150 de ani de la înființarea curții de conturi a...
TRANSCRIPT
pagina 0
150 de ani de la înființarea
Curții de Conturi a României
1864-2014
București, 2014
pagina 1
pagina 2
Curtea de Conturi a României, instituție care a luat naștere la 24 ianuarie 1864, este una dintre
instituțiile fundamentale ale statului de drept din România actuală, care duce mai departe o
veche tradiție existentă în țara noastră, în materie de control și audit public extern.
În anul 2014, când s-au împlinit 150 de ani de la înființarea sa, s-a decis organizarea unor
manifestări prin care s-a marcat aniversarea acestui important eveniment.
La această importantă aniversare au participat Președintele României, Președintele Camerei
Deputaților, Vicepreședintele Senatului, Senatori și Deputați, Primul Ministru și membrii ai
Guvernului, reprezentanții instituțiilor și autorităților publice centrale, 28 de delegații ale
instituțiilor supreme de audit și control din străinătate, cultele religioase, mediul academic și
universitar, corpul diplomatic acreditat în România, reprezentanți ai mass-media, precum și
specialiști din Curtea de Conturi a României.
De asemenea, au fost invitate să participe delegații străine, reprezentând Instituții Supreme de
Audit (SAI- uri) din statele membre EUROSAI (Organizația Europeană a Instituțiilor
Supreme de Audit), cât și SAI- uri membre ale grupurilor regionale ale INTOSAI
(Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit).
Cu această ocazie, distinșii oaspeți au fost invitați să țină discursuri (redate în continuare în
această broșură), având ca temă centrală importanța rolului Instituțiilor Supreme de Audit în
contextul provocărilor actuale și a celor trei principii fundamentale: autonomie, independență,
transparență.
pagina 3
CUPRINS
A. Programul evenimentului aniversar…………………….pag. 5
B. Discursuri ale oaspeților din România………….pag. 7 - 33
C. Discursuri ale oaspeților din străinătate………pag. 35-71
D. Mesaje primite de la delegații care nu au putut
participa la eveniment………………………………….pag. 73-78
E. Mesaje din țară…………………………………………….pag. 80-85
F. Mesaje după eveniment……………………….………pag. 87-93
G. Diplome și distincții primite cu ocazia evenimentului
……………………………………………………………………pag.95-100
pagina 4
Programul evenimentului aniversar
pagina 5
privind aniversarea a 150 de ani de la înființarea Curții de Conturi a României
(1864-2014)
Vineri, 6 iunie 2014
09.00 Înregistrare
09.30 – 11.00 Discursuri ale unor înalți demnitari ai statului român
9.30 Domnul Nicolae Văcăroiu – Deschiderea lucrărilor
09.45 Domnul Traian Băsescu – Președintele României
09.55 Domnul Cristian Sorin Dumitrescu – Vicepreședinte Senat
10.05 Domnul Valeriu Zgonea – Președintele Camerei Deputaților
10.15 Domnul Victor Ponta – Primul Ministru al României
10.25 Domnul Sorin Oprescu – Primarul General al Municipiului București
10.35 Domnul Nicolae Văcăroiu - Președintele Curții de Conturi a României
11.00 - 11.45 Pauză de cafea, expoziție, lansare de mărci poștale aniversare și fotografie de grup
11.45 - 13.25 Discursuri/mesaje de la oaspeții străini
11.45 Domnul Josef Moser – Președintele Curții de Audit a Austriei, Secretarul General al
INTOSAI
11.55 Domnul Guilherme d’Oliveira Martins – Președintele Curții de Conturi a Portugaliei
și Președintele EUROSAI
12.05 Domnul Augusto Nardes – Președintele Curții de Conturi a Braziliei și Președintele
OLACEFS
12.15 Domnul Vitor Manuel da Silva Caldeira – Președintele Curții de Conturi Europene
12.25 Domnul Felipe Garcia Ortiz – Președintele Secției Jurisdicționale din cadrul Curții
de Conturi a Spaniei (mesaj din partea Președintelui Curții de Conturi a Spaniei și Secretar General al
EUROSAI)
12.35 Mesaj video din partea dlui. Gene Dodaro, Președintele SAI SUA
12.45 Domnul Serafim Urechean – Președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova
12.55 Domnul Tomaž Vesel – Președintele Curții de Audit a Sloveniei
13.05 Doamna Tsakani Ratsela – Vicepreședinte al Biroului Auditorului General al Africii
de Sud (mesaj din partea Președintelui Biroului Auditorului General al Africii de Sud)
13.15 Domnul Josef Beckers – Membru al Curții de Conturi a Belgiei (mesaj din partea
Președintelui Curții de Conturi a Belgiei)
13.25 Domnul Nicolae Văcăroiu – Închiderea ședinței festive
pagina 6
Discursuri ale oaspeților din România
și din străinătate
pagina 7
Discursul preşedintelui României,
domnul Traian Băsescu, la evenimentul care a marcat aniversarea a 150 de ani de la
înființarea Curții de Conturi
„Domnule prim-ministru, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnule preşedinte al
Curţii de Conturi, Preafericirea Voastră, domnilor şi doamnelor miniştri, domnilor
parlamentari, stimaţi invitaţi, sărbătorirea a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi este,
în opinia mea, un moment de referinţă, un moment de reflecţie, dar şi un moment de analiză.
