153056145 tehnologia creşterii caprelor panaid vasilii

8/18/2019 153056145 Tehnologia Creşterii Caprelor Panaid Vasilii

http://slidepdf.com/reader/full/153056145-tehnologia-cresterii-caprelor-panaid-vasilii 1/49

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea Medicină Veterinară

Catedra Zootehnie Generală şi Specială

Panaid Vasilii,Student MEDVET An. II, gr. II

Chişinău 2013

Э

т

о

т д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

соз

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

з

ов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гра

м

м

у

н

а

h

t

t

p

:

//w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

m

e

n

t

s

.

c

o

m

/

http://www.soliddocuments.com/















































Obiective :

1. Importanţa creşterii caprinelor

2. Evoluţia efectivului de caprine pe plan mondial 3. Evoluţia efectivului de caprine în ţara noastră

4. Originea şi domesticirea caprelor. Constituţia lor 5. Rase de caprine

6. Producţiile caprinelor 7. Alimentaţia caprinelor 8. Îngrijirea şi ameliorarea caprinelor

Э

т

о

т д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

з

ов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гра

м

м

у

н

а

h

t

t

p

:

//w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

m

e

n

t

s

.

c

o

m

/




























































Capr inele reprezintă o specie care se bucură de un real interes în rîndul crescătorilor de animale.Acestea au fost crescute şi exploatate de om încă din antichitate. Există în acest sens izvoare istorice

conform capra a fost printre primele animale domesticite de către om, aducînd dovezi că domesticirea aavut loc acum aprox. 8000 de ani în Mesopotamia. Datorită faptului că este considerată capr a, unanimal vioi, neastîmpărat, capricios, risipitor, lacom şi stricător, nu se bucură prea multă sim patie din partea marii majorităţi a populaţiei rurale... Avînd un interes zootehnic mai puţin stabilit, capra, îşi cîştigă un areal de răspîndire tot mai vast, pecînd în Republica Moldova în ultimii ani numărul lor se micşorează intens. În ţările occidentale dinEuropa, Asia şi Africa, unde factorii socio-economici sunt favorabili creşterii caprinelor, aceastăramură a zootehniei a înregistrat un real progres. Interesul economic acordat creşterii caprinelor derivă din capacitatea lor lactogenă superioar ă,deoarece este cunoscut şi confirmat faptul că pe durata unei lactaţii se pot obţine, în condiţii obişnuite, producţii de llapte de cca. 7-20 ori mai mari decît propria lor greutate, pe cînd taurinele produc într -olactaţie o cantitate de lapte mai mare doar de 5-7 ori decît greutatea lor proprie. Alte par ticularităţi biologice şi economice care impun acordarea unei atenţii sporite acestei s pecii sunt:

sunt animale adaptabile la viaţa de păşuni, hrănindu- se cu vegetaţia păşunilor, cu frunze , arbori şiarbuşti, muguri (valorifică bine şi eficient furajele grosiere);

capr ele sunt foarte mobile, se pot căţăra pe cei mai înalţi şi mai abrupţi munţi;

au un grad mare de adaptabilitate şi rezistenţă la condiţiile de mediu, relief şi vegetaţie;

sunt rezistente la boli cantagioasec ca bruceloza şi tuberculoza (datorită acestui fapt lapt ele de

capră poate fi consumat în stare crudă);

au o longivitate de cca 10-12 ani şi o capacitate mare de aclimatizare.

1. Importanţa creşterii caprinelor

Э

т

о

т д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

з

ов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гра

м

м

у

н

а

h

t

t

p

:

//w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

m

e

n

t

s

.

c

o

m

/














































































Laptele de capră are o compoziţie asemănătoare cu cel de vacă (4.0 – 4.2 % grăsime, 3.2 – 3.4 %

proteină, 4.3 – 4.4 % lactoză). Ştia ţi că ... Pînă a fi descoperiţi antibioticii, în Elveţia tuberculoza era tratată prin respiraţia

aerului de munte şi utilizarea laptelui de capră, iar în Rusia acest produs era folosit şi la tratarea

bolilor intestinale. El este curativ ca şi mierea.

Producţia piloasă (puf, lînă, mohair) a raselor Angora, Caşmir este foarte apreciată pentru fabricarea pluşului, fetrului, covoarelor ş. a.. Pielea de capră se caracterizează printr -o densitate şi rezistenţăînaltă. Greutatea pielii brute alcătuieşte 4.8 – 5.9 % din masa corporală a animalului şi depinde de

vîrstă, rasă, sex etc.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

з

ов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гра

м

м

у

н

а

h

t

t

p

:

//w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

m

e

n

t

s

.

c

o

m

/


























































2. Evoluţia efectivului de caprine pe plan mondial

Dator ită particularităţilor biologice, precum şi pentru calitatea producţiilor şi economicitatea

obţinerii acestora, creşterea şi exploatarea caprinelor cunoaşte actualmente o dezvoltare ascendentă.În unele ţări cu zootehnie avansată au fost elaborate, şi în prezent sunt aplicate cu succes, metode şitehnologii de creştere şi exploatare bazate pe un anumit grad de intensivizare, conferind astf el şi oeficienţă economică sporită. În ţările din Africa, America Latină, Orientul Mijlociu şi Apropiat, lărgireaarealului şi sporirea efectivelor de caprine a fost influenţat de diverşi factori de importanţă locală,zonală sau mondială.Dintre aceştia, cel mai important a fost reprezentat de acoperirea deficitului de proteină animală necesară populaţiei indigene şi de valorificare a unor păşuni sără sărăcăcioase în

ierburi dar bogate în plante şi lignificate, care nu pot fi valorificate la un nivel corespunzător şi eficientde către ovine şi bovine.

Ştiaţi că...

- actual mente cele mai mari cantităţi de lapte

de la o capră se obţin în Elveţia cca 5 litri de

lapte zil nic.- actualmente în lume sunt aproximativ 450

milioane de capre, dintre care 400 milioane

sunt capre domestice, din acestea sunt 60 de

milioane în Turcia.

- caprel e sunt numite vaci pentru săraci. Pentru

popoarele care trăiesc în regiunile sau de

semipustiu caprele înlocuiesc vacile

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

з

ов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гра

м

м

у

н

а

h

t

t

p

:

//w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

m

e

n

t

s

.

c

o

m

/

































































În alte ţări situate în America de Nord şi Europa, la baza creşterii interesului faţă de această specie astat calitatea produselor obţinute ca urmare a exploatării caprinelor. Astfel, în Franţa, Germania,Spania, Grecia, Canada şi altele, aproape în totalitate, efectivele de caprine aflate în exploatare fac parte din grupa celor specializate pentru producţia de lapte. Acest produs are o mare căutare, fiind

utilizat în amestec cu laptele de oaie sau de vacă, la fabricarea unor sortimente de brînzeturi încadrateîn categoria ,,delicatese,, fie în cea tradiţională, însă savuroase, de bună calitate şi extrem de apreciatăde marea masă a consumatorilor.În 2004 creşterea faţă de efectivul existent în anul 2000, creşterea la nivel mondial a fost de 62092 miiindivizi. Creşterile cele mai mari de efectiv s-au înregistrat în Africa, iar în America Latină dupăcreşterea înregistrată pînă în anul 2000 efectivul total a scăzut în anul 2004. Principalele statecrescătoare care deţin cele mai mari efective sunt situate în Asia.În Euro pa efectivele cele mai mari de caprine sunt crescute în Turcia, Spania şi Grecia. În cazulacestor a, dinamica evoluţiei efectivelor a fost aproximativ similară, de menţinere constantă, cu ouşoară tendinţă de creştere înregistrată în cazul statului iberic.

