2014-2020 · scopul creşterii participării la educaţie şi pentru promovarea învăţământului...

Liceul Tehnologic „Vlădeasa“ Huedin Planul de Acţiune al Şcolii 2014-2020

Dezvoltat de către prof. ing. Gabriel Mircea Creţu 1

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞRIINŢIFICE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ

LICEUL TEHNOLOGIC „VLĂDEASA” HUEDIN

Huedin, strada Horea, nr. 78-80

Tel/Fax: 0264351314

E.mail: [email protected]

2014-2020

Propus de către:

Director Prof. Ing. Gabriel-Mircea CREŢU



STRUCTURA PLANULUI DE ACŢIUNE AL ŞCOLII

PENTRU PERIOADA 2014-2020

Partea I-a: – Contextul p. 4

Viziunea şcolii p. 4

Misiunea p. 4

Priorităţi strategice p. 5

Prezentare p. 6

Partea a II-a : Analiza diagnostică p. 10

Priorităţi naţionale, regionale şi locale p. 10

Analiza mediului extern p. 14

Analiza mediului intern p. 55

Analiza SWOT p. 74

Analiza PEST p. 88

Partea a III-a: Planul operaţional 2014-2020 p. 90

Priorităţile L.T. „Vlădeasa” Huedin în anii 2014-2020 p. 90

Priorităţile, obiectivele şi ţintele p. 92

Plan operaţional detaliat 2014-2020 p. 107

Plan de dezoltare profesională p. 129

Partea a IV-a: Consultare, monitorizare şi evaluare p. 133



PREZENTARE

Coordonatele instituţiei :

TIP DE ŞCOALǍ: LICEU TEHNOLOGIC

FILIERǍ: TEHNOLOGICǍ

PROFIL: TEHNIC

LIMBA DE PREDARE:

LIMBA ROMÂNǍ( la clasele IX-XII/XIII/XIV)

LIMBA MAGHIARĂ ( la clasele I-VIII/IX/X)

COORDONARE: MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ

ADRESA: HUEDIN, str. HOREA, Nr. 78-80

TELEFON: 0264 - 351314

FAX: O264 – 351314



Patea 1: CONTEXTUL

VIZIUNEA ŞCOLII

„Dorim să asigurăm o educaţie care are la bază egalitatea şanselor, toleranţa, calitatea,

performanţa şi promovarea valorilor europene”

Reforma educaţională din România are în atenţie ca principiu de bază realizarea reală a

sistemului de învăţământ prin delegarea autorităţii decizionale de la nivel central la nivelul unităţii

şcolare.

Se are în vedere aşadar realizarea în fapt a autonomiei şcolare cu scopul de a răspunde astfel

necesităţilor comunităţii locale prin abilitatea de a-şi concepe – în anumite limite în această etapă –

o politică proprie în domeniul curricular, financiar şi al resurselor umane.

În acest context avem de-a face cu creşterea presiunii şi influenţei diverşilor factori de la

nivelul comunităţii locale asupra şcolii ca instituţie astfel că aceasta trebuie să fie receptivă la

nevoile comunităţii în forme diferite de la un timp la altul.

Finalitatea descentralizării sistemului educaţional are în vedere creşterea independenţei

decizionale a unităţii şcolare faţă de nivelurile ierarhice superioare ale sistemului educaţional

românesc.

La toate acestea se mai adaugă necesitatea asigurării calităţii şi eficienţei procesului

instructiv-educativ în vederea pregătirii elevilor pentru afirmarea lor ulterioară, în conformitate cu

opţiunile, interesele şi posibilităţile lor, în condiţiile unui învăţământ selectiv referitor la

performenţă.

Dincolo de aceste generalităţi este imperios necesar a se continua dotarea şcolii cu aparatură

şi tehnologie modernă, la standarde europene, precum şi crearea unui ambient şcolar deosebit,

stimulativ şi recreativ, care să asigure o bună pregătire în domeniul informaticii, diverselor

specializări tehnice, limbilor străine şi a formării unei conduite civice în concordanţă cu valorile

morale româneşti tradiţionale în vederea contribuţiei noastre la valorile europene.

Nu în ultimul rând trebuie să avem în vedere asigurarea condiţiilor pentru ridicarea calităţii

cadrelor didactice prin stimularea acestora în vederea perfecţionării în specialitate având ca scop

atingerea măiestriei didactice.

MISIUNEA ŞCOLII

„O şcoală pentru toţi, o şcoală pentru fiecare”

Şcoala noastră va crea condiţii cât mai bune de învăţătură pentru toţi copiii de vârstă şcolară

care doresc să se instruiască şi să-şi şlefuiască mintea şi sufletul.

Instituţia noastră are ca finalitate formarea personalităţii umane prin:

a) însusirea cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii naţionale şi universale;

b) formarea capacităţilor intelectuale, a disponibilităţilor afective şi a abilităţilor practice prin

asimilarea de cunoştinte umaniste, ştiintifice, tehnice şi estetice;

c) asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală necesare instruirii şi autoinstruirii pe durata întregii

vieţi(formare profesională continuă) ;

d) cultivarea sensibilităţii ;

e) educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.



Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin va realiza o pregătire a elevilor având în vedere

modelarea armonioasă a caracterului, stimularea plenară a creativităţii şi integrarea relevantă în

societate;

Se va asigura totodată cultivarea dragostei faţă de ţară şi tradiţiile poporului român;

Misiunea şi finalitatea şcolii noastre se realizează prin strategii şi tehnici moderne de

instruire şi educare indiferent de mediul social, etnic şi religios din care provin elevii. În viziunea

şcolii noastre există 3 tipuri de finalităţi:

a) finalităţi generale

b) finalităţi la sfârşitul fiecărui ciclu

c) obiectivul strategic Lisabona: Uniunea Europeană să devină până în 2010 „Cea mai competitivă

şi dinamica economie bazată pe cunoaşterea de lume capabilă de o creştere economică durabilă cu

locuri de muncă mai multe şi mai bune şi o mai mare coeziune socială.”

Finalităţi pentru filiera tehnologică şi liceu-servicii.

Continuă dotarea şcolii cu tehnologie HI-TECH (la finele anului financiar 2005 instituţia a

încept a fi dotată cu leptopuri şi videoproiectoare) şi dotarea permanentă a acesteia în funcţie de

necesităţile educaţionale.

Dorim crearea unui ambient şcolar deosebit, stimulativ, care să asigure o bună pregătire în

domeniul informaticii, a însuşirii limbilor străine care să faciliteze o manieră de comunicare fluentă

în raporturile cu noile structuri europene în care ne-am integrat în anul 2007. Urmărim formarea

unei conduite civice şi a unor abilităţi de toleranţă, înţelegere, compatibile cu valorile europene.,

Asigurarea condiţiilor pentru perfecţionarea cadrelor didactice s-a realizat prin : participarea

la definitivat, gradul II, gradul I (în trecut şi la magister I şi II) şi se continuă această perfecţionare

în specialitate şi pentru realizarea competenţelor pedagogice.

Continuăm activităţile realizate în parteneriat cu Asociaţia româno-elveţiană Hilfe RO, care

a dotat şcoala, la începutul anilor “90, cu mobilier şcolar şi a modernizat grupurile sanitare, cu

Asociaţia umanitară VER din Berlin, cu Parohia Reformată nr. XI din Cluj-Napoca prin intermediul

căreia am stabilit legatura cu o societate umanitară olandeză precum şi cu alte organizaţii şi

societăţi. La nivelul Huedinului există înfrăţirea cu localitatea Enying din Ungaria iar la nivel de

învăţământ avem un parteneriat cu o şcoală din Maroslele (Ungaria), unde periodic se organizează

excursii între cele două instituţii şcolare. Am încheiat acţiuni de parteneriat şi cu oraşul Carei.

Proiectul se intitulează «Prieten drag, de departe venit !» ceea ce se concretizează cu activităţi cu

caracter literar, istoric şi geografic în locuri diferite faţă de cele cu care erau obişnuiţi elevii. Ne

bucurăm de sponsorizarea diverşilor agenţi economici din oraşul Huedin şi de o bună colaborare cu

instituţiile administrative locale.

Există o colaborare permanentă cu cabinetul medical şcolar pentru a verifica permanent

starea de sănătate a copiilor şi posibilitatea de a practica exerciţiile fizice fără riscuri.

La nivel instituţional există o bună colaborare cu Primăria şi Consiliul Local Huedin

organizându-se periodic activităţi diverse.

PRIORITĂŢI STRATEGICE

Fundamentarea prorităţilor strategice este orientată către creşterea capacităţii organizaţiei de

a desăvârşi caractere printr-o educaţie corespunzătoare, de a forma competenţele profesionale cerute

de piaţa muncii, de a dobândi o cultură generală solidă astfel încât absolvenţii să corespundă noilor

cerinţe regionale, naţionale şi comunitare locale. Formarea iniţială ţine cont de aceste aspecte şi are

ca obiectiv prioritar dobândirea de noi competenţe la elevii din sistem, competenţe care să le

permită o integrare socio-profesională la nivel local, judeţean, regional şi naţional şi comunitar

european.

Din acest punct de vedere este important ca şcoala să-şi analizeze cu atenţie rolul şi poziţia

strategică urmărind schimbarea, dezvoltarea şi îmbunătăţirea actului educaţional prin abordarea



priorităţilor strategice care derivă din direcţiile stategice MECT 2007-2009, MECTS 2009-2012 şi

MEN 2013-2016:

Creşterea calităţii în educaţie prin dezvoltarea învăţământului, la nivelul unităţii de

învăţământ, prin asigurarea resurselor umane calificate, a infrastructurii, dotărilor şi

facilităţilor necesare

Revizuirea şi modernizarea sistemului de management al Liceului Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

Implementarea programelor pentru reducerea absenteismului şi a abandonului şcolar

Asigurarea de şanse egale privind accesul la învăţământ şi inserţia profesională a tinerilor

Creşterea şi dezvoltarea capacităţii de orientare şcolară şi consiliere profesională

Implementarea programelor pentru reducerea absenteismului şi a abandonului şcolar

Dezvoltarea infrastructurii şcolii prin accesarea de fonduri structurale

Implementarea şi dezvoltarea sistemului de formarea continuă a adulţilor

Dezvoltarea de programe pentru educaţia părinţilor

Extinderea serviciilor şi ofertelor educaţionale prin organizarea de campanii publicitare în

scopul creşterii participării la educaţie şi pentru promovarea învăţământului profesional, în

scopul creşterii interesului pentru învăţământul de la Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

Proiecte europene, comunitare care să asigure atingerea ţintelor propuse

PRZENTARE GENERALĂ

Scurt istoric al şcolii

Primele informaţii despre existenţa unei şcoli în Huedin le avem din anul 1667 când

aceasta funcţiona pe lângă parohia reformată având astfel un caracter confesional.

În anul 1850 în Huedin funcţionau trei şcoli confesionale: reformată calvină(băieţi şi fete),

, romano-catolică şi izraelită (evreiască).

La 14 iunie 1871 „Sfatul regional şcolar” a luat în discuţie necesitatea ridicării la Huedin a

unei şcoli de stat independentă de dogma confesionalului.

Pe baza propunerilor făcute de către „Comisiunea de specialitate pedagogică” şi mai apoi

de ministrul de culte ungar s-a aprobat înfiinţarea la Huedin a trei şcoli ( o şcoală primară de băieţi

– de stat, o şcoală superioară de băieţi şi o şcoală superioară de fete) având un total de 145 de elevi

şi care au fost inagurate în data de 6 decembrie 1874 sub numele de Şcoala Elementară de Stat. Pe

lângă aceasta, s-a mai înfiinţat în locul şcolii confesionale reformate, o şcoală primară de fete – de

stat care s-a deschis la 27 ianuarie 1876.

Treptat pa baza cererilor părinţilor , s-au mai înfiinţat o clasă cu caracter agricol, clase de

repetenţie (pentru copiii de 12-14 ani) iar între anii 1879-1887 în cadrul şcolii s-a deschis un

atelier pentru confecţionarea de jucării.

Ca urmare a memoriilor înaintate inspectoratului şcolar şi ministrului cultelor s-a aprobat

transformarea şcolii superioare de băieţi în şcoală civilă („Polgári iskola”) astfel că în data de 13

septembrie 1887 s-a deschis Şcoala Civilă cu clasele I-IV pentru băieţi .

În acelaşi an Şcoala Superioară Populară de Fete (înfiinţată în anul 1874) s-a transformat

în Şcoală civilă de 4 ani.

La 28 mai 1902 au început lucrările pentru construirea unui edificiu şcolar corespunzător

cerinţelor, piatra de fundament fiind pusă în data de 14 iunie 1902. De menţionat este faptul că

această clădire în formă de E a fost ridicată într-un timp scurt, chiar şi pentru timpurile de astăzi,

fiind dată în folosinţă pe 9 octombrie 1904. Această capodoperă arhitecturală este folosită şi astăzi

deşi a cunoscut vicisitudinile istoriei întrucât în primul război mondial a servit ca spital militar şi

cazarmă atât ungurilor cât şi germanilor . După ce armata română a eliberat Huedinul în luna

ianuarie 1919 aici au fost adăpostiţi soldaţii până la ofensiva de la Ciucea din luna aprilie 1919.

Din ianuarie 1919 - Consiliul Dirigent - ca for executiv al Transilvaniei - s-a îngrijit de

preluarea şcolilor de stat ale defunctului imperiu austro-ungar. La Huedin, vechile oficialităţi



şcolare au refuzat iniţial predarea lor, însă puse în faţa unei noi realităţi istorice, atât şcoala primară

cât şi cea secundară au fost predate statului român până la 20 octombrie 1919.

În finalul anului 1919 statul român a înfiinţat o şcoală primară şi un gimnaziu (Şcoala

Medie de Stat) cu clase de băieţi şi cu clase de fete iar Şcoala Civilă cu limbă de predare maghiară

s-a transformat în gimnaziu , funcţionând cu caracter confesional până în anul 1923 când aceasta a

trecut ca secţie (maghiară) a şcolii primare române de stat.

În anul 1925 la Huedin a luat fiinţă Şcoala de Arte şi Meserii (tâmplărie, lăcătuşerie,

sculptură) şi care a funcţionat în diferite spaţii unul dintre acestea fiind conacul familiei Barcsay

(actualul Centru de Plasament). De la 1 septembrie 1936 această şcoală a fost ridicată la rangul de

Gimnaziu Industrial însă în anul 1940 acesta a fost desfiinţat de către administraţia maghiară de

ocupaţie. Între anii 1940-1944 a funcţionat o Şcoală Civilă coeducativă de stat cu limba de predare

maghiară.

După al doilea război mondial, în anul 1945, a fost reînfiinţată Şcoala de meserii însă doar

pentru scurt timp locul acesteia fiind luat de o şcoală de tractorişti în contextul comunizării

României şi realizării colectivizării, însă nici aceasta nu a durat decât câţiva ani .

În perioada 1945-1948 denumirea şcolii de stat a fost „Gimnaziu unic” iar din anul 1948 s-

au pus bazele a două şcoli elementare de şapte ani, una cu limba de predare română şi alta

maghiară.

În anul 1952 a luat fiinţă Şcoala Medie de 10 ani Huedin şi care din anul 1954 s-a numit

Şcoala Medie Mixtă Huedin care din anul 1963 a avut un local propriu separându-se astfel

învăţământul „liceal” de cel primar şi general. Titulatura de liceu apare din anul 1965, chiar dacă

acesta a avut mai multe denumiri cum ar fi: Liceul Huedin (1965-1967), Liceul de Cultură

Generală (1967-1974), Liceul Real Umanist (1974-1975), Liceul Industrial Huedin - profil

mecanic (1977-1990) iar din anul 1990-1991 poartă denumirea de Liceul Teoretic „Octavian

Goga”Huedin.

Şcoala Generală cu clasele I-VIII Huedin a funcţionat ca atare din anul 1952 până în anul

şcolar 2004-2005 când şi-a schimbat denumirea în Grupul Şcolar Huedin, nume sub care a

funcţionat până în anul 2012 când şi-a schimbat denumirea în Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin (începând cu anul şcolar 2012-2013).

Date geografice despre oraşul Huedin

Oraşul Huedin este situat în nord-vestul României, fiind integrat din punct de vedere spaţial

Depresiunii Huedin iar din punct de vedere administrativ se află în partea vestică a judeţului Cluj.

Din punct de vedere matematic Huedinul este cuprins între paralelele de 46˚50 şi 46˚55

latitudine nordică şi meridionalele de 22˚52 şi 23˚07 longitudine estică.



Huedinul se întinde pe o suprafaţă de 61,24 km² cuprinzând administrativ satul Bicălatu

precum şi „cartierele” Cetatea Veche I (Bolic) şi Cetatea Veche II.

Vecinii Huedinului sunt comunele Poieni (în vest), Sâncraiu (în sud), Izvoru Crişului (în

sud-est) din judeţul Cluj şi comunele Almaşu (în est şi nord-est) şi Fildu (în nord şi nord-vest) din

judeţul Sălaj.

Oraşul propriu-zis se află în nordul Depresiunii Huedin la o altitudine de 556 m fiind

străbătut de la est la vest de râul Crişul Repede (izvorăşte de la 12 km de Huedin la o altitudine de

710 m) precum şi de o magistrală feroviară Cluj-Napoca - Oradea şi de drumul european E 60 (sau

DN1).

Huedinul este în fapt centrul depresiunii care îmbracă trăsăturile specifice unei depresiuni

submontane ce este mărginită natural de Podişul Păniceni (în est), Munţii Gilău (la sud şi sud-est ),

Munţii Meseş (la nord-vest) şi Depresiunea Almaş-Agrij (la nord şi nord-est).

Aflat în partea de nord-vest a ţării, oraşul Huedin are un climat cu caracter temperat-

continental , determinat de circulaţia generală a atmosferei dinspre vest. În timpul iernii predomină

invaziile de aer de natură maritimă polară dinspre nord-vest, iar vara aerul cald dinspre sud-vest,

datorat activităţii clonice nord-mediteraneene.



Particularităţile topoclimatice locale sunt generate de: relief (prin altitudine, înclinare şi

expoziţia versanţilor, grad de fragmentare), hidrografie, vegetaţie (grad de acoperire şi tip de

vegetaţie), soluri şi activitate antropică.

În consecinţă, teritoriul administrativ al Huedinului, intens umanizat, este mai mult decât o

unitate naturală fiind de fapt un geosistem, respectiv o rezultantă nedisociabilă a acţiunii factorilor

naturali, biologici şi sociali.

Date socio-culturale:

Prima atestare documentară a Huedinului datează din anul 1332 sub forma villa Hunad

(respectiv Hunok) - adică satul Huedin - iar din anul 1437 apare menţionat ca târg sub forma

„oppidum Hwnyad”.

Timp de sute de ani - până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea - Huedinul a avut

caracteristicile unui târg fiind de fapt un „oraş de câmpie” (adică neînconjurat cu ziduri). Aceste

caracteristici s-au păstrat până în zilele noastre chiar dacă secolul al

XX-lea a adus cu sine o serie de transformări economice cu un puternic impact social .



Astăzi, economia oraşului are un caracter industrial-agrar cu un puternic sector al serviciilor.

După ultimele estimări - forţa de muncă de la nivelul Huedinului cunoaşte următoarea

repartiţie: 35% în industrie, 20% în comerţ şi transport, 20% în învăţământ, cultură şi sănătate, 7%

în construcţii, 5% în agricultură şi 13% în alte activităţi.

Evoluţia post-decembristă şi integrarea europeană au marcat profund şi Huedinul care-şi

caută cu greu căi de dezvoltare beneficiind în acest sens de aportul consistent al zonei omonime.

Pe linie de învăţământ Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin prin diversele specializări

(lucrător în alimentaţie, lucrător în mecanica de motoare şi tehnician în activităţi economice)

încearcă să răspundă cerinţelor actuale de pe piaţa forţei de muncă iar construirea campusului şcolar

va facilita diversificarea spacializărilor existente în acest moment în Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin.

Partea a doua: ANALIZA DIAGNOSTICĂ

PRIORITĂŢI NAŢIONALE REGIONALE ŞI LOCALE

a) Obiective naţionale

La nivelul Regiunii Nord-Vest, în care se situează şi Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin‚

s-au stabilit următoarele obiective majore până în 2013 iar unele au continuat ulterior începând cu

anul 2014:

Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământ

Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii,

prin crearea de produse educaţionale noi în parteneriat

Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunatăţirea calităţii în

TVET)

Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru

elevi şi adulţi

Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin dezvoltarea

profesională a resurselor umane

Creşterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea

excluziunii sociale.

Aderarea României la Uniunea Europeană, în ianuarie 2007, reprezintă o nouă etapă în

dezvoltarea tuturor sectoarelor de activitate şi Dezvoltarea resurselor umane constituie o prioritate

naţională, în concordanţă cu obiectivele europene, stabilite prin Agenda de la Lisabona. În Planul

Naţional de Dezvoltare 2007-2013, negociat cu UE în vederea finanţării, problematica resurselor

umane este o prioritate majoră, alături de creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii

sociale. Fondul Social European va putea fi utilizat pentru modernizarea sistemelor de formare

profesională.

Pornind de la aceste obiective strategice pe termen lung, s-au derivat obiective ale Planului

de Acţiune a Şcolii 2007-2013 şi mai apoi s-au regăsit şi în cel din anii 2014-2015:

asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii şcolii, astfel încât fiecare persoană să beneficieze de un minim de educaţie şi formare iniţială/continuă;

dezvoltarea unor competenţe cheie prin promovarea unui curriculum formal cât şi prin programe specifice tinerilor şi adulţilor;

extinderea învăţării prin metode centrate pe elevi bazate pe suporturi tehnice TIC şi

softuri informatice;

fundamentare ofertei de educaţie pe baza nevoilor de dezvoltare personală a elevilor,

din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale ;



promovarea cu perseverenţă a echităţii în educaţie, precum şi ameliorarea permanentă a calităţii învăţării, astfel încât să fie respectate standardele de

performanţă ale Uniunii Europene;

asigurare calităţii pe toate domeniile de activitate a şcolii;

educaţie prin activităţi extraşcolare şi extracurriculare, care să asigure realizarea unui set de valori stabile şi coerente, care să determine la toţi actorii educaţiei, conduite

favorabile unui stil de viaţă sănătos;

realizare şi monitorizarea învăţării permanente în vederea formării şi reînnoirii

competenţelor necesare pentru o participare susţinută la dezvoltarea societăţii;

realizarea reformei sistemelor de conducere şi administrare instituţională a

sistemului naţional de învăţământ preuniversitar;

modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar, concretizată în dotări cu mijloace didactice şi mobilier şcolar, dotarea bibliotecilor, reabilitarea şcolilor

etc.

participare la programe europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale de tipul Socrates şi Leonardo da Vinci şi altele, ca o condiţie esenţială în procesul de

integrare europeană, dovedind capacitatea instituţională a României de a derula

programe comunitare.

b) Obiective şi priorităţi regionale şi locale

Judeţul Cluj este situat în regiunea de Nord-Vest, care are o poziţie geografică

strategică la intersecţia axelor nord-sud şi est-vest ale Europei de Est, fiind poartă de intrare

în România dinspre Ungaria şi Ucraina, ea învecinându-se cu regiunea de Vest, cu regiunea

de Nord-Est şi cu Regiunea Centrală.

În cadrul Regiunii de Nord-Vest, judeţul Cluj care este una din cele şase unităţi

teritoriale, cu cea mai mare dezvoltare economică.

Se poate menţiona marea discrepanţă în dezvoltarea economică dintre cele şase

judeţe componente ale Regiunii de Nord-Vest, obiectivul principal al politicii de dezvoltare

regională constituindu-l reducerea discrepanţelor regionale existente, în special prin

stimularea unei dezvoltări echilibrate şi prin accelerarea redresării zonelor rămase în urmă.

În efortul de redresare a Regiunii de Nord-Vest se încadrează şi unităţile de

învăţământ şi în special cele selectate atât prin calitatea educaţiei cât şi prin modernizarea

infrastructurii de educaţie.

Dintre priorităţile regionale stipulate în PRAI şi PLAI amintim:

dezvoltarea capacităţii de orientare şcolară şi profesională printr-o calitate

sporită a actului de consiliere

dezvoltarea parteneriatului şcoală-comunitate locală şi eficientizarea lucrului

în parteneriat pentru sprijinirea şi dezvoltarea învăţământului tehnic şi

profesional

crearea unor mecanisme care să permită elaborarea unor prognoze relevante referitoare la evoluţia pieţei muncii

reducerea abandonului şcolar prin identificare grupelor de elevi predispuse

spre abandon şcolar şi prin acţiuni specifice şi parteneriate menite să reducă

acest fenomen ;

transfer de bune practici în TVET şi în acest sens formarea cadrelor didactice prin programe specifice programului poate asigura realizarea acestui

deziderat.

creşterea şi dezvoltare competenţelor de comunicare ale elevilor şi de cunoaştere a unei limbi moderne (nivel de bază), în comunicarea socială şi în

profesia pentru care se pregătesc;



eficientizarea reţelei şcolare prin transformare ei într-o reţea cu structură

flexibilă, deschisă în permanenţă spre cerinţele angajatorilor şi în

concordanţă cu tendinţele de dezvoltare economică regională.

Judeţul Cluj se caracterizează ca o unitate administrativ-teritorială cu un puternic potenţial

industrial, peste 54 % din populaţia ocupată îşi desfasoara activitatea în diferite subramuri

industriale. Cele mai dezvoltate ramuri industriale sunt: industria prelucrătoare, transporturile,

construcţiile, industria chimică.

Infrastrucura locală s-a dezvoltat permanent, ca urmare a eforturilor intreprinse de autoriăţile

locale, judeţul Cluj dispunând de o reţea densă de drumuri publice totalizând 2452 km, din care 342

km reprezintă drumuri naţionale.

Judeţul Cluj se bucură de un potenţial turistic deosebit, care face judeţul un centru de mare

atractivitate turistică, pe plan intern şi internaţional (Vlădeasa, Muntele Mare, Muntele Băişorii,

zonele Gilău, Tarniţa, Beliş-Făntânele, staţiuni balneo-climaterice, vestigii istorice etc.)

Un rol deosebit în conturarea şi dezvoltarea economiei de piaţă îl are sistemul bancar-

financiar, care la nivelul judeţului Cluj este deosebit de bine pus în evidenţă, acest sector cunoscând

o dezvoltare spectaculoasă în ultimii ani.

Judeţul Cluj este cel mai mare judeţ al Regiunii Nord-Vest, în ceeace privşste numărul de

locuitori. Este cel mai urbanizat judeţ al regiunii, oraşul Cluj-Napoca fiind un puternic centru

polarizator pentru întreaga regiune.

STRATEGIA GENERALĂ DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI CLUJ ÎN CONTEXTUL

DEZVOLTĂRII REGIONALE

În contextul integrării României în Uniunea Europeană, dezvoltarea resurselor umane este o

prioritate strategică în concordanţă cu obiectivele europene, stabilite prin Agenda de la Lisabona.

În Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, problematica resurselor umane este o

prioritate majoră, alături de creşterea gradului de ocupare şi combatere a excluziunii sociale.

In Strategia regionala de dezvoltare a resurselor umane conceptul strategic de referinta îl

reprezintă Viziunea Consortiului Regional privind dezvoltarea Regiunii pe termen lung (2027):

„Comunităţile din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) înţeleg să valorifice

împreună, respectând principiile dezvoltării durabile resursele naturale, materiale, umane,

tradiţiile istorice şi interculturale în scopul unei dezvoltări susţinute, constante care fac din

Transilvania de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene.

Regiunea Transilvaniei de Nord, prin amplasarea şi dotările sale infrastructurale

îndeplineşte un rol strategic, de deservire logistică, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul si

Nordul său.

Domeniile de excelenţă ale regiunii, care se disting prin potenţialul lor inovativ,

„dezvoltare tehnologică” şi poziţionarea pe pieţele europene a produselor regionale sunt:

agricultura, industria alimentară şi a bunurilor de consum (mobilier şi confecţii), industria de

maşini şi echipamente, turismul şi IT&C.

Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educaţie a adulţilor, de

formare continuă a adulţilor şi învăţământ universitar fiind recunoscute la nivel

internaţional.

Cetăţenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă, cooperantă care, alaturi de

un nivel de al calităţii vieţii ridicat (cu un PIB de 55% din media europeană) fac din

Transilvania de Nord una dintre destinaţiile preferate de investitori şi turişti în Europa

Centrala şi de Est.” ( preluat din PDR)



Pornind de la obiectivele strategice formulate in Strategia de Dezvoltare a Resurselor Umane

Transilvania de Nord (2007-2013), educaţia si în special învaăţământul profesional şi tehnic, va

realiza:

Dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale în sprijinul creşterii ocupării forţei de

muncă şi creşterii competitivităţii economice.

Accentul se va pune pe:

Educaţie şi formare profesională iniţială de calitate în sprijinul creşterii economice şi

ocuparii forţei de muncăi.

Educaţia universitară în sprijinul societăţii bazată pe cunoaştere. Capital uman competitiv

în educaţie şi cercetare.

Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii.


Tranziţia de la şcoală la locul de muncă.

Motivarea şi consilierea tinerilor pentru a nu părăsi sistemul educaţional înainte de dobândirea

unei calificări.

Educaţia de tip „a doua şansă”

Creşterea accesului şi participării la formarea profesională continuă.

Educaţie şi formare profesională

Pornind de la obiectivele majore ale programului de guvernare în domeniul educaţiei, la nivelul

judetului Cluj au fost identificate priorităţi imediate privind dezvoltarea învăţământului, priorităţi care

decurg din obiectivele majore ale acestui program:

Descentralizarea sistemului educaţional judeţean şi crşsterea autonomiei unităţilor de

învaăţământ

Creşterea calităţii educatiei prin implementarea sistemului de asigurare a calitaţii în

educaţie

Acces egal şi sporit la educaţie

Strategia de reformă a Ministerului Educaţiei Naţionale prevede că durata învăţământului obligatoriu

este de 10 ani. În această strategie este inclusă şi reforma sistemului de educaţie profesională şi tehnică

(TVET); Ca structură, acesta se axează pe:

Ruta tehnologică directa (4 ani), constand in:

- ciclul inferior al liceului (2 ani de studiu)

- ciclul superior al liceului (2 ani de studiu)

şi se finalizează cu nivelul 3 de calificare

Între timp s-a renunţat la ruta de profesionalizare progresivă (aceasta este acum în fază de

„lichidare”), prin Şcoala de arte şi meserii (SAM) (2+1+2), care consta în:

- şcoala de arte şi meserii (2 ani de studiu), finalizată cu nivelul 1 de calificare

- anul de completare, finalizat cu nivelul 2 de calificare

- ciclul superior (2 ani de studiu), finalizat cu nivelul 3 de calificare

Ambele parcursuri permiteau finalizarea cu bacalaureat şi continuarea studiilor în învaăţământul

universitar sau postliceal. Aceasta structură permite atingerea benckmart-ului european, ca până în

2010, 85% din populaţia şcolară să finalizeze ciclul superior al liceului. La noi acest procent este mai

mic.



ANALIZA MEDIULUI EXTERN

(preluat din PLAI 2014-2020 Cluj)

Judeţul Cluj reprezintă, conform tuturor indicatorilor, un punct de referinţă pe harta

României, dinamica din ultimii patru ani având ca locomotivă ritmul deosebit de dezvoltare care a

caracterizat redimensionarea municipiului Cluj-Napoca, a făcut ca acesta să devină un model de

dezvoltare pentru multe regiuni din ţara noastră.

Regiunea Nord-Vest

Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, având o suprafaţă de 6674,4 kmp,

desfăşurată în zona de contact a trei unităţi naturale reprezentative: Munţii Apuseni, Podişul

Someşan şi Câmpia Transilvaniei. Din punct de vedere al suprafeţei deţinute, în totalul teritoriului

naţional, judeţul Cluj ocupă locul 12 pe ţară cu 2,8%. Populaţia totală a judeţului la 01.07.2010 era

de 692.339 locuitori, în scădere faţă de 2007, scădere care se află sub media pe regiune.

Judeţul Cluj se caracterizează ca o unitate administrativ-teritorială cu un puternic potenţial

industrial, peste 54 % din populaţia ocupată îşi desfaşoară activitatea în diferite subramuri

industriale. Cele mai dezvoltate ramuri industriale sunt: industria prelucratoare, transporturile,

construcţiile, industria chimică.

Infrastrucura locală s-a dezvoltat permanent, ca urmare a eforturilor intreprinse de

autorităţile locale, judetul Cluj dispunând de o reţea densă de drumuri publice totalizând 2452 km,

din care 342 km reprezintă drumuri naţionale.



Judeţul Cluj se bucură de un potenţial turistic deosebit, care face judeţul un centru de mare

atractivitate turistică, pe plan intern şi internaţional (Vlădeasa, Muntele Mare, Muntele Băişorii,

zonele Gilău, Tarniţa, Beliş-Făntânele, staţiuni balneo-climaterice, vestigii istorice etc.)

Un rol deosebit în conturarea şi dezvoltarea economiei de piaţă îl are sistemul bancar-

financiar, care la nivelul judeţului Cluj este deosebit de bine pus în evidenţă, acest sector cunoscând

o dezvoltare spectaculoasă în ultimii ani.

Judeţul Cluj este cel mai mare judeţ al Regiunii Nord-Vest, în ceeace priveşte numărul de

locuitori. Este cel mai urbanizat judeţ al regiunii, oraşul Cluj-Napoca fiind un puternic centru

polarizator pentru întreaga regiune.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI CLUJ ÎN CONTEXTUL

DEZVOLTĂRII REGIONALE

În contextul integrării României în Uniunea Europeană, dezvoltarea resurselor umane este o

prioritate strategică în concordanţă cu obiectivele europene, stabilite prin Agenda de la Lisabona. În

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, problematica resurselor umane este o prioritate majoră,

alături de creşterea gradului de ocupare şi combatere a excluziunii sociale.

În Strategia regională de dezvoltare a resurselor umane conceptul strategic de referinţă îl

reprezintă Viziunea Consorţiului Regional privind dezvoltarea Regiunii pe termen lung (2027):

„Comunităţile din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) înţeleg să valorifice

împreună, respectând principiile dezvoltării durabile resursele naturale, materiale, umane,

tradiţiile istorice şi interculturale în scopul unei dezvoltări susţinute, constante care fac din

Transilvania de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene.

Regiunea Transilvaniei de Nord, prin amplasarea şi dotările sale infrastructurale

îndeplineşte un rol strategic, de deservire logistică, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul şi

Nordul său.

Domeniile de excelenţă ale regiunii, care se disting prin potenţialul lor inovativ,

„dezvoltare tehnologică” şi poziţionarea pe pieţele europene a produselor regionale care sunt:

agricultura, industria alimentară şi a bunurilor de consum (mobilier şi confecţii), industria de

maşini şi echipamente, turismul şi IT&C.

Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educaţie a adulţilor, de

formare continuă a adulţilor şi învăţământ universitar fiind recunoscute la nivel

internaţional.

Cetăţenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă, cooperantă care, alaturi de

un nivel de al calităţii vieţii ridicat (cu un PIB de 55% din media europeană) fac din

Transilvania de Nord una dintre destinaţiile preferate de investitori şi turişti în Europa

Centrală şi de Est.” ( preluat din PDR)

Pornind de la obiectivele strategice formulate în Strategia de Dezvoltare a Resurselor Umane

Transilvania de Nord, (2007-2013), educaţia şi în special învaăţământul profesional şi tehnic, va

realiza:

Dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale în sprijinul creşterii ocupării forţei de

muncă şi creşterii competitivităţii economice.


Educaţie şi formare profesională iniţială de calitate în sprijinul creşterii economice şi

ocupării forţei de muncă.

Educaţia universitară în sprijinul societăţii bazată pe cunoaştere.

Capital uman competitiv în educaţie şi cercetare.



Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii.


Tranziţia de la şcoală la locul de muncă.

Motivarea şi consilierea tinerilor pentru a nu părăsi sistemul educaţional înainte de

dobândirea unei calificări.

Educaţia de tip “a doua şansă”

Creşterea accesului şi participării la formarea profesională continuă.

Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

Din punct de vedere al distribuţiei pe cele două medii rezidenţiale, în judeţul Cluj, se

observă o scădere a populaţiei şi din mediul rural dar mai redusă faţă de mediul urban, pe fondul

reîntoarcerii acesteia în spaţiile de provenienţă rurale.

Evoluţia populaţiei totale pe medii rezidenţiale în judeţul Cluj la data de 1 ianuarie 2010

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total medii

Urban

Rural

Cel mai urbanizat judeţ, din Regiunea Nord-Vest, în 2010, este Clujul (67% în urban faţă de

33% în rural), însă fenomenul de scădere a populaţiei urbane rămâne la valori ridicate, la care se

adaugă fenomenul de îmbătrânire demografică cu care se confruntă aceste spaţii dar şi fenomenul

de migraţie internaţională cu care mediul urban se va confrunta şi în următorii ani.

Proiecţii demografice la orizontul anului 2025

Previziunile demografice pentru 2025 nu sunt optimiste, populaţia de vârstă şcolară şi

preşcolară scade faţă de 2005, după cum urmează: grupa de vârsta 0-14 ani cu 33,1%, grupa de

vârstă 14-64 de ani cu 16,2%, în timp ce populaţia de peste 65 de ani creşte cu 8.2%.

Tendinţele privind evoluţia populaţiei preşcolare şi şcolare sunt de scădere continuă şi

accentuată pe grupele de vârstă 7-14 ani (22,8 mii persoane) si 15 -24 ani (48,9 mii persoane). Vom

asista şi la o reducere semnificativă a ponderii populaţiei şcolare în structura grupei de vârstă 15 -64

ani.

Dacă în anul 2003 populaţia şcolară reprezentă 33,92% din totalul populaţiei din grupa 15 -

64 de ani, în anul 2025 această pondere va fi de 22,89%.



Evoluţia tinerilor şi vârstnicilor

Jud. Cluj, 2003-2025

40

60

80

100

120

2003 2010 2015 2025

Mii

pe

rs.

0-14

65 si peste

Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

Scăderea demografică generală atât la nivel naţional, regional cât şi la nivelul judeţului va

avea implicaţii deosebite asupra gestionării şi dezvoltării resurselor umane şi va necesita investiţii

în capitalul uman.

Sunt de remarcat diferenţele de structură pe medii rezidenţiale pentru grupa de vârstă 0-14

ani, de unde reiese o pondere a populaţiei de vârstă şcolară mai mare în mediul rural, faţă de mediul

urban, ceea ce însă afectează şi sistemul educaţional, copiii din satele izolate întâmpinând dificultăţi

în participarea la formele de învăţământ. Aceasta va determina o reorganizare a reţelei şcolare în

mediul rural prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de

acces.

Reducerea populaţiei de vârstă şcolară, precum şi a grupei de vârstă 15-64 ani, concomitent

cu creşterea numerică continuă a populaţiei în vârstă de peste 65 ani, arată pericolul unui deficit de

forţă de muncă tânără, dar şi necesitatea de personal calificat pentru asistenţa socială şi medicală,

care se vor avea în vedere la planificarea ofertei educaţionale.

Acest lucru determină creşterea raportului de dependenţă demografică, precum şi creşterea

nevoii de servicii sociale şi asistenţă, alocarea unui procent mai mare din PIB pentru servicii

medicale, pensii şi alte facilităţi pentru populaţia de vârsta a treia.

Eficientizarea reţelei şcolare va trebui să ia în considerare numărul de intrări care vor fi

ţinând cont de rezultatul acestei analize: spor natural negativ, populaţie îmbătrânită, populaţia

viitoare preponderent feminină în anumite zone, educaţie multiculturală, creşterea accesului pentru

grupurile etnice dezavantajate. Evoluţiile demografice scot în evidenţă necesitatea implicării unităţilor de învăţământ ca furnizori de formare

continuă, pentru pregătirea grupei de vârstă de mijloc pentru cerinţele de competenţe şi calificări cerute pe piaţa muncii.

Vor fi luate în considerare şi fenomenele de migraţie externă.

Proiecţia principalilor indicatori economici la orizontul anului 2013

Din datele publicate de Comisia Naţională de Prognoză, rezultă că la nivelul regiunii Nord -

Vest evoluţia principalilor indicatori economici până în 2013 este pozitivă, cele mai bune evoluţii

existând la nivelul PIB/locuitor şi a câştigului salarial mediu net lunar-lei/salariat. La nivelul

judeţului Cluj evoluţia principalilor indicatori economici este în acelaşi trend cu evoluţia din

regiune.

Alte informaţii şi informaţii parţiale

Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Conceptul de competitivitate regională

Competitivitatea regională reprezintă potenţialul regiunii respective de a menţine şi/sau

atrage acei oameni care stăpânesc factorii de cunoaştere cheie pentru succesul dezvoltării

economice, la care se adaugă potenţialul regiunii de a exploata în producţie aceşti factori de



cunoaştere. Din acest punct de vedere, regiunea trebuie să furnizeze mecanismele adecvate pentru a

permite firmelor să dezvolte infrastructuri de inovaţie, precum şi mecanisme de depăşire a

problemelor pe care le aduce inovaţia (investiţii, risc etc.). Regiunea trebuie să contribuie la

dezvoltarea infrastructurii de comunicare dintre firme, trebuie să încurajeze dinamismul mediului de

afaceri, să sprijine investiţiile în cercetare şi dezvoltare, să descurajeze abordările „miopie” ale

firmelor (profitul de termen-scurt), să sprijine educaţia/instruirea forţei de muncă.

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord - Vest a lansat la nivel regional în data de 3 mai 2006

proiectul „Strategia Regională de Inovare a Regiunii Nord - Vest" - REGIS-NW. Proiectul

beneficiază de finanţare de la Comisia Europeană, prin intermediul programului Cadru 6, alături de

alte 33 de proiecte din Europa. Odată cu lansarea oficială la nivel european a acestei generaţii de

proiecte RIS, în iunie 2005, Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest România devine membră a

asociaţiei IRE „Inovating Regions in Europe", alăturându-se acestei reţele care totalizează peste 200

de regiuni „inovative". Proiectul REGIS-NW va genera prima strategie regională de inovare ce va fi

elaborată şi implementată în regiunea Nord - Vest. Proiectul REGIS-NW este implementat în

contextul în care Uniunea Europeană îşi propune să devină până în 2010 „cea mai competitivă şi

dinamică economie din lume, bazată pe cunoaştere" (Agenda Lisabona, 2000). Inovarea şi

antreprenoriatul reprezintă direcţii strategice la nivel european, „în special prin crearea de legături

stabile între institutele de cercetare şi industrie, creând astfel condiţii favorabile Cercetării şi

Dezvoltării" (European Guidelines 2007-2013).

Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT Concluzii Implicaţii pentru ÎPT

Ritmul susţinut de creştere economică din ultimii ani, reflectat în dinamica

PIB şi creştere moderată a productivităţii muncii

Necesarul de investiţii în resursa umană

şi formarea profesională la nivelul

ultimelor descoperiri de tip tehnologic şi

organizaţional, dobândirea de noi

competenţe şi abilităţi cerute de piaţa

muncii.

Economia bazată pe cunoaştere obligă firmele din regiune să crească

volumul investiţiilor în resursa umană şi să o formeze profesional la

nivelul ultimelor descoperiri de tip tehnologic şi organizaţional.

Pentru a contracara efectele integrării în UE sunt recomandate, în special

pentru personalul din IMM-uri. îmbunătăţirea ofertelor de pregătire prin

formarea continuă.

Un rol important, în acest sens, îi va

reveni educaţiei iniţiale (prin sistemele

IPT şi universitar) şi educaţiei continue,

pentru dobândirea de noi competenţe:

mediu, calitate, comunicare,

managementul riscului, conducerea

afacerilor, pentru o activitate mai eficientă

şi adaptată la condiţiile pieţei în continuă

schimbare, precum şi pentru asigurarea

competitivităţii

Dintre unităţile locale active în anul 2007, ponderea maximă la nivelul

judetului Cluj o au tranzacţiile imobiliare (27,5%), urmate de comerţ

(23,1%), constructii (14,3%), industria prelucrătoare (14%) şi transport

(11,4 %) .

Planurile de şcolarizare vor reflecta

cerinţele de pe piaţa muncii; se vor avea

în vedere acele calificări în judeţele

regiunii conform dezvoltării fiecărui

judeţ.

Investiţiile au înregistrat o creştere susţinută în aproape toate domeniile.

Creşterile mai spectaculoase s-au înregistrat în sectoarele: utilităţi, produse

din materiale nemetalice, servicii pentru întreprinderi, poştă şi

telecomunicaţii, comerţ cu amănuntul, construcţii.

IMM-urile din judeţ sunt o prezenţă activă şi dinamică a economiei

regionale, cu o contribuţie semnificativă în cifra de afaceri la nivel local.

Necesitatea creşterii nivelului de calificare

şi asigurarea unei pregătiri de bază largi,

competenţe tehnice generale, solide;

- necesitatea parteneriatelor

scoală agent economic

- realizarea de CDL conform

cerinţelor agenţilor economici

Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin Planul de Acţiune al Şcolii 2014-2020

Dezvoltat de către Prof. Ing. GABRIEL-MIRCEA CREŢU 19

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională

Contextul European

Educatia şi formarea profesională se află în centrul obiectivelor agendei de la Lisabona pentru creştere şi

locuri de muncă şi reprezintă elemente esenţiale pentru continuarea aplicării acesteia în perspectiva anului 2020.

Crearea unui „triunghi al cunoaşterii” format din educaţie, cercetare şi inovare, care să funcţioneze corespunzător şi

să-i ajute pe toţi cetăţenii să îşi îmbunătăţească competenţele, este esenţială din punct de vedere al creşterii şi al

locurilor de muncă, precum şi al echităţii şi incluziunii sociale. Recesiunea economică a evidenţiat şi mai mult

importanţa acestor provocări pe termen lung. Locurile de muncă existente sunt desfiinţate, iar cele nou create

necesită, adeseori, competenţe diferite şi la un nivel mai ridicat. Prin urmare, sistemele de educaţie şi de formare

profesională ar trebui să devină mai deschise şi mai relevante pentru nevoile cetăţenilor, pentru cererea de pe piaţa

forţei de muncă şi pentru necesităţile societăţii, în general.