Curtea de Conturi a României a fost una din instituţiile statului modern român, înfiinţată în
1864 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a fost o instituţie cu o istorie zbuciumată, care şi-a
găsit pe deplin rolul după 1991, când a devenit o instituţie constituţională. Dacă privim în
istoria Curţii de Conturi a României, constatăm cu uşurinţă chiar evoluţia României. Prima
Curte de Conturi înfiinţată în 1864, condusă de Alexandru Romalo, avea dimensiuni mici, ea
era formată dintr-un preşedinte, 8 judecători, 8 referendari, un procuror şi un substitut de
procuror. Misiunile ei erau importante, dar mult mai restrânse decât cele pe care astăzi le are
Curtea de Conturi a României. Înfiinţată în 1864, a primit o mai mare autoritate în 1929, când,
pentru prima dată, prin noua lege a Curţii de Conturi, se introduce controlul preventiv la toate
ministerele şi instituţiile publice. Soarta Curţii de Conturi a României a fost legată, aşa cum
vă spuneam, de istoria României. În 1948, odată cu începerea instaurării regimului comunist
în România, Curtea de Conturi este desfiinţată. Este desfiinţată pentru că un sistem totalitar nu
putea accepta o instituţie independentă, o instituţie care să nu fie sub control politic. Dar până
şi comuniştii au înţeles că fără controlul banului public este dificil şi în perioada 1973 - 1989
începe să funcţioneze şi funcţionează Curtea Superioară de Control Financiar. Era o instituţie
comunistă, dar care substituia până la un anumit nivel lipsa existenţei unui organism
independent. Sigur, niciodată Curtea Superioară de Control Financiar nu a fost o instituţie
independentă, dar o putem include în istoria funcţionării Curţii de Conturi a României ca un
germene de control asupra banului public. Abia după revoluţie, în 1991, prin noua Constituţie,
pagina 8
la articolul 139 se defineşte instituţia Curţii de Conturi ca instituţie a statului de drept,
instituţie care începe să funcţioneze din plin în 1993. Acesta a fost momentul în care putem
spune: Curtea de Conturi a devenit o autoritate constituţională cu rol de auditor extern.
Curtea de Conturi controlează formarea, administrarea şi utilizarea resurselor financiare ale
statului şi a instituţiilor publice. Este misiunea fundamentală a Curţii de Conturi, aşa cum ea
este proiectată prin Constituţia din 1991. Între timp, Curtea de Conturi a dobândit noi
atribuţiuni, iar în 2002, Curtea de Conturi a României primeşte misiunea de a veghea, de a
audita, nu numai banii bugetului de stat, dar şi fondurile de preaderare şi, pe urmă, fondurile
alocate de Uniunea Europeană, României. Din acest moment Curtea de Conturi devine un
partener al instituţiilor europene, în primul rând. Misiunea Curţii de Conturi de-a lungul
timpului a fost legată de promovarea responsabilităţii, a corectitudinii şi a celor mai bune
practici în gestionarea performantă a banului public. Prin rapoartele şi recomandările pe care
le furnizează Curtea de Conturi, ea oferă autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale
valoarea adăugată în ceea ce priveşte managementul financiar şi contribuie la creşterea
performanţei utilizării resurselor financiare ale sectorului public. Curtea de Conturi a
României s-a racordat la standardele înalte de eficienţă ale instituţiilor de audit din statele
membre ale UE. În perioada recentă de criză economică, caracterizată prin austeritate
bugetară şi un trend negativ al celor mai importanţi indicatori macroeconomici care au pus
presiuni asupra finanţelor publice, Curtea de Conturi a avut un rol extrem de important. Criza
a schimbat regulile jocului şi a făcut imperios necesară adoptarea unor decizii atipice adaptate
contextului şi momentului făcând cu atât mai importantă o bună şi coerentă utilizare a
fondurilor publice. Este întotdeauna importantă monitorizarea contextului european şi
internaţional pentru adaptarea corespunzătoare la modificările survenite în viaţa reală.
Activitatea de control financiar generează, inevitabil, şi conflicte între Curtea de Conturi şi
instituţiile controlate, ceea ce face ca o foarte bună pregătire profesională a angajaţilor să fie
esenţială. Aceştia trebuie să se afle într-un proces continuu de educare şi perfecţionare în
conformitate cu cele mai înalte standarde profesionale astfel încât să înţeleagă oportunităţile
în condiţiile respectării legalităţii.
În acelaşi timp, valorile reprezentate de independenţa Curţii de Conturi, de integritate, de
imparţialitate, de profesionalism au devenit o realitate curentă a activităţii Curţii de Conturi a
României. Curtea de Conturi a României este membră a organizaţiilor şi a asociaţiilor
profesionale internaţionale de profil. Curtea de Conturi întreprinde numeroase activităţi de
cooperare bilaterală şi multilaterală, cooperarea, în special, la nivelul Uniunii Europene pentru
a crea un sistem mai bun, cooperarea cu instituţii precum EUROSAI şi INTOSAI a contribuit
pagina 9
atât la construcţia instituţională a Curţii de Conturi a României cât şi la mai buna pregătire a
angajaţilor Curţii de Conturi. Colaborarea cu instituţii cu atribuţii similare din alte ţări, în
primul rând ale statelor din UE pentru a împărtăşi experienţa şi a pune la punct standarde şi
practici în vederea îmbunătăţirii activităţii a fost un alt element esenţial în perfecţionarea şi
creşterea calităţii auditului Curţii de Conturi a României. De asemenea, o colaborare strânsă
cu Comisia Europeană şi cu Curtea Europeană de Conturi are o importanţă majoră în definirea
liniilor directoare de activitate a Curţii de Conturi în România în condiţiile independenţei sale
instituţionale. Subliniez că România are o Curte de Conturi independentă de politic,
independentă de Guvern, independentă de preşedinte. Singurul care îi poate aprecia activitatea
fiind Parlamentul României căruia anual Curtea de Conturi îi prezintă raportul de activitate.