În alte ţări situate în America de Nord şi Europa, la baza creşterii interesului faţă de această specie astat calitatea produselor obţinute ca urmare a exploatării caprinelor. Astfel, în Franţa, Ger mania,Spania, Grecia, Canada şi altele, aproape în totalitate, efectivele de caprine aflate în exploatare fac

parte din grupa celor specializate pentru producţia de lapte. Acest produs are o mare căutare, fiindutilizat în amestec cu laptele de oaie sau de vacă, la fabricarea unor sortimente de brînzeturi încadrateîn categoria ,,delicatese,, fie în cea tradiţională, însă savuroase, de bună calitate şi extrem de apreciatăde marea masă a consumatorilor.În 2004 creşterea faţă de efectivul existent în anul 2000, creşterea la nivel mondial a fost de 62092 miiindivizi. Creşterile cele mai mari de efectiv s-au înregistrat în Africa, iar în America Latină dupăcreşterea înregistrată pînă în anul 2000 efectivul total a scăzut în anul 2004. Principalele state

crescătoare care deţin cele mai mari efective sunt situate în Asia.În Europa efectivele cele mai mari de caprine sunt crescute în Turcia, Spania şi Grecia. În cazulacestora, dinamica evoluţiei efectivelor a fost aproximativ similară, de menţinere constantă, cu ouşoar ă tendinţă de creştere înregistrată în cazul statului iberic.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гра

м

м

у

н

а

h

t

t

p

:

//w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

m

e

n

t

s

.

c

o

m

/












































































3. Evoluţia efectivului de caprine în ţara noastră

Creşterea caprinelor datează la noi cam din aceeaşi perioadă cu cea a ovinelor. În RepublicaMoldova, caprele , se cresc pentru obţinerea laptelui. Ciclul biologic de creştere şi exploatar e esteasemănător ovinelor. Crescătorii de ovine introduc în turmele de 200-300 de oi mulgătoare cca 50 decapre, pentru a spori producţia de lapte pe turmă şi îmbunătăţirea calitativă a brînzeturilor. Interesulfaţă de capre a fost însă mereu în creştere datorită faptului că acestea se pretează la o exploatareeficientă în mica gospodărie.

De fa pt, diversitatea în ceea ce priveşte potenţialul productiv şi aspectul conformaţiei corporalereprezintă principalele criterii de deosebire ale raselor şi populaţiilor de caprine aflate pe teritoriul

naţional. La noi în ţară efectivele valoroase sunt slab reprezentate deoarece nu avem ferme s pecializateîn creşterea acestora, numai în cadrul sistemului ţărănesc (rural), la stîne. De fapt, în ţara noastrălaptele este considerat un izvor de sănătate, fiind utilizat, în special, în hrana copiilor rahitici (conţinemult calciu), dar se administrează, cu precădere, bolnavilor de boli pulmonare. Laptele de ca pră, foartegras şi hrănitor, este considerat un leac cu acţiune lentă, dar sigură, pentru multe suferinţe. Laptele sedovedeşte eficient pentru că fortifică organismul şi întăreşte imunitatea naturală la bolile însoţite deanemie, lipsa poftei de mâncare şi stări depresive. Este recomandat la tratarea tuberculozei, a anemiilor,

dezechilibrelor hormonale cu pierdere de greutate, cancere în forme incipiente, convalescenţe, afecţiuniale glandei tiroide cu spasmofilii, atrofii musculare, astenie de primăvară etc.

Ştiaţi că... l aptele de capră are o compoziţie asemănătoare laptelui de femeie, fiind bogat în

aminoacizi esenţiali pentru om, săruri minerale şi biostimulatori. Laptele de capră este deosebit de valoros, fiind asimilat de organismul uman în proporţie de 100

procente, graţie însuşirilor sale speciale, care îl fac superior laptelui de vacă sau de oaie.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гра

м

м

у

н

а

h

t

t

p

:

//w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

m

e

n

t

s

.

c

o

m

/



































































În Moldova, cele mai întîlnite rase de capre sunt rasa Ţigău, Albă de Banat, Kaşmir, capra de Anenii Noi. Cele mai bune efective se cresc în zona centrală şi de sud a Moldovei. În rapor t de interesul şi posibilităţile existente, precum şi din punct de vedere al numărului de capreaflate în proprietatea unei gospodării, crescătorii pot fi grupaţi astfel:

crescători care deţin un efectiv redus; cresc 2 – 5 capre şi produsele obţinute sunt utilizate în propriagospodărie; crescătorii care deţin un număr de cca 40 – 60 de capete şi produsele obţinute constituie o sursă deun venit important.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гра

м

м

у

н

а

h

t

t

p

:

//w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

m

e

n

t

s

.

c

o

m

/

























































În 2009 efectivul de oi şi capre era la un milion de capete, pe cînd în 2012 acest număr ascăzut la 880 de mii, dintre care caprinele numărau un efectiv de peste 260 de mii.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гра

м

м

у

н

а

h

t

t

p

:

//w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

m

e

n

t

s

.

c

o

m

/








































4. Originea şi domesticirea caprelor

Capr ele sunt printre primele animale domestice de către om. Analiza genetică cea mai

recentă confirmă dovezile arheologice și anume că Munții Zagros din Anatolia suntoriginea tuturor capr elor domestice astăzi. Cele mai timpurii resturi de capre domesticite datând de acum 10000 ani se găsesc în Ganj

Dareh în Iran. Rămășițe de capră au fost găsite la siturile arheologicedin Ierihon, Choga, Mami, Djeitun și Cayonu, datând de acum 8000 și 9000 de ani în urmă.

Privitor la originea raselor actuale de caprine, în prezent majoritatea cercetătorilor admit

faptul că la baza lor stau trei forme sălbatice, dintre care două trăiesc şi astăzi. Aceste formesunt:

Capra Aegagrus Capra Prisca Capra Falconeri

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гра

м

м

у

н

а

h

t

t

p

:

//w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/











































































Capr a Aegagrus sau Capra Bezoar se-ntîlneşte şi în prezent în turme de 40 – 50 indivizi

ce cutr eieră platourile montane înalte din vestul Asiei (Caucaz, Afganistan, Iran, Asia Micăşi în insula Creta. Este un animal de talie înaltă (0,8 – 1,0 m) cu o conformaţie îndesată.Lungimea corpului de 1,5 m şi talia îi conferă un aspect de animal puternic. Învelişul piloseste aidoma celui de căprioară, fiind reprezentat de fibre scurte de culoare brun-roşcat.Lungimea coarnelor la adulţi este de 40 şi 80 cm.

