am cerut cuventul,dupe cum am vorbit si mat sus, ca eta me unesc cu pro-punerea P. S. Episcop at Dunarei-de-jos. De si ca mem-bru in comisiune, am primit ideia, de a se face mat multeranduri de costume si a se trimite la Episcopit si Direc-pile internatelor, acum ved, ca este mat bine a se foto-grafia, find fotografiile mat usor de conservat.

La cele propuse de P. S. Partenie, eti mat adaog ur-matOrele: ca aceste fotografit cu regulamentul tiparit inbrosura deosebita, sa se trimita cat se va putea in matmulte esemplare la Episcopii si la protoerii; pentru ca cuchipul acesta sa inlaturam tOte neoranduelele si sal re's-pandim in tOta Cara.

Asa dar, ye rog sä se dea o redactiune noue articolu-lul, in sensul celor propuse.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot propunereaP. S. Episcop al Rimniculul, ca tOte costumele sa se fo-tografieze si regulamentul sä se hug in brosuri.

www.dacoromanica.ro


S'a primit.Asa dar, articolul 18 se va redacta in modul cerut de

P. S. Sa.Acum pun la vot articolul 18 ast-fel modificat.S'a primit.

Se citeste articolul 20, devenit 19.I. P. S. Mitropolit Primat: La acest articol eu as

dori sA propun un termen, and sa intre in vigOre regu-lamentul.

P. S. Episcop al Rimnicalui: Ea nu sunt pentrutermen, caci atunci mergem prea departe. Acest articoltrebueste lasat asa, cum este el redactat, dand preotilortimpul as schimba haina atunci, and va avea nevoe dealta; si apol preoti1 betrani nici nu vor voi sa o schimbe.Daca vom pune termen, atunci imediat dupe trecerea a-celui termen, thbueste sa clicem preotului, ai sa to im-braci asa, cad alt-fel esti dat in judecata, ca nesupus or-dinelor S-tului Sinod.

I. P. S. Mitropolit Primat: NumaT pentru un ande

P. S. Episcop al Rlmniculul:. Nu hotArati de loc,nu puneti termene; caci ne incuram de tot. Nu mai de-parte de cat preotil din curtea Bisericel S-tului Sinod nu.se vor supune acestel dispositiuni, nu se vor conformaCu hotArirea, ce se va lua. Pe langa alti preoti bettani,eu voiu cita pe parintele Filip, care, de cand it cunosc,nu s'a schimbat in cea mai mica parte a hainelor sale;II vine omulul fOrte grew a's1 schimba hainele. Si apol, cadansul all sa fie to preotii betranl, carora nu le plat deloc schimbarile.

De aceea ea ye rog, sa lasati redactia articolului asa,cum este ea fAcutA. Preotil, cariT vor voi, pot schimbacostumul acum, si nu trebue sa turburam si pre cel be-trani in adancul inimel lor. LAsati ye rog, linistea sufle-tesca. fiearuia.

I. P. S. Mitropolit Primat: In tot casul trebue sApunem un termen.

P. S. Episcop al .R1mnicului: I. P. S-te! ea Ina°data mai repel, si ye rog nu puneti nici un termen, nufaceti preotului siluire. SA lAsam lucrurile cum sunt puseIn regulament, adica, ca, and un preot is1 va face o haina.

vile.

www.dacoromanica.ro


din noti o va taia asemanat prescriptiunilor regulamen-tului, un altul insk care ara haine acute in felul ace-lora, care sint asta-c11 in intrebuintare, be va purta cat vatrai. Si acesta o vor face mat cu sema cel mai betranl,clic si cei ce vor voi.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot articolul 19asa cum este redactat. Cine e pentru, sa bine-voiasca aridica mana.

S'a primit.Se citesc articolele 21 devenit 20 si 22 devenit 21

Si neluand nimeni cuventul asupra lor, se pun la votsuccesiv si se primesc.

P. S. Episcop at Duna ra-de-jos: Ell de la inceputmi-am dat dimisiunea din comisiune si tocmal vedeti, ca.am lasat sa is cuventul sa spund fie-care ce vrea.

EA sunt pentru deplina libertate a preotulul, ca si panaacum in Biserica nelstra.

Acesta este declaratiunea mea.P. S. Episcop at Birrmicului: Eil ye rog, sa puhett

regulamentul la vot cu bile.Se procede la votarea in total a regulamentulut

cu bile.I. P. S. A dtropolit at Moldova: Ea declar CA me

abtin de la vot.P. S. Episcop al Dunare-de-jos: §i di me abtin..

Se procede la vot cu bile.I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul este :.Votanti 10. Majoritate absolutd 6. Bile albe pentru 9,

Bile negre contra 1 si 2 abtineri.Prin urmare regulamentul s'a admis.P. S. Episcop at Dundra-de-jos: Si se noteze ca

cel ce lipseste este insusi raportorul.Foci: Nu e nimic. A intrunit majoritatea ceruta de lege.P. S. Episcop at Dunarel-de-jos: I. P. S. Presedinte,

regulamentul care s'a votat acum va fi supus aprobarelMajestatei Sale, sail nu?

I. P. S. Mitropolit Primat: Neaparat.P. S. Episcop at Dunarei-de-jos: a voia sa still

lucrul acesta in mod positiv.Aci in Art. din urma al regulamentului s'a pus ca sane-

liune, ca contravenitoril se vor pedepsi, dupe legea cle-

---

www.dacoromanica.ro


rulul mirean. fOrte bine O. in regulamentul lege'clerulul mirean se preyed anume culpele pentru care unpreot ar putea fi dat in judecata. A voi titi caredin articole o sä le aplicati contra-venitorilor?

I. P. S. Mitropolit Primat: Se va vedea atuncl. A-cesta numaI juded.toril sunt in drept s'o fad..

Tat, regulamentul costumului preotesc ass cum a fostvotat de S-tul Sinod:

Regulament pentru eostumul elerulnf, al studentilorin teologie i al elevilor seminar4ti.

Costumul Clerului

Art. 1. Costumul cleruluT va fi : a) haTna de de-supt (reverenda) ; b) cinget6rea ; e)haIna ded'asupra(rasa) ; e) bastonul.

Afars din biserica culionul va fi inlocuit cu pAla-ria. Iarna preotif vor maY putea purta o haYna pe d'asu-pra dupe thetura lungimea rase](. Preotii rural( intimp de iarna pot intrebuinta §i cadulti.

Art. 2. HaTna de desupt (reverenda) va fi de orY cematerie, insa de ool6re negra, cu gulerul inalt de0.04 c. In., incheiata la piept cu nasturT, acoperiti deo bands din aceeaqY materie i croita pe trap ; iarjos va fi inaT larga pentru inlesnirea mersuluT.

Lungimea baTneY va fi pans la caputa incaltamin-teT, aqa ca distanta de la pament i plat la margi-nea reverendel d'indartit Ea fie de 0.06 c. m.

Pantalonul va fi de °II ce materie de colare negra,qi nu mai lung de cat haTna de desupt.

Art. 3. Cing6t6rea va fi de colare negra, avend la-4imea de 0.10 c. m.

Art. 4. HaTna de d'asupra (rasa) va fi de lane §i decolare negra. Ea va fi ceva mal scurta de cat revelrenda, §i anume cu 0.02 c. m. Potrivita dupe corp,ea nu va fi strimta ca haYna de desupt §i nu va aveanici spinteeaturT.

ti l

culionul, i

sa

¢i

www.dacoromanica.ro


IVIanicile vor avea lungimea pans la prima inche-iatura a degetuluT celul mare; iar largimea for lapartea de jos va fi de 0.32 c. m. Incheiat6rea vafi negra. Captu§ala va fi tot- d'a -una negrA, iar gu-lerul nu va fi maT ingust de 0.05 c. m.

Iarna se va putea purta pe d'asupra o haTna tot decolOre negra, in croiala rasa, blanita sail vatuita, qicare va putea fi desbracata.

Art. 5. Clerul mirean, in genere, va purta culionde catifea flail plisa de colOre negra, and va sevirqiserviciT religiose in biserica qi afara din biserica.

Pentru clistinctiunea cleruluT din administratiunea.bisericesca, culionul va fi la:

a) MembriT consistoriulul de o colOre violets (li-liachie) ,

b) Revisoril eclesiastid qi protoiereiT de colare vi-cinit-inchis (bordeaux),

c) Sub-protoiereiT de colOre albastru-inchis.Art. 6. Ca semn al autorittiteT pastorale, top preotiT

vor purta baston, avend lungimea lemnuluT pans lamijlocul corpulul, plus manerul care va fi de 0.14c. m., insa:

a) MembriT cleruluT parohial vor purta baston ne-gru cu maner de os alb ,

b) MembriT consistoriulul, revisoriT eclesiasticT qiprotoierea vor purta baston de trestie rofficata, cumanerul de argint qi douT ciucurT de fir galben, a-tarnatI cu un iret, asemenea in lungime de 0.05 c.m; iar la sub- protoiereY bastonul va fi cu un ciucurede fir alb.

Art. 7. Pentru motive igienice qi de economie, cle-rul mirean in genere, cand nu va lucra cele ale pre-otid, va purta palarie neagra math, rotunda, avendinaltimea de 0.12 c. m., cu bordurt de 0.07 cm. fisicu panglica de rips negra mat, lata de 0.03 c. m.

Art. 8. Peru' capuluT, bine ingrijit, va atinge umeriT.

www.dacoromanica.ro


Art. 9. Top clericiT la serviciile religi6se, si candse vor infatisa inaintea autoritatilor eclesiastice si ci-vile, vor purta costumul de biserica.

Art. 10. Maria se va purta dupe regulele Intre-buinthreT el, cu ridicarea el de pe cap in titnpulsalutulul.

Art. 11. Clerul monahal va purta costumul luT o-bicTnuit , cel de pe langa mitropolil si episcopil vapurta potcapiul de postav negru mat.

Costumul studenlilor in teologie

Art. 12. Costumul studentilor in teologie va con-sta din : a) pantalonul, b) vesta, c) haina, d) palto-nul de veil, e) paltonul de iarna, $i f) pAl`drie in-alth si cravata.

Art. 13. Pantalonul, vesta si haina vor fi de orl cematerie, insa de col6re negra, croite pe corp.

Art. 14. Paitonul de very va fi de orl ce mate-rie, de col6re negra, incheiat de la mi4loc pans laguler, avend lungimea de 0.10 c. m. mai jos degenuchl.

Art. 15. Paltonul de iarna va fi de postav negru,inchis panel la guler, avend lungimea paltonuluide v6ra.

Art. 16. Maria inaltii si cravata vor fi de col6renegrii.

Costumul scolarilor seminarigi

Art. 17. Costumul scolarilor seminaristY va fi latel cu al studentilor in teologie, cu deosebire ca pegulerul paltonulul vor fi brodate initialele semiva-riilor uncle eleviT frecuenteza cursurile, si anume : laeel din cursul inferior initialele vor fi brodate cufir alb, iar la eel din cursul superior'cu fir galben.

www.dacoromanica.ro


PalAria va fi rotunda, mole, de cob:5re negra, in-alth de 0.07 c. m. si cu bordurY de 0.06 c. m.

Dispositii generale i transitorii

Art. 18. Aceste costumurY, aprobate de catre S-tulSinod, in dispositiunile lor, se vor intocmi de pe !no-delurilerfotografiate in deosebita brosura, cart se vor'Astra pentru studentiY facultateY de teologie si sco-lariY serninariilor la directiunile respective, pentrupreotT la cancelariile eparchiale si resedintele pro-toiereilor. .

Art. 19. Aceste dispositiunY se vor aplica treptatsi in mesura inlocuireY haYnelor intrebnintate plan&acum.

Art. 20. Contra- venitoriYla aceste disposijiunY vorcadea sub rig6rea regulamentului pentru aplicarealegeY cleruluY mirean.

Art. 21. T6te dispositiunile anteriOre si contrariYacestuY regulament cunt si x.m'an desfiintate.

Acest regulament s'a votat si admis de Sttntul Si-nod in sedinta sa din 9 Martie 1895, cu naajoritatede 9 voturT pentru fli. 1 contra.

Prefedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.

I P. S. Mitropolit Primat: P.P. S.S. Parinti, ne malavend nimic la ordinea chief, suspend sedinia pentru 15minute.

edin1a se suspenda pentru 15 minute.Sedini.a se redeschide.

(In acest moment Dl. Ministru al Cultelor intrti, in salaedintelor.

I. P. S. Mitropolit Primat: D-le Ministru, nol amterminat lucrarile S-tulul Sinod; ins in una din sedinteam avut la ordinea clilel o cestiune, pe care n'am resol--vat'o, linend sa fill fats, si D-vOstra; sI iata care este a-

www.dacoromanica.ro


cea cestiune : prin D-nul Burada ne-a venit o petitiune, dinpartea unui preot de la biserica ortodoxa din Lemberg.Prin acea petitiune arata ca biserica acela are trebuintade multe objecte si cere a fi ajutata de nol cu carti, ves-minte si altele. Nol inse, am lasat a resolva acesta ces-tiune, cand veti fi fata si D-vOstra, spre a vedea ce se pOteface, spre a'i veni in ajutor.

D. Ministru al Cultelor: Biserica aceea este RomanaOrtodoxa ?

P. S. Episcop al Dunarel de jos. D-vdstra, D-le111 nistru veti cerceta, data e sail nu romaneasca.

D. Ministru al Cultelor: Voia sa stiti data se slu-jeste acolo sail nu romaneste.

P. S. Episcop al Rirnnicului: D-le Ministru! D-nulBurada in escursiunile sale, care le face in interesul na--tiunei romane, s'a dus si pe la Lemberg, unde a gasit obiserica veche, de aprOpe 300 anl, carea este ortodoxasi in carea serviciul divin se seversaste in limba romana.Acesta biserica, dupre cum ne -au comunicat si P.P. S.S.carii au invetat la Cernauti, este ajutorata din fondul re-ligionar at Bucovinei. Preotul inse a acelel biserici prin-tr'un apel catra S-tul Sinod si adus de catra Dl. Burada,se rega, ca dam mai multe obiecte, ca: card pentruritualul bisericesc, carti de teologie pentru a forma o bi-blioteca a bisericel, vesminte si multe alte obiecte debiserica. Eu la randul meu am facut propunerea, ca, aceldin nol, caril am tiparit cate ceva, sa facem o colectade carti si trimitem. Acum a mai remas cele -I -alteobiecte de biserica, ca crucea, cadelnita, vesmintele sialtele de felul acestora. Eil am propus, si S-tul Sinod aprimit, ca sa. amanam desbaterea acestei cestiuni, spre afi fata si D-vOstra si, luand cunostinta si D-vOstra de a-cestea, sa se Nth lua de S-tul Sinod o hotarare corn-plecta. Mal intai in privinta cartilor de ritual, S-tul Sinodeste dispus a da un vot, ca Directorul tipografiei sa i deaun rand de carp. In ceea ce priveste inse seria a treiade cereri, lie obiectele bisericesti, a remas, sa ne adresamla D-vostra, ca D-vOstra din fondurile, ce aveti la dispo-sitiune pentru bisericile ortodoxe, afiatOre afara din Re-gatul Romaniei, sa faceti o mica parte si acestei biserici,carea este ortodoxa, ba si romanesca.

sal

sal

www.dacoromanica.ro


D. Ministru al Cultelor: As vrea sa stia, dad un,costum de esemplu din stofele nOstre nationale ar priitot asa de bine ca o cadelnita.

P. S. Episcop al Caere .si vesminte.D. Ministru al Cultelor: El cere ce s'ar putea da.

Nu me mir de existenta bisericel, dar nu stim daca semai slujeste romaneste.

Stiti ca Ecaterina a Rusiei a scris, ca a gasit impre-jurul Lembergului multime de sate romanesti, si Gene-ralul Potenchin i-a spus ca a gasit fOrte buni soldati, si'I a propus sal lege de imperatie. Acesta dovedeste camulte din colonil intins si pe langA Lemberg, nu stiamca mai exista o biserica. Eu it cunosc pe D-nul Burada,cand se int6rce din escursiune, vine si cere Cate un micsupliment; pe unde a fost, a fost cu fondurile Ministe-rulul; dupe ce s'a Intors, 'I am tiparit brosura la tipo-grafia Statului. Chiar daca nu s'ar sluji romaneste, nueste nicl o paguba daca vom trimite cate un rand de carti,et le voiti da cu placere; dad voiu putea le voiu trimitesi truce.

P. S. Episcop al Rimnicului: Crucea trebue facutade lemn.

D. Ministru al Cultelor: Cat va fi posibil voill facecu cea mai mare placere.

P. S. Episcop al RImniculul: Sa ye spun si eu inprivinta Lembergului din cele ce ca adeca acestecolonil sunt duse acolo de pe timpul lui Stefan cel mare,cand Pocutia facea parte din Moldova. Dar Lembergul ajucat un mare rol civilisator fata mai ales de culturaMoldovei....

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Acolo este un pa-raclis neinsemnat.

P. S. Episcop al .R1Innicului: Este o biserica pa-rohiala.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Atunci trebue saapartina unui Chiriarh, si D-v6stra ye puteti adresa lui.

D. Ministru al Cultelor: Nu am ois cA S-tul Sinodsa le trimita, ci S-tul Sinod sa'mi comunice, si eu voittlua dispositiunt Stiti ca obiecte se da la tOta lumea, ban'nu putem da, dar obiecte da.

I. P. S. Mitropolit Primat: De aceea am amanat

stia;

Elmniculul:

www.dacoromanica.ro


acesta cestiune papa va veni si D-nul Ministru, pentruca nol Sinodul nu putem lua o disk ositiune far& D-sa,in cestiuni materiale. Nol comunicam acesta cerere, si ceva putea da D-nul Ministru 11 va trimite.

Voci: Inchiderea discutiunei.Se pune la vot inchiderea discutiunel si se primeste.

P. S. Episcop al Husilor: Rog pe S-tul Sinod sa,Th1primeasca demisiunea din insarcinarea ce'mi a dat, ca safill -intermediator Intre S-tul Sinod si Ministerul Cultelor,in ceea ce priveste cartea D-lul institutor D. Petrescu.

I. P. S. Mitropollt Primat: Am primit o reclama dela un domn Petrescu, care a lucrat o carte didactica re-ligidsa, pe care S-tul Sinod a aprobat'o, comunicand totodata si Ministerului despre aprobarea el, si acolo s'apus la dosar. S-tul Sinod inse in urma acestei reclame-si dupe desbaterile ce a avut, a hofarat ca sa se insar,cineze P. S. Episcop de Husl sa se intelega cu D-vOstr&asupra acestel card, aprobata de not si respinsa. de Dv.P. S. Episcop de Husi a primit atunci cu multumire a-cesta insarcinare.

P. S. Episcop al Husilor: Ve rog sa'ml primili de-misiunea din acesta insarcinare. P. S. Episcop al Dunareide jos a demisionat din mal multe comisiuni, a fugit demunca, si'l ati primit demisiunile, si mie sa nu'mi o pri-miti pe acesta? Nu'mi convine mie sa. me duc la Minister.Nu pot eiI sa indeplinesc acesta Indatorire; cad care arfi misiunea mea? Ca sa me duc la Minister si sa intreb,de ce nu s'a primit recomandatiunea malt Prea S-OtuluIPresedinte al S-tului Sinod, si sa yin apoi sä raportezS-tulul Sinod de ce nu s'a primit. Dar acesta se pOte facede insusi biuroul, ss intrebe pe onor. Minister care pOtesa respunda; sail insusI D. Ministru ar putea sa respundaacum 5-tului Sinod, ca iata, pentru cutare sau cutaremotiv nu se primeste cartea.

D. Ministru al Cultelor: Nu me amestec in demi-siunea P. S. Episcop de Husi, cad' acesta nu e treba mea.

Ceea ce pot spune, este ca in realitate nu e nevoe denimeni pentru acesta. Neaparat in fie-care carte suet doueOM, este partea didactic& si cea religidsa, si se respingepentru partea didactica.

Cu to0 suntetl convins1 ca ca carte didactica, materia

www.dacoromanica.ro


care se preda mai reit in scOlele n6stre, este studiul re-ligiunei, si cel putin eu, de cate on m'am dus la esamen,mai in tot-deuna am esit fOrte amarit de modul cum sepreda cursul religiunel.

P. S. Episcop al Duna, rei de jos: Si dupe nouaprograma?

D. Ministru al Cultelor: Chiar dupe noua programa,i iata pentru ce: pentru ca lipsWe sistemul, mai ales in

cursurile secundare.P S. Arh. Ioankhie Baca6nul: Acesta carte este

de cursul primar.D. Ministru al Cultelor: Probabil ca s'a respins din

causa parp didactice.I. P. Mitropolit Primal: Este cercetata chiar de P.

S. Episcop al Husilor.D. Ministru al Cultelor: Nu pot sa.'mi aduc aminte

de acesta carte, se p6te sa fi venit la Minister. Dar ingeneral, modul cum se preda religiunea, mai ales in sc6-lele secundare, chiar de profesorl reputati bunt, lasa fOrtemult de dorit. 'Mi aduc aminte intr'o scOla, nu ye potspune pe profesor ca it cunoscetl, a scos pe un elev sil'a intrebat botezul, si a inceput o turuiala, descriind nubotezul, ci cum se face randuiala botezului, cum se iscapul copilului si se afunda, etc. Acesta nu e lucru desc61a, si e departe de a atrage pe scolaril la studiul re-ligiunii, acesta II face sa intre la clasa de religiune cumai putina placere de cat chiar la limba greca, unde sescie ca nu prea merg scolarii cu bung vointa. Sä spe-ram Tusk Ca vremea va schimba lucrul.

Eu voiti cerceta de cartea acesta, si nu e nevoe denici o demisiune, cad el voi raporta S-tulul Sinod.

Daca cestiunea intereseza In specie pe P. S. Episcopde Husi, fiind-ca a revedut cartea si 'si a dat aprobareasa personal, void fi tot de-auna gata da esplicatiuni,si sa me inteleg cu P. S. Sa.

In tot casul insa ell void cerceta, cad se 'Ate sa se fi sigresit, find -ca not la Minister nu suntem infailibili.

P. 8. Episcop al Husilor: D-le Ministru. I. P. S.Prsedinte a lis ca cartea este a mea.

D. Ministru al Cultelor: Am audit ca este a untildomn Petrescu.

all

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Husilor: I. P. S. Presednte a Illsca este cercetata de mine.

P. S. Mitropolit Primat: Revecluta de P. S. Ta.P. S. Episcop al Husilor: Daca este asa apol dati-mi

voe sa ye spun istoricul acestel carti.Sunt vre-o 5, 6 ant de cand di citem carti de acestea

de religiune, in calitate de membru al comisiunel S -tululSinod si vedeam ca nu este nici una bunk si me gan-deam cum nu se gaseste vre unul din institutors care säfie seminarist, sä cunOsca religiunea bine, si sa fie:cu-noscetor si de metoda cum se preda in cursul primar.Gandindu-me la acesta si chiar vorbind nu stiii tine des-pre acesta, mi s'a spus ca D-nul Institutor Petrescu esteseminarist de 7 clase. Minunat de bine gandil el), cu a-cesta am sa fac treba. L'am chemat si l'am intrebat potlsa. fad D-ta un manual de religiune pentru clasele pri-mare? El mi-a respuns ca da, numat sa-i del planul. A-tunci aducandu'mi aminte ca S-tul Sinod a dat o data pla-nul unel asemenea carp, l'am si cautat in desbaterile S-tuluiSinod si i-l'am aratat, qicend, vecji dupe planul acesta sidupe programa existenta a cursului primar sa fad manualulde religiune pentru cursul primar. Dupa acel plan si pro-gram s'a apucat de lucru, si dupe vr'o jumatate de an vinecu un manuscript spunendu'ml ca a terminat. Uitandu'meprin transul nu mi-a placut, si chemandu-I i l'am dat inapoispuindu-i ce sä. mai faca. In sfirsit mi'l aduce iarasi. A-tunci i-am clis, inainteza'l cu petitie S-tului Sinod. S-tul Si-nod mi la dat mie spre cercetare. Primind manuscriptulin cercetare am constatat din noil, mai ales ca acum erameu responsabil, ca nu merge. Era usor de respins, darmi-am cps, e nevoe de asemenea carte, is s'o fac eu. Siasa am luat eu parte cu parte, cu Biblia dinainte si amfacut manuscriptul ca din noti. Mai ales partea a 4-traCatehismul e tot din nor]. Tata. acesta este istoricul cartelin cestiune.

I. P. 8. Mitropolit frimat: 'MI pare bine ea al a-firmat cele gise de mine.

P. S. Episcop al Husilor: Tocmai din acesta causanu'ml convine a primi sarcina, si mat ales ca P. S. E-piscop al Dunarii-de-jos stie bite acestea, si m'ar fi pusin cestiune pe mine, ca interesat, ca eft as profita din

www.dacoromanica.ro


acesta carte. Eisl insa numal am lucrat, am muncit la aceacarte, si in urma am dat-o acelul Domn ca s'o tiparescasi sä se folosesca. Ceia ce am facut eil este in folosulbisericeT nostre. Este interesul ce port, ca copiii romaniortodocsi sa alba in mamy o carte de religiune corecta sica istorie si ca doctrina ortodoxa, iar nu pentru interesmaterial. V'am rugat si ye rog sa me dispensatt de ase-menea insarcinare, ca sa nu devin suspect, ca fac negus-torie, dupre cum pare a-se da a'ntelege.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ca sa dalT concursul a-celui domn.

P. S. Episcop al Husilor: Iertati-me nu pot primiasemenea insarcinare.

D. Ministru al Cultelor: Acum nu mai e nevoe denimic, din moment ce sal ca este o carte care fuseserevecluta de catre P. S. Episcop de HO. Voiti vedea eumotivele, fie ca cartea a fost prea mare, eh si acesta seintampla, sau ca nu mai e potrivita cu sistemul scOlelornOstre, si pOte sa o transforme. Me insarcinez dar eiz sacercetez, nu mai e nevoe de. insarcinare speciala, me in-sarcinez eu sa me ocup de cestiune, si data voitl avealamuriri de cerut, atunci le voiti cere de la P. S. Epis-cop de Husl, si cu acesta ocasiune aduc multumirile meleP. S. Sale, pentru corecturile facute unel chili de citirece am trimis la P. S. Sa. DecT, nici eti nu me voiil dain laturi sa dad lamuriri P. S. Episcop de HO.

1. P. S. Mitropolit Primat: Cererea autorulul estede a se transforma in midi brosurl.

P. 8. Episcop al _Husilor: Iata ce voiti sa mai a-daog; carticica este facuta inainte de programa asta-di invigOre, dar d-nul Petrescu a aranjat-o mai pe urma dupenoul program.

D. Ministru al Cultelor: A aranjat'o, sail nu, acie cestiunea, si in privinta desvoltaril care s'a dat. Nudar nu pot sa'ml inchipuesc ca a respins-o pur si simplu.Acesta este lupta mistra a tuturor, ca fie care autor vo-este ca cartea lul sa devie importanta, si o mareste: acestaavem cu gramaticile, aritmeticile, toti vor sa o maresca sivoim sä taem, si din acesta lupta ese o transactie. Chi-micul vrea sa faca un volum de 2000 pagini, dar noT taem.

P. S. Episcop al Husilor: Eti de aceia rugasem pe

still,

www.dacoromanica.ro


S-tul Sinod prin raportul meil, asupra petitiuneT D -lul Pe-trescu, ca sa autorise pe biurot sa intervinA la D-nu Mi-nistru si sal rOge ca, data cartea acesta este conformacu programa analiticA de asta-cp si cu principiile pedago-gice si chiar igienice, atunci sa o primesca ca carte di-dactics religiOsa in cursul primar.

D. Ministru al Cultelor: De drept pop* sa nu maifit in comisiune, dar de fapt pop sa fii.

Voci: Inchiderea incidentului.Se pune la vot inchiderea incidentulul si se primeste.

P. S. Episcop al Rimniculul: SA comunicam D-luiMinistru, ca S-tul Sinod a votat regulamentul pentru hai-nele preoillor, al studentilor facutatei de teologie si al se-minaristilor. Acum ca sa nu se dea be la interpretaliunifantastice asupra celor dispuse de S-tul Sinod, si de altAparte, pentru a se putea pune la indemana tuturor for-mele hainelor cu intrebuintarea lor, eil rog pe D-nul Mi-nistru, sa dispuna a se tipari in brosuri deosebite regu-lamentul acesta cu naodeluri fotografiate de hainele votatede catre S-tul Sind.

D. Ministru al Cultelor: Ne va mai costa Cate vaparale, dar o sa facem si acesta.

I. P. S. Mitropolit Primat: Am o suma puss la dis-positie, de D-nu Ministru pentru confectionarea costumelormodel si din acea suma am sa fac si aceste modele fo-tografiate care le cere P. S. Episcop al Rimniculul, si inurma voiii da socotela D-lui Ministru.

D. Ministru al Cultelor: Nu cred sa ajunga paralele.I. P. S. Mitropolit Primat: Daca nu va ajunge, o

sa ye rugam sa ne mai dati.D. Ministru al Cultelor: Avem sa dam, cad n'avem

ce face.I. P. S. Mitropolit Primat: Cred ea, acesta dispositi-

une este aprobata de S-tul Sinod.Voci: Da, Da.D. Ministru al Cultelor: DA citire adresei cu No. 1783

prin care face cunoscut S-tului Sinod, ca dintre cel trelcandidati desemnati de S-tul Sinod pentru locul de Ar-riereil cu titlul de Ploestenu, devenit vacant prin ale-gerea titularulul P. S. Ieronim, la scaunul de episcop al

www.dacoromanica.ro


Romanului, Guvernul a ales si Majestatea Sa Regele prinInaltul Decret No. 1112 a bine voit a confirma pe cu-cernicul Econom Nicolae Nicolescu, profesor licenIiat Inteologie, paroh al bisericei Albe si director al cancela-riel S-tului Sinod.

1. P. S. Mitropolit Frimat: In urma acestel aprobari, fac cunoscut S -tulul Sinod, ca voitl hirotonisi pepreotul Nicolae Niculescu, cand voitt putea, si voia co-munica la timp S-tului Sinod despre acesta. Ne mai fiinctnimic la ordinea (Mei si St Sinod terminandu-s1 Vote lucrarile,rog pe D-nul Ministru a da citire Mesagiului de inchidereaS-tului Sinod.

D. liginistra al Cultelor: da citire urm'atorului Me-sagiti de inchiderea S-tului Sinod:

Prea San(itl Paring«Santul Sinod al santei biserici autocefale Ortodoxe

«Rom'ane, deschis prin Mesagiul Nostru No. 326 in liva«de 25 Ianuarie 1895, terminandu-s1 lucrArile sale, Eti.«declar inchish sesiunea acestui sant Sinod).

Dat in Bucuresti la 9 Martie 1895.

CAROL.