România are încă probleme în zone precum arieratele, în achiziţii publice şi în gestionarea
fondurilor europene. Toate acestea sunt aspecte care blochează economia, iar controlul anual
al Curţii de Conturi este de natură a da îndrumări şi a crea obligaţii de rezolvare a acestui tip
de probleme şi acolo unde este cazul, de recuperare a resurselor financiare risipite. În aceste
condiţii, Curtea de Conturi joacă un rol esenţial în eliminarea economiei subterane, în
utilizarea cu maximă eficienţă şi deplină transparenţă a banului public. Pentru realizarea unui
progres semnificativ către îmbunătăţirea managementului financiar în România este nevoie de
un angajament ferm al tuturor organismelor implicate în gestionarea şi auditul fondurilor
publice şi al celor europene. Subliniez că sunt mult mai multe instituţii care ar trebui să ajute,
să impulsioneze gestionarea cu deplină corectitudine a banilor publici, fie că sunt bani din
bugetul de stat sau bani primiţi de la Uniunea Europeană. În acelaşi timp, trebuie să nu uităm
că recomandările sunt făcute de Curtea de Conturi, însă răspunderea pentru implementarea
unui management eficient al fondurilor publice rămâne în sarcina instituţiilor. Este esenţial ca
recomandările Curţii de Conturi să devină priorităţi în corectarea activităţii de cu un an în
urmă, în aşa fel încât resursa financiară utilizată, eventual ilegal, sau utilizată fără respectarea
normelor de utilizare a banilor publici să fie recuperată.
Aş încheia, mărturisindu-vă că în activitatea mea şi ca ministru şi ca primar general al
Capitalei şi ca preşedinte al României, unul din elementele de mândrie a fost întotdeauna
descărcarea de gestiune dată de Curtea de Conturi. Ca primar am avut şi probleme. Trebuie să
recunoaştem că nu întotdeauna reuşim să fim perfecţi în activitatea noastră, ca ordonatori de
credite, dar mulţumesc şi astăzi Curţii de Conturi pentru recomandările făcute şi care m-au
ajutat să recuperez până la ultimul leu din banii care fuseseră cheltuiţi fără respectarea
integrală a normelor de utilizare. Aş spune în încheiere că avem o Curte de Conturi
competentă, utilă, care contribuie la îndreptarea erorilor din administraţie pentru că erorile
sunt adesea inerente în instituţii mari. Important este ca lucrurile să fie tratate de instituţiile
pagina 10
auditate cu seriozitate, cu responsabilitate, iar atunci când nu o fac trebuie să meargă în faţa
justiţiei pentru că banul public nu este al ordonatorului de credite, ci este ban public şi el
trebuie să aducă eficienţă maximă în utilizarea lui. Vă mărturisesc că, în fiecare an, citesc cu
atenţie raportul Curţii de Conturi. El este o oglindă a modului cum instituţiile de la nivel
central şi de la nivel local, agenţiile guvernamentale utilizează banul public. Trebuie să
remarc progrese extraordinare în calitatea rapoartelor, de zece ani, în fiecare an citesc acest
raport. Este o evoluţie extrem de pozitivă în calitatea rapoartelor, în precizia rapoartelor, în
soluţiile de îndrumare pe care le dă Curtea de Conturi a României. Important este ca
instituţiile să ţină cont de recomandările Curţii de Conturi. În semn de respect pentru
activitatea Curţii de Conturi a României, am decorat toată conducerea Curţii de Conturi,
precum şi peste 120 de salariaţi ai acestei instituţii, salariaţi care trudesc cu responsabilitate la
corecta utilizare a banului public. Mulţumesc Curţii de Conturi a României.”
pagina 11
Alocuțiunea domnului Cristian Sorin
Dumitrescu, Vicepreședintele Senatului
Domnule Președinte al României,
Domnule Prim - Ministru,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Domnule Președinte al Curții de Conturi,
Doamnelor și Domnilor,
Distinși invitați și stimați colegi,
Înființarea Înaltei Curți de Conturi a României, acum 150 de ani, la 24 ianuarie 1864,
reprezintă un moment fundamental în procesul de creare a sistemului instituțiilor
fundamentale ale statului român modern, moment decisiv al intrării României pe drumul
modernizării statului și al creării bazelor pentru construcția statului modern de tip occidental
în țara noastră.
″Înalta Curte de Conturi″, așa cum era ea numită în decretul de înființare, a fost creată, în
conformitate cu cele mai moderne principii în domeniul controlului și auditului din lume, la
acea perioadă reprezentând opțiunea clară a statului român pentru organizarea de tip
constituțional a tuturor instituțiilor statului.