S-a remarcat o îmbunătăţire generală în domeniul educaţiei şi al formării profesionale în cadrul UE. Cu toate

acestea, majoritatea obiectivelor stabilite pentru anul 2010 nu au fost realizate la timp, în timp ce în cazul obiectivului

esenţial privind alfabetizarea se înregistrează chiar regrese. Realizarea acestor obiective va necesita adoptarea unor

iniţiative mai eficace la nivel naţional. Recesiunea economică, împreună cu provocarea demografică, exacerbează

nevoia urgentă de realizare a reformelor, continuându-se în acelaşi timp investiţiile în sistemele de educaţie şi

formare profesională pentru a face faţă principalelor provocări economice şi sociale.

Progrese suplimentare necesare din partea organizaţiilor furnizoare de educatie:

1.Aplicarea practică a competenţelor transversale cheie

2. Educaţia cadrelor didactice şi a cadrelor de conducere ale instituţiilor de învăţământ şcolar

3. Dezvoltarea procedeelor de evaluare şi apreciere

4. Sunt necesare mai multe acţiuni privind alfabetizarea şi categoriile defavorizate

5. Necesitatea consolidării competenţelor cheie în cadrul EFP şi a Învăţământului pentru adulţi

Direcţii de dezvoltare viitoare

1. Stimularea cooperării în Uniunea Europeană – punerea în aplicare a noului cadru strategic

Cadrul strategic EF 2020 prevede o modalitate de soluţionare a acestor provocări: monitorizarea acestora ar trebui să

se înscrie în domeniile prioritare de activitate care sunt prevăzute în mod special în primul ciclu de activitate a EF

2020 din perioada 2009-2011, în contextul punerii în aplicare a iniţiativei „Noi competenţe pentru noi locuri de

muncă” şi a Strategiei pentru tineret.

2. Competenţe cheie pentru toţi datorită învăţării de-a lungul vieţii

3. Extinderea metodei parteneriatului

Pentru a îmbunătăti competentele cetătenilor si, astfel, pentru a-i pregăti mai bine pentru viitor, sistemele de

educatie si formare profesională trebuie să se deschidă si mai mult si să devină mai relevante pentru lumea exterioară.

Parteneriatele între institutiile de învătământ si de formare profesională precum si părtile interesate externe, în

special din domeniul muncii, ar trebui consolidate la toate nivelurile.

Astfel de parteneriate ar reuni profesionistii din domeniul educatiei si al formării profesionale, întreprinderile,

organismele societătii civile, autoritătile nationale si regionale, oferindu-le o agendă comună în perspectiva învătării

de-a lungul vietii. Parteneriatele ar crea, de asemenea, noi oportunităti de mobilitate în scopul studiilor, formarea la

locul de muncă, stagiile si programele de actiuni bazate pe voluntariat ar trebui să aibă un rol mult mai important nu

numai în EFP si în învătământul pentru adulti, ci si în institutiile de învătământ si în învătământul superior.

4. Rolul educatiei si al formării profesionale în cadrul strategiei comunitare de după anul 2010 („UE 2020”)

Investiţiile în educaţie şi formare profesională sunt esenţiale ca soluţie pentru iesirea din criza economică, la

nivel national, cât si la nivel european, atât ca parte integrantă a reformelor structurale pe termen lung, cât si pentru a

micsora impactul social imediat al acesteia.

Trebuie consolidat rolul educaţiei şi formării profesionale în cadrul triunghiului cunoasterii.

Învătarea de-a lungul vietii si mobilitatea asigurată prin educatia si formarea profesională de înaltă calitate

sunt esentiale pentru a permite persoanelor să dobândească aptitudinile care sunt relevante nu numai pentru piata

fortei de muncă, ci si pentru incluziunea socială si cetătenia activă. Cadrul strategic EF 2020, împreună cu initiativa

„Noi competente pentru noi locuri de muncă”, va juca un rol cheie în solutionarea prioritătilor care se află în centrul

viitoarei strategii „UE 2020”.



Contextul naţional

În perioada de referinţă a PND 2007-2013, România trebuie să se racordeze atât la Politica de Coeziune a

Uniunii Europene, cât şi la priorităţile Agendei Lisabona, la realizarea cărora va trebui să-şi aducă propria contribuţie.

Este de meţionat că propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale în perioada de

programare 2007-2013 reflectă o reorientare sporită în sensul susţinerii eforturilor de atingere a obiectivelor

fundamentale de la Lisabona şi Göteborg, respectiv creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia durabilă a

mediului.

Planurile de acţiune vor cuprinde în continuare măsuri privind reducerea abandonului şcolar timpuriu, creştrerea

numărului de absolvenţi ai învăţământului secundar superior şi participarea adulţilor la formare pe parcursul întregii

vieţi.

Indicatori de context specifici

Contextul demografic şi populaţia şcolară

La nivel judeţean tendinţele privind evoluţia populaţiei şcolare sunt asemănătoare cu cele la nivel regional. Se

constată o scădere accentuată în perioada 2000-2005 la toate nivelurile (primar, gimnazial şi liceal), uramată de o

relativă stagnare a numărului de elevi din învăţământul liceal, primar şi gimnazial, în următorii 4 ani şcolari.Variaţia

numărului de elevi se menţine între 20000- 25000 în perioada 2006-2010.

Sursa INS

Indicatori de intrare pentru perioada 2003-2011

Număr de elevi care revin unui cadru didactic

La nivelul judeţului Cluj raportul elevi/cadru didactic este mult mai mic decât media naţională şi pe regiunea

Nord-Vest. Raportul elevi/profesor a înregistrat scăderi semnificative comparative cu anul şcolar 2007-2008, dar în

ultimii ani se constată o uşoară tendinţă de creştere atât la nivel liceal cât şi la învăţământul profesional. În anul şcolar

2011-2012, datele statistice oferite de INS arată o creştere semnificativă a numărului de elevi/profesor comparativ cu

perioada anterioară.



Sursa ISJ/ INS 2011

Resurse umane din învăţământul tehnic şi profesional

În ceea ce priveşte resursele umane din învăţământul tehnic şi profesional din judeţul Cluj se constată un trend

crescător la numărul de norme de profesori concomitent cu scăderea numărului de norme de maiştri instructori.

Începând din anul şcolar 2008-2009 se constată o scădere a numărului de norme pentru profesori ca urmare a scăderii

numărului de elevi la nivel de judeţ. Situaţia este asemănătoare la nivel de regiune. Scăderea numărului de norme

didactice pentru pregătirea/instruirea practică este generată de reforma curriculară modulară unde elevii beneficiază

de un număr sporit de ore de pregătire practică (ore de laborator) care intră în normele de predare ale profesorilor.

Reducerea numărului de clase prin scăderea populaţiei şcolare la nivelul judeţului a dus la diminuarea numărului de

norme pentru maiştri instructori.

Numărul de elevi pe unitaţi şcolare

Din analiza numărului de elevi/unităţi şcolare în judeţul Cluj, se constată că media este de 542 de elevi/unitate

de învăţământ TVET, comparabilă cu media regională. În judeţul Cluj există doar 2 unităţi de învăţământ profesional

şi tehnic în mediul rural şi 26 de unităţi de învăţământ în mediul urban care au clase de învăţământ profesional şi

tehnic. Eficientizarea reţelei şcolare în judeţul Cluj a realizat comasarea unităţilor de învăţământ cu număr redus de

elevi, mai ales din mediul rural.

Resurse materiale şi condiţii de învăţare

Calitatea procesului educaţional este influenţată într-un mod hotărâtor de gradul de dotare cu mijloacele de

învăţământ şi echipamente didactice. Infrastructura şcolar necesită încă multe îmbunătăţiri, atât la nivelul clădirilor,

cât şi al dotării cu materiale didactice. Toate cele 32 de unităţi de învăţământ ÎPT din judeţul Cluj monitorizate privitor la condiţiile de învăţare au autorizaţii

sanitare de funcţionare pentru spaţiile de învăţământ şi în 23 de şcoli a fost realizată evaluarea riscului la locul de muncă.

Referitor la realizarea unor amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi mai mult de jumătate din numărul şcolilor nu au

astfel de dotări.



Referitor la dotarea laboratoarelor şi atelierelor şcoală la nivelul minimal al standardelor de pregătire profesională, la

nivelul judeţului Cluj este realizată în proporţie de 97,3%, iar dotarea la nivelul standardelor europene este asigurată în 45,87%

din numărul total de laboratoare şi ateliere, nivel mai ridicat decît cel de la nivel regional.

Indicatori de proces

Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în învăţământul tehnic şi profesional

Judeţul Cluj este unul dintre cele trei judeţe pilot ale regiunii Nord-Vest, judeţ în care au fost realizaţi primii

paşi ai descentralizării învăţământului preuniversitar.

Paşii realizaţi în descentralizarea învăţământului preuniversitar, în judeţele pilot sunt:

Eficientizarea reţelei şcolare prin reducerea numărului de unităţi de învăţământ cu personalitate

juridică la nivel de judeţ. În judeţul Cluj există 218 de unităţi şcolare cu personalitate juridică. Şcolile

de pe raza comunelor au devenit structuri ale şcolii de centru.

Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământ în centre de examen în

unităţi şcolare. Se oferă astfel posibilitatea recrutării şi angajării de personal calificat în funcţie de

nevoile de dezvoltare ale unităţilor de învăţământ.

Implicarea agenţilor economici (sursa ISJ-urile din judeţe) nu se face resimţită suficient la elaborarea

CDL, a planurilor de şcolarizare, la dotarea cu resurse materiale a unităţilor de învăţământ, în general

la susţinerea unităţilor de învăţământ prin parteneriate reale, eficiente.

Asigurarea calităţii în învăţământul tehnic şi profesional

Asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic se realizează atât la nivel de sistem, cât şi la nivel de

furnizor şi se bazează pe Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii (CNAC). CNAC este dezvoltat în conformitate cu

Cadrul Comun European de Asigurare a Calităţii (CCAC) pentru educaţie şi formare profesională şi implică

desfăşurarea următoarelor procese:

autoevaluarea ( pe baza Manualului de Autoevaluare)

monitorizarea internă

monitorizarea externă

inspecţia de validare a raportului de autoevaluare (pe baza Manualului de Inspecţie pentru validarea externă a

autoevaluării)

Asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic presupune parcurgerea unui ciclu al calităţii, având

următoarele etape principale:

A. La nivelul şcolilor din învăţământul profesional şi tehnic:

Elaborarea planului de acţiune al şcolii (PAS)

Monitorizare internă coordonată de Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii din şcoală

Elaborarea raportului de de auto-evaluare de către Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii şi

transmiterea lui la ISJ / ISMB şi CNDIPT. În raportul de autoevaluare, este evaluată performanţa şcolii la

nivelul fiecărui descriptor de performanţă şi sunt precizate dovezile prin care această performanţă poate fi

dovedită.

Elaborarea planului de îmbunătăţire a calităţii, parte din PAS, de către Comisia pentru Evaluarea şi

Asigurarea Calităţii şi transmiterea lui la ISJ/ ISMB spre avizare.

Revizuirea Planului de Acţiune al Şcolii , în concordanţă cu planul de îmbunătăţire a calităţii.

B. La nivelul ISJ:

Elaborarea rapoartelor sintetice ale monitorizării interne de către inspectorii generali adjuncţi responsabili cu

asigurarea calităţii din ISJ/ISMB . Aceste rapoarte, întocmite pe baza informaţiilor din formularele de

monitorizare internă transmise de şcoli.

Monitorizare externă a procesului de autoevaluare din şcolile ÎPT, în principal cu rol de îndrumare şi sprijin,

sub coordonarea inspectorului general adjunct responsabil cu asigurarea calităţii din ISJ / ISMB.

Efectuarea vizitelor de inspecţie pentru validarea raportului de autoevaluare, de către o echipă coordonată de

inspectorul general adjunct responsabil cu asigurarea calităţii din ISJ / ISMB.

Avizarea planurilor de îmbunătăţire a calităţii transmise de şcoli de către inspectorul general adjunct

responsabil cu asigurarea calităţii.



Elaborarea rapoartelor de inspecţie pentru validarea rapoartelor de auto evaluare de către echipa care a

efectuat vizitele de inspecţie, sub coordonarea inspectorului general adjunct responsabil cu asigurarea calităţii

din ISJ / ISMB şi transmiterea lor la CNDIPT

Unităţile de învăţământ profesional şi tehnic sunt asociate în reţele de inter-asistenţă, astfel încât să poată

coopera în activităţile de monitorizare, colectare de evidenţe, transfer de experienţă sau pregătire a

personalului.

La nivelul jud. Cluj au fost create reţele de interasistenţă sub coordonarea şcolilor cuprinse in Programul Phare, reţele

in care au fost cuprinse toate unităţile de învăţământ profesional si tehnic.

Serviciile de orientare şi consiliere. Opţiunile elevilor

La nivelul judeţului Cluj se apreciază că serviciile de orientare si consiliere au fost îmbunătăţite; a crescut

numărul profesorilor consilieri la nivelul judeţului ajungându-se în anul şcolar 2010-2011 la 93. Au fost formaţi

profesori şi consilieri cu privire la orientarea carierei profesionale a elevilor şi a crescut numărul de profesori

consilieri. Se remarcă faptul că 59 % din şcoli au cabinete şcolare de asistenţă psiho-pedagogică dotate la nivelul

standardelor. Toate acestea duc la o îmbunătăţire a serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi

adulţi.

Orientarea şi consilierea elevilor poate fi abordată şi sub aspectul tendinţelor şi evoluţiilor în sondajele de

opinie ale elevilor. Analizând opţiunile elevilor din sondajul efectuat în rândul elevilor absolvenţi ai claselor a VIII-a,

se constată că interesul elevilor pentru filiera teoretică se menţine la nivelul a 45%-50% în timp ce opţiunile elevilor

pentru filiera tehnologică şi şcoala de arte şi meserii sunt situate sub 20%.La nivel regional opţiunile elevilor pentru

filiera tehnologică şi SAM sunt în creştere mai ales în mediul rural.

0

10

20

30

40

50

60

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

EVOLUTIA OPTIUNILOR ELEVILOR ABSOLVENTI AI CLASELOR A VIII-A [%]

Filiera teoretica Filiera vocationala Filiera tehnologica SAM Nehotarati

Indicatori de ieşire pentru perioada 2003-2010

Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

Din analiza datelor statistice referitoare la rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare

profesională, judeţul Cluj este situat pe locul doi la nivel naţional în ceea ce priveşte rata de cuprindere în învăţământ

la toate nivelurile de peste 75%, după Bucureşti. Comparativ cu situaţia la nivel regional judeţul Cluj deţine rate de

cuprindere mai mari decât media regională la toate nivelurile de învăţământ.

Ratele nete de cuprindere pentru ciclul secundar inferior (75,1%) şi ciclul secundar superior (66,3%) ale

jud.Cluj sunt sensibil mai mari decât cele de la nivel regional, dar se menţin totuşi scăzute în raport cu progresele

recomandate de Comisia europeană. Aşadar, atingerea benckmark-ului european, (ca 85% din populaţia şcolară să

finalizeze ciclul superior al liceului), nu a putut fi realizata la nivelul anului 2010.



Grad de cuprindere în învăţământ

Gradul de cuprindere în învăţământ la nivelul judeţul Cluj, s-a menţinut aproximativ constant la toate

categoriile de vârstă în perioada anilor şcolari 2002-2010, la niveluri cuprinse între 81% şi 100,7%. Valorile gradului

de cuprindere pentru judeţul Cluj sunt mult mai mari dacât mediile regionale pe categoriile de vârstă analizate.

Dacă gradul de cuprindere în învăţământul obligatoriu, pe ansamblul populaţiei, este destul de ridicat la

nivelul judeţului,există încă probleme privind participarea la educaţie a copiilor provenind din medii defavorizate, în

special a celor care aparţin minorităţii rromă.

Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

În ceea ce priveşte abandonul şcolar, potrivit datelor INS, în intervalul 2001-2009, la nivelul judeţului Cluj se

remarcă o creştere a ratei, la toate nivelurile de învăţământ cu precădere în anul şcolar 2007-2008. Comparativ cu

situaţia la nivel regional, ratele abandonului şcolar pentru învăţământul primar şi gimnazial sunt comparabile (2,2%

în anul şcolar 2008-2009 pentru judeţul Cluj 1,9% la nivel regional).

Rata abandonului la nivel liceal şi profesional în intervalul 2002-2009, înregistrează o scădere în perioada anilor

şcolari 2003-2004, 2004-2005 şi 2005-2006, înregistrând apoi o creştere accentuată în anul şcolar 2006-2007 şi 2007-

2008 mai ales la învăţământul profesional. Judeţul Cluj înregistrează valori destul de ridicate ale abandonului şcolar

la nivelele de învăţământ analizate dar ele sunt apropriate de media regională.



Pentru scăderea abandonului şcolar este necesară îmbunătăţirea serviciilor de orientare şi consiliere precum şi

elaborarea unor programe care să urmărească diminuarea şi prevenirea abandonului şcolar cu precădere în mediul

rural, comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei.

Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED

Din datele INS furnizate pentru perioada 2001-2009, se constată la nivelul jud. Cluj diferenţe mari între ratele

de absolvire la nivelul învăţământului liceal şi profesional şi între ratele de absolvire pe sexe.

Analiza ratei de absolvire pe ani şcolari şi sexe poate fi usor urmărită pentru cele trei nivele de învăţământ în

reprezentările grafice de mai jos.

În învăţământul liceal, rata de absolvire este mai scăzută având valoarea cea mai mică în intervalul analizat, de

44,3% în anul şcolar 2004-2005 la nivelul jud. Cluj. Analiza pe sexe relevă faptul că rata de absolvire a liceului este

mai ridicată în rândul populaţiei feminine. Comparativ cu situaţia la nivel regional judeţul Cluj are o rată de absolvire

la învăţământul liceal mai scăzută în toţi anii şcolari analizaţi.

În învăţământul profesional ratele de absolvire sunt cele mai scăzute comparativ cu celelalte niveluri de

şcolarizare, dar ele au crescut considerabil de la cea mai mică în această perioadă (21,8% în 2001-2002) la cea mai

mare ( 45,7% în 2005-2006). Analiza pe sexe relevă faptul că rata de absolvire este mai mare în rândul populaţiei

masculine comparativ cu cea feminină şi media pe regiune. O cauză ar fi numărul mai mare de elevi de sex masculin

cuprinşi în învăţământul profesional.



Structura populaţiei pe niveluri de educaţie Populaţia şcolară a judeţului Cluj a scăzut an de an pe parcursul perioadei analizate. Scăderea a fost de

aproximativ 8000 de personae mai evidentă la nivelul învăţământului primar şi gimnazial.

Din punct de vedere a structurii populaţiei şcolare pe sexe, la nivelul judeţului, populaţia este împărţită aproximativ

egal.

Tendinţa pe termen lung este de scădere a populaţiei şcolare, pe intervalele 3-6 ani, 7-14 ani.

Creşterea populaţiei şcolare din învăţământul liceal şi profesional şi tehnic reflectă o mai buna proiectare a

reţelei şcolare şi a planului de şcolarizare, în concordanţa cu tendinţele locale, prin creşterea numărului de clase în

mediul rural, dar şi cu trecerea la învăţământul obligatoriu de 10 ani, începând cu anul şcolar 2004-2005.



O analiză a evoluţiei elevilor în sistemul TVET pune în evidenţă o tendinţă de creştere a numărului acestora la

învăţământul liceal şi o scădere semnificativă la învîţământul profesional.

În judeţul Cluj reţeaua învăţământului preuniversitar, cuprinde atât unităţi de învăţământ cu predare în limbile

minorităţilor, cât şi clase în limbile minorităţilor naţionale, în unităţile de învăţământ cu predare în limba română, la

toate nivelurile de învăţământ.

În ceea ce priveşte populaţia şcolară de etnie rromă, se fac eforturi importante pentru integrare, prin

promovarea conceptului de educaţie incluzivă şi programe educaţionale pentru sprijin educaţional şi integrare.

Sistemul de învăţământ oferă posibilităţi de şcolarizare pentru elevi cu CES, atât în grădiniţe şi şcoli speciale,

cât şi în unităţile de învăţământ în clase integrate. La nivelul judeţului Cluj rata de cuprindere în învăţământ a

copiilor cu CES este cea mai ridicată la nivelul regiunii de (36 %).

Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie

Prezintă interes tranziţia de la nivel gimnazial la nivelurile liceal şi profesional, precum şi tranziţia de la nivel

liceal la nivel postliceal şi superior. Pentru învăţământul profesional şi tehnic este importantă tranziţia de la nivel 1 la

nivel 2 şi de la nivel 2 la nivel 3, prin ruta progresivă.

În perioada 2002-2010, la nivelul judeţului Cluj se constată o creştere a ratei de tranziţie din învăţământul

gimnazial în învăţământul liceal şi profesional, fapt ce se datorează în mare masură obligativităţii învăţământului de

10 ani. Ratele de tranziţie au un trend crescător şi se situează la valori ce depăşesc 100%. La nivelul judeţului Cluj

există un număr însemnat de absolvenţi de gimnaziu din alte judeţe care optează pentru a urma cursurile nivelului

liceal în municipiul Cluj-Napoca (în special la filiera vocaţională, învăţământ de arte).

Cea mai mare creştere se înregistrează în mediul urban unde interesul elevilor de a parcurge mai multe nivele

de calificare este mai ridicat.

Pentru creşterea ratei de tranziţie între nivelele de educaţie şi în mediul rural este necesară dezvoltarea

serviciilor de consiliere şi orientare şcolară de calitate, inclusiv orientarea şi dezvoltarea profesională şi a carierei a

elevilor din mediul rural.



Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

Aşa cum rezultă din figura de mai jos rata abandonului timpuriu în România a scazut în perioada 2000-2009

de la 22,3% la 16 %, dar se menţine ridicat în raport cu media europeană iar ţinta 2010, care este 10%, nu a putut fi

atinsă.

Numărul mare al celor care părăsesc timpuriu şcoala şi persistenţa acestui fenomen limitează capacitatea

educaţiei şi formării profesionale iniţiale de a dezvolta, la nivelul tinerilor, bagajul de competenţe şi cunoştinţe

necesar proceselor de învăţare pe tot parcursul vieţii. Pentru evitarea acestui fenomen sunt necesare următoarele :

Programe integrate pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

Activităţi de tip „Şcoala după şcoală”, învăţarea asistată şi educaţie remedială;

Programe integrate şi oferte educaţionale pentru reintegrarea în sistemul de educaţie a celor care au părăsit

şcoala timpuriu, inclusiv programe de tip „A doua şansă în educaţie “;

Dezvoltarea de instrumente şi servicii integrate de informare, orientare, consiliere şi dezvoltare personală;

Procentul elevilor cu nivel scăzut al competentelor de citire/lectură ( PISA)

Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de Consorţiul PISA 2009 în

data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România.

În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate

următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu

de evaluare:

- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se

face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424,

semnificativ sub media ţărilor OECD

- Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427

- Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.

În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD.

Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu

al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele.

Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel

mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci

sau 20 % are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru

Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent.

Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 % performanţe

scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 20.

Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar

superior

http://www.pisa.oecd.org/document/61/0,3343,en_32252351_32235731_46567613_1_1_1_1,00.html



În cazul creşterii nivelului de studii până la învăţământul secundar superior, evolutia a fost lentă, dar

constantă. Aceasta a cunosut o redresare în ultimii ani, însă nu suficient pentru a atinge obiectivul fixat pentru 2010 -

85%.

Din analiză rezultă că în România, ponderea populaţiei care a absolvit cel puţin învăţământul secundar

superior se afla în limite procentuale apropiate de media UE (în 2000 - 76,1% şi în 2009 - 77,2%).

Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani )

În ceea ce priveşte participarea la formarea pe tot parcursul vieţii, România se află pe ultimele locuri în

Europa, cu o rata de participare de doar 1,6%, mult sub ţinta europeană de 12,5%. Strategiile de formare continuă la

nivel naţional şi regional vor avea o viziune globală asupra învăţării continue, acoperind toate tipurile şi nivelurile de

educaţie

Indicatori de impact

Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului pentru perioada 2003-2010

Atât la nivel naţional cât şi la nivel regional se constată o rată crescută a şomajului şi mai ales a celui de lungă

durată în rândul tinerilor, fapt ce sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire educaţional. Conectarea

insuficientă a sistemului de educaţie cu piaţa muncii este un factor de creştere a riscului de a deveni şomer şi de a

intra în faza şomajului de lungă durată sau de excludere de pe piaţa muncii.

Chiar dacă oferta educaţională s-a făcut ţinând cont de planul de dezvoltare economică şi socială a regiunii

pe termen mediu şi lung şi prognoza cererii de forţă de muncă trebuie luate în continuare măsuri privind asigurarea

accesului egal pentru toţi la procesul de învăţare şi obţinerea competenţelor şi calificărilor necesare integrării

sustenabile pe piaţa muncii. Această prioritate are drept ţintă atât nevoile specifice ale indivizilor anterioare

abandonului şcolar sau finalizării procesului de educaţie, precum şi nevoile ulterioare absolvirii ca persoană activă,

integrată pe piaţa muncii, în vederea prevenirii şomajului în rândul tinerilor sau slabei participări la pregătirea

profesională continuă, fenomene a căror amploare necesită acţiuni naţionale şi nu intervenţii regionale, care au un

efect şi un impact limitat .

Inserţia profesională a absolvenţilor



Începând din anul 2010 ISJ Cluj este beneficiatul unui proiect POSDRU/90/2.1/S/57677 cu titlul „Creşterea

capacităţii de absorbţie a absolvenţilor IPT pe piaţa muncii, prin monitorizarea inserţiei socio-profesionale”

proiect realizat în parteneriat cu:

Partener 1: Centrul Judetean De Resurse Si Asistentă Educatională Cluj-Napoca

Partener 2: Institutul National De Cercetare Stiintifica În Domeniul Muncii Si Protectiei Sociale Bucuresti

Partener 3: Inspectoratul Scolar Judetean Vâlcea

Partener 4: Universitatea „Constantin Brâncoveanu” Piteşti - Facultatea De Management Marketing În

Afaceri Economice Râmnicu Vâlcea.

Obiectivul general al proiectului: Cunoaşterea dimensiunii cantitative şi calitative a inserţiei profesionale a

absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, a ratei de continuare a studiilor, precum şi a duratei procesului de

tranziţie spre un loc de muncă în calificarea profesională dobândită.

Activităţile proiectului destinate atingerii obiectivului general constau în realizarea unor anchete de teren pe

bază de chestionar la 6 luni şi 12 luni de la absolvire a promoţiilor de absolvenţi ÎPT 2009-2010 şi 2010-2011,

anchete în urma cărora prin prelucrarea statistică a datelor se vor realiza rapoartele de monitorizare a insertiei

absolvenţilor pe piaţa muncii pentru jud.Cluj.

Grupul ţintă este reprezentat de absolvenţii de învăţământ profesional şi tehnic :

şcoală de arte şi meserii (SAM), an de completare (AC) - care nu şi-au mai continuat studiile la învăţământul de

zi;

liceu tehnologic rută progresivă din promoţiile 2009-2010, 2010- 2011, toţi absolvenţii, potrivit statisticilor

Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.

Inserţia de „succes” în rândul absolvenţilor de SAM/AC jud.Cluj

• Definim rata inserţiei de succes ca fiind raportul dintre numărul absolvenţilor care se află în poziţie de

salariat, patron sau lucrător pe cont propriu, practicând o ocupaţie în acord cu specificul calificării deţinute, ca

% în numărul total de absolvenţi investigaţi.

• Rata inserţiei de succes pentru absolvenţii de nivel 1 şi 2

• La 6 luni de la absolvire, per total, rata inserţiei de succes a absolvenţilor de SAM/AC a fost mai mare în

cazul absolvenţilor promoţiei 2011, comparativ cu promoţia 2010. În cazul promoţiei 2010-2011, pentru

absolvenţii de sex feminin nu a putut fi calculată rata inserţiei de succes, întrucât nici una dintre absolventele

care aveau un loc de muncă la data anchetei nu a declarat că meseria practicată la locul de muncă corespunde

sau este apropiată de calificarea dobândită prin şcoală.

La 12 luni de la absolvire, pentru promoţia 2011, rata inserţiei de succes a înregistrat valori mai mari în rândul

absolvenţilor de sex masculin. În cazul promoţiei 2011, pentru absolvenţii de sex feminin nu a putut fi calculată rata

inserţiei de succes, întrucât nici una dintre absolventele care aveau un loc de muncă la data anchetei nu a declarat că

meseria practicată la locul de muncă corespunde sau este apropiată de calificarea dobândită prin şcoală. Rata inserţiei de

succes absolvenţi liceu tehnologic rută progresivă

Per total, nu apar diferențe semnificative între ratele de inserţie la 6 luni şi la 12 luni pentru cele două promoţii. Luând în considerare profilul

absolvit, cele mai mari diferenţe apar pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului, atât la 6 luni cât şi la 12 luni de la absolvire (5,56

puncte procentuale la 6 luni de la absolvire, respectiv 8,68 puncte procentuale la 12 luni de la absolvire).

Oferta şcolilor din învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Cluj

Evoluţia planurilor de şcolarizare

La nivelul judetului Cluj în perioada 2004-2011, populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul tehnic şi

profesional a avut o evoluţie descendentă, raportată la numărul total de elevi cuprinşi în învăţământul liceal şi

profesional, lucru ce s-a datorat în principal modului de fundamentare a planului de şcolarizare la nivelul judeţului şi

opţiunilor elevilor exprimate în sondajele iniţiate de ISJ Cluj în colaborare cu CJRAE.

Analizând planurile de şcolarizare în perioada 2004-2011 putem spune că oferta educaţională a fost

armonizată cu piaţa muncii pentru a menţine echilibru constant între cerere şi ofertă şi că ponderea elevilor de la



învăţământul profesional şi tehnic admişi în clasa a IX-a reprezintă circa 50% din totalul elevilor admişi. Se constata

de asemenea ca exista inca diferenţe între planul de şcolarizare proiectat si cel realizat.

Evoluţia nr. de elevi înscrişi în clasa a IX-a

(plan de şcolarizare planificat faţă de cel realizat)

- JUDEŢUL CLUJ -

0

2000

4000

6000

8000

10000

2004.2005 2005.2006 2006.2007 2007.2008 2008.2009 2009.201 2010.2011

Nr.elevi

Total cl.IX - plan Total cl.IX - realizatTotal cl.IX ÎPT - plan Total cl.IX ÎPT - realizatTotal cl.IX SAM - plan Total cl. IX SAM - realizatTotal cl.IX Liceu teh.- plan Total cl.IX Liceu teh. - realizat

Principalele concluzii din analiza învăţământului tehnic şi profesional

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane m ÎPT

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE CONTEXT

Desprinse din contextul

european de politici şi formare

profesională

Crearea unui „triunghi al cunoaşterii” format din educaţie, cercetare şi inovare, care să funcţioneze

corespunzător şi să-i ajute pe toţi cetăţenii să îşi îmbunătăţească competenţele, este esenţială din punct

de vedere al creşterii şi al locurilor de muncă, precum şi al echităţii şi incluziunii sociale. Sistemele de

educaţie şi de formare profesională ar trebui să devină mai deschise şi mai relevante pentru nevoile

cetăţenilor, pentru cererea de pe piaţa forţei de muncă şi pentru necesităţile societăţii, în general.

Investiţiile în educaţie şi formare profesională sunt esenţiale ca soluţie pentru iesirea din criza

economică, la nivel national, cât si la nivel european, atât ca parte integrantă a reformelor structurale

pe termen lung, cât si pentru a micsora impactul social imediat al acesteia.

Desprinse din asumarea

contribuţiei ÎPT la obiectivul

strategic al UE pentru 2010

(Lisabona)

Progrese suplimentare sunt necesare din partea organizaţiilor furnizoare de educatie în perioada

următoare:

1.Aplicarea practică a competenţelor transversale cheie

2. Educaţia cadrelor didactice şi a cadrelor de conducere ale instituţiilor de învăţământ şcolar

3. Dezvoltarea procedeelor de evaluare şi apreciere

4. Sunt necesare mai multe acţiuni privind alfabetizarea şi categoriile defavorizate

5. Necesitatea consolidării competenţelor cheie în cadrul EFP şi a Învăţământului pentru adulţi

Învătarea de-a lungul vietii si mobilitatea asigurată prin educatia si formarea profesională de înaltă

calitate sunt esentiale pentru a permite persoanelor să dobândească aptitudinile care sunt relevante nu

numai pentru piata fortei de muncă, ci si pentru incluziunea socială si cetătenia activă. Cadrul strategic

EF 2020, împreună cu initiativa „Noi competente pentru noi locuri de muncă”, va juca un rol cheie în

solutionarea prioritătilor care se află în centrul viitoarei strategii „UE 2020”.


educaţional

Rezultatele obţinute la testarile PISA pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de

România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care

domeniul principal a vizat ştiinţele.

Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată

la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe,

arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire.

Având în vedere rezultatele PISA pentru alfabetizarea la citire (pentru tinerii în vârstă de 15 ani),

România trebuie să acorde o maximă importanţă în investigarea motivelor deteriorării performanţelor

de citire în rândul elevilor şi a elaborării unor planuri naţionale de acţiune pentru dobândirea

competenţelor de bază, inclusiv cele destinate adulţilor. Planurile de acţiune vor cuprinde în continuare

măsuri privind reducerea abandonului şcolar timpuriu, creştrerea numărului de absolvenţi ai

învăţământului secundar superior şi participarea adulţilor la formare pe parcursul întregii vieţi.

Rute de formare mai flexibile pentru a permite cu uşurinţă valorificarea achiziţiilor unui anumit

parcurs de formare, respectiv sprijinirea pentru a trece dintr-o rută de formare în alta .


demografic

Scăderea populaţiei precum şi creşterea vârstei medii la nivel naţional în următorii ani impune luarea

unor măsuri compensatorii la nivelul jud. Cluj:

- asigurarea cuprinderii fiecărui copil şi tânăr de vârstă şcolară într-o formă de învăţământ

- dezvoltarea unor programe educaţionale individualizate adresate adulţilor care nu au beneficiat de

prima şansă oferită de educaţie pentru dobândirea competenţelor cheie, pentru a putea participa activ

http://www.pisa.oecd.org/document/61/0,3343,en_32252351_32235731_46567613_1_1_1_1,00.html



pe piaţa muncii

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE INTRARE

Raportul număr elevi/număr

norme didactice

Numărul. elevilor continuă să scadă, la toate nivelele de învăţământ.Judeţul Cluj a analizat şi

reorganizat a reţeaua şcolară în scopul reducerii claselor cu efective mici , precum şi a claselor cu

predare simultană.Au fost comasate unităţi de învăţământ cu număr mic de elevi, în special la

învăţământul profesional, tehnic şi vocaţional, prin comasarea claselor de acelaşi

profil/specializare/calificare profesională în cadrul aceleiaşi unităţi şcolare sau comasarea unităţilor

şcolare de acelaşi tip din aceeaşi localitate.Raportul elevi/profesor rămâne în continuare destul de

scăzut la nivelul judeţului.

Resurse umane din ÎPT Reducerea permanentă a normelor de pregătire/instruire practică prin introducerea reformei curriculare

modulare în care orele de laborator pentru aplicaţii practice revin profesorilor, concomitent cu

micşorarea numărului de ore de instruire practică, impune identificarea unor soluţii fie de reconversie

profesională fie de completare a studiilor la nivel universitar pentru această categorie de personal

didactic, soluţie aplicată în ultimii ani.Reducerea numărului de elevi a dus implicit la scăderea

numărului de norme în ÎPT.

Resurse materiale şi condiţii de

învăţare

Pentru a beneficia de sisteme de educaţie şi formare de calitate, se impune în continuare modernizarea

infrastructurii educaţionale şi de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente şcolare şi tehnologia

informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). Referitor la dotarea laboratoarelor şi atelierelor şcoală la nivelul

minimal al standardelor de pregătire profesională, la nivelul judeţului Cluj este realizată în proporţie de

97,3%, iar dotarea la nivelul standardelor europene este asigurată în 45,87% din numărul total de

laboratoare şi ateliere, nivel mai ridicat decât cel de la nivel regional.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE PROCES

Mecanisme decizionale şi

descentralizarea funcţională în

TVET

Paşii realizaţi în descentralizarea învăţământului preuniversitar, în judeţul Cluj

sunt: Eficientizarea retelei scolare prin reducerea numarului de unitati de invatamant cu personalitate

juridica la nivel de judet. In judeţ există 217 de unităţi şcolare cu personalitate juridică. Şcolile de pe

raza comunelor au devenit structuri ale scolii de centru .

Implicarea agenţilor economici (sursa ISJ-urile din judeţe) nu se face resimţită suficient la elaborarea

CDL, a planurilor de şcolarizare, la dotarea cu resurse materiale a unităţilor de învăţământ, în general

la susţinerea unităţilor de învăţământ prin parteneriate reale, eficiente.

Serviciile de orientare şi

consiliere

În anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului Cluj existau 93 de profesori consilieri care asigurau

consilierea şi orientarea profesională a elevilor în unităţile de învăţământ. Se remarcă faptul că 59 %

din scoli au cabinete şcolare de asistenţă psiho-pedagogică dotate la nivelul standardelor. Toate acestea

duc la o îmbunătăţire a serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE IEŞIRE

Rata netă de cuprindere în

educaţie

Gradul de cuprindere în

educaţie

Din analiza datelor statistice referitoare la rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi

formare profesională, jud. Cluj este situat pe locul doi la nivel naţional în ceea ce priveşte rata de

cuprindere în învăţământ la toate nivelurile de peste 75%, după Bucureşti. Comparativ cu situaţia la

nivel regional judeţul Cluj deţine rate de cuprindere mai mari decât media regională la toate nivelurile

de învăţământ. La categoria de vârstă 15-18 ani s-a înregistrat o medie de 77,8%.

Gradul de cuprindere în învăţământ la nivelul jud.Cluj, s-a menţinut aproximativ constant la

toate categoriile de vârstă şi în perioada anilor şcolari 2002- 2010, la niveluri cuprinse între83% şi

118%.Valorile gradului de cuprindere pentru judeţul Cluj sunt mult mai mari dacât mediile regionale pe

categoriile de vârstă analizate

Ratele de tranziţie în

învăţământul liceal şi profesional

În perioada 2002-2010 , la nivelul judeţului Cluj se constată o creştere a ratei de tranziţie din

învăţământul gimnazial în învăţământul liceal şi profesional, fapt ce se datorează în mare măsură

obligativităţii învăţământului de 10 ani .Ratele de tranziţie au un trend crescător şi se situează la valori

ce depăşesc 100% mai ales în mediul urban.La nivelul judeţului Cluj există un număr însemnat de

absolvenţi de gimnaziu din alte judeţe care optează pentru a urma cursurile nivelului liceal în

municipiul Cluj-Napoca.

Abandonul şcolar În ceea ce priveşte abandonul şcolar, potrivit datelor INS, în perioada 2008-2009, la nivelul jud. Cluj

se remarcă o scădere a ratei, la nivel liceal si profesional.La nivel postliceal rata de abandon a

înregistrat o uşoară creştere.La nivelul învăţământului professional rata de abandon rămâne încă destul

de ridicată, în jur de 7%.

Rata de părăsire timpurie a

sistemului de educaţie

Aşa cum rezulta din analiza documentelor Comisiei Europene, rata abandonului timpuriu in România a

scăzut in perioada 2000-2009 de la 22,3% la 16 %, dar se menţine ridicată in raport cu media

europeană iar ţinta de 10% nu a putut fi atinsă în 2010. Asigurarea accesului la formarea iniţială de

nivel cât mai înalt, prin acordarea unor facilităţi de menţinere în sistemul de formare profesională

iniţială a tinerilor proveniţi din mediul rural sau din grupuri vulnerabile şi flexibilizarea rutelor de

reintrare în sistemul educaţional reprezintă priorităţi ale învăţământului naţional.

Nivelul competenţelor cheie Având în vedere rezultatele PISA pentru alfabetizarea la citire (pentru tinerii în vârstă de 15 ani),



România şi implicit şi jud.Cluj trebuie să acorde o maximă importanţă în investigarea motivelor

deteriorării performanţelor de citire în rândul elevilor şi a elaborării unor planuri naţionale de acţiune

pentru dobândirea competenţelor de bază, inclusiv cele destinate adulţilor. Rezultatele obţinute pentru

anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA

2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele.

Rata de participare în formarea

continuă a populaţiei adulte (

25-64 ani)

In ceea ce priveşte participarea la formarea pe tot parcursul vieţii, România se afla pe ultimele locuri

in Europa, cu o rata de participare de doar 1,6%, mult sub ţinta europeana de 12,5%. Strategiile de

formare continua la nivel naţional si regional trebuie să impulsioneze participarea populaţiei adulte la

procesul de formare continuă.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE IMPACT

Rata şomajului tinerilor din

grupa de vârstă 15-24 de ani

Ponderea şomerilor tineri în

numărul total al şomerilor

Şomajul de lungă durată

Rata de inserţie a absolvenţilor

la 6,12 şi 36 luni de la absolvire,

pe niveluri de educaţie şi

domenii/profiluri de formare

profesională

Necesitatea adoptării unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei absolvenţilor prin încheierea de

protocoale de colaborare între ISJ-uri şi AJOFM-uri, monitorizarea administrativă a inserţiei

absolvenţilor prin parteneriatul ISJ-AJOFM ,

La 6 luni de la absolvire:

-28,23% dintre absolvenţii de învăţământ profesional aveau un loc de muncă;

-34,7% dintre absolvenţii de liceu tehnologic ruta progresivă erau angajaţi;

- mai mult de 20% dintre absolvenţii de învăţământ profesional erau şomeri, iar din rândul

absolvenţilor de liceu tehnologic rută progresivă 28,6%.Rata şomajului se menţine ridicată în rândul

absolvenţilor ÎPT de nivel 3.

Referitor la gradul de adecvare al calificării deţinute la ocupaţia practicată la locul de muncă, 68,9%

dintre absolvenţii de învăţământ profesional au declarant că nu corespunde, deţinută iar în cazul

absolvenţilor de liceu tehnologic rută progresivă procentul a fost de (67,1%).

DESPRINSE DIN ANALIZA OFERTEI TVET

Structura ofertei pe domenii de

formare profesională, profiluri şi

calificări

În urma desemnării judeţului Cluj ca judeţ pilot în procesul de descentralizare a învăţământului, o

acţiune importantă a fost reorganizarea reţelei şcolare la nivel judeţean. În urma acestui proces a fost

eficientizată activitatea unităţilor de învăţământ ÎPT, în primul rând prin corelarea ofertei de şcolarizare

cu cerinţele pieţei muncii la nivel judeţean, dar şi la nivelul zonelor constituite în jurul municipiilor şi

oraşelor judeţului. În anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului Cluj au funcţionat 33 de unităţi de

învăţământ profesional şi tehnic din care 2 în mediul rural şi 31 în mediul urban.

Se înregistrează la nivelul judetului o creştere constantă a ponderii elevilor la profilul Servicii,

din cadrul liceului tehnologic, de la 25% in anul şcolar 2002-2003 la 37%, în anul şcolar 2008-2009,

concomitent cu o scădere, preconizată a numărului elevilor de la profilul tehnic de la 57,3% la 46%, în

acelaşi interval. Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului variază, dar mult mai puţin, în intervalul

de ponderi 18% – 12%.

ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU

CEREREA Analizând informaţiile, datele şi concluziile din capitolele anterioare rezultă următoarele puncte tari, puncte

slabe, oportunităţi şi ameninţări care au stat la baza stabilirii priorităţilor pentru judeţul Cluj.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Creşterea gradului de adaptare a

ofertei educaţionale la cererea de pe

piaţa muncii, prin creşterea numărului

de elevi la profilul servicii (la 37% ),

scăderea profilului tehnic (la 46%),

creşterea domeniilor, turism şi

alimentaţie publica, transporturi,

industrie alimentară, construcţii; Existenţa a 3 unităţi de învăţământ cuprinse

în programele PHARE multianuale 2001,

2003;

Cadre didactice formate prin programele

Phare multianuale, precum şi prin cursurile

desfăşurate la CCD capabile să utilizeze

echipamentele specializate din dotarea

şcolilor şi noi metode de predare/evaluare;

Buna funcţionare a structurilor parteneriale la

Atractivitatea redusă a învăţământului

profesional şi tehnic (deşi a crescut numărul

de profesori consilieri) optiunile elevilor se

mentin în continuare la nivel scăzut 20%

pentru învăţământul profesional;

Lipsa unei baze de date privind insertia

absolvenţilor;

Număr redus de unităţi de învăţământ

autorizate pentru programe de educaţie a

adultilor

Dezvoltarea insuficientă a competenţelor

antreprenoriale ale elevilor, inclusiv prin

Curriculum în Dezvoltare Local (CDL);

Colaborarea formala în unele cazuri la

elaborarea CDL în parteneriat cu agentii

economici;



nivel judeţean (CLDPS);

Existenţa documentelor de planificare

strategică pe termen lung a ofertei de

calificare, corelată la toate nivelurile

decizionale: judeţean (PLAI), unitate şcolară

(PAS).

Reţele şcolare constituite între unităţile de

învăţământ din proiectele Phare 2001 şi între

unităţile de învăţământ profesional şi tehnic

din judeţ, realizate cu scopul de diseminare a

bunelor practici.