Ministrul Cultelori

InstructinneT Pub liceTAKE IONESCU.

No. 1113.

Preoedinte : Ghenadie Mitropolit Primat.Seeretari : Dionisie Episcop al Buzeulut pi

16nichie .Flora Baca6nu.

J,

? c

www.dacoromanica.ro

,-,SESIUNEA DE PRIMA-YARA a ANULUI 1895.

'tT51 el(4:1

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Procesele-Verbale ale Santului Sinod.

Sesiunea de prima-varii a annlui 1895.

qedinca din 1 Mal 1895.

Sesiunea de prima-vara a S -tulul Sinod s'a deschiscu solemnitatea obicinuita.

La orele 101/2 a. m. s'a oficiat Te-Deum la S-taMitropolie de catra I. P. S-titul Mitropolit Primat, find

Dl. Ministru 0 Cultelor si toti membril S-tului Sinod.La orele 11 a. m. s'a facut santirea apel in sala

sedintelor S-tului Sinod, dupe care Dl. Ministru al Cul-telor da citire Mesagiului Regal de deschidere cu No. 2263Ain 1 Mal 1895.

I. P. S. Mitropolit Primat citeste urnititorul discursde deschidere, in care se ating cestiunile cele mai im-portante, cu care S-tul Sinod are a se ocupa in acestasesiune:

Prea Santit1 Parinti si In Christoslubiti Frati!

Cu duhovnicesca. bucurie intimpin dragostea Prea San-tielor VO.Are si Ve salut de bun/ venire cu triumfatOrelecuvinte ale crestinismului de «Christos a inviat !

Sesiunea ordinary de prima-var6. a S-tului Sinod dinanul curent find deschisk prin decretul regal No. 2128,Ve aduc la cunostinta Prea San(ielor VOstre nevoile sitrebuintele sim(ite de Biserica nOstrA autocefalai ortodox/

fats

www.dacoromanica.ro


romana, precum si o schita de lucrarile cu cari se va.ocupa Santul Sinod in acesta sesiune.

In tuna Ianuarie espirat, find convocat acest maturcorp bisericesc in sesiune estraordinara, prin decretul re-gal No. 304, pentru resolvarea unor cestiuni urgente simai ales pentru alegerea arhiereilor titulari in locurilevacante de locotenentl la episcopiele: de Arges, Rim-nicul Noul-Severin si Dunarea-de-jos, Santul Sinodlucrat cu o deosebita sirguinta, dandu-se ast-fel curs tu-turor lucrarilor venite la ordinea dilei, si complectandu-sein acelasi timp locurile vacante de arhiereI, prin alegereaPrea Cuviosului Arhimandrit Pimen Georgescu, in loculvacant de arhiereil locotenent al Episcopiel de Arges, cutitlul de Pitesteanu; a Prea Cuviosului Arhimandrit Ata-nasie Mironescu, cu titlul de Craioveanu si a Prea Cu-viosului Arhimandrit Meletie Dobrescu, cu titlul de Galatenu.Dup6 alegerile Santului Sinod si confirmarile guvernului,hirotoniele acestor Prea Santiti arhierei, s'ati seversit inbiserica catedrala a Santel Mitropolii din Bucuresti, dupeoranduirile canonice.

Yn urma acestor preinoirl, ce au avut loc in trepteleierarhice, convocandu-se marele colegiti electoral prin de-cretul regal No. 289, pentru alegerea Episcopului de Romanin locul devenit vacant, prin trecerea din viata a PreaSaatitului Episcop Inochentie, sortii *lend asupra PreaSantitului arhiereii Ieronim Ploestenu, Vicarul Sr. Mitro-polii a Ungro-Vlahiei, a fost ales de marele colegiti Indiva de 25 Februar a. c. Episcop al eparhiei vaduvite.Iar in locul de arhiereil locotenent al Santel Mitropoliidin Bucuresti, remas ast-fel vacant, s'a ales de St. Sinodsi confirmat de Majestatea Sa Regele, Prea Cuviosul Ar-himandrit Nifon Niculescu, cu titlul de Ploetenu, care afost hirotonit la 25 Martie espirat in catedrala din Bucuresti.

Tot in acea sisiune estra-ordinara, pe Tanga aceste in-semnate acte, s'ati mai resolvat si urmetbrele cestiuni :uniformisarea costumulul preotesc, al studenOlor in teo-logie si al elevilor seminaristi, al caret regulament, findvotat de S-tut Siuod si inaintat D-lui Ministru de Cultepentru sanctionare, s'a si decretat de Majestatea Sa Re-gele, care cugeta diva si nOptea la ridicarea si inflorirea_BisericeI. Cartea intitulata «llvEi p. ot» lucrata de Parintele

a.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD 24o'

Simeon Popescu, incredintandu-se spre cercetare unel co-misiuni compusa- din Prea Santiele Lor: Gherasim Epis-copul de Arges, Pimen Pitestenu si Atanasie Craiovenu,si apreciandu-se ca departata de spiritul dogmelor bise-ricel crestine ortodoxe, s'a respins de Santul Sinod sis'a comunicat D-lui Ministru al Cuitelor si InstructiunelPublice, spre cele de cuviinta. Apol s'a luat hotararea dea se scrie Prea Santitilor Episcopi pentru unele modificaride parohii. In acelas timp, s'a atras luarea aminte a St.Sinod si asupra seminaristilor cu 4 clase, pe cari legea1-a aflat cu drepturl Castigate de hirotonie.

Santul Sinod, a mai avut fericirea, ca in acea sesiune,pe Yang. atatea lucrari folositOre, sa faca si prima revi-suire a cartel simbolice : Ma rturisirea Ortodoxa §iavem deplina speranta, ca in acesta sesiune se va facesi ultima el revisuire, ca ast-fel sa putem a o pune subtipar, spre a se adapa credinciosil din isvOrele acestei co-morl de invetaturI, si tot-odata a se introduce !Ara schim-bare in scOlele secundare din tarn. Acestea tote si altemulte cestiuni, cu bucurie s'ati inregistrat in analele St.Sinod, in sesiunea sa estra-ordinara din Ianuarie espirat.

Prea Santici ParingIn sesiunea acesta, avem sa ne ocupam de restul lu-

crarilor remase ne limpeclite in sesiunea trecuta, precumsi de urmatOrele cestiuni, earl' reclama imperiosresolvareafor si anume: 1) Juramentul preotilor si legiferarea luitlup6 vederile santel nOstre biserici; 2) armonisarea legeicivile cu cea bisericesch in privinta casatorieT ; 3) icono-grafla bisericel romane ortodoxe; 4) programa de inve-tament religios in scOlele primare si secundare din taxa;5) serviciul pastoral al preotilor de armata ; 6) retiparireaBibliei, si 7 cestiunea luminarilor de ceara, punendu-seo stabil& falsiticarei lor, spre a nu se mai aduce in bi-serica lul Dumnecleti jertfa necurata compusa din feluritematerialurl.

Preocuparea nOstra, Prea Santitl si Iubiti Fratl in Dom-nul, este, ca biserica lul Dumnecleti din regatul Romaniei,incredintata noue pastorilor sufletesti si pandar1 al na-tiunei romane, sa fie cat mai mult aparata in curateniadoctrinei sale si pusa pe o tale de propasire, potrivit cucerintele timpulul de fata.

www.dacoromanica.ro


Reclamele, pe earl gilnic le primim nol Ierarhiicu privire la nevoile bisericei si ale clerului, Ne pun inpositiune sa le facem cunoscute Santului Sinod, ca im-preuna lucrand, sa ajungem la implinirea dorintelor le-gitime ale piosilor crestini si la multumirea sufletesca aservitorilor altarulul. Asa d. e. pamentul bisericilor careprin legea clerului mirean cade in folosul preotilor parohlsi supra-numerari, precum si al intregulul personal bise-ricesc, urmeza sa ingrijim, ca sä nu se instreineze onsa se arendeze, dupe cum sun t acum pornite unele ye-dent Corpul cantaretilor de pe la bisericele urbane, necontenit reclamand, Ca cu imbunatatirea sertei clerului,positiunea for a remas destul de umilita, urmeza sa neocupam si de aceste plangeri. Lipsa de seminarists degradul II pentru trebuinta comunelor rurale, la vacanteleparohiale, a provocat acum depunerea pe biuroul camereia unui proiect de lege din initiativa parlamentara, pentrua se da dreptul de hirotonie seminaristilor Cu patru claseatlati in acesta categorie in preqiva votarei legel cleruluimirean. Regulamentul Consistorielor avend unele lacunesi ne putend prin urmare sa impace in totul spiritul deperfecta armonie, ce trebue sa domnesca intre Stat Si Bi-serica, credem ca e bine a se mai indulci unele articoleprin modfficarile cerute de timpul de fata. Defensoril ec-clesiastic) find un lux in corpul functionarilor bisericesti,credem ca este mai bine, ca cu salariele for sa se ame-lioreze sOrta precara a Protoiereilor si subprotoTereilor,cari singuri due greutatea administratiunei bisericesti.

Aceste puncte fiind cunoscute noue tuturor, urmezasa chibzuim impreuna asupra mesurilor de indreptare, siapol prin Domnul Ministru -de Culte si Instructiune Pu-blica, sa putem ajunge la tinta dorita, pentru mersul re-gulat al santei nOstre biserici.

Prea Santiti Parinti,In urma votului dat de Santul Sinod, in sedinta de la

6 Martie, espirat in favOrea Prea SAntitului arhiereil Ca-listrat Barladeanu, ca sa fie adica numit intr'una dinfunctiunele pendinte de= Santul Sinod, am disposat, caPrea Santia Sa cu incepere de la 1 Aprilie espirat sa fienumit ca mernbru redactor si presedinte al revistel «Bi--

terei,

www.dacoromanica.ro


serica Ortodox5. Romana, in locul D-lui Ioan Cornoiu,actualmente director al Cultelor si profesor la facultateade Teologie.

Tot asemenea, potrivit votuluT indicat, am dispus, ca latipografia cartilor bisericesti, sa fie numit Director in loculD-lul C. Erbiceanu, demisionat la I a curentel din motivede sanatate, Prea Santia Sa Arhiereul Valerian Rimnicenu,pe care l'am insarcinat mai intal sä primesca cu inven-taritii in regula avutul acelei tipografii si al revistel, siapoi sa intre in tote drepturile preveclute de regulamentulSantului Sinod.

Dar pentru ca afacerile financiare si materiale ale ti-pografiel, in timpul de fata sunt mult mai numer6se decat in trecut si reclarna prin urmare dilnic un pretiostimp pentru a fi casa in ordinea recomandata de dispo-sitiunile comptabilitatel si pentru ca comandele si inca-sarile sä fie intr'un servicitii de perfecta regula, s'a simtitde aceea nevoia de a se infiinta si un post de Controlor,atat pentru avutul tipografiel, care sa ridica la o sumaconsiderabila, cat si pentru al casei revistel «Biserica or-todoxa Romana». TOte acestea se vor supune la cunos-tinta Prea Santielor VOstre printr'un raport amanuntit.

In fine, Prea Santitl Parinti, sa ne rugam cu calduraduhovnicesch, ca Dumnecleul puterilor sa fie cu noi, sisa trimita in mijlocul nostru pe Mangaitorul seir Duh, casa ne inspire si sa ne lumineze, la lucrarile folositOresantei Biserici autocefale ortodoxe romane si scumpei n6s-tre ter1, ca ast-fel sesiunea acesta sa fie cat mai rodnica,dupe asteptarile iubitilor nastri flu sufletesti.

Se face apoi apelul nominal si respund presenti 16P.P. S.S. membri.

Se citeste sumarul sedintel de la 9 Martie a. c. asesiunel extra-ordinare, si se aproba.

I. P. S. Mitropolit Primat: Acum, ye rog sa proce-dam la alegerea secretarilor biuroulul.

Se procede la alegerea secretarilor, prin vot secret.I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul esterVotanti 16. Majoritate absoluta 9. Au intrunit :P. S. Arhierett Nifon Ploesteanu 16 voturi.

Meletie Galateanu 16 »

www.dacoromanica.ro


Proclam dar, ca secretari ai biuroului, pe P. P. S. S.Arhierei : Nifon Ploesteanu si Meletie Galateanu, cari auintrunit unanimitatea voturilor.

Acum, v6 rog, sa procedam la alegerea comisiunei depetitiuni.

Se procede la alegerea comisiunei de petitiuni, prinvot secret.

I. P. S. Mitropolit Primat: Procedam la despuereascrutinului.

Resultatul votului este : Votanti 16. Majoritate absoluta 9.Bilete albe 3. Ati intrunit:

P. S. Episcop al Romanului» Arh. Calistrat Barladeanu

12 voturi.11 »

:,, » Valerian Rimniceanu 10 ,v » Atanasie Craioveanu 3 ,

A Pimen Pitesteanu 2 >,

» Episcop al Husilor 1 »

Proclam dar, de alesi in comisiunea de petitiuni pe P.S. Episcop al Romauului si pe P.P. S. S. Arhierel: Ca-listrat Barladeanu si Valerian Rimniceanu, cari ail intrunitmajoritatea ceruta de regulament.

Acum sa se fad. comunicarile.Se comunica de la biurou petiOunea P. S. Arhiereti

Nifon Ploesteanu, prin care isi da dimisiunea din postulde director al cancelariei S-tulul Sinod, pentru motivulca conform art. 8 din regulamentul interior, este incom-patibilitate intre positiunea sa de membru al S-tului Si-nod, si postul de director al cancelariei.

Se pune la vot demisia si se primeste.Se comunica de la biuroil petitiunea parintelui Ar-

chidiacon G. I. Gibescu, licentiat in Teologie, prin caresolicita postul de director al cancelariei S-tului Sinod re-mas vacant prin demisionarea P. S. Arhiereti Nifon Pio-Wenn.

P. S. Episcop al Blifmicului: Cererea acesta, eticred ca ar fi bine, s'o avem in vedere, cand ne vom o-cupa de alegerea directorului.

I. P. S. Mitropolit Primal: EA cred, ca nu 'Ate fiun alt timp mai bine venit de cat acesta, cand P. S. Ni-fon si-a dat dimisiunea. Afara de acesta, cancelaria S-tuluiSinod, neputend suferi lipsa de director, mai cu sema

www.dacoromanica.ro


acum in timpul sesiuneI, ell pun la vot cererea Orin-telui Archidiacon Gibescu.

Cine este pentru, sa bine voiasca a ridica mans.S'a primit.P. S. Episcop al Rimnicului: I. P. S Presedinte!

Eil cer cuventul, ca sa vorbesc in acesta cestiune, si nuvoiti sa mi'l acordati. Ve rog dar sa se is act de acesta;ca adeca, mi s'a suprimat cuventul.

I. P. S. Mitropolit Primat: Prea Santite, trebue sastitl ea directorul cancelariei S-tului Sinod, plite sa se a-MO nutnai de eatre presedinte; dar eti am venit pe calealegala si S-tul Sinod aproband cererea par. ArchidiaconGibescu de a fi numit in calitate de director al acesteicancelarii, nu mai incape discutiune.

P. S. Episcop al Rlmniculul: tii:i ca dupre regu-lament directorul cancelariei se alege de S-tul Sinod, siprin urmare eu, ca membru al S-tului Sinod, sunt indrepturile mele, cand am inaintea mea o asemenea ce-rere; sunt cu alte cuvinte in drept sa iail cuventul si savorbesc, cand se fac propuneri ca acestea.

I. P. S. Mitropolit Primal: S'a votat acum, nu semai p8te discuta.

P. S. Episcop al Rlmnicului: Ell sunt in drepturilemele sa discut.

Se comunich de la biuroil scrisdrea Patriarhului deConstantinopole, adresata I. P. S-titului Mitropolit Primatcu ocasiunea suirei SanctilateI Sale, pe scaunul patriarhal,de care se la act.

P. S. Episcop al _Rimnicului: Neaparat, ca I. P. S.VOstra aveti sa respundeti. Dar cum? in ce calitate? caMitropolit Primat, sail ca Presedinte al S-tului Sinod?

I. P. S. Mitropolit Primat: Neaparat, ca nu-I potrespunde in alt mod, de cat in calitate de presedinte alS-tului Sinod.

Se comunica de la biuroil adresa I. P. S-titului Mi-tropolit Primat prin care face cunoscut, ca in urma votuluidat St. Sinod, a tuns in schima monahala pe Par. EconomNicolae Nicolescu, dandu-i numele Nifon, iar in cliva de25 Martie I'a hirotonit arhiereti cu titlul de Ploestenu.Se is act de acesta.

Idem, o adresa a D-lui Ministru al Cultelor si Ins-

www.dacoromanica.ro


tructiunel Publice, prin care se face cunoscut, eh anulacesta s'a prevedut in budgetul Ministeriului 12,000 leipentru plata diurnelor membrilor S-tui Sinod. Dupe aceease comunica o alta adresa, prin care se revine asupracelei de sus facendu-se cunoscut, ca s'a preveclut in budgetsuma de 15.000 lel anual.

D. Ministru al Cultelor: In adever, sä taiase intaisi se redusese suma la cifra de 12,000; dar mai pe urmavelend ca se pOte face economie din alte parti, s'a alocatdin nou in budget tot suma de 15,000 lei, cum a fostsi pana acum.

In tot casul inse, acesta suma find chiar atat, S-tulSinod tot nu va remanea neplatit, pentru timpul cat valucra.

Se comunica de la biuroil adresa D-lui Ministru alCultelor, pe Tanga care se inainteza mai multe fotografii,represent and biserica Sarindaru.

P. S. Episcop al Rimnicului: EA propun, ca un randdin aceste tablouri sa se depuna si In biblioteca S- tului.Sinod. Apoi, data sunt inaintate mai multe randuri, eurog sa ni se puna si noue la indemand, Cate un rand.

P. S. Episcop al Husilor: Mi se pare ca de la Onor.Minister s'a trimis pentru fie-care membru.

D. Ministru al Cultelor: Nu'mi aduc aminte data_sunt sail nu 114 vederi deosebite. Mi se pare ca suntaceleasi vederi.

Ve rog sa se citesca adresa, ca sa vedem.P. S. Nifon Ploesteanu citeste adresa.

Inalt Prea Santite,

« Am onOre a inainta I. P. S. VOstre, alaturatele 114tablouri-fotografii, representand diferite vederi ale fosteibiserici Sarindaru, si vo rog, Inalt Prea Santite, sä bine-voiti a face sa se pue la dispositiunea Prea SantitilorMembri al S-tului Sinod, conform dorintei exprimate dePrea Santiile Lor, in una din sedintele sesiunel din urma).

D. Ministru al Cultelor: Prin urmare, data sunt cate7 vederi, se va mai trimite de la Minister Inca cate doue,si atunci, pOte sa aiba fie-care cate un rand, iar unulpentru biblioteca S-tului Sinod; si de va mai remanea,va lua si fie-care Arhiereil.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD

Se comunica de la biuroti adresa Ministeruruilangh care se inaintezh un manual de musich, liturtlrapush pe done voci, de Dl. Ionescu, profesor de muicavocald la scOla normald «Vasile Luptp din Iasi.

P. S. Episcop al Rimnicalui: Eu propun, ca pentruacesta carte sa se alega o comisiune specialh in sedintade asta-di, sail' in altd sedinta.

Se comunica de la biuroU o adresa a Episcopiel deRoman, relativ la modificarea unel parohil.

S-tut Sinod decide a se avea in vedere cand se vadiscuta asemenea cestiuni.

P. S. Episcop al Rimniculul: I. P. S-cite PresedinteVe rog, sh'ml dati voie ca sa'mi indreptez cuventul mei a-tt. P. S. Nifon Ploesteanu, fostul nostru Director de cance-larie, si intreb : data nu s'au tiparit inch sumarele se-dintelor din sesiunea extra-ordinara trecuta; cdci not nule-am primit inca pang acum tipdrite. Si apoi aceste sumarene sunt de o mare trebuinta ca sa le avem inaintea misted.;fiind-ca numal asa lucrarile, care asta-di sunt pendinte ina-intea S-tului Sinod din sesiunea trecuta pot avea o discuti-une regulata. Stim ca s'au luat mai multe hotarari in sesi-unea trecuta asupra unor lucrdri, care all Minas sa se ter-mine in sesiunea acesta, intr'un fel, se intelege, sail in altul.Daca dar, desbaterile tiparit, sa ni se impart., sinumal atunci vom putea hotari asupra cestiunilor, careail Minas pendinte din sesiunea trecuta.

I. P. S. illitropolit Primat: Sa ye WI eu esplicati-unile pe care le cereti asupra desbaterilor din sesiuneatrecuta. Nici eix nu le-am reveclut pand acli. Am intrebatpe fostul director si mi s'a spus eh au fost la P. S. VOstra,vre-o trel sdptdmani, la P. S. Episcop al Husilor asemeneaau stat cat-va timp, si acum nu stiu unde se mai gasesc.Eu insu'ml n'am revequt nimic, fiind-ca trimis intaila P. S. VOstrd, unde retinut atata timp, si cred,ca nu aveti dreptul a ye plange de intarclierea tiparireiacestor desbateri.

P S. Episcop al Pentru ca sh incetezeon -ce interpretare, eu rog pe P. S. Nifon Ploesteanu, casa aduca originalele sumarelor aci, cu copertele lor, siatunci se va vedea, ca pe ele sunt notate qilele, care allstat la mine, si cand au exit de la mine fie-care sumar.

Rfmnicului:

sa:1

salt

s'an

www.dacoromanica.ro


P. S. Nifon Ploeste.nu: De si asta-ql, pentru prima.bra iad parte la lucrarile S-tului Sinod, ca membru alacestui malt corp bisericesc, de si ca, nod venit ar fi tre-buit cat va timp sa 'mi impun tacere, totusi fiindca sevorbeste la adresa mea, rog cu tot respectul pe I. P. S.Presedinte cum si pe S-tul Sinod arni permita a r6spundeP. S. Episcop al Rimniculut.

Veclend Ca desbaterile din sesiunea extra-ordinara suntmai lungs de cat cele din alte sesiuni, in calitate de di-rector al cancelariel S-tului Sinod, luasem o mesura noue,adica, ca chiar in timpul sesiunet sa trimit P.P. S.S. Mem-bri desbaterile rand pe rand spre a le revedea, ca ast-felo data cu inchiderea S-tului Sinod sa, se si publice des-baterile dupe cum se face cu desbaterile corpurilor legiuitOre.Cele dintai desbateri le-am presentat P. S. Episcop al Rim-nicului. De doue on am fost in persOna la P. S. Sa, ru-gandu-1 sa-si revada cuventarile si mi'a lis Ca e ocupatin diferite comisiuni.

De la P. S. Sa, le-am dus la P. S. Episcop al Dunareide jos si le-a reveclut. 0 parte din ele le-am dus la I. P. S.Mitropolit al Moldovel si asemenea a bine-voit a le re-vedea. \Wend insa ca nu se pot vedea de toti P.P. S.S.membri, a trebuit sa le las pang la sfarsitul sesiunel, dupecum era obiceiul. 0 parte a fost vecluta de P. S. Episcopal Rimniculul, iar cele l'alte ad remas dupe serbatori.

P. S. Episcop al Hu..ilor: Atunci ad fost la mine.P. S. Nifon Ploestenu: Pe langa acesta, de Sf. ser-

batori ale Pascelui tott P. P. S. S. Chiriarhi ad fost pela Eparhii asa ca nu le-a putut vedea toti. Acum findreveclute de toti P,P. S.S. Membril imediat le trimit latipografie, pentru a se tipart.

I. P. 8. Mitropolit al Moldovel: Si ed am observatca tiparirea desbaterilor S-tulut Sinod s'a intarziat, si devre'o done on am intrebat pe I. P. S. Presedinte al5-tului Sinod, daca nu ni se da sa le cercetam.

Mi s'ati dat si mie in done renduri, dupe ce m'am in-tors dupe Pasty si le-am vequt.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ed am atras atentiuneaIn mai multe randuri asupra desbaterilor, si m'am con-.vins ca causa intarclieret in tiparirea lor, a fost ca P.P.S.S. Membrit nu le-ad reveclut mai din vreme, pretecstandfie care ca sunt ocupati.

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Rimniculul: Pentru ca sa putetidovedi, cat au stat la mine sumarele, eu rog Inca °data.sa se aduca copertele, si atunci se va vedea.

I P. S. Mitropolit Primat: Ultima revedere a vorbi-rei P. S, Episcop al Rimnicului, a fost la 24 Martie, ina-inte de Paste cu cite va

Parte din desbateri au fost la P. S. Episcop al Hu-silor, dupe Pasti, cum chiar P. S. Sa ne-a declarat, siabia acum sunt reveclute de toti Membri. De aceea, nupOte fi motiv de invinuire, ca nu s'ail tiparit panaCred dar ca incidentul ridicat de P. S. Episcop al Rim-nicului p6te fi inchis.

P. S. Episcop al Rimniculul: I. P. Sante! Acurneu rog, ca sa procedam la alegerea comisiunilor pentruluarea socotelelor la jurnalul Biserica Ortodoxa, si la Ti-pografia Cartilor Bisericesti.

I. P. 6.Mitropolit l-rimat: Aceste comisiuni putemsa le alegem in alta sedinta

D. Ministru al Cultelor: Eu as ruga pe I. P. S.Presedinte, ca sa hotarasca de acum cliva cand este se-din0., pen tru Ca voiu sa still si

P. S. Episcop at Rimnicului: Nu suntem Inca de-p1M constituiti; pentru ca nu s'ad ales tote comisiunile.Mal avem de ales comisiunile pentru luarea socotelelorjurnalului si ale.tipografiei si eu rog sä terminam

D. Ministru at Cultelor: Acele comisiuni, cum sicomisiunea pentru cercetarea acelei liturghii, pusa pe douevoci, cred ca se va putea alege in sedinta viitOre.

In comisiunea pentru cercetarea acelei liturgil, care nucere vreme multi de lucru, cred ca ar fi bine sa alegeti_pe P. S- Episcop at Romanului, care a mai facut ase-menea liturgii.

I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci dar, ca sa termi-nam, ei cred, ca este bine, sa procedam la alegerea co-misiunilor pentru cercetarea socotelelor jurnalului si ti-pografiel.

Se procede la alegerea comisiunea, pentru cercetareasocotelelor jurnalului qBiserica Ortodoxa Romani, si aTipografiei Cartilor Bisericesti, prin vot secret.

I P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului este:Votati 16. Majoritate absoluta 9. Bile albe 1. Au intrunit:

Mile.

acum.

eq.

asta-dl.

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Dunarel-de-jos 12 voturiBuzeului 8

Arh. Meletie Galatianu 8Episcop al Rimniculul 6

$ Argesului 5Husifor 3

Arh. Atanasie Craiovenu 2» Valerian Rimniceanu 1

Proclam dar ca membri in comisiunile pentru cercetareasocotelelor jurnalulul si ale tipografiei, pe P. S. Episcopal Dunarel-de-jos, al Buzeului si pe P. S. Archiereil Me-letie Galatianu, cart au intrunit majoritatea ceruta de re-gulament.

P. S. Episcop al Rirriniculul: Dupre regulamentul ti-pografiei, si voiil merge mai departe, dupre legea secu-larisarel bunurilor bisericesti, statul are un control spe-cial asupra averei Bisericel nOstre. Regulamentul pentrufondarea tipografiei are un articol special, prin care seobligh Ministerul, ca la luarile de socotela sa'si trimitadelegatul sett Apoi sa nu uitam, ca chiar S-tul Sinoda cerut asemenea delegall. De aceia et acum me adresezla D. Ministrul rog sa declare, dad. rum* la acestdrept, ce'l are statul de a controla averile acestor doueinstitutiuni, sail nu.

D. Ministru al Cultelor: Prea Santite, este evidentca. Statul nu milli* nici °data la nimic. Eu voia cer-ceta regulamentul si voiti vedea data Statul are drept latrimiterea unui delegat

A doua cestiune care aveam sa anunt este urmatOrea. Mise pare, pe cat am vedut din comunicarT, ca directorultipografiei dat dimisiunea. Art. 9 din regulamentulrespectiv iata ce dice in acesta," privinta:

Art. 9 Directorul tipoprafiel trebue sa fie o persOnadistinsa atat prin stiinta cat si prin onestitate si sa de-

«pun& si o garantie in valOre cu suma de bani ce i seva incredinta spre administrare.

Stiiilta i se cere pentru ca sa pdta ecsecuta tiparireacu cea mai mare fidelitate si esactitate, pentru ca sanu se introduce in card greseli si omisiuni precum a-cesta din nenorocire s'a intamplat la editarea cartilor bi-sericesti in fosta tipografie a Mitropoliel din Bucuresti, cand,

* * , }

,, »

* * $

* * , »

,A

si'l

si'a

t

,

www.dacoromanica.ro


«din lipsa until director competinte s'ail strecurat o multime«de greseli in cuvinte si omisiuni de intregi frase, ceea ce a«compromis Mile cartile acelea. Directorul tipografiei va«fi ales de S-tul Sinod in intelegere cu Ministrul de Culte«si aprobat de Domnitor». Acesta este continutul artico-lului si in acesta privinta, iata ce am sa propun: Rogpe I. P. S. Presedinte al S-tului Sinod, sa bine voiascaa pune la ordinea dilei in viitOrea sedinta, cestiunea ale-gerei directorului tipografiel; cad dupe cum vedeti, in re-gulament se dice ca., directorul va fi numit in intelegerecu Ministru si aprobat de Domnitor. Atunci vom vedea datavoiil putea sa dail si agrementul Ministrulul de Culte, pecare regulamentul it cere sa existe la alegerea directo-rului tipografiei.

Asemenea dad. se va putea, ca comisiunea care s'aales acum, nu sä is socotelile, dar sa ne spuna cu a-proximatie pang la sedinta viitOre, cam care ar fi veni-turile tipografiei, ca sa stim cum sa aplichm articolul 9din regulament.

P. S. Episcop al Duna; rel-de-jos: Nu s'a cerut 'lid°data acesta.

D. Ministru al Cultelor: Acesta ca o garantie pentrusuma de bani care intra In myna sa si ast-fel sa se a-plice regulamentul in totul.

Cred dar, ca este bine, ca sa fie sedinta Joi la orele2 dupe amiazi si in aceeasi cli cer sa se puny la or-dinea (Mei si alegerea directorului tipografiel.

I. P. S. JUitropolit Primat: Sh'mi dati voe, D-le Mi-nistru, sa respund in cate va cuvinte la ceea ce ati o-biectat asupra directorului tipografiei.

N'a fost pana acum nicl un director cu garantie; darsa credeti D. VOstra, ca atat etii cat si S-tul Sinod, dorimsa indrumam spre bine mersul tipografiei si al jurnalului< Biserica Ortodoxa Romany .

Acesta a fost scopul met, iar S tul Sinod m'a intelessi bine a fhcut, ca sa punem aceste institutiuni pe talede propasire.