România a promovat modelul napoleonian francez instituțional, acela care a stat la baza
construcției instituționale în toate țările democrației occidentale.
De aceea nu este deloc întâmplător faptul că, în acest an, sărbătorim, alături de existența a 150
de ani de la înființarea Curții de Conturi în România, și a 150 de ani de bicameralism și de
existență a Senatului în România.
Modernizarea României s-a construit pe baza unui sistem instituțional viabil, puternic și
profesionist, iar Curtea de Conturi reprezintă, din acest punct de vedere, un foarte bun
exemplu în tot ceea ce înseamnă istoria funcționării sale.
pagina 12
De-a lungul existenței sale, mai exact în perioada comunistă, Curtea de Conturi a României a
cunoscut și o perioadă vitregă: timp de 25 de ani, activitatea sa a fost întreruptă, din motive
lesne de înțeles .
După 1989, în baza Constituției din 1991, prin Legea 94/1992 cu privire la organizarea și
funcționarea Curții de Conturi, această instituție fundamentală a statului român a fost repusă
în funcțiune, reintrându-și în drepturi. Pe tot parcursul perioadei de tranziție și ulterior, până
în prezent, ea a reprezentat, în societatea românească, unul dintre pilonii democrației. A
îndeplinit un rol major într-o perioadă de profunde transformări ale economiei – ca, de pildă,
în era marilor privatizări - și continuă să fie unul dintre cei mai importanți actori pe scena
instituțională a țării și în epoca actuală, când România este membru cu drepturi depline în
Uniunea Europeană și când trebuie să răspundă nenumăratelor provocări de natură
economică.
Senatul României a fost preocupat dintotdeauna de perfecționarea legislativă în domeniul
controlului financiar, a contribuit la adoptarea legislației în domeniu și a dovedit o înaltă
responsabilitate în ceea ce privește dezbaterea tuturor documentelor și rapoartelor primite,
raportul anual asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național din exercițiul
bugetar expirat fiind numai unul dintre exemple.
Curtea de Conturi a României ca instituție modernă are, de asemenea, o contribuție deosebit
de importantă în ceea ce privește activitățile specifice, colaborând cu Curtea de Conturi a
Uniunii Europene cu profesionalism, responsabilitate și deplină înțelegere a misiunii ce derivă
din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene.
Nu în ultimul rând, Curtea de Conturi veghează permanent la buna desfășurare a activităților
economice în cadrul tuturor instituțiilor publice, fiind una dintre cele mai eficiente ″arme″ ale
statului împotriva corupției.
În încheiere, vreau să transmit, în numele Senatului României, Curții de Conturi a României,
domnului Președinte Nicolae Văcăroiu, consilierilor și întregului personal de specialitate,
deosebita apreciere pentru rezultatele remarcabile obținute și să afirm aici, în prezența
dumneavoastră, cei mai înalți reprezentanți ai statului român și în prezența colegilor
conducători ai instituțiilor similare din întreaga lume, înalta apreciere la acest moment festiv,
dorința noastră de a colabora în continuare în viitor, viață lungă instituției dumneavoastră și
″La mulți ani!″
pagina 13
Alocuțiunea domnului Valeriu Zgonea,
Președintele Camerei Deputaților
Domnule Președinte al României,
Domnule Prim - Ministru,
Domnule Vice - Președinte al Senatului,
Domnule Președinte al Curții de Conturi,
Domnule Guvernator al Băncii Naționale a României,
Preafericirea Voastră Părinte Patriarh,
Înalt Preasfinția Voastră,
Dragi oaspeți,
Doamnelor și domnilor,
Încep prin a vă adresa un salut de bun venit în sala de plen a Camerei Deputaților.
Mă simt onorat să fiu împreună cu Excelențele voastre, la marcarea unui secol și jumătate de
activitate a Curții de Conturi, un moment cu încărcătură istorică, punct de referință în evoluția
României moderne.
Evenimente și ceremonii importante, găzduite de cele mai înalte instituții ale statului român,
au marcat, în aceste zile, profunda prețuire pe care națiunea română o nutrește față de tradiția,
probitatea publică, performanța celor care au slujit și slujesc în această instituție cu rol de
coloană vertebrală în administrarea banului public, ca parte a stabilității României și condiție
de realizare a prosperității cetățenilor săi.
Conduita ireproșabilă a Curții transpare din toate documentele de evaluare și raportare a
activității desfășurate pe linia combaterii fenomenului de corupție, pentru instaurarea
disciplinei financiare în cadrul tuturor autorităților supuse controlului și auditului.
Pornind de la principiile de funcționare, stabilite prin lege, Curtea de Conturi își stabilește
propriul program de activitate, are propria organizare și prezintă anual Parlamentului
documente care stau la baza fundamentării politicilor publice specializate.
pagina 14
Adaptarea pachetului legislativ, care reglementează activitatea Curții de Conturi, a însemnat
creșterea capacității de răspuns a instituției la realizarea obiectivelor asumate, îmbunătățirea
nivelului de cooperare și conlucrare cu instituții similare din statele membre sau nemembre
ale Uniunii Europene, cu celelalte Curți de Conturi din lume.