Dezvoltarea serviciilor de orientare şi

consiliere a elevilor, prin creşterea numărului

de profesori consilieri la nivelul judeţului (93)

şi existenţa cabinetelor de orientare

psihopedagogică în 59% dintre unităţile de

învăţământ ÎPT;

Implementarea sistemului de asigurare a

calităţii în învăţământul profesional şi tehnic

în toate unităţile de învăţământ profesională şi

tehnic;

Reorganizarea şi eficientizarea reţelei şcolare

ÎPT, prin dezvoltarea echilibrată la nivelul

zonelor judeţului, în corelare cu cerinţele

pieţei muncii;

Asigurarea accesului egal în TVET prin

existenţa şcolilor cu predare în limbile

minorităţilor, a claselor de învăţământ special

şi a claselor de a II-a şansa ;

Îmbunătăţirea parteneriatului unităţilor de

învăţământ cu agenţii economici, prin

creşterea numărului de parteneriate ale

unităţilor de învăţământ;

Îmbunătăţirea bazei materiale şi a

infrastructurii unităţilor de învăţământ prin

programele Phare TVET.

Dezvoltarea învăţământului privat, în special

la şcoala postliceala;

Număr mare de absolvenţi de nivel 1şi 2

care continua studiile la nivel 2, respectiv

nivel 3; OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Posibilitatea realizării de proiecte finanţate

prin fondurile structurale pentru

îmbunătăţirea infrastructurii şcolare (POR);

Atractivitatea judeţului pentru investitorii

străini în sectoarele economice dezvoltate în

judeţ şi crearea de noi locuri de muncă

(parcurilor industriale publice şi private-Cluj-

Napoca);

Reducerea populaţiei de vârstă preşcolară şi

şcolară până în 2025 cu până la 38,6%;

Participarea scăzută a adulţilor la programe

de formare continuă - în contrast cu nevoile

de formare în creştere şi ţintele europene ;

Interes scăzut al agenţilor economici pentru

realizarea pregătirii practice de calitate şi a

unor parteneriate eficiente cu unităţile de

învăţământ;

Lipsa unor prognoze pe termen scurt şi mediu

privind dezvoltarea sectoarelor/domeniilor

economiei judeţene/locale;

Principalele concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT

Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii

Acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor

Abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi



. Implicare activă a şcolilor ca furnizori de formare pentru adulţi pentru: creşterea nivelului de calificare a capitalului

uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi,

adecvarea calificării cu locul de muncă, reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii, recunoaşterea şi

valorificarea experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală, diversificarea ofertei

de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.

Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI),

judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între oferta IPT şi nevoile de calificare

Identificarea domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială prioritare pentru dezvoltarea regională.

Principalele concluzii din analiza învăţământului tehnic şi profesional judetean

Judeţul Cluj trebuie să acorde o maximă importanţă în investigarea motivelor deteriorării performanţelor de citire în rândul elevilor şi a elaborării unor planuri de acţiune pentru dobândirea competenţelor de bază,

inclusiv cele destinate adulţilor.

Scăderea semnificativă a populaţiei precum şi creşterea vârstei medii la nivel naţional în următorii ani

impune luarea unor măsuri compensatorii la nivelul jud. Cluj

Pentru a realiza o eficienţă sporită a actului educaţional este necesară analiza şi reorganizarea permanentă a

reţelei şcolare în scopul reducerii claselor cu efective mici

Pentru a beneficia de sisteme de educaţie şi formare de calitate, se impune modernizarea infrastructurii educaţionale şi de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente şcolare şi tehnologia informaţiei şi

comunicaţiilor (TIC).

Se apreciază că serviciile de orientare si consiliere au fost îmbunătăţite; a crescut numărul profesorilor consilieri la nivelul judeţului la 93. Au fost formaţi profesori şi consilieri cu privire la orientarea carierei

profesionale a elevilor şi a crescut numărul de profesori consilieri. Se remarcă faptul că 59 % din şcoli au

cabinete şcolare de asistenţă psiho-pedagogică dotate la nivelul standardelor.

Asigurarea accesului la formarea iniţială de nivel cât mai înalt, prin acordarea unor facilităţi de menţinere în

sistemul de formare profesională iniţială a tinerilor proveniţi din mediul rural sau din grupuri vulnerabile şi

flexibilizarea rutelor de reintrare în sistemul educaţional.

Strategiile de formare continua la nivel naţional si regional vor avea o viziune globală asupra învăţării continue, acoperind toate tipurile şi nivelurile de educaţie.

În urma reorganizării reţelei şcolare a fost eficientizată activitatea unităţilor de învăţământ ÎPT, în primul rând prin corelarea ofertei de şcolarizare cu cerinţele pieţei muncii la nivel judeţean, dar şi la nivelul zonelor

constituite în jurul municipiilor şi oraşelor judeţului. În anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului Cluj

funcţionează 33 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din care 2 în mediul rural şi 31 în mediul urban.

Se asigură cuprinderea fiecărui copil şi tânăr de vârstă şcolară într-o formă de învăţământ

Dezvoltarea unor programe educaţionale individualizate adresate adulţilor care nu au beneficiat de prima şansă oferită de educaţie pentru dobândirea competenţelor cheie, pentru a putea participa activ pe piaţa muncii

Asigurarea accesului şi a participării la educaţie/servicii educaţionale de calitate pentru toţi în special pentru elevii din mediul rural şi pentru cei proveniţi din medii dezavantajate

Stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare în perspectiva 2013 (rata abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 15%, respectiv rata de absolvire a învăţământului secundar

să fie de cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani )

Din analiza SWOT, prin utilizarea punctelor tari şi a oportunităţilor pentru eliminarea/ameliorarea punctelor slabe

au rezultat priorităţile învăţământului profesional şi tehnic din judeţul Cluj, care sunt prezentate mai jos:

Obiectivul general

Creşterea calităţii educaţiei şi formării continue prin TVET şi dezvoltarea ofertei educaţionale pentru adulţi

Priorităţi

1. Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi tehnic

2. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii

3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET )

4. Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi



5. Creşterea calităţii în procesul educaţional şi egalitatea de şanse în TVET

6. Corelarea învăţământului universitar cu învăţământul profesional şi tehnic

Analiza mediului extern aşa cum rezultă din Strategia de dezvoltare a oraşului Huedin

2015-2020

Figura 1: Evoluţie demografică 1990 - 2013

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS.

Datele arată că după 1990 populaţia oraşului Huedin nu a coborât niciodată sub nivelul din acel an, din contră,

primii ani de după revoluţie aducând un plus de 10% faţă de 1990, urmând ca începând cu anul 1993 trendul să scadă,

ajungând ca în 2013 să se plaseze la aproximativ acelaşi nivel precum în 1990. Trendul este însă de scădere, deşi într-

un ritm mai lent după 2006.

Figura 2: Evoluţie demografică 2000-2013




Din perspectivă demografică, oraşul Huedin a avut o evoluţie superioară nu doar faţă de nivelul naţional, ci şi

faţă de celelalte comunităţi urbane din România şi chiar faţă de celelalte comunităţi urbane din judeţ. Dacă în 2013

populaţia urbană a judeţului Cluj era undeva în jurul valorii de 92% faţă de nivelul din 2000, în cazul oraşului Huedin

aceasta era la aprox. 98% din valoarea anului 2000.

Evoluţia pozitivă a demografiei oraşului a fost susţinută de natalitate, dar şi de mutările cu reşedinţa, numărul

persoanelor care au venit cu reşedinţa în oraş în anii 1990 fiind aproape constant mai ridicat decât numărul celor care

au plecat. Lucrurile s-au schimbat uşor începând cu anul 2005, ceea ce a dus şi la reducerea populaţiei oraşului. În

schimb, cu excepţia anilor 1991, 2002 şi 2008, numărul celor care s-au mutat cu domiciliul din Huedin a fost constant

mai ridicat decât al celor care au venit cu domiciliul, aceasta reprezentând şi principala sursă de „pierdere” a

populaţiei oraşului.

Chiar dacă Huedinul se confruntă cu un ritm mai puţin accelerat de îmbătrânire decât restul ţării, fenomenul

este prezent, după cum sugerează şi piramida demografică de mai jos.

Figura 4: Piramida populaţiei, 2013


Educaţie



E v oluția populației școlare, Huedin 2000 - 2013

50%

70%

90%

110%

130%

150%

170%

190%

210%

230%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total Grădinițe P reunivers itar P rimar s i gimnaz ial L ic eal

E v oluția populației școlare, județul Cluj - 2000 - 2013

60%

70%

80%

90%

100%

110%

120%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total Grădinițe P reunivers itar P rimar s i gimnaz ial L ic eal

Recensământul din 2011 oferă o imagine interesantă a oraşului Huedin din perspectiva ponderii populaţiei cu

studii superioare: doar 14,3% dintre locuitori au absolvit studii universitare cel puţin de nivel licenţă, faţă de media

naţională de 14,4% şi media urbană de 22,4%. Oraşul compensează la nivel liceal, unde înregistrează o pondere de

31%, peste media naţională de 24% şi peste media urbană de 30%. Huedin are însă o pondere însemnată, peste media

urbană, de absolvenţi doar de şcoală generală - peste 20% - şi un procent mai ridicat de persoane fără şcoală – 5% -

peste media naţională - de 3% şi mult peste media urbană de 2%.

Figura 7: Distribuţia populaţiei în funcţie de ultima şcoală absolvită


Datele sunt îngrijorătoare în termeni de capacitate a comunităţii de a atrage activităţi economice cu valoare adăugată

ridicată şi care să asigure venituri ridicate angajaţilor. Totodată, considerând rata de părăsire a comunităţii, precum şi

procesul de îmbătrânire demografică, dar şi dificultăţile de a modifica profilul educaţional al populaţiei, dezavantajul

pare a fi unul cronicizat, necesitând măsuri excepţionale de remediere.

Nivelul mai scăzut de educaţie explică parţial rata peste media naţională a deceselor de sub un an, putând

totodată ridica probleme semnificative pe termen lung din punct de vedere social şi al sănătăţii publice.



Figura 8: Evoluţia populaţiei şcolare, judeţul Cluj şi Huedin, 2000 - 2013


De remarcat este că între 2000 şi 2013, la nivel judeţean, a crescut doar populaţia şcolară de la nivel liceal şi

din grădiniţe, în timp ce la nivelul oraşului Huedin a crescut doar populaţia liceală de aproape 2 ori. Creşterea se

datorează atât natalităţii crescute din anii 1990, dar şi numărului ridicat de elevi care vin la şcoală în Huedin din

comunele limitrofe. Se poate estima că populaţia şcolilor va creşte şi mai puternic în următorii ani, pe fondul

închiderii şcolilor din comunităţile învecinate (Râşca, Mărişel) care pierd din populaţia şcolară necesară auto-

susţinerii.

Atractivitatea oraşului Huedin pentru elevii din afară ridică două probleme: transportul, unul dintre

participanţi la întâlnirile publice subliniind faptul că bazinul din care vin elevi în oraş este mult prea răspândit pentru

a putea implementa un program sistematic de transport al elevilor; şi cazarea, în prezent Liceul Tehnologic

„Vlădeasa” Huedin dispunând de aproximativ 35 de locuri în căminele Liceului Teoretic „Octavian Goga” Huedin.

Dezvoltarea infrastructurii de cămine (crearea unui campus şcolar) ar putea reprezenta o măsură care să

permită elevilor să rămâne mai mult timp în Huedin, să evite naveta, ceea ce le-ar creşte timpul disponibil pentru

studiu şi alte activităţi, dar şi să aducă resurse în oraş.

Infrastructură şcolară

Ca infrastructură educaţională, oraşul Huedin stă uşor mai slab decât media naţională, în oraş fiind în medie

17 elevi în pre-şcolar per cadru didactic, faţă de 16 cât este media naţională şi 14 în judeţul Cluj; 15 per cadru

didactic în învăţământul preuniversitar (faţă de 13 media judeţeană). De asemenea există cu aproape 300 mai mulţi

elevi per sală de sport decât media judeţeană şi cu 1 elev mai mult pe sală de clasă şi cabinet decât media judeţeană.

Relevant de menţionat este şi că în Huedin nu există niciun bazin de înot destinat elevilor sau studenţilor.

Tabel 5: Număr elevi per cadru didactic şi infrastructură şcolară la nivel naţional, judeţean şi în Huedin Elevi per.... Cadru didactic în

învăţământul

preşcolar

Cadru didactic în

învăţământul

preuniversitar

Sală de sport Atelier

şcolar

Sală de clasă şi

cabinet

Naţional 16 14 516 506 22

Judeţ 14 13 401 257 21

Huedin 17 15 671 403 22


Infrastructura este principala problemă a Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin cât şi Liceul Teoretic

„Octavian Goga” Huedin datorită insuficienţei dotari a şcolilor fapt care afectează actul educaţional.

În mod special, deficitul este o problemă pentru Liceul Tehnologic„Vlădeasa” Huedin unde, datorită

profilului, activitatea practică este indispensabilă şi necesită prezenţa unor laboratoare şi cabinete dotate. Singura

specializare care are o dotare corespunzătoare este cea de bucătar-ospătar, ceea ce ar putea explica rata ridicată de

absorţie pe piaţa muncii a absolvenţilor acestui profil.

Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin se află în dificultate în a introduce nou specializări, chiar dacă există

cerere pe piaţa locală, întrucât dotarea laboratoarelor este extrem de costisitoare fiind necesar construirea unui

campus şcolar, cu laboratoare dotate şi cămine pentru cei aproape 1.100 de elevi, care ar ajuta astfel şi economia

locală şi ar îmbunătăţi actul educaţional.

Din păcate există o comunicare insuficientă între instituţiile de învăţământ şi mediul de afaceri, în mod special

privind posibilitatea dotării şcolilor cu echipament necesar procesului educaţional. În condiţiile în care o problemă

critică identificată de mediul de afaceri pentru oraş este absenţa forţei de muncă calificate, colaborarea dintre şcoli şi

mediul de afaceri devine critică, cu potenţial major de impact pentru economia locală.

În ceea ce priveşte cheltuielile locale cu educaţia, în perioada 2007 - 2013 Consiliul Local Huedin a cheltuit,

anual, în medie 2.700 lei per elev, peste media judeţeană de 2.150 şi naţională de 2.600.



Tabel 6: Cheltuieli anuale per elev şi student, la nivel naţional, judeţean şi în Huedin

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Media

Huedin 2.701,77 2.846,12 3.172,79 2.589,59 2.414,50 2.428,80 2.740,87 2699,21

Judeţ 1.805,75 2.374,33 2.395,36 2.041,61 1.892,61 2.090,80 2.427,26 2146,82

Naţional 2.229,23 2.611,14 2.821,40 2.475,56 2.395,52 2.653,08 3.027,42 2601,91


Important de remarcat este că, începând cu 2012 şi 2013, oraşul cheltuie per elev mai puţin decât media

naţională, menţinându-şi însă avansul faţă de media judeţeană.

Recomandările Consiliului UE cu privire la PNR 2014

Educaţie - reforma educaţiei din 2011, care stabileşte o agendă pe termen lung pentru îmbunătăţirea calităţii

învăţământului la toate nivelurile, nu este încă pe deplin operaţională, din cauza insuficienţei resurselor

financiare şi umane. Persistă necorelări importante între competenţele absolvenţilor de învăţământ terţiar şi

cerinţele pieţei, iar legătura dintre întreprinderi şi mediul universitar rămâne deficitară, aşa cum indică rata

ridicată a şomajului şi faptul că mulţi absolvenţi de universităţi îşi găsesc un loc de muncă în profesii care fie

nu corespund pregătirii lor, fie sunt sub nivelul lor de calificare.

Forţa de muncă

Evoluţia forţei de muncă

Începând cu anul 1991 până în prezent evoluţia numărului mediu anual de salariaţi arată o reducere cu

aproape două treimi a efectivului.



Perioada de după 2008 a confirmat involuţia numărului de salariaţi ai oraşului, cu o descreştere cu peste o

treime faţă de perioada debutului crizei economice. Principalele sectoare care au pierdut agenţi economici şi implicit

forţa de muncă sunt industria prelucrătoare (65%) şi sectorul construcţiilor (63%).

Structura forţei de muncă



Figura - structura forței de muncă, 2012; Sursa datelor: INS

La momentul 2012, principalul angajator al Huedinului este sectorul public - aproape 40% din total. Sectorul

comercial este al doilea ca şi număr de angajaţi urmat de industria prelucrătoare, care în trecut deţinea cea mai mare

pondere a salariaţilor oraşului.



Figura - evoluția structurii forței de muncă, 2008-2012; Sursa datelor: INS

Evoluţia structurii forţei de muncă arată că, pe lângă pierderea importantă de competitivitate, bazată pe

pierderea capacităţilor de producţie industriale (- 454 angajaţi în industrie), ceea ce este important de subliniat este că

oraşul şi-a pierdut totodată şi avantaje în funcţiunile sale istorice - reducerea la jumătate a numărului de angajaţi ai

sectorului hoteluri şi restaurante şi o importantă pierdere de angajaţi în sectorul comercial (30%).

Oraşul se transformă în sensul în care observăm o creştere a numărului de personal implicat în activităţi

educaţionale şi un număr ridicat de angajaţi în sistemul de sănătate şi asistenţă socială. Modificarea ponderii

sectorului public în totalul angajaţilor este una semnificativă, generată în principal de prăbuşirea sectorului industrial.

Forţa de muncă angajată în sectoare cu un venit peste media naţională

Prezenţa la nivel local a unui număr ridicat de angajaţi cu salarii ridicate este un indicator util pentru gradul de

dezvoltare al economiei locale şi pentru nivelul bunăstării cetăţenilor. Un nivel ridicat al salariului este rezultatul unor

servicii superioare calitativ, dar şi un element al formării unei cereri sustenabile de bunuri şi servicii din partea

cetăţenilor - o pondere însemnată de angajaţi cu salarii ridicate indică probabilitatea unui efect de spillover pozitiv

(multiplicare) în economia locală, aceste persoane având tendinţa de a consuma mai mult şi a aduce mai multe resurse

în economia locală.

În mod standard, sunt considerate domenii cu salarii ridicate cele care au, ca medie a salariilor, un nivel peste

media naţională.

Datele referitoare la nivelul salariilor sunt cele de la nivel judeţean, de aceea tratăm cu rezerve acest indicator,

datorită influenţei importante pe care municipiul Cluj-Napoca o are în formarea salariului.

La nivelul anului 2012, potrivit datelor INS, media veniturilor la nivel naţional a fost de 1.507 lei, 7 sectoare

ale economiei oraşului plasându-se în această categorie (Producţia şi furnizarea de energie, Distribuţia apei şi

salubritate, Informaţii şi comunicaţii, Intermedieri financiare şi asigurări, Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice,



Administraţie publică şi apărare, şi Învăţământ) acestea reprezentând 25% din totalul salariaţilor - o pondere

medie, ceea ce indică prezenţa unor resurse de consum intracomunitare relativ reduse.

Întrucât prezenţa unui număr important de salariaţi cu venituri ridicate este un predictor pentru atragerea mai

multor astfel de salariaţi pe viitor, procentul indică o atractivitate relativ redusă a comunităţii pentru locuri de muncă

şi afaceri care asigură salarii ridicate.

Şomaj / ocupare

Datele Agenţiei Judeţene a Forţei de Muncă şi INS arată un nivel al şomajului în jurul a 3% în ultimii ani. În

condiţiile unei populaţii active comunicate de AJOFM de 6.288 persoane în noiembrie 2014, rata oficială a şomajului

este de 2,85%, mult sub nivelul şomajului real.

Tabel - şomeri înregistraţi 2010 2011 2012 2013

şomeri, din care: 365 236 183 179

femei 188 126 84 93

bărbaţi 177 110 99 86

Sursa datelor: AJOFM, INS

Considerăm că acesta nu este un indicator potrivit de măsurare, de aceea preferăm să utilizam datele

referitoare la populaţia activă şi să observăm ponderea numărului de salariaţi în cadrul acesteia.

Figura - rata salariați/populație 15-65 ani, 2012; Sursa datelor: INS

Datele recensământului din 2011 arată o populaţie între 15 şi 65 de ani de 6.486 persoane.

Considerând această valoare constantă pentru perioada analizată observăm rate salariaţi/populaţie activă

îngrijorătoare (în condiţiile în care Cluj-Napoca are o rată de peste 50%), cu o scădere semnificativă din 2008

încoace.

Întreprinderi şi antreprenoriat

Densitatea întreprinderilor

Acest indicator măsoară numărul întreprinderilor active care au sediul în localitate, la mia de locuitori, fiind

util din perspectiva atât a ocupării forţei de muncă cât şi din perspectiva obţinerii de venituri la bugetul local.

Tabel: Densitatea întreprinderilor Întreprinderi active/1000

locuitori

2008 2009 2010 2011 2012

MUNICIPIUL CLUJ-

NAPOCA

63,37 61,07 54,75 51,04 53,94

MUNICIPIUL CÂMPIA

TURZII

23,45 22,93 21,08 19,43 20,65



MUNICIPIUL DEJ 35,79 33,14 30,01 28,19 28,90

MUNICIPIUL GHERLA 33,82 31,27 26,72 23,01 24,84

MUNICIPIUL TURDA 29,32 28,01 24,73 22,84 22,97

ORAŞ HUEDIN 35,73 37,19 32,58 28,46 30,75

ORAŞ ALEŞD 39,23 37,25 33,84 29,39 30,88

Sursa: INS

Am ales să prezentăm datele într-un tabel comparativ, adăugând mediului urban al judeţului Cluj şi oraşul

Aleşd prin prisma similarităţii profilului celor 2 oraşe.

Observăm pentru Huedin valori mai ridicate decât în cazul celorlalte aşezări urbane din judeţ, cu excepţia

municipiului Cluj-Napoca, pe parcursul întregii perioade analizate. Comparativ cu oraşul Aleşd observăm valori

aproximativ egale, cu un mic plus pentru bihoreni.

Ca şi în cazul celorlalte unităţi analizate în perioada de după 2009 observăm o scădere a valorilor

indicatorului, cu un minim la nivelul anului 2011.

Număr mediu de salariaţi ai întreprinderilor non-agricole

Un alt indicator al dezvoltării economice a localităţii este reprezentat de numărul mediu al salariaţilor ce

activează în întreprinderi non-agricole raportat la mia de locuitori. Sunt excluse de la calcul întreprinderile cu coduri

CAEN asociate domeniului agricultură.

Tabel: Număr salariaţi în întreprinderi non-agricole/mia de locuitori

2008 2009 2010 2011 2012

MUNICIPIUL CLUJ-

NAPOCA

875,02 773,17 751,63 785,38 799,11

MUNICIPIUL CÂMPIA

TURZII

511,65 429,47 395,06 385,36 365,39

MUNICIPIUL DEJ 437,48 365,15 332,59 333,48 341,35



ORAŞ HUEDIN 328,25 262,49 263,94 273,27 270,52

ORAŞ ALEŞD 564,76 532,49 504,8 498,78 555,49

Sursa: INS

Dacă în cazul indicatorului precedent, cel al densităţii întreprinderilor, datele arătau valori relativ ridicate

pentru Huedin, comparativ cu celelalte aşezări urbane din judeţ, în cazul acestui indicator Huedinul înregistrează în

medie cele mai slabe rezultate pe întreaga perioadă analizată.

Acest lucru înseamnă că densitatea întreprinderilor nu se transpune în locuri de muncă pentru cetăţenii

oraşului, fapt subliniat şi de alţi indicatori ai forţei de muncă.

Dacă o comparaţie cu municipiul Cluj-Napoca nu-şi are rostul, în ceea ce priveşte oraşul Aleşd, acesta

înregistrează constant valori duble ale numărului mediu de salariaţi/mia de locuitori, economia acestuia fiind capabilă

a genera un număr semnificativ mai mare de locuri de muncă, deşi profilul aşezărilor este unul asemănător, atât din

punctul de vedere al localizării cât şi al dimensiunii.

Capacitatea antreprenorială

Capacitatea antreprenorială este un indicator ce măsoară numărul de întreprinderi nou create la mia de

locuitori, măsurând un concept denumit „intensitate antreprenorială” a populaţiei, putând indica un nivel ridicat sau

lipsa antreprenoriatului.

Tabel: Număr de întreprinderi nou create/1000 locuitori

2008 2009 2010 2011 medie



MUNICIPIUL CLUJ-

NAPOCA

9,18 1,88 4,44 5,58 5,27

MUNICIPIUL CÂMPIA

TURZII

4,37 0,83 1,98 1,95 2,28

MUNICIPIUL DEJ 4,64 0,96 2,25 2,31 2,54



ORAŞ HUEDIN 4,53 1,85 1,86 1,85 2,52

ORAŞ ALEŞD 4,97 1,03 2,42 2,62 2,76

Sursa: INS

În tabelul de mai sus sunt prezentate datele indicatorului atât ca valoare pentru fiecare an în parte dar şi ca

medie a întregii perioade 2008-2011, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra capacităţii antreprenoriale a

comunităţilor.

Valorile înregistrate de Huedin sunt unele mici dar aproximativ în linie cu cele înregistrate de municipiile

judeţului, dar şi cu Aleşd. Cluj-Napoca reprezintă o excepţie, dar am ales să prezentăm datele deşi nu reprezintă o

baza de comparaţie valabilă.

Sporul natural al întreprinderilor

Indicatorul sporului natural al întreprinderilor reprezintă ponderea modificării numărului absolut de

întreprinderi în totalul întreprinderilor existente la nivelul localităţii.

Se măsoară după formula: ,

unde:

Î înf = Număr de întreprinderi nou create (înregistrate în perioada (anul) de raportare care au sediul social în localitate

Î dec = Număr de întreprinderi închise (decedate) în perioada (anul) de raportare care aveau sediul principal în

localitate

Î exist = Număr de întreprinderi active în perioada (anul) de raportare, care au sediul social în localitate

Tabel: Sporul natural al întreprinderilor

2008 2009 2010 2011

MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 42,88 -142,28 -40,57 38,03

MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII 90,76 -130,58 -36,04 25,54

MUNICIPIUL DEJ 14,56 -142,41 -58,31 -13,98

MUNICIPIUL GHERLA 64,43 -185,51 -76,53 0,00

MUNICIPIUL TURDA 59,98 -153,18 -68,75 -4,63

ORAŞ HUEDIN 60,52 -119,11 -85,71 -18,05

ORAŞ ALEŞD 38,28 -115,29 -41,32 15,92

Sursa: INS

Valorile negative ale indicatorului ne arată faptul că în perioada 2009-2011, numărul de întreprinderi care s-au

închis a fost mai mare decât cel al întreprinderilor noul create. Dacă în perioada 2009-2010 această tendinţă era

valabilă în cazul tuturor unităţilor analizate, tendinţă explicabilă prin apariţia impozitului minim obligatoriu (aşa-zis

forfetar) şi a acutizării crizei economice, anul 2011 este pentru alte localităţi unul al revenirii la situaţia ante-criză.

Din păcate Huedinul, alături de Dej şi Gherla, au continuat trendul defavorabil.



Analiza performanţei sectoarelor economiei locale

Analiza de faţă este menită a identifica sectoarele/domeniile în care oraşul Huedin ar putea avea avantaje

competitive precum şi sectoarele aflate în dificultate. Instrumente precum Coeficientul Locaţional şi Variaţia

Diferenţială a numărului de angajaţi, având ca şi bază de comparaţie datele similare de la nivel naţional sunt utilizate

pentru a identifica aceste aspecte ale performanţei economiei locale.

Pentru identificarea coeficientului locaţional şi a variaţiei diferenţiale a numărului de angajaţi s-au utilizat

datele de la nivelul anilor 2008 şi 2012.

Scopul utilizării acestui set de date este de a identifica atât posibilele arii unde oraşul are avantaje competitive

(cum aminteam mai sus), dar şi de a identifica în ce măsura unele din aceste sectoare au fost afectate mai puternic de

criza economică.

Coeficient Locaţional - Domenii concentrate la nivel local

Coeficientul de localizare/locaţional permite identificarea ramurilor concentrate ale economiei locale, adică

acelea care produc mai mult decât se consumă la nivel local şi deci au, teoretic, capacitate de a atrage resurse în

comunitate.

Prin intermediul acestei tehnici putem identifica, la nivelul economiei locale, sectoarele cu potenţial - a căror

producţie de bunuri sau servicii este probabil să fie „exportată”, nu neapărat în sensul comun al termenului - ne

referim aici la probabilitatea ca bunurile sau serviciile să fie utilizate de către rezidenţii altor zone, exterioare

oraşului.

Acest coeficient ne permite astfel să determinăm în ce măsură un anumit sector al economiei locale are o

situaţie generală mai bună sau mai proastă faţă de zona de referinţă cu care este comparat ceea ce arată un grad ridicat

de specializare.

Din punctul de vedere al unei strategii de dezvoltare economică, coeficientul locaţional poate indica natura,

diversitatea şi concentrarea activităţii economice dintr-o anumită arie. Acolo unde diversificarea este unul dintre

obiectivele strategice, coeficientul locaţional poate indica în care sectoare ale economiei locale pot fi realizate eforturi

pentru expansiunea acestora - există posibilitatea ca unele sectoare economice să fie subreprezentate ori să existe o

supraspecializare într-o anumită industrie, ceea ce pot reprezenta pericole la adresa economiei locale.

Compararea valorilor coeficienţilor locaţionali (de specializare) obţinute în diferite perioade poate arăta dacă

zona devine mai mult sau mai puţin specializată de-a lungul timpului, în acest fel putându-se evalua impactul

politicilor economice implementate asupra competitivităţii, ori se poate prezice impactul potenţial al acestora asupra

forţei de muncă din anumite sectoare.

Interpretarea rezultatelor

Coeficientul poate avea valori mai mici, mai mari sau egale cu 1. Un coeficient sub 1 arată că domeniul

respectiv nu produce suficient la nivel local încât să acopere cererea, indicând că în aceste zone au loc importuri

pentru a acoperi nevoile locale. De obicei, o valoare subunitară a coeficientului arată că sectorul respectiv este

subreprezentat comparativ cu nivelul de referinţă (în cazul nostru economia naţională). În acest caz se poate spune că

sectorul respectiv serveşte cel mult cererea locală pentru producerea acelor bunuri şi servicii (în cazul în care

coeficientul este apropiat de o valoare unitară).

O valoare unitară a coeficientului (sau apropiată de valoarea 1) ne poate sugera faptul că cererea locală pentru

bunurile şi serviciile produse/oferite de acel segment/sector este satisfăcută luând în considerare standardul constituit

de nivelul de referinţă. Se poate considera totuşi că sectorul respectiv nu este unul ale cărui bunuri şi servicii să fie

distribuite către alte zone din afara economiei locale.

O valoare supraunitară a coeficientului arată că activităţile sectorului sunt concentrate la nivel local, acest

lucru însemnând că sectorul respectiv produce şi pentru alte zone, cel puţin pentru cele cu care s-a efectuat

comparaţia. Acest coeficient arată că procentul angajaţilor de la nivel local este mai mare decât cel al zonei de

referinţă, în acest caz existând o foarte mare probabilitate ca bunurile şi serviciile produse de aceste sectoare să fie

exportate, ceea ce poate însemna valoare adăugată ridicată ce serveşte intereselor comunităţii.

Pentru a calcula acest coeficient am utilizat clasificaţia INS şi datele pe anii 2008 şi 2012 (provenite din

aceeaşi sursă) luând în considerare numărul de angajaţi pe sectoare, iar ca arie de referinţă am ales nivelul naţional.

Motivul alegerii nivelului de referinţă este dat de comparabilitatea datelor precum şi de importanţa/validitatea

ariei de comparaţie (una redusă în cazul judeţului sau regiunii).



Motivaţia alegerii perioadelor este aceea că 2008 a fost ultimul an de creştere economică anterior crizei

financiare, iar 2012 este anul cu ultimele date disponibile.

Tabel - Gradul de concentrare a sectoarelor economiei, Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS

Salariaţi

2012

LQ 2008 LQ 2012 Evoluţie

angajaţi

08-12

Agricultură, silvicultură şi pescuit 20 1,06 0,52 -66%

Industria prelucrătoare 242 0,99 0,61 -65%

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze,

apă caldă şi aer condiţionat

34 0,71 1,33 10%

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi

de decontaminare

22 1,50 0,59 -72%

Construcţii 89 1,01 0,67 -63%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea

autovehiculelor şi motocicletelor

266 0,84 0,94 -29%

Transport şi depozitare 142 1,01 1,49 -6%

Hoteluri şi restaurante 68 1,87 1,58 -41%

Informaţii şi comunicaţii 16 0,14 0,36 78%

Intermedieri financiare şi asigurări 40 1,03 1,11 -31%

Tranzacţii imobiliare 3 0,61 0,32 -70%

Activităţi profesionale, ştiinţifice si tehnice 28 0,68 0,57 -40%

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii

suport

42 0,65 0,50 -36%

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din

sistemul public

59 0,83 0,84 -37%

Învăţământ 224 0,81 1,66 35%

Sănătate şi asistenţă socială 341 2,22 2,83 -16%

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 9 0,38 0,44 13%

Alte activităţi de servicii 19 1,42 1,28 -37%

Sectoarele cu coeficient supraunitar concentrează peste 50% din forţa de muncă a oraşului:

- Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică - 1,33, în creştere de la 0,77 în 2008

- Transport şi depozitare - 1,49, în creştere faţă de anul 2008

- Hoteluri şi restaurante - 1,58

- Intermedieri financiare şi asigurări - 1,11

- Învăţământ - 1,66

- Sănătate şi asistenţă socială - 2,83

- Alte activităţi de servicii - 1,28

Datele coeficienţilor locaţionali obţinute de pe urma analizei structurii forţei de muncă arată că principalele

sectoare unde oraşul are un grad de localizare / specializare relativ ridicat comparativ cu nivelul de referinţă sunt cele

ale serviciilor, ceea ce susţine afirmaţia că oraşul este un centru zonal de servicii pentru zonele înconjurătoare.

Principalele servicii furnizate sunt cele de sănătate şi educaţionale, zonele cu cel mai mare număr de angajaţi.

Aceste valori nu reprezintă o surpriză, ele sunt absolut normale în contextul în care peste 40% din totalul angajaţilor

aparţin sectorului public iar numărul angajaţilor în sectorul învăţământ a crescut cu 35% începând din 2008.

Singurele sectoare importante din perspectiva valorii adăugate adusă comunităţii sunt cel al transporturilor şi

depozitării care a pierdut un număr mic de angajaţi faţă de anul 2008 şi care a înregistrat valoare supraunitară a

coeficientului şi în 2008 şi sectorul intermedierilor financiare şi al asigurărilor.

Niveluri de concentrare reduse întâlnite în industria prelucrătoare şi construcţii, altădată cu valori apropiate zonei

de referinţă sunt reflectarea pierderii competitivităţii zonei.

Faptul că piaţa imobiliară este una neatractivă este subliniat de coeficientul sectorului Tranzacţii imobiliare - 0,32, cel

mai mic la nivelul oraşului.



Datele pozitive referitoare la gradul de concentrare/specializare trebuie privite cu o doză ridicată de prudenţă

din moment ce numărul angajaţilor oraşului este unul redus şi în scădere de la an la an, ponderea persoanelor ocupate

fiind una foarte redusă.

Variaţia diferenţială (Shift share analysis)

Variaţia diferenţială a numărului de angajaţi reprezintă diferenţa între ratele de creştere sau declin ale unui

sector local comparativ cu creşterea sau declinul aceluiaşi sector din zona de referinţă, în cazul nostru declinul sau

creşterea sectorului la nivel naţional.

Acest indicator ne permite să observăm sectoarele economiei locale care au performat mai bine decât la

nivelul unităţii de referinţă (în acest caz, nivel naţional) pe parcursul unei anumite perioade de timp.

Variaţia diferenţială este un indicator al dinamicii evoluţiei sectoarelor, din moment ce se iau în considerare

datele din 2 perioade diferite - în cazul nostru valorile din anul 2012 comparativ cu anul 2008.

Principala motivaţie a alegerii acestor perioade este de a identifica şi posibilele influenţe ale crizei economice

asupra economiei locale - există posibilitatea ca unele sectoare să fi fost mai puternic afectate la nivel local decât la

nivel naţional.

Principala menire a variaţiei diferenţiale este identificarea sectoarelor care au un avantaj competitiv faţă de

aria de referinţă. Variaţia diferenţială arată dacă evoluţia economiei locale (prin sectoarele ei) are loc la o rată mai

scăzută ori mai crescută decât cea aşteptată.

Interpretarea datelor - valorile mai mari decât 0 ale coeficientului ne arată că domeniul prezintă un avantaj

competitiv (ce poate fi explicat prin proximitate ridicată faţă de factorii de producţie importanţi) şi se dezvoltă mult

mai repede decât referinţa. Acest scor indică faptul că, în pofida trendului de la nivel naţional şi de la nivelul ramurii

respective, există la nivel local factori latenţi care avantajează ramura respectivă în raport cu referinţa.

Modul de calcul al indicatorului permite controlul impactului economiei naţionale, dar şi al evoluţiei ramurii,

şi izolarea eventualului avantaj competitiv de la nivel local.

Analiza de faţă are în vedere performanţa relativă a economiei Huedinului în raport cu economia naţională pe

perioada 2008 - 2012, relevând evoluţiile generate de recesiunea economică.

Tabel – Avantaje competitive, Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS

Salariaţi

2012

Variaţia

diferenţială

Evoluţie

angajaţi 08-

12

Agricultură, silvicultură şi pescuit 20 -0,64 -66%

Industria prelucrătoare 242 -0,45 -65%

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer

condiţionat

34 0,28 10%

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 22 -0,72 -72%

Construcţii 89 -0,41 -63%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 266 -0,18 -29%

Transport şi depozitare 142 0,05 -6%

Hoteluri şi restaurante 68 -0,39 -41%

Informaţii şi comunicaţii 16 0,81 78%

Intermedieri financiare şi asigurări 40 -0,20 -31%

Tranzacţii imobiliare 3 -0,51 -70%



Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 28 -0,38 -40%

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 42 -0,52 -36%

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 59 -0,25 -37%

Învăţământ 224 0,43 35%

Sănătate şi asistenţă socială 341 -0,08 -16%

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 9 -0,22 13%

Alte activităţi de servicii 19 -0,35 -37%

Datele variaţiei diferenţiale a numărului de angajaţi arată avantaje competitive pentru comunitate în doar 4

sectoare, care cumulează 25% din totalul forţei de muncă a oraşului:

- Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică

- Transport şi depozitare

- Informaţii şi comunicaţii

- Învăţământ

Toate aceste sectoare au evoluat relativ pozitiv în ultimii ani în termen de număr de angajaţi şi pondere în total.

La fel ca în cazul coeficientului locaţional, cea mai mare parte a angajaţilor provine din sectorul public, în acest

sens putem afirma că economia Huedinului este momentan susţinută de sectorul public.

De menţionat că dacă nu luăm în considerare componenta publică, procentul de salariaţi angrenaţi în activităţi cu

avantaj competitiv scade la 11% din totalul salariaţilor oraşului.

La fel ca şi în cazul indicelui specializării cel mai important sector din perspectiva valorii adăugate adusă

comunităţii, ce deţine avantaj competitiv este cel al Transporturilor şi depozitării.

Corelarea valorilor coeficientului locaţional şi a variaţiei diferenţiale a numărului de angajaţi.

Identificarea sectoarelor dezvoltate şi a celor în declin.

Următorul pas al analizei este legat de corelarea celor doi coeficienţi analizaţi până acum şi elaborarea unui

tabel realizat pe patru cadrane unde ramurile sunt diferenţiate în funcţie de rezultatele identificate.

Tabel - Specializare şi Avantaje competitive, Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS

Salariaţi 2012 CL 2012 Variaţia

diferenţială

Agricultură, silvicultură şi pescuit 20 0,52 -0,64

Industria prelucrătoare 242 0,61 -0,45

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer

condiţionat

34 1,33 0,28

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 22 0,59 -0,72

Construcţii 89 0,67 -0,41

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 266 0,94 -0,18

Transport şi depozitare 142 1,49 0,05

Hoteluri şi restaurante 68 1,58 -0,39

Informaţii şi comunicaţii 16 0,36 0,81

Intermedieri financiare şi asigurări 40 1,11 -0,20

Tranzacţii imobiliare 3 0,32 -0,51

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 28 0,57 -0,38

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 42 0,50 -0,52

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 59 0,84 -0,25

Învăţământ 224 1,66 0,43

Sănătate şi asistenţă socială 341 2,83 -0,08



Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 9 0,44 -0,22

Alte activităţi de servicii 19 1,28 -0,35

Tabelul celor 4 cadrane

Concentrare

Ridicată

CL>1

Necompetitiv

Variaţia diferenţială < 0

Competitiv

Variaţia diferenţială > 0

Concentrare

Ridicată

CL>1

SECTOARE ÎN TRANSFORMARE

Sănătate şi asistenţă socială

Hoteluri şi restaurante

Intermedieri financiare şi asigurări

Alte activităţi de servicii

SECTOARE ÎN DEZVOLTARE

Transport şi depozitare

Învăţământ

Producţia şi furnizarea de energie

electrică şi termică

Concentrare

scăzută

CL< 1

Necompetitiv

Variaţia diferenţială < 0

Competitiv

Variaţia diferenţială > 0

Concentrare

scăzută

CL< 1

SECTOARE ÎN DECLIN

Agricultură, silvicultură şi pescuit

Industria prelucrătoare

Construcţii

Distribuţia apei; salubritate,

gestionarea deşeurilor

Tranzacţii imobiliare

Activităţi profesionale, ştiinţifice si

tehnice

Administraţie publică şi apărare;

asigurări sociale din sistemul public

Activităţi de spectacole, culturale şi

recreative

SECTOARE DE PERSPECTIVĂ

Informaţii şi comunicaţii

Agregarea datelor celor 2 indicatori ne arată că la nivelul oraşului Huedin avem o distribuţie interesantă a sectoarelor:

- Aproape 50% din totalul angajaţilor activează în sectoare în declin;

- Aproape 25% dintre salariaţi activează în sectoarele aflate în dezvoltare - Transport şi depozitare,

Învăţământ, Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică;

- Ceilalţi 25% activează în sectoare care sunt necompetitive în comparaţie cu zona de referinţă deşi au o

concentrare însemnată.

Concluzii

- Lipsa de competitivitate a industriei nu este o surpriză în contextul economic ultimilor ani.

- Un semnal de alarmă poate fi tras totuşi în privinţa altor sectoare ale serviciilor ce sunt strâns legate de

rolul/funcţiunea oraşului ca centru administrativ şi comercial al zonei: comerţ, hoteluri şi restaurante,

intermedieri financiare şi asigurări.

- Faptul că sectorul educaţional şi cel de sănătate au un număr ridicat de angajaţi, cel educaţional având valori

pozitive ale avantajului competitiv strict din punctul de vedere al tipului nostru de analiză, nu înseamnă că

acestea furnizează servicii de calitate. Creşterea calităţii serviciilor medicale şi educaţionale este imperativă în

condiţiile în care sectorul public tinde să se eficientizeze şi să reducă din costuri.

- Datele arată că economia nu reuşeşte momentan să găsească soluţii alternative la dezindustrializare. Motivele

ar fi multiple şi pot fi legate şi de o evoluţia zonelor înconjurătoare, dar în special a capacităţii şi

disponibilităţii locuitorilor acestora de a utiliza bunurile şi serviciile furnizate în oraş.



- Putem observa că multe din comunele din zona de influenţă a oraşului au înflorit din punct de vedere

economic (ex. Sâncraiu, Izvorul Crişului), Huedinul nereuşind să se conecteze la ritmul de dezvoltare al

acestora.

- În situaţia actuală, din punct de vedere economic este vital ca oraşul să-şi păstreze funcţiunea de centru

administrativ cu serviciile publice precum spital, şcoli, judecătorie, birouri ale instituţiilor deconcentrate, dar

să-şi dezvolte funcţiunea de târg, diversificând gama de produse disponibile şi crescând totodată calitatea şi

valoarea bunurilor tranzacţionate.

- Pe lângă aceste 2 funcţiuni, oraşul trebuie să găsească o alternativă viabilă pentru persoanele active, care nu

deţin un loc de muncă şi să valorifice potenţialul zonelor înconjurătoare utilizând atuurile proprii - locaţia şi

disponibilitatea terenurilor. Activităţi de prelucrare a produselor obţinute în zonele rurale se pretează

calificărilor existente la nivelul locuitorilor şi tradiţiilor în industria lemnului, industria produselor lactate (100

de foşti angajaţi ai Napolact - tradiţie telemea Huedin), strungari, lucrători în construcţii, etc.

Opţiuni strategice

Oraşul trebuie să îşi asume un rol central în dezvoltarea microregiunii.Există aici un potenţial istoric (de-a

lungul timpului, indiferent de tipul organizării administrativ-teritoriale, Huedinul a jucat rol de centru pentru întreaga

zonă) neutilizat la întreaga capacitate. Sectoarele în care se poate asuma un rol de polarizare sunt:



Educaţia. Potenţialul existent poate fi dezvoltat şi întărit prin construcţia unui campus educaţional şi prin

investiţii susţinute în ceea ce priveşte resursa umană din educaţie. Este de asemenea importantă dezvoltarea

învăţământului tehnologic în strânsă legătură cu cerinţele investitorilor/angajatorilor de la nivelul comunităţii.

Turismul. Oraşul poate să îşi dezvolte potenţialul de „poartă de intrare” în Munţii Apuseni prin conectarea la

evoluţiile din microregiune şi asumarea rolului de „dispecer turistic” şi zonă de tranzit. Acest lucru poate fi stimulat

prin dezvoltarea unui centru de informare turistică şi prin investiţii în capacităţile în domeniu.

Comerţul. Oraşul are deja o capacitate mare de atractivitate în domeniu prin târgul organizat săptămânal în

mod tradiţional. Loialitatea comercianţilor care a reieşit din sondajul de opinie în rândul acestora dovedeşte că se

poate conta pe termen lung pe această resursă. Acest lucru se poate însă dezvolta prin investiţii în calitatea

infrastructurii existente (condiţii mai bune pentru comercianţi) şi prin stimularea diversificării ofertei şi creşterii

calităţii bunurilor tranzacţionate.