Ştiaţi că... numele de Bezoar provine de la aşa numitele pietre bezoare ce se găsesc în număr

mare în stomacul acestora şi care nu sunt altceva decît nişte concrescenţe împîslite, înt îlnite de

ast fel şi la alte specii de rumegătoare.

Capr a Prisca reprezintă a doua formă sălbatică de caprine, care nu mai există de mult. Ea

a fost semnalată de Adametz care a descris-o pe baza fosilelor de cranii descoperite înGaliţia şi de Teodoreanu în Transilvania lîngă Braşov. Această formă sălbatică reprezintăstrămoşul îndepărtat al raselor de capre din Buhara, şi Capra de Angora, care conf orm

precizărilor lui Adametz reprezintă ,,tipus prisicus,, de altă dată.

Capr a Falconeri reprezintă a treia formă sălbatică de caprine din care au derivat actualele populaţii şi rase de caprine. Mai este cunoscută în literatura de specialitate şi subdenumirea de Markhor , Ratschi sau Tsura. Trăieşte şi astăzi în zonele incluse în lanţul

Munţilor Hymalaia şi în regiunile limitrofe acestora. Este un animal mare cu taliaînaltă

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гра

м

м

у

н

а

h

t

t

p

:

//w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/
















































































de 80-90 cm şi lungimea corpului între 0,8-1,5 m. Formatul corporal este mai armonios ca la

capra Bezoar fiind şi mai înaltă pe picioare cu o greutate cuprinsă între 35 – 115 kg.

Lungimea coarnelor este de 25-40 cm la femele şi pînă la 1 m la masculi. În captivitate pottrăi aproximativ 12 ani

Constituient Capră Vacă Om

Grăsime (g) 3.8 3.6 4.0

Proteine (g) 3.5 3.3 1.2

Lactoză (g) 4.1 4.6 6.9

Cenușă(g) 0.8 0.7 0.2

Total solide(g)

12.2 12.3 12.3

Calorii 70 69 68

Compoziţia de bază adiferitelor tipuri de lapte

(valori medii la 100 g)

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гра

м

м

у

н

а

h

t

t

p

:

//w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/









































































































4. b) Constituţia caprinelor

Tipur ile de constituţie a caprelor este la fel ca şi la ovine:

tip ul fin este caracteristic raselor bune producătoare de lapte şi se exteriorizează printr -o conformaţie armonioasă, osatura fină, compactă şi rezistentă, avînd o piele densă şi finăcu ţesut subcutanat redus; ti p ul robust se caracterizează printr -o conformaţie armonioasă, osatura dezvoltată însă

compactă şi rezistentă, temperamentul caprelor este vioi şi au un apetit pronunţat; ti p ul grosolan este nedorit, prezintă osatură cu structură spongioasă dezvoltată înexces, conformaţia este nearmonioasă, pielea împăstată.. ti p ul debil se întîlneşte la caprele aflate în proces de degenerare din cauza dif eritorfactor i. Au un exterior nearmonios, trunchi cu forme unghiuloase, osatură fragilă, cap şigît îngust, urechi străvezii, spinare şi şale convexe, pulpele slab dezvoltate, pielea subţire

de culoare deschisă...Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

:

//w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/






























































5. R ase de caprine

În ur ma exploatării caprinelor se pot obţine diverse producţii de calitate. Datorită calităţii

producţiilor, şi a celei de lapte, în prezent se oferă o însemnătate prioritară sporirii efectivelor şi producţiilor obţinute de la această specie. Sunt 210 rase de caprine.În momentul actual, la nivel mondial, există numeroase rase şi populaţii de capr e. Pentru

clasificarea raselor de caprine se ţine cont de gradul de ameliorare, aptitudinile lor productive şi, arealul care-l ocupă.

După arealul ocupat – clasificarea raselor poate fi făcută precum:

rase europene (rasa Alpină Franceză, Alpină de Chamoisée, Albă de Banat, Saanen,Carpatina, Toggenburgh, Malteză, Appenzell, Nobilă Germană, Pintzgau, Murcia, Granada,Del Guadarrama, Grisonnă neagră); rase asiatice (Orenburg, Angora, Pridon, Başkiră, Gorki, Bengaleză neagră, Murguz,

Gobi Surkan Saikhan din Mongolia, Altai de munte, Şansîi, Mambrină sau Siriană, Kaşmir); rase africane (Boer, Nubiană, Roşie de Kalahari). rase latino-americane (Canindé, Chué, Moxoto (Brazilia), Fainting, Kinder (SUA))

Ştiaţi că... caprele sunt uşor de manevrat şi ieftin de ţinut. Ele sunt folosite şi ca

animale de spectacol.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/







































































În funcţie de însuşirile morfo- productive, rasele de capre se clasifică în:

o rase de lapte – cuprind caprinele cu producţii de peste 500 l lapte pe lactaţie, şi anume:

Rasa Saanen a fost creată în Elveţia pe valea rîului Saanen. Este cea mai bună producătoare de pe glob. E foarte răspîndită în multe ţări, în special în Europa. Are o taliede 80-100 cm la ţap şi 70-80 la capre. Capul este potrivit de lung, mai puţin la ţa pi. Gîtullung şi subţire, crupa teşită, toracele adînc, ugerul globulos, foarte dezvoltat şi bine prins.Producţia medie de lapte a caprelor adulte este de 700-800 l, cu variaţii între 600-2000 l cu

un pr ocent de grăsime 3,2 şi 2,7 % proteină . Prolificitatea este de 2-3 iezi la o fătare(200%). Femelele sunt fără coarne.Prolif icitatea, de regulă, variază între 150-170 %, iar greutatea corporală între 50-55 kg la

femele şi 70-80 kg la masculi. Rasa Saanen se creşte în rasă pură..