Dach voiti D-le Ministru, sa trimiteti un delegat, putellsa faceti acesta, insa articolul 9, pe care nu 1'4 citit petot, lice mai la vale:

El (directorul) va fi salariat si va administra tipogra-

www.dacoromanica.ro


«fia cu avutul el, sub controlul S-tului Sinod, impreuna.«cu Ministrul de Culte, pans. and tipografia se va intretine«de Stat; tar dupe ce ea va avea mijlOcele sale proprit«de intretinere, va remanea numal sub controlul«S-tului Sinod».

Prin urmare, S-tul Sinod nu mat pOte sa procedezealt-fel, de cat in spiritul articolului acestuia.

D. Ministru al Cultelor: N'am spus ca voili trimite,ci am gis ca voiiii esamina cestiunea. (P. S. Nifon Plo-estenu citeste Art. 9 in intregul hit)

I. P. 8. Mitropolit Primat: Acesta este, D-le Ministru,continutul articolului 9, si S-tul Sinod va usa de dreptu-rile ce-i se prescrie prin acest articol.

Acum ne mat find nimic la ordinea clilel, ridic sedintasi cea viitore va fl pe Jot la orele 2 dupe amiazi.

edinta se ridica si se anunta cea viitOre pentru Jot4 Mai, orele 2 p. m.

Pre,sedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.Secretar1: Nifon N. Ploe,stenu i

Meletie Galeltenu.

qedinca din 4 Mal 1895.

Sedinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedentiaI. P. S-titului Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presentl 15 P.P.S.S. membri, find absinte motivat P. S. Episcop al Du-narei de jos.

Se citeste sumarul sedintei precedente.I P. S. Mitropolit al Ilfoldovel: Din citirea ce s'a

dat sumarului, de noul Arhiereti, am audit ca s'a comu-nicat Santulut Sinod scrisOrea Patriarhului de Constanti-nopole. Sa -mi datl voe sa ye atrag atentiunea, ca nottrebue sä tinem compt de titlurile ce le are tine -va; sideci si aci ar fl trebuit sa se dick' «Prea fericitului Pa-triarh de Constantinopole> .

P. S. Episcop al R1172DiC1111II: Patriarhului de Con-stantinopole nu se dice «Prea fericitulut».

I. P. S. Mitropolit al Moldoill: Cel putin PreaSantitulut.

www.dacoromanica.ro


P. S. Nifon Ploesteanu: Este o omisiune I. P. S-tite.I. P. S. Mitropolit at Moldovel: A doua cestiune

este, ca I. P. S. Mitropolit Primat a hirotonit pe cutareca Ce espresiune este acesta cutare? Ar fitrebuit sa se clica in Arhieret.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot sumarul se-dintel precedente cu aceste observatiuni.

S'a primit.I. P. S. Mitropolit Primat: P. P. S. S. Parintl ! Ve

rog, sä luatl act ca, in urma votului ce mi s'a dat de St.Sinod, in una din sedintele sesiunel extraordinare, am nu-mit director la tipografia cartilor bisericesti pe P. S. Ar-hiereti Valerian Rimniceanu ; Tar pe P. S. Calistrat Bar-ladeanu l'am numit redactor si presedinte la jurnalul

Biserica Ortodoxa Romana*. Ve comunic acestea sprestiinta.

P. S. Episcop al Argeqului: Nu putem sä luam actde inlocuirea D-lui Cornohl cu P. S. Calistrat BarlOdenu,caci este contra regulamentului. I. P. S. VOstra ati facutacesta numire, dar S-tul Sinod n'a hotarat.

I. P. S. Mitropolit Primal: Am clis sä se is act.P. S. Episcop al Argesului: Ni s'a facut cunoscut

numaT prin discursul program, ca.' s'a facut numirea, darSt. Sinod n'a luat act. De aceea, ve rog, dati cuventul.

I. P. S. Mitropolit Primat Veti avea cuventul, a-tunci cand va veni comisiunea cu socotelele. al am tinutsa fac cunoscut S-lui Sinod aceste numirl, pentru a lua act.

P. S. Episcop al Argesulul: Nu putem sb, luarn act,caci acea numire este in contra regulamentuluT.

Noi avem un regulament, care spune, anume cum säse declare o vacanta. Afi numit fara ca S-tul Sinod sadea un vot. Despre inlaturarea D-lul Cornoia nu a fostnicl o vorba in sesiunea trecuta.

I. P. S. Mitropolit Primat: Prea Sanlite, ye spun adoua Ora, ca atuncT cand va veni comisiunea cu rapor-tul socotelelor, puteti vorbi cele ce aveti de vorbit.

P. S. Episcop al Ilusilor: Ea unul protestez in con-tra unet asemenea numiri fOcutO fara consimtimentul S -tulutSinod, de dre-ce stint regulamente precise, in care sespune, ca Directorul tipografiei cum si membriT cotnite-

17.

Arhierea....

sa -ml

www.dacoromanica.ro


tulul revistei < Biserica Ortodoxa Romana» trebue sä senumesca de S-tul Sinod. Am 1is.

P. S. Calistrat Ba,rladeanu: I. P. S-cite! Este inchisincidentul, sail imi dati cuventul?

I. P. S. Mitropolit Primat: Incidentul este inchis,sj protestul P. S. Episcop al Husilor n'a avut loc.

P. S. Calistrat Barg deanu: De aceea voiam saintreb pe S-tul Sinod : P.P. S.S. Episcopi al Husilor si alArgesului, protesteza Ore contra decisiunei S-tului Sinod?SA. ne spuna si noue.

I. P. S. Mitropolit Primat: Incidentul este inchis; prinurmare trecem la comunicarl.

Se comunica de la biuroa petitiunea P. S. Episcopal Dunarel de jos, prin care cere sa, i se motiveze ab-senta, find chemat sa is parte la aniversarea mortei ma-relul patriot roman I. C. Bratianu, si se aproba.

Idem, adresa D-lui Ministru al Cultelor, prin careface cunoscut promulgarea regulamentului pentru costumulclerului, al studentilor in teologie Si al elevilor seminarist!.

I. P. S. Mitropolit Primat: Se is act de acesta, sise va comunica tuturor P.P. S.S. Episcopl.

Se comunica de la biurat cererea D-luT Director alscOlel Normale a societatel pentru invera tura po-porului roman din Bucuresti, prin care se Mg, a seacorda pentru trebuinta elevilor acelei stole, un rand dincartile de ritual.

Se comunica de la biurou petitiunea obstel locui-torilor din catunul Piriu, Jud. Gorj, prin care cer a fialipip la parohia Cazanestil, de care sunt forte aprOpe, sise decide a se trimite P. S. Episcop respectiv acea petitie.

Idem, petitiunea preotului 'On Cucu, din EparhiaHusilor, prin care se nigh, a-I se reda biserica re a avut,ci se trimite la comisiunea de petitiuni.

Idem, petitiunea a 3 locuitorl din comuna Bailesti,Eparhia Rimnicului Noul-Severin, prin care cer, a prestajuramentul in procesul ce'l au la Consistoriu, in comunalor, de Ore-ce sunt seraci, si se trimite la P. S. Episcoprespectiv.

-,-- Idem, 6 adrese a le Mitropoliel Ungro-Vlahiel, pri-vitOre la calugariri, si se trimit la comisiunea de petitiuni.

Idem, 9 adrese ale Episcopiei Husilor, privitOre lacalugariri, ci se trimit la comisiunea de petitiuni.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EMNTELOR ST. SINOD 259

ldem, petitiunea d -lul G. Dima, psalt la BisericaSf. Spiridon din Iasi, pe Tanga care inainteaza spre cer-cetare, un manual de cantari bisericesti, si se trimite lacomisiunea speciala.

P. S. Episcop al Husilor: DI. Ministru al Cultelorcomunica S-tului Sinod, ca regulamentul pentru costumulclerului, s'a sanctionat. Mi se pare ca, atunci cand s'avotat regulamentul, s'a vorbit ca se va face o publicarea formel costumului prin o brosura deosebita, impreunacu regulamentul si acea brosura sa se trimita la EpiscopIsi Protoieri. Intreb, s'a facut acesta brosura, sail nu? Onare sa se faca de acum inainte?

I. P. S. Mitropolit Primat: Neaparat, ca are sa sefaca. Noi am asteptat numal sanctionarea regulamentulul,spre a avea un temeiti, ca sal putem pune in aplicare.

P. S. Episcop al RImnicului: Daca e sa ni se co-munice si noue acea brosura, atunci eii ye rog, sa dis-puneti a ni se comunica si fotografiile deosebitelor costume.

I. P. S. Mitropolit Primat: Regulamentul se va tri-mite in brosura tuturor Episcopilor si Protolereilor, precumprevede art. 18.

P. S. Episcop al Rimniculul: Daca se va putea, säni se comunice in mai multe exemplare ; caci, pOte si unildin preoti vor avea dorinta ca sa le aiba.

P. S. Arh. Pimen Pitesteanu: Intre alte comunicarlfacute S -tului Sinod in sedinta de asta-cli, este o cereredin partea D-lui Director al scOlei Normale pentru inv6-tatura poporului roman, prin care cere, sal se dea unrand de carti de ritual bisericesc, care sa serve elevilorin serviciul religios. Considerand ca, acesti elevi ai so:51aNormale, sunt chemati in societatea romana, pentru aeduca pe fiii nostril; considerand ca, acesti tineri, ca pro-fesori, conform legel sunt obligati sa merga cu elevii dinscOla la biserica, eil ye rog, sal se incuviinteze al se dagratuit un corp de cart! de ritual de la tipografie, caresa pota fi de fobs elevilor normalisti.

Se pune la vot propunerea P. S. Pimen Pitestenu,si se primeste.

Se citeste urmetOrea scrisOre a Sanctitatel Sale Pa-triarhulul Constantinopolel, Antim VII, trimisa I. P. S-tituluiMitropolit Primat si Presedinte al S-tului Sinod :

www.dacoromanica.ro


Have epiotats xo.i 1E52o-1).1-

W-rale NITycpwroXitx 05y-ipo5Xxxia; xat gxpxe Tat-o-% Pou;.Lavia4, iv Xptatp

Tc7f) aici) Xiav iyanr,ri xai nepc-7rtheiti xai au),),ELToupyi

iWIALV METpt6TV04, PEN-

v(8t.i Trly piXylv tutv Ei5acri./.11vCC6TifIc IICCVCEpOTYITIC X0.1. EES',/a-

fMOTTIVX i;EXTMC7):, iV KUptCp nE-

p 157cEpV,cara 7zpo-

o-ayopsOop.7v. _CO xa0o),tx64 xai7raix6cr(atoc Tric v.t6c; 'Aiia4 xai'Arcooro) tx-il.; TGU Xptaroti, 'Ex-x)./ail; zapaxrip,

ri); Tcp6; ainor.)p.a01-c44 irroAfic itopsuOivTic I

Tcavta Ta ZOVT)", iTaTo5 tepoi5 napayiiAllaToc To5 'A-isoo-roAot, Taw ieVet"JV n'AViXECOE

eaXi]lEOV IV (77t0AgOV-

IT; Tlfipeiv TYIV iVOTTITOC 1171C TC(.0*-

TEW; Ev tW auvUal.m.p rY elp41-

v14", xai it T() nepi Tylc iv6r1-To.; Tat:crv.; Urcdtc7iv ckTicov xai .9^..so-

tpopwv Ila-cipcov 80-w.crEgOinwv,Ex yEvEi; et; iivsiv TC cct6vwvxlyipAorri0e14, ec;c&pprixtoc 4xpv,

Eti Tfac X&PLTO.; TOU .9soi,iv zat.; wry& fdpo.; ecyl2e; To-u.aeor,'ExxXlcriat; Tlpstrat xaivrcat. TO5 iipoU TOUTO'J xai a-co-Tripiou 3Ecrpto-u acxxpottoilivouTcpovo t(OV into aeoi) TiTaip1 goy7cpoEapiiritv iv aOralc, xpi,Lv &-ircivrwv iipetiTatov xxi pporEco-114-TOP/ EUIpECTOTIE-rov ?toyt6p.e0a,xati TO imezv xalc7); xexpatri-x6; iEwryeiXat Tot; iv Xp.-arcii ciyarryrra4 xai TrEporoeirot;ec;Exr.A,,.; tot .9'sogaCoz rcpol-Ta-

Toticrt TCoV iyuut&rwv 'OpOo;o;cov

Prea Santite si prea vene-rate Mitropolit al Ungro-Vlahiei si Exarh, primatal Romaniel, in Christos

Dumnezeii prea iubite si preadorite frate si coliturghisitoral smereniei n6stre, Domnule-Genadie, pe prea santia VOstraiubita si venerata noua, frates-te in D-nul imbra.tisand'o,salu-tam cu mare multumire. Ca-racterul universal al santei siapostolicel biserici a lul Chris-tos, intemeiat pe porunca, datasantilor Sei invatecei; cmer-gend invetatl tOtepopOrele, pesanta porunca a ApostolululpopOrelor ingaduiti-ve in dra-goste, silindu-ve a pastra u-nitatea credintei in legamOn-tul pacelA si pe dogmele santi-lor si purtatorilor de D-geilparing asupra acestel unitatidin neam in neam de ye-curl mostenit, legament re-mas nerupt pana in qilelenOstre, prin harul Jul insantele biserici ale lul Dum-nezeil din diferite part', se ob-serva si se manifests. Acestsant si mantuitor legamentmentinut prin ingrijirea celororanduiti de sa prezi-deze in ele, socotim ca o gri-je si datorie a nOstra prea sa-cra, dupe" datina de mai sus invig6re, a face cunoscut fra-tilor iubiti si doriti in Christosprimierarhilor prea santelorbiserici ortodoxe autocefale siprea cinstitel ierarhii din ju-

ciSEApi

-Axe

tE0EptElecotil-

voc, Tot; ecric);

011C660'ITE

diiir9,

-iluArJv

Entpxi-

TYI

il3o4,

Tt;

hi

D-4e0,

D-deli,

www.dacoromanica.ro


b'iroxEpOa)v "ExxXtcrtiov xxi tvl-rcEpi «Ora); ycpxo.p.ton&x.ril ispap-XiC,C, iTCi T6V dordrraTOY 'A-itocrroXcxby ;cal Ilarptapxtxov Oi-xoillevtx6v .9.p6vov 'ExxAlo-ia;Kwvcrravrtvotnr6Aso.); .9105

iNhippyyrtv tiluwv, xxi XITettgalcrOxtalcriwc, t.A.E.rec TOO g-iyykAptato;roOrou, ra)v voElsGiv iv Xptarcr.) dta-

"rra6U.WV xxi rt.; Tcarponapa3dro9nveuv.artx1; IJ.ET1 CO:(TC6V ITC0(.0C-

vcovioc. Kai 8-11 (1112Y-OLV06!-LEVOt rYl

TrEptiroOirrcp YIULV otirrii; ayiltil 'Ott

6p.o0i)p.cp griwcp xXiipouXaor:), xvca TOl); tax6ovra; Trap'rk.ATV ixXoytxo6; (1,q1X-

071ELEV put& Trly napair-ricrtv TOU--rtpapoti Tcpoxar6xou Ilava--itcor&rou flarpt&pxou xupiou Nso-pbrou rt)v ayistv -rairrriv gpavxal TroAtrtxCL; &vEyvcopio-Oltiev, c!)

8uvottLE0a µrl doop.oloyfrat 8rtdvaigou.Ev p.i.v arpart@rat,TOZ)Kupfou, TcEtexpxEiv tw xEXSUO--

Rom al')rou OpthLovre;, rol`.),; °taxa;r-71; rat!yr-t-i; Pa&3o;,ax),a,

al.)100(L7Oicrn iirjOEVEiltc il-

p.(7JV,p65C1) nol),q) cruvex6p.e0a etir6

T(UV nolldixtc TairrYp xEiti.aou--cr6:)v rptxup.t6iv rupc;)vcov xal p.6v()

TW aE(1) Ta;IXTCCOCC; in-L(7)V (iVOCTled-

Re0a (); t5rrepr6cry xu6Epvirryj xai7Lxver0EvET. aptoici) it"; 'ExxXyrria;airmii. Ou v.ilv aAAci. to Bqcppo;

i1u.)v tVICTXUEI 7rp014T1 iva-Tcrepoi 6 r1; Axe' ciyia; touXptcroi, ME.yiXyl;'Ex-x).yrria;

ril; EV 6 TI1TOC.; 8E7y.6; 6 avv-

&toy flEra T(7)V anavraxotia8EXcpiiiv ayttorcirm 'F.xxlylacCov,.8v Tro00p.ev i8Eiv ti.00Aov xxi-ROC/ ov xparusi6p.evov xai crucrcpty-

rul lor, urcarea ndstra prin.mila lui pe prea san-tul apostolicesc si patriarhi-cesc tron al Bisericei Constan-tinopolel, si a incepe, o data.cu acesta incunostiintare, sa-lutarile spirituale in Christossi relatiunile duhovnicesti tra-ditionale. Si dar comunic Dra-gostel VOstre, ca in urma vo-tului unanim al clerului si alpoporulul, dupa legile in vi-Ore la nor, am fost inaltatla acest stint scaun si am fostlecunoscut politiceste, in urmademisiunel venerabilului nos-tru predecesor, Prea Santitulpatriarh, Domnu Neofit; nu pu-tern sa nu recunOstem, ca amluat asupra nOstra cdrma a-cestel corabil spirituale, ca sol-dat al D-lui supus porunceiSale, dar ne cunOstem slabi-ciunea si suntem coprinsi defrica mare din causa furtuni-lor si vijeliilor ce adesea seagiteza, ca in timp de iarndsi tOta speranta o punem Intr-unul cel mat inalt.cd.r-muitor si cel mai puternic a-jutor al Bisericei. Dar pe Langaceste ne intareste curagiul sine anima pretiosul legamental unirel sdntei nOstre marebiserici a lui Christos cu preasantele biserici surori de pre-tutindeni, legament ce dorimsal vedem din ce in ce ma!tare si mat strins dupa santavointd. a Mantuitorulul aratatalamurit in Evangelie, spre bi-

'0,1cp

1E XII

-0.C6v

GI.;

8'xxi

ilu.a%

aUtip

it

T1)v

Tilt

::"..EolA0k,

volTij;IV Tin T*;

&pi-

Ttlo4

D-den,

www.dacoromanica.ro


idp.Evov, xaT4 ixpav-roptx64T0i.4 E6a-rycAtot4 iwElAwOiv toy

Tor.) Eunilpo4 adAyipta, ?.TC' eCy000CT)

Te6V CZ717.VTIXOT) y-714 Et; Td rca-v6p..vviTov airrol OV011% itt,CTTEUOV

TWV. 'Axp&3awrov 8'exovtE4 ILE-noiOni-tv OTt Toiy.c1 mind rcoOoticrexai 7CaVTEC TWV ec-ric.ov

ctwv O. yspapoi xat asoo-riptx-cot104y-cope;, aepucT.4 intxaAoUuLE0aecpwyoU; ty TYl 8uo-xEpEi.))!./.6iv 8ta-

x0vi0c Ta4 aEOITp000EXTOU4 Et V44

Tic yEpa6I.Lia4 xxi 7Co0Etvotirty4ccO-c-71c xEs70'v.ceitliroc xat

IlavtEpOrrITo; xxi Tc1.4 kcip&v TaT,; Tcpot; .9Edv ivTEU Euestv «U-

T* kirJELc, iya ;uvri06:y.Ev, iTcot-ito4 6p.oXoyia4 xo.1

(TECO; 711.11.7.1V, 4pECrT01 TW S EW yE-

ViCrOaL, Ttotilcral Te xat 808&ott. TrX

irpo; otxo3ov.iiv xcce Elpip.riv xalxpaTaicocrtv Tic etyia.; TOU IDE.017)

Ocpti.C.54 8i napaxa-Xotirce4 'ivoc do tot o-uvExo5v

et;EIptx(7.)v ipa(JqAturv, Ipywvu xai Voycov imppco ,v50-a r-tv-apac all-4114 civayxaEav city6m-rivxal. cuv&Ftav TCtiv 'ExXX.ricrta)Y,

alpop.Ev ExiTE147Cp64.T6V 'Apvcoilleva KUotov 3E6-tr.evot aO-roili, 'bac .....roik; µiv E V tri

15-re a"rriv Aorxi 7Coiu.vri eigre-66:; xal 'Op0086othr, XpLcrreavoU4art14.9 -r6 .npox6TCTECV IV TT)

TCECTEL Kai IspoiyEcrOat TYI 084i

'rob' Kupiou, tip ;'ocirrh*.; Tcepto--

not2actov duty yepao-paav 1E5a-crtmOrtrca xai 11avtEp6vrrm, ptzra

Tcepl Foacyo64 tEpccp-

xixg, ivicrx6T1 iv TO% ri.OxeotcXcaltEpyEktq TOU i.tou),c7)voc Tc,5KupEou Etc 86 CCv TOD CAyLOU A6TOil

nele credinciosilor in preamaritul lul nume de peste totlocul. Am ferma credinta, caacelas lucru doresc si toV ve-

de Dumne-zea carmuitori al santelor bi-said ; calduros cerem ajuto-rul for in greaua nOstra sar-cina, rugaciunile primite deDumnedeil ale Prea SantielVOstre,venerate si prea dorite,ce veil adresa lul Dumneqeilpentru nol, ca sa 'putem, po-trivit cu marturisirea si che-marea nOstra, sa ne facemplacucI lui Dumneqeil si säfacem si sa povatuim cele tre-buitOre pentru cladirea, paceasi intarirea santei biserici aluI DumneOeti. Rugam cal-duros, ca sa ne invrednicitl cudese carti fratesti si cu cuven-tul si cu fapta sa intarAldragostea trebuitOre dintre bi-serici inaltam si noi mainiledire D-1 Archipastor, rugan-du'l ca pe crestinii ortodoxi sipiosi, aflatl in turma cuventa-tOre a Prea Santiei VOstre salintaresca in credinta siinainteze pe calea Domnulul,iar pe Prea San0a VOstra venerata si dorita nou'a, d'im-preuna cu s-ta ierarhie dinjurul vostru s'o intaresca inostenele pentru cultivarea vi-el Domnulul,spre marirea San -tulul Sea nuthe si consolida-rea santel si ortodoxei nOs-tre credinle si a santelordogme, canOne si legi, pe cart

iv

*ANruWV

;t,7

xtipac

in:iv

Airilyr71;

nerabilii si

ay

'Extarl-

ate rilo

'Exxiolerire.4054

571;

tinutil

www.dacoromanica.ro


Ov6p.7.-r04 xal 64 CTTEpiWCTEV TT)c

Cirioc4 xat ap0o6ou ilpteiiv itio-rEcoqxal TC6v iEp6")v Aor.ex-cwv xai Ka-v6vwv xal B.E61165y, icp' 6v aurainai TE TOU 'ApxmoiptEvo4 Xpta-Tor.),Tc7)v 1,Epcliv'Anocr-cacov xai Teti Y A-

yiwv Oixoup.Evtx6iv E,A063cov eara-XeUtw4 TE0Eptelio.yra t. 'ETri TOUTOL4

OCCia.6[LEVOL At:air) iv CIA) 'ill/attet rkp xat !LET' ecrirrrIc tilc,- iv XpEcr-

'C(1) 7rpocpp6vco4 TccpucTu7a6v.evoi,latToUp.E0a aEO0ev Ta yEpciapteaAircii4 t t n ck TrAficrta irytievi xxiisavcupp67uvoc xxi &aseAcu(J.Ev

.WYE. AlapTiou T.Ti; Aiav ip.iv Trept6Trou3a-tou

AUT14 Eagacrimerrlyroc xx). 'lane-pOrrrroc ecyaTcriTO4 iv Xptcr6,5 et-8eXpO4 xal 61w4 Trp6Ou(J.o;

t 6 Ko.wasavuvou7c6Xewc 'Avalp.oc.

ea se aflA nestrAmutat ase-zata de ArhipAstorul Christos,de sargil Apostoli si de san-tele SinOde Ecumenice. Intreaceste, salutandu-v6 in sAru-tare santA si cu dragoste intruChristos imbralisandu-ve, cumultumire cerem de la Dum-neclea ca anii P. Sanliei VOs-tre sa fie multi, sOnatosi siveseli, si suntemAl Prea Santiei VOstre vene-

rata si prea iubitA nouafrate iubit in Christos si cu

totul devotat

(m) t Al Constantinopolei Antim.

1895 Martie 8.

Se is act de acesta.P. S. Episcop al Argesului: Cred, ca. I. P. S-litul

Mitropolit Primat, va bine-voi WI respundA tot in termeniasemenea ca acestia.

I. P. S. Mitropolit Primat: Neal:drat, ca tot asa amsA respund si ell; am voit inse, de a o pune mai intAlIn cunostinla S-tului Sinod si in urma sA fac respunsultrebuitor, conform usului de panA acum.

P. S. Nifon Ploesteanu: SA se publice si in jurnalul«Biserica Ortodoxa Roman. >, inpreunA cu originalul.

I. P. S. Mitropolit Primal: Acum, intram in ordineaclilei. La ordinea Oilei este : 1) Alegerea unei comisiunipentru cercetarea manuscriptului intitulat: «Project deProhod in versuth , de preotul V. FrAcea Sachelarie,care manuscript a remas necercetat din sesiunea trecuta.2) Alegerea unei comisiuni pentru cercetarea Liturgiel pedoue voci, lucratA de DI. D. Ionescu, profesor la scOlaNormal& din Iasi. 3) Alegerea unei comisiuni pentru ela-borarea regulamentului privitor la lumindrile de cearA.

SA procedem mai intai la alegerea comisiunei pentru.

www.dacoromanica.ro


cercetarea cartilor de cantari bisericestI, pentru ca avemun Prohod.

P. S. Episcop a,1 Husllor: Carticica acesta «Prohodul)mi se pare ca., a fost si in sesiunea trecuta si s'a trimisla comisiunea cartilor didactice. Reil si fara tale sa trimitla acea comisiune, fiind-ca acesta nu e o carte didactics,ci o carte de ritual; si de aceea eti ye rog, sa se a-leaga o comisune speciala.

I. P. S. Mitropolit Primat: Neaparat, ca trebue a-leasa o comisiune speciala.

P. S. Episcop al lefmnicului: I. P. Sante Presedinte!Mal inainte de a procede la alegerea comisiune), dati-m1voe se fac urmetOrea intrebare : Acesta comisiune, pe careo alegem acum, are sa cerceteze tote cartile, puse si pemusica bisericesca si pe cea cu note liniare?

I. P. S. 111itropolit Trimat: Neaparat.P. S. Episcop al Blmniculul: Daca este asa, atuncI

eu propun, ca sa fie si o singura comisiune dar in aceacomisiune, sa fie alesa si o persOna, care are cunoslintesi de musica liniara.

Se procede la alegerea comisiune) prin vot secret.1. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul este:

VotantI 14. Majoritate absoluta 8. Au intrunit:P. S. Arh. Ioanichie Bacaoanul 10 voturl.

» » Atanasie Craioveanu 10 »

» » Pimen Pitesteanu 9 »

» Episcop al Romanulul 4 »

3' Arh. Nifon Ploesteanu 2 »

» Episcop al Buz6uluI 1 »

Bilete albe 2 »

Prin urmare proclam alesi in comisiune pe P. P. S.S.Arhierel Ioanichie Bacaoanul, Atanasie Craioveanu si PimenPitesteanu, care ail intrunit majoritatea ceruta de regulament.

I. P. S. Mitropolit Primat: Acum avem alegereaunel comisiune, pentru elaborarea regulamentului privitorla luminarile de ceara.

P. S. Episcop al Blmnicului: Mi se pare, ca St.Sinod are lucrat un regulament in acesta privinta ; si cred,ca acum remane, nu sa, se elaboreze un proiect, ci sa segasesca mesurile propril, cum sa, se punk in aplicare acelregulament. La mine in Eparhie, mare parte din preotI,

www.dacoromanica.ro


In baza acelui regulament, ail format societati pentru fa-bricarea de luminary si cu acesta s'a facut mult bine bi-sericilor. Nu se pOte dice, ca s'aii inlaturat in totul lu-minArile false, dar tot s'a facut ceva. Regulamentul darfiind facut, not trebue sa ne gandim la mesurele, cumtrebue sa se aplice acel regulament. Am putea chiar salcercetam si sal amendam, dar nu sa se ilia un regu-lament din nou.

I. P. S. Mitropolit Primat: Asemenea si in EparhiaMitropoliei Ungro-Vlahiei, am constatat cu ocasia inspec--tiunilor ce am facut, ca preotii i I dau osteneala sa fa-brice luminary curate. Inse tot este nevoe ca, aceste lu-minari, acest prinos, care se aduce Domnului, sa fie curatIn tOte bisericile; este necesar ca, preotii din tOte partile

sa aiba o norma, adica un regulament de care trebuesa se conduca in acesta privinta. In adever, un regula-ment este facut, dar acel regulament mi se pare, ca n'aavut sanctiune din partea Guvernului. Asa dar, cred caasta-d1, alegerea unei comisiun!, in scopul de a elaboraun regulament in privinta acesta, se impune. Acea co-misiune, va revedea si regulamentul de care vorbeste P.S. Episcop al. Rimnicului. Regulamentul facut si sanctio-nat, se va pune in aplicare pentru tOta tam, si ast-felvom putea scapa de acele luminarT false, care se aduc inbiserici. Iata care sunt vederile mele in acesta privinta,si cred, ca vor fi impartasite si de S-tul Sinod. Luminarilede ceara, atat la noi cat si in alte parts ale ortodoxiel,apartin bisericel. Noy avem o tipografie, si decieste bine ca, alaturi cu acesta institutiune a S-tului Sinod,sa facem un atelier, in care sa se fabrice luminary deceara curata, sub privigherea si controlul S-tului Sinod,cum este si in Rusia. De ce sa nu facem noi luminaryde ceara curata in tara nOstra si ast-fel sa departam dinBiserica luminarile false, care vatama sanatatea si fac sipe credinciol sa fuga din biserica. Sa alegem dar comi-siunea, care sa se ocupe cu elaborarea acelui regulamentsi ast-fel sä ne punem pe o tale practica.

P. S. Episcop al Husilor: Necesitatea unui regula-ment sail may bine clis inlaturarea luminarilor false dinbiserica este incontestabila.

S'a afirmat, ca este deja facut un regulament. Mi se

asta-di,

terel,

www.dacoromanica.ro


pare ch. comisiunea S-tului Sinod, care s'a ocupat in unadin sesiunele trecute de acesta cestiune, in urma cerereiMouth de D. Presedinte al Camerei de comert din Iasi,nu a facut nici un regulament; ci numal a propus si St.Sinod a aprobat amanarea unel asemenea lucrAri. De a-ceea propunerea I. P. S. VOstre de a alege o comisiune,dupe mine este fOrte bine venita. Acum vom vedea cumse va chibzui; dar in sfaxsit tot este bine sh se puny odata un inceput acestei lucrhri.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ve rog, sh procedem laalegerea comisiune!, care A. fie compush din 5 persOne.