Nu în ultimul rând, datorită progreselor înregistrate la nivelul Curții de Conturi, din
perspectiva normelor juridice, a profesionalismului, a probității morale a lucrătorilor, putem
spune cu mândrie faptul că autoritatea românească de control și audit este la nivelul de
performanță al curților de conturi din Europa.
Pentru Parlamentul României, modul în care țări dezvoltate precum Spania, au contribuit la
creșterea nivelului de cunoaștere de către clasa politică a importanței activității Curții de
Conturi, trebuie să se constituie într-un exemplu.
Distinși invitați, nimeni nu poate nega importanța nivelului de cultură financiar-bugetară al
autorităților unui stat, precum și al societății în ansamblul său. În acest sens, voi avea în
vedere, în calitate de Președinte al Camerei Deputaților, să propun, în urma unei consultări
politice extinse, dar și în urma unei discuții oneste cu domnul Președinte Văcăroiu, dar și cu
predecesorii domniei sale, înființarea unei Comisii parlamentare pentru relația cu Curtea de
Conturi, formată din specialiști cu reputație în domeniu. În cadrul acestei Comisii, voi
propune să se dezbată Rapoartele publice anuale ale Curții, rapoartele anuale pe finanțe
publice locale, precum și Raportul de performanță și Rapoartele speciale ale Curții.
La o serie de dezbateri, voi supune atenției, invitarea unor conducători de instituții publice, a
unor personalități active în domenii de referință, pentru a găsi cele mai bune soluții de punere
în aplicare a măsurilor dispuse de Curte. În acest mod, consider că putem valorifica
instituțional principiile stipulate în declarațiile de la Lima și Mexico, privind buna gestiune
financiară a patrimoniului public și privat al statului.
Am deplina convingere că discuțiile de astăzi vor însemna un câștig, nu numai pentru
instituția noastră aniversată, ci și pentru clasa politică din România, pentru instituțiile interne
și internaționale participante, pentru întreaga opinie publică. Vom înțelege mult mai bine
instrumentele democratice circumscrise realizării securității financiar-bugetare a țării noastre.
Temele de reflecție generate de dialogul purtat astăzi, vor contribui în dezbaterea publică la
multiplicarea mesajului pe care domniile voastre îl veți da la această Conferință solemnă.
Închei prin a vă cere îngăduința să transmit, încă o dată, oaspeților noștri reprezentând Curțile
de Conturi prezente, a întregii mele considerații. Vreau să știți, Excelențele voastre, faptul că,
întotdeauna, Camera Deputaților va fi o instituție deschisă și receptivă la astfel de manifestări.
pagina 15
Poate mai mult ca niciodată, astăzi, în această atmosferă solemnă, se cuvine să ne amintim și
să recunoaștem cât de actuală este prevederea Constituției din 1886, potrivit căreia, citez
″Pentru toată România, există o singură Curte de Compturi″.
Profit de prilej să urez întregii echipe a Curții de Conturi sănătate, prosperitate și realizări
durabile!
La mulți ani, Curtea de Conturi!
pagina 16
Alocuţiunea premierului
Victor Ponta, la aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi
Domnule preşedinte al Curţii de Conturi, stimaţi reprezentanţi ai Curţii de Conturi, permiteţi-
mi ca şi în numele Guvernului să vă adresez cele mai sincere felicitări pentru întreaga
activitate şi mult succes în viitor.
Faptul că astăzi se află la acest eveniment deosebit prezenţi cei mai înalţi reprezentanţi ai
autorităţilor religioase, Patriarhul BOR, ÎPS Robu, preşedintele României, preşedintele CCR,
al ÎCCJ, Primarul General, miniştri, senatori, deputaţi şi mai ales invitaţi internaţionali
reflectă prestigiul şi importanţa pe care toate instituţiile publice româneşti o acordă activităţii
Curţii de Conturi.
Vreau să folosesc acest prilej şi pentru a-l felicita personal pe domnul preşedinte Nicolae
Văcăroiu pentru activitatea sa, implicarea, profesionalismul şi echilibrul cu care-şi desfăşoară
activitatea în fruntea Curţii de Conturi a României. Cu siguranţă nu am cum să greşesc
numele domnului Văcăroiu, pentru că domnia sa era preşedinte al Curţii de Conturi şi atunci
când am preluat mandatul de prim-ministru şi va fi preşedinte al Curţii de Conturi şi mult
după ce nu voi mai fi prim-ministru, aşa încât, activitatea mea la acest nivel se va desfăşura
sub controlul unei Curţi de Conturi profesionistă, unei Curţi de Conturi care a avut în ultima
perioadă rezultate remarcabile.