Cultura. Cultura este astăzi o zonă de multiplicare a resurselor cu un potenţial excelent. Dacă oraşul îşi

dezvoltă o capacitate de speculare a potenţialului cultural imens din zona Munţilor Apuseni, acest lucru poate aduce

avantaj competitiv rapid. Acest lucru trebuie bineînţeles interconectat şi cu dezvoltarea turismului. Dezvoltarea unui

centru cultural al Munţilor Apuseni este o posibilă măsură în acest domeniu.

Industriile de prelucrare. Oraşul poate să îşi dezvolte o capacitate de colectare şi prelucrare a unor produse

tradiţionale existente în imediata vecinătate. Acest lucru se poate face prin analiza atentă a zonelor cu potenţial şi

investiţii în domenii specifice (prelucrarea fructelor de pădure, abatoare, lemn etc.).

Microregiunea Huedin



ANALIZA MEDIULUI INTERN

(începând cu anul şcolar 2009-2010)

În centrul analizei noastre permanente stau grupurile ţintă: elevi, profesori, părinţi iar punctul de plecare

constă în nevoile existente pe piaţa muncii , integrare sociala (vezi Mediul extern) şi a măsurii în care şcoala are

resursele necesare pentru a răspunde acestor nevoi. În cadrul şcolii pot fi evidenţiate mai multe grupuri de interese, cu

statut de echipă, subordonate în totalitate interesului general al şcolii. Se menţionează în acest sens: consiliul elevilor,

comitetele de părinţi ale claselor, consiliul reprezentativ al părinţilor, consiliul profesoral, consiliul de

administraţie, comisii metodice/educative, manageri, şi reprezentanţii comunităţii locale. Între aceste echipe,

constituite conform Regulamentului Şcolar respectiv Regulamentul intern (personalizat), există interacţiune şi

comunicare institutională continuă care functionează conform organigramei.



În activitatea managerială au fost semnalate şi conflicte cu caracter funcţional între aceste grupuri de interese

cu statut de echipă, dar acestea sau constituit în „forţe" pozitive cu efecte benefice în atingerea obiectivelor şcolii.

a) Rezultatele elevilor

Şcoala nu dispune de internat şi de o cantină şcolară însă în imediata apropiere a acesteia se află internatul şi

cantina Liceului Teoretic „Octavian Goga” Huedin la care elevii şcolii noastre au acces.

Mediul social de provenienţă a elevilor este preponderent urban (la clasele I-VIII) şi preponderent rural (la

clasele de liceu IX-XII/XIII/XIV) din familii de muncitori cu studii medii dar şi din familii de intelectuali. În toate

situaţiile prezentate şcoala este concepută ca modalitate de promovare socială. De multe ori opţiunea spre un

învăţământ tehnic este determinată şi de tradiţia din familie dar şi de perspectiva obţinerii unui loc de muncă.

Referitor la vârstă, facem precizarea că pentru învăţământul liceal şi SAM au fost înmatriculaţi absolvenţi de

clasa a VIII-a (la început cu certificat de capacitate şi respectiv fără certificat de capacitate ca urmare a renunţării la

acesta prin trecerea la sistemul cu Teze cu Subiect Unic şi mai apoi la Evaluare Naţională)), iar pentru clasa a XII-a,

ruta progresivă, au fost înscrişi absolvenţi ai nivelului II şi respectiv absolvenţi ai şcolii profesionale din generatiile

anterioare.

Cât priveşte rata abandonului şcolar menţionăm că s-au înregistrat transferuri la alte şcoli din motive familiale

şi abandon prin plecare în alte ţări, dar şi din cazuri sociale grave rezolvate în colaborare cu Poliţia de proximitate şi

ONG-uri axate pe protecţia copilului etc. Menţionăm că în cadrul şcolii există un număr important de elevi care

provin din Centre de Plasament şi diverse Case de tip familial din Huedin.

Ambianţa din şcoală este propice unui învăţământ de calitate, nefiind probleme de comunicare între membrii

colectivului şi respectiv elevi, părinţi şi comunitatea locală. O problemă ce îşi pune amprenta asupra vieţii şcolare

este legată de funcţionarea în mai multe locaţii astfel ca asistăm la nivelul Huedinului la o dinamică a deplasării

personalului didactic de la o şcoală la alta.

Relaţia dintre profesor şi elev este transformată într-un dialog permanent fără să fie exclusă autoritatea

profesorului cu accent pe coordonare în activitatea didactică.

Datele statistice ale şcolii demonstrează că pregătirea elevilor care intră în sistemul nostru este medie şi pentru

a obţine o calitate a acţiunii de învăţare este nevoie de o muncă susţinută a profesorilor noştri şi de o permanentă

monitorizare şi consiliere a elevilor.

Astfel, rata de succes în ultimii ani a elevilor noştri s-a situat după cum urmează:

Rezultate obţinute la Examenul de Bacalaureat

An şcolar Prezentaţi / promovaţi Promovaţi %

2009 / 2010 85 / 34 40%

2010 / 2011 91 / 32 35,16%

2011 / 2012 52 / 15 28,84%

2012 / 2013 37 / 19 51,00%

2013 / 2014 55 / 24 44,00%

REZULTATE OBTINUTE LA

EXAMENELE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

NIVEL I, NIVEL II ŞI NIVEL III



Anul şcolar Nivelul de

calificare

Calificarea Prezenţi Admişi Respinşi Procent

%

2009/2010 Nivel I Lucrător în

alimentaţie

26 26 - 100%

Mucrător în

mecanica de

motoare

25 25 - 100%

Nivel II Mecanic auto 25 25 - 100%

Ospătar/chelner –

vânzător în unităţi

de alimentaţie

publică

28 28 - 100%

Nivel III Tehnician în

activităţi economice

51 51 - 100%

Tehnician în

gastronomie

13 13 - 100%

Tehnician în

activităţi de comerţ

15 15 - 100%

2010/2011 Nivel II Mecanic auto 21 21 - 100%

Ospătar/chelner –

vânzător în unităţi

de alimentaţie

publică

24 23 - 100%

Nivel III Tehnician în


53 53 - 100%

Tehnician în

gastronomie

15 14 1

Tehnician în


24 24 - 100%

2011/2012 Nivel III Tehnician în


29 29 - 100%

Tehnician în

gastronomie

17 17 - 100%

Tehnician în


13 13 - 100%



/ în gastronomie /


69 69 - 100%



31 31 - 100%

Tehnician în

gastronomie

19 19 - 100%

Tehnician în


15 15 - 100%

Nivel III -

seral

Tehnician în


12 12 - 100%



Populaţia şcolară – date statistice

Populaţia şcolară în ultimii ani la Grupul Şcolar Huedin şi mai apoi la

Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin se prezintă astfel:

Număr de elevi înscrişi

An şcolar Număr de elevi

înscrişi

2009 / 2010 1174

2010 / 2011 1095

2011 / 2012 1033

2012 / 2013 1042

2013 / 2014 1082

Provenienţa elevilor

An şcolar Mediul

Urban Rural

2009 / 2010 669 505

2010 / 2011 733 362

2011 / 2012 672 361

2012 / 2013 660 482

2013 / 2014 659 423

Situaţia băieţi şi fete

An şcolar Băieţi Fete

2009 / 2010 544 630

2010 / 2011 599 496

2011 / 2012 557 476

2012 / 2013 550 492

2013 / 2014 596 486

Număr de elevi / formă de învăţământ

An şcolar Număr de elevi înscrişi

Primar Gimnazial Liceu SAM Profesională Seral

2009 / 2010 340 366 225 111 - 132

2010 / 2011 322 323 289 55 - 106

2011 / 2012 313 286 349 - - 85

2012 / 2013 336 279 356 - - 71

2013 / 2014 355 283 361 - - 83



Număr de elevi bursieri / categorii de burse

An şcolar Total burse

Ocazionale Socială Medicală Orfan Merit Studiu

2009 / 2010 - 14 5 20 - -

2010 / 2011 Nu s-au acordat burse

2011 / 2012 6 67 6 3 19 23

2012 / 2013 - 15 4 9 26 9

2013 / 2014 - 21 3 19 21 9

Comentariu:

Elevii şcolii provin atât din oraş cât şi din mediul rural; ei fac parte din familii de muncitori, lucrători agricoli,

munteni dar şi din familii de intelectuali.

Venitul familiilor elevilor şcolii sunt modeste, deoarece anual elevii depun cereri pentru burse sociale.

Fiecare diriginte se străduieşte să implice părinţii elevilor în diferite manifestări şi activităţi organizate în şcoală.

Diriginţii şi conducerea şcolii convoacă în repetate rânduri pe părinţii dezinteresaţi de situaţia şcolară a copiilor

lor, în vederea acordării unui sprijin considerabil în educaţia elevilor.

Elevii şcolii şi Consiliul Reprezentativ al Părinţilor organizează diferite activităţi cultural-educative, cum ar fi:

proiecte de parteneriat, proiecte multimedia interactive, ansambluri de dansuri, baluri, excursii, festivităţi cu diferite

ocazii: sărbători naţionale, religioase, etc.

Din analiza situaţiei la învăţătură se constată că procentul de promovare a înregistrat o scădere faţă de anul

precedent. De asemenea se constată şi o creştere a absenţelor şi a notelor scăzute la purtare. Posibilele cauze:

prelungirea obligativităţii învăţămăntului; creşterea numărului de elevide la clasele de liceu dar şi comunicarea

insuficientă (diriginte-profesorii clasei; diriginte-consilier psiholog; diriginte-părinte-elev)

b) Resurse umane

I. Personal didactic

ANUL

ŞCOLAR

TOTAL

NORME TITULARI SUPLINITORI

GRADUL

I

GRADUL

II DEF. DEBUT.

2009/2010 80,15 50 36 32 17 22 15

2010/2011 76,15 49 28 33 19 17 8

2011/2012 68,81 47 28 34 18 16 7

2012/2013 70,24 51 26 38 11 20 8

2013/2014 72,33 53 27 39 15 20 6

Comparativ cu anii şcolari anteriori normele didactice au fost:



Raportul elevi /profesori - în anul şcolar 2009-2010: 1174 / 86

- în anul şcolar 2010-2011: 1095 / 77

- în anul şcolar 2011-2012: 1033 / 75

- în anul şcolar 2012-2013: 1042 / 77

- în anul şcolar 2013-2014: 1082 / 80

III. Personal nedidactic:

ANUL

ŞCOLAR

TOTAL

NORME

NR.

PERS.

2009/2010 21,5 25

2010/2011 20,5 24

2011/2012 19,5 23

2012/2013 19,5 23

2012/2013 19,5 23

Cadrele didactice se formează continuu pe mai multe planuri:

propria formare continuă prin activităţi metodice şi psihopedagogice, realizate la nivelul comisiilor metodice, al cercurilor pedagogice, al consfătuirilor de specialitate sau prin sesiuni de comunicări ştiinţifice;

formare continuă prin cursuri organizate de Casa Corpului Didactic Cluj în colaborare cu Inspectoratul

Şcolar Judeţean Cluj, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca

prin participarea la diverse cursuri de formare realizate cu finanţarea Uniunii Europene (POSDRU etc.)

Astfel:

- au gradul didactic I - 36

- au gradul didactic II - 11

- au gradul definitiv - 15

Relaţia dintre diferite categorii de personal este următoarea :

- relaţia director-personal se bazează pe principii democratice, realizându-se o simbioză a autorităţii

instituţionalizate cu cea persuasivă. De asemenea constatăm delegări de autoritate decizională pentru

diferite persoane din subordine;

- relaţia profesor-profesor se bazează pe o comunicare multidirecţională cu beneficii de partea ambelor

părţi, atât în plan intelectual cât şi afectiv;

Deoarece şcoala funcţionează şi va funcţiona ca un mediu de învăţare deschis, profesorii colaborează cu membrii

comunităţii locale precum şi cu profesorii din alte şcoli. O serie de colegi au participat la cursuri de perfecţionare şi

schimburi de experienţă cu parteneri de la alte şcoli, atât din ţară cât şi din străinătate .

Schimbările accelerate introduse de reformele din educaţie, pe de o parte şi cele din mediul economic şi social pe

de alta parte, fac necesar un efort susţinut de adaptare din partea şcolii. Apar dificultăţi în ceeace priveşte

competenţele metodice necesare în abordarea relaţiei cu elevul cât şi în aplicarea curriculumului privind dezvoltarea

locală.

În contextul actual al societăţii româneşti, cadrele didactice ale şcolii noastre au realizat necesitatea implicării mai

active în evoluţia socio-profesională a propriilor elevi. Ca urmare, profesorii şcolii şi mai ales diriginţii s-au

perfecţionat urmând cursuri de consiliere şi orientare profesională şi vocaţională. Rezultatele consilierii se reflectă

favorabil în inserţia socio-profesională a absolvenţilor noştri astfel că rata şomajului este sub media pe judeţ.

Din nefericire, la nivelul şcolii, nu există mijloace ştiinţifice de cuantificare a urmăririi inserţiei absolvenţilor

astfel că monitorizarea acestora este făcută de către şcoală doar prin datele furnizate de absolvenţi, agenţi economici,

diriginţi, universităţi etc.

Printr-o consiliere de calitate realizată la nivelul claselor gimnaziale, consiliere care să presupună şi definirea

abilităţilor pe care trebuie să le aibă elevul care doreşte să se profesionalizeze prin calificările profesionale de la

Liceul Tehnnologic „Vlădeasa” Huedin, sperăm ca elevi mai buni şi mai bine pregătiţi vor considera ca o oportunitate



continuarea studiilor prin ceea ce şcoala noastră le oferă în clasele IX-XII/XIII/XIV şi în ultimul an la clasa de

învăţământ profesional..

c) Predarea şi învăţarea

Ne dorim ca profesorii noştri să devină din simpli transmiţători de informaţii, organizatori ai mediului de învăţare,

accentul fiind pus pe implicarea activă a elevului în procesul de predare-învăţare. Această formare participativă pe

care o implică învăţarea activă centrată pe elev, se regăseşte, dar nu total, în planurile de lecţie şi în planificările

didactice care au fost adaptate noii viziuni, dar şi în rezultatele la învăţătură, precum şi în diminuarea absenteismului.

La clasă, pe lângă faptul că elevii sunt utilizaţi ca o resursă, sunt încurajaţi să participe şi să îşi împărtăşească

experienţele; se folosesc şi o serie de noi tehnici de învăţare:

problematizare;

metoda mozaic;

lucrul în grup;

proiecte;

chestionare;

materiale video;

studii de caz;

studiul individual, etc.

Pentru a aplica eficient aceste metode, este nevoie de un mediu care să stimuleze învăţarea şi în acest sens va

continua dotarea sălilor de curs, laboratoarelor, cabinetelor cu mobilier modular şi flexibil.

d) Materiale şi resurse didactice

Activităţile pe care profesorii la întreprind la clasă, se desfăşoară utilizând:

calculatorul şi soft-urile educaţionale pentru diferite discipline; navigare pe internet;

aparate, machete, planşe

video, casete video şi CD-uri;

retroproiectoare, videoproiectoare;

activităţi de instruire în laboratoare, ateliere şi agenţi economici;

biblioteca, Centrul de Documentare şi Informare etc.

Deşi în comparaţie cu alte şcoli suntem la un nivel bun în ceea ce priveşte dotarea, pentru a răspunde

standardelor cerute actului de învăţare, ne propunem ca în următorii ani să îmbogăţim şi să perfecţionăm dotarea cu

materiale şi resurse didactice cu sprijinul comunităţii locale, prin iniţiative proprii, cu resursele atrase, prin

programele şi printr-un management eficient de implicare a comunităţii locale precum şi a diferitelor

asociaţii/fundaţii.

Activitatea la clasă se bazează pe:

standarde de pregătire profesională;

curriculum pentru diferitele module studiate;

ghiduri metodologice pentru profesori şi pentru elevi; materiale didactice auxiliare;

fişe de lucru.

În dotarea şi elaborarea acestora, profesorii şi elevii şcolii noastre şi-au adus o reală contribuţie.

Folosind toate aceste materiale şi resurse didactice care ţin cont de evoluţia diferitelor domenii, elevii pot

aplica propriul lor mod de înţelegere a conţinutului, realizând „produse intelectuale” (proiecte, desene, eseuri de

prezentare, teste, teme). Sub îndrumarea profesorilor, acestea au devenit şi vor deveni în mare parte resurse didactice

pentru generaţiile următoare.

e) Resurse fizice Pentru modernizarea şi dinamica dezvoltării învăţământului este necesară o bază materială cu mijloace

didactice care să faciliteze participarea elevilor la investigarea adevărurilor pe care le învaţă, experimentarea şi



aplicarea lor în practică. Mijloacele de învăţământ uşurează nu numai achiziţionarea cunoştiinţelor (cognitive) ci şi

formarea unor abilităţi intelectuale (formativul şi domeniul psiho-motor) comportamente motrice şi operaţii manuale.

Astfel s-a avut în vedere crearea unor mijloace didactice logico-intuitive, logico-raţionale şi respectiv mijloace de

exersare şi formare.

Toate acestea într-un spaţiu care actualmente reprezintă:

- săli de clasă: 47

- cabinete orientate pe discipline de studiu: 5

- laboratoare de tehnologia informaţiei: 2

- sală de gimnastică: 1

- sală de sport: 1

- ateliere: 3

- 1 laborator chimie;

- 1 laborator fizică;

- 1 laborator biologie;

- 1 cabinet psihologie;

- 1 cabinet consiliere şi orientare;

- 1 cabinet tehnic;

- 1 capelă;

Obs. Toate sunt dotate cu echipamente moderne şi eficiente.

Obs.: Având în vedere restructurarea specializărilor cerute pe piaţa forţei de muncă în următorii 4 ani activitatea

atelierelor mecanice se va orienta către specializări moderne.

Dotări existente:

- bibliotecă cu peste 19000 de volume;

- 2 săli de sport din care una modernă

- 2 terenuri de sport;

- teren de fotbal/tenis de camp ce gazon sintetic;

- 2 cabinete medicale;

- 1 cabinet psihologic;

- 1 cabinet de logopedie

- 1 capelă.

Asupra acestor locaţii s-au efectuat pe parcursul anilor reparaţii, modernizări, consolidări, dotări:

- mobilier schimbat în toate sălile, laboratoarele, atelierele, birouri, sala profesorală, sala de gimnastică,

bibliotecă, Centrul de Documentare şi Informare, cabinete medicale, cabinet psihopedagogic, etc.

- finalizarea igienizării spaţiilor din mai multe corpuri de clădiri

- racordarea Şcolii cu 16 săli de clasă la centrala de pe rumeguş (2006)

- amenajarea grupurilor sanitare la standarde europene în toată şcoala;

- modernizarea sălii profesorale;

- montarea geamurilor de termopan la şcoala de pe strada Horea, nr. 78-80

- amenajare grupurilor sociale

- zugrăvit 95% din sălile de clasă şi holuri de acces;

- duşumele noi în toate sălile de clasă cu probleme;

- fiecare catedră, birou, cabinet şi sală profesorală este dotată cu copiatoare şi multifuncţionale de foarte bună

calitate;

- 92 calculatoare în laboratoare IT respectiv în cabinete, birouri, imprimante pentru fiecare cabinet şi birou, 2

TV color, 2 radio casetofoane, 2 camere foto digitale şi materiale didactice pentru fiecare profesor/maistru

- videoproiectoare, retroproiectoare, 6 laptop-uri etc.

- 15 netbook-uri, un laptop şi un proiector în cabinetul firmei de exerciţiu

- Tablă interactivă în Sala festivă



Obs. Toate acestea pentru creşterea calităţi în învăţământ (educaţie, formare şi inserţie profesională)

PROIECT CAMPUS ŞCOLAR 10 SĂLI DE CLASĂ

- Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului respectiv Grupul Şcolar Huedin

- Amplasamentul: Huedin, Str. Horea, Nr.78-80

- Suprafaţa de incintă de amplasament 14.500 mp

Din păcate, din considerente de ordin economic rezultate din criza economică din anii 2008-2012, ministerul

de resort nu a mai alocat fonduri pentru continuarea lucrărilor la campusurile şcolare şi prin urmare au fost stopate

lucrările şi la campusul şcolar de la Huedin. Lucrări au fost efecuate doar în anul 2009 şi au privit doar infrastructura

subterană fără a se realiza vreo fundatie.

Acest proiect se regaseşte ca obiectiv îb Strategia de dezvoltare a oraşului Huedin 2015-2020 urmând a se

identifica resursele de la nivel guvernamental în vederea continuării investiţiei în anii care urmează.

f) Specializări/Calificări şi curriculum

A. Oferta CDŞ , specializări şi calificări în anii 2009/2010-2014/2015

Propunerile pentru planul de şcolarizare au fost făcute în urma consultării cu AJOFM, agenţi economici Camera

de Comert, Industrie şi Agricultura, ONG din ţară şi Uniunea Europeană, alte şcoli de profil din ţară şi din UE, cu

care şcoala are relaţii de colaborare.

2.Admiterea în ciclul superior al liceului

A fost respectată metodologia privind continuitatea studiilor după finalizarea învăţământului obligatoriu şi

calendarul admiterii în ciclul superior al liceului ruta directă şi progresivă şi în anul de completare. Elevii de clasa a

X-a liceu au primit fişele de înscrierea pe care au completat opţiunile în ordinea preferintelor şi au fost repartizaţi la

specializări pe baza mediei de admitere calculată de comisie şi tinând cont de opţiunile elevilor .

Calificările pentru nivelul III de calificare sunt previzionate în concordanţă cu conţinutul standardelor de pregătire

şi curriculum aprobat.

Oferta noastră de formare este concretizată în raport cu nevoile de pe piaţa muncii, opţiunile elevilor şi ale

părinţilor, în raport cu nevoile comunităţii locale şi în raport cu posibilităţile şcolii. În acest sens, Curriculum în

Dezvoltare Locală este orientat spre activitatea specifică domeniului, iar Curriculum la Decizia Şcolii vizează o mai

buna pregătire socio-profesională a absolvenţilor noştri şi este orientat spre discipline care facilitează dezvoltarea

competenţelor specifice.

Acţiunile întreprinse de şcoală pentru alegerea specializărilor/calificărilor sunt:

- studii de piaţă;

- diseminarea/promovarea specializărilor de liceu tehnologic la nivelul clasei a VIII-a;

- studii de resurse umane referitoare la tendinţele locale;

- analiza pe bază de chestionare;

- scrisori de sprijin din partea angajatorilor;

- consultarea planurilor regionale de acţiune pentru învăţământ - PRAI;

- consultarea planurilor locale de acţiune pentru învăţământ - PLAI;

- previziunile economice referitoare la dezvoltarea tehnologică şi economică.

În stabilirea calificărilor s-a ţinut cont şi de dotarea materială de care dispune şcoala, de resursele umane şi de

mobilitatea profesională determinată de dezvoltarea abilităţilor cheie transferabile care vor sprijini procesul de

formare continuă, astfel că se propun acţiuni specifice (vezi Planul operaţional).



g. PROIECTE ŞI PARTENERIATE EDUCAŢIONALE 2010-2015

PROIECTE ŞI PARTENERIATE EDUCAŢIONALE

Anul şcolar: 2010-2011

Nr. crt.

Denumirea proiectului Parteneri Obiectul colaborării Durata

acordului

1. Concurs Naţional

Voinicel - S.C. Nova Educaţional-Editura

Scolastico Piteşti, Argeş; - Grupul Şcolar Huedin;

Organizarea Concursului

Naţional Voinicel Sem II

2010-2011

2. De la copii pentru copii - Şcoala „M.Eminescu” Dej; - Grupul Şcolar Huedin;

Creşterea interesului pentru

cooperare şi colaborare;

elaborarea materialelor pe

tematica proiectului.

18.12.2010

3. De la suflet la suflet - Grupul Şcolar Huedin; - Şcoala Specială Huedin.

Elevii să dezvolte capacităţile

creatoere relizând lucrări pentru

expoziţie; să-şi exprime

sentimentele, trăirile şi

impresiile.

2010-2012

4. Protocol de colaborare - Societatea Academică „Gh.

Brătianu” Huedin; - Grupul Şcolar Huedin

Promovarea personalităţilor

autentice istorice şi culturale ale

poporului român.

2 ani 2008-2010

5. Acord de parteneriat - Didactica Publishing House; - Grupul Şcolar Huedin

Distribuirea produselor

educaţionale în instituţia de

învăţământ.

Mar.2011-

feb.2012

6. Protocol de colaboarere - Universitatea Babeş Bolyai cluj - Grupul Şcolar Huedin

Colaborare între cele două

instituţii în aria educaţională. 31.03.2010 -

nedeterminată

7. Şcoala românească

mediu incluziv - Casa Corpului Didactic

Braşov; - Grupul Şcolar Huedin

Îl constituie furnizarea

serviciilor de formare a cadrelor

didactice înscrise în program.

2007-2013

8. Români de pretutindeni - Biserica Ortodoxă „Sf. Arg.

Mihail, Gavril şi Raf Ail”, Paris; - Grupul Şcolar Huedin;

- Clubul Copiilor Huedin.

Cunoaşterea şi valorizarea

meşteşugurilor româneşti prin

copii din şcoală şi cei din

comunitatea creştină ortodoxă

din Paris.

1 an 2011

9. Protocol - Inspectoratul Judeţean de

Poliţie Cluj; - Grupul Şcolar Huedin

Colaborare strânsă în menţinerea

ordinii şi disciplinei în şcoală. 2011

10. Parteneriat educaţional

intern - CDI şi Cabinetul de Consiliere

psihopedagogică

Dezvoltarea inteligenţei

emoţionale, empatice,

autocunoaştere în vederea

alegerii carierei elevilor şcolii.

3 ani 2009-2011

11. Lumea cărţilor - Biblioteca Orăşenească

Huedin; - Grupul Şcolar Huedin

Monitorizarea şcolarilor în

perioada de adaptare în lume

acărţilor.

2010

12. Parteneriat educaţional - Grădiniţa „Prichindeii Veseli”; - Grupul Şcolar Huedin.

Corelarea programelor de la

grupa pregătitoare şi de la clasa I

pentru preîntâmpinarea

disfuncţionalităţilor actului

educativ.

2009-2010

13. Paşi strategici pentru

îmbunătăţirea accesului

copiilor rromi la

educaţie.

- Centrul Romilor pentru

Intervenţie Socială şi Studii-

Romani Criss; - Grupul Şcolar Huedin.

Cursuri de formare a cadrelor

didactice din şcolile partenere pe

domeniul Istorie şi Cultura

Romilor, Interculturalitate şi

adaesegregare.

30.08.2009-

13.09.2009

14. Muncim şi ne bucurăm

împreună Proiect trandisciplinar - Clubul Copiilor Huedin;

- Grupul Şcolar Huedin; CDI,

Catedra de religie, înv. Primar.

Dezvoltarea personalităţii

copilului prin activităţi de

intercunoaştere şi

autocunoaştere.

3 ani Oct. 2008-

iun.2011

15. Cartea prietena mea - Grupul Şcolar Huedin; - Liceul Teoretic „O.Goga”

Huedin

Promovarea dialogului,

comunicării, formării, educării-

integrării şi responsabilizării

elevilor din şcoli şi medii

2 an 2009-2011



diferite. Dezvoltarea cooperării

şi colaborării dintre cadrele

didactice.

16. Mens Sana in Corpore

Sano - Grupul Şcolar Huedin; - Liceul Teoretic „O.Goga”

Huedin

- Grupul Şcolar Industrial

Surplacu de barcău

Conştientizarea şi afirmarea

valorilor europene, a valorilor

româneşti prin participarea

interactivă ale elevilor.

14.07.2010-iun

2010

17. Focul în Viaţa noastră

- Detaşamentul de Pompieri din

oraşul Huedin - Grupul Şcolar Huedin

Educaţia pentru prevenirea şi

stingerea incendiilor 2009-2010

18. Formare de abilităţi de

viaţă la copii şi tineri

din medii dezavantajate

- Fundaţia Ruhama; - Fundaţia Soros;

- Grupul Şcolar Huedin;

Formarea de abilităţi de viaţă cu

activităţi practice şi apropiate de

realitatea actuală şi nevoile de

dezvoltare şi adaptare la viaţa de

adult.

1 an Nov.2010-

aug.2011

19. Parteneriat Educaţional - Grupul Şcolar Huedin; - Asociaţia Creştină „Adăpost”

Huedin.

Asigurarea sprijinului

educaţional pentru îmbunătăţirea

progresului şcolar individual

pentru copii cu CES integraţi în

învăţământul de masă.

1 an 01.10.2010-2011

20. Cunoaştere şi educaţie - Şcoala Generală „M.

Eminescu”Arad; - Şcoala Generală Beliş;

-Grupul Şcolar Huedin;

Valorizarea individului,

acceptarea a diferenţelor ca un

punct de plecare care

îmbogăţeşte practica educativă.

1 an 2010-2011

21. 2010, Anul European

pentru Combaterea

sărăciei şi excluziunii

sociale

- Dezvoltarea resurselor umane,

Fondul Social European Realizarea Grupurilor de

Iniţiativă Locală şi Grupurilor de

Sprijin Local în Protecţia

Drepturilor Copiilor.

1 an 2010-2011

22. Vom fi şi noi şcolari - Grădiniţa Prichindeii Veseli; - Grupul Şcolar Huedin;

- Şcoala Specială Huedin

Corelarea programelor de la

grupa pregătitoare şi de la clasa

a III-a.

1 an 2009-2010



Nr. crt.


acordului

1. Reţea Naţională de

centre de Informare şi

Consiliere privind

cariera

- Fundaţia Centrul de

Dezvoltarea Managerială Asistarea pentru integrare şi

reintegrare pe piaţa forţei de

muncă a persoanelor din grupul

ţintă.

3 ani 8.10.2010-2013

2. Să călcăm pe iarbă - Liceul ”O. Goga” Huedin; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin;

Prevenirea consumului de

droguri 2011

3. De la suflet la suflet - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin; - Şcoala Specială Huedin.

Elevii să dezvolte capacităţile

creatoere relizând lucrări pentru

expoziţie; să-şi exprime

sentimentele, trăirile şi

impresiile.

2 ani 2010-2012

4. Acord de parteneriat - ISJ Cluj; - CCD Cluj;

- Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin;

Constituirea Consorţiului

Educaţional Judeţean de

Managementul Calităţii şi

Formării Continue.

3ani Mart. 2011-feb.

2013

5. Acord de Parteneriat - Grup Şcolar Huedin; - Vereininge Aktion fur Ruanien

Var, Berlin

Dezvoltare cu şanse egale de

integrare şi participare a

grupurilor defavorizate din punct

de vedere socio-economic.

1an mai 2011-2012

6. Acord de Parteneriat - Grup Şcolar Huedin; - CCD Cluj;

Desfăşurarea Proiectului

„Abordări Inovative în didactica

disciplinelor din aria

1 mai 2011-31

dec.2012



Tehnologii”.

7. Acord de Parteneriat - ISJ Cluj; - CCD Cluj;

- Grupul Şcolar Huedin

Constituirea Consorţiului

Educaţional Judeţean de

Managementul Calităţii Formării

Continue

2 ani 04.03.2011-2013

8. Un zâmbet de copil - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin; - Liceul Teoretic „G. Voievod”

Gilău;

- Grădiniţa Socială

„Acoperământul Maicii

Domnului” Turda

Dezvoltarea capacităţii empatice,

dezvoltarea atitudinii altruiste,

dezvoltarea personală prin

realizarea unor activităţi

caritabile

4 ani 01.11.2012-

01.11.2015

9. Dar din dar se face rai - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”


Gilău;

- Şcoala Gimnazială Suciu de

Sus Mramureş;

- Centrul de Ingrijire şi Asistenţă

pentru Vârstnici


Domnului” Turda





caritabile

3 ani 1.11.2012-

1.11.2015

10. Sclipiri de iarnă - Şcoala de Artă „Sergiu

Celibidache” Roman, Neamţ; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin;

Asigurarea unui climat favorabil

de colaborare pe durata

proiectului naţional ”Sclipiri de

iarnă”.

17.12.2012

11. Acord de parteneriat - Fundaţia Ruhama, Oradea; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

Dezvoltarea proiectelor

educaţionale şi de intervenţie

socială şi formare de abilităţi la

copii şi tineri aflaţi în diferite

nevoi.

2 ani 2011-2013

12. Cunoaştere şi educaţie - Şcoala Generală „M.

Eminescu” Arad; - Şcoala Generală Beliş;

- Grupul Şcolar Huedin;

Valorizarea individului,

acceptarea a diferenţelor ca un

punct de plecare care

îmbogăţeşte practica educativă.

1 an 2010-2011

13. Contract de comodat - Grupul Şcolar Huedin; - Fundaţia Ruhama

Folosinţa spaţiului de 250 mp

pentru activităţi Centru de zi,

adresat copiilor de vârste 7-18

ani

11 luni Feb.2011-31dec.

2012

14. Paşi strategici pentru

îmbogăţirea accesului

la educaţie al copiilor

romi

- Grupul Şcolar Huedin; - Romani Criss;

- Primăria Oraşului Huedin

Plan privind accesulu coopiilor

romi la educaţie. 2 ani

2009-2011

15. Meseria de părinte - Grupul Şcolar Huedin;

Implicare, empatizare şi

interacţionarea părinţi-copii. 4 ani

Sep. 2007-iulie

2011



Nr. crt.


acordului 1. Să învăţăm despre apă

şi natură - S.C. Compania de apă Someş

S.A.; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

Conştientizarea fenomenului de

poluare a planetei şi

responsabilizarea elevilor în

problemele ecologice prin

derularea proiectelor.

26.03.2013

2. Flori de mai - Centrul Şcolar de Educaţie

Incluzivă Orizont Oradea; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

Înscrierea şi participarea elevilor

la Proiectul Internaţional „Flori

de mai” Ed. a VI-a ,2013.

22.03.2013

3. Târg de mărţişoare - Şcoala Gimnazială Nr. 7 Colaborarea în vederea 2013-2016



Galaţi; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

desfăşurării activităţilor

extraşcolare de creaţie artistico-

plastică. 4. Protocol de cooperare - Poliţia Oraşului Huedin;


Huedin

Prevenirea şi combaterea

delincvenţei juvenile în incinta

şcolii şi în zonele adiacente

acesteia.

2 ani 21.02.2013-

21.03.2015

5. Protocol - Inspectoratul Judeţean de

Poliţie Cluj; - Inspectoratul Judeţean de

Poliţie Cluj;

Cunoaşterea problemelor

sociale, economice etnice,

culturale şi medierea celor

conflictuale; prevenirea

consumului de alcool, substanţe

halucinogene.

1 an 06.03.2013-2014

6. Mărţişorul românesc - Clubul Copiilor Roman, judeţul

Neamţ; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

Valorificarea potenţialului

creativ al fiecărui participant în

proiect.

2012-2013

7. Fiecare zi ne aduce

ceva nou - Şcoala Gimnazială Specială

Huedin; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

Miza demersului limitarea

segregării sociale şi promovarea

incluzivă socială.

3 ani 2013-2016

8. Huedinul de ieri şi de

azi - aspecte

monografice

Voluntariat prof. Matiş Horea


Huedin

Dezvoltarea interesului de

cunoaştere a orizontului istoric

local.

1an 6.02.2013

9. Hârtia magică Voluntariat Prof. Pestean Nicoleta


Huedin

Dezvoltarea manualităţii elevilor

mici: prin tehnica origami,

quiling, kirigami, etc

06.02.2013

10. Dansuri populare

„Suhanc” Voluntariat - Înv. Ferencz Magdalena


Huedin

Promovarea tradiţiilor populare

maghiare 06.02.2013

11. Parteneriat de

colaborare Societatea Academică „Gh.

Brătianu” - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

Conştientizarea şi sensibilizarea

populaţiei asupra fenomenelor

politice şi sociale ale societăţii

române contemporane pentru

găsirea unor soluţii problemelor

actuale şi în perspectivă.

2013-2015

12. Un zâmbet de copil - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”


Gilău;

- Grădiniţa Socială


Domnului” Turda





caritabile

01.11.2012-

01.11.2015

13. Dar din dar se face rai - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”


Gilău;

- Şcoala Gimnazială Suciu de

Sus Mramureş;

- Centrul de Ingrijire şi Asistenţă

pentru Vârstnici


Domnului” Turda





caritabile

3 ani 1.11.2012-

1.11.2015

14. Declaraţie de cooperare - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin; - Şcoala Generală cu program

prelungit „Miricz Zsigmond”

Leanyfalu

Valori fundamentale ale Uniunii

Europene din domeniul

educaţiei; cunoaşterea şi

respectarea reciprocă a culturii şi

tradiţiilor celor două naţiuni.

10.05.2012

15. Deschide uşa creştine - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin; Redescoperirea şi promovarea

valorilor tradiţionale strămăşeşti

1 an Dec.2012-2013



- Liceul Teoretic „O. Goga”

Huedin;

- Şcoala Gimnazială Gârbău

prin implicarea copiilor

16. Convenţie de

colaborare - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin; - Fundaţia Creştină Diakonia

Creşterea gradului de educaţie şi

igienă a grupului ţintă; evaluarea

fenomenului de integrare şcolară

şi socială.

5 ani 01.08.2013-2018

17. Educativ 2013 - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin; - Asociaţia „Actived 2013”

Huedin

Dezvoltarea aptitudinilor de

comunicare, promovare şi

cultivare a dialogului şi a

toleranţei pentru o convieţuire

civilizată.

1 an 01.04.2013-

31.08.2013

18. Protocol de parteneriat - Universitatea „B. Vodă” Cluj; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin;

Consiliere de carieră şi orientare

profesională a elevilor de liceu. 1 an 2013

19. Sclipiri de iarnă - Şcoala de Artă „Sergiu

Celibidache” Roman, Neamţ; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin;

Asigurarea unui climat favorabil

de colaborare pe durata

proiectului naţional „Sclipiri de

iarnă”.

17.12.2012

20. Concurs Naţional

„Piciul” - Asociaţia pentru Tineret

„Piciul”, Argeş; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin;

Organizarea Concursului

Naţional „Piciul” 1 an

2012-2013

21. Cu Europa ... La joacă -

Euroşcolarul - Fundaţia pentru Evaluarea

Competenţelor în Educaţie; - Editura Diana;


Huedin.

Organizarea Concursului „Cu

Europa ...La joacă -

Euroşcolarul”.

1 an 2012-2013

22. Ziua Porţilor Deschise - Elevi şi cadre didactice din -

Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

Atragerea elevilor spre carte şi

lectură. 23-24 oct. 2012

23. Incursiuni printre

valorile româneşti - Colegiul Tehnic „A. Saligny”

Baia Mare; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

Cunoaşterea contribuţiei

personalităţilor locale în

domeniul culturii, ştiinţei şi

tehnicii, în vederea promovării

valorilor naţionale şi

internaţionale.

2012

24. Acord de parteneriat - Fundaţia Ruhama, Oradea; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

Dezvoltarea proiectelor

educaţionale şi de intervenţie

socială şi formare de abilităţi la

copii şi tineri aflaţi în diferite

nevoi.

1 an 2011-2013

25. Adaptarea copiilor la

regimul şcolar - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin - Grădiniţa „Prichindeii Veseli”

Huedin

Familiarizarea copiilor

preşcolari cu specificul

activităţilor desfăşurate în cadrul

clasei de elevi în vederea

adaptării optime în regimul

şcolar.

1 an Nov. 2012-

Iul. 2013

26. Noi către viitor - Liceul Tehnologic „Al. Borza”

Cluj; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin;

- Liceul Tehnologic Nr. 1 Cluj

Promovarea unei abordări

preventive cu scopul de a reduce

la minim abandonul şcolar prin

diversificarea activităţilor

educative ale elevilor.

1 an Oct. 2012-iun.

2013

27. Cel mai bun organizator

de evenimente - Colegiul Tehnic „Dr. Ioan

Raţiu” Turda; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

Educarea elevilor pentru

înţelegerea, aprecierea,

promovarea şi valorizarea

gustului estetic în cadrul

organizării unor mese festive.

1-5 aprilie 2012

28. Meseria brăţară de aur - Colegiul Tehnic „Dr. Ioan


Huedin

Implicare unui număr mare de

elevi în acţiuni ce vizează

schimbul de experienţă privind

creşterea interesului pentru

meseria lor.

1-5 aprilie 2012



29. Cel mai bun organizator

de evenimente - Colegiul Tehnic „Dr.Ioan


Huedin

Educarea elevilor pentru

înţelegerea, aprecierea,

promovarea şi valorizarea

gustului estetic în cadrul

organizării unor mese festive.

1-5 aprilie 2013

30. Interacţionez, mă

adaptez, comunic şi

învăţ

- Liceul Tehnologic „A.Vlaicu”

Cluj; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin.

Crearea competiţiei înre elevi

din medii şi abilităţi diferite în

sens constructiv şi motivarea

muncii de calitative şi

competiţionale ce depăşesc

diferenţele dintre aceştea fiind

parteneri egali.

1 an 17.10.2012-2013

31. Lumea apusă a

cavalerilor şi prinţeselor - Biblioteca Judeţeană „O.

Goga” Cluj; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

Atragerea copiilor spre carte-

lectură-aventură prin

descoperirea unei lumi de mult

apuse a cavalerilor şi prinţeselor,

participând activ la diverse

forme de lectură.

1-5 aprilie 2013

32. Prietenie prin lumea

cărţii - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin - Şcoala Gimnazială „M.

Eminescu” Dej.

Consituirea unui grup partenerial

ce cultivă sentimente de preţuire

şi dragoste atât pentru carte,

creaţii literare, cât şi pentru

frumuseţea şi armonia limbii

române.

1 an 13.11.2012-2013

33. Coşul toamnei - Şcoala cu cls. I-VIII, Nr. 8

Piatra Neamţ; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

Colaborarea în vederea

desfăşurării concursului „Coşul

toamnei”.

Sem I 2012-2013

34. Programe de baschet

pentru copii - Liga de

baschet Ghiţă Mureşan

- ISJ Cluj - Asociaţia Gh.

Mureşan Cluj; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

Atragerea copiilor spre mişcare

spre o viaţă sănătoasă. 01.01.2012


2013-2014

Nr. crt. DENUMIRE

PROIECTULUI Parteneri Obiectul colaborării Durata

acordului 1. Puzzle pentru

sănătate.

- Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin; - Colegiul Tehnic de

Transporturi “Transilvania”

Cluj-Napoca;

Conştientizarea importanţei

stilului de viaţă sănătos în

dezvoltarea personală a

adolescentului; Schimbarea comportamentelor

ce definesc stilul de viaţă al

adolescentului.

1 an – 2013-2014

2. Noi către viitor. - Liceul Tehnologic “ Alexandru

Borza” Cluj-Napoca; - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin;





educative ale elevilor, apropierea

şcolii de viaţa reală, de

activitatea practică.

4 ani – 2012-

2016

3. Puişorii deschid uşa

viitorului! - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin; - Gradiniţa “Prichindeii Veseli‟

Huedin;

Socializarea copiilor preşcolari

în vederea integrării în grădiniţă

şi a adaptării cu uşurinţă la

activitatea de tip şcolar.

1 an – 2013-2014

4. Copil ca tine sunt şi

eu. - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin; - Şcoala Gimnazială Specială

Huedin;

Pregătirea elevilor în sensul

asigurării egalităţii şanselor în

educaţie, al dezvoltării personale

şi al inserţiei în comunitate, al

stimulării modalităţilor de

informare şi receptare al elevilor,

în sensul revigorării spiritul civic

1 an – 2013-2014



în “Noile educaţii”, în

dezvoltarea educaţiei româneşti

ăîn contextul european. 5. Scriitorii români de

ieri şi de azi. - Biblioteca Judeţeană Cluj; - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin;

Atragerea copiilor cu vârste

cuprinse între 8-12 ani către

lectură, bibliotecă şi cunoaştere

şi de îmbogăţire a cunoştiinţelor

din domeniul literaturii pentru

copii.

1 an – 2013-2014

6. Călătorie spre centrul

cunoaşterii. - Biblioteca Judeţeană Cluj; - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin;

Introducea elevilor cu vârstă

cuprinsă între 10 şi 14 ani, în

fascinanta lumii a cunoaşterii,

unde vor afla lucruri noi şi

interesante despre invenţii şi

despre importanţa lor în viaţa de

zi cu zi

1 an – 2013-2014

7. Micii ecologişti. - Biblioteca Judeţeană Cluj; - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin;

Proiectul despre mediu îi va

ajuta pe elevi să afle aspectele

cele mai interesante ale mediului

ambiant, dar şi să înveţe cum

trebuie să se comporte faţă de

natură şi, în calitate de mici

ecologi, să înţeleagă că totul în

natură este folosditor, cu

condiţia să iubeşti şi să ocroteşti

natura.

1 an – 2013-2014

8. Interacţionez, Mă

adaptez, Comunic,

Învăţ.


Huedin; - Liceul Tehnologic “Aurel

Vlaicu” Cluj-Napoca;

Promovarea cooperării, munca

în echipă a elevilor din cele trei

instituţii în vederea formării

unor atitudini de acceptare şi

valorizare a fiecărei persoane; Conştientizarea elevilor aflaţi în

pragrul examenelor asupra

acestui pas pentru viitorul lor şi

încurajarea discuţiilor legate de

acest subiect cu elevii din alte

şcoli, care au aceleaşi

preocupări.

1 an – 2013-2014

9. Obiceiuri şi tradiţii

din zona Huedin - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin; - Şcoala Gimnazială “Octavian

Goga” Ciucea;

Conştientizarea necesătăţii de a

cunoaşte şi transmite valorile

păstrate de-a lungul timpului; Antrenarea copiilor în activităţi

menite să contribuie la preluarea

şi transmiterea tradiţiilor şi

obicieiurilor.

1 an – 2013-2014

10. Adolescenţa-Povestea

definirii identităţii. - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”



Cluj-Napoca;

Organizarea de activităţi

educative pentru identificarea şi

promovarea unor modalităţi

concrete de cultivare a valorilor

morale la vârsta adolescenţei, cu

participarea directă a

educabililor, cadrelor didactice

şi a reprezentaţilor comunităţii

locale laice şi bisericeşti.