Se procede la alegerea comisiunel prin vot. secret,(In acest moment Dl. Ministru al Cultelor si Instruc-

tiunei publice intra in sala sedintelor).I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul este:Votanti 15. Majoritate absoluta 8. Au intrunit.I. P. S. Mitropolit Primat 15 voturlP. S. Episcop al Husilor 15 »

» » » Romanului 15» » Rimnicului 14 »

> 3. » Buzeului 14 »

I. P. S. Mitropolit al Moldovel 1

P. S. Arh. Nifon Ploesteanu 1 »

Proclam dar, alesi membri in comisiunea pentru ela-borarea regulamentulul respectiv pe P.P. S.S. Episcopi:al Husilor, al Romanului, al Rimnicului, al Buzeului sipe mine, care am intrunit majoritatea ceruta de regulament.

I. P. S. Mitropolit Primat: P.P. S.S. Parinti, ordinealilei find epiuisata, ridic sedinta.

P. 8. Episcop al flusilor: Dati-ml voe malt PreaSantite, ca mai inainte de a ridica sedinta, sa fat urma-tOrea intrebare : Ce se face cu Mhrturisirea Ortodoxa?

I. P. S. lifitropolit Primat: Am vorbit cu I. P. S.Mitropolit al Moldovel, si'mi-a spus ca'si va nota obser-vatiile ce le-a facut in sesiunea trecuth, si le vom vedeaimpreun h.

edinth vom avea maine. Nu still insa, data comisiu-nile sunt pregatite cu lacrArile pe care le are, ca: Jura--mental preorilor, Iconografia, Armonisarea legalcivile cu cea bisericesca si allele.

P. S. Arh. Atanasie Cralovenu: Am terminat numalcu Iconografia si Armonisarea.

www.dacoromanica.ro


D. Ministru al Cultelor: I. P. S-site! V'asi ruga lucrulurmator : 10 Mail mi se pare, ca. este Mercurl si esteprobabil ca, dupe data acesta, sesiunea va fi inchisa; asruga dar, pe S-tul Sinod sa".'si impart& lucrarile cu aproxi-matie, ca pang la acesta data sä fie ispravite. Este siMA rturisirea ortodoxa, care voip sa o terming insesiunea acesta. Ve rog, sä distribuiti lucrarile in ast-felde mod, de si line 'mi este indiferent cum yeti face dis-tribuirea lor, dar p&n& la data de 10 Maiti sa le termi-ng; cad dupe acesta data, cred ca sesiunea se va inchide.

P. S. Episcop al Rimnicului: Nu cred, c& se vaputea inchide asa curand; cad comisiunea pentru luareasocotelelor de la jurnalul Biserica Ortodox& si de latipografie, nu are sa'si termine lucrArile sale asa curand.Afar& de acesta, nob trebue sa asteptam si delegatul D -lulMinistru, care are a lua parte in acesta comisiune.

D. Ministru al Cultelor: Nici nu void numi pe ni-menea, caci dupe interpretarea data articolulul din regu-lament, si care cred, ca este drepta, tipografia are venitulel si se intretine de sine.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ne mai find nimic laordinea oile1 si ora find inaintata, ridic sedinta. Cea vii-tOre va fi pe maine Vinerl, la orele 2 p. m.

Sedinta se ridica, anuntandu-se cea viitOre pentruVinerb 5 Maiti, orele 2 p. m.

Pre,sedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.Secretari: Nifon N. Ploepteanu Fi, Meletie Gala(enu.

,S'edinta de la 5 Mai 1895.

Sedinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedintiaI. P. S. Mitropolit Primat. .

Se face apelul nominal si respund preseg 16 P.P.S.S. Membri.

Se citeste sumarul sedintei precedente.I. P. 8. Mitropolit al Moldovel: fiq voi sa cer o es-

plicatiune de la P. S. Secretar, privit6re la scrisOrea Sancti-tAtei Sale Patriarhulul. Ce va sä lica Sanctitate, si ce va.sa. clic& P. S. Sa?

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Duna rel-de-jos: SA se facA recti-ficare. Acesta este titlul Papei si al Patriarhului.

P. S. Nilon Ploestenu: S'a rectificat.Se pune la vot sumarul cu rectificarea facuta si se

primeste.Se comunica de la biuroti telegrama mai multor

preoti din Eparhia Rimnicului, prin care multumesteS -tulul Sinod, prin presedintele set', pentru regulamentulrelativ la costumul clerulul.

Se comunica si se citeste de la biuroil demisiuneaD-lui C. Erbicenu din postul de director al TipografieiCartilor Bisericesti, pentru motive de sanAtate.

Idem raportul P. S. Valerian Riminicenu, noulnumit director al Tipografiei Cartilor Bisericestl, prin carecomunica S-tului Sinod luarea pe serna a avutului tipo-grafiel; si se trimite la comisiunea pentru luarea soco-telelor.

Idem doue rapOrte relative la situatia financiarA arevistei «Biserica Ortodox& RomAnA» si a «TipografleiCartilor Bisericestio> pe anul expirat 1894/95 si se trimitla comisiunea respective.

Idem raportul P. S. Director al Tipografiei CartilorBisericesti, prin care cere, a se da bine cuventare pentruinprimarea in a doua editiune a Evhologiului, Aghiasma-tarului, Psaltirel si Penticostarulul si se trimite la comi-siunea speciala.

Idem raportul P. S. Director al Tipografiei, prin care r6g5.pe S-tul Sinod a se mijloci catre P.P. S.S. Episcopi,ca sA oblige pe pArintii Protoierei, sA activeze cu Inca-sarea si achitarea datoriilor la revista «Biserica OrtodoxaRomana* si la Tipografie; iar S-tul Sinod decide a sescrie Prea Santitilor Chiriarhi.

I. P. 8. Mitropolit Primat: S'a terminat cu comu-nicarile. Acum P. S. Episcop al Rimnicului are cuventulasupra dimisiunei D-lui Erbicenu.

P. S. Episcop al Rimnicului: I. Prea Santite D. Er-bicenu prin dimisiunea, ce ne presinta, dice, satii mal bine,cere de la S-tul Sinod, ca sa fie descarcat de t6te insar-cinarile, ce Ora acum S-tul Sinod i le-a pus asupr&-i. Eusunt de parere, ca incA nu pOte fi descarcat acum; sianume nu pOte fi descArcat, panA cand comisiunea, carea

1

www.dacoromanica.ro


s'a rinduit de S-tul Sinod, nu va lua socotelele de la D.Erbicenu. Numai atunci pdte fi descarcat, sail mai multincarcat cu positiunea ce a avut; cad socotelele nu lepOte presenta comisiunel, de cat numal D-nelui pe anul es-pirat. Am intrebat adineauri, de tine este presentat rapor-tul cu socotelele, si mi s'a respuns, ca de D-nelui este pre-sentat. De aceia eti adaog, ca numai D-nelui este in staresa dea esplicatiuni comisiunei.

In sfarsit, eu rog pe S-tul Sinod, ca dimisiunea D-luiErbicenu sa remae in suspensie, si sa nu se is asuprael nici o hotarare, pana ce nu va veni comisiunea curaportul pentru luarea socotelelor, si atunci ne vom pro-nunta si asupra acestei dimisiunl.

I. P. S. Mitropolit Primat: Dimisiunea D-lui Erbicenua fost data de mai nainte verbal, acum vine cu insistent&sa dimisioneze si formal; si data n'am pus'o 'Ana acumin vederea S-tului Sinod, de a fi descarcat, causa a fosteh asteptam rapOrtele acestea din partea fostului directorsi a actualului director, ca trite acestea sa le dam in cer-cetarea comisiunel respective, rugand'o ca sa vie cu ra-port de situatiune, si sa se pronunte asupra gestiunei ingenere.

In privinta dimisiunei D-lui Erbicenu, nu avem nimicalt de facut, de cat sä o primim; cad nu putem satinem in suspensiune, cum dice P. S. Episcop al Rimni-cului. Prea Santiile VOstre stitt, ca ell in virtutea auto-risatiunei ce am avut, am si numit alt Director la Tipo-grafie, pentru care S-tul Sinod a luat act in sedinta trecuta.

Dad. insa, se vor constata neregularitati in gestiuneaanilor trecuti, S-tul Sinod va hotari in urma ce este de facut

Se pune la vot dimisiunea D-lui Erbicenu si seprimeste.

P. S. Episcop al Rimnicului: Eu m'am abtinut sime abtin si acum.

P. S. Episcop al Argesulul: Eu ved ca dimisiuneaD-lui Erbicenu este data pe qiva de I Maiil si D-nelui a.fost inlocuit pe cliva de I Aprilie. Nu inteleg acesta.

I. P. S. Mitropolit Primat: Me ertati, si dimisiuneasi numirea s'ail facut pe cliva de I Maitii.

P. S. Episcop al Rimniculul: Da. Dar mai regulatera sa'si dea intai socotelele.

(3,

www.dacoromanica.ro


P. S. Nifon Ploestenu: In privinta socotelelor, desprecare vorbeste P. S. Episcop al Rimniculul, D-1 Erbicenua avut grija sh le trimita si le-am inaintat la comisiune.

I. P. S. Mitropolit Primat: Dupe ce am primit ra-portul cu socotelele, atunci am anuntat S -tuluI Sinod sidimisiunea si socotelele, pe care le-am inaintat la comi-siune.

Acura intram in ordinea lila Iata ce avem la ordine:1) Citirea si discutiunea raportulul asupra iconogra-

fiel bisericesa2) Mal multe rapOrte ale comisiunei de petitiuni pri-

vitOre la calugarirl.3) Raportul comisiunei de petitiuni, privitor la cererea

lucratorilor din portul Braila, pentru respectarea serba-torilor.

4) Raportul comisiunei pentru armonisarea legit civilecu cea bisericesca, in privinta casatoriel.

P. S. Raportor al comisiunei pentru iconografie, esterugat a da citire raportulul.

P. S Pimen Pitestenu in locul P. S. Atanasie era-iovenu, raportor, da citire urmatorului raport:

Inalt Prea Sa,nrite Sta,pgne,Comisiunea S-tului Sinod pentru studiarea cestiunilor

atingatOre de iconografia bisericesca.", intrunindu-se in clivade 2 a. c. sub presedinta I. P. S. Mitropolit Primat;

In vederea trebuintei de icOne, ce este forte siintita inpopor;

In vedere ca piosil crestini, spre a's1 indestula acestatrebuinta isi procura icOne lucrate in alte ter!, adesea deun caracter particular acelor teri, ce nu corespunde intotul cu simtul estetic si religios al Rominului;

In vedere ca icOnele contribue in mesura asa de in-semnata la intarirea simtului religios si national in popor;

In vedere ca la nol ail inceput a se ocupa cu facereade icOne bisericesti pentru crestini persOne mai mult sailmai putin streine de ale bisericel nOstre:

Pentru aceste consideratii, comisiunea opineza, ca S-tulSinod sa insarcineze pe directorul Tipografiei Cartilor Bi-sericesti, a se consulta cu Omeni competenti asnpra con-ditiilor in care s'ar putea infiinta la tipografia S -tulul Si-

www.dacoromanica.ro


nod un atelier de litografie pentru icOne si asupra cos-tului instalatiel.

Acesta find resultatul lucrarei sale, comisiunea cu sme-renie it supune la deliberarea Stu luI Sinod, spre a decidecum va crede de cuviinta.

(ss) Ghenadie Mitropolit Primat, Ghenadie al Rim-nicului, Raportor Athanasie M. Craiovenu.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se pri-mesc cu unanimitate de voturi.

P. S. Valerian raportor, citeste raportul comisiunelde petitiuni relativ la cererea ce fac 88 de hamali dinportul Ell aila, prin care cer a fi scutiti sa nu mai lucrezesi serbatorile in port.

Asupra acestei cestiuni comisiuuea este de opinine, caP. S. Episcop respectiv pOte autorisa pe suplicantl sa lu-creze si in zilele de serbatori.

(In acest moment D. Ministru al Cultelor intra in salasedintelor.)

I. P. S. kitropolit al Moldovel: Aceste conclusiuniale comisiunel mi se par cu totul ne intelese. Comisiuneaeste de opinie ca S-tul Sinod sa dispenseze a se lucraserbatOrea. Apol 01 se (IA dispensa lucratorilor, ca potsa lucreze si in Bile de serbatori; maine o sä dispensezepe lucratori, ca se pot duce la carciuma sä bea, poimaineo sa, dispenseze pe lucratori, ca nu e nimic serbatOreaDuminicel si asa mai departe: ast-fel ca, asemenea lu-trurl eil nu le inteleg.

De aceea conclusiunile acestea pentru mine sunt ne-intelese si eU sunt in contra unor asemenea idei.

P. S. Episcop al Husilor: I. P. S. Presedinte. Edstiti ca intru cat priveste serbatorile, este un regulamentvotat de S-tul Sinod si sanctionat de Majestatea Sa.

Prin urmare sunt de parere, ca acel regulament sa sepazesca, caci este al S-tului Sinod si find si sanctionat,trebue pazit in intregimea lui.

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: As ruga pe S-tulSinod sa, intervina pe langa Guvern, ca sa faca sä se res-pecte serbatorile preveclute in regulamentul S-tului Sinod,in tote porturile Orel si acesta este lucrul cel mai bunce putem face in acesta cestiune.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot propunereawww.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Dunarei-de-jos, care este si a P. S. Epis-cop al Husilor. Cine este pentru, s'a bine voiasca a ri-dica mana.

S'a primit.P. S. Valerian Rimnicenu raportor, citeste raportul co-

misiunei de petitiuni pentru tunderea in schima monahalka surorilor: Ecaterina Dumbrava, Gafia Solariu, EcaterinaMitchievici, Stanca T. Popa, Teodora S. Antoniu, Victoria.Solunca, Stancuta V. Niculae, Maria Budesca si AnicaAndreescu, tote din monastirea Adam.

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament, este de opinie a li se aproba calugarirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se primeste.Idem raportul comisiunei pentru tunderea in mo-

nahism a fratelui Hagi Anghel Cristea din monastirea Ghi-ghiu. Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute deregulament, este de opinie a i se aproba calugarirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aproba.Idem, raportul comisiunei de petitiuni pentru calu-

garirea efectuata in cas de MIA a surorel Ecaterina Ni-culescu din monastirea Paserea, care a primit numele deEpraxia. Comisiunea este de parere a i se aproba calu-ghrirea.

Se pune la vot opiniunea comisiunel si se aproba.Idem, raportul comisiunel de petitiuni pentru tun-

derea in schima monahala a fratelui Constantin Steliandin monastirea Ghighiu.

Comisiunea negasind indeplinite formalitatile, cerute deregulament, este de opinie a se inapoia dosarul sprecomplectare.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aproba.Idem raportul comisiunei pentru tunderea in mo-

nahism a fratelui Florea Stanciu, din monastirea Ghi-ghiu si conchide a i se admite calugarirea.

I. P. S. .11fitropolit Primat: P. S. raportor,voe sa ye cer o esplicatiune. Mi se pare ca o calugarireprecedents s'a respins din causa ca n'a avut actele Mote,adeca II lipsea actul de despartire.

P. S. Valerian Rimnicdnu, raportor. Pentru acelas'a inapoiat dosarul spre complectare, caci nu avea ac-tele tote, iar acesta le are pe Wise.

dati-m1

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §BDINTELOR ST. SINOD 273

D. Ministru al Cultelor: Ce act are de despartire?P. S. Valerian Rimnicen: Are consimtimentul mu-

tual, dupe cum prescrie regulamentul, care este legalisatde judeatorul de pace.

D. ltimistru al Cultelor: Asemenea acte dupe legeacivilh nu sunt bune, ci sunt nule.

Pans ce nu va avea un act de desphrtire in regula,adich o sentintA data de tribunal, acela nu este despartit.

Dad, acesta femee ar avea un copil legitim cu barba-tul seu, ea ar fi lost cera pensie alimentarh,fiind-ca este copilul lui. Daca acea femee ar fi volt cevade la barbatul seu, fiind-ca ea considers ca barbat, sidad. se va duce sh seda la el, are dreptul sh stea la el.Acum cel mai bun lucru ar fi, ca sa nu primiti de catdespartirea legala, adia acea care este in regula cu sen-tinta tribunalului.

I. P. S. Mitropolit Primat: Deja am admis acesta.D. Alinistru al Cultelor: Eu cred ca este mai sigur,

chnd se presinta asa ceva, sh cereti a presinta sentintade despartire, pronuntata de tribunal; ad alt-fel ye ex-puneti. Dach nu este despartit prin tribunal, femeia nu sepOte marita, si traind cu altul, atunci este o bigamie, fe-meia ne find despartit., cum este in casul de lath..

P. S. Valerian Rimnicenu: Pentru acestea primarulcedilla, a n'are, nici o sarcina fata de societate, n'arenici o legatura.

D. Alinistru al Cultelor: Primarul nu este compe-tinte a da act de despartire. Omul acesta o fi lost sailnu casatorit in regulh, acesta nu se stie, dach nu va filost casatorit in regula, lucrul este simplu, dad. va fi lostcasatorit, atunci este forte greil si trebue sa aibh un actde despartire in regula.

I. P. S. Mitropolit Primat: Sunt de parere sä. se scriestaretului monastirei, ca sh intrebe pe acest frate dad. afost casatorit in regula sari nu. Daca nu va fi lost casa-torit in regula, atunci i se p6te acorda calugarirea, iar datava fi fost in regulh, trebue sa se desparth prin tribunal.

P. S. Episcop al Husilor: In o asemenea impreju-rare dach ar fi trait nelegitim, nici nu s'ar fi dat de au-toritate un act ca este despartit.

18.

Oita sal

'1

www.dacoromanica.ro


D. Ministru al Cultelor: Credeti-me, ca se dati dela primarii acte pentru on ce vrel, asa ca nu puteti punetemel pe acestea.

pilele trecute tineam locul Ministrulul de Justitie, mi-sepresinta cine-va si cere invoirea de dispensa pentru ru-denie. Eu '1 intreb, in ce grad sta. rudenia, si'mi spuneca de trei ani traeste in concubinagiu cu vara sa. Eu'i-am respuns, ca pentru alte motive se pOte acorda dis-pensa, dar pentru acesta nu.

P. S. Episcop al Rin2niculul: Am luat cuventul, casa rog pe comisiune, sa tina socotela de normele, ce a-vem stabilite in S-tul Sinod. Aceste norme s'ati respectatpana acum, si nu inteleg, cum in casul de fata se maidiscuth cestiunea ac6sta. Normele nOstre sunt acestea: caindata ce a fost petitionarul casatorit, trebue sa presinteactul de despartenie prin tribunal. Lucrul deci stand ast-felei nu inteleg, pentru ce atata discutiune data a fostcasatorit. NoI, Inca o data clic, avem stabilit, ca de indatace cineva cere calugarirea, trebue sa presinte intre celel'alte acte actul de despartenie pronuntat de tribunal.Nu -1 are petitionarul pre acest act regulat, nu se pOtecalugari.

P 8. Episcop al Husilor.. Pe langa ceea ce este pre-veclut in regulament relativ la calugariri, S-tul Sinod, 'mi-aduc fOrte bine aminte, a luat hotararea inca de mult, caP.P. S.S Chiriarhi, sä dea ordine staritilor de la monas-tiri, fie de calugari fie de calugarite, ca sa nu primescain monastire pe aceia sau pe acelea care nu sunt des-partite prin tribunal. Acest vot al S-tului Sinod este dejacomunicat P.P. S.S. Chiriarhi, si prin urmare ar trebui ca,chiar de la chiriarhii sa nu se mai comunice acte sati ce-reri, in care nu gasesc indeplinite bite formalitatileregulamentare si dispozitiile ulteriOre ale S-tului Sinod

P. S. Valerian Rimnicenu, raportor. Comisiuneas'a condus de Art. 3 din regulament, care iata ce ()ice:«Art. 3. Suplica sa fie iesotita de o marturie din partea«comunei; in ea sa se constate varsta, trepta sau meseria;«de este insurat sad nu, de are copil sail nu. Daca este«sail a fost insurat, sa se constate ca s'a despartit de«sotia sa, prin formele legate, or prin vaduvie, sati ca so-« tul ce remane in societate de buna voe se conglasueste

st

sa

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE ySEDINTELOR ST. SINOD 275

«la hotararea luata de cel l'alt, de a prix i schima mo-«nahicesd. Dad. are copii, sa se constate de nu are inch.«catre el datorii parintesti de indeplinit, s& se infatiseze«testamenul de regularea ce a facut cu averea sa, dad

poseda. De asemenea sa se constate dacA petitionaruleste scutit de darile catre stat, precum si dad. n'are

«datoril neplatite.Iata si actul de despartire, care l'a avut comisiunea in

privire. (Citeste actul liberat de primar).Dupe ce face acest act, merge le judele de ocol si'l

legaliseza.I. P. S. Mitropolit Primat: Domnule Ministru con-

simtimentul acesta, D-vdstra it considerati ca bun?D. Ministru al Cultelor: Noi in legea de divort a-

vem doue m Pike: este divort cand unul dintre soli seplange de cel l'alt, si atunci se urmeza o procedura in-trega ; si este si divort prin consimtimentul amandorora,dar si acela este espus la multe formalitati. Intal tine unan de dile in care nu se pole face nimic, II-lea se infd-tisaza de mai multe on de a-randul in persona .si spurtca persist& in hotararea lor, si III-lea, ceva mai durerospentru ei, jumAtate din averea for devise de drept pro-prietatea copiilor, data au copii, si acesta este pricina pentrucare multi, ca ss nu'si dea averea la copii, nascocesc altepricini mai scandalOse, si acesta trebue sä dureze 4, 5 si6 ani de dile, cand este consimtiment mutual. In ambelecasuri insa, trebue s& se dea o sentinta, sa tree& terme-nile de apel si O. fie inscris& la oficiul stari civile, unde s'apronuntat casatoria, si numal atunci, dupa ce sentinta s'ainscris la oficerul stari civile, se considers casatoria cadesfacuta. POte Mlle bine tribunalul s& se pronunte pen-tru desfacerea c&satoriei, dar dad sentinta nu s'a inscrisla oficerul starei civile in termenul legal, casatoria nu estedesfacuta. Taranii se cred de multe on desfacuti numalprin despartirea unuia de altul si prin acesta daft pricingde bigamie si tot felul de comedil.

Aci in S-tul Sinod nu trebue sä mergh lucrurile asa,cu atat mai mult, cu cat biserica doreste cat mai putindesfacerile. De aceea, cand se presinta cineva, trebue s&dovedesca, cu acte justificative desfacerea. La desfacerea

o

www.dacoromanica.ro


prin conglasuire nu to admite, data n'a trecut un an dedile; si acesta numal pentru ca sa nu incurajeze desfaceride felul acesta. In tot casul insa, fie pentru defecte, pentrupricini hotarate, fie prin consimtirnent mutual, o sentintatrebue data de tribunal. De aceia este evident, ca ceeace a spus regulamentul, a vorbit MIA sa spunh totul.Prin urinare, on de cate on se cere S-tului Sinod caluga-rirea, ca cel care pretinde asta-di, trebue sa presinte sen-tinta tribunalului, remasa difinitiva si inscrisa la oficiul sta-rei civile; cad alt-fel se expune la o multime de incur-caturi. Legea a pus pedici peste peclici, ca sa impedicepe cat posibil va fi de la divort, si de aceea se cer a-semen ea acte.

I. P. S. Mitropolit Primat: Din hotararea data dejudechtorul respectiv, pare ca ar fi ceva, dar nu se stiecum s'a dat; data a fost sail nu in termen. Dar pentruca sa fim in regula, pe care am adoptat'o, trebue sa sefaca pe calea legala; si deci sunt de opinie sa se inapoezedosarul.

P. S. Episcop al Duna, rel de jos: S-tul Sinod amai facut multe calugariri de felul acesta. Tin sa se con-state acesta.

I. P. S. Mitropolit Primat:Sa se ceara superioruluimonastirei deslusiri, data a fost sail nu casatorit, si dataa fost casatorit sa se constate ca s'a despartit in regulasail nu.

Se pune la vot propunerea I. P. S-titului MitropolitPrimat si se primeste.

P S. Valerian, raportor, citeste raportul comisiunelde petitiuni pentru tunderea in monahism a surorei Ser-bana lonescu, din monastirea Zamfira.

Comisiunea negasind indeplinite formalithtile cerutede regulament, este de opinie a se inapoia dosarul sprecomplectare.

Se pune la vot opinia comisiunel si se aproba.Idem, raportul comisiunei de petitiuni relativ la

preotul lOn Cucu din Barlad.Comisiunea este de opinie a se mijloci la P. S.

Episcop respectiv, ca dad. este cu putinta redea biserica.P. S. Episcop al Husilor: I. P. S. Presedinte, iata

cum sta cestiunea cu preotul Ion Cucu.

sa'i

www.dacoromanica.ro


El este preot de vr'o 30 ani, si n'a avut biserica decat vre-o 5, 6 ant El este hirotonisit preot in timpul lo-cotenentiel de Episcop al Husi lor P. S. Melchisedec. Candm'am dus eu ca Episcop de Husi, l'am gasit fara biserica.El a staruit pe langa mine ca sa'l dad biserica; l'am totamanat pang s'a deschis un loc la o biserica si atuncii-am dat'o. La acea biserica era fOrte bine, pentru ca erasingur; dar a facut scandalurl care s'aii publicat prin jur-nale si s'aii reclamat la mine, dupe care am fost nevoitsa'l data'. Consistoriului, care l'a condamnat cu oprire petimp nedeterminat. Dupe vre-o doi ani de staruinta 1-amridicat pedepsa de oprire de serviciti si i-am spus ca esteliber sa oficieze ale preotiei, numai caute bisericala care poporenii si cei-l-alti preoti cell; dar nu l'acerut nimeni. Cu tote acestea eu l'am impus odata lao biserica cu dol preoi, n'a putut sa stea de cat cate-valuni, cad' nu putea sa traeasca cu el, cei-l-alp preotl,find cu totul artagas ; asa ca am fost nevoit sal lei deacolo si sal las in disponibilitate. Cand s'ati regulat parohiile l'am pus ca supranumerar in o parohie de Cara,dar n'a voit sa se duca. Acum nu de mult a cerutranduesc la biserica Sf. Joan, din Berlad, si eiI 1-am co-municat prin Protoierie, ca data preotii si poporeniiprimesc, eu II del bine-cuventarea mea, dar sunt sigur canu'l primeste nimeni. De alt-fel, el nu e betiv, dar e ar-tagas lumea sa fereste de densul. Iata cum sta lucrulcu acest preot.

J. P. S. Mitropolit Prirnat: Sa se recomande plan-gerea catre P. S. Episcop respectiv, ca, cand va credeP. S. Sa, ca preotul in cestiune merita a i se da o bi-serica, sa i se dea.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.P. S. Valerian, raportor, citeste raportul comisiunei

de petitiuni pentru tunderea in monahism a surorei Teo-dora I. Banescu din monastirea Viforita.

Comisiunea negasind indeplinite formalitatile cerutede regulament, este de opinie a se inapoia dosarul sprecomplectare.

Se pune la vot opinia comisiunei si se aproba.P. S. Atanasie Craioveanu, raportor, citeste raportul

comisiunei relativ la armonisarea legel civile cu cea bi-sericesca, in privinta casatoriet

sa'sI

it

si tots

sa'l

www.dacoromanica.ro


Ina lt Prea Sa,nrite Stapa,ne.

Comisiunea aleasa de Santul Sinod in sedinta de la16 Februarie a. c. spre a studia cestiunea despre pu-nerea in concordant& cu santele canoane a dispositiilorCodului Civil, relative la casatorie, intrunindu-se in ma-joritate in ziva de 4 Maiil a. c, sub presedintia InaltPrea Santitulul Mitropolit Primat ;

Intemeiata pe cuvintele Domnulul nostru lisus Chris-tos din Evanghelia lui Matei XIX, 4-6: «Cel ce ail fa-cut dintaitl, What si femee facut pre el. Si au zis :Pentru aceasta va lasa omul pe tatal seti si pre mumasa si se va lipi de femeia sa si vor ti amendol un trup.Pentru aceia numal sunt doul ci un trup. Deci ce auimpreunat Dumnezeil, omul sä nu desparta., Apol, pecuvintele s. apostol Pavel catre Efeseni V, 32: «Tainaaceasta mare este, iar& eu zic in Christos si in Biserica..Si catre Corinteni I «Asa s'a ne socoteasca pre not oa-

ca pre niste slugi ale lui D-zeu si iconomi al taine-lor lui > De asemeni pe cuvintele Purtatorulul deDumnezeu Ignatie care Policarp al Smirnei: «s& cuvinemirii si miresele sa se uneasca cu invoirea Episcopului,ca casatoria for sa fie dupre Domnul, iar nu dupepofta. «Nu mai putin si pe sf. CanOne si asezaminteleBisericei, dupre care invoirea si fagaduinta barbatululsi a femeil la casAtorie se intAreste si se bine-cuvinteaz&de catre preot, ca sä se plineasca ceia ce s'a scris:«Cinstita este nunta intru trite si patul nespurcat» (Mart.Ortod. I Resp. la Intreb. 115. Pidalion Neamt. Foaia 483).