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/




































































Rasa Alpină franceză se bucură de multă preţuire economică în Franţa, şi deţine unnivel ridicat de productivitate în rîndul caprelor crescute în această ţară. Aici, în Franţa,caprinele deţin un nivel înalt de productivitate şi rentabilitate, mai mult de trei sferturi din

şeptel, f iind supus controlului pentru producţia de lapte, animalele respective fiindscrise în,,cartea genealogică,, . Este originară din Munţii Alpi, formîndu-se prin încrucişareacaprelor locale cu ţapi Saanen. Talia este de 70-80 cm, părul scurt şi de culoare variată, de laroşcat închis pînă la negru, fiind policromă. Capul poate avea sau nu coarne. Glanda mamarăeste voluminoasă şi bine prinsă la abdomen. Pieptul este adînc, spinarea rectilinie, bazinullarg şi puţin înclinat, membre solide cu articulaţii puternice.Greutatea corporală la f emeleeste de 50-70 kg, iar la masculi între 80-100 kg. Producţia medie de lapte este de 600 l în250 zile de lactaţie, cu 3,2 % grăsime şi 2,7 % proteină, recordul rasei fiind de 2200 l în 305la multi pare şi 1800 l în 295 zile la primipare, iar prolificitatea de 130 %.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/





























































Rasa Toggenburgh este originară din cantoanele Saint Gallen (Elveţia) şi reprezintă 10% din şeptelul elveţian. A fost exporată cu succes în diferite ţări din Europa unde s-a adaptat

bine, fiind apreciată pentru producţia ei superioară de lapte. Culoarea este maro deschis spre

gri, cu zone albe pe cap, membre şi coadă. Talia ţapilor ajunge la 75-85 cm şi greutateacorporală de 65 kg şi respectiv 45 kg. Producţia medie de lapte e de 700 l , cu maxima de960 l în 250 de zile de lactaţie şi cu nu conţinut de 3,9 % grăsime şi 2,8 % proteină.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/

















































Rasa Pintzgau se creşte în Austria şi este de culoare maro închis, cu o dungă pigmentată pe spate şi pe membre. Ambele sexe au coarne şi roba cu păr lung. Producţia de lapte este de400 l cu un conţinut de 3,5-4 % grăsime. Greutatea corporală de 40-60 kg la femele şi de 60-

70 kg la masculi, iar prolificitatea este de cca 140 % .

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/
















































Rasa Nobilă Germană albă s-a format în Germania în urma încrucuşării caprelorSaanen importate din Elveţia (1910) cu caprele locale albe. Graţie calităţilor saleremarca bile, această sară s-a răspîndit pe întreg teritoriul Germaniei şi în ţările din jur

participînd la formarea altor rase sau tipuri locale de caprine. Ea se aseamănă foarte mult curasa Saanen. Producţia de lapte se încadrează în limite largi, fiind cuprinsă între 600 şi 1000l, cu maxime de peste 2000 l pe lactaţie.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/
















































Rasa Albă de Banat a fost formată în România prin încrucişarea rasei Carpatină cu rasaSaanen (1978). Se creşte în Banat, Ardeal şi Bucovina. Au o masă corporală de 50-58 kg, a

masculilor de 70-100 kg. Trunchiul este piriform, alungit şi talie mijlocie. Capul este mic, cu

aspect uscăţiv şi fin. Urechile sunt mijlocii şi au poziţie semilăsată, fiind acoperitecu părscurt şi neted. Ţapii prezintă inferior un smoc de păr de lungime 6-8 cm (barbişon). Membr ele sunt lungi, puternice, cornul copitei fiind dur. Tineretul caprin atinge maturitatea

sexuală la 7-8 luni. Femelele au ugerul bine dezvoltat, piriform, mai rar globulos.

Producţia de lapte pe o lactaţie de 200-280 zile este de 600-800 l, cu variaţii între 400 şi1300 litri. Prolificitatea este de 200-250 %, iar natalitatea şi fecunditatea au valori de 94 % şi

respectiv 97 % .

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

я

ло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/


























































Rasa Malteză este originară din insula Malta. Constituţia acestei rase este fină, cu unaspect exterior corect, ţinută zveltă. Talia este mare (60-70 cm), iar culorile întîlnite în cadrulrasei sunt: albă, neagră, roşcată, brună şi mai rar bălţată.

Producţia de lapte depăşeşte frecvent 700 l pe o lactaţie. Prolificitatea specifică este 160-180% .

În această categorie mai sunt şi alte rase de caprine, dar cu o producţie mai mică delapte, cum ar fi: rasa Del Guadarrama, Nobilă Germană Brună, Alpină Elveţiană,

Nubiană din Egipt, Mambrină din Siria, Gorki din Rusia, Chamoisée din Elveţia,

Malaieză ş.a.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

яло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/

































































o rase de carne - sunt rase cu un grad mai înalt de precocitate, fiind însă şi bune producătoare de lapte:

Rasa Blanca Andaluza face parte din grupa celor masive şi cu aptitudini bune pentru producţia de carne. Se întîlneşte în zona montană din jurul oraşului Sevilla (Spania).Dispune de o culoare alb uniform, iar ţapii au o barbă bine reprezentată. Capul este scurt şilarg cu un gît bine îmbrăcat în mase musculare, cu pieptul, spinarea şi şalele relativ largi, iarmembr ele scurte. Are talia cuprinsă între 80 – 85 cm la masculi şi 72 – 75 cm la femele, iar

perimetrul toracic la masculi este de 98 – 100 cm şi la femele de 90 – 95 cm . Ţapii au o

greutate vie între 85 – 100 kg şi între 60 – 65 kg la femele. Tineretul înregistrează o foarte bună viteză de creştere în prima parte după fătare realizînd greutăţi vii de 10 – 12 kg la 35

zile.

Producţia de lapte realizată în 198 zile de lactaţie este cuprinsă între 400 şi 450 l la pte.

Ştiaţi că... cea mai mică capră din lume este

Capra Pitică Nigeriană cu o înălţime de 40 – 56 cm şi o greutate de 27 – 36 kg.т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

яло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/






































































Rasa Blanca Celtiberica derivă din forma preistorică Prisca fiind adaptată în pezentatît în zonele de litoral cît şi în cele montane. Se creşte în Spania şi este apreciată de cătrecrescătorii din zona bazinului mediteranean.

Culoar ea este albă uniformă. Talia este de 72 – 80 cm la masculi şi 65 – 75 cm la f emele.Perimetrul toracic este cuprins între limitele 85 – 95 cm la ţapi şi 70 – 80 cm la ca prele

adulte. Greutatea vie la masculi 75 – 85 kg iar la femele de 50 – 55 kg. La vîrsta de 40-50

zile a tineretului caprin se obţin în urma sacrificării carcase de 10 – 12 kg şi o calitate acărnii f oarte înaltă.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

яло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/





























































Rasa Valais (Wallisă) sau capra cu gîtul negru. Se creşte în cantonul Valais (Wallis)de Sud avînd o importanţă mai mult locală. Capul, coarnele, gîtul, membrele anter ioare şitrunchiul pînă la jumătatea pieptului, sunt de culoare neagră, pe cînd cealaltă parte a

corpului este albă. Unghiile la membrele anterioare sunt negre iar cele de la membrele posterioare sunt depigmentate sau uşor gălbui.Este o capră foarte rezistentă faţă de condiţiile de mediu şi de boli. Aceste calităţiau impusrasa în atenţia crescătorilor şi a fost importată rapid şi în Germania. Are un păr foarte lungatingînd 65 cm . La ţap părul este ceva mai lung iar barba poate să ajungă pînă la genunchi,dar mai au caracteristic şi un smoc de păr bogat deasupra ochilor. Coarnele sunt lungi şi

puternice, la ţapi ajung la 50 cm. Producţia de lapte este de 300 – 500 l pe lactaţie. Talia: 75 – 85 cm la masculi şi 70 – 80 la femele, iar greutatea la masculi de 65 kg şi la femele de 45kg. Car nea obţinută are calităţi organoleptice deosebite.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

яло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/


























































Pentr u această categorie de producţii mai sunt şi alte rase de capre , cum ar fi: R asaBengaleză neagră (India), Bură ( Africa de Sud), Şansîi (China) ş. a.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

яло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/









































o rase de lînă tip mohair - aceste rase din această grupă sunt apreciate pentru calitateaînvelişului pilos care are însuşiri şi calităţi asemenea lînii, purtînd denumirea demohair.