1 an – 2013-2014

11. “Deschide uşa

creştine!” Proiect

extracurricular Ediţia

II

- Şcoala Gimnazială Aghireşu; - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin;

- Liceul Teoretic “Octavian

Goga” Huedin;

Redescoperirea şi promovarea

valorilor tradiţionale strămoşeşti

prin implicarea copiilor, cadrelor

didactice şi părinţilor în diverse

activităţi legate de folclorul

ardelean.

1 an – 2013-2014

12. O masă pentru fiecare

– Program tip Şcoală

după şcoală

- Asociatia Creştină “Adapost”

Huedin; - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”



progresului şcolar;

1 an – 2013-2014



Huedin; Crearea unui mediu educaţional

stimulativ pentru aceşti copii; 13. Activităţi tip –Şcoală

după şcoală - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin; - Fundaţia Creştina “Diakonia”

Cluj-Napoca;

Cunoaşterea nevoilor copiilor

aflaţi în dificultate; Evaluarea fenomenului de

integrare şcolară şi socială a

copiilor;

1 an - 2013-2014

14. Meseria brăţară de

aur - Colegiul Economic “Iulian

Pop” Cluj-Napoca; - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin;

Iplicarea elevilor în acţiuni ce

vizează schimbul de experienţă

profesională; Creşterea interesului elevilor

pentru meseria lor;

1 an – 2013-2014

15. Prietenie prin lumea

cărţii - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin; - Şcoala Gimnazială “Mihai

Eminescu” ;

Cultivarea şi dezvoltarea

interesului pentru lectură; 1 an –

2013-2014

16. Cercul de lectură - Biblioteca /CDI; - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin;

Cultivarea şi dezvoltarea

interesului pentru lectură; 1 an –

2013-2014

17. Tradiţii culinare - Colegiul Tehnic “Ion Raţiu”

Turda; - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin;

Dezvoltarea competenţelor şi

aptitudinilor în scopul inter-

relaţionării profesionale şi

personale;

1 an – 2013-2014

18. Îmbunătăţirea relaţiei

copil -şcoală, părinte -

şcoală, şcoală -părinţi

- Şcoala Gimnazială nr. 30

“Gheorghe Ţiţeica” Constanţa; - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin;

Desfăşurarea de proiecte

ştiinţifice; Realizarea de postere/desene/

prezentări;

Dezvoltarea de competenţe de

exprimare scrisă, orală, practice;

1 an – 2013-2014

19. Parteneriat

educaţional cu părinţii

cls. a III-a B - Împreună pentru

copiii noştrii


Huedin cls. III-a B; - Părinţii cls. a III-a B;

Îmbunătăţirea relaţiilor dintre

şcoală şi familie în vederea

obţinerii succesului şcolar;

1 an – 2013-2014

20. Parteneriat -

Împreună pentru

stoparea violenţei şi

diminuarea

absenteismului

- Poliţia de Proximitate Huedin; - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin


delicvenţei juvenile 1 an –

2013-2014

21. Calculatorul, un bun

prieten” - Clubul Copiilor Huedin - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin

Activităţi de utilizare a

calculatorului; 1 an –

2013-2014


2014-2015

Nr. crt. DENUMIRE

PROIECTULUI Parteneri Obiectul colaborării Durata

acordului 1. Puzzle pentru

sănătate.




Cluj-Napoca;

Conştientizarea importanţei

stilului de viaţă sănătos în

dezvoltarea personală a

adolescentului; Schimbarea comportamentelor

ce definesc stilul de viaţă al

adolescentului.

1 an – 2014-2015

2. Noi către viitor. - Liceul Tehnologic “ Alexandru

Borza” Cluj-Napoca; - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin;





educative ale elevilor, apropierea

şcolii de viaţa reală, de

activitatea practică.

4 ani – 2012-

2016



3. Bun venit coleg de-

nvăţătură - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin; - Şcoala Gimnazială Mociu;

Promovarea dialogului şi a

comunicării între elevii celor

două şcoli implicate în acest

proiect Atragerea efectivă a elevilor în

organizarea unor activităţi cu

caracter extracurricular,

diversificarea acestor activităţi şi

mărirea numărului acestora în

viitor

1 an – 2014-2015

4. Toamna ruginie - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin; - Şcoala Gimnazială Cheţani

Mureş;

Concurs de desene şi pictură 1 an – 2014-2015

5. Învăţare pe tot

parcursul vieţii. - Biblioteca Judeţeană Cluj; - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin;

Atragerea copiilor către lectură,

bibliotecă şi cunoaştere Educarea utilizatorilor şi

instruirea acestora în vederea

utilizării bibliotecii şi a

instrumentelor de regăsire a

informaţiei.

1 an – 2014-2015

6. Scriitori români de

ieri şi de azi. - Biblioteca Judeţeană Cluj; - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin;

Atragerea copiilor cu vârste

cuprinse între 8-12 ani către

lectură, bibliotecă şi cunoaştere Îmbogăţirea cunoştinţelor din

domeniul literaturii pentru copii

1 an – 2014-2015

7. Interacţionez, Mă

adaptez, Comunic,

Învăţ.


Huedin; - Liceul Tehnologic “Aurel

Vlaicu” Cluj-Napoca;

Promovarea cooperării, munca

în echipă a elevilor din cele trei

instituţii în vederea formării

unor atitudini de acceptare şi

valorizare a fiecărei persoane; Conştientizarea elevilor aflaţi în

pragrul examenelor asupra

acestui pas pentru viitorul lor şi

încurajarea discuţiilor legate de

acest subiect cu elevii din alte

şcoli, care au aceleaşi

preocupări.

1 an – 2014-2015

8. Adolescenţa -Povestea

definirii identităţii. - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”



Cluj-Napoca;

Organizarea de activităţi

educative pentru identificarea şi

promovarea unor modalităţi

concrete de cultivare a valorilor

morale la vârsta adolescenţei, cu

participarea directă a

educabililor, cadrelor didactice

şi a reprezentaţilor comunităţii

locale laice şi bisericeşti.

1 an – 2014-2015

9. Stiluri alimentare - Liceul Tehnologic Gh. K.

Constantinescu Brăila; - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin;

Organizarea şi desfăşurarea

Proiectului naţional pentru elevi

“Stiluri alimentare“

1 an – 2014-2015

10. O masă pentru fiecare

– Program tip Şcoală

după şcoală

- Asociaţia Creştină “Adăpost”


Huedin;



progresului şcolar; Crearea unui mediu educaţional

stimulativ pentru aceşti copii;

1 an – 2014-2015

11. Activitati tip –Şcoală

după şcoală - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin; - Fundaţia Creştină “Diakonia”

Cluj-Napoca;

Cunoaşterea nevoilor copiilor

aflaţi în dificultate; Evaluarea fenomenului de

integrare şcolară şi socială a

copiilor;

1 an – 2014-2015

12. Meseria brăţară de

aur - Colegiul Economic “Iulian

Pop” Cluj-Napoca; Iplicarea elevilor în acţiuni ce

vizează schimbul de experienţă

1 an – 2014-2015




Huedin; profesională; Creşterea interesului elevilor

pentru meseria lor; 13. Tradiţii culinare - Colegiul Tehnic “Ion Raţiu”

Turda; - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin;

Dezvoltarea competenţelor şi

aptitudinilor în scopul inter-

relaţionării profesionale şi

personale;

1 an – 2014-2015

14. Primii paşi spre şcoală - Gtădiniţa Prichindeii Veseli


Huedin;

Familiarizarea copiilor cu

specificul activităţilor

desfăşurate în cadrul clasei de

elevi; Stimularea creativităţii şi

iniţiativei copiilor prin jocuri

didactice;

Consolidarea deprinderilor de

comportare civilizată;

1 an – 2014-2015

15. Parteneriat

educaţional cu

Universitatea Tehnică

Cluj-Napoca


Huedin; - Universitatea Tehnică Cluj-

Napoca;

Facilitarea promovării ofertei

educaţionale a instituţiilor

partenere prin intermediul

paginilor de web şi/sau a

conturilor de facebook ale

acestora;

1 an – 2014-2015

16. Parteneriat -

Împreuna pentru

stoparea violenţei şi

diminuarea

absenteismului

- Poliţia de Proximitate Huedin; - Liceul Tehnologic “Vlădeasa”

Huedin


delicvenţei juvenile 1 an –

2014-2015

17. Dezvoltarea

competenţei de

comunicare

- Asociaţia Institutul pentru

Dezvoltarea Evaluării în

Educaţie - Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

Stabilirea modului de

implementare şi derulare a

proiectului Dezvoltarea

competenţei de comunicare în

limba maternă a elevilor din

învăţământul primar ...

1 an – 2014-2015

Pe lângă aceste parteneriate de tip educaţional care nici nu au fost prezentate în totalitate a mai fost realizată

în fiecare an o hartă a parteneriatelor şcolii cu agenţii economici din Huedin şi din împrejurimi.

Agenţii economici la care s-au desfăşurat stagiile de pregătire practică

în anul şcolar 2010-2011 Nr.

crt.

Denumire agent economic Adresa Persoana de contact Clasa Nr.

elevi

Specializarea

1 S.C. REGENT IMPEX SRL HUEDIN VADAN LILIANA a XI-a 6 Tehnician in activitati economice

2 S.C. VISINUL PRODCOM

SRL

HUEDIN TODEA EUGENIA a XI-a 2

Tehnician in activitati economice

3 S.C. GEALSA IMPEX SRL NEGRENI PISCOI GHEORGHE a XI-a 2 Tehnician in activitati economice

4 S.C. EXPRES POMUL VERDE

SRL

HUEDIN PAP ISTVAN a XI-a 2


5 S.C. TRANSTITANIC SRL HUEDIN CALATAN ADRIANA a XI-a 2 Tehnician in activitati economice

6 S.C. GRANDEMAR SA POIENI GIURGIUMAN LUCIAN a XI-a 2 Tehnician in activitati economice

7 S.C. EJUCOR SRL HUEDIN CALATAN ADRIANA a XI-a 3 Tehnician in activitati economice

8 S.C. TRNCROWN SRL HUEDIN NEAG FLORINA a XI-a 3 Tehnician in activitati economice

9 COOPERATIVA DE

CONSUM BELIS

BELIS VASAR IOAN a XI-a 5


10 COOPERATIVA DE

CONSUM CIUCEA

CIUCEA NISTOR IOAN a XII-a 2


11 S.C. TI&GO TRANS HUEDIN HUEDIN TODEA MARIANA a XII-a 2 Tehnician in activitati economice

12 S.C. HACONTA SRL HUEDIN HEDES ALEXANDRU a XII-a 1 Tehnician in activitati economice

13 S.C. TRANSNECO SRL HUEDIN NEAG FLORINA a XII-a 1 Tehnician in activitati economice

14 COOPERATIVA DE

CONSUM CALATELE

CALATELE MARCUS MARIANA a XII-a 3


15 S.C. RESTAR SRL HUEDIN RESTEMAN ADRIAN a XII-a 1 Tehnician in activitati economice



16 OCOLUL SILVIC HUEDIN HUEDIN KUN CAROL a XII-a 1 Tehnician in activitati economice

17 S.C. BANCIU SI FIUL SRL BOLOGA BANCIU GABRIEL a XII-a 1 Tehnician in activitati economice

18 S.C. ZSECAF COM SRL HUEDIN ZSEBE TIBERIU a XII-a 2 Tehnician in activitati economice

19 S.C. POPASUL ROMANILOR

SRL

HUEDIN TOADERE MIRCEA a XII-a 1


20 S.C. VISINUL PRODCOM

SRL

HUEDIN TODEA EUGENIA a XII-a 1


21 S.C. DIMTRANS SRL HUEDIN DIMENY FRANCISC a XII-a 1 Tehnician in activitati economice

22 S.C CASA&FORT SRL MORLACA FORT FLORIN a XII-a 2 Tehnician in activitati economice

23 S.C RAZVICRIS SRL HUEDIN BUT LUCICA a XII-a 1 Tehnician in activitati economice

24 S.C. MAGIC COOP SRL HUEDIN RUS LAURENTIU a XII-a 1 Tehnician in activitati economice

25 S.C. MIG PAF SRL HUEDIN PASCALAU FLORIN a XII-a 1 Tehnician in activitati economice

26 S.C. PONOTOUR SRL HUEDIN MOCAN LENUTA a XII-a 3 Tehnician in activitati economice

27 S.C. CRISDRY SRL HUEDIN BAN CRISTIAN a XII-a 3 Tehnician in activitati economice

28 S.C. GREG SRL HUEDIN PADUREAN RAZVAN a XII-a 3 Tehnician in activitati economice

29 S.C. NELY&RAZVAN

PRODCOM SRL

CALATELE SORCOI DUMITRU a XII-a 1


NOTĂ: Elevii cu specializarea „tehnician în gastronomie’’ „tehnician în activităţi de comerţ,, şi „tehnician

transporturi” au efectuat stagiile de pregătire practică în laboratorul/atelierul şcolii.



crt.


elevi

Specializarea

1 SC REGENT IMPEX SRL

Huedin, P-ta

Republicii 39 Vadan Dorel

a XI-a 1


2 SC ALB CONSTRUCT SRL

Huedin, P-ta

Victoriei nr. 47 Alb Maria

a XI-a 1


3 SC ROMALPIN IDP IMPEX

SRL

Valea Crisului nr.

4A Doble Ioan

a XI-a 1


4 SC SABRY&COMI SRL Ciucea nr. 100 Mandrut Ioana a XI-a 1 Tehnician in activitati economice

5 SC CONTABUT SRL Negreni. 273 A But Lucica Manuela a XI-a 1 Tehnician in activitati economice

6 SC COSTY RD SRL

Dealu Negru

111B Merca Constantin

a XI-a 1


7 PRIMARIA COMUNEI BELIS

Localitate Belis

nr. 105A Crainic Viorel

a XI-a 1


8 SC DELBAFO SRL

Huedin Str.

A.Iancu Balasz Atila

a XI-a 1


9 SC ANCHI IMPEX SRL

Loc. Cluj-Napoca,

P-ta Garii nr.4-5 Puscas Anca

a XI-a 1


10 SC ROARTIZANAT SRL

Huedin, Str.

Horea nr. 80 Zirbo Mirela Felicia

a XI-a 1


11 PRIMARIA CUZAPLAC

Loc. Cuzaplac nr.

33 Veres Daniel-Ioan

a XI-a 1


12 I.I NEAG-RASINAR

GHEORGHE DOREL

Loc. Huedin Str.

Tabacarilor nr. 20 Neag-Rasinar Dorel

a XI-a 2


13 SC MECANICA HUEDIN SA

, Str. P.A.

Munteanu nr. 70 Vadeanu Ioan

a XI-a 1


14 GRUPUL SCOLAR HUEDIN

Huedin, Str.

Horea nr. 78-80 Matis Horea Dorin

a XI-a 2


15 PRIMARIA CIUCEA Loc. Ciucea nr. 9 Popa Ioan a XI-a 3 Tehnician in activitati economice

16 SC ALGALIS PRODIMPEX

SRL

Cluj-Napoca, Str.

Tarnita nr. 2 Rosan Flavian

a XI-a 2


17 PRIMARIA POIENI

Loc. Poieni nr.

268 Boca Gheorghe-Constantin

a XI-a 1


18 PRIMARIA AGHIRESU

Loc. Aghiresu

Fabrici nr. 86 Lehene Sorinel-Gelu

a XI-a 1


19 SC NIGHT BUILD SRL

Loc. Cluj-Napoca

Str.A.Vlaicu nr. 3 Panciuc Radu

a XI-a 1


20 I.I. MUZA MIRCEA Huedin, Str. Muza Mircea a XI-a 1 Tehnician in activitati economice



Stadinului nr. 41

21 OFICIUL POSTAL HUEDIN

Huedin, Str.

Postei Pascalau Radu

a XI-a 1


22 SC LUCTAXI SRL

Huedin, Str. Garii

nr. 40 Lucaciu Adrian

a XII-a 2


23 SC DECOMEX SRL

Huedin, Str. Morii

nr. 1 Saitis Marinela

a XII-a 1


24 SC SARTECO EXIM SRL

Huedin Str.

A.Iancu nr. 77 Potra Mircea

a XII-a 1


25 SC HEXAROM SRL

Loc. Zalau, Str.

Ady Endre Hosu Nina

a XII-a 1


26 PRIMARIA POIENI

Loc. Poieni nr.

268 Boca Gheorghe-Constantin

a XII-a 1


27 SC GABRINEX&ALEX SRL

Loc. Negreni nr.

91A Gabrian Aurica

a XII-a 1


28 SC TUNDERFLEX SRL

Huedin, Str.

Vladeasa 43 Domsa Radu

a XII-a 1


29 SC GLIGORTRANS SRL

Loc. Morlaca nr.

232 Boca Romulus

a XII-a 2


30 SC SANTILEX CONSERV

SRL

Huedin. Str.

B.N.Anta. Nr. 36 Valean maria

a XII-a 1


31 SC TOTAL PACK SRL

Loc. Floresti, Str.

Orizontului nr. 13 Petrus Anamaria

a XII-a 2


32 PRIMARIA ALMASU

Loc. Almasu nr.

144 Ungur Viorica

a XII-a 2


33 PRIMARIA CUZAPLAC

Loc. Cuzaplac nr.

33 Veres Daniel-Ioan

a XII-a 2


34 COOP. DE CONSUM CIUCEA

Loc. Ciucea nr.

209 Nistor Ioan

a XII-a 2


35 SC CONTABUT SRL Negreni. 273 A But Lucica Manuela a XII-a 2 Tehnician in activitati economice

36 COOP. DE CONSUM BELIS

Loc. Belis nr. 105

D Vasar Ioan

a XII-a 2


37 SC FAGDEL SRL

Loc. Tamasa nr.

201, jud. Salaj Margauan Dorel

a XII-a 2


38 SC PALIMEX

Huedin, P-ta

Republicii 8 Pascalau Ioan

a XII-a 3


39 OCOLUL SILVIC HUEDIN

Huedin, Str. Gh.

Doja nr. 7 Vuscan vasile

a XII-a 3


40 COOP. DE CONSUM

MARGAU

Loc.. Margau nr.

398 Poptean Adriana

a XII-a 1


41 SC DOLARY PRODPAN SRL

Loc. Bratca nr.

237 Ples Anca

a XII-a 1




crt.


elevi

Specializarea

1

SC ROMALPIN SRL

Loc. Valea

Crişului nr. 4A

jud. Bihor Mândruţ Ioana

a XI-a

1


2 SC REGENT IMPEX SRL

Huedin Pţa

Republici nr. 39 Vădan Dorel

a XI-a 6


3 SC CONTA BUT SRL

Negreni, nr. 273

A But Cristian

a XI-a 6


4 SC COSTY SRL

Dealu Negru nr.

111B Merca Constantin

a XI-a 1


5 PRIMĂRIA BELIŞ Beliş, nr. 105 A Crainic Viorel a XI-a 2 Tehnician in activitati economice

6 SC ROMALPIN SRL

Valea Crişului nr.

4A, Bihor Doble Ioan

a XI-a 1


7 SC DELBAFO

Huedin, str.

Avram Iancu nr. 3 Balasz Attila

a XI-a 1




8 SC ROARTIZANAT SRL

Huedin, Horea nr.

80 Zirbo Mirela

a XI-a 2


9 PRIMARIA CUZĂPLAC

Cuzăplac, Jud.

Sălaj Ungur Vonica

a XI-a 1


10 II NEAG RĂŞINAR DOREL

Huedin,

Tăbăcarilor nr.10 Neag Răşinar Dorel

a XI-a 3


11 SC MECANICA HUEDIN SA

Huedin Pr. A.

Munteanu nr. 70 Văleanu Ioan

a XI-a 1


12 GRUP ŞCOALR HUEDIN

Huedin str. Horea

78-80 Petruţ Eugenia

a XI-a 2


13 PRIMĂRIA POIENI Poieni 268 Crişan Constantin a XI-a 1 Tehnician in activitati economice

14 PRIMĂRIA CIUCEA Ciucea nr. 9 Abrudan Radu a XI-a 2 Tehnician in activitati economice

15 COOP.CONSUM POIENI Poieni,jud.Cluj Bentan Ioan a XII-a 2 Tehnician in activitati economice

16 S.C.DECOMEX SRL

Huedin,str.Morii,

nr.1 Potra Mirela

a XII-a 2


17 S.C.SARTECO EXIM SRL

Huedin,str.A.Ianc

u nr.77 Saitis Marinela

a XII-a 2


18 S.C.LUCTAX SRL

Huedin,str.Garii,n

r.40 Lucaciu Adrian

a XII-a 1


19 S.C.GABRINEXand ALEX srl Negreni,jud.Cluj Gabrian Aurica a XII-a 1 Tehnician in activitati economice

20

SC TOTAL PACK SRL

Huedin, Str.

Orizontului, nr.

13

Petruş Anamaria

a XII-a

2


21 PRIMARIA CUZĂPLAC

Cuzăplac, Jud.

Sălaj Ungur Vonica

a XII-a 2


22 COOP.CONSUM CIUCEA Ciucea, Jud. Cluj Nistor Ioan a XII-a 2 Tehnician in activitati economice

23 SC CONTA BUT SRL

Negreni, nr. 273

A But Cristian

a XII-a 2


24 COOP. CONSUM BELIŞ Beliş, nr. 105 Văsar Ioan a XII-a 2 Tehnician in activitati economice

25 SC FAGDEL SRL

Tămaşa, nr. 201,

jud. Sălaj Mărgăuan Dorel

a XII-a 4


26 SC PALIMEX SRL

Huedin, Pţa.

Republicii, nr. 8 Neag Luminiţa

a XII-a 5


27 S.C.THUNDEREFLEX SRL

Huedin,str.A.Ianc

u nr.30 Domsa Radu

a XII-a 1


28 S.C.GLIGOR TRANS SRL Morlaca ,nr.233 Boca Romulus a XII-a 2 Tehnician in activitati economice

29 S.C. SANTILEX COMSERV

SRL

Huedin, Str. Bene

Antal, nr. 36 Vălean Maria

a XII-a 4


30 SC SUVICOM SRL

Pens. Petrindu,

jud. Sălaj Crişan Emilia

a XI-a 2

Tehnician in gastronomie

31 SC TIMALEX SRL Aghireş, nr. 81 Cojocaru Gabriel a XI-a 2 Tehnician in gastronomie

32 SC BRADEANU COMPANY

SRL

Negreni, Rest.

Michales Brădeanu Mihail

a XI-a 2


33 SC GLASUL CRIŞULUI SRL

Izvoru Crişului,

Rest. Delia Mureşan Leontina

a XI-a 1


34 SC VIŞINUL SRL Huedin, Fast-food Todea Eugenia a XI-a 2 Tehnician in gastronomie

35 COOP. DE CONSUM

CĂLĂŢELE

Călăţele,Restaura

nt Mateş Angela

a XI-a 1


36 SC MONTANA TOUR SRL

Huedin, Motel

Montana Dinea Angela

a XI-a 4


37 SC ELIM SRL

Călăţele,Restaura

nt-bar Safta Liliana

a XI-a 1


38 SC BOBIRAN SRL

Poiana Horea,

Pensiune Mihuţ Angela

a XI-a 1


39

SC ROLOVIS SRL

Huedin, Club

Derby Lonay Arthur

a XI-a

2


40 SC ROBUR SRL

Bălceşti,

Pensiunea Maria Gavriş Radu

a XI-a 1


41 SC CAMIDO SRL

Vînători,

Restaurant Pui Camelia

a XI-a 1


42 SC FELIMEX SRL Huedin , Braserie Giurgiu Vera a XI-a 2 Tehnician in gastronomie

43 SC PETRUŢA SRL Leghia, Cab. Petruţa Nina a XI-a 2 Tehnician in gastronomie

mailto:S.C.GABRINEX@ALEX%20SRL



Leghia

44 S.C.B and D AXEL SRL

Huedin,str.Oborul

ui,nr.16 Balint Martin

a X-a 2

Tehnician transporturi

45 INTREŢINERE ŞI

REPARAŢII

Cuzăplac,nr.59,ju

d.Sălaj Kozma Vasile

a X-a 3


46 S.C.MOCAN SERVICE SRL

Huedin,str.Florilo

r,nr.30 Mocan Cornel

a X-a 10


47 S.C.AUTOFAUR SRL

negreni,nr.163,jud

.Cluj Faur Marilena

a X-a 8


48 TUSCHER and MILAŞ SRL

Vânători,nr.43

C,jud.Cluj Milaş Mitică

a X-a 10


49 S.C.MELOMO SRL

Huedin,str.Oborul

ui nr.8 Mereu Liviu

a X-a 3


50 S.C.ENGLARO SRL

Huedin,str.Vlădea

sa nr.22 Marcu Gina

a XI-a 2


51 TUSCHER and MILAŞ SRL

Vânători,nr.43

C,jud.Cluj Milaş Mitică

a XI-a 2


52 S.C.PROFI CAMION SRL Poieni,nr.193B Tulbure Andreea a XI-a 2 Tehnician transporturi

53 S.C.MOCAN SERVICE SRL

Huedin,str.Florilo

r,nr.30 Mocan Cornel

a XI-a 2


54 S.C.MUNCA HUEDIN

Huedin,str.Vlădea

sa nr.4 Marcu Ioan

a XI-a 2


55 S.C.AUTOFAUR SRL

Negreni,nr.163,ju

d.Cluj Faur Marilena

a XI-a 1


56 S.C.ADELINA RAPID TRANS

SRL

Fildul de

Mijloc,nr.210 Balasz Mircea

a XI-a 1


Elevii cu specializarea „tehnician în activităţi de comerţ,, au efectuat stagiile de pregătire practică în

laboratorul şcolii.


în anul şcolar 2013-2014

Nr.

crt.


elevi

Specializarea

1

SC Contabut SRL

Loc. Negreni

nr.273A, jud.

Cluj, tel

0748949152 But Lucian

a XI-a

2


2

SC Peica SRL

Loc. Bedeciu, jud.

Cluj,

tel.0743841154 Peica Natalia

a XI-a

2


3

SC Galuci SRL

Loc. Floreşti nr.

336, jud. Cluj, tel

0758901804 Coman George

a XI-a

1


4

SC Palimex SRL

Huedin, P-ta

Republicii nr.8,

tel 0745329941 Paşcalău Rodica

a XI-a

1


5

SC Coramet SRL

Loc. Huedin, str.

Horea nr. 1, tel

0743595393 Paşcalău Livia

a XI-a

3


6

SC Miltech Serv SRL

Loc. Clucea nr.

181, jud.

Cluj.tel.02642592

78 Schubert Simona

a XI-a

5


7

Coop de Consum Mărgău

Loc. Mărgău nr.

39, jud. Cluj

tel.0734179190 Poptean Adriana

a XI-a

3


8

SC Transneco SRL

Loc. Huedin, str.

Mănăşturului nr.

24 Neag Gheorghe

a XI-a

5




9

SC Camido SRL

Loc. Vînători nr.

36,

tel.0726276125 Pui Dorin

a XI-a

4


10

SC Nunimir SRL

Loc.

V.Draganului nr.

7, tel.0741028703 Stoica Mirela

a XI-a

3


11

SC Costy SRL

Loc. Dealu Negru

nr. 148, jud. Cluj.

Tel.0747548725 Merca Mariana

a XI-a

3


12

SC Marcotim Impex SRL

Loc.Ciucea nr.

181,jud. Cluj,

tel.0264259269 Marcu Simion

a XII-a

2


13

SC Montana Tour SRL

Loc. Huedin,

str.P.A.Munteanu

nr. 71,

tel.0740564247 Dinea Angela

a XII-a

4


14

SC Nelaura SRL

Loc.Negreni nr.

153A, jud.Cluj,

tel.0264258219 Şerban Ioan

a XII-a

1


15 SC Tuscher şi Milaş Company

SRL

Loc. Ciucea, nr.

43, jud.Cluj, tel.

0264259282 Sedlacec Cristian

a XII-a

1


16

SC Miltech Serv SRL

Loc. Clucea nr.

181, jud.

Cluj.tel.02642592

78 Schubert Simona

a XII-a

1


17 SC Vidan Cris SRL

Loc. Huedin, str.

Horea nr. 18, tel.0 Popa Dan

a XII-a 9


18

FederalCoop Cluj

Loc.Huedin, P-ţa

Republicii nr. 8,

tel.0264351326 Botiş Mariana

a XII-a

1


19

SC Sabry şi Comy SRL

Loc. Ciucea nr.

126, jud. Cluj tel:

0745050298 Mîndruţ Ioana

a XII-a

2


20

SC UV FOREST SA

Loc. Borod,

nr.391, jud. Bihor,

tel.0259315568 Gabrian Aurica

a XII-a

1


21 SC Costina SRL

Loc.Călăţele,

nr.111,jud.Cluj Costea Cosmina

a XII-a 2


22

Coop de Consum Beliş

Loc.Beliş,

jud.Cluj,

tel.0754767224 Rus Monica

a XII-a

1


23 PFA Expert contabil Dinea

Doina

Loc.Huedin,

str.Tîrgului nr. 86,

tel0721291439 Dinea Doina

a XII-a

2


24

SC Adi Forest SRL

Loc.Râşca nr.134,

jud.Cluj.tel:07408

19976 Giurgiu Adrian

a XII-a

1


25

Primăria Beliş

Loc.Beliş nr.

105A,

jud.Cluj.tel.02643

34015 Crainic Viorel

a XII-a

1


26

SC Conta But SRL

Loc.Negreni nr.

273A, jud.Cluj

tel.0741101600 But Cristian

a XII-a

3


27

SC Melimo Auto COM SRL

Loc. Huedin, str.

Horea nr. 6,

tel.0264353183 Mereu Liviu

a XI-a

8


28

SC B şi D Axel SRL Huedin

Loc. Huedin, Str.

Oborului nr. 16,

tel. 0745265820 Balint Martin

a XI-a

2


29 SC Mocan Service SRL Loc. Huedin, str. Mocan Cornel a XI-a 8 Tehnician transporturi



Florilor,

nr.30,tel.0744794

061

30

SC Transneco SRL

Loc. Huedin, str.

Mănăşturului nr.

24 Neag Gheorghe

a XI-a

1



SRL

Loc. Ciucea, nr.

43, jud.Cluj, tel.


a XI-a

6


32 Kovacs Ştefan Servis SRL

Loc. Huedin,

Str.A.Iancu nr. 20 Kovacs Ştefan

a XI-a 1


33

PFA Kozma Vasile

Loc.Cuzăplac,

nr.59, jud.Sălaj,

tel.0724882710 Kozma Vasile

a XI-a

1


34

SC Cristitrans SRL

Loc Negreni nr.

26, jud. Cluj,

tel.0744559003 Cristea Petru

a XI-a

1


35

SC Melimo Auto COM SRL

Loc. Huedin, str.

Horea nr. 6,

tel.0264353183 Mereu Liviu

a XII-a

4


36

SC B şi D Axel SRL Huedin

Loc. Huedin, Str.

Oborului nr. 16,

tel. 0745265820 Balint Martin

a XII-a

2


37

SC Mocan Service SRL

Loc. Huedin, str.

Florilor,

nr.30,tel.0744794

061 Mocan Cornel

a XII-a

6


38

SC Transneco SRL

Loc.

Huedin,str.Mănăşt

urului nr24 Neag Gheorghe

a XII-a

1



SRL

Loc. Ciucea, nr.

43, jud.Cluj, tel.


a XII-a

2


40 Kovacs Ştefan Servis SRL

Loc. Huedin,

Str.A.Iancu nr. 20 Kovacs Ştefan

a XII-a 1


41

PFA Kozma Vasile

Loc.Cuzăplac,

nr.59, jud.Sălaj,

tel.0724882710 Kozma Vasile

a XII-a

1


42

SC Cristitrans SRL

Loc Negreni nr.

26, jud. Cluj,

tel.0744559003 Cristea Petru

a XII-a

1


NOTĂ: Elevii cu specializarea „tehnician în gastronomie’’„tehnician în activităţi de comerţ,, au efectuat

stagiile de pregătire practică în laboratorul şcolii.

O permanentă colaborare o are şcoala cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor în ceea ce priveşte:

acordarea unor recompense elevilor cu merite deosebite;

programe educaţionale pentru elevii fără posibilităţi financiare;

cadru favorabil desfăşurării sistemului de predare-învăţare; dezvoltare şi administrare.

Pentru elevii din învăţământul profesional şi tehnic care îşi desfăşoară activitatea practică la agenţii economici, a

existat o preocupare constantă pentru a le asigura condiţii bune de lucru în vederea dobândirii competenţelor cerute

de standardele de pregătire profesională, determinând astfel o tranziţie uşoară de la şcoală la viitorul loc de muncă.



Avantajaţi de specificul regiunii, de resursele interne, logistică şi de existenţa cadrelor cu experienţă în diferite

domenii, ne propunem ca în viitor să extindem oferta educaţională şi în ceeace priveşte:

reconversia profesională,

formarea continuă a adulţilor, consultanţa de specialitate, specializări/calificări în concordanţă cu dezvoltare regională, naţională şi comunitară.

Vom derula în continuare proiecte menite să sporească motivaţia elevului pentru învăţătură şi să permită

colaborarea şcolii noastre cu şcoli similare din ţară şi Comunitatea Europeana.

Acţiunile pe care le preconizăm în acest sens sunt :

participarea şcolii la un program Leonardo pe problematici educaţionale; monitorizarea contractului financiar şi identificarea unor resurse care să acopere partea ce revine şcolii

noastre din diverse programe;

valorificarea experienţelor pozitive dobândite din aceste programe;

derularea unor programe de mobilitate pentru elevi şi profesori, de tip Leonardo şi Socrates cu şcoli

similare din U.E.

Implicarea părinţilor şi a comunităţii locale în viaţa şcolii;

ANALIZA SWOT

LICEUL TEHNOLOGIC „VLĂDEASA” HUEDIN ÎN ANUL ŞCOLAR 2013-2014

Analiza de nevoi, alături de stabilirea politicilor şi strategiilor adecvate, este o condiţie necesară (chiar dacă

nu şi suficientă) şi constituie primul pas, adesea cel hotărâtor în orice activitate managerială. Nevoile care sunt

satisfăcute într-o şcoală sunt numeroase, diverse şi se referă la realizarea finalităţilor şi a sarcinilor, cât şi la



dimensiunea umană a instituţiei şcolare. Aceste nevoi pot fi: materiale, financiare, de timp, de informaţie, de

comunicare şi de stabilire a relaţiilor sociale, de apartenenţă şi participare, de educaţie şi dezvoltare.

Prin realizarea diagnozei obţinem un diagnostic realist privind ţelurile şi valorile şcolii.

Punctele tari şi Punctele slabe se referă la „mediul intern al organizaţiei”: resurse materiale şi umane, motivaţie,

expertiză etc….

Oportunităţile şi ameninţări se referă la „mediul extern al organizaţiei”: relaţii cu administraţia locală, situaţia

economică şi a pieţei forţei de muncă etc.

Logica analizei de tip S.W.O.T. este următoarea: bazându-ne pe „punctele tari” şi cultivând „oportunităţile”,

dezvoltăm „punctele slabe”, eliminând/diminuând impactul „ameninţărilor”. La intersecţia punctelor tari cu

oportunităţile localizăm resursele strategice pe care ne vom baza în realizarea planului de dezvoltare instituţională, în timp

ce, intersectând punctele slabe cu ameninţările vom dezvolta ţintele din Planul de Dezvoltare al Şcolii (P.D.I.) respectiv

din Planul de Acţiune al Şcolii (P.A.Ş.) în cazul liceelor tehnologice.

Investigaţiile din etapa de diagnoză se încheie cu stabilirea priorităţilor, condiţie esenţială pentru trecerea la etapa

de planificare.

De fapt este vorba de o viziune asupra viitorului în care se ţine seama de caracteristicile şcolii şi de o

prognoză care se vrea suficient de probabilă privind ameninţările si oportunităţile specifice mediului social,

economic şi politic.

În cadrul oportunităţilor avem în vedere câteva aspecte care vor asigura creşterea interesului general pentru

serviciile pe care şcoala noastră le va oferi în continuare.

La capitolul ameninţări cu care şcoala s-ar putea confrunta, identificăm tendinţe şi evenimente care pot avea

ca şi consecinţă, scăderea interesului elevilor şi comunităţii pentru serviciile şcolii noastre.

Am început realizarea analizei S.W.O.T. la nivel de comisii metodice iar ulterior, pe baza acestora, la nivelul

instituţiei rezultând următoarea situaţie:



Analizele S.W.O.T şi Analiza P.E.S.T.

ANALIZA S.W.O.T.

Comisia Metodică a învăţătorilor şi institutorilor de la

clasa pregătitoare, clasele I-IV-a şi de la structura de la cetatea Veche (clasele 0-IV) - secţia română

S.W.O.T FACTORI POZITIVI FACTORI NEGATIVI

FACTORI

INTERNI

PUNCTE TARI

- Amenajarea în mod plăcut a unor săli de

clasă

- Frecventarea în mod regulat a şcolii de

către copiii rromi

- Implicarea financiară a părinţilor în

asigurarea materialelor auxiliare pentru

clasă şi chiar în amenajarea unor clase de

către aceştia

- Diversitatea şi caracterul educativ al

activităţilor organizate

- Existenţa C.D.I.-ului, Sălii Festive şi a

laboratorului de informatică

Centrul de Documentare şi Informare este

la dispoziţia elevilor şi a dascălilor

- Învăţătorii de sprijin, profesorul logoped,

consilierul şcolar şi mediatorul şcolar sunt

la dispoziţia membrilor comisiei

- Dotarea responsabilului comisiei

metodice cu un minilaptop

- Asigurarea unui copiator la sala

învăţătorilor de sprijin

- Înfiinţarea unui Cerc de lectură

interdisciplinar la nivelul Liceului

Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

PUNCTE SLABE

- Nu toate cadrele didactice din comisie au

participat la activităţile metodice

- Insuficienţa materialelor didactice

- Lipsa aparaturii de multiplicare (xerox) în

fiecare clasă dar existente la nivelul şcolii

- Lipsa unui calculator în fiecare sală de clasă

- Utilizarea într-o mică măsură în procesul

instructiv-educativ a competenţelor dobândite

prin diverse cursuri de formare şi a

auxiliarelor de tip digital

- Neasigurarea materialului didactic pentru

clasele de la nivelul comisiei metodice şi în

special la clasa pregătitoare

FACTORI

EXTERNI

OPORTUNITĂŢI

- Cursuri de formare profesională gratuită

- O nouă viziune cu privire la învăţământul

preuniversitar şi în special asupra celui

preşcolar

- Integrarea europeană şi procesul de

reformare a învăţământului


preuniversitar prin procesul de reformare

a învăţământului în condiţiile aplicării

Legii Nr. 1/2011 Legea educaţiei naţionale

- Dotarea şcolii cu un microbus Ford

Transit în vederea transportului elevilor de

etnie rromă

AMENINŢĂRI

- Scăderea demografică a populaţiei oraşului

Huedin

- Aprobarea la nivelul Huedinului a unor clase

de învăţământ preşcolar (clasa pregătitoare)

primar în cadrul şcolii concurente (Liceul

Teoretic „Octavian Goga” Huedin)

- Lipsa locurilor de muncă la nivelul

Huedinului fapt ce are repercursiuni asupra

familiei şi în special a copiilor din familiile cu

probleme

- Plecarea unor părinţi la muncă în străinătate

- Stoparea lucrărilor la campusul şcolar şi

nepunerea în acest fel în funcţie a instalaţiei de

termoficare de la locaţia de pe strada Horea,

Nr. 78-80

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE

- Finalizare lucrărilor la Campusul şcolar şi punerea în folosinţă a instalaţiei termice

- Împrospătarea stocului de manuale pentru clasele I-IV

- Asigurarea pentru fiecare clasă a mijloacelor de învăţământ moderne şi utile cum ar fi calculatorul (P.C.),

xerox, hărţi didactice, truse matematice, truse magnetice precum şi aparatura necesară unor experimente,

video-proiector, ecran de proiecţie etc.

- Necesitatea asigurării unui cabinet metodic al învăţătorilor

- Organizarea unui mini-muzeu istoric în şcoală

- Asigurarea reţelei de apă potabilă sau a unei surse alternative (ex. apă plată) pentru fiecare sală de clasă

- Continuarea lucrărilor la campusul şcolar şi punerea în acest fel în folosinţă a instalaţiei de termoficare de la

locaţia de pe strada Horea, nr. 78-80

Responsabil de comisie metodică

Înv. Ana Coş



ANALIZA S.W.O.T.

Comisia Metodică a învăţătorilor şi institutorilor de la

Clasa pregătitoare şi clasele I-IV - secţia maghiară

(inclusiv clasele de la structura de la Bicălatu)


FACTORI

INTERNI

PUNCTE TARI

- Monitorizarea eficientă a activităţilor

desfăşurate

- Interesul cadrelor didactice în do-meniul

autoperfecţionării

- Implicarea părinţilor în viaţa şcolii



- Existenţa C.D.I.-ului şi a Sălii Festive

- Asigurarea unui calculator, a unei

imprimante, a internetului şi a unui

copiator la sala învăţătorilor care predau la

limba maghiară (mini-sala profesorală)



PUNCTE SLABE

- Lipsa unui psiholog cunoscător al limbii

maghiare şi a unui logoped pentru copiii de la

secţia maghiară

- Lipsa bibliotecarului cunoscător al limbii

maghiare

- Lipsa unui învăţător de sprijin

- Inexistenţa unui fotocopiator pentru fiecare

sală de clasă

- Nefinalizarea Campusului şcolar cu 10 săli de

clasă şi neracordarea astfel a şcolii la sistemul

centralizat de încălzire al oraşului

- Încălzirea cu lemne are anumite inconveniente

- Lipsa unei săli pentru efectuarea pregătirilor

ansamblului de dansuri “Suhanc”

- Lipsa materialelor didactice

- Lipsa aparaturii de multiplicare (xerox) în

fiecare clasă dar existente la nivelul şcolii

- Lipsa unui calculator în fiecare sală de clasă

- Utilizarea într-o mică măsură în procesul

instructiv-educativ a competenţelor dobândite

prin diverse cursuri de formare şi a auxiliarelor

de tip digital

FACTORI

EXTERNI

OPORTUNITĂŢI

- Atragerea fondurilor extrabugetare


- Posibilitatea încheierii unor parteneriate

externe cu şcoli din Ungaria

- Colaborarea cu asociaţii şi fundaţii în

vederea dotării şcolii cu mobilier şi

aparatură

- Procesul de reformare a învăţământului

prin aplicarea Legii Nr. 1/2011 – Legea

educaţiei naţionale


preuniversitar

AMENINŢĂRI

- Scăderea populaţiei de etnie maghiară de

vârstă şcolară

- Lipsa locurilor de muncă la nivelul Huedinului

fapt ce are repercursiuni asupra familiei şi în

special a copiilor din familiile cu probleme

- Plecarea unor părinţi la muncă în străinătate

- Stoparea lucrărilor la campusul şcolar şi

nepunerea în acest fel în funcţie a instalaţiei de

termoficare de la locaţia de pe strada Horea,

Nr. 78-80


- Reabilitarea clădirii în care funcţionează clasele cu predare în limba maghiară ( clădirea de la stradă ) şi / sau

mutarea acestora în clădirea centrală pentru a putea funcţiona toate clasele de acelaşi nivel (I-IV) în aceeaşi

clădire

- Asigurarea unor echipamente performante pentru desfăşurarea activităţii instructiv-educative ( video-

proiector, C.D.- player, difuzoare )

- Utilizarea într-o mai mare măsură în procesul instructiv-educativ a competenţelor dobândite prin diverse

cursuri de formare şi a auxiliarelor de tip digital

- Amenajarea unei săli pentru efectuarea pregătirilor ansamblului de dansuri “Suhanc”

- Dotarea cu materiale didactice

Responsabil de comiste metodică

Înv. Boldizsar Tünde Jütka



ANALIZA S.W.O.T.

Comisia Metodică Matematică şi Ştiinţe


FACTORI

INTERNI

PUNCTE TARI

- Buna proiectare a activităţilor

- Utilizarea calculatorului (P.C.-ului) şi a

programelor pe calculator în predarea

lecţiei

- Realizarea unor parteneriate cu alte

instituţii

- Pregătirea suplimentară a elevilor cu

performanţă – grupele de excelenţă

- Aplicarea planului de recuperare conform

proiectării educaţionale

- Dotarea cu material didactic la disciplinele

fizică, biologie, informatică şi chimie

- Oferirea de Cerificate de Competenţe

Profesionale în domeniul economic,

alimentaţie publică şi mecanică

PUNCTE SLABE

- Creşterea numărului de elevi care provin din

familii cu probleme socio-profesionale sau care

sunt plecaţi în străinătate

- Creşterea lipsei de motivaţie pentru pregătire şi

pregătire suplimentară a elevilor

- Existenţa unui procent mare de elevi navetişti în

rândul claselor de liceu

- Lipsa unui internat şi a unei cantine a şcolii

- Mare parte din elevii de la clasele de liceu

provin din şcoli din mediul rural unde se mai

utilizează învăţământul de tip simultan

- Lipsa unui cabinet sau a unui laborador de

matematică

- Nefinalizarea Campusului şcolar cu 10 săli de

clase

FACTORI

EXTERNI

OPORTUNITĂŢI



de profil pe linia formării profesionale


preuniversitar şi în special asupra celui

tehnic


prin aplicarea Legii Nr. 1/2011 – Legea


AMENINŢĂRI

- Lipsa motivaţiei pentru învăţare în contextul

socio-economic actual

- Influenţa negativă a mass-media asupra

educabililor

- Provenienţa unor elevi din învăţământul

simultan de la şcolile din jurul Huedinului fapt

evidenţiat şi din rezultatele tot mai scăzute ale

elevilor de la clasele de liceu

- Existenţa unor clase de liceu, a celor de rută

directă, rută progresivă şi seral formate din elevi

ce întâmpină dificultăţi majore în procesul de

învăţare

- Implicarea scăzută a agenţilor economici în

dezvoltarea şcolii ca urmare a crizei economice


- Implicarea mai mare a comunităţii locale (autorităţi locale şi agenţi economici) în procesul instructiv-educativ

dar şi în oferirea unor locuri de muncă conform cerinţei pieţii locale şi zonale a forţei de muncă

- O mai strânsă colaborare cu autorităţile locale şi cu agenţii economici în vederea unei mai bune dotări

materiale

- Monitorizarea într-o măsură mai mare a utilizării de către cadrele didactice a competenţelor obţinute la

cursurile de formare profesională precum şi de perfecţionare metodică şi didactică

- Efectuarea de consultaţii sau pregătirea suplimentară a elevilor din clasele de liceu, a celor de rută directă,

rută progresivă şi seral formate din elevi ce întâmpină dificultăţi majore în procesul de învăţare

- Continuarea lucrărilor în vederea finalizării investiţiei la campusului şcolar astfel că stagnarea lucrărilor

privează şcoala de folosirea unui internat şi a unei cantine astfel că mare parte din elevii din clasele IX-XII/XIII

efectuează zilnic naveta spre localităţile de domiciliu unde, datorită efectelor crizei economice, sunt nevoiţi să-şi

ajute părinţii şi bunicii la diverse treburi gospodăreşti astfel că le rămâne tot mai puţin timp pentru pregătirea

lecţiilor


Prof. Mioriţa Bradu



ANALIZA S.W.O.T.