In vedere ca casatoria ca asezament firesc si ca taina.a Bisericei este consfintita si pecetluita in Biserica de lainceput prin ceremonil vezute;

In vedere ca casatoria este temelia familiei, si a so-cietatei si cä cu cat ea se va incheia in conditii maiingrijite cu atat va contribui mai mutt la desvoltarea sh-nAtOsh si la inflorirea vietel sociale ;

In vedere ca de la inceputul crestinatatei Biserica aluat o parte activa la inchierea casatoriel, asa ca acti-vitatei sale se datoresc cele mai multe leg! asupra Ca-satoriel ;

In vedere ca inriurirea Bisericei la incheierea ca,ato-

menil,D-zeil

www.dacoromanica.ro


riei intre membril set nu pOte fi de cat bine facetoare,cad de o parte Biserica nu consfinteste o casatorie lacare nu s'ar fi observat intocmai dispositiile legilor civile,supunerea la stapanire si la legile et find una din e-sentialele indatoriri la a caror implinire Biserica cheamanecontenit pe membril sei,iar de alta parte Bisericacere de la cei ce voesc a se casatori cunostinta lamu-rita despre scopul casatoriei si despre datoriile vietei cas-nice, precum si o viata curata, prin urmare niste dispo-sitii sfinte, ce sunt de insemnatate hothritoare pentrutoata viata for casnica, si investesc casatoria cu un ca-racter de santenie, ce o inalta mai pe sus de intelesulei obictnuit dupre legile civile;

In vedere ca a casatorie incheiata dupre legile civilece nu ail putere asupra constiintelor, se reduce la va-loarea unei simple invoell de venzare sail de cumpararesi ast-fel e desbracata de caracterul ei moral si privitaca o unire curat trupeasca, iar nu si ca o unire sufle-teasca, singura ce da, casatoriei durata si tarie;

In vedere ca inlaturandu-se participarea Bisericei laincheierea casatoriei, aceasta lesne se poate incheia inconditii ce lovesc bunele moravurl, find stiut ca in de-osebi numerarea spitelor rudeniei, in codul civil e dife-rita de numerarea for in practica Bisericei si ca dispo-sitiile bisericesti, de a se incheia casatoria intre persoanecat mat streine de neam, insa de o credinta, sunt cutotul favorabile pietatei in familie, unet progenituri sa-natOse si spre a intinde dragostea si legaturile socialein cercurl cat mai departate. Codul Civil adica, oprestecasatoria in linie colaterala pana la spita a 4-a inclu-siv. El copiaza si aid literal codul frances, insa in prac-tica se deosibeste de acesta ca si de canoanele santelnoastre Biserici. Codul frances opreste casatoria pana inspita a 4-a, dar numera spitele dupre uzul bisericei deapus si anume: Dad, doua rude colaterale stall in de-partare de o potriva de tulpina, atunci sunt in aceiasispit& de rudenie, asa fraiii sunt in spita intaiii, verit inspita a doua si asa mai departe. Codul nostru civil nunumera asa, cad el nu opreste casatoria intre verit altreilea ca codul frances, ci numal intre verit primari,care dupre numerarea lul sunt in spita a patra. Sä la-murim aceasta prin urma.toarele figuri:

www.dacoromanica.ro


B1

Ics

Ds

E71

B1 Dupe codul frances BB' sunt in spitaIntait, CC' in spita a doua, DD' in spita

0 a treia si EE' in spita a patra. Decis,

Fig. I. .nici DD' nici EE' nu se pot casatoridupre codul frances, se pot insa dupre

D' codul civil roman, cad acesta numerdspitele ast-fel:

e E'

A

B yen primari sunt in spita a patra. Deaid inainte casatoria este ertata. Ba cu

esc dispensa regald prescrisa de art. 150Fig. 2. Cod. Ci'r. se iarta si cea dintre verii

eau primari. Tata deci o confusie si o con-I fusie pdgubitoare pentru moralitatea in08E' familie si pentru shndtatea pruncilor na.s-

BB' frati sunt in spita a doua; CC'

cuts in o atare casatorie, cum din nefericire sunt exem-ple destule in timpurile noastre. Reul acesta a voit a'lprintdmpina s. noastra Biserica, intinclend oprirea casa.-torieT pang la spita a 7-a inclusiv, asa ca dupre asezd-mintele Bisericei noastre numai EE' (Fig. 2) se pot luain casatorie pentru ca sunt in spita a 8-a;

In vedere apol, ca din pricina putinulul pret ce se punepe s. taind a casAtoriel, legaturele casnice tot sldbesciar despartirile de casatorii, admise adesea cu usurintade Tribunalele noastre, se tot imultesc, ceia ce numalspre binele vietei familiare si sociale a poporului nostrunu poate fi;

In vedere ea Codul Civil neprescriind obligatia de aseversi casAtoria cu bine cuventarea Bisericel, cum pres-crie Constitutia, nu numai ca in acest punct el std incontrazicere cu legea fundamentals a Statului, dar Inca,ceia ce iardssi este in dauna moralitatei publice, se con-siders ca legale si desavarsite casatorii incheiate numalinaintea Oficerului stared civile, spre marea sminteala abine-credinciosilor crestini;

B 0

C

D 00,

E

6

II

www.dacoromanica.ro

1.-ROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. S1NOD 281

In vedere ea la despartirile de casatorii, ce cu durerevedem ca sunt din zi in zi mai numeroase, de asemenise lasa Ia o parte actiunea Bisericei, lucru ce da prilejpartilor impricinate a deconsidera si mai mutt asatoriasi le intareste in credinta ca ea n'are in sine nimic re-ligios si moral; pe cand data si Biserica ar avea rolulsea la despartiri, de o parte s'ar sti de cite -ori s'a Ca-satorit si despartit un membru oare-care al el, iar dealta servitoril altarului prin mijlOcele duhovnicesti decare dispun ar putea de multe on sa Impace pre sot'si asa sa impedice despartirea casatoriel;

In vederea relatiilor armonice, ce de veacuri ail exis-tat intre Stat si Biserica noastra nationala, care nici o-data n'a cautat a atinge saa a'si impropria vre unuldin drepturile puterei lumesti, ci s'a marginit numal Iaatributiile sale carat sufletesti de a pastra neatinsa cre-dinta in Cristos si hotarele s. Sinoade si a le predacurate din neam in neam;

In vedere ca s. Sinod *Inca in sesiunea de prima-varaa anului 1874 a sesisat pe Onor guvern despre acesteantinomii intre Codul civil si asezamintele s. noastreBiserici, si ca potrivit adresei Onor. Minister de CulteNo. 6610 din 25 Iuliu acelas an, urma ca Onor Guvernsa elaboreze un proiect de lege care sa puna in concor-dant5. casatoria civila cu prescrierile canonice si cu art.22 din Constitutie,dar aceasta nu s'a facut pena acum,iar reul, ocrotit oare cum de lege a crescut, asa cachiar magistratil distinsi si alti barbati iubitori de tail,

semnalat, cerend inlaturarea lui;Pentru aceste consideratiuni, Comisiunea este de pa-

rere ca sf. Sinod sa intervina pe langa Onor. Guvern:I) A introduce si in codul civil obligativitatea bine-

cuventarei religiOse a casatoriel cum este in Constitutie.11) A intinde oprirea casatoriel pan& la spita a 7-a in-

clusiv a rudeniei colaterale, cum prescriil asezaminteles. noastre Biserici, iar nu pana la spita a patra, cumprescrie C. Civ. adoptat de eterodoxi.

III) A institui pentru despartirile de casatoril un Tribu-nal compus din magistrati in virsta de 40 ant implinitisi casatoriti, iar impreuna cu el sä is parte la procesulde despartirea casatoriei si un representant al Bisericeinumit de Chiriarhul respectiv.

www.dacoromanica.ro


Acesta find resultatul lucrarilor comisiunei, cu sme-renie it supune la aprobarea santulul Sinod.

(ss) Glienadie Mitropolit Primat. Silvestru alPimen G. Piti59teanu. Atanasie M. Craio-

veanu.P. S. Episcop al Rfmnicului: Am ascu]tat raportul

P. S-tului raportor si se intelege ca not membril S-tuluiSinod si clericii, nu putem face alt-fel, de cat sal aprobam.

Cu totil stim, nu numai cea care suntem in adminis-tratie, dar tots, can au ocasiune, de a veni in contactcu asemenea cestiuni, stim dic cu too, ca exista o de-osebire intre Constitutiunea terel si codul nostru civil.Mal mult chiar, sunt prescriptiuni in codul civil, care lasemult de dorit fate cu prescriptiunile Constitutiunel. Deaceea P. S. raportor prin raportul sea, cum si prin con-clusiunile sale, cred ca este expresiunea intrega a S -tuluiSinod, cat si a tuturor membrilor Bisericel nOstre. In a-cesta privinta, dic in privinta raporturilor dintre Consti-tutie si codul civil, fie-care din not este gelos, de avedea cu un ces mai inainte puse in armonie prescrip-tiile Constitutiei cu ale codului civil. Dar eti voiesc sa pri-vesc cestiunea si din partea raporturilor el cu Biserica. Aicleste vorba de raporturile dintre asedamintele si canOneleSantel nOstre Biserici si legea civila. S-tul Sinod, cum adis si P. S. raportor, nu pOte sa faca din acesta cestiune,de cat un desiderat; si conclusiunile raportului sunt, dea se interveni la Guvern. Mal mult, eil voiti adauga, caD-nul Ministru este in mijlocul nostru, si D-nia Sa a auditconclusiunile raportului. De aceea eu, indreptand rostulgurel mele, i1 rog sa ne spuna intru cat D-nia-Sa estedispus fata de acest desiderat al S-tului Sinod. Pena cevoiu audi parerea D-lui Ministru, eu imI permit inainteaS-tului Sinod, de a face o propunere. Oare nu ar fi malnemerit, ca not Chiriarhil, calif facem parte din Senat,fie prin intelegere cu Guvernul, fie din initiative parla-nientara, sa facem un protect de lege, prin care sa cau-tarn a pune in armonie legile civile cu s. canOne? Acestaeste calea cea mai nemerita si cea legal ), prin carea do-rintele S-tului Sinod, fate cu Statul se pot aduce la in-deplinire. S-tul Sinod in acesta materie, dupre cum vedeci

www.dacoromanica.ro


si din conclusiunile raportului comisiunei, nu pOte sa facamai mult, de cat sa aduca un desiderat.

Acesta este opiniunea mea, si doresc sä and si celece va dice si D-nul Ministru.

D. Ministru al Cultelor: Este evident, ca in acestacestiune, nu este posibilitate sa fie, si nici nu trebue safie acord intre Guvern si S-tul Sinod. Dic, nu este po-sibilitate sa fie, pentru ca in tote terile Biserica a cercatsa retina casatoria si desfacerea el in sfera activitatel el.i Statul a cercat, bine sail reit alta socotela, dar a cer-

cat sa ia el casatoria si despartenia in sfera activitatel lul.Sunt Veil care ail putut sä impace lucrul, dand des-

partenia Statului civil, si lasand casatoria si Statulul siBisericei; inse aceste tell sunt putine, casatoria deci estevalabila fie ca o face Statul fie ca o face Biserica. Incele mai mulle State Biserica a cautat sä tina ea casa-toria, cum este in Bulgaria, Spania etc.

Ceea ce nu s'a vedut Inca, si ceea ce nu cred, este,ca. un Stat care a pus maim pe acesta cestiune, sa fidal'o inapol. Se p6te intampla si acesta, timpurile nOstresunt pline de experienta, se p6te Intampla, ca la un mo-ment dat, la o anume esperienta, sa faca Statul acestlucru. Nu cred inse ca acum este momentul sosit.

Nu void sa am aerul ca nu voesc ca S-tul Sinod sanu'si exprime parerea. Este legitim ca S-tul Sinod, ca re-presentant al Bisericei, sa doreasca sa ia casatoria si di-vortul sub autoritatea sa, dar ca di sa del ceea ce sachiama, apa santita, si chiar sa las sa se priceapa ceeace gandesc di, ca. Statul ar fi gata sa faca un pas inurma din ceea ce a capatat la 1864, acesta nu o potface, dar sunt prea onest cu S-tul Sinod, ca sä nu spuncurat si limpede, ca eil sunt absolut contra in ceea ceme priveste pe mine.

S-tul Sinod isi va da votul sell, si acest vot nu vaputea sa fie de cat in sensul unei marirl a competinteiS-tului Sinod si a Bisericei; neaparat, S-tul Sinod nu armai fi representantul Bisericei, dad. nu ar cauta ca densulsa alba o Inriurire asupra unei cestiuni si sa nu o cera.Prin urmare vroesc, ca S-tul Sinod sa'si exprime votulsea, caci neaparat, acesta este cercarea unei inalte au-toritati, de a's1 marl sfera atribatiunilor sale. De asemenea

www.dacoromanica.ro


nu as urea ca S-tul Sinod sa creada ca va fi un fel deostilitate din parte -mi, dach ea nu voitt face nimic inurma acestui vot; momentul in tot casul nu este venit,pOte va veni, se pOte intampla ca sguduirile sociale shfie ast-fel in cat sa ajunga un moment, in care sh fie cre-dinta generala, cad fara credinta generala nici o reformanu se pOte face; acestea sunt cestiuni de detalii cand sevorbeste de spita a 7-a sail a 4-a, inse ideia generala,este: de a se mart atributiunile Bisericei in materie decasatorie si divort, acesta este in fond preocuparea S-tuluiSinod. Eu nu cred ca acesta tendinta va gasi echott invremea in care ne afl6.m asth-di.

Acum, neaphrat am spus pur si simplu parerea mea per-sonalh. S-tul Sinod inse va urma votului sett, inse nu'Ate de cat sh taca un desiderat, cad facerea si modi-ficarea legilor sunt in mana alt-cui-va. Mi se pare ca binea dis P. S. Episcop al Dunarel de jos, eh o propunerea 8 senatori ar fi mai bine venita, cad P. S. VOstra inSenat nu representanti numal Biserica, dar suntep si Se-natorl, acolo aveti si o alts calitate afar& de aceia deEpiscop, acolo aveti mai multh libertate de cat in S-tulSinod, aci sunteti un corp, si in Senat aveti Ore-care re-ferinte politice. Acum, in privinta detaliilor, P. S. rapor-tor, care a lis: inthia armonisarea, in ceea ce privestepedicele la casatorie.

Cred ca ceia ce ar fi de folos, nu este inmultirea pe-dicilor la casatorie, ci scaderea pedicelor sub bite formele.Este incontestabil ca tendinta de a nu se chsatori, mergecrescend, cu Vote inlesnirile el. Eti vorbesc din puntul devedere civil. Asa O. nu cred, ca dach s'ar putea face lu-crul acesta, ar fi ceva bun, a se inmulti pedicile la ca-satorie, in loc de a se imputina.

Al doilea, a is in privinta divortului, sh se dea la untribunal anume.

De fapt, de cand este lumea nu s'a reusit a se aveao alts legislatiune, de cat aceia care o primeste moravu-rile terei. Nu este causa tineretea judecatorilor, ci alt-ceva,lipsa de control din partea societhtil.

Un om divortat este considerat ca un om care nu afacut nimic in contra onOrei. Pentru o femeia divortataacesta este Uwe la urechih. i pe cats vreme morala va

www.dacoromanica.ro


fi usOra, fiti sigurl ca orl tine va judeca, fie clerici fielaici, nu influenteza nimic. Inainte nu se judeca de Con-sistoriti?

Pe cata vreme va fi acesta usurinta morala, care pri-veste lucrul acesta ca un lucru de nimic, si presinta des-partirea ca ruperea unul contract de inchiriere, pe atatam convingerea a nu se va face nimic, ori ce atI voisa faceti.

Ceia ce ar trebui sa castige Biserica, este o schimbarein aprecierea opiniunei publice fat. cu acest fapt, adicaideia de a se privi di\ ortul ca un lucru gray, la caretine -va sa privesca ca It scade buna lul reputatie; datanu se castigh acesta, restul este lucru forte mic.

In alte terl existh severitate la divorturl. Si la not culegea 'Astra s'ar putea ca justitia sa faca piedici la di-vort, insa nu le face, pentru ca morala curgetOre este caacest lucru nu este nimic, si este ceva firesc, intocmalca cum ar schimba un piton, o haina. Morala insa nuse pOte ridica de cat prin severitate, acesta este operade vreme indelungata, si cred ca. Biserica aci isi va gasicea mai inalth a el misiune; si ceia ce s'ar putea facear fi sa usureze suferintele celor calicl, si sa intinda mo-ralitatea. Acesta este ideia mea, ca moravurile nOstre sadevina mai severe si sa. se Ota ridica incetul cu incetulmoravurile publice.

I. P. S. 111.itropolit al Moldova: Am ascultat cuatentiune cele vorbite de D-nu Ministru al Cultelor si amsemnalat doue punte.

Intaiil, ea b serica tot d'auna a avut tendinta, nasu-inta ca sa'si intinda activitatea sa; insa nu ne a espli-cat D-nu Ministru care Biserica, pentru ca esplicatiunilecare le-a adus D-sa, cum ati auzit cu tog sint adusedin alte Biserici, nu din Biserica noastra ortodoxa a Re-saritulul. Acolo unde tendinta este ca sa'si intinda au-toritatea el, acolo unde maxima el este non possumus,de acolo este venit si codul civil care l'a tradus al nos-tri, Para sa tins compt de legislatiunea Bisericel noastreortodoxe, de obiceiurile chiar ale Bisericel noastre, si alegiferat cum ca Ong la a patra spita este oprita cash"-toria, insa si aci cu dispens. domneasca. Asa, eil measteptam sa and de la D-nu Ministru a pune punctu pe

www.dacoromanica.ro


sa spuna care Biserica a fost aceia ca sa si intindaautoritatea el. La not nu este asa; not in Biserica noas-tra ortodoxa, nu facem de cat sa, tinem ceia ce am a-pucat, sa respectam si legile si datinele si santele ca-noane; mat mutt Inca, not suntem datori sa respectamsi datinele, ca ne zice Apostolul Pavel: sa tined ceiace ari auzit de la mine si prin grain si prinscris; ceia ce ati apucat, a,dica traclicille. Not a-cestea le-am tinut, dar Vote in folosul morales publice.

Acum se zice ca, remediul la relele de care sufera so-cietatea nOstra nu ar fi, de cat severitatea; dar severi-tatea cum s'ar putea intemeia ? Ce pOte sa faca BisericanOstra ? Merge Stan si cu IOna la Primarie si Primarulzice: in numele legel santeti casatoritt Dupe acesta vor samerga la Biserica, inse altii le zice: ce sa mai mergett lapopa sal dati parale ; si considers chsatoria ca termi-nata. Asa, ce Ole sa faca Biserica pentru severitateamorala ?

Biserica nu are de cat cuventul. Not ne facem dato-ria, cand avem ocasiune, dar tine to asculta ? Are intreb :tine vine la Biserica pentru ca, zea, nu stiti lace sa mai vie.

Acesta o zic, fiind-ca not Biserica, nu putem face decat sa cerem concursul Guvernului. Via acum la con-clusiuntle raportulul, care le aprob, insa 'vas intreba pePrea sf. raportor asupra a doue vorbe : zic ta,ina, a-cesta, mare este, iar eir zic in Christos si in Bi-serica. Eu cred ca trebue zis: de Christos si de Biserica

P. S. Episcop al Duna, ra dejos: Este bine clis, cadin originalul grecesc sta ast-fel: TO at -rimy ToDTo pt.iyalariv, iyd) 8i Ve,;(t) 6.; xptcrrOv xxi e7.4 ixAncrb.v=tainaacesta mare este; iar eu clic (Ca este mare) in Christossi in Biserica (Efeseni, cap. 5, viers 32'1.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: Eu me tin de celeruginite. Asa dar, nu putem face nimiO fara concursulGuvernului, si prin urmare cu concursul Guvernului tre-bue sa cerem armonisarea acestei legi, care este santapentru societate, pentru Biserica, este una din cele septesante taine, pentru societate este cea mai folositOre me-sura; si inca o data oic, nu putem face nimic fara con-cursul Guvernului. Eu dar primesc conclusiunile rapor-tului, si sunt multumit de ele.

i,

asta-zi,

Tip

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Husilor: Incep a multumi D-lui Mi-nistru de fransitatea cu care s'a esprimat parerea D-sale.Intre acestea, insa imi permit a'l intreba data D-sa ca per-sOna privala sau chiar ca Ministru de Culte, nu consimtela realizarea dorintei nOstre, pune-va eel putin pe intregulGuvern in cunostinta despre desideratul nostru? adica. pre-senta-va Consiliului de Ministri desideratul S -tulul Sinodca sa pOta lua cunostinta de densul intregul Guvern?caci data D-sa, in calitate de Ministru al Cultelor, nu vaurni, nu va inainta acesta lucrare mai departe, negresitca atunci ni se inchide orl ce cale, on ce speranta, si incasul acesta desideratul nostru remane aci, fara a se stide intregul Guvern si de Cara ce doreste S-tul Sinod inacesta privinta. Acum, acesta intrebare facuta, tree asupradesideratulut, de a se armonisa codul nostru civil cu Con-stitutiunea, in ceia ce priveste casatoria religiOsa.

In Constitutiune la art. 22 se dice: ActeleCivil sint de atributiunea, autoritatei civile. In-tocmirea acestor acte va, trebui sã precedes In totde-auna benedicriunea religlOsbi care pentru Ca-sa; toril va fi obligatOre". Mie mi se pare ca este dreptacererea ce facem ca codul civil sa fie in deplin acord cuacestea, pentru ca Constitutiunea este Evanghelia politico-sociala a terel, este pactul nostru fundamental, si ca ataredupe ideile, dupe principiile cuprinse intr'insa, trebue sase faca tote cel-e lalte legs. Si acesta cu atat mai mult cucat art. 130 tot din Constitutiune se exprima clar: Dincliva, puneril in vigore a Constitu(iunel de tapsunt abrogate t6te disposiciunile din legi, decre-te, regulamente si alte acte contraril cu cele a-sec/ate de ea".

Vedeti ca not nu numai nu cerem ceva imposibil, ci ceremce prevede Constitutiunea, prin urmare greutatea la ar-monizare aci nu ar putea fi.

Pe langa acesta D-nul Ministru, de si a recunoscut le-gitima dorinta a Sinodului, totusl crede ca Statul, avendin vedere legile altor State, nu are sä fie dispus ca safaca o cedare Bisericei, de Ore ce, cand statul a luat cevade la Biserica, nu a mai dat inapoi.

Acum dad. prin acesta face bine sail nu, viitorul vadovedi, Eu cred ca ar 11 bine, data fruntasii terel si Guvernele

www.dacoromanica.ro


ar ca. Wasa se convingh despre mersul daunator moralel pu-blice, prin urmare interesulul general at Statului roman,s'ar lasa de a lua tot ce'I de la streinl ca marfa bunksi s'ar forma singurl legi potrivite cu nevoile si reclamelemoralel publice crestine Ortodoxe si interesul general alStatului nostru. Este bine ca Guvernul sa studieze cumulti atentiune desideratele Bisericel nOstre Ortodoxe ro-mane esprimate de S-tul Sinod; cad ele si acum ca sitot-deuna nu tind la separarea Bisericel de Stat, ci laconlucrarea impreuna in interesul teret. Cerem not, ca di-vorturile sa se dea tarast in mana clerului ? nu. Not nucerem deslipire de puterea Statului; desideratul nostru nuse exprima in felul acesta, ci numat sa se faca o ame-liorare in tribunalele de despartire, la care sa ia parte sicite un representant al Bisericel. Cerem ca acesti jude-catori sa fie insuratt si sa aiba versta de 40 ant. Caci,de! am audit si ell, dar nu still, cu ochil nu am veclut,ca se intampla ca o femeie care se divorteaza, si e maitinara, face semne la judecatori. De aci am pleCat notcand am propus ca in tribunalele de divort sa fie ()meritin versta. Am mai cerut, ca precum Biserica ia parte launire pentru ridicarea insemnatatet casatoriel, sa ia partesi la desunire, si prin urmare sa fie si un representantal Bisericet acolo. Mi se pare ca asa lucru mare si im-posibil nu am cerut, nu cerem inlaturarea puterel Sta-tului, dreplul lilt de a participa la acest act, cerem numaisa se lase si Bisericel partea morala; caci asta-di ce seintampla ? Se fac divorturi si Biserica nu stie nimic, sivin apot la Biserica cu biletul oficerulul de stare civila,si cer sa fie cununati din not'', odata, de doue oil, decite on se presinta. Apol bine este acesta? Nu se observaCa se depreciaza valcirea morala a casatoriel, si prin ur-mare a Bisericel domnitore a Statului? Pe de alta parte,se cununa la ofic.rul de stare civila, si la Biserica forrespectiva nu se duc sa se cunune; saa data sunt in ungrad de rudenie oprit de Biserica, Chiriarhul respectiv nuit permite sa se cunune, si atunci remane numat o ca-satorie curat civil& pe care Statul o primeste ca buna;dar Biserica? Biserica, cu tot respectul ce are catre legileerel, nu 'Ate sa o privesca de cat ca un fel de concu-binagitl, pentru ca asa't dicteza legile si practicele sale

www.dacoromanica.ro


canonice. Mi se pare ca si I. P. S. Mitropolit Primat arecasuri de natura acesta.

I. P. S. Mitropolit Primat: Am avut vre-o doue Ca-surl, dar dupe un an de Bile s'au cununat.

P. S. Episcop al Husilor: Cum vedeti, D-le Ministru,S-tul Sinod nu doreste de cat armonisarea Codulul Civilcu Constitutiunea, fata de obligativitatea cununiel religiose,un tribunal mixt si matur pentru divort si largirea cer-culul spitelor codului civil, pentru motivele de moralitatesi regenerare publica. Aceste desiderate mie nu mi separ atat de grele si imposibile de satisfacut. De aceia eurog pe D-1 Ministru ca, on adera on nu adera DomniaSa la desideratele nOstre, sa le presinte Consiliului deMinistrii, pentru ea alt-fel nol, in zadar luam in consi-deratie propunerile I. P. S-lui Presedinte si geba lucramaci. Dar asa cel puffin vor sti 7, 8, 9 persOneGuvernulcare administreza tera.

D. Ministru al Cultelor 'MI pare tare reii, ca cu-vintele mete fOrte categorice, au fost pricepute reit

Mal intaiti, 'ml era fOrte usor sa tac din gura. Aldoilea 'ml era usor sa clic: o s5. vedem. Mie mi-a parutmai cuminte sa ye spun adeverul, fara ca de loc sa 'mlpara reft un singur minut, ca st. Sinod isi exprima do-rinta sa. Prea St. Episcop de Hql me intreba, ce o safac eu cu desideratul. Ca atributiune oficialk St. Sinodare dreptul sa propuna facerea de regulamente si acestregulament sunt dator duc la Consiliul de Ministri,cu referatul meu aprobator sau desaprobator, care on seaproba de Consiliul de Ministri, orl nu se aproba, dardin acesta reese ca st. Sinod a esprimat 6re-care do-rinta; ce se face cu acesta dorinta, o regula generala nuse pOte pune. Se pOte intim la ca acesta dorinta sanu fie nici luata in discutiune, cad tocmai pentru ca nue scris nicaeri ca. sf. Sinod ar putea sa emita vre o do-rinta, nu a emis nici o data, si sunt convins ca nu vaemite, dar chiar data ar emite vre-o dorinta, se p6te safie de asa natura in cat s5 se considere ca cum nu ar fi.

Am zis c5. S-tul Sinod isi va emite dorinta, de aceianu m'am rostit, ce voiti face cu acesta dorinta. Acestaeste alta cestiune, de care S-tul Sinod nu me p6te in-treba, chci di, se putea sä flu absent, sau sa tac, si a-tunci S-tul Sinod ce ar fi facut ? De aceia sa nu me

19.

'.si

sal

www.dacoromanica.ro


intrebati ce void face. Eu nu void face alt de cat ceiace fac in general cu comunicarile care mi le trimite S-tulSinod. Eii am cautat sa'mi spun parerea, ca nu se vaface nimic in acesta materie, de si este o parte din ide-ile emise de S-tul Sinod forte legitima, cum este armo-nisarea Codului civil cu Constitutiunea , flind-ca Con-stitutia zice un fel si Codul civil zice alt-fel, si in aces-ta nepotrivire Curtea de Casafie s'a pronuntat intr'unfel sail altul, mai mutt intr'un fel de cat in cel alt.Imi propuneti acum sa viu cu o lege repede, care sapuna in acord Codul civil cu Constitutia. Nu pot, pen-tru ca va fi o lege care va ridica cestiuni asa de nu-merbse si complicate, in cat e probabil sa nu se ajungala bun resultat. Acesta insa este numal o apreciere, nueste sigur; dar aveti dreptul sa sä puneti in ar-monie Codul civil cu Constitutia, si in privinta acesta desigur void comunica colegulul meti de la Justitie ca,S-tul Sinod vezend deosebirea dintre codul civil si Con-stitutie a emis dorinta care mi a comunicat-o prin adresaNo, prin care ar dori sa vada in armonie acest articolintr'un sens sad in altul. Tata ce avem de spus in pri-vinta acesta, pOte ca era mai cu minte sä lac.

Acum data I. P. S-tia Sa imi ca. vo' sa'i fac o ru-gaciune. La orele 4 avem consiliu de 1Vlinistri, si find-ca deja a trecut ora 4 sunt asteptat, as dori sa plec,insa voesc sa stiu cand vom avea sedint.a.

1. P. S. 211itropolit Primat: Luni la orele 2. p. m.D. Ministru al Cultelor: Atunci Luni void aduce

doue cestiuni inaintea S-tului Sinod.Cestiunea paminturilor preotilor, care am vet ut ca a

preocupat pe mai multi P.P. S.S. membrii al S-tului Si-nod, pentru care adusesem deja si dosarul, insa find tar-(jai va r4mene pentru Lunt; si al doilea void supuneS-tului Sinod, cu acceptarea P. S. Episcop al Dui-aril-de-jos ....

P. S. Episcop al Duna; rel-de-jos: Ed nu pot sa yeimpedec a aduce cestiunea in S-tul Sinod, dar pang ce nuvoi avea deslegarea acestui sant corp nu voi procede lasantirea acelel Biserici.

D. Ministru al Cultelor: Void supune cestiunea Bi-sericei din Constanta.

D-nu Ministru paraseste sala sedintelor.P. S. Arh. Pimen Pitesteann: Cestiunea de care se

ocupa asta-di S-tul Sinod, adica, armonisarea legilor bise-

ziceti :

www.dacoromanica.ro


ricesti, cu legile civile in ceia ce priveste casatoria, esteuna din cele mal importate, asa ea fata de acesta ces-tiune, fie care dintre membrii S-tului Sinod sunt indrep-trifli da cuventul seii; si chiar Onor. Guvern care isiare si el partea sa, este jai-as' indrepthtit a dice cuven-tul seu. Casatoria in biserica crestina a fost ridicata decatre lisus Cristos la demnitatea de taina sati mister,cacl prin ea se face o legatura intima intre un barbat sio femee, pentru care sfarsit si primeste bine cuventareareligiOsa din partea bisericei.

Biserica a hotarat prin legiuirile sale si anumite condi-tiuni la casatoria barbatulul cu femeia, stabilind in modhotarator gradele de inrudire care opresc casatoria.

Prin acesta uniune intima a unui barbat cu o femee,se cimenteza primul element din care se formeza socie-tatea, de Ore-ce familia est primul membru al societateisi cetaten at Statului. De aceia Statul care are interesulsi datoria de a ocroti familia si avutul ei material, careavut este o mica parte din avutul Statulul, arogatdreptul de a'si avea o parte de activitate la actul casatorieL

In fata acestor aprecieri nu mult s'a nascut in lu-mea juridica sau legiuitOre, doue pareri diametral opuseuna alteia asupra casatoriei, si anume: unii au privit ca-satoria ca mister curat bisericesc, fara nici un amestecdin partea Statulul; altii din contra ail privit casatoria caun contract curat social, fara nici un amestec din parteabisericei.

Nici una nici alta din ambele acestei parer' nu este-temeinica.

Biserica nOstra, care tot de a una a cautat un spiritimpaciuitor intre Biserica si Stat, considers casatoria camister sail taina, intru cat ea formeza unirea intre uhbarbat si o femeia, iar intru cat unirea acesta casatori-ala, ca prima trepta a societatei, are si avut material,dots, supusa adesea la diferite imprejurarl la care bisericanu are drept sa 5e amestece in afacerl materiale. Deacesta se tine si biserica nOstra.