Acesta reprezintă un important şi căutat articol de comerţ mondial.

Rasa Angora este originară din Turcia, unde există peste trei milioane de indivizi. Estede talie relativ mică (60 – 65 cm), cu gît scurt, corp îndesat, membrele scurte şi puternice cuunghii rezistente. Urechile sunt scurte purtate aplecat. Greutatea variază între 40 – 50 kg la

masculi şi 30 – 35 kg la femele. Culoarea lînii este albă, însă sunt şi indivizi negri, saugalben –ruginiu şi cenuşii. Învelişul pilos este compus din 2 categorii de fibre, unele mai

scurte(6-8 cm) şi puţin numeroase iar altele foarte lungi şi dense, formînd adevărataîmbrăcăminte lînoasă a acestora. Fibrele lungi depăşesc 30 cm şi au o fineţe de 25 şi 50 µ.Recoltarea lînii se face primăvara, rezultînd o cantitate cuprinsă între 3 şi 6 kg de la ţap şi 2-4 kg la femele. Producţia de lapte este slabă iar prolificitatea de 125-140 %.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

яло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/





























































Rasa Kaşmir (Capra Tibetană) se creşte în Tibet în regiunea Kaşmir din Munţii Hymalaia. Este exploatată în principal pentru părul său care are la fel ca şi la rasa Angoramulte calităţi şi însuşiri asemănătoare lînii. Este de talie mijlocie, gît scurt, cap mic, urechi

blegi şi scurte, turtite şi răsucite în spirală. Părul este lung, fin, des şi moale avînd o culoareargintie sau slab gălbuie. Există însă şi capre albe în totalitate şi chiar negre. Din Lînarecoltată primăvara după tuns se obţin renumitele şaluri de Kaşmir. Calitatea învelişului pilosscade odată cu înaintarea caprelor în vîrstă, însă laptele şi carnea sunt gustoase şi fără miros.Într -un an, caprele din această rasă produc în jur de 4-5 kilograme de lână de foarte bunăcalitate.

Ştiaţi că... în anul 1798, Na poleon,

după ce a cucerit Egiptul, s-a î ntors la

iubita sa Josephine cu un şal d in lânăde k aşmir.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

яло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/



























































Rasa Malaeză se r ăspîndeşte în insulele din Arhipelagul Malaezian, dar şi în partea deEst a Indiei. Această rasă de capră are caracteristică conformaţia capului, care se aseamănăfoarte mult de cea întîlnită la oaie. Caprele malaeze sunt foarte înalte pe picioare, iar

coarnele lor groase şi scurte descriu un arc de cerc pe direcţia înapoi şi în jos. Se cr eşte atît pentru lînă cît şi pentru lapte.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

яло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/













































o rase pentru păr şi puf - în această grupă sunt crescute capre pentru calităţile deosebiteale învelişului pilos.

Rasa Pridon s-a format în Rusia pe valea rîului Don şi Volga prin selecţia caprelorlocale. Este cea mai reprezentativă din această grupă. Are o talie de 60-62 cm, greutatea de

35-40 kg la femele şi 65-70 kg la masculi. Prolificitatea este de 130-140 %. La această rasăînvelişul pilos este reprezentat de puf şi păr. Lungimea pufului este cuprinsă între limitele 9şi 10 cm, iar a fibrelor groase între 5 şi 7 cm. Fineţea fibrelor de puf este de 18-19 µ şi aunuanţe de gri. Ca o particularitate, la rasa Pridon, vîrful şuviţelor sunt ondulate şi dispuse în

mici inele, uniform repartizate pe toată suprafaţa corporală. Media de puf acestei producţiieste de 450 g la femelele adulte, între 800 g şi 1200 g la masculi şi de 350-400 g la tineret.

Puful se recoltează prin pieptănarea caprinelor înainte de tuns. Cantitatea de fibresemifineobţinute prin tuns este de 200 g la femele şi 300 g la masculi. Randamentul la spălare estede 75 şi 90 %. Producţia de lapte este redusă între 130-160 l dintre care doar 20-25 % este

lapte marfă. Din aceste piei se obţin articole de blănărie (gulere, mesade, şube).

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

яло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/
































































Rasa Orenburg se creşte în Kazahstan, dar şi în ţările musulmane din ex-URSS pentru

producţia de puf, care are lungimea de 5 - 6 cm şi o fineţe de 15 - 16 µ. Cantitatea de pufrecoltată este de 300 – 400 g. Greutatea corporală este de 40 – 45 kg la femele şi 65 – 70 kg

la ţapi. Producţia de lapte şi prolificitatea au valori de 200 – 250 l şi respectiv 135 – 140 %.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

яло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/























































Rasa Gobi Gurvan Saikhan este o rasă foarte apreciată pentru calităţile sale, f iindadaptată perfect platourilor montane şi submontane. Se răspîndeşte în Mongolia, unde a şiavut loc selecţia. Producţia principală este reprezentată de cantitatea de puf recoltată prin

pieptănare. Acesta are fineţea cuprinsă între 12,5 – 14 µ la tineret şi 13 – 17 µ la ca preleadulte şi ţapi. Producţia de puf este de 300 – 650 g la tineret şi capre adulte, şi de 500 – 900

g la masculi. Frecvent de la ţapi se obţin şi producţii de 1200 g. Culoarea învelişului piloseste albă cu luciu intens.Are o confomaţie corporală armonioasă, coarnele pot fi pr ezente saunu la am bele sexe, cu membrele lungi. Greutatea corpului este de 35 – 45 kg la femele şi 50 – 65 kg la masculi. Talia corpului 60 – 62 cm, iar perimetrul toracic 70 cm. Producţia de

lapte variază între 250 – 300 l, iar prolificitatea între 135 – 165 %.