Comisia Metodică Limbă şi Comunicare


FACTORI

INTERNI

PUNCTE TARI

- Participarea activă a cadrelor didactice de

limba şi literatura romănă precum şi a

celor de limba şi literatura maghiară în

cadrul comisiei metodice



- Existenţa C.D.I.-ului, Sălii Festive şi a altor

laboratoare funcţionale utilizate frecvent de

către dascălii din această comisie metodică

- Înfiinţarea unui Cabinet de limba şi

literature română

- Înfiinţarea unui Cerc de lectură cu

caracter interdisciplinar

PUNCTE SLABE

- Existenţa în fiecare an a profesorilor suplinitori

determinând astfel o discontinuitate la nivelul

catedrei cu efecte asupra elevilor

- Lipsa unui cabinet fonic

- Funcţionarea în două locaţii aflate la distanţă

de 2 km

- Existenţa unor probleme financiare cu privire

la achiziţionarea de carte şcolară

FACTORI

EXTERNI

OPORTUNITĂŢI


cu şcoli de profil


preuniversitar şi în special la cel tehnic


prin aplicarea Legii 1/2011 – Legea


- Proiecte europene/comunitare în domeniul

educaţiei şi formării profesionale

- Existenţa unor cursuri de formare

profesională gratuite

AMENINŢĂRI

- Nivelul de educaţie şi timpul limitat al

părinţilor conduce la slaba implicare a acestora

în viaţa şcolară

- Scăderea efectivelor de elevi ca urmare a

declinului demografic

- Tot mai mulţi elevi provin din familii cu

probleme sociale şi financiare ca urmare a

pierderii locului de muncă sau ca urmare a

plecării la muncă în străinătate

- Existenţa unor clase de liceu, a celor de rută

directă, rută progresivă şi seral formate din elevi

ce întâmpină dificultăţi majore în procesul de

învăţare


- Împlicarea activă şi eficientă a fiecărui membru al comisiei metodice

- Folosirea într-o mai mare măsură în procesul de învăţământ a competenţelor dobândite la diversele cursuri de

formare profesionale

- Dezvoltarea unui proces instructiv-educativ formativ bazat pe nevoile individuale ale elevilor cu accent pe

generalizarea metodelor actic-participative

- Efectuarea de consultaţii sau pregătirea suplimentară a elevilor din clasele de liceu, a celor de rută directă,

rută progresivă şi seral formate din elevi ce întâmpină dificultăţi majore în procesul de învăţare fapt reliefat şi

de rezultatul privind promovabilitatea la Examenul de Bacalaureat


Prof. Petronela Elena Taloş



ANALIZA S.W.O.T.

Comisia Metodică Om şi Societate


FACTORI

INTERNI

PUNCTE TARI

- Existenţa profesorilor titulari la nivel de

comisie metodică

- Existenţa Centrului de Documentare şi

Informare, a Sălii Festive şi a altor laboratoare

dotate cu echipament necesar susţinerii unor

lecţii atractive

- Implicarea în diverse parteneriate şi proiecte

educaţionale

- Buna colaborare între membrii comisiei

metodice şi susţinerea reciprocă la activităţile

desfăşurate

- Existenţa cabinetului de consiliere şcolară şi a

celui de logopedie

- Existenţa unei Capele la Şcoala Nouă şi buna

colaborare cu Protopopiatul Ortodox român

Huedin

PUNCTE SLABE

- Lipsa unor cabinete la unele discipline cum

ar fi geografie, religie şi istorie

- Utilizarea în măsură insuficientă a softurilor

educaţionale existente

- Lipsa unui profesor documentarist la nivel

de instituţie astfel că programul doamnei

bibliotecare, care răspunde şi de C.D.I., se

desfăşoară alternativ în cele două mari locaţii

- Lipsa unor materiale didactice necesare în

procesul instructiv-educativ

- Scăderea interesului unor elevi faţă de

disciplinele teoretice

FACTORI

EXTERNI

OPORTUNITĂŢI

- Atragerea de fonduri extrabugetare



externe cu alte şcoli

- Integrarea europeană şi procesul de

reformare a învăţământului ca urmare a

aplicării legii nr. 1/2011 Legea educaţiei

naţionale

AMENINŢĂRI

- Scăderea efectivelor de elevi ca urmare a

declinului demografic

- În condiţiile crizei economice se reduc

posibilităţile privind dotarea cu materiale

didactice sau de amenajare a unor cabinete

şcolare

- Provenienţa tot mai multor elevi din familii

cu probleme sociale şi financiare ca urmare a

pierderii locului de muncă


- Monitorizarea participării cadrelor didactice la cursurile de autoperfecţionare şi la cele de formare

profesională în vederea utilizării competenţelor nou dobândite în procesul instructiv-educativ şi utilizarea

într-o măsură mai mare a softurilor educaţionale deja existente

- Amenajarea unor cabinete şcolare la istorie şi geografie

- Continuarea lucrărilor la campusul şcolar care va rezolva multe din problemele şcolii

- Înfiinţarea unor cercuri tematice pe disciplinele care sunt cuprinse în comisia metodică „Om şi Societate”


Prof. Sorin Constantin Ban



ANALIZA S.W.O.T.

Comisia Metodică Arte şi Sport


FACTORI

INTERNI

PUNCTE TARI

- Existenţa profesorilor titulari şi a celor

calificaţi la nivel de comisie metodică

- Dorinţa de autoperfecţionare a membrilor

comisiei metodice

- Buna colaborare între membrii comisiei

metodice şi susţinerea reciprocă la activităţile

desfăşurate

- Existenţa unei săli de sport moderne la

locaţia din Piaţa Republicii nr. 38-42

- Administrarea de către şcoală a două

terenuri sintetice din care unul este dotat cu

instalaţie de nocturnă

- Obţinerea de resurse extrabugetare prin

administrarea terenului sintetic dotat cu


PUNCTE SLABE

- Vechimea sălii de gimnastică (1904) şi a

vestiarelor de la şcoala veche (str. Horea nr.

78-80) şi astfel existenţa unor condiţii

nesănătoase în cadrul acestora

- Nepunerea în funcţiune a instalaţiei centrale

de la şcoala veche (str. Horea) fapt ce păstrează

discomfortul termic de la sala de gimnastică şi

de la vestiare

- Lipsa unui atelier de pictură pentru elevii cu

înclinaţii specifice ce activează în cadrul

cercului de excelenţă şi nu numai

- Lipsa instrumentelor muzicale necesare

precum şi a unei săli de audiţii muzicale la

locaţia din Piaţa Republicii nr. 38-42

- Lipsa apei şi a unei băi la sala de gimnastică

- Terenul sintetic de la locaţia de pe strada

Horea este amenajat doar pentru fotbal şi nu

este liniat sau marcat şi pentru alte jocuri cum

ar fi volei, handbal sau baschet

- Lipsa dotării cu unele materiale didactice

necesare în procesul instructiv-educativ

FACTORI

EXTERNI

OPORTUNITĂŢI

- Criza economică a blocat continuarea

lucrărilor la Campusul şcolar cu 10 săli de

clasă şi care are prevăzute constucţia unei săli

moderne de sport şi a două terenuri de sport

în aer liber

- Atragerea unor fonduri extrabugetare

- Procesul de reformare a învăţământului prin

aplicarea Legii Nr. 1/2011 – Legea educaţiei

naţionale

AMENINŢĂRI

- În condiţiile crizei economice s-au redus

posibilităţile privind dotarea cu materiale

didactice şi chiar a construirii la termen a

campusului şcolar (conform contractului din

18.XI.2008 acesta trebuia finalizat la data de

10.II.2010)

- Criza economică a condus la scăderea

resurselor extrabugetare obţinute din

administraţia terenului sintetic dotat cu



- Monitorizarea participării cadrelor didactice la cursurile de formare în vederea utilizării în procesul

instructive-educativ a competenţelor dobândite

- Îmbunătăţirea condiţiilor de la sala de gimnastică de la şcoala veche (str. Horea nr.78-80)

- Necesitatea administrării de către şcoală a sălii de sport de la şcoala nouă

- Verificarea siguranţei tavanului de la sala de gimnastică de la şcoala veche (str. Horea nr.78-80)

- Continuarea lucrărilor la campusul şcolar în vederea finalizării, a racordării a acestuia şi a celorlalte

corpuri de clădiri la sistemul centralizat de termoficare a oraşului Huedin

- Încheierea unor parteneriate cu alte şcoli din care cel puţin una să fie cu profil sportiv

- Amenajarea spălătorului de la sala de gimnastică în vederea transformării acestuia într-o baie cu duşuri

- Dotarea şcolii cu materiale didactice necesare membrilor comisiei metodice în activitatea didactică


Prof. Kalman Vasile



ANALIZA S.W.O.T.

Comisia Metodică Tehnologii


FACTORI

INTERNI

PUNCTE TARI

- Buna proiectare a activităţilor la nivel de

comisie metodică şi adaptarea acestora la

particularităţile elevilor

- Realizarea de parteneriate cu alte instituţii

şi cu agenţii economici

- Preocuparea pentru perfecţionarea

continuă a cadrelor didactice şi utilizarea în

procesul de predare-învăţare a noilor

competenţe proaspăt dobândite

- Existenţa unui atelier şi a unui laborator

mecanic

- Existenţa unui laborator de gastronomie şi

tehnica servirii

PUNCTE SLABE

- Existenţa unor elevi navetişti

- Lipsa unui internat şi a unei cantine a şcolii

- Mare parte din elevii de la clasele de liceu

provin din şcoli din mediul rural unde se mai

utilizează învăţământul de tip simultan

- Lipsa unor dotări corespunzătoare unei şcoli

cu caracter profesional astfel că dotarea este

asigurată doar parţial

- Mare parte din dascălii de la nivelul comisiei

metodice efectuează naveta de la Cluj-Napoca

dar şi din alte localităţi

- Lipsa unei săli amenajate pentru funcţionarea

firmelor de exerciţiu

FACTORI

EXTERNI

OPORTUNITĂŢI

- Posibilitatea încheierii unor parteneriate de

profil pe linia formării profesionale atât a

dascălilor cât şi a elevilor

- Colaborarea cu asociaţia Umanitară Hilf-

Ro din Elveţia

- Schimbarea denumirii şcolii din Grup

Şcolar în Liceu Tehnologic fapt ce va stopa

unele reţineri existente faţă de denumirea de

Grup Şcolar

AMENINŢĂRI

- Contractele de colaborare cu agenţii economici

nu asigură şi obligativitatea angajării

absolvenţilor

- Limitarea posibilităţilor de angajare a

absolvenţilor după terminarea studiilor ca

armare a crizei economice

- Blocarea lucrărilor la campusul şcolar fapt ce

privează şcoala de internat, cantină, ateliere şi

garsoniere pentru dascălii navetişti


- O mai bună colaborare cu agenţii economici şi cu autorităţile locale în vederea dotării materiale a

laboratoarelor

- Aplicarea unui program de consiliere şcolară şi de orientare profesională

- Elaborarea unei strategii privind reducerea absenteismului

- Identificarea profesiilor cerute pe piaţa forţei de muncă în vederea lărgirii ofertei educaţionale a şcolii

- Continuarea lucrărilor în vederea finalizării investiţiei la campusului şcolar astfel că stagnarea lucrărilor

privează şcoala de folosirea unui internat şi a unei cantine astfel că mare parte din elevii din clasele IX-

XII/XIII efectuează zilnic naveta spre localităţile de domiciliu unde, datorită efectelor crizei economice, sunt

nevoiţi să-şi ajute părinţii şi bunicii la diverse treburi gospodăreşti astfel că le rămâne tot mai puţin timp

pentru pregătirea lecţiilor

- Elaborarea strategiei de marketing cu accent pe calificările profesionale ce se pot obţine la Liceul Tehnologic

„Vlădeasa” Huedin


Prof. Daniela-Alexandrina Costea



ANALIZA S.W.O.T

Comisia Metodică a Diriginţilor

- clasele V-VIII –

- clasele IX-XII/XIII/XIV -


FACTORI

INTERNI

PUNCTE TARI

- Management de calitate la nivelul unor

clase

- Existenţa unor parteneriate interne dar şi

cu diverse instituţii la nivel de localitate şi

nu numai

- Parteneriatele cu agenţii economici în

vederea realizării practicii profesionale

- Existenţa unei baze materiale

corespunzătoare fapt ce are efecte vizibile

asupra rezultatelor şcolare

- Existenţa unui plan de combatere a

violenţei şi a unor proceduri eficiente

- Existenţa unui plan de reducere a

absenteismului şi a unor proceduri

corespunzătoare

- Implicarea părinţilor în amenajarea unor

săli de clasă

- Implicare Consiliului Reprezentativ al

Părinţilor în premierea elevilor cu rezultate

deosebite

- Desfăşurarea la nivelul şcolii a unor

manifestări şcolare şi artistice deosebite

cum ar fi:

- Spectacole artistice

- Spectacole caritabile

- Expoziţii de cărţi

- Existenţa la nivelul şcolii a unor cadre

didactice specializate pentru prevenirea şi

combaterea unor aspecte de dezvoltare sau

comportamentale cum ar fi:

- învăţătorii de sprijin

- profesorul logoped

- profesorul psiholog

PUNCTE SLABE

- La unele clase nu se aplică un management

eficient

- Unele parteneriate nu sunt pe deplin

valorificate iar altere au doar caracter formal

- Unii agenţi economici nu-şi asumă pe deplin

angajamentele evitând în mod voit anumite

obligaţii

- Implicarea insuficientă a părinţilor în viaţa

şcolii fapt evidenţiat în special la clasele de liceu

- Existenţa mai multor locaţii îngreunează

activitatea comisiei diriginţilor la care se

adaugă faptul că există şi situaţii în care

dirigintele are mai multe ore în locaţia în care

nu se află clasa la care este diriginte astfel că

apar o serie de probleme suplimentare

- Scăderea numărului de clase ca urmare a

declinului demographic înregistrat la nivelul

populaţiei de vârstă şcolară

- Criza economică are profunde efecte asupra

mediului familial fapt ce afectează şi educabilul

- Creşterea atitudinii agresive a elevilor ca

urmare a efectelor crizei economice precum şi a

mass-media

- Nu întotdeauna planurile şcolii cu privire la

reducerea fenomenului de violenţă şi a

abandonului şcolar sunt eficiente sau nu sunt

puse în aplicare corespunzător

- Orele de consiliere nu sunt tratate întotdeauna

pe măsura importanţei lor

- Neutilizarea pe deplin a bazei materiale şi

umane a şcolii

- Profesorul psiholog este nevoit de cele mai

multe ori să intervină post-factum astfel că

activitatea de prevenire a unor comportamente

trece în plan secund

FACTORI

EXTERNI

OPORTUNITĂŢI


preuniversitar şi în special la cel tehnic

- Cuprinderea în cadrul parteneriatelor şi

a altor tipuri de activităţi decât cele clasice

- Existenţa unei oferte cuprinzătoare de

cursuri de perfecţionare şi de formare

profesională

- Aplicarea Legii Nr. 1/2011 – Legea

educaţiei naţionale - care oferă noi

posibilităţi de afirmare a elevilor şi

dascălilor

AMENINŢĂRI

- Modificări repetate şi chiar instabilitate la

nivelul sistemului legislativ educaţional

- Blocarea lucrărilor la Campusul şcolar

afectează în mod direct viaţa şcolară de la

nivelul Liceului Tehnologic “Vlădeasa” Huedin

- În condiţiile crizei economice a avut loc o

redimensionare a fondurilor alocate şcolii fapt

ce generează o serie de aspecte negative în

asigurarea unor condiţii materiale şi igienico-

sanitare




- Organizarea mai multor activităţi extracurricilare în vederea îmbunătăţirii comunicării şi adaptării la noile

situaţii

- Creşterea numărului parteneriatelor interne şi în special a celor dintre clasele terminale (ex. clasa a VIII-a)

şi a celor de început sfârşit de ciclu şcolar (ex. clasa a IV-a)

- Dezvoltarea unui mai bun management la nivelul mai multor clase

- Reconsiderarea ofertei educaţionale la nivelul C.D.L.-ului şi C.D.Ş.-ului dar şi pentru noi calificări

profesionale

- Continuarea lucrărilor la Campusul şcolar în vederea intrării în circuitul şcolar a şcolii cu 10 săli de clase, a

internatului, a cantinei, a atelierelor, a sălii de sport şi a garsonierelor pentru cadrele didactice

- Mutarea unor clase de învăţământ primar şi a clasei pregătitoare la Şcoala Nouă

Responabili de comisie metodică.

Prof. Anamaria Maier (clasele V-VIII)

Prof. Dana Mureşan (clasele IX-XII/XIII)

Analize S.W.O.T.

privind principalele domenii transdiscipinare de la nivelul

Liceului Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

A. DOMENIUL MANAGEMENT

S.W.O.T. FACTORI POZITIVI FACTORI NEGATIVI

FACTORI

INTERNI

PUNCTE TARI

Eforturi în direcţia practicării unui

management al calităţii

Existenţa unor structuri care gestionează

corect domeniile şcolii

Existenţa unui Regulament intern coerent şi

cuprinzător

Atribuţiile membrilor Consiliului de

Administraţie sunt clar delimitate şi definite

Organigrama şcolii este corect întocmită

permiţând o bună relaţionare între factorii de

decizie şi cei de execuţie din şcoală

Existenţa unor legături strânse cu autorităţile

locale şi adaptarea ofertei educaţionale pieţei

locale a forţei de muncă

Se încurajează implicarea structurilor

submanageriale în viaţa şcolii

PUNCTE SLABE

Strategia managerială este coerentă însă este

insuficient înţeleasă la nivel de instituţie de

către un număr însemnat de actori

Planul de Acţiune al Şcolii nu este suficient

cunoscut iar Planurile manageriale ale

Comisiilor metodice nu sunt în totalitate

conforme cu acesta

Organigrama există însă nu toate structurile

submanageriale îşi desfăşoară activitatea

conform acesteia

Structurile submanageriale sunt constituite

însă nu desfăşoară activităţi în mod susţinut

decât în momentul în care acestea sunt

solicitate de către conducerea şcolii

Existenţa mai multor locaţii, structuri şi a

unui mare număr de elevi la care se adaugă

complexitatea şcolii fapt ce determină

eforturi susţinute din partea echipei

manageriale

FACTORI

EXTERNI

OPORTUNITĂŢI

Integrarea europeană şi procesul de

reformare a învăţământului corespunzător

acestei integrări

Descentralizarea administrativă şi

descentralizare managerială

O nouă viziune privind managementul în

sistemul de învăţământ şi în special în

învăţământul profesional

Existenţa unor programe şi cursuri de

management educaţional şi a unor formatori

naţionali

Posibilitatea participării fără costuri la

cursuri de formare pe linie de management

Aplicarea Legii Nr. 1/2011 – Legea educaţiei

naţionale

AMENINŢĂRI

Autonomia parţială a şcolii

Implicarea insuficientă a părinţilor şi a

agenţilor economici în viaţa şcolii

Percepţia în general negativă a şcolilor cu

profil profesional

Instabilitate la nivel social şi economic a

instituţiilor potenţial partenere




În urma analizei, se constată că există aspecte care necesită dezvoltare continuă, dintre acestea prioritare sunt:

1. Pliarea planurilor manageriale ale Comisiilor metodice pe priorităţile, obiectivele şi ţintele prevăzute de managerul

instituţiei în Planul de Acţiune al Şcolii.

2. Structurile submanageriale să devină eficiente prin asumarea atribuţiilor ce revin diferitelor roluri din cadrul instituţiei.

B. DOMENIUL CURRICULUM SI VIAŢĂ ŞCOLARĂ


FACTORI

INTERNI

PUNCTE TARI

Ofertă de şcolarizare atractivă prin

specializările propuse

Participarea la seminarii în Phare TVET şi

diseminarea acestora

Adaptarea mai bună a curricumul-ului la

nevoile pieţei printr-o reţea de parteneriate

Existenţa în şcoală a tuturor documentelor

curriculare elaborate la nivel de trunchi

comun şi C.D.Ş. sau C.D.L. adaptate la

nevoile şi interesele comunităţii locale şi a

partenerilor sociali

Participarea la Târgul ofertelor educaţionale,

seminarii, concursuri şi comunicări ştiinţifice

Contracte încheiate cu agenţii economici dau

posibilitatea desfăşurării instruirii practice la

aceştia, cu posibilitate de angajare la

finalizarea studiilor

Absolvenţii învăţământului profesional şi

respectiv – filieră tehnologică posedă abilităţi

generale crescute de operare P.C., I.T. , limbi

străine

Elaborarea P.A.Ş. într-un cadru de parteneriat

(cu reprezentanţi ai A.J.O.F.M., I.S.J.,

Primărie / Consiliul Local, agenţi economici).

PUNCTE SLABE

Accesare insuficientă a informaţiei prin

tehnologie informatică

Număr redus de cadre didactice implicate în

elaborare de programe, manuale, publicare de

articole sau lucrări de specialitate etc.

Metodele de predare activ- participative

ocupă o pondere mică

Opţiunile elevilor pentru C.D.Ş. sau C.D.L.

se fac în funcţie de decizia majorităţii

elevilor clasei (administrativ) sau a influenţei

dascălilor interesaţi (acestea se stabilesc în

mare măsură şi în funcţie de asigurarea

numărului de ore necesare încadrării cadrelor

didactice)

Utilizarea sub capacitate a laboratoarelor şi

cabinetelor

Nu se exploatează suficient baza tehnica

informatică, puţine lectii A.E.L.

Programe educative insuficiente sau cu

impact redus asupra unor clase de elevi

Absenteism crescut la clasele de liceu

Comunicarea, cooperarea, sprijinul între

membrii catedrelor

Slaba implicare a unor cadre didactice în

activităţile extraşcolare

Lipsa unui internat şi a unei cantine

Neaplicarea, în totalitate, a Regulamentului

şcolar de către dascăli şi diriginţi

Comportamentul şi disciplina elevilor

Implicarea insuficientă a cadrelor didactice în

efectuarea serviciului pe şcoală

FACTORI

EXTERNI

OPORTUNITĂŢI

Proiecte europene/comunitare în domeniul

educaţiei şi formării profesionale

Ofertă sporită a activităţilor cu caracter

extracurricular

Reconsiderarea învăţământului tehnic local

Posibilitatea închirierii unor spaţii din şcoală

Credite acordate pentru crearea de noi locuri

de muncă

Legislaţie stimulativă pentru angajarea

tinerilor

AMENINŢĂRI

Inserţia profesională redusă a absolvenţilor

Modificări repetate în sistemul educaţional

Parteneriatele cu angajatorii se limitează

numai la pregătirea teoretică şi practică

Reducerea populaţiei şcolare în imediata

perspectivă (demografic)

În marea majoritate a contractelor de

parteneriat încheiate cu agenţii economici la

care se desfăşoară intruirea practică nu sunt

prevăzute clauze care să oblige partenerul

economic şi social să ajute în vreun fel

şcoala, dacă se insistă asupra clauzelor,

pierdem colaborarea (dotare de

echipamente, material didactic)

Angajatorii nu au o strategie de dezvoltare a

resurselor umane

Se preferă uneori muncitorii necalificaţi





Modernizarea managementului şcolar (clasă şi instituţie)

1. Dezvoltarea unui proces instructiv-educativ formativ bazat pe nevoile individuale ale elevilor cu accent pe generalizarea

metodelor activ-participative

2. Îmbunătăţirea continuă a sistemului de asigurare a calităţii în procesul instructiv-educativ

3. Implementarea unor programe pentru reducerea absenteismului cu 10% şi a abandonului şcolar cu 5%

C. DOMENIUL RESURSE UMANE


FACTORI

INTERNI

PUNCTE TARI

Încadrare cu personal didactic calificat şi

competent

Interesul personalului didactic pentru formare

continuă

Participarea la seminarii, simpozioane,

concursuri, comisii de lucru (în Phare

TVET…) care contribuie la formarea

competenţelor profesionale

Există posibilitatea de a remunera activităţile

suplimentare realizate de către angajaţi din

venituri proprii

PUNCTE SLABE


elaborare de programe, manuale, articole şi

lucrări de specialitate etc.

Unele cadre didactice pregătite nu sunt

interesate să rămână în sistemul educaţional

Cunoaşterea în mică măsură a legislaţiei din

domeniul educaţional

Nerespectarea termenelor de predare a

documentelor şcolare

Lipsa experienţei în domeniul programelor

europene

FACTORI

EXTERNI

OPORTUNITĂŢI Programele de dezvoltare economico-socială

(granturi pe dezvoltare profesională) ale

oraşului Huedin

Existenţa de programe de pregatire: masterat,

mentorat, cursuri post-universitare, magister,

formare gratuită prin C.C.D. şi alte organisme

abilitate

Reconsiderarea învăţământului tehnic local în

direcţia de care se preocupă I.Ş.J. Cluj şi

administraţia locală

Posibilitatea participării în mod gratuit la

cursuri de formare continuă a personalui

angajat cu finanţare din venituri proprii sau

prin fonduri cu destinaţie specială

AMENINŢĂRI

Modificări successive şi uneori contradictorii

în sistemul educaţional

Provenienţa elevilor şcolii din mediu social

modest şi supus masiv efectelor crizei

economice

Parteneriatele cu agenţii economici nu oferă

posibilitatea de pregătire teoretică şi practică

a cadrelor didactice (formare continuă)

Reducerea/abandonarea posturilor din

învaţământ de către personalul foarte bine

pregatit preferându-se plecarea în străinătate

sau domeniul privat unde câştigurile sunt

mai mari



1. Formarea continuă a tuturor cadrelor didactice prin utilizarea sistemului de credite şi a cadrelor didactice

auxiliare/auxiliare prin cursuri de formare agreate de instituţiile abilitate şi M.E.N.

2. Folosirea într-o mai mare măsură în procesul de învăţământ a competenţelor dobândite la diversele cursuri de formare

profesională



D. DOMENIUL RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALE


FACTORI

INTERNI

PUNCTE TARI Spaţii de şcolarizare adecvate cantitativ şi

calitativ

Dotare bună a bibliotecii şcolii şi a C.D.I.-ului

Servicii oferite elevilor prin laboratoare,

ateliere, cabinete, Sala Festivă, C.D.I., sala de

sport şi terenurile sintetice dintre care unul

prevăzut cu instalaţie de nocturnă

Spatiile şcolare sunt eficient exploatate dar nu

de către toţi dascălii

Există muncitori de întreţinere care acoperă

toate necesităţile instituţiei şi în acest mod se

fac economii substanţiale

Teren de sport cu gazon sintetic care este

utilizat în desfăşurarea orelor de sport şi care

aduc importante beneficii financiare sub formă

de resurse extrabugetare

Resursele financiare proprii şi economiile

obţinute de la buget sunt corect/eficient

folosite în dotarea laboratoarelor, atelierelor,

cabinetelor, sălilor de clasă, în creşterea

siguranţei elevilor şi îmbunătăţirea ambientală

Există reţea de internet

PUNCTE SLABE

Exploatarea dotărilor şi spaţiilor de învăţământ

de către elevi şi profesori este de multe ori

defectuoasă sau se suprapune din cauza

neplanificării eficiente

Nu se exploatează la maxim/corespunzător

posibilităţile de accesare a informaţiei prin

tehnologie informatică


elaborare de programe, manuale, ca suport

educaţional

Perimetrul şcolii este mare, există mai multe

locaţii şi clădiri astfel că este greu de întreţinut

şi păzit

Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice

conduce la uzura morală a echipamentelor

existente în şcoală

Lipsa unui internat şi a unei cantine în condiţiile

în care Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin

este confruntat cu problema navetismului ce

este predominant la ciclul liceal

FACTORI

EXTERNI

OPORTUNITĂŢI Programele de dezvoltare/granturi pentru

dotări, investiţii în baza materială

Existenţa de programe în domeniul protecţiei

muncii, mediului, atât în derulare, cât şi în

perspectivă

Relaţii de parteneriat cu agenţii economici în

activitatea de producţie

Colaborarea cu diverse asociaţii şi fundaţii

cum ar fi Hilf-Ro, Acţiunea Unită pentru

România, Fundaţia Civică

AMENINŢĂRI

Parteneriatele cu angajatorii se limitează numai

la pregătirea teoretică şi practică fără a fi

sprijiniţi material

Reducerea populaţiei şcolare în imediata

perspectivă (demografic)

În marea majoritate a contractelor de

parteneriat încheiate cu agenţii economici la

care se desfăşoară intruirea practică nu sunt

prevăzute clauze care să oblige partenerul

social să ajute în vreun fel şcoala (dotare de

echipamente, material didactic, sponsorizări)



1. Dezvoltarea parteneriatului dintre şcoală, comunitate şi agenţii economici pentru îmbunătăţirea formării profesionale şi

participarea efectivă a acestora la programele de investiţii şi dotare

2. Dezvoltarea infrastructurii şcolii prin utilizarea eficientă a bugetului local şi de stat precum şi accesarea fondurilor

structurale



E. DOMENIUL DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE


FACTORI

INTERNI

PUNCTE TARI

Servicii oferite elevilor, părinţilor şi comunităţii

Parteneriat strâns cu unii angajatori din regiune,

cu A.J.O.F.M., I.S.J., Primăria / Consiliul Local

Huedin etc.

C.D.Ş.-uri şi C.D.L.-uri adaptate la nevoile şi

interesele comunităţii locale şi a partenerilor

sociali

Buna colaborare cu A.J.O.F.M. în stabilirea

priorităţilor privind planul de şcolarizare în

concordanţă cu strategia de dezvoltare

economico-socială a judeţului Cluj

Participarea la Târgul ofertelor educaţionale

Contracte încheiate cu agenţii economici dau

posibilitatea desfăşurării instruirii practice la

aceştia, cu posibilitate de angajare la finalizarea

studiilor din învăţământul tehnic şi profesional

Elaborarea P.A.Ş. într-un cadru de parteneriat

(cu reprezentanţi ai A.J.O.F.M., I.S.J., Primăriei /

Consiliului Local Huedin, agenţi economici)

PUNCTE SLABE

Proiectele cu partenerii sociali nu acoperă

necesităţile de educaţie şi dotare a scolii

Dezinteresul partenerilor sociali datorită

lipsei de publicitate

Nu toţi absolvenţii ştiu cum să se prezinte la

un interviu pentru obţinerea unui loc de

muncă, ceea ce pune în umbră

capacitatea/renumele şcolii

Număr mare de elevi cu familii plecate din

ţară la care se adaugă cele dezorganizate sau

cele cu un venit redus pe membru de familie

Comunicarea şcoală-familie nu este

întotdeauna eficientă

FACTORI

EXTERNI

OPORTUNITĂŢI Legislaţie stimulativă pentru angajarea tinerilor

Lărgirea spaţiului comunitar aduce posibilităţi

nelimitate de colaborare cu instituţii şi şcoli din

U.E.

Colaborări în domeniul cursurilor de

perfecţionare prin C.C.D., U.B.B., Universitatea

Tehnică etc.

Contracte de parteneriat cu Poliţia de proximitate

care reduce violenţa în şcoală dar şi cu

Detaşamentul de Pompieri în privinţa prevenirii

evenimentelor negative pe linie de P.S.I.

AMENINŢĂRI

Reducerea populaţiei şcolare pe seama

situaţiei economice şi a abandonului şcolar

dar şi datorită scăderii demografice

O percepţie a comunităţii privind tipul de

şcoală: liceu tehnologic sau şcoală

profesională

Nerespectarea legislaţiei privind încadrarea

în muncă a absolvenţilor calificaţi de către

angajatori care în fapt nu au nici o obligaţie

faţă de practicanţi

Nivelul de educaţie şi timpul limitat al

părinţilor poate conduce la slaba implicare a

părinţilor în viaţa şcolară

Instabilitate la nivel social şi economic a

instituţiilor potenţial partenere

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE:


1. Publicitate şi relaţii consecvente/insistente cu mass-media şi marketing pentru o prezenţă pregnantă a şcolii ca parte a

comunităţii

2. Organizarea manifestării Zilele şcolii şi publicarea Anuarului şcolii



AAnnaalliizzaa PP..EE..SS..TT..

((PPoolliittiicc,, EEccoonnoommiicc,, SSoocciiaall şşii TTeehhnnoollooggiicc))

P (Politic) În şcoală există şi au fost studiate documentele curriculare de bază: Planul cadru, Curricumul

naţional iar Oferta opţionalelor ţine cont de cerinţele comunităţii şi are în vedere interesele şi posibilităţile

şcolii.

Există o politică la nivel comunitar de ajutare a şcolii în vederea realizării unui bun proiect de

şcolarizare, de evitare a abandonului şcolar precum şi de integrare a produsului educaţional pe piaţa muncii

locale şi zonale.

E (Economic) Din punct de vedere economic în oraşul Huedin şi în general în judeţul Cluj situaţia este relativ bună.

Datorită diversităţii unităţilor economice, cu o gamă largă de activităţi, este facilitată găsirea de locuri de

muncă dar această situaţie este mai dificilă astăzi ca urmare a crizei economice ce se resimte şi la Huedin.

Revigorarea activităţilor unor agenţi economici întăreşte speranţa tinerilor în găsirea unui loc de

muncă în domenii legate de activitatea lucrativă, comercială, servicii şi bancară. Cunoaşterea acestor

perspective ne-a permis identificarea meseriilor deficitare sau de viitor: - comercianţi, vânzători, ospătari,

barmani, cofetari patiseri, bucătari, laboranţi în industria alimentară, mecanici de motoare, depanatori

calculatoare, informaticieni, contabili, lucrători în serviciul administrativ, etc.

S (Social) Deşi majoritatea elevilor şcolii sunt din Huedin aproximativ 300 elevi sunt din localităţi mai apropiate

sau mai îndepărtate astfel că aceştia întâmpină greutăţi în efectuarea navetei şi doar o mică parte apelează la

serviciile internatului şi cantinei Liceului Teoretic „Octavian Goga” Huedin.

Bursa socială nu constituie din păcate un pivot al speranţei pentru aceşti copii nici pentru cumpărarea

manualelor alternative. De aceea diriginţii, în conlucrare cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor de la nivelul

şcolii desfăşoară o activitate susţinută de depăşire a acestor greutăţi materiale şi preîntâmpinare a insuccesului

şcolar.

T (Tehnologic) Existenţa unei reţele de calculatoare (elevi, profesori, direcţiune, contabilitate, secretariat) legată la

Internet asigură o informare promptă şi de prima calitate. În şcoală s-a organizat şi se desfăşoară periodic

cursul de iniţiere în utilizarea calculatorului în procesul de predare – învăţare sub egida C.C.D. dar şi alte

cursuri ce se bazează pe utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ. Pe de altă parte au fost iniţiate

şi se află în desfăşurare activităţi pe bază de parteneriat cu diverşi agenţi economici şi Primărie.

Concluzie:

În cadrul oportunităţilor am prezentat câteva aspecte privind posibila creşterea a interesului general pentru

serviciile pe care şcoala noastră le va oferi în continuare.

La capitolul ameninţări cu care şcoala s-ar putea confrunta , am prezentat tendinţe şi evenimente care pot

avea ca şi consecinţă, scăderea interesului elevilor şi comunităţii pentru serviciile şcolii noastre.

Autoevaluarea activităţii şcolii a relevat faptul că priorităţile în dezvoltarea învăţământului profesional şi

tehnic, identificate la nivel regional şi local, au constituit ţinte strategice pentru şcoala noastră, necesitând

dezvoltarea în continuare, dar a scos în evidenţă şi unele probleme:

- starea infrastructurii şcolii nu este adaptată în totalitate cerinţelor derulării procesului instructiv-educativ în

sistemul TVET;

- dotarea laboratoarelor/cabinetelor nu este adaptată în totalitate noilor cerinţe;

- populaţia şcolară este în scădere;

- insuficienta implicare a agenţilor economici în procesul de instruire practică;

- dezinteresul angajatorilor de a investi în formarea profesională;



- insuficienta implicare a partenerilor sociali în îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii;

- metode de predare învăţare insuficient adaptate formării noilor competenţe profesionale;

- necesitatea dezvoltării competenţelor şi abilităţilor cadrelor didactice;

- lipsa cadrelor didactice specializate în orientarea şi consilierea profesională de tip tehnic;

- abilităţile specifice şi competenţele generale ale absolvenţilor nu corespund în totalitate locurilor de muncă

prezente şi viitoare;

- insuficienta cunoaştere a condiţiilor necesare ocupării unui loc de muncă;

- slaba motivaţie a elevilor pentru studiu;

Ţinând cont de elementele de perspectivă, de analiza S.W.O.T. şi P.E.S.T. precum şi de faptul că scopul şcolii

derivă din misiune, putem evidenţia următoarele priorităţi strategice pe perioada 2014-2015:



Partea a III-a: PLANUL OPERAŢIONAL 2014-2020

PPPRRRIIIOOORRRIIITTTĂĂĂŢŢŢIIILLLEEE

LLLIIICCCEEEUUULLLUUUIII TTTEEEHHHNNNOOOLLLOOOGGGIIICCC „ VVVLLLĂĂĂDDDEEEAAASSSAAA””” HHHUUUEEEDDDIIINNN

ÎÎÎNNN AAANNNIIIIII 222000111444---222000222000

1. Dezvoltarea şi modernizarea managementului şcolar (clasă şi instituţie) prin implicarea alături de

structura managerială şi a dascălilor grupaţi în diverse structuri submanageriale.

2. Asumarea unui proces instructiv-educativ formativ bazat pe nevoile individuale ale elevilor cu accent pe

generalizarea metodelor activ-participative în paralel cu creşterea numărului şi tipului de activităţi şcolare şi

extraşcolare.

3. Descoperirea de noi metode şi resurse care să asigure calitatea în procesul de instruire profesională în

vederea creşterii şanselor de ocupare a unui loc de muncă pe piaţa muncii.

4. Implementarea programelor de limitare a absenteismului, a abandonului şi a violenţei din şcoală precum

şi aplicarea unor măsuri, proiecte şi programe cu privire la integrarea minorităţilor etnice şi în special a celei

rrome.

5. Formarea continuă a tuturor cadrelor didactice/didactice auxiliare şi auxiliare prin utilizarea sistemului

de credite dar şi prin participarea la diverse cursuri de formare şi perfecţionare agreate de instituţiile abilitate

şi M.E.N. şi monitorizarea efectului acestora asupra procesului de predare-învăţare.

6. Dezvoltarea parteneriatului dintre şcoală, comunitatea locală şi agenţii economici pentru îmbunătăţirea

formării profesionale şi participarea activă la programele de investiţii, dotare şi amenajare a spaţiilor existente

precum şi pentru asigurarea inserţiei profesionale pe piaţa muncii.

7. Dezvoltarea infrastructurii şcolii prin utilizarea eficientă a bugetului local, a bugetului de stat, a

resurselor extrabugetare şi administrarea eficientă a spaţiilor existente avându-se în vedere totodată

amenajarea, construirea dar şi preluarea unor noi spaţii.

8. Publicitate şi relaţii bune cu mass-media şi cu diverse autorităţi concretizate într-o strategie eficientă de

marketing.

9. Încheierea de parteneriate la nivel de şcoală precum şi cu şcolile şi instituţiile cu care am stabilit legături

şi de adaptare permanentă a proiectului de dezvoltare şcolară la noile realităţi în continuă schimbare.

10. Funţionarea eficientă a Comisiei privind Evaluarea şi Asigurarea Calităţii în Educaţie.

11. Funcţionarea la nivelul Liceului Tehnologic „Vlădeasa” Huedin a unor formaţii şi trupe (interpretare,

dans, ansamblu coral ...) .

12. Începerea cercetării în vederea realizării şi publicării unui studiu monografic despre şcoală.

13. Încheierea de parteneriate cu diverse instituţii şcolare de la nivel de oraş dar şi cu alte instituţii ale

statului precum şi cu asociaţii sau fundaţii.



14. Implicarea într-o măsură tot mai mare a dascălilor de la Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin la nivel

de şcoală (C.P., C.A., Comisii Metodice, C.E.A.C.), la nivel de oraş (Consiliu Şcolar şi Consorţiu Şcolar), la

nivel de zonă (Cercuri Metodice) şi la nivel de judeţ (Inspecţii, Consfătuiri, I.Ş.J., C.J., C.C.D., U.B.B.,

U.T.C.N., etc.)

Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin Planul de Actiune al Şscolii 2014-2015

Dezvoltat de către Prof. Ing. GABRIEL-MIRCEA CREŢU

99

PRIORITĂŢI, OBIECTIVE ŞI ŢINTE 2014-2020

PRIORITĂŢI

OBIECTIVE

ŢINTE

PRIORITATEA 1

- Dezvoltarea şi modernizarea

managementului şcolar (clasă şi instituţie)

prin implicarea alături de structura

managerială şi a dascălilor grupaţi în

diverse structuri submanageriale.

OBIECTIV 1. Realizarea unui management

şcolar eficient cu efecte directe asupra

rezultatelor elevilor

ŢINTA 1. Realizarea unui management eficient

ŢINTA 2. Creşterea procentului de promovabilitate

la examenul de B.A.C. cu 5%

ŢINTA 3. Păstrarea procentului de promovabilitate

a examenelor de competenţe profesionale la 100%

ŢINTA 4. 100% din elevii şcolii să obţină abilităţi

cheie şi să fie evaluaţi cu rata de promovare de 90%

la Evaluarea Naţională până în anul 2019

OBIECTIV 2. Optimizarea proiectării,

monitorizarea şi evaluarea activităţii

instructiv-educative la nivel de fiecare

cadru didactic dar şi la nivel de comisie

metodică

ŢINTA 5. Documentele de proiectare, evaluare şi

monitorizare să respecte descriptorii de

performanţă precizaţi de legislaţia în domeniul

calităţii

PRIORITATEA 2

- Asumarea unui proces instructiv-

educativ formativ bazat pe nevoile

individuale ale elevilor cu accent pe

generalizarea metodelor activ-participative

în paralel cu creşterea numărului şi tipului

de activităţi şcolare şi extraşcolare.

OBIECTIV 3. Îmbunătăţirea pregătirii

elevilor în vederea atingerii unor criterii de

performanţă ridicate în urma analizelor

periodice

ŢINTA 6. Alinierea şi atingerea criteriilor de

performanţă ale şcolii la nivelul criteriilor europene

pănă în anul 2019

OBIECTIV 4. Educaţie prin activităţi

extraşcolare şi extracurriculare, alcătuirea

de portofolii şi proiecte, susţinerea de

referate, lucrări şi proiecţii Power Point

precum şi participarea la expoziţii,

seminarii, comunicări şi simpozioane

ŢINTA 7. Realizarea unor activităţi culturale,

sportive precum şi însuşirea şi respectarea

normelor de igienă personală şi de grup

ŢINTA 8. Activităţi având ca scop instruirea în

domeniul P.M. şi P.S.I.

ŢINTA 9. Dezvoltarea programului de consiliere

educaţională şi profesională



100

PRIORITATEA 3

- Descoperirea de noi metode şi resurse

care să asigure calitatea în procesul de

instruire profesională în vederea creşterii

şanselor de ocupare a unui loc de muncă pe

piaţa muncii.

OBIECTIV 5. Asigurarea condiţiilor egale

pentru toţi elevii la programele de învăţare

pe toate nivelurile şi formele de şcolarizare

ŢINTA 10. Toţi elevii sunt ajutaţi pentru a înţelege,

obţine sau a căuta informaţii conform nevoilor

individuale de învăţare

OBIECTIV 6. Creşterea şansei de inserţie

socio-profesională a absolvenţilor

ŢINTA 11. Creşterea cu 15% a procentului de

absolvenţi integraţi în muncă sau care îşi continuă

studiile în instituţii de învăţămănt superior

PRIORITATEA 4

- Implementarea programelor de

limitare a absenteismului, a abandonului şi

a violenţei din şcoală precum şi aplicarea

unor măsuri, proiecte şi programe cu

privire la integrarea minorităţilor etnice şi

în special a celei rrome.