0 temere din partea Statului, ca asta-di cand se cerede S-tul Sinod o armonisare intre legile bisericesti si celecivile in ceia ce priveste casatoria, ar fi ne justificata.Din contra eu nu me incloesc ca Onor. Guvern, care areinteres ca Statul nostru sa merga din ce in ce mai binecu moravurile nOstre care lass de dorit, sa fie indreptat

b.

a'st

'si-a

www.dacoromanica.ro


in sens folositor atat pentru Biserica, cat si pentru Stat.Eft cred ca Guvernul, chiar prin D-nul Ministru, va im--partasi acesta uniformizare, pentru ca e de folds Statululnostru romanesc. D-nul Ministru ne spune ca nu estetimpul acum. Acesta este alts cestiune, destul ca nece-sitatea unel armonisari este sirntita si constatata de totsaceia cart se ocupa de bunul mers al societatil nOstreTomanesti, deci si de D. Ministru. Este un ce ne tagaduit.ca divorturile in tara nOstra aft devenit asa de flume-TOse, in cat tara nc5stra este privity de streini ca singura-tuft unde sunt divorturi fOrte multe. Tribunalele judecadivorturile, dupe cum judeca contractele de cea mai usOraspecie de comercitl, ceia ce face ca morala nOstra soci-als, sa fie apreciata reil de streini, familia sa fie sdrun-cinata, si ceva mai mult, acesta sdruncinare este asa demare, in cat copiii nu still catre cine trebue sa indrepteze,ochil, dire mama sail catre tats, nesciind cu cine vatrai pentru tot d'a una.

Acesta stare de lucruri trebue sa ne ingrijasca, si estede datoria bisericei a starui pentru a pune capat acesteistall rele.

Dupe legea fundamentals a StatuluT, adica dupe Con-stitutiune, sa prevede ca casatoria este deplina numalatunci cand va avea si benedictiunea religiOsa, nu numaiin baza declaratiunei Oficerului civil; urmeza dar ca sicodul civil sa fie in perfecta armonie cu Constitutia. Maideparte, clack' Constitutia considers ca atunci sa fie va-labila casatoria, cand lucreza si Statul si biserica, ase-menea si cu divortul, ar fi bine sa fie un tribunal mixt.Biserica nu cere ca divorturile sa fie in myna ei, cad nusty in natura ei a se amesteca in afaceri materiale, darbiserica trebue sa clica cuventul ei in ceia ce privestedesfacerea casatoriel,privita din pun tul de vedere ca mister.

Biserica prin sfaturile sale catre partile care cer des-facerea casatoriel, de buna sema ca va impaca si impe-dica mat multe desfacerT de casatorie de cat pOte rea-lisa Tribunalul civil.

Este bine a sa sti crass afacerea dispenselor fats deimpedicarile de casatoril.

Majestatea Sa Regele, dupe Constitutie are dreptul sädea dispensa, dispensa regard este o prerogativa a ca-pulul Statului, si Episcopul are o prerogativa a da dis-3ensa, dar acesta prerogativa este fOrte marginita; Epis-

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE ySEDINTELOR ST. SINOD 293

copul da dispensa numai asupra casurilor care s'a pre-vezut de sinOdele ecumenice, cad alt fel el trebue sacada din Episcopat; numai Episcopul din Roma 'si a a-rogat acest drept, Episcopul nostru ortodox nu are drep-tul cum am zis.

P. S. Episcop at Duna' rel-dejos: Care cam5ne ?nu este nici unul.

P. S. Arh. Pimen Piteqtenu : ye voila. arata. In-trebarea este: Majestatea Sa are drept a da dispensapanh la un apropiat grad de rudire si biserica nu dadispensa, cum ramane acesta, cad Episcopatul nostruin atare impregiurare are o positiune fOrte delicata.

Cred ca Onor Guvern, in inleresul bunei ordine a nos-tra sociala, in scopul moralei publice, va lua act de a-ceste desiderate ale S-tului Sinod, care sunt de parere sase voteze asa cum au fost aduse de Prea S-tul raportor.

I. P. S. Mitropolit Primat: Prea SantitI Parintl!Am simtit o bucurie fOrte mare in sufletul mea, ca sun-tern cu totii units in gandiri in acesta cestiune, atat deimportanta pentru santa 'Astra Biserica. Mi s'aii um-plut ochil de lacrimi, cand ati vorbit cu ardOre in cesti-unea pe care o discuthm, relativh la potrivirea legel ci-vile cu cea bisericesca, in privinta chsatoria Nol nutindem sa ne arogam drepturl pe earl nu le-am putea a-vea, ci. dorim si suntem datori chiar, sa ingrijim a serespecta santele canOne, pentru care am jurat inainteatea luI D-zeil si a "terei ca le vom [Astra.

Nol MembriI S-tulul Sinod, care representAm Bisericaromana, ne exprimhm un desiderat, pe care '1 vom co-munica Guvernului, spre a face sa dispara nepotriviriledintre legile civile si cele bisericesti; cad starea de lu-cruri de asta zi este in detrimentul moralitatei publice.Me rog luI D-zeil pentru sanatatea P. S-tiei VOstre, si do-resc in acelas timp, ca acesta unitate de vederl sa sepastreze intre nol de-a-pururea.

Cu totii dar, sa rugam pe D-nul Ministru at Cultelor,sa supuna Guvernului dorintele nOstre, care sunt ale Bi-sericel romane ortodoxe, si sa mijlocesch D-sa, spre ase pune in armonie legile in cestiune, ce privesc pe fa-mine, care este basa societAtel.

P. S. Episcop at Du.airef-de-jos: Ved eh cu totiiimpartasitl conclusiunile raportului, si ar fi de dorit caele sa se realiseze, zicend acestea imi permit sa fac a

www.dacoromanica.ro


unica intrebare P. S. Presedinte: data D-nu Minis-tru sau Guvernut nu va bine-voi sail nu va crede decuviinta sa dea curs acestor desiderate ale S-tului Sinod,ce crede acest Sant Corp ca este de facut in asemenea cas?

P S. Arh. Ioanichie Baca/mai: Episcopatul nostrilsa le depuna in Senat.

I. P. S. Mitropolit Primat: Se intelege, ca nol E-piscopil, vom comunica de-a dreptul, in eorpurile le-giu-itOre, d( sideratul BisericeT, de care urmeza sa se lina seama.

P. S. Episcop al Duna re! de jos.. De aceia euv'am intrebat, dad. Onor. Guvern nu va aduce cestiuneain Corpurile legiuitOre, votul care it vom da acum, im-plica el si datoria asupra acelor membrii din Senat, casa propuna, el din initiativa lor, sau ne marginim nu-mai la votul acesta ?

I. P. S. Mitropolit Frimat: Dorinta acesta unanimaa S-tului Sinod, care s'a exprimat asta-zi in cestiunea ce nepresta, va fi comunicata acum Guvernului, iar dad, nuva fi adusa la Indeplinire, asa cum am stabilit nol panala 6re-care punt, va fi urmarita de Episcopat.

P. S. Arh. Atanasie Craioirenu: Si prin cuvent siprin scris, ca sa putem ajunge la o solutiune a aces-tei cestiuni, mai vertos ca mirenil ne acuza pe nol con-ducetorii bisericel ca nu ne ingrijim de acesta rang sociala.

P. S. Episcop al Duna rel-de-jos: SA dea D-zeu sa.141 ascultati; dar eti am facut o experienta amara cuasemenea voturl, cand m'aii pArasit tot.' cei ce semnasepropunerea si proectul pentru ameliorarea sOrtei cleruluimiren.

Se pune la vot conclusiunile raportulul si se primescin unanimitate.

P. S. Episcop al Husilor:. 0 rugaminte am sa facS-tului Sinod, si mai cu deosebire biuroului, ca raportulComisiunei sa se trimita, in intregimea sa Ministerului,si sa se publice.

I. P. S. Mitropolit Primat: Fiind ora inaintata, ri-dic sedinta.

Sedinta se ridica la orele 48/4, anuntandu-se ceaviitOre pentru Luni 8 Mai, orele 2. p. m.

Prepedinte! Ghenadie Mitropolit Primat.Seeretarl : Nilon N. Ploeptenu Meletie Galateltu.pi

www.dacoromanica.ro


ft$edin(a de la 8 Makz 1895.

$edinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedintiaI. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presenp 16 P.P.S.S. Membri.

Se citeste sumarul sedintei precedente.I P. S. Mitropolit al 'dove!: P. S. secretar al

S -tulul Sinod a intrebuintat in sumar expresiunea, ca seva scri Prea S-(gilor Chiriarhi, si al doilea se vascri D-lui illinistru. P. S. VOstrA stip, ca tonul facemusica. SA fin dar cti luare aminte asupra cuvintelor,cu care ne esprimam. and dice se va scri, inseinneztia se ordona; si deci ea as fi de parere sa se dica : seva comunica. Acesta am avut de dis asupra sumarului.

P. S. Episcop al liiinnicuhils: Cer si ea cuventul a-supra sumarului, ca sa rog pe P. S. secretar, sa facAmentiune si de mine in sumar. In discutiunea raportului,privitor la armonisarea lege' civile cu can6nele sAntelnOstre Biserici, am luat si ea cuventul si prin sumar n'amaudit mentionandu-se de numele mein. Rog dar sa se facaacestA rectificare.

P. S. Episcop al Husilor: In sumar se vorbeste des-pre regulamentul serbAtorilor, dar nu spune al cul esteregulamentul. Eu as dori sa se dick Regulamentul St.Sinod.

P, S. Mitropolit Primat: S'a mai fAcut o omi-siune In sumar. In urma vorbirel P. S. Pimen Pitestenu,am luat si ea cuventul si am multumit S -tulul Sinod des-pre modul cum s'a unit intim gaud asupra cestiunelrelativa la armonisarea legel civile cu cea bisericesca Inprivinta cAshtoriel, care este o cestiune vitalA pentru Bi-serica 'Astra_ Acestk omisiune trebue implinita in sumar,inainte de propunerea P. S. Episcop al Dunarei de jos.

Se pune la vot sumarul sedintei precedente, cu a-ceste rectificarT si se aprobA.

Se comunicA de la biuroa petitiunea Protosinghe-lului Gherasim Gheorghiu, din Iasi, fost in monastireaCernica, prin care cere sa. i se dea un servicia bisericessc.

I P. S. Mitropolit Primat: Acest Ieromonah fuginddin Monastirea Cernica, s'a dus prin Eparhia Buzeului siacolo, fart voia canonica, a servit cele preotesti intr'oparohie ruralA. De vreme ce acest om umblA cutreierand,

I.

www.dacoromanica.ro


din Eparhie in Eparhie, cad a fost si prin Eparhia Rimenicului, sunt de parere a se scrie D-lui Ministru al Cul-telor, spre a bine-voi sa is mesuri In conformitate curegulamentul pentru disciplina monahala, ca sa se trimitacu forta publica pe acel ieromonah la una din Monastiriledin Moldova, uncle 'si are metania.

S-tul Sinod aproba propunerea I. P. S-titulul Mitro-polit Primat.

Se comunica adresa Episcopiel de Arges, relativ lao calugarire, si se trimite la comisiunea de petitiuni.

P. S. Episcop al Rimnicului: I. P. S-cite Presedinte!Nu stitl, dad. la ordinea lilei de asta-di este si «Martu-risirea Ortodoxas..

I. P. S. Mitropolit Primal': Nu este.P. S. Episcop al Rimniculai: EiI rog, pe biurou s'o

puna la ordinea pentru ca acesta cestiune este deacum dour ani de dile. T6te lucrarile sunt pregatite. Mar-turisirea s'a tiparit, si raportul este facut. Rog dar, caodata sa vina acesta cestiune in discutiunea Sinod;pentru ca, ar fi bine sä terminam cu cestiunea in acestasesiune.

I P. S. Mitropolit Primat: FOrte bine. Indata ce seva termina cu observatiile ce au sa se faca de amandoiMitropolitii, se va aduce la ordinea

(In acest moment D. Ministru al Cultelor intra in salasedintelor).

Acum intram in ordinea dila La ordinea dilei sunturmatbrele: RapOrtele comisiunei privitOre la tipografia Car-tilor bisericesti si la (Biserica Ortodoxa romana'.

P. S. Episcop al Dunarei de jos, raportor, citesteraportul comisiunei relativ la situatia tipografiei cartilorbisericesti.

Inalt Prea SAntite Presedinte.Conform insarcinarei ce mi s'a dat de catre colegii

mel din comisiunea alesa de Sf. Sinod, in sedinta de la1 Nlaiti ale curentel luni, pentru luarea socotelelor tipo-grafiel cartilor Bisericesti, subscrisul in calitatea mea deraportor al acestel comisiuni, me grabesc respectuos aVe asterne aci, modul cum comisiunea acesta a ter-minat misiunea ce i s'a dat de catre Santul Sinod. Dupaintelegerea prealabila ce am avut, intrunindu-Ne in lo-calul Tipografiel Santului Sinod, in qiva de sese ale cu-

S-tului

4ilei.

'si

dilel,

www.dacoromanica.ro

PaOCESELE VERBALE ALE *EDINTELOR ST. SINOD 297

rentei si vroind a proceda la luarea socotelelor acesteiTipografii, cea d'intai a nOstra luare aminte, a fost in-dreptata dis de la inceput, asupra raportului fostuluiDirector at Tipografiel de sub N. 63, din 26 Aprilie es-pirat insotit de situatiunea financiara a cases acestei ti-pografli pe anul budgetar 1894, si a 1I-a asupra rapor-tului noului Director de sub N. 1 t0 din 28 ale aceleasiluni Aprilie.

Din cuprinsul raportului N. 63, vedOndu-se ca situa-tiunea financiara a anului budgetar 189i. std, in ast-felde stransa legatura cu intrega situatiune financiara a a-nilor budgetari mai de inainte, in cat o cercetare a so-cotelelor, ale acestei tipografiT, numai pe acest an, dupacum de obiceiu s'a urmat pana acum, ar fi in sine numalo lucrare de complezenta, ca sa nu clic iconomicOsa,pentru Implinirea unel formalitatI, lipsita in cea mai mareparte de temeitt si de adever;

Comisiunea avend in vedere ca Ina lt Prea SantiaVOstra, ati nurnit in locul demisionatului Director Con-stantin Erbicenu pe Prea Santitul Arhiereil Valerian Rim-nicenul, iara Sf. Sinod a luat deja act de acesta numire;

Avend in vedere ca noul director, trebue neaparat sais in primire o situatiune clara si regulata la clisa tipo-grafie;

Considerand insa ca lucrarea acesta cere limp inde-lungat pentru a ei terminare, iara not comisiunea ce Sf.Sinod a bine volt sa alega, nu avem o asemenea sarcina.'si latitudine, absolut trebuitOre intru acesta, si siuguraprin care s'ar putea limpedi situatiunea financiara a a-nului budgetar 1894, despre care trateza raportul fostuluiDirector de sub N. 63 si anexele sale;

Am credut ca este bine sa ne oprim aci cu purtareasarcinel m5stre si sa propunem Sf. Sinod alegerea uneicomisiuni din sanul sea, care impreuna. cu Prea SantitulDirector noil numit sa cerceteze ama.nuntit, pana la se-siunea de tOmna., intrega situatiune financiara a numiteltipografil, de la inceputul sed si pana la numirea nouluititular si sa vina atunci cu un raport detaliat despremersul si starea acestei institutiuni sinodale.

Pe langa acesta comisiunea a convenit Inca a se mij-loci la Sf. Sinod, ca sä lase latitudine acestei comisiuni,a se adresa, data va crede de cuviinta, chiar la Orneni

www.dacoromanica.ro

29f PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINN/

speciall in ale finantelor si tipografiei pentru o mai bunklamurire a situatiunel financiare a acestei tipografii.

Propunerea acesta (Ste cu atat mai temeinica si maidrepta cu cat still cu totil ca forte adesea on s'a facutvorba in sinul s. Sinod, pOte chiar pe nedrept, atatdespre marele cheltueli ce se fac 'pe fie-care an la acesta.tipografie cat si despre neregulata comptabilitate ce setine acolo.

Dreptatea core ca sa ne lamurim cu totil asupra mer-sului acestei institutiuni; unit, adeca. asigurandu-se si in-credintandu-se despre onestitatea gestiunel de pan acuma,iar altil scapand de sub greutatea unor banuell cu totulpOte nefundate.

Cu acesta ocasiune cotnisiunea crede de a sa datoriesa propuna Sf. Sinod, ca, Prea S-titul Director, samute prin t6te mijlOcele a restrange numetul impiegatiloracestei tipografii, la strictul necesar si a face economieleposibile, singurele cai e ar putea duce intr'un viitor a-propriat Tipografia nOstra la independenta dorita si lalibertatea sa de actiune, precum si la scutitea de greleleincercari ale vietel financiare prin sari tree mai Me in-stitutiunile de asemenea natura; 2-a sa incuviinteze ce-rerea noului Director pentru crearea unui post de Con-trolor, care sa verifice continuo casa si gestiunea in ge-nere a acestei tipografii; si al treilea, sa aprobe reim-primarea carttlor despre care trateza raportul de sub N.113 de la intaiu a curentel.

Anexand pe langa acesta procesul verbal in causa,impreuna cu actele ce ati bine voit a ne trimite, suntsi reman al Inalt Prea Santiel VOstre, mai mic frate in

hristos.7 Mai u 1895.

Raportor: Parthenie al Dunarel de jos.I. P. 8. Mitropolit al Moldovel: Eti am sa fac o

mica observatie asupra celor Oise la sfarsitul darei desoma, unde se. (lice noul director. Sa se clica noul direc-tor cutare. Sa se pue punctul pe I.

P. S. Episcop al Argesului: T. P. S-tite Presedinte!Not stim ca s'a ales o comisiune din sanul S-tului Sinodca sa is socotelele tipografiei, cum s'a facut in toti anil.Vedem ca raportul ce ni s'a citit e departe de a ne dalamuririle, care trebuia sa ni le dea comisiunea. In raport

I-iti

www.dacoromanica.ro


se vorbeste de multe, se arata multe desiderate, dar nuse spune ceea ce trebuia sa se spue. Trebue numal decat comisiunea sa is socotelele pe anul trecut sf sa vie,cum a venit si cele-l-alte comisiuni, cu raportul despregestiunea afacerilor tipografiei.

In ceeea ce priveste cea-l-alta cestiune, data este nevoeca sa se Ia o socotela generala pentru top anii, cat afost D. Erbiceanu ca director, acesta este cu totul alt-ceva,si se p6te, data S-tul Sinod aproba, sa se alega. o co-misiune anume pentru acesta. Eti cred ca e de prisos;caci daca S-tul Sinod a aprobat gestiunea financiara aanilor trecup, negresit ca si anul acesta trebue sa. se cer-ceteze cu deamaruntul si sh se \Pada intru cat sunt ade-verate presupunerile aduse contra directorului tipografiel,ca ar fi deturnat bani sad ca ar fi comis ceva ilegal; sica comisiunile, care ail fost mai 'nainte au cautat sa spelepe acela care a fast insarcinat sa conducd afacerile tipo-grafiei. S'a dis, multe de acestea, care nu eraii potriviteca sä se aduca la adresa unul barbat, care a ]ucratcu eel mai mare devotament. Eu cred, ca comisiunea St.Sinod trebuia sa'si indeplinesca, datoria, la socotelelepentru acest an. si dach crede S-tul Sinod ca este nevoesa se faca o socotela generala pentru top anii cat a fostca director D. Erbiceanu, atunci sa se numiasca o altacomisiune si sa se ceara si d n partea D-lui Ministru satrimita un comptabil, find ca in anii trecup, dupe cumstim, s'au dal sume insemnate de la Onor. Minister pentrucumparare de carp.

D. Ministru al Cultelor: Mai intai fac o mica re-serva. In raportul P. S. Episcop al Dunarel-de-jos am ye-dut ca se vorbeste mere"' de noul director al tipografielCartilor Bisericesti. Neaparat Ca de o cam data alesulS-tului Sinod e noul director provisoriu, dar numal pro-

fiind-cd conform Art. 9 din regulament, nimeninu 'Ate fi director al tipografiei de cat cu intelegerea Mi-nistrulul Cultelor si cu decretul Majestatei Sale Regelui.Acesta lush nu insemneza de lot ca ei nu void primi a-legerea. Acesta este o cestiune care o resery sa hotarescatunci cand mi se va face official cunoscut de catre S-tulSinod alegerea noulul director al tipografiei. In tot casulpang atunci noul director, nu este director la tipografielrecunoscut conform regulamentului, ci numal un repre-sentant al S-tulul Sinod. Acum sa vedem cum comisiunea

sa-I

visorid,

www.dacoromanica.ro


si-a indeplinit mandatul cu care a fost insarcinata deS-tul Sinod. Mie mi se pare ca. P. S. Episcop at Arge-suluI are dreptate. Comisiunea nu putea face mai neme-rit de cat sa ia socotelile pe anul acesta, sail 'Ana ladarea demisiunei, data lucrul acesta, pe cat inteleg, s'apracticat asa in top anil, si nimic nu opreste pe S-tulSinod ca in urma sa ia si socotelele in general pe topanil, adica sa faca un fel de control, ceea ce, cred ca totdeauna este in drept sa faca. Eu insa previn pe S-tul Si-nod ca, deca va hotari sa ia socotelile in mod general;si cum aceste socotell privesc un trecut in care tipogra-fia a avut ajutOre de la Slat; si cum art. 9 cliCe, ca laluare t socotelelor va lua parte si controlorul Ministeruluide Culte void trimite si eu un representant, care va luasocotelele pentru trecut.

P. S. Episcop al Husilor: I. P. S. Presedinte, P.S-titul raportor dupe mine, a dat un vot de blam tuturorcomisiunilor, cart au luat socotelile tipografiel de la in-ceputul el si pana asta-41l si ed unul protestez in contra unelasemenea apucaturi a comisiunei. Din acesta comisiuneati facut parte si insusi I. P. S. VOstra in mai multe rin-dull; membril el ail resfoit cjile intregl registrele si dosa-rele th.ografiel, si ad venit cu cate o lucrare prin carese arata starea tipografiel din bite punctele de vedere; siacum comisiunea actuala in loc sa se ocupe si ea, si sapresinte S-tului Sinod starea tipografiel, vine si spune cacomisiunile din nainte, n'ail stiut ce sa faca, nol nu stim,sa lasam sa faca alp sa lasam lucrurile incurcate. Mienu'ml place asemenea procedura.

Pe langa acesta, la comisiune, mi-se pare, ca s'a tri-mis si raportul noulul director, in care se espune situ-apnea financiara a tipografiel; cum a primit'o, etc., darin rapor ul comisiunei nu se vorbeste nimic nici despreacesta. P. S. Raportor, sa me ierte, a voit A, fie conse-cinte cu cea ce a clis in mai multe rinduri ca nuse pricepe de lot in ale comptabilitateT, si de aceea avoit cu o maniera delicata ca sa inlature greutatile, ce'iprestail.

P. S. Episcop at Dunarel-de-jos: Sa me numiti incomisiune si sa'rni dap ceea ce cer eil si yeti vedea datastiu sail nu comptabilitatea.

P. S. Episcop al Husilor: Nu sunt of vinovat P. S.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD

VOstra ail ells in mai multe rindurl ca nu ye pricepatrinale complabilitatei

P. S. Episcop al Rimnicului: Am cerut cuventutsa declar ca me asociez in totul la cele clise de P. S. E-piscop al Husilor.

I. P. S. Mitropolit Primat: Mie mi se pare ca siunul si altul din P. S. VOstra intelegeti lucrurile cu totulalt-fel de cum trebue. Comisiunea de adi care ni se pre-sinta cu raportul, infatiseza un caz esceptional. Pana a-cum comisiimile ordinare erail tinute de regulament, casa is socotelile asa dupe cum cer P.P. S.S, Episcopt alArgesului, at Husulut si at Rimniculul, carora le place apronu.nta mere.' cuventul de protestare; dar asta-d1 estecu totul alt-ceva.

Situatiunea tipografiel sa ghseste Inteo stare exceptionala.Se retrage un director, care a stat acolo 10 ani si carea fost pus in locul altui director, care a stat aseme-nea alts 10 ani.

P. S. Episcop al Husilor: Care a inflintat tipografia.I. P. S. iffitropolit 1- rimat: S-tul Sinod a infiintat ti-

pografia. Sa nu lam asupra nOstra ca unit din not aminfiintat'o si sa ne mandrim. S-tul Sinod este care ainfiintat'o.

Eu \Ted ca comisiunea nu a cerut nimic care sa yesupere si n'a imputat nimic comisiunilor din trecut, ci numata aratat ca comisiunile acelea si-au facut datoria cum aticrequt. Comisiunea actuala deci facut datoria si alucrat potrivit cu bilantul ce i s'a infatisat pentru anulcurent.

Acesta comisiune dice; not am fost la cercetare, darca sa se pdta cerceta totul, pe anil trecuti, de la inflin-tarea tipografiel pana ac,1, suntem de phrere ca o cerce-tare amanuntith sa se faca pana la sesiunea viitOre; cadarum, cand S-tul Sinod se inchide, nu este timp de ajuns.

Ell am vorbit chiar cu fostul director si mi-a spusca socotelele tipografiel nu se pot lua in doue saptamanisau intr'o luna, ci trebue timp la mijloc. Numai ca apredat actualulut director, si tot a trecut timp de la 20Aprilie si pana la I Mai si acesta a fost predarea mate-rialuluT, nu a socotelelor. Ce super& dar pe S-tut Sinodacesta, ca not voim sa ne lamurim mat bine inteo ces-tiune, ca sa stim totul, si sa nu lasam asupra cuiva vre

pi-a

www.dacoromanica.ro

302 PROCESELE VERBALE ALE BEDINTELOR ST. SINOD

o banuiala, cand pOte, omul care este banuit este celmai cinstit?

Da, P. Santiti, sa ldsam timpul necesar, ca sä se faca oeercetare minuatiOsa, pena la sesiunea de tOrnna a S-tuluiSinod, ca sa limpechm situatiunea tipografiei.

Cat pentru D-1 Erbicenu, eti n'am nimie de clis, dincontra am o deosebita stimd pentru D--;a; deci nu legaticercetarea care se va face la tipografie pe trecut, cu cinsteade care se bucurd D-sa.

P. S. Episcop al Husilor: Cine la acusat?I. P. 8. Mitropolit Primat: Ve rog dar, sa admitem

conclusiunile raportului comisiunel, ca sa. terminam odatacu acesta cestiune; cad si unit si altil, cred, ca dorim osituaOune clan.

P. S. Episcop al Rimnicului: Rog pe biuroti, catOte acestea sa se treed si sa se publice in procesul verbal.

I. P. S. Mitropolit Prm2at: Da, da, se vor publica.P. S. Episcop al Husllor: Eu staruesc a ruga pe

S-tul Sinod ca socotelile Tipografiei sä se ia si acum cums'a luat in toll anii. Jar data este sa se faca o revicluirepe tot timpul, cat a lost D. Erbicenu, acesta este alt-ceva.De ce sa se lase omul incurcat cu tOte socotelele pe ca-pul lui, si sa nu se cerceteze acum? In 4, 5 Mile pOtesa se vada situatiunea. Apoi stiit eu ce mai vrea coi-siunea de astd-cli? Comisiunea care dice ca voeste sa ri-dice in relief pe D. Erbicenu, pOte ea ar cauta sd.'1 cu-funde. Rog dar pe S-tul Sinod sa ia socotelile D-lui Er-bicenu; si pe langd acesta P. S. raportor sa facd. cunos-cut S-tului Sinod ce a comunicat noul director prin ra-portul ce a dat, cad not membri n'avem nici o cunostintd.

D. Ministru al Cultelor: Mai intai as voi sa stiuun lucru. De cand nu s'ail luat socotelile?

1. P. S. Mitropolit Prbna,t: De un an de Mile, a-prOpe doui.

D. Ministru al Cultelor: Bilantul se incheie proba-bil pe o data Ore care?

I. P. S. Mitropolit Primat: Pe un an de dile,D. Ministru al Cultelor: Mie mi se pare cd, P.

S-tul Episcop de Husi are dreptate. Este evident ca. dacdS-tul Sinod vrea sa fad, socoteld generala, este in drep-tul seu sa faca.

Remane in tot d'auna cestiunea data pe anul pentrucare se face socoteala, S-tul Sinod este multumit. Faptul

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SED1NTELOR ST. SINOD 303

ca s'a luat socotela in fie-care an, este alt-ceva, dar datavoiti acum sa se ia socotela generala., suntett in drept.

Mai este si alta cestiune. Este evident, ca cel care 6'.socotela mai ales cand plea, sa alba si el dorinta sa's1dea socotela in mod regulat, si daca dat socotelain fie-care an, fara a se prejudeca dreptul de a se malsocoti vre-o data, anul din urma, de ce sa remand insuspensiune si sa nu se socotesca, pentru ca socotelaanulul din urma nu schimba socotela din anil trecuci.

Nu still tine a lost in anul trecut, dar au lost 3 mem-brit ai S-tului Sinod, si a luat saldul anulul precedentca bun, cad de almintrelea trebuia sa faca din nou lu-crarea care a facut-o Comisiunea din cel alt an, si dupeaceia a esaminat veniturile si cheltuelile pe un an dezile, si a incheiat socoteala. Cu un an Mainte tot asas'a racut, comisiunea fie a S-tului Sinod, fie mixta, totast-fel a lucrat, de cand exista D-nul Erbiceanu ca di-rector, si chiar si mai inainte.

In fie care an, Comisiunea nu pOte face de cat unlucru: sa ia saldu anulul precedent, fie ca a remas undeficit, fie un escedent de venituri, sa ia, sa adune so-cotelile din cursul anulul, sa examineze atat veniturile caresunt in said, cat si cheltuielile admise de S -lul Sinod, cafunctionart, plata lucratorilor, hartie, etc. tot ce este lacheltueli; cad .acesta este o pravalie, si trebue in fie carean sa se flied socotela. Daca inteun an a fost gresita so-cotela, in top. anii curgatori va fi greita. Lucrarea co-misiunet din fie-care an e buna, dar data nu a lost gresita,tote care ail venit dupe densa stint gresite: dar gresalanumai in puntul de plecare, ca pleca cu o suma maimica de cat ar trebui sã piece.

Eu pricep Mile bine, si S-tul Sinod este in dreptulsell sa zica sa iaii socotela inca o data pentru totaadministratia, si sa refac lucrarile care s'ail facut de co-misiunile anteriOre ale S -tulul Sinod, si pe care StulSinod le-a aprobat, probabil fan,' multa discutiune, caemanend de la o comisiune din chiar sanul S-tulut Sinod,dar acum pe anul acesta, nu cred ca e drept si bine sa.nu se ia socotela; cad, de exemplu, la not la Minister,uncle avem reguli fixe pentru luarea socotelilor, ar voiComptabilul sä piece, si eu refusa socotela,s'ar putea plange ca.cI sunt dator sal-o iau cand pleca.