Rasa Başkiră produce, deasemenea, o cantitate de 0,2 - 0,4 kg puf ca şi rasele Uzbekă şiKirkiză, în care însă puful ajunge la 0,6 kg cu fineţea de 25 - 45 µ, culoare albă. Cantitateade puf r ecoltată este de 600 - 700 g. Greutatea corporală fiind de 37 - 42 kg la capr ele adulte,

iar la ţa pi de 55 - 60 kg. Producţia de lapte este redusă la 100 - 150 l, prolificitatea de 120 -140 %.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зов

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

яло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

о

гр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/















































































6. Producţiile caprinelor

Particularităţile biologice ale caprinelor conferă acestora o mare capacitate de ada ptare şi o

bună aclimatizare la noi şi diverse condiţii de mediu.Dintre însuşirile productive ale caprinelor, pe primul loc se situează capacitatea lactogenăsuperioară şi apoi prolificitatea deosebită. După aceste însuşiri urmează producţia de carne şi producţiile comercializabile de păr, puf sau lînă.

Producţia de lapte

Laptele reprezintă principala producţie pentru care sunt crescute şi exploatate populaţiilede caprine. Pe baza producţiilor obţinute şi în funcţie de condiţiile de întreţinere, alimentaţieşi nivel de ameliorare, se poate afirma că la această specie cantitatea de lapte obţinută pedurata unei lactaţii normale de cca 200 - 250 zile poate depăşi 500 l lapte, adică de păşeşte de

10-20 ori propria greutate corporală, iar la vacă depăşeşte de 6 - 8 ori. În general, o vacă produce 3-3,5 l lapte la 100 kg greutate vie, iar o capră peste 6 l sau de 1,5 ori mai mult la oalimentaţie egală.

După unii specialiştii francezi, o caprăde 45 kg greutate poate produce 1200 l lapte în 270 -

300 zile de lactaţie. Ea este comparabilă cu o vacă de 600 kg la care se obţin 9000 l lapte în330 zile cu acelaşi conţinut de grăsime 3,3 - 3,5 %. Producţia de lapte la caprine este extrem

de varia bilă.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зо

в

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

яло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

огр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/

































































Structur a histologică şi funcţionalitaea glandei mamare sunt similare ca la oaie şi vacă ,diferă numai forma şi în special mărimea.

Ştiaţi că...

- laptele de capră distruge cancerul în d oar 90

zile.

- laptele de capră neutralizează acizii şi

toxinele din organism.

La prima lactaţie, cantitatea de lapte este cu 20-30 ori mai redusă faţă de a treia, după carecreşte pînă la a cincea şi a şasea, iar după a şaptea lactaţie începe să descrească treptat. Deşidurata lactaţiei se prelungeşte foarte mult spre toamnă, totuşi 70 % din producţie se obţineîntre 1 a prilie - 30 septembrie. În atenţia noastră că, la unele capre tinere, în vîrstă de şapte,opt luni se poate dezvolta secreţia laptelui fără a fi fost gestante, probabil din cauza unordereglăr i hormonale.

În gener al producţia de lapte la o capră din populaţiile comune, ca exemplu rasa Carpatină,în condiţiile în care hrănirea nu se face pe baze raţionale şi datorită lipsei de selecţie, însă cuun potenţial productiv mai bun, variază între 200 - 850 l lapte.

Calitatea laptelui de capră este consideratăsuperioară datorită compoziţiei lui chimice şiorganoleptice, efectelor nutritive tonifiante şi antirahitice, antianemice şi antiinfecţioase.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зо

в

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

ще

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

яло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

огр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/



































































Constituienţi unitate Vacă Capră Oaie Bivoliţă

Apă g 87,8 88,9 83,0 81,1

Proteine g 3,2 3,1 5,4 4,5

Grăsime g 3.9 3.5 6.0 8.0

Carbohidraţi g 4.8 4.4 5.1 4.9Energie kcal 66 60 95 110

Energie kj 275 253 396 463

Lactoză g 4.8 4.4 5.1 4.9

Colesterol mg 14 10 11 8

Calciu IU 120 100 170 195

Acizi graşi saturaţi g 2.4 2.3 3.8 4.2

Acizi graşi mononesaturaţi g 1.1 0.8 1.5 1.7

Acizi graşi polinesaturaţi g 0.1 0.1 0.3 0.2

Compoziţia laptelui la 100 g

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зо

в

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

щ

е

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

яло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

огр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/
















































































Laptele de capră are culoare albă şi fiind mai sărac în pigmenţi, spre uşor gălbuie datorităfineţii pronunţate a particulelor de grăsime (3,9 µ) uniform răspîndite în masa lui, cu miros şigust specific plăcut în caz de întreţinere şi mulgere igienică şi de furaje corespunzătoare... Compoziţia chimică se deosebeşte de cea a laptelui de vacă printr -un conţinut mai r idicat de

proteină. Proteina laptelui de capră conţine cca 75 % cazeină, particularitate deosebit de utilăîn transformarea lui în brînză. Seul de capră este folosit la fabricarea săpunurilor,lumînăr ilor, iar în amestec cu untul sau grăsime vegetală din soie se obţine margarina. Conţinutul de SU din laptele de capră este de 12 %, de grăsime 3,5 %, de cazeină 2,4 %,albumină-globulină 0,8 %, lactoză 4,4 %, substanţe organice 0,1 % şi minerale 0,8 %.Compoziţia aminoacidă a laptelui de capră este apropiată de cea a omului, fapt pentru care

este recomandabil în hrana copiilor sugari.

Ştiaţi că...

- laptele de capră protejează celulele

colonului şi împiedică apariţia cancerului;

- previne măcinarea oaselor, proces apărut în

urma instalării menopauzei, dar şi aîmbătrînirii în general. Acest lapte e

recomandat persoanelor cu vîrsta de peste 45

de ani, dar şi copiilor în dezvoltare pentru

întărirea oaselor.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зо

в

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

щ

е

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

яло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

огр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/


































































Asupr a producţiei de lapte acţionează trei grupe de factori: - genetici (rasa, individualitatea, tipul de fătare); - de mediul intern (vîrsta, starea fiziologică şi de sănătate, prolificitatea); - de mediu extern (sezonul de fătare, climă, metode şi tehnologii de creştere şi ex poatare).

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зо

в

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

щ

е

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

яло

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

огр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/


















































Producţia de carne

Deci, ca şi la oi, la capre se întîlnesc mai multe categorii de carcase. Referitor la categoriilede vîrstă valorificate pentru carne, acestea sunt reprezentate de tineret şi de capre adulterefomate.