OBIECTIV 7. Reducerea absenteismului

şcolar

ŢINTA 12. Reducerea absenteismului şcolar cu 5%

faţă de anul şcolar anterior pentru fiecare din anii

de dinainte de 2019

ŢINTA 13. Monitorizarea permanentă a

absenteismului, identificarea cauzelor şi aplicarea

de măsuri concrete şi eficiente

OBIECTIV 8. Reducerea abandonului

şcolar

ŢINTA 14. Reducerea abandonului şcolar cu 5%

faţă de anul şcolar anterior pentru fiecare din anii

de dinainte de 2019

OBIECTIV 9. Reducerea fenomenului

violenţei în şcoală prin implementarea unor

proceduri eficiente şi prin instalarea unui

sistem de monitorizare video cu circuit

închis

ŢINTA 15. Aplicarea unei strategii eficiente privind

reducerea fenomenului violenţei din şcoală şi

monitorizarea eficientă a elevilor prin sistem video

OBIECTIV 10. Aplicarea unor programe şi

încheierea de parteneriate care au ca obiect

integrarea elevilor ce provin din etnia

rromă

ŢINTA 16. Integrarea elevilor rromi la nivelul

fiecărui an de studiu în vederea diminuării şi

eliminării treptate a segregării rasiale atât la nivel

şcolar cât şi la nivel comunitar

ŢINTA 17. Colaborarea cu diverse instituţii şi

asociaţii în vederea derulării unor programe care să

faciliteze integrarea elevilor rromi

PRIORITATEA 5 .

- Formarea continuă a tuturor cadrelor

didactice/didactice auxiliare şi auxiliare

prin utilizarea sistemului de credite dar şi

prin participarea la diverse cursuri de

formare şi perfecţionare agreate de

OBIECTIV 11. Continuarea reformei

resurselor umane prin cursuri de formare

oferite de C.C.D., U.B.B., U.T.C.N. şi alte

instituţii abilitate precum şi prin

participarea la activităţile metodice la nivel

de şcoală, la nivel de zonă cât şi la nivel

ŢINTA 18. Dobândirea pentru 50 de cadre cadre

didactice a cel putin 30 de credite profesionale prin

cursuri de formare oferite de instituţii abilitate sau

prin programe de formare derulate prin M.E.N.

ŢINTA 19 Optimizarea procesului de predare-

învăţare prin exemplul de bună practică



101

instituţiile abilitate şi M.E.N. şi

monitorizarea efectului acestora asupra

procesului de predare-învăţare.

judeţean ŢINTA 20. Valorificarea în timp util a noilor

modificări la nivel curricular dar şi din punct de

vedere ştiinţific

OBIECTIV 12. Valorificarea în procesul

instructiv-educativ a cunoştinţelor şi

competenţelor dobândite la cursurile şi

stagiile de formare profesională

ŢINTA 21. Monitorizarea impactului cursurilor de

formare şi de dezvoltare profesională asupra

activităţii didactice şi efectul acesteia asupra

elevilor

PRIORITATEA 6.

- Dezvoltarea parteneriatului dintre

şcoală, comunitatea locală şi agenţii

economici pentru îmbunătăţirea formării

profesionale şi participarea activă la

programele de investiţii, dotare şi

amenajare a spaţiilor existente precum şi

pentru asigurarea inserţiei profesionale pe

piaţa muncii.

OBIECTIV 13. Implicarea într-o măsură

mai mare a comunităţii locale şi a agenţilor

economici parteneri în formarea

profesională prin participarea la asigurarea

condiţiilor optime de instruire a elevilor şi

prin urmărirea integrării absolvenţilor

ŢINTA 22. Creşterea în fiecare an cu 5% a gradului

de inserţie profesională

ŢINTA 23. Încheierea de convenţii şi parteneriate

profesionale cu agenţii economici în vederea

desfăşurării practicii elevilor şi întărirea relaţiilor

cu comunitatea locală

OBIECTIV 14. Creşterea eficienţei lucrului

în parteneriat pentru sprijinirea şi

dezvoltarea infrastructurii învăţământului

profesional şi tehnic în vederea realizării

inserţiei profesionale

ŢINTA 24. Dotarea cu diverse echipamente a unui

atelier mecanic, a unui laborator mecanic şi a

laboratorului de gastronomie şi tehnica servirii

ŢINTA 25. Determnarea agenţilor economici să

participe cu dotări în valoare de minim 100 lei şi să

se implice în realizarea inserţiei profesionale

OBIECTIV 15. Dezvoltarea relaţiilor

şcoală-comunitate locală şi a relaţiilor de

parteneriat cu alte şcoli şi instituţii

ŢINTA 26. Relaţii de parteneriat cu două şcoli din

Comunitatea Europeană dar şi cu alte şcoli care pot

furniza elevi pentru Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin

ŢINTA 27. Relaţii de parteneriat cu autorităţile

locale, judeţene precum şi cu şcolile de profil din

ţară şi din judeţ

OBIECTIV 16. Eficientizarea relaţiilor

şcoală- familie prin implicarea într-o mai

mare măsură a părinţilor în viaţa şcolii

ŢINTA 28. Implementarea programului „Şcoala

Părinţilor”

ŢINTA 29. Funcţionarea în bune condiţii a

Asociatiei Părinţilor de la Liceul Tehnologic

„Vlădeasa” Huedin şi colaborarea acesteia cu

Consiliul Reprezentativ al Părinţilor de la Liceul




102

PPRIORITATEA 7

- Dezvoltarea infrastructurii şcolii prin

utilizarea eficientă a bugetului local, a

bugetului de stat, a resurselor

extrabugetare şi administrarea eficientă a

spaţiilor existente avându-se în vedere

totodată amenajarea, construirea dar şi

preluarea în administrare a unor noi spaţii.

OBIECTIV 17. Intensificarea acţiunilor

pentru optimizarea gestionării fondurilor

bugetare şi găsirea unor surse de finanţare

extrabugetare prin administrarea locaţiilor

sau prin colaborarea cu diverse asociaţii

sau fundaţii

ŢINTA 30. Modernizarea cabinetelor /

laboratoarelor / atelierelor tehnice şi de cultură

generală şi a spaţiilor aferente şcolii

ŢINTA 31. Obţinerea de dotări necesare procesului

instructiv-educativ

OBIECTIV 18. Identificarea unor noi spaţii

în vederea amenajării unui cabinet metodic,

a unui spaţiu pentru Comisia pentru

Evaluarea şi Asigurarea Calităţii şi a unui

spaţiu pentru firmele de exerciţiu

ŢINTA 32. Amenajarea unui cabinet metodic

ŢINTA 33. Amenajarea unui spaţiu pentru Comisia

pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii

ŢINTA 34. Amenajarea unui spaţiu pentru firmele

de exerciţiu

OBIECTIV 19. Administrarea în condiţii

optime a terenului sintetic dotat cu

instalaţie de nocturnă şi efectuarea unor

lucrări de reparaţii şi investiţii la sala de

gimnastică, la vestiarele adiacente şi

amenajarea corespunzătoare a spălătorului

ŢINTA 35. Desfăşurarea unor activităţi sportive

şcolare şi extraşcolare

ŢINTA 36. Obţinerea de resurse financiare

bugetare şi extrabugetare

OBIECTIV 20. Preluarea în administraţie a

unor noi spaţii şi în special a sălii de sport

de la şcoala nouă în vederea obţinerii de

resurse extrabugetare

ŢINTA 37. Creşterea resurselor extrabugetare ale

şcolii

ŢINTA 38. Organizarea de competiţii sportive

PRIORITATEA 8

- Publicitate şi relaţii bune cu mass-

media şi cu diverse autorităţi concretizate

într-o strategie eficientă de marketing.

OBIECTIV 21. Promovarea imaginii şcolii

şi a activităţilor desfăşurate în şcoală

ŢINTA 39. Dezvoltarea bazei de date în vederea

alcătuirii site-ului şcolii şi actualizarea permanentă

a acestuia

ŢINTA 40. Creşterea cu 5% a numărului de elevi

care optează pentru profilul şcolii noastre

ŢINTA 41. Creşterea gradului de cunoaştere a şcolii

la nivelul comunităţii locale din Huedin şi din

împrejurimi

OBIECTIV 22. Elaborarea unei strategii de

marketing care să asigure realizarea

claselor propuse prin planul de şcolarizare

ŢINTA 42. Diseminarea tuturor actiunilor în mass-

media dar şi utilizarea altor mijloace şi forme de

informare sau de popularizare a şcolii (a

activităţilor şcolii)



103

ŢINTA 43. Realizarea unor afişe şi pliante de

promovare a şcolii

ŢINTA 44. Organiarea manifestării culturale şi

sportive în şcoală şi mediatizarea acestora

ŢINTA 45. Promovarea ofertei şcolii prin realizarea

şi distribuirea unui Pliant privind oferta

educaţională şi baza materială a şcolii

ŢINTA 46. Pregătirea materialelor necesare pentru

publicarea în Revista şcolii „Mugurii Vlădesei”

ŢINTA 47. Mediatizarea şcolii şi a activităţilor din

cadrul şcolii prin publicarea unuei reviste a şcolii

„Mugurii Vlădesei”

PRIORITATEA 9

- Încheierea de parteneriate la nivel de

şcoală precum şi cu şcolile şi instituţiile cu

care am stabilit legături şi de adaptare

permanentă a proiectului de dezvoltare

şcolară la noile realităţi în continuă

schimbare.

OBIECTIV 23. Apropierea şcolii de

standardele europene prin asumarea într-o

măsură tot mai mare a principiilor calităţii

în educaţie

ŢINTA 48. Îmbunătăţirea şi diversificarea C.D.L.-

urilor şi C.D.Ş.-urilor, prin valorificarea experientei

dobândite în urma schimbului de experienţă sau ca

urmare a derulării unor proiecte de informare sau

de cercetare prin Centrul de Documentare şi

Informare

OBIECTIV 24. Dezvoltarea relaţiilor de

parteneriat

ŢINTA 49. Implementarea exemplelor de bune

practici ale şcolilor şi instituţiilor partenere

PRIORITATEA 10

- Funţionarea eficientă a Comisiei

privind Evaluarea şi Asigurarea Calităţii

în Educaţie.

OBIECTIV 25. Asigurarea unui spaţiu

pentru funcţionarea Comisiei privind

Evaluarea şi Asigurarea Calităţii şi dotarea

acestuia cu un minilaptop / notebook

ŢINTA 50. Asigurarea tuturor condiţiilor pentru

funcţionarea eficientă a funcţionarea Comisiei

privind Evaluarea şi Asigurarea Calităţii

OBIECTIV 26. Implicarea într-o măsură

tot mai mare a Comisiei privind Evaluarea

şi Asigurarea Calităţii în viaţa şcolii

ŢINTA 51. Creşterea gradului de monitorizare şi

de evaluare a şcolii de către Comisia privind

Evaluarea şi Asigurarea Calităţii atât în vederea

îmbunătăţirii actului instructiv-educativ cât şi

pentru realizarea obiectivă a Raportului de

autoevaluare internă a calităţii de la Liceul




104

PRIORITATEA 11

- Funcţionarea la nivelul Liceului

Tehnologic „Vlădeasa” Huedin a unor

formaţii şi trupe (interpretare, dans,

ansamblu coral ... ) .

OBIECTIV 27. Continuarea funcţionării în

cadrul şcolii a formaţiei de dansuri

tradiţionale maghiare „Suhanc“

(„Ştrengarul“)

ŢINTA 52. Asigurarea condiţiilor necesare

funcţionării trupei de dansuri „Suhanc”

(„Ştrengarul“)

OBIECTIV 28. Funcţionarea în cadrul

şcolii a Ansamblului „Floare de Colţ”

precum şi a formaţiei „Nepoţii Iancului”

ŢINTA 53. Asigurarea condiţiilor necesare

funcţionării Ansamblului „Floare de Colţ” şi a

formaţiei „Nepoţii Iancului”

OBIECTIV 29. Înfiinţarea unui ansamblu

coral

ŢINTA 54. Înfiinţarea unui ansamblu coral sub

coordonarea profesorului de muzică sau a altui

cadru didactic cu abilităţi în domeniu

PRIORITATEA 12

- Începerea cercetării în vederea

realizării şi publicării unui studiu

monografic al şcolii.

OBIECTIV 30. Parcurgerea materialelor

din arhivă în vederea alcătuirii monografiei

şcolii

ŢINTA 55. Cercetarea şi colectarea informaţiilor de

arhivă în vederea alcătuirii unui studiu monografic

despre şcoală în vederea publicării

OBIECTIV 31. Asigurarea fondurilor

necesare publicării unui studiu sau a

monografiei şcolii

ŢINTA 56. Colectarea unor fonduri din închirieri

de locaţii şi atragerea de sponsorizări sau alt tip de

sprijin financiar necesar publicării unui studiu sau

a monografiei şcolii

OBIECTIV 32. Publicarea unei broşuri şi a

unui D.V.D. privind istoricul şcolii ca etape

în vederea publicării monografiei şcolii

ŢINTA 57. Editarea unui studiu monografic cu

valenţe monografice sub forma unei broşuri sau

D.V.D. despre şcoala din Huedin

PRIORITATEA 13

- Încheierea de parteneriate cu diverse

instituţii şcolare de la nivel de oraş dar şi

cu alte instituţii ale statului precum şi cu

asociaţii sau fundaţii.

OBIECTIV 33. Parteneriat cu Poliţia

Huedin (pe linia acţiunilor de prevenire dar

şi pentru însuşirea cunoştinţelor de

circulaţie rutieră în vederea participării la

concursuri)

ŢINTA 58. Creşterea gradului de implicare a

poliţiei de proximitate în scopul prevenirii şi

combaterii absenteismului şi violenţei precum şi

participarea la concursurile de educaţie rutieră

OBIECTIV 34. Parteneriat cu

Detaşamentul de Pompieri Huedin

ŢINTA 59. Implicarea într-o măsură mai mare a

Detaşamentului de Pompieri Huedin în vederea

creşterii gradului de cunoaştere de către elevi a

legislaţiei în domeniu şi efectuarea unor exerciţii

practice de informare şi evacuare

OBIECTIV 35. Colaborare şi parteneriat

cu Primăria şi Consiliul Local Huedin în

vederea implicării elevilor şi dascălilor în

viaţa comunităţii

ŢINTA 60. Implicarea şcolii în proiectele şi

activităţile comunităţii locale reprezentată de

Primăria şi Consiliul Local Huedin



105

OBIECTIV 36. Parteneriat cu Liceul

Teoretic „Octavian Goga” Huedin

ŢINTA 61. Încheierea unui parteneriat cu Liceul

Teoretic „Octavian Goga” Huedin şi continuarea

celor în curs de desfăşurare în vederea creşterii

gradului de cunoaştere reciprocă a celor două

instituţii şi chiar de stimulare în condiţiile

concurenţei pe anumite paliere

OBIECTIV 37. Parteneriat cu Casa de

Cultură Huedin

ŢINTA 62. Încheierea unui parteneriat cu Casa de

Cultură Huedin cu privire la accesul elevilor la

biblioteca orăşenească şi implementarea în şcoală şi

în afara şcolii a activităţilor culturale de la nivelul

comunităţii locale

OBIECTIV 38. Parteneriat cu Clubul

Copiilor Huedin

ŢINTA 63. Continuarea parteneriatelor cu Clubul

Copiilor Huedin şi cu alte instituţii partenere ale

acestuia

ŢINTA 64. Acordarea de către Liceul Tehnologic

„Vlădeasa” Huedin a Premiului „Gheorghe Florea”

cu ocazia Concursului Internaţional de meşteşuguri

tradiţionale „Mâini de aur”

OBIECTIV 39. Parteneriat cu Şcoala

Specială Huedin şi cu Centrul de Plasament

„Speranţa” (cu diversele case de tip

familial)

ŢINTA 65. Prelungirea parteneriatului cu Şcoala

Specială Huedin şi cu Centrul de Plasament

„Speranţa” (cu diversele case de tip familial) în

vederea ajutorării şi sensibilizării elevilor

OBIECTIV 40. Parteneriat cu Grădiniţa

„Prichindeii Veseli” Huedin şi cu Centrul

de Resurse pentru Educaţie şi Dezvoltare

Huedin (C.R.E.D.)

ŢINTA 66. Identificarea unor căi de comunicare şi

conlucrare care să ducă la creşterea gradului de

colaborare dintre instituţiile implicate în proiecte ce

privesc integrarea elevilor ce aparţin etniei rrome



106

OBIECTIV 41. Parteneriat cu diverşi

agenţi economici, societăţi, asociaţii şi

fundaţii de la nivelul oraşului Huedin (ex.

Hilf-Ro, Societatea Academică „Gheorghe

I. Brătianu” - Filiala Huedin, Fundaţia

Cultural Filantropică „Aurel Munteanu”-

Huedin, Asociaţia Teritorială Locală

Huedin a Românilor Refugiaţi, Expulzaţi

sau Deportaţi în perioada 1940-1945),

Acţiunea Unită pentru România, Fundaţia

Civică Cluj, Muzeul Memorial „Octavian

Goga” Ciucea şi altele.

ŢINTA 67. Extinderea gradului de implicare a

Liceului Tehnologic „Vlădeasa” Huedin la nivelul

oraşului Huedin prin încheierea unor partenerite cu

diverşi agenţi economici, asociaţii, fundaţii şi

societăţi existente la nivel local, zonal, judeţean,

naţional şi chiar internaţional

PRIORITATEA 14

- Implicarea într-o măsură tot mai

mare a dascălilor de la Liceul Tehnologic

„Vlădeasa” Huedin la nivel de şcoală (C.P.,

C.A., Comisii Metodice, C.E.A.C.), la nivel

de oraş (Consiliu Şcolar şi Consorţiu

Şcolar), la nivel de zonă (Cercuri

Metodice) şi la nivel de judeţ (Inspecţii,

Consfătuiri, I.S.J., C.J., C.C.D., U.B.B.,

U.T.C.N., etc.)

OBIECTIV 42. Implicarea susţinută a

dascălilor de la Liceul Tehnologic

„Vlădeasa” Huedin la nivel de şcoală (C.P.,

C.A., Comisii Metodice, C.E.A.C.), la nivel

de oraş (Consiliu Şcolar şi Consorţiu

Şcolar), la nivel de zonă (Cercuri Metodice)

şi la nivel de judeţ (Inspecţii, Consfătuiri,

I.S.J., C.J., C.C.D., U.B.B., U.T.C.N., etc.)

ŢINTA 68. Asigurarea implicării într-o măsură tot

mai mare a dascălilor de la Liceul Tehnologic

„Vlădeasa” Huedin atât la nivel de instituţie cât şi

la nivel orăşenesc, zonal şi judeţean contribuind

astfel la o cât mai mare vizualizare a şcolii şi a

activităţilor elevilor

OBIECTIV 43 Funcţionarea la nivelul

Huedinului şi a unor comune din jur a

Consorţiului Şcolar Huedin

ŢINTA 69. Funcţionarea Consorţiului Şcolar

Huedin format din Liceul Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin, Liceul Teoretic „Octavian Goga Huedin”,

Şcoala gimnazială „Ady Endre” Sâncraiu şi Şcoala

gimnazială „Kós Karoly” Izvoru Crişului



107

PLAN OPERAŢIONAL DETALIAT 2014-2020

PRIORITATEA 1:

Dezvoltarea şi modernizarea managementului şcolar (clasă şi instituţie) prin implicarea alături de structura managerială şi a dascălilor grupaţi în diverse structuri

submanageriale

Context:

Aplicarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 implică afirmarea unei conduceri manageriale profesioniste prin implicarea în luarea deciziilor a tuturor cadrelor

didactice şi a diverselor structuri submanageriale de la nivelul şcolii astfel că structura managerialăde tip clasic, director şi directori adjuncţi, este într-o măsură tot

mai mare una coordonatoare şi stimulativă unui management performant

OBIECTIV 1:

Realizarea unui management eficient

ŢINTA 1:

Creşterea procentului de promovabilitate la examenul de B.A.C. cu 5%

Acţiuni Rezultate aşteptate Responsabilităţi Termen Resurse Evaluare

- Elaborarea, revizuirea şi

aprobarea Planului de

Acţiune al Şcolii

- Realizarea

Organigramei,

organizarea Consiliului de

Administraţie,

reactualizarea

componenţei C.E.A.C., a

Comisiilor Metodice, a

Comisiilor de Lucru,

reactualizarea fişelor

posturilor şi elaborarea

criteriilor din fişa de

evaluare anuală

- Stabilirea condiţiilor

de funcţionare al şcolii

la nivel de comisii şi

diverse organisme

- Dascălii şcolii

- Învăţătorii şi diriginţii

- Responsabilii ariilor

curriculare

- Conducerea şcolii

- septembrie a fiecărui

an

- aprilie-mai din fiecare

an


- Dascălii şcolii

- Elevii şcolii

- Propuneri şi aprobări la

nivelul Comisiilor

Metodice, a Consiliului

Profesoral şi a Consiliului

de Administraţie

Realizarea Raportului de

autoevaluare internă a

calităţii

ŢINTA 2:

Creşterea procentului de promovabilitate la examenul de B.A.C. cu 5%


- Organizarea unor

simulări privind examenul

de Bacalaureat

- Obişnuirea elevilor cu

situaţia de examen,

identificarea

principalelor probleme

în vederea luării din

timp a unor măsuri care

să conducă la creşterea

procentului de

- Dascălii şcolii

- Diriginţii claselor

terminale şi profesorii

care predau discipline

de Bacalaureat

- Comisia de simulare

din cadrul şcolii


- septembrie –

octombrie a fiecărui an

- noiembrie a fiecărui

an

- aprilie a fiecărui an


Elevii şcolii din clasele

terminale

Dascălii

- Comisia de simulare din

cadrul şcolii

Rapoartele Comisiilor

Metodice

- Probe scrise

- Analize ale simularilor

la nivelul comisiilor

metodice, a Consiliului


de Administraţie

- Realizarea Raportului

de autoevaluare internă a



108

promovabilitate la

examenul de B.A.C.

curriculare


- Rapoartele rezultatelor

de la Evaluarea Naţională,

Examenele de certificare a

competenţelor profesionale

şi Bacalaureat din anul

precedent

calităţii

ŢINTA 3:

Păstrarea procentului de promovabilitate a examenelor de competenţe profesionale la 100%


- Apribarea temelor de

atestat

- Întocmirea din timp a

lucrărilor de atestat şi

prezentarea acestora la

nivelul Comisiei Metodice

Tehnologii

- Desfăşurarea în condiţii

optime a practicii la

agenţii economici în

vederea obţinerii de

abilităţi cheie

- Promovarea

examenelor de

certificare a

competenţelor

profesionale în procent

de 100% - Creşterea

gradului de asumare a

abilităţilor cheie şi a

ratei de promovabilitate


Diriginţii

Profesorii coordonatori

de lucrări

- Responsabilul ariei

curriculare Tehnologii

- Diriginţii

- Coordonatorii de

practică

- Agenţii economici

- Decembrie a fiecărui

an

- Mai-Iunie a fiecărui

an

- Elevii din clasele terminale

Profesorii coordonatori de

lucrări de atestat

- Responsabilul Comisiei

Metodice tehnologii

- Lucrările de atestat

- Examinarea propriu-

zisă prin probă practică

ŢINTA 4:

100% din elevii şcolii să obţină abilităţi cheie şi să fie evaluaţi cu rata de promovare de 90% la Evaluarea Naţională până în anul 2019


- Organizarea unor

simulări privind

Evaluarea Naţională

- Creşterea gradului de

promovabilitate la

Evaluarea Naţională la

90%

- Diriginţii claselor a

VIII-a

- Profesorii care predau

discipline ca Limba şi

literatura română,

Matematică şi Limba

maghiară

- Noiembrie a fiecărui

an

- Aprilie a fiecărui an

- Elevii şcolii din clasele a

VIII-a

- Dascălii asistenţi

- Profesorii care predau

discipline evaluate

- Comisia de simulare din

cadrul şcolii


- Probe scrise

- Analize ale simularilor

la nivelul comisiilor

metodice, a Consiliului


de Administraţie

- Realizarea Raportului

de autoevaluare internă a

calităţii

OBIECTIV 2:

Optimizarea proiectării, monitorizarea şi evaluarea activităţii instructiv-educative la nivel de fiecare cadru didactic dar şi la nivel de comisie metodică

ŢINTA 5:

Documentele de proiectare, evaluare şi monitorizare să respecte descriptorii de performanţă precizaţi de legislaţia în domeniul calităţii




109

- Planificarea activităţii pe

arii curriculare, stabilirea

C.D.Ş.-urilor, C.D.L.-

urilor şi monitorizarea

progresului şcolar prin

teste de evaluare iniţială,

de progres şi semestrial

- Planificări

- C.D.Ş.-uri

- C.D.L.-uri

- Portofolii


pentru Curriculum

- Responsabilii

Comisiilor Metodice

Cadre didactice

Comisia pentru

verificarea ritmicităţii

notării


- Septembrie a fiecărui

an

- Decembrie a fiecărui

an

- Iunie a fiecărui an

- Elevi

- Cadre didactice

- Planurile cadru

- Curricula

- Ghiduri

- Verificarea

documentelor de către

conducerea şcolii

- Analize în cadrul

Comisiilor Metodice,

Consiliului Profesoral şi

în Consiliul de

Administraţie

PRIORITATEA 2:

Asumarea unui proces instructiv-educativ formativ bazat pe nevoile individuale ale elevilor cu accent pe generalizarea metodelor activ-participative în paralel cu

creşterea numărului şi tipului de activităţi şcolare şi extraşcolare

Context:

Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 pune accentul pe un învăţământ formativ centrat în primul rând pe nevoile de dezvoltare ale elevilor dar şi pe atingerea

standardelor stabilite la nivelul sistemului educaţional

OBIECTIV 3:

Îmbunătăţirea pregătirii elevilor în vederea atingerii unor criterii de performanţă ridicate în urma analizelor periodice

ŢINTA 6:

Alinierea şi atingerea criteriilor de performanţă ale şcolii la nivelul criteriilor europene pănă în anul 2019


- Aplicarea de chestionare

în vederea determinării

tipuluide inteligenţă, a

stilului de învăţare dar şi a

elevilor cu cerinţe

educative speciale

- Chestionare şi teste

interpretate


- Psihologul şcolar


curriculare

- Octombrie, anual - Elevi

- Cadre didactice

- Raport pentru Consiliul

Profesoral

OBIECTIV 4:

Educaţie prin activităţi extraşcolare şi extracurriculare, alcătuirea de portofolii şi proiecte, susţinerea de referate, lucrări şi proiecţii Power Point precum şi participarea

la expoziţii, seminarii, comunicări şi simpozioane

ŢINTA 7:

Realizarea unor activităţi culturale, sportive precum şi însuşirea şi respectarea normelor de igienă personală şi de grup


- Educaţie pentru sănătate

- Educaţie pentru mediu

- Educaţie cultural-

artistică

- Educaţie prin sport

- Educaţie civică

- Cunoaşterea şi

respectarea normelor de

igienă

- Studii de dezvoltare pe

termen scurt, mediu şi

lung

- Promovarea sportului

- Elevii

- Diriginţii


- Coordonatorul de

proiecte şi programe

educative

- Profesorii de sport

- Octombrie

- Noiembrie

- Anual

- Elevi

- Cadre didactice

- Reprezentanţi ai


- Raport şi analiză în

Consiliul Profesoral

- Revista şcolii



110

ca model de toleranţă şi

fair-play

- Respectarea

democraţiei

ŢINTA 8:

Activităţi având ca scop instruirea în domeniul P.M. şi P.S.I.


- Elaborarea şi

promovarea procedurilor

privind protecţia muncii şi

a modului de acţiune în

caz de incendiu

- Alarmare şi evacuare

- Cunoaşterea de către

elevi, cadre didactice şi

personalul administrativ

a elementelor de bază în

privinţa aspectelor

privind protecţia muncii

şi a procedurilor în caz

de incendiu

- Elevi

- Cadre didactice

- Personal administrativ

- Comisiile de P.M. şi

P.S.I.

- Octombrie

- Anual

- Elevi

- Cadre didactice

- Personal administrativ

- Rapoarte ale

diriginţilor, profesorilor

de sport, maiştrilor

instructori

ŢINTA 9:

Dezvoltarea programului de consiliere educaţională şi profesională


- Aplicarea de chestionare

şi teste în vedere

identificării nevoilor

privind consilierea

educaţională şi

profesională

- Chestionare şi teste

interpretate




curriculare

- Octombrie, anual - Elevi

- Cadre didactice


Profesoral

PRIORITATEA 3:

Descoperirea de noi metode şi resurse care să asigure calitatea în procesul de instruire profesională în vederea creşterii şanselor de ocupare a unui loc de muncă pe

piaţa muncii

Context:

În condiţiile liberalizării forţei de muncă la nivelul Uniunii Europene este necesar ca şcoala să se implice într-o măsură tot mai mare în însuşirea de către elevi a unor

competenţe care să-i asigure inserţia pe piaţa forţei de muncă sau să urmeze alte tipuri de instituţii şcolare în funcţie de traiectul profesional al fiecăruia

OBIECTIV 5:

Asigurarea condiţiilor egale pentru toţi elevii la programele de învăţare pe toate nivelurile şi formele de şcolarizare

ŢINTA 10:

Toţi elevii sunt ajutaţi pentru a înţelege, obţine sau a căuta informaţii conform nevoilor individuale de învăţare


- Întocmirea

Regulamentului de

organizare şi funcţionare

şi elaborarea planului

operaţional de asigurare a

calităţii

- Regulamentul de

organizare şi

funcţionare

- Planul operaţional de

asigurare a calităţii


- Comisia privind

Evaluarea şi Asigurarea

Calităţii

- Septembrie-iunie a

fiecărui an

- Comisia privind


Calităţii

- Analize în Consiliul de

Administraţie şi în

Consiliul Profesoral



111

OBIECTIV 6:

Creşterea şansei de inserţie socio-profesională a absolvenţilor

ŢINTA 11:

Creşterea cu 15% a procentului de absolvenţi integraţi în muncă sau care îşi continuă studiile în instituţii de învăţămănt superior


- Organizarea de vizite de

lucru şi de studiu la

agenţii economici, în

instituţii de învăţământ

superior, târguri şi

expoziţii de profil

- Oferta locurilor de

muncă

- Planuri de şcolarizare

universitare

- Portofolii ale elevilor

- Sondaje de opinie

privind impactul

acţiunilor privind

alegerea carierei

- Diriginţii

- Consilierul educativ

- Februarie-mai, anual - Elevi

- Profesori

- Baza materială a şcolii

- Raport în Comisia

Tehnică

- Raport în C.E.A.C.

- Raport în Consiliul de

Administraţie

PRIORITATEA 4:

Implementarea programelor de limitare a absenteismului, a abandonului şi a violenţei din şcoală precum şi aplicarea unor măsuri, proiecte şi programe cu privire la

integrarea minorităţilor etnice şi în special a celei rrome

Context:

În condiţiile societăţii de astăzi o serie de valori sunt inversate iar tentaţiile din afara şcolii sau cele promovate prin mass-media contribuie în mare măsură la creşterea

absenteismului, a abandonului şcolar şi a violenţei în rândul elevilor

OBIECTIV 7:

Reducerea absenteismului şcolar

ŢINTA 12:

Reducerea absenteismului şcolar cu 5% faţă de anul şcolar anterior pentru fiecare din anii de dinainte de 2019


- Constituirea unei baze de

date privind elevii

- Fiecare diriginte va

avea baza de date cu

precizarea posibilelor

probleme

- Învăţătorii

- Diriginţii

- Septembrie

- Anual

- Elevi

- Cadre didactice

- Părinţi

- Poliţie

- Verificarea bazei de

date

- Compararea

permanentă a numărului

de absenţe pe clase şi faţă

de anul şcolar anterior

ŢINTA 13:

Monitorizarea permanentă a absenteismului, identificarea cauzelor şi aplicarea de măsuri concrete şi eficiente


- Monitorizarea

săptămânală a absenţelor

şi constituirea unei baze de

date cu informaţii privind

domiciliul, situaţia

familială, probleme sociale

şi antecedentele pentru

- Reducerea numărului

de absenţe

- Fiecare diriginte va

avea baza de date cu

precizarea posibilelor

probleme

- Învăţătorii

- Diriginţii

- Săptămânal

- Septembrie

- Anual

- Elevi

- Cadre didactice

- Părinţi

- Poliţie

- Verificarea bazei de

date în vedea ţinerii la zi

a acesteia



112

fiecare elev

OBIECTIV 8:

Reducerea abandonului şcolar

ŢINTA 14:

Reducerea abandonului şcolar cu 5% faţă de anul şcolar anterior pentru fiecare din anii de dinainte de 2019


- Constituirea unei baze de

date privind elevii a căror

părinţi lucrează în

străinătate, provin din

familii monoparentale sau

alte cazuri sociale

- Baza de date clară - Directori

- Diriginţi

- Psiholog şcolar

- Octombrie

- Anual

- Elevi

- Cadre didactice

- Părinţi

- Poliţie

- Verificare adrese şi date

personale

OBIECTIV 9:

Reducerea fenomenului violenţei în şcoală prin implementarea unor proceduri eficiente şi prin instalarea unui sistem de monitorizare video cu circuit închis

ŢINTA 15:

Aplicarea unei strategii eficiente privind reducerea fenomenului violenţei din şcoală şi monitorizarea eficientă a elevilor prin sistem video


Implementarea

programului privind

reducerea fenomenului

violenţei în şcoală şi

monitorizarea video a

elevilor

- Limitarea numărului şi

gradului atitudinilor

violente

- Elevi

- Cadre didactice

- Părinţi


- Poliţie

- Săptămânal

- Lunar

- Elevi

- Cadre didactice

- Părinţi


- Poliţie

- Şedinţe şi procese

verbale ale Comisiei de

disciplină

- rapoarte pentru

Consiliul de Sdministraţie

OBIECTIV 10:

Aplicarea unor programe şi încheierea de parteneriate care au ca obiect integrarea elevilor ce provin din etnia rromă

ŢINTA 16:

Integrarea elevilor rromi la nivelul fiecărui an de studiu în vederea diminuării şi eliminării treptate a segregării rasiale atât la nivel şcolar cât şi la nivel comunitar


Alcătuirea unei baze de

date privind elevii rromi

din şcoală

- Frecventarea într-un

procent mai mare a

şcolii de către elevii de

etnie rromă

- Învăţători

- Diriginţi

- Mediator şcolar

- Lunar

- Anual

- Elevi

- Cadre didactice

- Mediator şcolar


- Procese verbale

- Rapoarte pentru

Consiliul de

Administraţie

ŢINTA 17:

Colaborarea cu diverse instituţii şi asociaţii în vederea derulării unor programe care să faciliteze integrarea elevilor rromi


- Derularea la nivelulk

şcolii a unor programe de

tip after-school susţinute

de diverse asociaţii,


frecventare a şcolii, a

nivelului de cunoştinţe şi

a integrării elevilor

- Elevi

- Cadre didactice

- Învăţătorii de sprijin

- Mediatorul şcolar

- Săptămânal

- Lunar

- Anual

- Elevi

- Cadre didactice

- Învăţătorii de sprijin


- Procese-verbale

- Rapoarte

- Analize



113

fundaţii şi autorităţi locale rromi - Conducerea şcolii

- Asociaţii şi fundaţii

- Autorităţile

administraţiei publice

locale


PRIORITATEA 5:

Formarea continuă a tuturor cadrelor didactice/didactice auxiliare şi auxiliare prin utilizarea sistemului de credite dar şi prin participarea la diverse cursuri de

formare şi perfecţionare agreate de instituţiile abilitate şi M.E.N. şi monitorizarea efectului acestora asupra procesului de predare-învăţare

Context:

Integrarea în structurile Uniunii Europene oferă posibilitatea accesării unor fonduri structurale în vederea participării la diverse cursuri de formare şi dezvoltare pe

linie profesională

OBIECTIV 11:

Continuarea reformei resurselor umane prin cursuri de formare oferite de C.C.D., U.B.B., U.T.C.N. şi alte instituţii abilitate precum şi prin participarea la activităţile

metodice la nivel de şcoală, la nivel de zonă cât şi la nivel judeţean

ŢINTA 18:

Dobândirea pentru 50 de cadre cadre didactice a cel putin 30 de credite profesionale prin cursuri de formare oferite de instituţii abilitate sau prin programe de formare

derulate prin M.E.N.


- Selectarea propunerilor

de cursuri de formare

profesională şi

participarea cadrelor

didactice la acestea în

funcţie de interesele

propriei cariere dar şi a

nevoilor şcolii

- Promovarea

evaluărilor şi utilizarea

în procesul instructiv-

educativ a

competenţelor

dobândite

- Cadre didactice

- Responsabilul cu

formarea continuă

- Responsabilii

comisiilor metodice

- Director

- Lunar

- Anual

- Cadre didactice

- Cabinetele şi

laboratoarele şcolii preum

şi alte locaţii

- Portofolii didactice

- Examene

- Rapoarte în C.E.A.C şi

în Consiliul de

Administraţie

ŢINTA 19:

Optimizarea procesului de predare-învăţare prin exemplul de bună practică


- Identificarea exemplelor

de bune practici la nivelul

şcolii şi stimularea

creativităţii şi inovaţiei în

procesul instructiv-

educativ

- Creşterea numărului

cadrelor didactice care

aplică exemplele de

bună practică precum şi

a celor care promovează

creativitatea şi inovaţia

în procesul instructiv-

educativ

- Cadre didactice

- Responsabilii

Comisiilor metodice

- Responsabilul

C.E.A.C.


- Lunar

- Semestrial

- Anual

- Cadre didactice

Echipa de proiecte

educaţionale


- Aplicaţii practice

- Lecţii model

- Analize

- Rapoarte

ŢINTA 20:

Valorificarea în timp util a noilor modificări la nivel curricular dar şi din punct de vedere ştiinţific


- Organizarea de seminarii - Creşterea gradului de - Cadre didactice - Lunar - Cadre didactice - Informări



114

pe diverse teme cum ar fi

învăţarea centrată pe elev,

pe elevii cu cerinţe

educative speciale sau pe

dezvoltarea curricumului

integrare şi a

promovabilităţii

- Realizarea de

portofolii

- Profesri formatori - Semestrial

- Anual

- Profesori formatori


- Analize

- Rapoarte

OBIECTIV 12:

Valorificarea în procesul instructiv-educativ a cunoştinţelor şi competenţelor dobândite la cursurile şi stagiile de formare profesională

ŢINTA 21:

Monitorizarea impactului cursurilor de formare şi de dezvoltare profesională asupra activităţii didactice şi efectul acesteia asupra elevilor


- Desfăşurarea de

activităţi cu scopul de a

valorifica cunoştinţele şi

competenţele dobândite la

cursurle de formare

- Portofoliile cadrelor

didactice

- Diversificarea ofertei

educaţionale

- Cadrele didactice

- Responsabilii

comisiilor metodice

- Responsabilul cu

formarea continuă


- Lunar

- Semestrial

- Anual

- Cadre didactice


- Lecţii model

- Activităţi extraşcolare şi

extracurriculare

PRIORITATEA 6:

Dezvoltarea parteneriatului dintre şcoală, comunitatea locală şi agenţii economici pentru îmbunătăţirea formării profesionale şi participarea activă la programele de

investiţii, dotare şi amenajare a spaţiilor existente precum şi pentru asigurarea inserţiei profesionale pe piaţa muncii

Context:

În condiţiile descentralizării politico-administrative s-au creat premisele de dezvoltare a unui parteneriat între şcoală şi comunitatea locală şi la asumarea unor

responsabilităţi sporite şi de către agenţii economici locali şi zonali şi sporirea legăturilor cu partenerii externi

OBIECTIV 13:

Implicarea într-o măsură mai mare a comunităţii locale şi a agenţilor economici parteneri în formarea profesională prin participarea la asigurarea condiţiilor optime de

instruire a elevilor şi prin urmărirea integrării absolvenţilor

ŢINTA 22:

Creşterea în fiecare an cu 5% a gradului de inserţie profesională


- Coordonarea relaţiilor

cu partenerii sociali şi

agenţii economici a

activităţilor practice ale

elevilor cu finalitatea:

asigurarea locurilor de

instruire practică

- Rapoarte anuale,

statistici, aprecieri ale

agenţilor economici şi a

altor parteneri sociali

- Consiliul de

Administraţie

- Responsabil Comisie

tehnică

- Responsabil ateliere şi

laboratoare

- Septembrie

- Anual

- Elevi

- maiştri instructori

- Agenţi economici



de Administraţie

ŢINTA 23:

Încheierea de convenţii şi parteneriate profesionale cu agenţii economici în vederea desfăşurării practicii elevilor şi întărirea relaţiilor cu comunitatea locală


- Organizarea de dezbateri

cu partenerii economici

pentru ca aceştia să

- Număr de contracte şi

parteneriate între şcoală

şi alte structuri


Metodice Tehnice

- Managerii

- Octombrie

- Anual

- Agenţi economici

- Autorităţile locale

- O.N.G.-uri

- Analiza întrunirilor



115

identifice ei însuşi

modalităţi prin care pot

sprijini şcoala prin

încheierea de convenţii şi

parteneriate

parteneriale

OBIECTIV 14:

Creşterea eficienţei lucrului în parteneriat pentru sprijinirea şi dezvoltarea infrastructurii învăţământului profesional şi tehnic în vederea realizării inserţiei

profesionale

ŢINTA 24:

Dotarea cu diverse echipamente a unui atelier mecanic, a unui laborator mecanic şi a laboratorului de gastronomie şi tehnica servirii


- Amenajarea şi dotarea

atelierelor şi

laboratoarelor şcolii

- Acreditarea ca

furnizor de educaţie

pentru mai multe

ocupaţii cerute de piaţa

forţei de muncă

- Responsabilul

Comisiei Metodice

Tehnice

- Managerii

- Octombrie

- Semestrial

- Anual

- Baza materială a şcolii - Analiza rezultatelor la

examenele de certificare a

competenţelor

profesionale

ŢINTA 25:

Determnarea agenţilor economici să participe cu dotări în valoare de minim 100 lei şi să se implice în realizarea inserţiei profesionale


- Continuarea acţiunilor

privind dotarea atelierelor

şi laboratoarelor

- Creşterea

funcţionalităţii

atelierelor şi

laboratoarelor

- Responsabilul

Comisiei Metodice

Tehnice

- Managerii

- Octombrie

- Semestrial

- Anual

- Baza materială a şcolii - Analiza rezultatelor la


competenţelor

profesionale

OBIECTIV 15:

Dezvoltarea relaţiilor şcoală-comunitate locală şi a relaţiilor de parteneriat cu alte şcoli şi instituţii

ŢINTA 26:

Relaţii de parteneriat cu două şcoli din Comunitatea Europeană dar şi cu alte şcoli care pot furniza elevi pentru Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin


- Schimburi de bune

practici în cadrul reţelei

externe şi de colaborare cu

şcoli de profil din

Comunitatea Europeană

- Invitaţii de parteneriat

- Corespondenţă

tematică

- Plan de activitate

pentru reţeaua de

colaborare

- Directorii

- Coordonatorul de


educative


curriculare

- Octombrie

- Semestrial

- Anual

- Elevi

- Cadre didactice


- Raport în Consiliul

Profesoral şi Consiliul de

Administraţie

ŢINTA 27:

Relaţii de parteneriat cu autorităţile locale, judeţene precum şi cu şcolile de profil din ţară şi din judeţ


- Dezvoltarea

parteneriatelor cu agenţii

economici (potenţiali

angajatori), şcoli

- Realizarea unei reţele

interne de colaborare

între şcoli

- Încheierea de

- Directorii


curriculare

- Septembrie

- Iunie

-Anual

- Elevi

- Maişti instructori

- Agenţi economici

- Venituri obţinute din

- Analiză în Consiliul de

Administraţie



116

partenere la nivel local,

judeţean şi regional

convenţii şi contracte de

colaborare

- Oferte de angajare la

ieşirea din sistem

practica elevilor

OBIECTIV 16:

Eficientizarea relaţiilor şcoală- familie prin implicarea într-o mai mare măsură a părinţilor în viaţa şcolii

ŢINTA 28:

Implementarea programului „Şcoala Părinţilor”


- Implicarea părinţilor în

activităţile şcolii


cunoaştere a

problemelor şcolii şi

identificarea unor soluţii

de îmbunătăţire


- Comitetele de Părinţi

- Consiliul

Reprezentativ al

Părinţilor

- Ianuarie

- Mai

- Anual

- Elevi

- Cadre didactice

- Părinţi

- Întruniri

- Seminarii

- Mese rotunde

- Activităţi comune

ŢINTA 29:

Funcţionarea în bune condiţii a Asociatiei Părinţilor de la Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin şi colaborarea acesteia cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor de la

Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin


- Implicarea Consiliului

Reprezentativ al Părinţilor

în dotarea şcolii


cunoaştere a

problemelor şcolii şi

identificarea unor soluţii

de îmbunătăţire


- Comitetele de Părinţi

- Consiliul

Reprezentativ al

Părinţilor

- Octombrie

- Semestrial

- Anual

- Elevi

- Cadre didactice

- Părinţi

- Întruniri

- Seminarii

- Mese rotunde

- Activităţi comune

PRIORITATEA 7:

Dezvoltarea infrastructurii şcolii prin utilizarea eficientă a bugetului local, a bugetului de stat, a resurselor extrabugetare şi administrarea eficientă a spaţiilor existente

avându-se în vedere totodată amenajarea, construirea dar şi preluarea în administrare a unor noi spaţii

Context:

Eficientizarea resurselor financiare provenite din bugetul local, din resurse extrabugetare şi din resurse guvernamentale trebuie însoţite de amenajarea unor noi spaţii

şi de preluarea altora care, deşi se află în incinta şcolii, nu se află în administrarea acesteia

OBIECTIV 17:

Intensificarea acţiunilor pentru optimizarea gestionării fondurilor bugetare şi găsirea unor surse de finanţare extrabugetare prin administrarea locaţiilor sau prin

colaborarea cu diverse asociaţii sau fundaţii

ŢINTA 30:

Modernizarea cabinetelor / laboratoarelor / atelierelor tehnice şi de cultură generală şi a spaţiilor aferente şcolii


- Amenajarea unui

laborator pentru

disciplina economie


pregătire a elevilor prin

organizarea unor firme

de exerciţiu

- Elevi


Tehnice

- Directorul

- Martie - Elevi

- Cadre didactice


- Buna funcţionare a


- Rezultatele elevilor la


competenţelor

profesionale



117

ŢINTA 31:

Obţinerea de dotări necesare procesului instructiv-educativ


- Câştigarea premiului I

sau a premiului II la

concursul “PROFI te

premiază!”