Vreau să mă refer foarte pe scurt la un anumit segment din activitatea Curţii de Conturi a
României care în ultimul an, 2013, a avut o importanţă semnificativă și anume atribuţia şi
procedurile prin care Curtea de Conturi a României, prin Autoritatea de Audit, reflectă modul
în care România utilizează fondurile europene puse la dispoziţie în baza mecanismelor
financiare multianuale. Vreau să ştiţi cu toţii că România, spre deosebire de majoritatea ţărilor
membre ale UE, a trecut printr-o perioadă extrem de dificilă la sfârşitul anului 2012 - practic,
toate programele operaţionale sectoriale erau suspendate deoarece se constataseră de către
pagina 17
instituţiile româneşti şi cele europene grave disfuncţionalităţi. Faptul că printr-o activitate a
instituţiilor publice, dar şi printr-un audit corect, profesionist al Autorităţii de Audit, astăzi
România are practic operaţionale toate aceste programe şi România poate să recupereze anii şi
fondurile pierdute în anii trecuţi. Este un lucru excepţional pentru activitatea noastră ca ţară şi
vreau să mulţumesc în mod special reprezentanţilor Autorității de Audit din cadrul Curţii de
Conturi pentru modul în care au apreciat eforturile făcute la nivel guvernamental şi
instituţional. Aş dori doar să spun că-mi doresc ca după 150 de ani de activitate a acestei
instituţii fundamentale pentru orice stat democratic, pentru orice stat modern, Curtea de
Conturi a României să continue propriul său proces de reformă şi de modernizare pentru a
sprijini utilizarea corectă a banului public, sancţionarea celor care încalcă regulile şi mai ales
un domeniu în care cu toţii avem foarte, foarte mult de recuperat, şi anume recuperarea
prejudiciilor produse, pentru că este extrem de important să constatăm acolo unde s-au
încălcat reguli, acolo unde bani publici au fost cheltuiţi în mod ilegal, însă în egală măsură
este important să recuperăm aceste prejudicii pentru că dacă acestea rămân doar pe hârtie, din
păcate paguba este produsă şi efectele sale negative le simţim cu toţii.
Domnule preşedinte Văcăroiu, stimaţi reprezentaţi ai Curţii de Conturi, vă urez mult succes şi
veţi avea din partea Guvernului, ca şi din partea celorlalte instituţii ale statului tot sprijinul!
Vă mulţumesc!
pagina 18
Alocuţiunea primarului general al Municipiului București, domnul Sorin Oprescu, la
aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi
Domnule Președinte,
Domnule Prim - Ministru, Doamnelor și Domnilor Miniștri,
Onorată audiență,
Doamnelor și Domnilor,
Cu deosebită onoare și plăcere particip astăzi la evenimentul aniversar dedicat celebrării celui
de-al 150-lea an de existență al Curții de Conturi, una dintre primele instituții ale Statului
Român modern, pentru a cărui legiferare trebuie să-i mulțumim vizionarului domnitor
Alexandru Ioan Cuza.
Ca persoană publică, am perceput Curtea de Conturi ca pe o instituție-cheie în asigurarea
respectării legislației și principiilor de cheltuire a banului public, conform cerințelor
economicității, eficacității și eficienței.
Privind de pe poziția de Primar General al Capitalei, pot compara activitatea Curții de Conturi
cu cea a ″paznicului″ intereselor financiare ale cetățenilor Bucureștiului, așa încât astăzi îmi
permit să afirm că prin activitățile de audit și control derulate an de an, misiunea conferită de
Constituție acestei instituții pilon a statului de drept este îndeplinită.
Ca reprezentanți ai unor instituții de prim rang ale vieții politice, economice și sociale din
România, cred că pot afirma în numele celor prezenți astăzi la această aniversare jubiliară, că
implicit îi recunoaștem și înțelegem să asigurăm statutul de autoritate independentă pe care
trebuie să-l aibă Curtea de Conturi a României, ca Instituție Supremă de Audit.
Participarea distinșilor reprezentanți ai Instituțiilor Supreme de Audit din Europa și de pe alte
continente la acest eveniment aniversar, confirmă aprecierea de care se bucură Curtea de
Conturi a României din partea colegilor ei din întreaga lume.
pagina 19
De altfel, aprecierea pe plan internațional s-a manifestat încă de la înființarea actualei Curți,
când aceasta a fost desemnată ca membră a Comitetului Director al INTOSAI.
Sunt sigur că bunele relații și strânsa colaborare cu celelalte organisme de audit din întreaga
lume au contribuit și contribuie la consolidarea prestigiului Curții de Conturi a României, care
astăzi reprezintă o instituție independentă și de prim-rang între autoritățile românești.
Mulțumind încă o dată celor care, punându-se în slujba cetățenilor, au vegheat și veghează
prin activitatea lor la buna funcționare a instituțiilor Statului Român, doresc ca și pe această
cale să urez tuturor celor care cu dedicație au activat de-a lungul anilor în cadrul Curții de
Conturi felicitări și la bună aniversare!
Vă mulțumesc!
pagina 20
Discursul domnului Nicolae Văcăroiu, Președintele Curții de Conturi a României, la
aniversarea a 150 de ani de la înființarea Curții de Conturi a României
Domnule Președinte al României Traian Băsescu,
Domnule Președinte Ion Iliescu,
Prea Fericirea Voastră Părinte Patriarh Daniel,
Înalt Prea Sfinția Voastră Ioan Robu,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților Valeriu Zgonea,
Domnule Prim - Ministru Victor Ponta,
Stimați reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, instituțiilor și autorităților centrale,
Doamnelor și domnilor reprezentanți ai mediului academic,
Stimați președinți și reprezentanți ai Instituțiilor Supreme de Audit de peste hotare,
Doamnelor și domnilor ambasadori și alți reprezentanți ai corpului diplomatic
acreditați în România,
Doamnelor și domnilor reprezentanți ai mass-media,
Stimați colegi,
Onorată asistență,
Sărbătorim în acest an 150 de ani de la înființarea Curții de Conturi a României. Este meritul
înaintașilor noștri, al politicienilor vremii și în primul rând al domnitorului Alexandru Ioan
Cuza, considerat și astăzi ca făuritor al României moderne.