Totodată la producţia de carne obţinută de la iezi şi tineret, se mai adaugă şi valorificareaeficientă a blăniţelor acestora sub formă de confecţii ca: scurte, căciuli, imitaţii de căprioară, piei exotice. Producţia de carne de bună calitate se poate obţine de la surplusul de iezi,nereţinuţi pentru prăsilă, prin îngrăşarea lor intensivă împreună sau separat de tineretul ovin,după înţărcare. Carnea de caprine reprezintă în diverse zone un aliment destul de im portant înrîndul pr oduselor necesare omului, ocupînd totodată, împreună cu cea de ovine, locul 4 încomerţul mondial cu acest produs, după cea de suine, bovine şi păsări. Mai reprezintă şicalităţi superioare, cum ar fi: conţinutul ei bogat în diverşi aminoacizi esenţiali, diferiteenzime, săruri minerale şi vitamine.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зо

в

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

щ

е

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

ял

о

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

огр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/




















































Calităţile gustative, valoarea biologică ridicată şi însuşirile culinare deosebite, conferăcărnii însuşiri nutritive şi dietetice remarcabile, fiind recomandată din acest punct de vederenu numai în hrana oamenilor sănătoşi, ci şi în alimentaţia persoanelor aflate în covalescenţă,a copiilor şi a persoanelor în etate. Este o carne fragedă, gustoasă şi slabă, grăsimea formează depozite interne în jurul rinichilor, mezenterului... şi într -o foarte mică măsură segăseşte intra şi intermuscular.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зо

в

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

щ

е

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

ял

о

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

огр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/















































Producţia piloasă

În funcţie de diverse aspecte însuşirile şi cantitatea producţiei piloase la caprinesunt

extrem de variabile. Această producţie este extrem de variabilă la majoritatea raselor decaprine.

Îndeosebi, acolo unde crescătorul dispune de un număr mai mare de capre, de un arealinteres se bucură şi producţia piloasă. În condiţiile ţării noastre, această producţieesterecoltată la sfîrşitul iernii, înainte de năpîrlirea caprinelor. Învelişul pilos recoltat de lacaprele ce aparţin raselor specializate este utilizat îndeosebi în industria fetrului şi

tricota jelor şi, constituie un articol de comerţ internaţional. Mai este utilizat şi în vedereaobţinerii de stofe de tip tergal (în amestec cu fibre artificiale), a pluşului şi a catifelei. Lamasculi cantităţile recoltate sunt superioare cu 15 - 40 % comparativ cu femelele.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зо

в

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

щ

е

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

ял

о

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

огр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/

P d ţi d i i i blă i
























































Covor din piele de capră

Producţia de piei şi blănuri

Calităţile deosebite ale pieilor şi blănurilor de capre au impus această producţie în atenţiaindustriei prelucrătoare şi a masei consumatorilor.Bunăoar ă, pielea caprinelor are o reţea fibrilară densă şi sunt extrem de apreciate în industria

marochinăriei, iar blănurile au o largă utilizare în industria blănăriei.Blăniţele sunt reprezentate de pieile recoltate de la iezi. Datorită coloristicii diverse aceste

pot fi utilizate la confecţionarea hainelor, căptuşelilor, căciulilor sau gulerelor.Ca rezultat a pielii brute, conservată, prelucrată şi vopsită în mod corespunzător, se

confecţionează haine de piele, mănuşi, genţi, feţe de încălţăminte şi mobilă, tapiţerie auto,diferite articole tehnice, feţe de tobă ş. a. Cele mai bune şi căutate piei sunt cele recoltate de

la tineretul caprin în greutate de 20 - 35 kg la sacrificare.Aplicarea tratamentelor sanitar-veterinare la timp, asigurarea unor condiţii optime de

alimentaţie, creştere şi întreţinere pot contribui în mod esenţial la obţinerea după sacrificare aunor piei brute de calitate superioară.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зо

в

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

щ

е

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

ял

о

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

огр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/

























































7. Alimentaţia caprinelor

Îndeosebi caprele reprezintă o specie foarte puţin pretenţioasă faţă de sursele de f uraje saude modul lor de administrare. Sunt animale lacome şi extrem de capricioase faţă de starea

furajelor. Astfel, ele pot consuma la un tain cu foarte multă plăcere masă verde proaspătăcosită, iar la alt tain masă verde cosită ofilită.

Pe durata vieţii, datorită diversităţii nutreţurilor verzi verzi, alimentaţia caprinelor nu ridică probleme deosebite chiar dacă sunt întreţinute în permanenţă pe păşune sau la adăpost.

Dator ită faptului că are producţii bune de lapte şi că este un animal vioi aflat într -o permanentă mişcare, necesarul nutriţional zilnic este mai mare decît la oaie.

În condiţiile exploatării extensive a acestei specii, consumul de iarbă variază între 5 - 8 kg

pe zi la un individ, plantele fiind valorificate fie parţial, fie integral. Perioada de păşunat poate dura în toamnele lungi şi blînde pînă la căderea zăpezilor. Ele preferă păşunilemuntoase cu diferiţi arbuşti, frunze, lăstari, muguri de arbuşti, vegetaţia de pe panteleabrupte din zonele colinare, pe care nu au acces celelalte specii de animale. Timpul de

păşunat este zilnic de cca 10 - 12 ore.

Atunci cînd se urmăreşte intensificarea producţiei alimentaţia caprinelor se face pe bază denorme şi raţii. Administrarea furajelor se poate face şi sub formă de amestec unic, careorientativ poate fi format din: 65 % fibroase, din care jumătate fîn şi jumătate grosiere; 20 %siloz, 15 % ştiuleţi de porumb.Totul va fi măcinat, omogenizat şi după caz umectat cumelasă sau saramură. În timpul nopţii geroase de iarnă, se va administra şi anumite cantităţi

de furaje grosiere sau fibroase.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зо

в

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

щ

е

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

ял

о

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

огр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/






























































În perioada de lactaţie pentru stimularea secreţiei lactogene, în alimentaţia caprelor se potda şi porumbul siloz, rădăcinoase, dovleac, sfeclă furajeră, gulii ş. a. Concentratele se voradministra în două tainuri zilnice, primul dimineaţa iar celălalt seara, însă ambele înainte demuls. Acestea se pot administra sub formă de amestec uruit sau amestecate cu sfeclă tocată şicu siloz.

Normele de hrană în prima lună de lactaţie

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зо

в

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

щ

е

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

ял

о

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

огр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/

Normele de hrană în celelalte luni de lactaţie

















































Pentru caprele gestante de a obţine produşi sănătoşi, acestea trebuie să primească nutreţur i care vor acoperi întregul necesar de substanţe hrănitoare specifice acestei

categorii fiziologice. Caprele care au dat la lactaţia anterioară peste 5 l lapte zilnicvor profita în plus de 50 g PBD. Cu cca 10 zile înainte de fătare, normele de hrană sereduc tr eptat cu 15 g PBD la fiecare două zile.După normele de hrană în vigoare în ţara noastră, pentru o capră în greutate de 50 dekg, în primele trei luni de gestaţie, trebuie să se asigure: 1 UNL (unitate nutritivălapte), 45-50 g PDI (proteină digestibilă la nivel intestinal), 3,5 g Ca, 2,5 g P, 1,5 g

Na.