- Obţinerea unui premiu

care constă în aparatură

electronică

- Elevi

- Cadre didactice


- Mai - Elevi

- Cadre didactice



- dotarea unui laborator

OBIECTIV 18:

Identificarea unor noi spaţii în vederea amenajării unui cabinet metodic, a unui spaţiu pentru Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii şi a unui spaţiu pentru

firmele de exerciţiu

ŢINTA 32:

Amenajarea unui cabinet metodic


- Amenajarea unor spaţii

în vederea amenajării

unui cabinet metodic, a

unui spaţiu C.E.A.C. şi a

unui spaţiu pentru firmele

de exerciţiu

- Îmbunătăţirea

activităţă structurilor

submanageriale şi a


- Elevi

- Cadre didactice

- Responsabilii

comisiilor metodice


- Martie-aprilie - Elevi

- Cadre didactice

- Responsabilii comisiilor

metodice


- Experienţă dobândită

- Analize

- Rapoarte

ŢINTA 33:

Amenajarea unui spaţiu pentru Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii




unui spaţiu pentru

C.E.A.C.

- Îmbunătăţirea

activităţă C.E.A.C.

- Elevi

- Cadre didactice

- Responsabilul

C.E.A.C.



- Cadre didactice

- Responsabilul C.E.A.C.



- Analize

- Rapoarte

ŢINTA 34:

Amenajarea unui spaţiu pentru firmele de exerciţiu




unui spaţiu pentru firmele

de exerciţiu

- Îmbunătăţirea

activităţă firmelor de

exerciţiu

- Elevi

- Cadre didactice


Tehnice



- Cadre didactice


Tehnice



- Analize

- Rapoarte

OBIECTIV 19:

Administrarea în condiţii optime a terenului sintetic dotat cu instalaţie de nocturnă şi efectuarea unor lucrări de reparaţii şi investiţii la sala de gimnastică, la vestiarele

adiacente şi amenajarea corespunzătoare a spălătorului

ŢINTA 35:

Desfăşurarea unor activităţi sportive şcolare şi extraşcolare




118

- Menţinerea administrării

terenului sintetic dotat cu


- Creşterea veniturilor

extrabugetare

- Administratorul şcolii

- Contabilul şef


- Permanent - Personalul de întreţinere


- Contabilul şef


- Analiza resurselor

extrabugetare obţinute

ŢINTA 36:

Obţinerea de resurse financiare bugetare şi extrabugetare


- Închirierea unor spaţii în

vederea obţinerii unor

resurse extrabugetare


extrabugetare


- Contabilul şef


- Permanent - Personalul administrativ

şi de întreţinere


- Contabilul şef




OBIECTIV 20:

Preluarea în administraţie a unor noi spaţii şi în special a sălii de sport de la şcoala nouă în vederea obţinerii de resurse extrabugetare

ŢINTA 37:

Creşterea resurselor extrabugetare ale şcolii


- Obţinerea administrării

Sălii de Sport de la

“Şcoala Nouă” în vederea

creşterii resurselor

extrabugetare


extrabugetare


- Contabilul şef


- Permanent - Personalul administrativ

şi de întreţinere


- Contabilul şef




ŢINTA 38:

Organizarea de competiţii sportive


- Organizarea unor

competiţii de sport la nivel

local şi zonal


implicare a elevilor şi

cadrelor didactice în

diverse discipline

sportive

- Elevi

- Profesorii de sport

- Comisia Sportului

Şcolar de la nivelul şcolii

- Octombrie-noiembrie

- Decembrie

- Aprilie-mai

- Elevi

- Profesori de sport

- Cadre didactice



- Resurse extrabugetare

- Diplome

- Premii

- Cupe

PRIORITATEA 8:

Publicitate şi relaţii bune cu mass-media şi cu diverse autorităţi concretizate într-o strategie eficientă de marketing

Context:

În condiţiile schimbării denumirii şcolii dar şi a schimbărilor rapide din societatea de azi este foarte important ca şcoala să stabilească o strategie eficientă de marketing

şi să reuşească astfel, prin relaţii bune cu mass-media sau prin diverse acţiuni, să promoveze valorile şcolii

OBIECTIV 21:

Promovarea imaginii şcolii şi a activităţilor desfăşurate în şcoală

ŢINTA 39:

Dezvoltarea bazei de date în vederea alcătuirii site-ului şcolii




119

- Construirea unui site al

şcolii

- Vizualizarea ofertei

educaţionale, a

rezultatelor şcolare, a

rapoartelor, etc.

- Inginerul de sistem

- Profesorii de istorie

- Directorii

- Mai-iunie - Baza materială a şcolii

- Inginerul de sistem


- Directorii

- Şedinţă a Consiliului

reprezentativ al

Părinţilor


Profesoral

- Şedinţă a Consiliului de

Administraţie

ŢINTA 40:

Creşterea cu 5% a numărului de elevi care optează pentru profilul şcolii noastre


- Promovarea ofertei

şcolare, a bazei materiale

şi a cadrelor didactice

conform strategiei de

marketing


de elevi care optează

pentru profilul şcolii

noastre

- Cadre didactice

- Profesorii diriginţi

- Responsabilii

comisiilor metodice


- Mai-iunie - Cadre didactice



metodice



- Realizarea planului de

şcolarizare

ŢINTA 41:

Creşterea gradului de cunoaştere a şcolii la nivelul comunităţii locale din Huedin şi din împrejurimi


- Realizarea unei baze de

date şi promovarea

acesteia la nivel local şi

zonal




noastre

- Cadre didactice


- Responsabilii

comisiilor metodice


- Septembrie-octombrie

- Mai-iunie

- Cadre didactice



metodice




şcolarizare

OBIECTIV 22:

Elaborarea unei strategii de marketing care să asigure realizarea claselor propuse prin planul de şcolarizare

ŢINTA 42:

Diseminarea tuturor actiunilor în mass-media dar şi utilizarea altor mijloace şi forme de informare sau de popularizare a şcolii (a activităţilor şcolii)


- Elaborarea strategiei de

marketing şi alcătuirea

pliantelor de promovare a

şcolii




noastre

- Cadre didactice


- Responsabilii

comisiilor metodice


- Septembrie-octombrie

- Mai-iunie

- Cadre didactice



metodice




şcolarizare

ŢINTA 43:

Realizarea unor afişe şi pliante de promovare a şcolii


- Publicarea unui pliant - Creşterea numărului - Cadre didactice - Septembrie-octombrie - Cadre didactice - Realizarea planului de



120

privind şcoala şi oferta

educaţională şi

distribuirea acestuia la

nivelul oraşului Huedin şi

în comunele

înconjurătoare



noastre


- Responsabilii

comisiilor metodice


- Mai-iunie - Profesorii diriginţi


metodice



şcolarizare

ŢINTA 44:

Organiarea manifestării culturale şi sportive în şcoală şi mediatizarea acestora


- Organiarea unor

manifestări culturale pe

diverse teme de actualitate

sau solicitate de către

Inspectoratu Şcolar

Judeţean Cluj

- Îmbunătăţirea imaginii

şcolii şi menţinerea

activă a unei legături

între elevi, dascăli şi

comunitate

- Elevi

- Cadre didactice

- Părinţi

- Coordonatorul de


educative


- Octombrie - Elevi

- Cadre didactice

- Părinţi

- Coordonatorul de proiecte

şi programe educative


- Poze şi Procese-Verbale


Profesoral

- Întâlnirea de socializare

la finalul manifestării

ŢINTA 45:

Promovarea ofertei şcolii prin realizarea şi distribuirea unui Pliant privind oferta educaţională şi baza materială a şcolii


- Întocmirea materialelor

necesare pentru

publicarea unui pliant al

şcolii care să cuprindă

oferta educaţională

- Publicarea pliantului şi

distribuirea acestuia în

şcoală şi în şcolile din

comunele învecinate

- Responsabilii

comisiilor metodice

- Profesorii

- Bibliotecarul


- Aprilie - mai - Responsabilii comisiilor

metodice

- Profesorii

- Bibliotecarul



şcolarizare propus

ŢINTA 46:

Pregătirea materialelor necesare pentru publicarea în Revista şcolii „Mugurii Vlădesei”


- Completarea paginilor

tematice pentru revista

şcolii

- Stimularea interesului

elevilor în implicarea

realizării revistei

- Colaborarea dintre

elevi şi cadre didactice

- Publicarea Revistei

„Mugurii Vlădesei”

- Elevi

- Cadre didactice

- Bibliotecar


- Decembrie -februarie

- Mai - iunie

- Elevi

- Cadre didactice

- Bibliotecar


- Părinţi

- Prezentarea revistei

şcolii în cadrul unor

întâlniri ale elevilor şi

dascălilor inplicaţi în

realizarea revistei

- Participarea cu revista

la concursuri şcolare pe

această temă

ŢINTA 47.

Mediatizarea şcolii şi a activităţilor din cadrul şcolii prin publicarea unuei reviste a şcolii „Mugurii Vlădesei”


- Pregătirea materialelor

care urmează a fi

publicate în revista şcolii

- Creşterea colaborării

dintre elevi şi cadre

didactice

- Elevi

- Cadre didactice

- Bibliotecar

- Decembrie -februarie

- Mai - iunie

- Elevi

- Cadre didactice

- Bibliotecar


cunoaştere a şcolii la

nivelul comunităţii locale



121

- Cunoaşterea implicării

şcolii la nivelul




- Părinţi

şi a Zonei Huedin

PRIORITATEA 9:

Încheierea de parteneriate la nivel de şcoală precum şi cu şcolile şi instituţiile cu care am stabilit legături şi de adaptare permanentă a proiectului de dezvoltare şcolară

la noile realităţi în continuă schimbare

Context:

Legislaţia din domeniul educaţional favorizează încheierea de către şcoală a unor parteneriate şi chiar încurajează extinderea acestora în vederea dezvoltării şcolii dar

şi de a se asuma, într-o măsură cât mai mare, principiile calităţii şi astfel şi standardele europene

OBIECTIV 23.:

Apropierea şcolii de standardele europene prin asumarea într-o măsură tot mai mare a principiilor calităţii în educaţie

ŢINTA 48:

Îmbunătăţirea şi diversificarea C.D.L.-urilor şi C.D.Ş.-urilor, prin valorificarea experientei dobândite în urma schimbului de experienţă sau ca urmare a derulării unor

proiecte de informare sau de cercetare prin Centrul de Documentare şi Informare


- Derularea unor proiecte

şi protocoale de

parteneriat cu şcoli de la

nivelul Consorţiului Şcolar

Huedin precum şi cu şcoli

de la nivel zonal, nivel

judeţean şi regional

- Curriculum revizuit

- Apariţii în presa

judeţeană

- Proiecte ale elevilor

- Responsabili proiecte

- Membrii comisiilor de

implementare a

proiectelor

- Anual - Elevi

- Cadre didactice

- Părinţi

- Parteneri externi




de Administraţie

OBIECTIV 24:

Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat

ŢINTA 49:

Implementarea exemplelor de bune practici ale şcolilor şi instituţiilor partenere


- Accesarea unor proiecte

europene cum ar fi:

Comenius “Web and

education” şi “Bussines

step by step” precum şi a

unui proiect Leonardo da

Vinci

- Curriculum revizuit

- Apariţii în presa

judeţeană

- Proiecte ale elevilor la

standarde europene

- Responsabili proiecte

- Membrii comisiilor de

implementare a

proiectelor

- Anual - Elevi

- Cadre didactice

- Părinţi

- Parteneri externi




de Administraţie

PRIORITATEA 10:

Funţionarea eficientă a Comisiei privind Evaluarea şi Asigurarea Calităţii

Context:

În aplicarea legii calităţii în educaţie şi a monitorizării externe în privinţa unui învăţământ de calitate este foarte important ca în şcoală să crească rolul Comisiei

privind Evaluarea şi Asigurarea Calităţii astfel că acesteia trebuie să i se asigure toate condiţiile

OBIECTIV 25:

Asigurarea unui spaţiu pentru funcţionarea Comisiei privind Evaluarea şi Asigurarea Calităţii şi dotarea acestuia cu un minilaptop / notebook



122

ŢINTA 50:

Asigurarea tuturor condiţiilor pentru funcţionarea eficientă a funcţionarea Comisiei privind Evaluarea şi Asigurarea Calităţii


- Punerea la dispoziţie a

unui spaţiu pentru

funcţionarea Comisiei

pentru Evaluarea şi

Asigurarea Calităţii

- Crearea condiţiilor

privind buna

funcţionare a Comisiei


Asigurarea Calităţii

- Consiliul de

Administraţie

- Iunie-iulie - Baza materială a şcolii - Spaţiul amenajat

OBIECTIV 26:

Implicarea într-o măsură tot mai mare a Comisiei privind Evaluarea şi Asigurarea Calităţii în viaţa şcolii

ŢINTA 51:

Creşterea gradului de monitorizare şi de evaluare a şcolii de către Comisia privind Evaluarea şi Asigurarea Calităţii atât în vederea îmbunătăţirii actului instructiv-

educativ cât şi pentru realizarea obiectivă a Raportului de autoevaluare internă a calităţii de la Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin


Implicarea Comisiei


Asigurarea Calităţii în

toate aspectele privind

viaţa şcolii


autoevaluare a şcolii şi

identificarea promtă a

situaţiilor şi problemelor

care trebuie remediate

- Comisia pentru


Calităţii

- Anual - Comisiei pentru


Calităţii


- Documente relevante şi

bine documentate la nivel

managerial şi

submanagerial

PRIORITATEA 11:

Funcţionarea la nivelul Liceului Tehnologic „Vlădeasa” Huedin a unor formaţii şi trupe (interpretare, dans, ansamblu coral ... )

Context:

În promovarea imaginii şcolii este important ca aceasta să dispună de diverse ansambluri şi trupe care să fie active pe plan local, zonal, judeţean, naţional şi chiar

internaţional

OBIECTIV 27:

Continuarea funcţionării în cadrul şcolii a formaţiei de dansuri tradiţionale maghiare „Suhanc”

ŢINTA 52:

Asigurarea condiţiilor necesare funcţionării trupei de dansuri „Suhanc”


- Amenajarea unui spaţiu

pentru funcţionarea

formaţiei „Suhanc”

- Buna şi permanenta

pregătire a formaţiei de

dansuri „Suhanc”

- Instructorul formaţiei - Anual - Elevi

- Instructorul formaţiei de

dansuri

- baza materială a şcolii

- Participarea formaţiei

de dansuri tradiţionale

maghiare „Suhanc” la

diverse concursuri şi

festivaluri

OBIECTIV 28:

Funcţionarea în cadrul şcolii a Ansamblului „Floare de Colţ” precum şi a formaţiei „Nepoţii Iancului”

ŢINTA 53:

Asigurarea condiţiilor necesare funcţionării Ansamblului “Floare de Colţ” şi a formaţiei „Nepoţii Iancului


- Amenajarea unui spaţiu

pentru funcţionarea

- Permanenta pregătire

a Ansamblului „Floare

- Instructorul formaţiei

Ansamblului „Floare de

- Anual - Elevi

- Instructorul Ansamblului

- Participarea




123


Colţ” precum şi a

formaţiei „Nepoţii

Iancului”

de Colţ” precum şi a


Iancului”



Iancului”

„Floare de Colţ” precum şi

a formaţiei „Nepoţii

Iancului”

- baza materială



Iancului” la diverse

concursuri şi festivaluri

OBIECTIV 29:

Înfiinţarea unui ansamblu coral

ŢINTA 54:

Înfiinţarea unui ansamblu coral sub coordonarea profesorului de muzică sau a altui cadru didactic cu abilităţi în domeniu


- Înfiinţarea unui

ansamblu coral la nivelul

şcolii

- Înscrierea în acest

ansamblu a elevilor

şcolii

- Profesoara de muzică - Iunie-iulie - Elevi

- Profesoara de muzică


- Participarea

ansamblului coral la

diverse concursuri şi

festivaluri

PRIORITATEA 12:

Începerea cercetării în vederea realizării şi publicării unui studiu monografic al şcolii

Context:

În condiţiile apropierii anului 2014 este important ca la sărbătorirea a 140 de ani de existenţă a şcolii să fie publicată o lucrare despre istoricul şcolii astfel că este

necesară derularea unei activităţi de cercetare

OBIECTIV 30:

Parcurgerea materialelor din arhivă în vederea alcătuirii monografiei şcolii

ŢINTA 55:

Cercetarea şi colectarea informaţiilor de arhivă în vederea alcătuirii unui studiu monografic despre şcoală în vederea publicării


- Selectarea materialelor

în vederea alcătuirii unui

studiu privind istoricul

şcolii

- Crearea bazei de date

necesare unui studiu

privind istoricul şcolii

- Profesorul de istorie - Iunie-iulie - Arhiva şcolii

- Cadre didactice


- Baza de date şi articolele

publicate

OBIECTIV 31:

Asigurarea fondurilor necesare publicării unui studiu sau a monografiei şcolii

ŢINTA 56:

Colectarea unor fonduri din închirieri de locaţii şi atragerea de sponsorizări sau alt tip de sprijin financiar necesar publicării unui studiu sau a monografiei şcolii


- Constituirea unui fond

necesar publicării

istoricului şcolii

- Asigurarea resurselor

necesare în vedere

publicării istoricului

şcolii

- Contabilul şef


- Martie-iulie - Resurse extrabugetare

- Sponsorizări

- Donaţii

- Existenţa unui cont cu

destinaţia publicării

istoricului şcolii

OBIECTIV 32:

Publicarea unei broşuri şi a unui D.V.D. privind istoricul şcolii ca etape în vederea publicării monografiei şcolii

ŢINTA 57:

Editarea unui studiu monografic cu valenţe monografice sub forma unei broşuri sau D.V.D. despre şcoala din Huedin




124

- Publicarea unui studiu

monografic cu valenţe

monografice sub forma

unei broşuri sau D.V.D.

despre şcoala din Huedin

- Mediatizarea şcolii şi

organizarea unei lansări

care să prilejuiască

dialogul dintre generaţii


- Autorul studiului

- August-septembrie - Fondurile colectate

- Cadre didactice


- Foşti elevi ai şcolii

- Foste cadre didactice


- Lucrarea: Liceul

Tehnologic „Vlădeasa”

Huedin - o şcoală cu

tradiţie la dispoziţia

comunităţii

PRIORITATEA 13:

Încheierea de parteneriate cu diverse instituţii şcolare de la nivel de oraş dar şi cu alte instituţii ale statului precum şi cu asociaţii sau fundaţii

Context:

În condiţiile asumării unui învăţământ modern şi a adaptării acestuia la o societate în continuă schimbare este foarte importantă relaţionarea şcolii cu diverse instituţii,

asociaţii şi fundaţii în vederea promovării elevilor, a cadrelor didactice, a şcolii precum şi a comunităţii

OBIECTIV 33:

Parteneriat cu Poliţia Huedin (pe linia acţiunilor de prevenire dar şi pentru însuşirea cunoştinţelor de circulaţie rutieră în vederea participării la concursuri)

ŢINTA 58:

Creşterea gradului de implicare a poliţiei de proximitate în scopul prevenirii şi combaterii absenteismului şi violenţei precum şi participarea la concursurile de educaţie

rutieră


- Încheierea unui

parteneriat cu Poliţia

oraşului Huedin în

privinţa creşterii

siguranţei dar si în

vederea pregătirii elevilor

care participă la concursul

de circulaţie rutieră


siguranţă a elevilor din

şcoală


la concursul de

circulaţie rutieră

- Elevi

- Profesorii şi

instructorii de circulaţie

rutieră


- Octombrie

- Aprilie-mai

- Elevi

- Cadre didactice

- Profesorii şi instructorii

de circulaţie rutieră


- Câştigarea unui premiu

la concursul de circulaţie

rutieră

OBIECTIV 34:

Parteneriat cu Detaşamentul de Pompieri Huedin

ŢINTA 59:

Implicarea într-o măsură mai mare a Detaşamentului de Pompieri Huedin în vederea creşterii gradului de cunoaştere de către elevi a legislaţiei în domeniu şi efectuarea

unor exerciţii practice de informare şi evacuare


- Încheierea unui

parteneriat cu

Detaşamentul de Pompieri

Huedin în privinţa

creşterii siguranţei dar si

în vederea pregătirii

elevilor


siguranţă a elevilor din

şcoală


la concursul “Cu viaţa

mea apăr viaţa”

- Elevi

- Comisia de P.M. şi

P.S.I.


- Octombrie

- Aprilie-mai

- Elevi

- Cadre didactice


- Detaşamentul de Pompieri

Huedin

- Câştigarea unui premiu

la concursul „Cu viaţa

mea apăr viaţa”

OBIECTIV 35:

Colaborare şi parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local Huedin în vedere implicării elevilor şi dascălilor în viaţa comunităţii

ŢINTA 60:



125

Implicarea şcolii în proiectele şi activităţile comunităţii locale reprezentată de Primăria şi Consiliul Local Huedin


- Încheierea unui

parteneriat cu Primăria şi

Consiliul Local Huedin în

- Asigurarea accesului

elevilor şcolii la spaţiile

care sunt în

administraţia Primăriei

şi Consiliului Local

Huedin

- Asigurarea resurselor

financiare în vederea

acordării de burse

elevilor şcolii

- Elevi


- Aprilie-august - Elevi

- Cadre didactice


- Reprezentanţii

autorităţilor publice locale

- Burse alocate elevilor

OBIECTIV 36:

Parteneriat cu Liceul Teoretic „Octavian Goga” Huedin

ŢINTA 61:

Încheierea unui parteneriat cu Liceul Teoretic „Octavian Goga” Huedin şi continuarea celor în curs de desfăşurare în vederea creşterii gradului de cunoaştere

reciprocă a celor două instituţii şi chiar de stimulare în condiţiile concurenţei pe anumite paliere


- Încheierea unui

parteneriat cu Liceul

Teoretic „Octavian Goga”

Huedin

- Creşterea legăturilor

dintre elevii şi cadrele

didactice de la cele două

instituţii

- Elevi

- Cadre didactice

- Conducerea celor două

instituţii

- Lunar

- Semestrial

- Anual

- Elevi

- Cadre didactice


instituţii

- Baza materială a celor

două instrituţii

- Parteneriat

- Diplome

- Premii

OBIECTIV 37:

Parteneriat cu Casa de Cultură Huedin

ŢINTA 62:

Încheierea unui parteneriat cu Casa de Cultură Huedin cu privire la accesul elevilor la biblioteca orăşenească şi implementarea în şcoală şi în afara şcolii a activităţilor

culturale de la nivelul comunităţii locale


- Încheierea unui

parteneriat cu Casa de

Cultură Huedin

- Utilizarea bazei

materiale a Casei de

Cultură Huedin şi a

unor fonduri din cadrul

Programului

activităţilor culturale

care este aprobat de

către Primăria şi

Consiliul Local Huedin

- Elevi

- Cadre didactice


instituţii

- Lunar

- Semestrial

- Anual

- Elevi

- Cadre didactice


instituţii


două instrituţii

- Parteneriat

- Diplome

- Premii

OBIECTIV 38:

Parteneriat cu Clubul Copiilor Huedin



126

ŢINTA 63:

Continuarea parteneriatelor cu Clubul Copiilor Huedin şi cu alte instituţii partenere ale acestuia


- Încheierea unui

parteneriat cu Clubul

Copiilor Huedin

- Utilizarea bazei

materiale a şcolii şi a

Clubului Copiilor

Huedin prin

participarea elevilor

şcolii la diversele cercuri

ale Clubului Copiilor

- Elevi

- Cadre didactice


instituţii

- Lunar

- Semestrial

- Anual

- Elevi

- Cadre didactice


instituţii


două instrituţii

- Parteneriat

- Diplome

- Premii

ŢINTA 64:

Acordarea de către Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin a Premiului „Gheorghe Florea” cu ocazia Concursului Internaţional „Mâini de aur”


- Acordarea de către

Liceul Tehnologic

„Vlădeasa” Huedin a

Premiului „Gheorghe

Florea” cu ocazia

Concursului „Mâini de

aur” organizat de către

Clubul Copiilor Huedin

- Cinstirea memoriei

omului şi profesorului

Gheorghe Florea

- Elevi

- Cadre didactice


instituţii

- Mai - Elevi

- Cadre didactice


instituţii


- Diplomă

- Premiu

OBIECTIV 39:

Parteneriat cu Şcoala Specială Huedin şi cu Centrul de Plasament „Speranţa” (cu diversele case de tip familial)

ŢINTA 65:

Prelungirea parteneriatului cu Şcoala Specială Huedin şi cu Centrul de Plasament „Speranţa” (cu diversele case de tip familial) în vederea ajutorării şi sensibilizării

elevilor


- Încheierea unui

parteneriat cu Şcoala

Specială Huedin şi cu

Centrul de Plasament

„Speranţa”

- Utilizarea bazei

materiale a şcolii, a

Şcolii Speciale Huedin şi

a Centrului de

Plasament „Speranţa”

prin participarea

elevilor acestor instituţii

la diversele concursuri

sau prezentări

- Elevi

- Cadre didactice

- Conducerea

instituţiilor implicate

- Lunar

- Semestrial

- Anual

- Elevi

- Cadre didactice

- Conducerea celor trei

instituţii

- Baza materială a celor trei

instrituţii


- Parteneriat

- Diplome

- Premii

OBIECTIV 40:

Parteneriat cu Grădiniţa „Prichindeii Veseli” Huedin şi cu Centrul de Resurse pentru Educaţie şi Dezvoltare Huedin (C.R.E.D.)

ŢINTA 66:

Identificarea unor căi de comunicare şi conlucrare care să ducă la creşterea gradului de colaborare dintre instituţiile implicate în proiecte ce privesc integrarea elevilor

ce aparţin etniei rrome



127


- Încheierea unui

parteneriat cu Asociaţia

Romilor Huedin şi găsirea

unor resurse privind

asigurarea unui program

de tip “after school” prin

colaborarea cu Fundaţia

RUHAMA şi Primăria /

Consiliul Local Huedin


integrare a elevilor de

etnie rromă



- Asociaţia Romilor

Huedin

- Aprilie-august - Elevi

- Cadre didactice



- Resurse financiare de la

Primăria / Consiliul Local

Huedin şi Fundaţia

RUHAMA

- Programul derulat

(Bune maniere)

- Mesă rotundă

- Seminar

OBIECTIV 41:

Parteneriat cu diverşi agenţi economici, societăţi, asociaţii şi fundaţii de la nivelul oraşului Huedin (ex. Hilf-Ro, Societatea Academică „Gheorghe I. Brătianu” - Filiala

Huedin, Fundaţia Cultural Filantropică „Aurel Munteanu” - Huedin, Asociaţia Teritorială Locală Huedin a Românilor Refugiaţi, Expulzaţi sau Deportaţi în perioada

1940-1945), Acţiunea Unită pentru România, Fundaţia Civică Cluj şi altele.

ŢINTA 67:

Extinderea gradului de implicare a Liceului Tehnologic „Vlădeasa” Huedin la nivelul oraşului Huedin prin încheierea unor partenerite cu diverşi agenţi economici,

asociaţii, fundaţii şi societăţi existente la nivel local, zonal, judeţean, naţional şi chiar internaţional


- Încheierea unor

partenerite cu diverşi

agenţi economici, asociaţii,

fundaţii şi societăţi

existente la nivel local,

zonal, judeţean, naţional şi

chiar internaţional


cunoaştere a ofertei de

pe piaţa forţei de muncă

şi adaptarea ofertei

educaţionale la cerinţele

pieţei

- Comisia tehnică


- Agenţii economici

- Autorităţile locale şi

judeţene

- Semestrial

- Anual

- Elevi

- Cadre didactice


- Baza matrială a şcolii

- Baza materială a agenţilor

economici

- Inserţia pe piaţa forţei

de muncă

PRIORITATEA 14:

Implicarea într-o măsură tot mai mare a dascălilor de la Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin la nivel de şcoală (C.P., C.A., Comisii Metodice, C.E.A.C.), la nivel de

oraş (Consiliu Şcolar şi Consorţiu Şcolar), la nivel de zonă (Cercuri Metodice) şi la nivel de judeţ (Inspecţii, Consfătuiri, I.S.J., C.J., C.C.D., U.B.B., U.T.C.N., etc.)

Context:

Învăţământul modern presupune implicarea într-o măsură tot mai mare a dascălilor în diversele structuri manageriale şi submanageriale precum şi dezvoltarea unor

relaţii cu alte şcoli din zonă la nivelul Consorţiului Şcolar Huedin

OBI ECTIV 42:

Implicarea susţinută a dascălilor de la Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin la nivel de şcoală (C.P., C.A., Comisii Metodice, C.E.A.C.), la nivel de oraş (Consiliu Şcolar

şi Consorţiu Şcolar), la nivel de zonă (Cercuri Metodice) şi la nivel de judeţ (Inspecţii, Consfătuiri, I.S.J., C.J., C.C.D., U.B.B., U.T.C.N., etc.)

ŢINTA 68:

Asigurarea implicării într-o măsură tot mai mare a dascălilor de la Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin atât la nivel de instituţie cât şi la nivel orăşenesc, zonal şi

judeţean contribuind astfel la o cât mai mare vizualizare a şcolii şi a activităţilor elevilor


- Organizarea de

programe şi spectacole de

caritate la nivelul oraşului


sensibilizare şi de

implicare a dascălilor şi

- Cadre didactice

- Coordonatorul de


- Semestrial - Elevi

- Cadre didactice

- Coordonatorul de proiecte

- Articole cu referire la

programele şi spectacolele

organizate



128

Huedin elevilor în problemele


educative


şi programe educative



OBIECTIV 43:

Funcţionarea la nivelul Huedinului şi a unor comune din jur a Consorţiului Şcolar Huedin

ŢINTA 69:

Funcţionarea Consorţiului Şcolar Huedin format din Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin, Liceul Teoretic „Octavian Goga Huedin”, Şcoala Gimnazială „Ady Endre”

Sâncraiu şi Şcoala Gimnazială „Kós Karoly” Izvoru Crişului


- Alcătuirea unui

Regulament de organizare

şi funcţionare a

Consorţiului Şcolar

Huedin

- Stabilirea unui Plan de

Acţiune la nivelul


Huedin

- Cunoaşterea într-o

măsură mult mai mare a

problemelor specifice

fiecărei şcoli şi

identificarea soluţiilor

de remediere a acestora


- Conducerile şcolilor

partenere în cadrul

consorţiului Şcolar

Huedin şi anume Liceul

Teoretic „Octavian

Goga Huedin”, Şcoala

Gimnazială „Ady

Endre” Sâncraiu şi

Şcoala Gimnazială „Kós

Karoly” Izvoru Crişului

- Octombrie-noiembrie

- Trimestrial

- Conducerile şcolilor din

cadrul Consorţiului Şcolar

Huedin

- Documentele manageriale

ale şcolilor din cadrul

consorţiului

- Regulamentul de

organizare şi funcţionare

a Consorţiului Şcolar

Huedin

- Planul de Acţiune al


Huedin



129

PLANUL DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ

Referitor la pregătirea profesională a personalului, ea se realizează permanent atât pe calea tradiţională prin obţinerea gradelor didactice

(definitivat, gradul II şi gradul I) cât şi prin participarea la diverse cursuri de formare prin intermediul şcolii dar şi prin intermediul altor instituţii.

De fapt acest aspect al pregătirii profesionale a personalului din unitatea noastră reprezintă o preocupare majoră fiind o importantă în cadrul

planului de perspectivă de dezvoltare a unităţii noastre.

Cât priveşte personalul auxiliar, acesta este planificat pentru cursuri de perfecţionare în anul şcolar 2014-2015, participarea la aceste

cursuri fiind o condiţie impusa de unitatea noastră fapt pentru care avem în vedere ca în bugetul şcolii să fie cuprinse resurse financiare pentru

aceastea sau se alocă ocazional prin hotarârea Consiliului de Administraţie.

Prin urmare pregătirea şi perfecţionarea pregătirii profesionale se va realiza atât individual cât şi organizat la nivelul şcolii sau a altor

instituţii cu care colaborăm.

Perfecţionarea pregătirii profesionale preconizăm a se realiza printr-o componentă teoretică care presupune o activitate permanentă de

consultare a unor surse de informare, fie ele de specialitate sau de metodica predării, cât şi printr-o componentă practică care include activităţi

practice care pot consta în organizarea unor experimente, anchete, observaţii etc.

Astfel, preconizăm ca pregătirea teoretică profesională să o realizăm la nivelul consiliilor pedagogice, cursurilor de perfecţionare,

seminarelor de formare Phare, examenelor de definitivat, grad II sau grad I, sesiunilor metodico-ştiinţifice, colocvii, simpozioane, consfătuiri, etc.

Considerăm ca fiind de o importanţă deosebită activitatea de perfecţionare profesională, ea fiind de fapt atât o obligaţie pentru fiecare cadru

didactic, cât şi o condiţie pentru realizarea unor demersuri didactice reuşite, atât în activitatea şcolară cât şi în cea extraşcolară.



130

Îmbunatăţirea procesului de inserţie profesională este strâns legată de monitorizarea absolvenţilor din anul şcolar anterior (2013-2014)

Obiective ierarhice Indicatori de performanţă cheie Metode de verificare Factori externi

OBIECTIV

Respectarea prevederilor

standardelor de pregătire

profesională

Realizarea integrală a

competenţelor atât la instruirea

teoretică cât şi la activităţile

practice incluse în curriculum

Observarea individuală a fiecărui

elev la locul de muncă

Completarea fişei individuale de

practică

Studiul fişei individuale de către

comisia de specialitate şi

prezentarea unui raport final

Evaluare finală

M.E.N.

I.S.J.

C.N.D.Î.P.T.( TVET)

C.L.D.

SCOP

Parcurgerea lucrărilor

specifice agentului

economic în vederea

realizării unei învăţări de

calitate la locul de muncă

şi sensibilizarea agentului

economic pentru angajarea

absolvenţilor după

încheierea ciclului de

şcolarizare

Realizarea unei planificări a

instruirii practice din şcoală în

acord cu natura lucrărilor şi

momentul optim de execuţie a

lucrărilor pe care agenţii

economici le au, creând astfel o

reală posibilitate pentru elevi de a

participa la lucrări.

Încheierea unor convenţii de

colaborare cu agentul economic,

prin care agentul şi şcoala să

realizeze un parteneriat care să

intereseze deopotrivă ambele părţi

Realizarea unui feedback final cu

agentul economic privind

aprecierea practicii şi posibilităţile

de angajare

Recepţia lucrărilor pe baza

normelor tehnice privind lucrările

executate

Observaţii şi aprecieri bune din

partea celor care conduc

lucrările, referitor la respectarea

măsurilor de tehnica securităţii

muncii şi P.S.I.

Solicitarea unei scrisori de

apreciere a lucrărilor din partea

agentului economic, prin care să

fie evidenţiată calitatea lucrărilor

şi faptul că demersul comun şi-a

atins scopul

Agenţi economici cu care

şcoala are contract de

parteneriat, sau convenţii

Părinţi

Comunităţile locale

REZULTATE

Însuşirea deprinderilor

pentru executarea

lucrărilor

Aprecierea lucrărilor de

către agentul economic

Stabilirea unor demersuri

Raportarea întregii activităţi

desfăşurate la normelor tehnice

specifice lucrării respective

silvice propuse

Stabilirea unui program de lucru

care să permită atingerea

performanţei scontate.

Situaţie de lucrări

Cantitativ

Calitativ

Valoric

Raportul agentului tehnic către

şcoală cu observaţii asupra

elevilor şi maistrului, personalului

Responsabilul agentului

economic pe probleme de

normarea muncii



131

în vederea angajării

absolvenţilor pe piaţa

muncii

Implicarea mai bună a

celor doi parteneri în toate

aspectele care ţin de

educaţie şi formare

Stabilirea unor variante de

program care să permită

adaptarea la condiţii

nefavorabile.

Acomodarea elevilor cu

exigenţele viitoarelor lor locuri de

muncă

şcolii şi recomandări

ACTIVITĂŢI

a) la locul de muncă Executarea lucrărilor cerute de

agentul economic în consens cu

programa analitică specifică

fiecărei calificări

b) în afara locului de muncă

depistarea agenţilor

economici capabili să

angajeze absolvenţi în

funcţie de domiciliul

elevilor

repartizarea elevilor

pentru practica de

proiect la aceşti agenţi

în vederea cunoaşterii

reciproce

recomandări în vederea

angajării

Realizarea lucrărilor cu cheltuieli

minime.

Raport de stagiu din partea

elevilor

Fişă de evaluare pentru practică

Portofoliul maistrului instructor

Reprezentantul agentului

economic de la locul de

muncă

Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin Planul de Actiune aŞscolii 2014-2020


132

FINANŢAREA P.A.S. - ului

Construirea bugetului unităţii noastre s-a realizat în condiţiile în care obiectivele pe durată mare prezintă un mare coeficient de risc

datorită inflaţiei fapt care face ca şcoala să prezinte greutăţi mari în programarea cheltuielilor. La acest aspect s-a adăugat în ultimul timp

şi impactul crizei economice care încă se mai resimte sub anumite forme.

Planul nostru de buget include :

- alocaţii de la bugetul de stat pentru investiţii

- alocaţii de la bugetul local

- venituri proprii provenite din venituri extrabubetare precum şi din taxe de studii, taxe administrative, lucrări, chirii

Pentru anul şcolar 2014-2015 sunt finanţate de la bugetul de stat următoarele

- organizare examene, concursuri şi olimpiade naţionale

- burse

- cheltuieli ocazionate de perfecţionarea cadrelor didactice

Principalele elemente care vizează cheltuielile de personal sunt cele referitoare la salarii, contribuţii la asigurările de stat şi pentru

constituirea fondului de şomaj, cheltuieli pentru deplasări, etc.

Cât priveşte cheltuielile materiale ele se regăsesc în :

- cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire

- iluminat

- apă şi canal

- poştă şi telefon

- internet

- materiale de curăţenie

- cărţi şi publicaţii

- reparaţii

- obiecte de inventar cu valoare mică

Am căutat ca în bugetul planificat să realizăm toate obiectivele din PAS, precum şi :

- evitarea pe cât posibil a cheltuielilor neprogramate printr-o studiere atentă a bugetului pe anul trecut, la care au fost adăugate sau scăzute

venituri sau cheltuieli în funcţie de noile nevoi sau împrejurări

- evitarea impactului cheltuielilor neplanificate asupra obiectivelor planificate prin PAS

- realizarea efectului scontat prin cheltuielile planificate



133

Partea a IV-a: CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Consultarea

Acest proiect este expresia unei gândiri şi decizii colective, fiind rodul unei echipe de proiect care a valorificat foarte bine

experienţa fiecărui individ pe baza cunoaşterii preferinţelor şi a înclinaţiilor spre un anumit rol în echipă, ceea ce a permis valorificarea

optimă a potenţialului fiecărui membru din echipă

Complexitatea situaţiilor, dinamica grupurilor de interese au determinat etalarea unor valori şi norme de bază, cum ar fi: încredere

şi respect, onestitate, cooperare dar şi competiţie, creativitate, dreptate, respect de sine şi respectul echipei, asumare de riscuri, colegialitate

etc.

În vederea elaborării PAS-ului, echipa de proiect a beneficiat de informaţiile oferite de PLAI şi PRAI pentru perioada 2014-2020.

Consultarea acestor documente a oferit informaţii preţioase referitoare la direcţiile de dezvoltare şi la liniile de relevanţă ale învăţământului

din zona de nord-vest şi din judeţul Cluj.

Au fost consultate şi analizate şi documente referitoare la dotarea existentă în momentul planificării, pentru a putea proiecta

necesarul pentru perioada vizată prin proiect.

În stabilirea unui management de curriculum anticipativ şi strategic de un real folos au fost planul de şcolarizare, planurile de

învăţământ precum şi programele şcolare pentru fiecare specializare pe care şcoala o realizează în anul şcolar 2014-2015

În derularea activităţilor comune din cadrul echipei de proiect a fost preferat un stil managerial practic şi logic, cu deosebită grijă

pentru realizarea sarcinilor primite, fără a fi neglijate elemente ce ţin de imaginaţie şi creativitatea.

Monitorizarea Monitorizarea acestui plan se va realiza pe parcursul anului şcolar 2014-2015 urmărindu-se mobilizarea eficientă a resurselor

umane (profesori, elevi, părinţi) şi non-umane în vederea realizării indicatorilor de performanţă ce revin fiecărui obiectiv.

În procesul de monitorizare se urmăreşte :

- comunicarea clară a obiectivelor şi concertarea tuturor eforturilor pentru realizarea lor

- mobilizarea exemplară a factorilor implicaţi în realizarea obiectivelor

- analiza unor soluţii în împrejurări complexe ce apar în derularea proiectelor

Ca instrumente de monitorizare se folosesc :

- observaţiile

- discuţiile cu elevii

- asistenţa la ore

- sondaje scrise şi orale

- întâlniri in cadrul comisiilor metodice din şcoală, consiliu de administraţie, consiliu profesoral, etc.



134

Evaluarea Evaluarea acestui plan managerial se va face atât pe parcursul derulării lui dar mai ales la finele anului şcolar 2014-2015 când se

vor inventaria indicatorii de performanţă şi se vor face corecturile necesare pentru un plan managerial viitor adaptat situaţiilor ce se impun

la momentul potrivit.

Instrumente de evaluare

Evaluarea acestui proiect nu poate să-si propună altceva, decât proceduri prin care să se poată stabili următoarele :

- raportul dintre performanţele obţinute şi cele intenţionate

- acţiuni corective în situaţii când performanţa este mai mică decât aşteptările

Evaluarea va fi făcută cu accent pe dezvoltarea sistemului de competenţe, folosind ca instrumente de evaluare următoarele:

- autoevaluare

- interevaluari

- declaraţii de intenţii

- interviuri de evaluare

- observaţii folosind ghiduri de observaţie

- fişe de apreciere

- diferite rezultate materiale ale aplicării proiectului

În toate evaluările care se referă la planificarea activităţilor din prezentul proiect al şcolii, se va acorda atenţie următoarelor elemente:

- respectarea misiunii şi a scopurilor şcolii

- urmărirea respectării etapelor propuse prin proiect

- analiza formulării obiectivelor pentru fiecare ţintă în parte

- corelaţia dintre resurse si obiectivele alese

- stabilirea corectă a indicatorilor de performanţă şi a modalităţilor de evaluare în cadrul fiecărei ţinte

Responsabilităţi

Responsabilităţile pentru actul de evaluare menit să furnizeze factorilor care gestionează activitatea de învăţământ informaţiile privind

modul şi etapele de realizare a obiectivelor propuse, sunt distribuite astfel:

- Managerii pentru obiectivele legate de oferta educaţională, inserţia absolvenţilor pe piaţa muncii şi încheierea de parteneriate

- Responsabilii comisiilor metodice pentru creşterea randamentului şcolar

- Directorii adjuncţi pentru problemele de educaţie din şcoală, cât şi pentru cele legate de activităţile extraşcolare şi

extracurriculare

- Comisia de protecţia muncii şi cea de P.S.I. pentru probleme legate de protecţia muncii, PSI si medicina muncii

- Costea Daniela Alexandrina, Andriescu Mihai şi Raita Mariana pentru realizarea competenţelor specifice specializării, prevăzute

în standardele de pregătire profesională



135

Indicatorii de performanţă

Prin perspectivă managerială o evaluare corectă şi oportună este menită să asigure o funcţionare optimă sistemului de formare din şcoală.

Dintre posibilii indicatori de performanţă amintim:

- furnizarea unor informaţii utile despre starea sistemului de formare din şcoală

- stabilirea unor criterii obiective ca termeni de referinţă în evaluare pentru atribuirea de semnificaţii datelor obţinute prin evaluare

şi emiterea de judecăţi de valoare (aprecieri obiective )

- enunţuri prin care să fie prezentate sintetic datele şi concluziile ce se desprind din evaluare

- adoptarea unor decizii corecte pentru reglarea sistemului atunci când prin monitorizare şi evaluare se impune acest lucru

- realizarea misiunii şcolii

Concluzie

Opiniile elevilor, părinţilor, agenţilor economici şi a reprezentanţilor comunutăţii locale confirmă faptul că activitatea pe care o

desfăşurăm la nivelul Liceului Tehnologic „Vlădeasa” Huedin este înscrisă pe o traiectorie de dezvoltare si că potenţialul şcolii ne permite

o permanentă reînnoire şi adaptare în ceeace priveşte oferta educaţională.

Prin asigurarea şi modernizarea bazei materiale, prin stabilitatea resurselor umane calificate şi deschise către nou, cu sprijinul

comunităţii locale, putem asigura calitatea educaţiei în conformitate cu cerinţele actuale.

La nivelul documentelor manageriale am avut în vedere cuprinderea tuturor aspectelor solicitate de către comunitatea locală şi pe care

aceasta le are în vedere în perspectivă pe termen scurt, termen mediu şi termen lung.



136

Comitetul de Revizuire al Planului de Acţiune al Şcolii:

Responsabil comitet de lucru: Prof. Matiş Horea-Dorin

Membri: Prof. Bradu Mioriţa (Comisia. Metodică Matematică şi Ştiinţe)

Prof. Taloş Petronela-Elena (Comisia Metodică Limbă şi Comunicare)

Prof. Bâlc Mihaela Angela (Comisia Metodică Limbi Moderne)

Prof. Ban Sorin Constantin (Comisia Metodică Om şi Societate)

Prof. Kalman Vasile (Comisia Metodică Educaţie fizică şi Arte)

Prof. Costea Daniela Alexandrina (Comisia Metodică Tehnologii)

Bibl. Bara Daciana (Responsabil Centrul de Documentare şi Informare)

Înv. Boldizsar Tünde Jutka (Comisia Metodică a învăţătorilor de la secţia maghiară)

Secretar şef Mureşan Eugenia

Secretar Zbuce Ana

Administrator financiar (contabil şef) Petruţ Eugenia

Administrator patrimoniu Suciu Cristina Simona

2014-2020 · scopul creşterii participării la educaţie şi pentru promovarea învăţământului...

Documents