După organizarea unei singure Adunări Legiuitoare, care a unificat legislația și a inițiat o nouă
Constituție, formarea unui singur guvern, realizarea unificării administrative, fiscale, vamale
și monetare, s-a demarat procesul creării instituțiilor fundamentale ale unui stat modern.
Între primele instituții înființate s-a numărat și Curtea de Conturi, considerându-se că este o
nevoie reală de a se institui un control sistematic asupra, citez " socotelilor atingătoare de
pagina 21
veniturile tezaurului, caseriile generale de județe, precum cu încheierea socotelilor făcute de
toți agenții contabili".
Se poate spune că în România, Curtea de Conturi a luat naștere, practic, o dată cu constituirea
statului modern. În ianuarie 1864, Primul - Ministru Mihail Kogălniceanu a supus Adunării
Legiuitoare dezbaterea proiectului de lege privind organizarea și funcționarea Înaltei Curți de
Conturi a României, care a fost adoptat și promulgat în 24 ianuarie 1864 de către domnitorul
Alexandru Ioan Cuza.
Proiectul de lege a avut ca model legislația franceză în ceea ce privește controlul financiar
ulterior și jurisdicția și cea belgiană referitoare la atribuțiile Curții, desemnarea și aprobarea
membrilor acesteia. Sunt de menționat principiile de bază înscrise în lege, respectiv,
independența Curții și a personalului acesteia, inamovibilitatea membrilor săi și asimilarea lor
cu cei de la Înalta Curte de Casație.
De asemenea, au fost stabilite atribuțiile Înaltei Curți de Conturi, respectiv, controlul creării și
utilizării fondurilor publice, precum și obligativitatea prezentării de rapoarte Parlamentului.
În prima perioadă de 84 de ani de existență ai săi (1864-1948), s-au produs mai multe
modificări în legea de organizare și funcționare a Curții, care de regulă au constat în reducerea
sau creșterea personalului instituției. Modificări mai însemnate au avut loc prin legea din anul
1895. Printre modificările pozitive menționăm: o creștere însemnată a membrilor Curții și a
personalului de specialitate, stabilirea prin lege a situațiilor prin care Înalta Curte de Conturi
"cercetează, judecă și decide", precizându-se entitățile supuse jurisdicției Curții.
Este de reținut însă și o încercare de restrângere a independenței Curții, reușită în parte, prin
includerea unei prevederi prin care consilierii de conturi, numiți prin decret regal, sunt
desemnați de către Ministerul de Finanțe și nu de către Adunarea Deputaților, cum prevedea
legea inițială.
În decursul timpului au mai fost și alte situații de ingerință a factorului politic în activitatea
instituției, și în mod deosebit în perioadele de dictatură.
Al doilea moment important în istoria Înaltei Curți de Conturi a fost reprezentat de adoptarea
noii Constituții a României din anul 1923, care la art. 115 și 116 atribuie Curții de Conturi,
controlul preventiv pe lângă cel ulterior care exista deja.
Ca urmare, la 29 iulie 1929 s-a elaborat și aprobat o nouă lege de organizare și funcționare a
Înaltei Curți de Conturi a României, care introduce controlul preventiv pe lângă ministere și
administrațiile publice autonome, extinde atribuțiile Curții, prin introducerea obligativității
pagina 22
efectuării controlului asupra inventarului administrațiilor statului. Prin lege se prevede și o
creștere semnificativă a personalului de specialitate al Curții.
O zi neagră în istoria Curții de Conturi o reprezintă ziua de 30 noiembrie 1948 când, prin
Decretul nr. 352 privind organizarea controlului financiar, aprobat de către Prezidiul Marii
Adunări Naționale a Republicii Populare Române, Înalta Curte de Conturi a fost desființată,
atribuțiile acesteia fiind preluate de Ministerul de Finanțe, prin înființarea unei Direcții
Generale de Control Financiar.
Regimul comunist a considerat că existența unei instituții principial independente, cum era
Înalta Curte de Conturi, era incompatibilă cu sistemul politic și instituțional instaurat în
Republica Populară Română.
Bilanțul activității Înaltei Curți de Conturi a României, în cei 84 de ani de existență, ne
permite să scoatem în evidență câteva concluzii :
1) În toată această perioadă, indiferent de modificările apărute în timp, legile de
organizare și funcționare ale Curții, au prevăzut principiul de bază privind
independența Curții și a personalului acesteia, inamovibilitatea membrilor săi.
2) De evidențiat eforturile considerabile ale celor mai mulți dintre cei care au lucrat la
Înalta Curte de Conturi, pentru ca instituția să funcționeze la parametri normali și
pentru ca activitatea de control financiar să devină o realitate în societatea românească.
Activitatea Înaltei Curți de Conturi, în această perioadă, deși desfășurată cu profesionalism,
nu a putut duce la instaurarea unei discipline financiare riguroase și de durată, în ceea ce
privește utilizarea cu eficiență a finanțelor publice. Neregulile și chiar fraudele financiare au
găsit mereu noi căi de manifestare, și aici menționăm efectele negative pe care le-au provocat
cele două Războaie Mondiale, Marea Criză Economică ce a urmat, care au generat fenomene
de dezorganizare și chiar haos economic și instituțional, care, împreună cu fenomenele
inflaționiste, au creat inerent serioase dificultăți în buna desfășurare a activității Înaltei Curți
de Conturi.