Normele de hrană în celelalte luni de lactaţie

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зо

в

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

б

щ

е

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

ял

о

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

огр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/




















































Pentru o capră în greutate de 50 de kg, gestantă cu 2 iezi, după normele de hrană of iciale,trebuie să se asigure în luna a IV-a: 1,35 UNL, 67 g PDI; 6 g Ca; 3,4 g P, 2 g Na şi în luna aV-a: 1,73 UNL, 90 g PDI, 8,5 g Ca, 3,7 g P, 2 g Na.

În ali mentaţia ţapilor cerinţele în energie sunt mai reduse cu 10 % comparativ cucerinţele femelelor, în timp ce necesarul în proteine şi minerale este identic. În perioada demontă cerinţele în energie, proteine, vitamine şi minerale se majorează cu 15 %. Ca pacitateade ingestie a masculilor se consideră a fi egală cu cea a femelelor. În afara perioadei demontă, ţapii vor primi la discreţie, aceleaşi furaje ce se distribuie caprelor, fără concentrate,cu exce pţia cazurilor că furajele sunt de calitate mediocră, cînd se administrează pentru

completarea raţiei o cantitate de 100 - 200 g/zi/cap nutreţuri concentrate constiuite în principal din cereale. Raţia ţapilor acoperă, de regulă, cerinţele în Ca şi P. Celelalte mineralese administrează adesea sub forma unor calupuri de lins.

Alimentaţia iezilor de măcelărie se face prin administrarea unor aporturi de alimente cu

scopul de a asigura sporul în greutatea corporală circa 170 - 280 g/zi/cap.

Programul de hrănire prevede, că iezii de măcelărie pot suge la mamele lor timp de 2-3săptămîni sau li se distribuie lapte de capră (muls), urmînd sacrificarea foarte timpurie lagreutatea de 6 - 7 kg. Cantitatea de substituient consumată pentru 1 kg spor în greutatecorporală în cursul perioadei de îngrăşare, este de 1,3 - 1,35 kg şi respectiv 1,40 - 1,45 kg,

cînd este administrat printr -un sistem automat la discreţie.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зо

в

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

бщ

е

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

ял

о

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

огр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/












































































8. Îngrijirea şi ameliorarea caprinelor

Îngrijirea caprinelor

Pentru realizarea cerinţelor stabilite, o condiţie esenţială o reprezintă asigurarea uneiîngrijiri corporale potrivite şi a unui microclimat caracteristic fiecărei categorii de caprine.

Bunăoară, majoritatea lucrărilor de îngrijire sunt specifice perioadei de stabulaţie. Deci, principalele acţiuni desfăşurate pe durata unui an calendaristic sunt:

scoaterea caprelor în padoc pe durata zilei numai cînd condiţiile meteorologice permit; vara, în perioadele fierbinţi (caniculare), este obligator de tuns caprele; să li se asigure apă de băut la discreţie şi împrospătată zi de zi; administrarea furajelor în stare corespunzătoare de calitate şi igienă; prote jarea cu plase a locului de cazare în timpul nopţii în sezonul de păşunat; înoir ea şi împrospătarea aşternutului prin aducerea de paie uscate şi curate;

executarea principalelor lucrări de selecţie (cîntăriri, măsurători corporale,individualizări, controlul producţiilor...) realizarea tuturor lucrărilor cu caracter sanitar - veterinar caracteristic pentru aceastăspecie.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зо

в

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

бщ

е

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

ял

о

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

огр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/
































































Ameliorarea caprinelor

Problema ameliorării caprinelor alcătuieşte, în multe ţări cu tehnologii avansate de creştereşi exploatare, una din principalele preocupări pentru înălţarea permanentă a capacităţii

productive, atît cantitativ cît şi calitativ.Ameliorarea caprinelor vizează diversitatea lor genotipică, sub aspectul tuturor caracterelor

şi îndeosebi a producţiei de lapte şi de iezi. Pentru producţia de lapte cele mai importantecriterii sunt sporirea cantităţii şi calităţii laptelui, durata şi uniformitatea lactaţiei.

Princi palele criterii de selecţie sunt:- după exterior şi constituţie (forma şi mărimea ugerului), dezvoltarea mameloanelor; - după cantitatea de lapte la I lactaţie; - după conţinutul de grăsime şi proteină în lapte, pe întreaga lactaţiei; - după greutatea iezilor la vîrsta de 15 - 20 zile, la 4 - 6 şi 12 luni; - după numărul lactaţiilor, luna fătării şi vîrsta primei fătări.

Sunt admisibile caprele cu lungimea corporală mai mare decît decît înălţimea, cu pieptul şicrupa relativ late, pulpe musculoase, membre puternice, drepte şi groase, articulaţii solide şiunghii r ezistente, constituţie robustă.

La moment , în Franţa, s-a trecut la un sistem de indexare a reproducătorilor apar ţinîndambelor sexe pe baza datelor obţinute cu prilejul efectuării controlului oficial al producţieide lapte şi a conţinutului de proteină din lapte. Cei mai buni emelioratori se consideră ţapii, în descendenţa cărora există mai mulţi iezi dinclasa ,,elită” şi clasa I şi care pot transmite în continuare însuşirile necesare descendenţei lor.

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зо

в

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

Ч

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

бщ

е

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

ял

о

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

огр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/









































































Bibliografie selectivă

1. Pascal C. (2007) - Creşterea ovinelor şi caprinelor. Editura PIM. Iaşi 2. Taf tă V. (1996) - Producţia şi reproducţia caprinelor. Editura CERES. Bucureşti 3. Guzun V., Radionov V., Şumanschii A. (2004) - Zootehnie. Editura TEHNICA-INFO.

Chişinău. 4. Creţa V. , Morar R. , Culea C. (1995) - Zootehnie Generală şi Specială. Edit.

DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ. Bucureşti 5. Bularga I., Şumanschii A. (2009) - Nutriţia şi alimentaţia animalelor domestice.

Print-Caro,, SRL. Chişinău. 6. Simion E.-V. (2009) - Nutriţia şi alimentaţia animalelor de fermă. Edit. România de

mâine. Bucureşti. 7. www.caprederasa.blogsport.com

8. www.descopera.ro

9. www.infocarne.com

10. www.zoo.ro 11. www.uco.es

12. www.fr.wikipedia.org

13. www.oferta.webgarden.ro

14. www.en.wikipedia.org

Э

т

от

д

о

к

у

м

е

н

т

б

ы

л

со

з

д

а

н

с

и

с

п

о

л

ь

зо

в

а

н

и

е

м

S

o

l

i

d

C

on

v

e

r

t

e

r

т

о

б

ы

э

т

о

с

о

о

бщ

е

н

и

е

н

е

п

о

я

в

л

ял

о

с

ь

к

у

п

и

т

е

п

р

огр

а

м

м

у

н

а

h

t

t

p

://w

w

w

.

S

o

l

i

d

D

o

c

u

me

n

t

s

.

c

o

m

/






















































































153056145 tehnologia creşterii caprelor panaid vasilii

Documents