Acum sunt si en in drept jail socotela, dar cand

'1 as sal jail

sal

'si-a

:

www.dacoromanica.ro


plec . sal las dour, treI ani de zile, fara socotela facutanu se pae, trebue sa i-o iau data imi cere; dar datanu cere, atunci este alt-ceva, totusl sunt dator ,sa-I iausocotela pe anii din urma. La mine cand a murit Sto-enescu care fusese absinte vre-o 9 luny de zile, a tre-buit sa chem pe inspectorul financiar si a luat so-cotela pe 7, 8 ani de zile in urma. Daca s'ar duce a-cum D-nu Dudescu iaras chem pe un alt inspector fi-nanciar. Asemenea si cu D-nu Erbiceanu, presupun canu ar mai sta si ar zice: nu vreil sa me lase pe mine7, 8 ani de zile cu socotelile ne luate, acum trebue sami se ia, cand am memoria prOspata, si vreati sa mestiu si eu limpede, asa ca, din acest punt de vedere, cred caS-tul Sinod ar fi drept sä hotarasca a i se lua socote-lile, si iata ce. trebue sa sä faca voiti o socotela buna?Sa se numeasca o comisiune care sa revisuiasca intregagestiune, pana atunci sa i se ia socotela pe aceste 13luni din urma, ca sa stie unde sta. Dar pOte ziceti ca so-coteala acesta l'ar descarca, dar atunci l'ar descarca sisocotelile din anii trecuti. Trebue Irish sa se tina soco-tela ca aeestia sunt bani publici, si in tot dea-una sepOte lua socotela din noil. De aceia as ruga pe S-tulSinod sa ia socoteala D-lui Erbiceanu, cum a luat si inanii trecuti, plus ca se numeste o comisiune care sa esa-mineze pan& la sesiunea de tOrnna intreaga gestiune aD-lui Erbicenu, ceia ce este si in avantajul noului Di-rector, sa stie ce a mostenit, nu numal averea dar sisocoteala.

I. P. S. Mitropolit Primat: Mi se pare ea chiar dinraportul comisiunel reese acesta, ca socotelele ordinaresunt adinise, si conchide ca Directorul este descarcat peanul expirat; dar vedeti D-Ostra, trebue sa esplicam lucrulbine. Eft am fost insarcinat, printr'un vot al S-tului Sinod,din sesiunea trecuta, ca sä numesc un noti Director latipografie si sa dispun a se face o cercetare scrupulOsaacolo, pe anii trecuti. Acum, comisiunea Sinod,face cunoscut, cele ce eu am regulat, in privinta Diree-torulul nou numit, si opineza a se alege o noua comi-misiune pentru luarea socotelor tipoprafiel pe trecut; cadn'a fost timp, ca asemenea lucrare sa se faca pana in acestmoment, cand S-tul Sinod este in preqiva inehiderel sale.Prin urmare, asta-di Directorul not"' este intrat in serviciultipografiel; fostul director este demisionat in regula; so-

:

S-tulut

www.dacoromanica.ro


cotelile pe anil precedent'( sunt date; si nimic nu mal estede dis, de cat numal asupra luareI socotelelor generalede la inceputul tipografiel.

Asa dar, sa primim propunerea comisiune), spre a sealege o noue comisiune, care sa vita cu resultatul insesiunea de tOmna; si sa numal nascocim fel de fel depresupunerl, eh am cauta sa se atinga reputatiunea cuiva.Nu Prea Santitl! Dorim cu totil lumina in acesta destiune;dorim o situatie limpede la tipografie, si S-tul Sinod aredreptul sa controleze acea institutiune a sa. Numal asavom putea sti ce se lucrezh acolo, si cite editii de calls'au tiparit.

P. S. Episcop al kfmnicului: Sa citim dosarele.I. P. S. Mitropolit Primat: SA numim o comisiune

care sa cerceteze tOte acestea.P. S. Episcop al Hugilor: P. S. raportor nu ne spune

situatiunea g5sith de noul director.I. P. S. Mitropolit Primat: SA linistesc pe P. S.

Episcop de Husl carui -a'i place sa protesteze _merea, desi la no nu prea merg protesturi!e, chcl in acest St. Corpbisericesc, trebue sa sufle duhul dragostel. SA se citeschraportul noulul director.

P. S. Arh. Nifon Ploesteanu, secretary dh citire ra-portulul noulul Director al tipografiel, P. S. Arh. ValerianRimnicenu, prin care se arath situatiunea gasita de P. S. Sa.

P. 8. Episcop al Husilor: In inventarit sunt trecutecartile care sunt in magazie, si anume Orologiul si cele-l-alte?

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Sunt, si valOrea lor.I. P. S. Mitropolit Primat: Sunt tOte cartile trecute

In inventariu. D-nul Dr. Badea Cireseanu a fost insarci-nat, ca impreuna cu P. S. Valerian M. inventarieze tot,carte cu carte.

P. S. Episcop al Riminculul: Auclind raportul numi-tulul Director de asta-dl, iml pun dou6 intrebarl.: am auditmal intai estimatiunea averei tipografiel, ridicath phnh la490 si atat de mil de lei. Ea aicl intreb : aceste estima-tiuni le-a facut Directorul singur, sail impreunh cu fostulDirector? Aceste esplicatiuni le cer de la P. S. raportor.De alta parte P. S. Director de asta-ll propane o ino-vatiune pentru jurnal, carea se opune regulamentului, siprin care se ridich S-tulul Sinod un drept primordial a-

20.

www.dacoromanica.ro


supra acestel institutiunl. Regulamentul pentru editareajurnalulul, prevede controlul S-tului Sinod nu numai anual,adech la sfarsitul fie-caruI an financiar, ci si un controlpermanent, care se ecserciteza de fie-care membru si infie-ce moment. Regulamentul stabileste pe fath, a orlcare membru al S -tulul Sinod este in drept a merge laredactie sail la tipografie si sa revisuiasca casa si Wtaaverea jurnalulul si prin urmare si a tipografiel.

El bine, prin acesta inovatiune care se propune, adicainfiintarea unul controlor a caruia natura noue nu neeste cunoscuth Inca nicl din regulament si nici pe caleadiscutiunilor, se infiintaza o institutie noun. Eu imi reserydreptul de a discuta acest post, care are a absorbi o partedin veniturile institutiunilor, filta de vre-un interes pentrudensele practic. De aceea eu declar, ca acum sa rapesteS-tulul Sinod un drept primordial asupra acestor institu-liuni, fundate de emenl cu tot zelul si dragostea pentrusanta nOstra Biserica.

D. Ministru al Cultelor: Am audit raportul actua-lulu' Director, si nu \red ca este luath socoteala pe anultrecut. Pe cat am audit, am constatat ce carp sunt latipografie, si acesta este inventariul ca sa stiti ce am, insesocoteala pe anul trecut este alt-ceva. Tocmal acesta qi-ceam eti adineaurl, ca este drept sal se is socoteala peanul trecut. In acel raport nu se vorbeste de socoteala;aci se spune ate card sunt ce valOre, prin urmare s'afacut un inventarill de ce se &este, adica : atatea ceas-love, atatea cutare carp etc. unele legate, altele nu, avetiun dosar intreg de inventariii. Acesta inse este inventariti,tot asemenea este inventariul de cartile care sunt depusela librarii spre vendare, dar acesta nu este bilant.

1. P. S. Mitropolit Primal: Este si aceea.D. Ministru al Cultelor: V'asl ruga sa se citesca,

cad in raportul care ni s'a citit nu se spune.I. 1-. S. Mitropolit Primat: Am lasat libertate discu-

ca sa vorbesca fie-care cum voeste.P. S. Episcop de Rimnic dice, ca fie-care membru at

S-tulul Sinod e in drept sa se duca sa cerceteze soco-telile tipografiel si ale jurnalulul. Ve fac atent la cuvinteleacestea. De ce nu ati mers acolo pan& acum ? Asta-dlcand se numeste ca Director un membru al S-tuluI Sinod,sunteti contra ? Lasatl animositatile Prea Santite. Nu ve-

pi

funel,

www.dacoromanica.ro


dett ca singur v6 contracliceti ? Vorbiti pe de oparte decontrol si pe de alta de bilanturt; ei bine, acesta o do-rim cu totil, ca sa avem u tale limpede, si fie-care mem-bru at S-tului Sinod are dreptul sa cerceteze situatia.Dace. dar, asa dorim top, de ce atata inflacarare in dis-cutiune? De ce ye maniati si nu ye bucurati? Situatiune-avem si vi se va ceti, ca sa ye convingeti.

-*- P. S. Arh. Nifon Ploestenu, citeste raportul fostululDirector al tipografiel cartilor bisericesti, D-nu Erbiceanu,pe anul 1894-95, si pe urrna raportul Comitetulul re-dactor al jurnalulul «Biserica Ortodoxa flomanti)

P, S. Episcop al Rimnicalui: Am cerut din nodcuventul, ca se. arat, dupre cate pricep si eti, si pot jude-ca, in materil de acestea si apol indrasnesc se. o spun,ca am cate-va pricepere fiind ca am Post in lucru mat multi.ani. Cand se face luarea socotelelor unor asemenea ins-titutiuni, trebue se. se inceapa. de la raportul persOneIcare administreza. In present s'a procedat cu totul invers..Ni s'att citat tot felul de piese, fare sa ni se spuna, dackadministratia tipografiel s'a facut in anul trecut bine sailreit; adeca dace. Directorul a aplicat sail nu budgetul, votatde tetra S-tul Sinod. S-tul Sinod a ales o comisiune dinsanul sell, pentru luarea socotelelor, raportorul era datorsa ne arate cum s'a administrat casa.

P. S. Episcop al liusilor: Trebuia sa cerceteze, se.vada dace. este adeverat ceia ce se spune.

P. S. Episcop al Rimniculul: Voia zice acum nu-mai atat, ca trebuia sa se face. acesta mentiune, dar ra-portorul nostru nu face mentiune de socotelele anului tre-cut. Mal mult, S-tul Sinod, cand a ales comisiunea pen-tru luarea socotelelor a inteles acum ca in tot d'auna,ca se. se cerceteze casa sa se vada, dace, veniturile sicheltuelile tipografiel sunt acute regulat si in marginile-budgetului. Nimic din tote aceste prin raport, si raporto-rul are alte preocuparl. pentru care S-tul Sinod nu i-adat nicl o insarcinare, si at cer, ca raportul acesta sa se-publice. In ceia ce priveste raportul Directorului de-asta-zI eil rog pe S-tul Sinod, in numele bunelor rapor---tuft, ca trebue sa existe intre Biserica si Stat, ca se.nu'l is in consideratie; cad nu este Inca numit in modlegal, nefiind Inca confirmat de Maiestatea Sa Regele;

www.dacoromanica.ro


si acesta o cer, ca sa nu ajungem la un confict intreBiserica si Stat.

I. P. t. Mitropolit frimat: P. S-titul Episcop deRimnic a mers prea departe cu discutiunea. E permisore, ca P. S-tia Sa sa vorbesch aci, in S-tul Sinod, des-pre conflict Intre Biserica si Slat ? Cred ca nu. Modulcum este orgatiisata Biserica noastra, nu va da loc nici()data la asemenea conflict. Biserica Si Statul sunt una,in tara nOstria. Regret ca sunt nevoit sa atrag atentiuneseriOsh P. S-titului Episcop at Rimniculul, care are aeruldin cele ce a avansat, de a innaspri bunele relatiuni, nuIntre Stat si Biserich, ci intre persdnele cari sint in ca-pul institutiunilor.S'apoT tocmai P. S-tia Sa ridich ase-minea incidente regretabile, cu privire la controlul tipo-grafieT, cand ea de atatea orl i-am spus ca yreati sh stitisocotelile averet Mavrodindiei, si mereti m'a amanat ?Sunt de drept suprayeghetor al administratiei zisei averstestata Episcopiel de Rimnic, si doresc sa stiu situatia.Dupe aceia, in privinta tipografiel. de ce se suphra cadorim sa se faca cercetare acolo pe anii trecutil cand afost chiar P. S-tia it4a Director ?

Dreptul de auzul re'ii nu se teme!Cat priveste numirea Directorulul, P. S-titul Episcop at

Rimnicului ar fi trebuit sa cunOsch spiritul art. 9 dinregulamentul pentru editarea cattilor bisericeti, care inpartea sa finalh se rosteste c5, cand tipografza va a-vea mijlocele sale proprii de intrerinere, va re-ma,nea Yuma)" sub controlul S-tului oinod.Decl,si numirea Directorului tipografiei, tot numai S-tul Sinodeste in drept sa o fach.

Ast-fel stand lucrurile, P. S-tia 8a sä nu mai vorbesch.despre conflicte intre Biserica si Stat, cad nu este po-trivit 5. se ridica ad asemenea ton de vorbire. P. S-titi!cestiunea este lamurita, D-1 Erbieeanu 'si-a dat demisiu-nea, mai inainte, sau pe ziva 1 Mai, acesta no imporlh,noul Director a primit socotelile ; Comisiunea prin rapor-tul sea ne-a Ihmurit asupra situatiunei; pun deci la votconclusiunile acestul raport.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.I. P. S. Mitropolit Primat: Nol top trebue sa lu-

cram units, trebue dar, ca si P. S VOstrb.' sa ve aso-ciati cu nol.

pia

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Busilor: Ne vpm asocia Ia bitelucrarile care merg pe tale regulata.

I. P. S. Mitropolit Prima t: A tt fost 10, 12, antacolo la tipografie, si att fault ce att vrut.

D. Ministru al Cultelor: Prea Santitt Parinti, ina-inte de a vorbi de cestiunile mele, sa'ml dap voe sa yespun un lucru.

Cunosc adunart mult mat numer6se de cat ale P. S.VOstre, unde se intrunesc Oment malt mat tineri, cart nuse cunosc intre den01, cum e Camera si Senatul, cart auceva de impartit, si as de impartit un lucru important,si anume Guvernul terei, fOrte placut aiba cineva,data stie intrebuinteze; si cu tote acestea ve martu-risesc, ca de 3 ant si jumetate de cand am placerea sidatoria ca sa fiii aci, ved ca. tot S-tul Sinod este cel matvia, se vede ca acesta se datoreste faptulut, ca intereselecare se discuta in S-tul Sinod, fiind de ordine superiOra,incaldeste mat malt de cat interesele care ne ghideaza penot; dar credeti -rne, ca impresiunea mea este ca punettcu totil prea multa vioiciune, si pentru ce?

Sunteti o adunare deliberants, resultatul definitiv se ho-Waste cu vot, in tot dea-una se face o majoritate, prinurmare tot. precipitarea, fie a se obtine un vot fie a seimpedica un vot, este de prisos in adunarile unde resul-tatul final este parerea majoritatet. In adunarile unde nuse voteza, evident ca acolo este la noroc, tine o is matrepede, dar in adunarile unde se voteza, tot-de-a-una ho-taririle se iaa de majoritate; prin urmare de ce, si celcan se multumesc, si cei cart nu se multumesc, sa punsatata vioiciune? La ce bolos? Ca se va vorbi mult, ca seva pune la vot cu repeziciune, nu se ajunge tot acolo?Nu este tot votul majoritatet care hotarasce? Ea rog peS-tul Sinod, de si am un interes forte ne insemnat in a-cesta, cad cum am spus de la inceput, cat voia fi ea la.Minister, organisarea S-tulul Sinod nu are sa se schimbe.

P. S. Episcop al Duna ref-de-jos: S'a schimbat destul.Ministra al Cultelor: Nu s'a schimbat; aceia a

fost o doctorie Ia o 1361a uriciOsa, si ved ca doctoria aprins, did de atuncl nu s'a mat bolnavit nimeni, din contraved ca arum sunt toti ultra sanatost.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Se va vedea in.curind data doctoria nu a adus o bola si mat mare.

sa'l

D.

www.dacoromanica.ro


D. Ministru al Cultelor: Ett cand am gis ca, viu cupliacere la S-tul Sinod, datoria mea este ca eel dinteitlfin politicos, prin urmare de ce me intrebati mai mult? Credca nici o data nu am vorbit cu necuviinta in S-tul Si-nod, si tot asa voiu ramine pans la sfirsit. Si repel, in-ceia ce priveste organisarea S-tutus Sinod, am facut des-tule leg! in materie clericals, ca sa fiu hotarit sä nu maifac nimic, prin urmare asa va remane S-tul Sinod catvoiu fi eu Ministru; asa dar nu am nici un interes per-sonal, dar am facut cat am putut, si pentru cler cred caam facut destul.

P. 8. Episcop al Duna rel-de-jos: FOrte destul chiar.D. Ministru al Cultelor: Cat pentru mine, cred ca

este destul, altii cand vor veni vor face mai mutt. Credca pentru amorul met" am lucrat destul, si sunt fOrtemultumit de ceia ce am facut, nu regret nimic de ceia ceam facut. Ce voiti mai mult de la un om multumit? Darseta ce vream sa dic. Credeli P. S, VOstra, ca nu trans-pill in public vioiciunile din S-tul Sinod? ti i credeti casunt de folos aceste vioiciuni ? Aveti regulament escelentcare reguleza apr6pe bite cestiunile, aveti mai mult decat regulamentul, aveti majoritatea. El bine majoritatea estecare decide, si or! tine urmareste desbaterile S -tutu! Si-nod, a veclut ca nu este sesiune a Stului Sinod in caresa nu fie majoritate, dar ca majoritatea se schimba, se Ole,dar tot d'auna este o majoritate. Din moment dar ce esteo majoritate care decide, la ce fobs atata vioiciune indesbateri?

I. P. S. Mitropolit Frimat: Este si minoritate D-leMinistru? Intr'un Sinod e bine sä fie disident.a?

D. Ministru al Cultelor: Nu face nimic, numai o.singura adunare omenesca nu are majoritate si minori-tate, si anume intre barbat si nevasta, unde sunt numal

dar si acolo a hotarit legea mai dinainte, ca femeiasa se supuna barbatului, dar unde sunt mai multi, totde-a-una exista o majoritate. De sigur ca ar fi mai fru-mos sa fits de acord cu totil; de exemplu alalta- allfost de acord, dar cand se intampla ss nu fitl in acordcomplect, aveti majoritate, prin urmare nu este nevoe devioiciune, nicl dintr'o parte nici dintr'alta. Si et, de multeorl am fost in minoritate.

sk

ea

dot,

eel

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Si pOte o sa matf41, dad. veil voi sa remanet1 in ideile D-vOstre.

D. Ministru al Cultelor: Evident ea o sa mai fiti.P. S. Episcop al Duna' rel-dejos: Atunci veil vedea

cat de gra' este in minoritate.D. Ministru al Cultelor: Am lost in minoritate, si tot

de-a-una 'mi am impus rabdarea. Am cercat sa'rni spungandul mei], dar am rabdat si m'am supus majoritatit,si de cand sunt in majoritate, nu am strans gatul ni-mama

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Ba ail inchis dis-cutiunea la Senat in modul cel mai

D. Ministru al Cultelor: Daca att vorbit 7 cesuri,nu puteam sa te fac sa te ostenesti mat mutt, cast etiluptam cu majoritatea, si Prea S-tia Ta luptat cusi majoritatea a invins plaminit. Dar lasand acesta cesti-une la o parte, tree la cestiunea care me priveste.

Cea dintal cestiune, este in privinta pamenturilor Bisericel.Iata ce a facut causa circularel Ministeriale, pe care o sa

o schimb, find ca in adever, causa care a provocat acestacirculars, era legitima. Un proprietar, care atunci cand s'afacut improprietarirea la 1864, in loc sä dea 17 pogOnecat trebuia sa dea bisericel, a dat mai mull, a dat 34pog6ne. El a venit si s'a plans la Minister si a clis: Bi-serica mea este filiala, eI eram dator sa dail 17 pogOnedupe lege, am dat 34, eiz eram dator sä cer inapoi acele17 pogOne care am dat mat mult; data Ministerul pri-meste ca aceste 17 pogOne sa se arendeze, ca cu timpulsa se fad. Biserica, le las; data insista sa se dea si aceste17 pogOne, atunci fac proses si be cer inapot, find canu eram obligat dupe lege sa dail, de 'cat 17 pogOne.In acest cas, era legitim ca sa nu se dea preotulut decat 17 pogOne, on ca sa se arendeze pentru biserica.Intentiunea mea a fost reti interpretata, nu a lost bideinteles lucrul, si acesta a provocat un vile incident intremine si Secretarul general. S'a facut o circulars generala,ca nisi un preot sa nu aiba mat mutt de cat 17 pogOne;acesta nu este adeverat, legea da tOte pamenturile preotilor.

Acum cand vor veni casurl de acestea, ca la o bisericas'a dat mat mult pam'ent de cat se cuvenea, atunci voiAmentfine dispositiunea, ca prisosul sa se arendeze in fo-losul bisericel. 01.1 de cate orb inse, nu vor fi mat mult

plamanii,

www.dacoromanica.ro


pamenturi de cat cate biserici sunt, de esemplu vor fi8, 9 biserici, 8, 9 pamenturl intr'o parohie, tote aceleavoiti fi hotarit sa le dad preotilor. Voiti da o noue cir-cular& modificatOre. Acesta aveam de cps in privinta acesta.

Acum ridic Inca o cestiune, a Bisericel din Constanta,in care far rog pe S-tul Sinod sa nu ne incaldim nimeni,pentru ca nu e trebuinta. §tie S-tul Sinod, ca P. S. E-piscop al Dunarii de jos a venit la 1892 sa aduca inSinod cestiunea picture! Bisericel din Constanta.

CunOsteti cestiunea prea bine, ca sa nu mai intramin detalii. Atunci am cerut S-tului Sinod, sa numesca oComisiune mixta, compusa din 5 membri a! S-tului Si-nod, si 3 a! Ministerulul Instructlunel, care sa meargasa vada pictura, si cu mandat hotarit sä vada anumedad picturile sunt religiose, dad stint sfintil obicinuiti inBiserica 'Astra, si data este in stil Bisantin atonic, si atuncls'a incheiat un proces verbal iscalit de toil, si de dele-gatii Ministerulul can erau D-nu Tocilescu, Odobescu siExarhu si a! Sinod car! erau, P. S. Episcop deHust, P. S, Calistrat, P. S. Pitesteanu, P. S. Craiovenu siBacaOnul. Acest proces-verbal constata Ca judecata in in-tregimea sa, decoratiunea picture! Catedralel din Con-stanta, nu este ne conform& cu ritul ortodox, constata canu sunt mai multe sfinte de cat sfinp; pe Fang& acesta,4 dintre delegatil S-tulul Sinod, afar& de unul, au reve-nit ast-fel: unul, Episcopul de Buzeti a remas la parereadin procesul verbal. P. S-titul Calistrat Berladenul a dato Were deosebita, asa Ca iscaliturile care le-au dat peprocesul verbal nu ma! all nici un inteles, cad revin lao alta parere,tOta lumea este in drept sa faca acestlucre ; deci nu am nimic de zis. Doi din membrilsi anume P. S-titii Silvestru si Gherasim, pun un felde raport suplimentar, pe Fang& raportul principal in carecere sa se faca modificarl anume, sa se sterga 4 sfintesi sa se inlocuiasca 4 sfinti si alte figurl. Am avut o-nOre sa declar atunci, si declar si asta-z!, ca nu volt)schimba nici o pictura din Catedrala din Constanta, sichiar data Biserica remane nesantita, nu voiti schimbanimic, si acesta nu o voiil face nicl-o-data, din momentce am declaratiunea din procesul verbal iscalit de comi-siunea Sinod, ca picturile de la Catedrala dinConstanta, sunt conforme cu ritul ortodox. Mal departe

S-tulul

S-tulul

www.dacoromanica.ro

PODCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD 313

nu pot sa merg, si sa nu credep ca este o cestiune deamor propria, nici eu nu am insarcinat pe pictor, nicleu nu'i am spus cum anume sa zugravesch, din contrala partea la care m'am amestecat mai mult a fost latimpla, si acolo am consultat pe P. S-tul Episcop alDunarit de jos, si 'i-am cerut asentimentul ; si cand mi-afacut obiectiune la timpla., am inlocuit. Tot asemenea sicu pictura de la Galati, am trimis pe pictor acolo, si P.S-titul Episcop al Dunaril de jos s'a inteles cu densul.

P. S. Episcop al Dunarei de jos: Asa este.D. Ministru al Cultelor: Este exact, va sa ziea nu

este o cestiune de amor propria personal, este o cesti-une legitima.. Cum am zis, nu void schimba absolut ni-mic, cunt insa dator sa obsery un lucru, sa fie confor-

cu ritul ortodox, si cum acesta exista, dupe decla-ratiunea Comisiunei S-tulul Sinod, nu void face nici oschimbare, si cum am comunicat P. S-titului Episcop Cabiserica este gata, si cum P. S-tia Sa comunicatraportul Protoereulul de unele lucrarl care lipseaii, amordonat sa se faca imediat si s'a si facut, deci totul estegata pentru santire, si find ea, atat eu cat si P. S-tiaSa suntem cam zoriti in privinta acesta, eu pentru cain curend are sa se faca inaugurarea podulul peste Du-nare, si doresc ca in Constanta sa nu se mai oficieze inBiserica greceasch, ci in Catedrala, ci ca P. S-tia Sa vo-este sa merga in _streinatate, am supus dar cestiuneaS-tulul Sinod, care va hotari ce va crede de cuviinta..

P. S. Episcop al Dunaril de jos V'am facut o a-dresa in pri,vinta acesta

D. Ministru al Cultelor: Nu am primit inca acestaadresa, nol nu avem nimic de ascuns, am voit numalsa supun cestiunea S -tulul Sinod.

I P. S. Mitropolit Prirnat: Tocmai de acesta a-dresa volam sä vorbesc; v'a facut adresa. P. S-titul Epis-cop al Dunaril de jos pentru santire ? As dori sa

D. Ministru al Cultelor Prea S-tia Sa facutintaiu o adresa, eu credeam ca vine sa santesca Biserica,ch.nd odata \Ted ca 'mi-a facut adresa ca sa hota-rase data.

P. S. Episcop al Dunaril de-jos: Cand va fi gata,o santi.

ma

'mi -a

still.'mi -a

roil

www.dacoromanica.ro

314 PROCESELE VERBALE ALE *EDINTELOR ST. SINOD

D. Ministru al Cultelor: Tocmai asa; si la acesta.eu am respuns, va fi gala Ia cutare epoch.

Dupe acesta, mi a facut o adresa la care a alaturatcererea Protoiereulul. In raportul Protoereului insh, careeste atasat pe langa adresa in intregimea lui, si acestam'a facut sh me rasgandesc, se adaoga ca schimbarilein pictura care s'ati cerut, nu s'au facut. i cum mi-a inain-tat raportul Protoiereulul in intregul lui am crezut Ca, oconditiune pentru santirea Bisericel este si schimbareapicturei, si cand am vorbit cu P. S-tia So, ramintrebat cand anume sa mergem sä santeasch Biserica,si atunci mi-a spus ca are sa punk curend pe S -tuISinod in conoscinta despre acesta. si are sa is deslegare,dar eu am devansat pe P. S titul Episcop al Dunhriide-jos, atat si nimic mat mult. Tata dar cestiunea intrega,cu declaratiunea care am facut, ca nu schimb nici opictura.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Dm& cestiuneapicturel Bisericei de la Constanta n'ar fi fost adush demine la S-tul Sinod, eu m'as fi grabit sa respund numalde cat la dorinta esprimata de D. Ministru al Cultelor, sisa santesc acesta biserica cand ea va -11 gata si and vabine-voi D-sa. Deferenta acesta a mea esa din faptul, ca.D. Ministru al Cultelor a cheltuit bani, si prin urmareD-sa find tutorele acestel biserici, urma ca Chiriarhia sa'ink socotela de dorinta D-sale. Prea Santiele vOstre insecundsteti peripetiile acestel cestiuni si S-tul Sinod gelosde drepturile si datoriile sale, in Biserica mistral, a luathotarirea insemnata si 'Ate cea mai insemnata, sa sesterga din sanurile si peretii acelei biSerici patru sfintisi sa se inlocuiasca in sanul drept Domnul Christosca Arhiereti avend pe Maica Domnulul Ia drepta si peSt. loan Botezatorul la stanga, tar in sinul cel stang cuSanta Imperati Constantin si Elena.

Cand prin Ianuarie D. Ministru m'a intrebat, data suntdispus sA santesc prin Aprilie sail Maiti biserica iu ces-tiune, eu ram respuns ca o voiii sfinti cand va fi gata.De alta parte am pus pe adresa D-lut Ministru resolutia.ca sa se intrebe Protoiereul, data biserica acesta este la-zestrata cu t6te cele necesare, pentru santire, si data no-dificarile propuse de S-tul Sinod s'ati esecutat. Respunsulce l'am primit de la protoierea a fost, ca lipsea mat mite

al.lta-erT

iii

www.dacoromanica.ro


obiecte din (Iota, ca piciorul santel mese trebue ridicatcu cate-va centimetre, asemenea si proscomidia trebue ri-dicata si ea. Printre lipsele acestei biserici mi-a spus siacesta ca nu s'a modificat nimic din pictura. Cetind a-cestea eti am trimis D-lui Ministru raportul Protoiereululin copie, impreuna cu votul S-tulul Sinod. D. Ministrurespunclendu-mi la acesta adresa me instiinteza ca a luatmesurl ca sa se complecteze dota bisericel, imi cere inse

comunic pe cand sunt hotarit sa o santesc, dar des-pre inlocuirea acelor sante nu vorbeste nimic. Ell vec,lendtacerea D-lul Ministru in acesta privinta iI am trimis a-dresa mea, pe care D-sa spuse acum ca n'a primit'o Inca.Prin acea adresa ei ii atrageam atentiunea asupra lip-surilor ce are biserica acesta.

Acum ca P.P. S.S. VOstre cur5stell, cu deamanuntulcestiunea, aveti sa hotarati in cunostinta de causa asuprasantirei acestei bisericl. De asta-data eu atat pot sa veafirm, ca votul S-lulus Sinod, prin care se cerea stergereaacelor sfinte, nu s'a esecutat de catra DI. Ministru. lardata S-tul Sinod crede ca pOte sa revina a.a de lesnesi iute asupra voturilor si hotararilor sale, eu nu am decat sa me supun, gandesc inse ca nu ar face bine samerga pe calea acesta, care numai spre binele bisericelnu pOte duce. Ajunge multimea de concesiuni ce a facutpang acum D -luI Ministru, cred ca este timpul sa se oprescaaci, pentru ca sa stie on -tine ca S-tul Sinod este auto-ritatea cea mare in Biserica nOstra si el tine la a se res-pecta hotararile sale.

EiI astept hotararea --tului Sinod pentru ca sa stiu ceam de facut, Il rog inse sa nu revina asupra votulul sell.

I. P. S. Mitropolit Primat: In urma celor ciise deD-nul Ministru si de P. S. Episcop al Dunarel de jos siin urma until vot al S -tutu! Sinod si a incheerei facutade comisiune, pe cand biserica era neterminata; asemeneain urma schimbarilor de adrese intre D-nul Ministru alCultelor si P. S. Episcop al Dunarel de jos si a expli-carilor date acum de o parte si de alta, eu cred ca lip-surile sau complectat, biserica e gata in totul si P. S.Episcop al Dunarel de jos ar fi gata s'o santeasca, candva lua deslegarea de la S-tul Sinod. Cand dar totul estegata, et.' cred &á nu mal remane nimic de facut, de cat

sa-1

www.dacoromanica.ro


ca., S-tul Sinod dea deslegarea de a se santi biserica,ca sa nu mal astepte crestim mai mutt.

Fac dar propunerea, ca sa dam deslegare P. S. Episcopal Dunaret de jos sa santiasca biserica. Cine e pentru,sa bine-voiasca a ridica mana.

S'a primit.P. S. Episcop al Husilor: D. Ministru a vorbit a-

supra a doue cestiuni; asupra pamenturilor si asupra bi-sericei din Constanta.

I. P. S. Illitropolit Primat: S'a hotarat asupraP. S. Episcop al Huqilor: Stiu ca s'a hotarat, dar

eu voiti numaI sa intreb pe D. Ministru ceva. Acy dupelegea de acum 5 sail 6 ani, Ministerul Domeniilor vindepe la terani pamanturI in loturi. Acolo unde se vind pa-menturile acestea se reserva si pentru biserica cate 5 hec-tare. In Eparhie la mine, in judetul Falciil, comuna Coz-mesti, este parohia Podolenii de jos care se compunedin Catunele Podolenii de jos si Podul FIagiului. In ca-

tuna Podul Hagiulul sunt vr'o 120 familil. La unit dinacestl locuitorl vendut pament in loturl, reservand5 hectare pament si pentru biserica. In anul trecut acestpament reservat pentru biserica a lost dat in folosul de-rulul din Parohia Podolenii de jos, in circumscriptiuneaaria sa si afla catunul Podul Hagiulul cu cele 120 fa-milli ; iar anul acesta s'a arendat de casierul general al ju-detului, din ordinulsi pe sema Ministerului Domeniilor. In-trebarea mea e acum daca si acele pamanturl au sä fiedate cleruluI parohiilor din circumscriptiunele in care seafla, cum este pamentul de la Podul Hagiulul care s'aarendat.

D. Ministru al Cultelor: Este biserica in satul acela ?P. S. Episcop al _Husilor: Nu este biserica, dar este

alipit la un alt sat care are biserica.D. Ministru al Cultelor: Dati-mi voe. Pe cat sal,

eil nu pot sa spun cu siguranta, dar cam asa stall lucru-rile. Mi se pare ca Ministru Domeniilor a luat dispositi-une Ca in comunele, care se infiinteza acum din nott,prin vinclare din mosiile Statulul, fiind-ca in acele comunenu sunt biserici; si ca sa se pOta face cu timpul bisericl,pamentul de 5 hectare, care sa se dea bisericel si la carenu se putea astepta preotul, acele pamenturi sa se arenideze si banil sa se capitaliseze penrru zidiri de biseric-

sal

tor.

li s'al

www.dacoromanica.ro


in acele comune. Asa cred ca este, data nu va fi asavoiti cerceta si voia cere ca sa fie asa.

I. P. S. Mitropolit Primat: Sunteti in erOre, D-leMinistru; legea spune curat si categoric in sarcina cutcad pamenturile si bisericile.

D. Ministru al Cultelor: Nu sunt biserici acolo.I. P. S. Mitropolit Primat: Legea spune categoric,

ca de aceste parnenturt dispune parohul si cu intregulpersonal al parohiei.

Daca. ar fi sa se arendeze asemenea pamenturi, ar fi dedrept ga se faca un fond din venitul arenclel, pentru cler,iar nu pentru zidirl de biserici.

Dar in zadar mat discutam, cad lucrul acesta este re-gulat prin lege si discutiunea acesta nu's' pOte avea lo-cul, de cat atunci cand se va modifica acest articol re-laliv la pamenturi.

D. Ministru Cultelor: I. P. S-cite, di am fost in con-respondenta cu D. Ministru al Domeniilor. Legea dice cade pamenturile bisericilor se foloseste parohul Parnantu-rile care se vied acum, satele care se creaza acum n'auputut sa contfna,' pamenturi, si not am fi putut sa nu damnimic, fiind-ca in acele sate ne find biserici nu este niciparoh, dar pentru ca cu vreme se pOte face si biserica,mi se pare ca mesura este acesta, de a se inchiria lo-curile si a se capitalisa banit, ca pe urma sa se pOta facebiserica. Eu insa ve marturisesc ca pentru moment nustitl cum stair lucrurile, dar voiu face si aci ca pamentulsa fie al parohului!

I. P. S. Mitropolit Primat: Domnule Ministru, voescsa ye arat o incornoditate pe care o sufera S-tul Sinoddin causa insuficientel localulut sed. TOte corpurile martconstituite3 incaperile trebuinciOse pentru lucrarilelor; Santul Sinod insa, este strimptorat, caci cum vedetl,are camera acesta (arata sala sedintelor); dincoce este o ca-mera mica a Directorului. Cancelariet, iar dincolo este oalta camera pentru ce1-1-a1t1 amploiatl, cart de multe orlfind imbulziti de unit si de altii, nu pot lucra. Directo-rul cancelariel de asemenea de multe on nu p6te lucrain liniste, pentru ca membril S -tulul Sinod, ne-avend oalta camera in care sa se intrunesca pentru i. se con-sfatui, se aduna in camera Directorulul, cum si ea amfost nevoit sa trec cu D-vstra acolo, acum cate va dile, pen-

www.dacoromanica.ro


tru a convorbi asupra unet cestiuni Ore care. Asa dar, netrebue neaparat o camera pentru consfatuiri si alta caresa servesca pentru intrunirile comisiunilor S-tului Sinod.Eu ca presedinte al S-tului Sinod negresit ca sunt in dreptsi asi putea singur sa regulez cum este mai bine, darin mai intai sa aduc si la cunostinta P. S. VOstre. Pentru

trebuinta aratata, sunt camerile unde a locuit P. S. E-piscop al Rimniculul si care sunt in alaturare cu sala se-dintelor St. Sinod. P. S. Episcop al Rimnicului s'a mutat incamerile de jos unde are destule incaperi. Prin urmare, P. S.Sale ii e de ajuns apartamentul de jos, iar camerile de sus, pecare le-a ocupat pana acum, cer sa fie pentru consfatuirilemembrilor S-tului Sinod si pentru intrunirile comisiunilor.

Cu acesta imprejurare D-le Ministru, are sa fie nevoe side un mobilier Ore care, si deci am tinut sa ye pun sipe D-vestra in cunostinta, ca sa bine voiti a dispune latimp, sa, se fad, mobilierul care va fi trebuincios; cadcamera acesta nu mai pOte servi si ca sala de sedintesi ca biuroil de lucrare al comisiunilor S-Eului Sinod.

P. g. Episcop al Rlmnicului: I. P. S. Presedinte!In cestiunea acesta eii 'mi aduc aminte, ca am vorbit im-preuna mai lunile trecute, si ati admis ca cancelaria am-ploiatilor sa se stramute in camerele de jos, care suntgOle, remanend sus din cele doe odai, una pentru director,si alta pentru consultarea membrilor S-tului Sinod. Pentrumine, trebue sa Stitt, ca odalle de jos, cand nu se facefoc sunt 'Me rele; asa de rele ca umedala pivnitei dedesupt ese tOta in cask si cum sunt eu suferind, nu potsedea in ele.

I. P. S. Atitropolit Prirnat: Cum sa isolam cancela-ria, Prea S-tite? Nu ye ganditi ca in fie care moment avemtrebuinta de amploiati, ba pentru un dosar, ba pentru ochartie, etc? S'apoi drept este, ca sa departam cancela-ria jos, iar P. S. Vestra sa ocupati camerile de sus, farasa aveti multa trebuinta de ele? Inainte 'mi spuneatI savi se dea camerile de jos, de unde ati inlaturat pe P. S.Valerian, cad in starea de suferinta in care suntetl, nuputeti urea mere] scarile; acum spuneti ca nu mai suntbune camerile de jos. In privinta pivnitei, eft ca s'aastupat, si afara de acesta trel camere sunt bune. Acestaam avut de adus la cunostinta 5-tului Sinod, pentru aavea conAimtimintul sea.

stiu

www.dacoromanica.ro


D. Ministru al Cultelor: Eil ye aduc la cunostintaca aceste case n'ail sa mai stea de cat un an sail unan si jumetate cel mult, cad ail sa se da.rime. Daca seva darima si data pana atunci nu se va incepe zidireaCamerei Deputatilor, cred ca S-tul Sinod 'si pOte tine se-dintele sale in localul actual at Camera ceea ce ar puteasa fach si anul acesta, cum si in tot-deuna la Octombrie,dach Camera nu s'ar deschide mai inainte de timp. En-

tr'un asemenea cas s'ar putea face la Antim ceva pentrutinerea sedintelor S-tulul Sinod; cad acela este un locistoric, are si o curte mare si s'ar putea face ceva sipentru cei care sed acolo. S'ar putea face camera pentrumembrii S-tului Sinod, sala de sedinte si camere de can-celarie. Acestea inse nu cred sa mai dureze de cat cel mustun an si jumetate si chiar ye asigur ca au sa se darame.

I. P. S. Mitropolit Primat: Totusi pana atunci, pen-tru ca sa nu mai fim strimtorati, pun la vot propunereamea relativh la marirea localului S-tului Sinod. Cine estepentru, sa bine- voiasca a ridica mana.

S'a primit.I. P. S. Mitropolit Primat: Acum, ye rog sa pro-

cedem la alegerea comisiunei pentru luarea socotelelorgenerale ale tipografiei «Cartilor bisericesti*.

Se procede la alegerea comisiunei prin vot secret.I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului este :Votantl 16. Majoritate absoluta. 9. Ail intrunit:P. S. Episcop al Dunarei de jos 13 vo:uri.

Arh. Pimen Pitesteanu 13* * Nifon Ploesteanu 13

Bile albe 3 'Proclam dar alesi in comisiunea pentru luarea soco-

telilor generale ale tipografiei, pe P. S. Episcop at Dunareide jos si pe Prea Santitil arhierei: Pimen Pitesteanu siNifon Ploesteanu.

Ne mai find nimic la ordinea cjilei si orele find inain-tate, ridic sedinta. Cea viitOre va fi maine tot la orele 2 p. m.

edinta se ridica, anuntandu-se cea viitOre pentru adoua di 9 Mail."' curent, orele 2 p. m.

Prepedinte: Ghenadie Mitropolit Prima'.Seeretari : Nifon N. Ploepteanu pi Meletie Galatenu.

www.dacoromanica.ro


qedinta din 9 Main 1895.Sedinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedintia

I. P. S-titutui Mitropolit Primat.Se face apel nominal si respund presenp 15 Prea

Santip membri, find in concediti P. S. Ioanichie Bacadnu.Se citeste sumarul sedintei precedente si punendu-se

la vot se primeste.Se comnnica de la biuroti raportul epitropiel bise-

ricei Isvoru din Bucuresti, prin care cere, ca acea biserica.O. fie declarata ca parohie si se decide a Se recomandaacesta Chiriarhuldi respectiv.

I. P. S. Mitropolit al .Moldovei: Top cunOstem ca.biserica Isvorului, care a fost o biserica principala estein apropiere de Monastirea Mihal Voda, la care este sifiliald. Este atemenea Monastirea Radu Vodd., Monastirea.Antim. M'am informat ca aceste monastiri asta-cli suntfiliale. Monastirea Antim este Maid Ia biserica Alba dinPostovari; 'tar Monastirea Radu -Voda este filiald la bisericaSf. Niculae din Tabaci. Acestea sunt niste lucruri, pe careell in varsta mea uu le mai pot intelege. Dna dar, a-ceste monastiri ail fost declarate de filiale, de ce Mitro-polia n'a fost declarata si ea de filiala la biserica SfantutNiculae din Tiganie? Am clis.

Se comunica de la biuroti petitia D-lul D. Camarasudin Galati, prin care se plange ca primarii Se amesteca.in atacerile epitropielor bisericesti si cere sa se faca olege, prin care sa se interclicd, ca pe viitor primarii sa.nu aiba dreptul a se mai amesteca in afacerile bisericilor,si se trimite acea petitie Ia comisiunea respectivd.

P. S. Episcop al DunareT de jos citeste raportul co-misiunei pentru luarea socotelilor jurnalului «Biserica Or-todoxa Roman pe anul 1894-95.

Inalt Prea Sdntite Prepdinte,

Comisiunea al6s6. de S-tul Sinod, in sedinta deuna Maiii, pentru cercetarea compturiJor revistelBiserica OrtodoxA RominA", pe anul 1894-95, in-trunindu-se in 4iva de lese gait, in localul tipogra-fiel cartilor bisericesti, a luat Sn cercetare situati-unea financiarA a revisteT pe aceian,inaintata S-tului

www.dacoromanica.ro


Sinod de chtre preqedintele comitetului redactor, pelangh raportul sell cu nurarul 76, insotit de 11 ta-blond de gestiune.

Din acest raport qt anexele sale results ca, atatveniturile cat i cheltuelile revistei pe anul in cesti-une, ad fost de 31,978 let, 1 band; iar din observarearubricet intitulata Distributiunea pe categorit" shvede lamurit ca, veniturile acestet reviste ad resul-tat : 1) din suma de 4372 let, bant 66, afiath in cashla 1 Aprile 1893; 2) din incasarea unet phrtt a abo-namentelor anulul 1894-95 0 3) din incasarea iara§Ia unet partt a rhma§itelor pe anii de la 1883-1894.Din cele expuse 'Ana aci, resultand ca venitul re-vista pe anul 1894-95, s'a alimentat in cea matmare parte din ramaqitele anilor trecutt;

Comisiunea,Avend in vedere, ca, situatiunea acdsta financi-

ail a anuluibudgetar 1894-95, se leagh in de apr6pecu intreaga situatiune din trecut a revistet;

Avend in vedere declaratiunea verbala ce ne-afacile() D. C. Erbiceanu, fost preqedinte qi easier alcomitetulul redactor, cum ca revista S-tulut Sinodar avea de luat peste 25,000 let de la tipografia carti-lor bisericeqtY, precum qi tipografia ar avea la rindulsel, sh primesch de la casa revistel peste 20,000 let;

Avend in vedere, ca relatiunea acesta de debit §icredit reciproc, nu se vede trecuth nici in raportulin cestiune, nict in situatiunea presentath pe laughacest raport ;

Pe de alth parte, avend in vedere, ca de la unaAprilie espirat, malt Prea Santia vostrh, 41 facut 6recart modificart in personalul comitetuluT redactor, iarS-tul Sinod a luat deja act de cele urmate;

Avend in vedere, ca casa revistet a trecut la noulDirector al Tipografiet, care nu face parte din comi-

21

www.dacoromanica.ro

322 PROCESELE VERDALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

tetul redactor, dar care trebue sh prirnesch o situati-une limpezita pentru inlaturarea tuturor banuelelorce ies la fats in tote cestiunile equivoce;

Pentru aceste motive, comisiunea propune si r6gape S-tul Sinod sh bine voiasch, 1, a aproba cheltu-elile fhcute cu revista pe anul budgetar 1894-95,asa precum le-a presentat fostul Director C. Erbi-c4nu, carele va trebri sh dea inscris noulul Direc-tor al TipografieT, esplichrile cuvenite: dach, pe I Anghsuma cheltuith, revista maT datoreste ceva Tipogra-fieT, pe acest an 1894-95.

2, Pentru verificarea si cercetarea veuiturilor,precum si a gestiund financiare din trecut, sh senumesch o comisiune, care, impreuna cu ncul Di-rector al TipografieT sh cerceteze tath situatiunea fi-nanciarh din trecut si ea aduch la sesiunea de tonanaa S-tuluT Sinod resultatul constathrilor sale.

'Cu ace,th ocasiuue comisiunea v6dend necesitateaimperiOsh de o imbunatatire in redactiunea revistapentru ca materia s4 fie maT variath i cestiunile binestudiate, asa in cat sá nu se maT publice cartT carTaunt de imprimat sari deja imprimate, ceea ce comi-siunea cu regret a constatat, eh s'a urrnat 'Ana acumla acesta revista ;

Comisiunea, rogh si pentru acOsta pe S-tul Sinodsa numOsch inch doT redactorT pe laugh ceT existentl.

Acesta fiind resultatul cercethrilor i deliberhrilornOstre, it spun em respectuos aprobareT S -tuluT Sinod,impreuna cu raportul No. 76. 1895.

AT Inalt Frei Santier Vastre maT micT fratTin Iisus Christos.

1895 Maiu in 8.

(ss) Parthenie al Dunarel- de-jos, Dionisie al Ilu-zenlid, 111eletie Galatenu.

Se pun lavot conclusiunile raportulul si se primesc.I. P. S. Mitropolit Primat: Mai inainte de a pro-

www.dacoromanica.ro


cede la alegerea comisiunel pentru care se vorbeste inraport, si a celor 2 membri care sa fie numip in Comi-tetul redactor al jurnaluluT, eIZ propun ca comisiunea careeste. aleasa pentru tipografia cartilor bisericestI sa fie sipentru cercetarea avutulul jurnalului «Biserica Ortodoxa.Romanab.

Pun la vot acesta propunere. Cine e pentru, sa bine-voiasca a ridica mana.

S'a primit.I. P. S. Mitropolit Primat: Acum e o altA cestiune.

Actualul Director al Tipografiel, P. S. Valerian, ingriiatde Cate petrecut in Sinod, ba ca ar fi provisoria,ba ca nu e definitiv, a venit aseara la mine, hotaratdea demisia. Eiz 'I am ciis. sa, fie linisLit, cad S-tul Sinodluand act de comunicarea eel am facut relativ la P. S.Sa, este numit si intarit in locul fostulul director.

De aceea voesc sa pun in vederea 5-tului Sinod lucrulacesta si Inca odata sa asigur pe P. S. Valerian, ca St.Sinod l'a aprobat ca director al tipografie!.

P. S. Episcop al Duna, rel de jos: A fost provizorianumaI pana la deschiderea S-tului Sinod.

I. P. S. Mitropolit Primat: Neaparat ca a fost pro-visoriil Oa, la deschiderea S-tuluI Sinod, Tar dupe co-municarea facuta de mine S-tulul Sinod si de care s'aluat act, P. S. Sa, se ir*lege, ca a remas definitiv inurma aprobarel 5-tulul Sinod. Asa dar asigur si aci pe P.S. Valerian ca sa'si eserciteze functiunea ce i s'a incredintat.

P. S. Episcop al Argesului: D. Ministru este de a-cord cu acesta numire ?

P. S. Episcop al Duna, rel de jos: Pentru S-tul SinodP. S. Valerian este Director al tipografiei cartilor bisericestl.I. P. S. VOstra ve.1 lua masurile cuvenite ca sa

ce yeti crede de cuviinta in acestaI. P. S. Mitropolit Primat: Acum avem sä alegem

dol membri redactori la jurnalul «Biserica Ortodoxa Romana, si un controlor». Sa fixam mai intai pers6nele.PersOna care a intrat deja in functiune ca controlor, esteD-nul Badea Cireseanu.

Cine e pentru, sa, bine-voiasca a ridica mana.S'a primit.I. P. S. Mitropolit Primat: Acum sa ne pronuntam

s'aush's"

indepli-nitl privint.a.

www.dacoromanica.ro


asupra acelor 2 colaboratori pe langa eel trei care suntdeja numill. Fiind-ca jurnalul este din ce in mai apreciat,not sa ne Ingrijim de a'l da mai multa intinderc; de a-ceea s'a creclut de cuviinta ca sa se mai adauge Incadoui colaboratori.

Ea propun dar pe D-nii: P. Garboviceanu si MihailPopescu, profesorl at Seminarulul Central.

Aveti ceva de cis contra?P. S. Episcop al Argesului: D. Cornoiii remane in-

locuit fail nici un molly?I. P. S. Mitropolit Primat: D. Cornoia este Inlocuit

in basa unul vot al S-tului Sinod.Pun dar la vot propunerea mea. Cine e pentru, sa

bine-voiasca a ridica mama. S'a primit.P. S. Pimen Pitesteanu: Cer cuvantul ca sä fac o

propunere.I. P. Mitropolit Primat: Ave t.1 cuventul.P. S. Pimen Pitesteanu: Din momentul ce s'a marit

personalul redactor al jurnalului <<Biserica Ortodoxa Ro-mana>> eti propun sa se mareasca si volumul jurnalului.

I. P. S. Mitropolit Primat: Vom veni la tOmna sivom vedea.k-"Acum avem la ordinea lilel raportul comisiunei relativla juramentul preotilor.

P. S. raportor este rugat sal bine-voiasca al da citire.P. S. Atanasie Craioveanu, raportor, citeste raportul

comisiunei pentru punerea in concordanta a legei civilecu santele cancine relativ la juramentul preotilor.

Ina lt Prea Sancite Stapcine.Comisiunea alesa de S-tul Sinod in Sedinta de la i6

Februatie a. c. spre a studia cestiunea concordanteflege civile cu S-tele canone relativ de Juramentul pre-otilor, intrunindu-se in majoritate hi ziva de 2 Maiu subpresedentia I. P. S. Mitropolit Primat;

Pe temeiul S teT Scripturl, care ne spune in carteaFacerei XXII, 16-17: Juratu-m'am pe mine Insu'mI, ziceD-nul (catre Avram) pentru ca al facut acest lucru sinu ti s'a facut mila de fiul tell cel iuhit pentru mine,cu adeverat bine-cuventand te voiu bine cuventa. InDeuteronom VI,I3 : "Dea Domnul Dumnezeul t6a sa te

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOt 325

temi si luT unuia sa slujestI si pe numele luT sa to jurl"In Psalms LXII . Iara imperatul se va veseli de (D-nul)Dumnezet, Lauda se va tot cel ce se jura intru el ;" siiara'qi Ps. CXVIII : Juratu m'am si am pus ca sa pa-zesc judecatile dreptateT tale." i iara-0 Ps. CXXXI :Juratu-s'at Domnul lui David cu adeverinta si nu seva lepada de dansa." ApoT in cartea profetulul IeremiaIV, 2 : Si vel jura : vit este Domnul, Intru adever, cujudecata si cu dreptate". In cartea cea catre Corintenia doua a S-tului Apostol Pavel I.23 : si et martor preDumnezet, chem asupra sufletulul met, ca cautandu-ye pre voi nu am venit pawl arum in Corint." In car-tea catre EvreT VI,16 : Oarnenil pe cel maT mare se jurasi sfirsitul a tot cuv8ntul for cel de prigonire este jura-mentul. Pentru acdsta vrand Dumnezett sa arate maTmult mostenitorilor fiigacluintel neschimbarea sfatuluiset, a pus !a mijloc juramentuh;

In vedere ca la inceputul crestinatatel viata cea im-bunatatita si santa ce inflorea in sinul eT, facea de prisosorl-ce jurament, intre crestini, dar cu timpul incredereadintre eT slabind, at trebuit sa Ta si eT scapare la ju-rament ca Judeil §i Paganii, ceia ce a indemnat pe in-vetatoriT Bisericei ca sa apere legitimitatea juramontuluifat Cu crestinil carT stall la indoiala de trebuie sa juresail nu. Asa fer. Augustin zice : Daca ar fi pacat a jura,legea veche n'ar zice : sa nu jurT stramb, ci sa daTDomnulul juramintele tare. Dec! nu este pacat a jura,ci a Jura stramb,;

In vedere deci ca juramantul ni Se infatiseaza de san-tele scripturl ca un lucru bine placut lui Dumnezeil, fi-ind intelesul sea curat chemarea lui Dumnezeil ca mar-tor si garant despre adeverul Lind spunerl, pentru carenu sunt Indestule dovezi, prin urmare este o marturi-sire a credinteT in Dumnezeil, o fapta a inchinarel ca.tre Dumnezeil cel ce stie tote si pedepseste pre cel cenu umbla Intru adever;

In vedere ca Domnul nostru Iisus Christos (Mat. v-33.) Apostolul Jacob in cartea sa soborniceasca (v. 12)si uniT dintre sfintil Parinti (Atanasie Apolog. c. Const.n. 8. Vasile c. M. Epist. 22 s. o. Chrisostom in omiliilesale cu deosebire catre Antiohenl sat asupra statuelor3.15. 19 si 2o) precum si unele canane (25 apost. 94

www.dacoromanica.ro


sin. VI.29 a marelul Vasile s. a.) rostindu-se in contra ju-ramentului nu opresc absolut ori-ce jurament, cad atuncTMantuitorul in particular respingea juramentul ce i-adeferit arhiereul Caiafa (Mat. XXVI 63) ci numal rea-ua intrebuintare ce Judeil faceu de jurament pe timpulset), de asemeni reul obiceit) strecurat Intre crestimi dea se fura cu jur5minte elinesti, de a se f ra Cu usurint5,cu nedrept li de a calca juramentul. Acesta se vedeat5t din cuvintele S-tului Ioan Chrisostom In Omil. Vcatre Antioheni n. 7 Ferestete de juramintele deserte,fara de nici o trebuinta ce le fact acas5, ce le faei catreprietenT, ce le facT catre tovarasi," cit .si din canonelemai sus amintite, care toate opresc numai jur5mantulstramb, iar nu orl-ce jurament. Mara de acesta, Man-tuitorul oprind a jura, a voit a arata ilealul la care ur-matorii seT trebue sa tinda pe cat le sta prin putinta,idealul la care crestinii primary at) ajuns in parte iar intotul nu se va ajunge cat vor fi patimi Intre ornenT.Apostolul Iacob apoi prin aceiasi oprire voeste sa atragaluarea aminte ca cel ce se serversc de jurament suntin primejdie de a pacatui, dupre cuventul inteleptuluiSirdh XXIII,to : 13arbatul, care mult jura se va um-plea de fara de lege". De alt-fel, cum arata santitul Au-gustin, Mantuitorul n'a zis ca ceia ce este maT mult decat asa, asa, flu, nu, este reQ.... ct a zis ca este dela cel reu, de care ce suntem nevoid a jura din pricinapatimet altora qi acesta este un ret).

In vedere ca dupre marturia S-telor ScripturT, jura-mentul e intrebuintat nu numaT de Patriarchs §1 de SpApostoli, ci de insusi Dumnezeti, ceia ce dovedeste c5,juramantul intru adever, cu judecata E;ii cu .dreptate nujicneste intru nimic vrednicia morals a celul ce jura siprin urmere nu pOte fi oprit nimarui, deci nici preotilor.

In vedere. a legiuirile noastre vechi, cum e Indrep-tarea legel la glava XXIV si codicele Ipsilante la art.IV indatoresc si primesc pe preop a jura ca martorisat' ca i npricinati ; ba codicele Ipsil. chiar accentuiazaca pravilele nu'I scutcsc de jurament, si ca odata cejudecatorul hotaraste juramentul, are a fi depus de ca-tre preot, dupre tots buna orinduiala pusa de Mitropo-polit la Mitropolie sall de Episcop la Episcopie.

In vedere Ca forma juramentuluf dupre legea civila

www.dacoromanica.ro


art. 24o proc. civ. care suna : Jur pe S-ta Cruce siinaintea lul Dumnezeu, de a spune adeverul si nimicde cat adeverul etc." pastreaza nestirbit caracterul re-ligios al juramentului, ca marturisirea eredincer in Dum:nezea, si ca atare pate fi cu totul corespunzatore sipentru preop ;

In vedere c trebue a se pune capat confusiunel cedomne§te Intre preoti Inca de la intrarea in vigore aCoduluT Penal, de pot sa jure saU nu, si spre a nu matfi siliti sa recurga (in acest scop) la Chiriarchi ca sa ledea bine cuventare, de ore-ce Tribunalele noastre totd'auna i-a obligat sa jure ;

In vedere a dupa art. 238 si 239 proc. civ. jura-mentul deferit are a fi sevar4it in o alta zi afara numaTdaca nu este urgenta, preotil chemati a iura pot sa de-puna juramentul in Biserica inaintea parohului respectivsi a delegatulul Judecatorulul ;

Pentru aceste constiderMiunT, comisiunea este de pa-rere ca S-tul Sinod sa decida :

I) A se incuviinta preotilor juramentul dupre formulastability in procedura civila.

II) A intervene la Onor. Guvern spre a dispune capreo0, care vor trebui sa depuna jurament sA.'1 depunain Biserica in fata parohului respectiv si a delegatululJudecatorului.

III) A modifica in sensul acesta art. 42 din Regula-mentul pentru disciplina bisericesca.

Acesta fiend resultatul lucrarilor sale, comisiunea cusmerenie it supune la aprobarea Stului Sinod.

(ss) Ghenadie Mitropolit Primal, Silvestru alIlwilor, Pimen G. PiteOzu, ,nth. M. Craiovenu.

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.(In acest moment DI. Ministrti al Cultelor infra in sala

sedintelor.P. S. Valerian Rimnicenu raportor citeste raportul

comisiunel de pet4iunI pentru tunderea in monahism a fra-telul Stoian Dumitru, din M-rea Robaia, Arges. Comisi-unea gasind indeplinite formalitgele cerute de regulament,opinezh al se admite calugarirea.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.I. P. S. Mitropolit Primat : P.P. S.S. ParinII, ne mai

.

www.dacoromanica.ro

328 PrtoCgsELg VEatAtt ALE ySEDINTELOR ST. SINOD

find nimic la ordinea zilei §i lucrarile find terminate, D-nulMinistru este rugat a da citire Mesagiulul Regal de in-chiderea sesiunei.

D-nu Ministru al Cultelor §i Instructiunei Pub liceda citire urmatorului Mesagiti de inchidere:

Prea SInfiti PAririti,«Santul Sinod al santel biserici autocefale ortodoxe ro-

«ma,'ne, deschis prin Mesagi l' Nostru No. 2263 in cliva de(1 Mal curent, terminandu4-§1. lucrarile sale,

cat declar inchis acest Sant Sinoth.Dat in Bucure0 la 9 Mal 1895.

CAROL.

Ministrul Cultelori InstructiuneT Pub lice

TAKE IONESCE

Vocl: Traliasca Majestatea Sa Regele!

Prepdinte : Ghenadie Mitropolit Primat.Secretar : Nifon N. Ploeolnu ,Si

Meletie Getlett6nu.

www.dacoromanica.ro

1895 03 04

Documents