Dincolo însă de toate aceste probleme și dificultăți, în cei 84 de ani de existență, Înalta Curte
de Conturi acumulase un însemnat capital instituțional, competențe și practici bine puse la
punct, și avea capacitatea de a dovedi utilitatea socială, dacă se asigurau condițiile favorabile
de funcționare.
În perioada 1948-1990, deci după desființarea Înaltei Curți de Conturi, lipsa unei instituții
independente, care să analizeze cu obiectivitate modul în care este gestionat banul public, s-a
făcut simțită.
pagina 23
Preluarea atribuțiilor Înaltei Curți de Conturi de către Ministerul de Finanțe și introducerea
unor noi organizări în ceea ce privește derularea controlului resurselor statului, nu a mai avut
rigoarea necesară pentru depistarea abaterilor de la legalitate, a fenomenului de corupție și a
fraudelor manifestate în mod deosebit în procesul trecerii proprietății private în proprietatea
publică.
Chiar și ulterior, prin înființarea în 28 martie 1973, a Curții Superioare de Control Financiar,
aceasta, spre deosebire de Înalta Curte de Conturi, nu efectua controlul anual asupra conturilor
de execuție și a bilanțurilor contabile ale ordonatorilor de credite și, pe cale de consecință, nu
avea atribuția de a le descărca de gestiune.
Curtea Superioară de Control Financiar era un organ al Consiliului de Stat, deci al puterii
politice. Cu toate acestea, avea atribuții de control preventiv, control ulterior financiar, dar și
atribuții jurisdicționale, judecând și hotărând plata de despăgubiri și amenzi, având în general
un personal cu o bună pregătire profesională.
Revoluția din Decembrie 1989 a pus capăt regimului comunist. Ca urmare, în seara zilei de 29
decembrie 1989, Comunicatul în 10 puncte al Consiliului Frontului Salvării Naționale stabilea
în preambulul său " Consiliul de Stat și instituțiile sale își încetează activitatea." Pe cale de
consecință, și Curtea Superioară de Control Financiar se desființează.
Decretul nr. 94 din 7 februarie 1990 consfințește desființarea Curții Superioare de Control
Financiar, iar atribuțiile acesteia au fost preluate de Corpul de Control al Primului Ministru,
pentru o perioadă limitată.
La 21 decembrie 1991, Camerele Reunite ale Parlamentului adoptă (în cadrul Adunării
Constituante) noua Constituție a României, o Constituție modernă, specifică statului de drept.
La art. 139 al Constituției se prevedea înființarea Curții de Conturi, având atribuții de a
exercita controlul asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor
financiare ale statului și ale sectorului public, exercitând și atribuții jurisdicționale.
În baza noii Constituții, s-a elaborat Legea de organizare și funcționare a Curții de Conturi,
care a fost aprobată de Parlament și promulgată de Președintele României la 8 septembrie
1992, sub nr. 94.
La baza elaborării legii au stat, în principal, legea din anul 1929, modelele aplicate în țările cu
o democrație avansată, dar și prevederile Declarației de la Lima, din octombrie 1977, adoptată
de către Congresul Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit.
pagina 24
În acest scop, prin Legea nr. 94/1992 s-a prevăzut organizarea în cadrul Curții de Conturi a
României a trei secții: controlul preventiv, controlul ulterior și secția jurisdicțională.
De reținut faptul că toate constatările secției de control preventiv erau transmise secției de
control financiar ulterior, conducând astfel la creșterea calității și eficienței Curții în
îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege. La scurt timp, prin Legea 99/1999 privind unele
măsuri pentru accelerarea reformelor economice, secția de control preventiv din cadrul
Curții de Conturi a fost desființată, această activitate fiind preluată de Ministerul de Finanțe.
Indiferent unde îi este locul, considerăm că în prezent se impun măsuri pentru eficientizarea
acțiunilor de control preventiv, prin asigurarea de specialiști cu o înaltă pregătire profesională,
garantarea independenței acestora și chiar analizarea posibilității extinderii controlului
financiar preventiv extern – la unitățile administrativ teritoriale - având în vedere numărul
destul de mare de abateri de la legalitate, constatate în fiecare an de către Curtea de Conturi.
În 28 ianuarie 2002 (prin Legea nr. 77) se aduc noi completări și modificări la Legea 94/1992
privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
Astfel, a fost reintrodus controlul ulterior al Curții de Conturi asupra procesului de privatizare,
eliminat din competența Curții în anul 1997, precum și o prevedere prin care s-a dat în sarcina
Curții de Conturi controlul asupra fondurilor puse la dispoziția României de către Uniunea
Europeană (PHARE, ISPA și SAPARD).
Constituția revizuită în anul 2003 a prevăzut ca litigiile rezultate din activitatea Curții de
Conturi să fie soluționate de instanțele specializate, iar până la înființarea acestora, de către
instanțele de judecată comune. Pe cale de consecință, secția jurisdicțională din cadrul Curții
de Conturi se desființează.
Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 22/2005 se înființează în cadrul Curții de Conturi –
Autoritatea de Audit, ca organism fără personalitate juridică, însă independent din punct de
vedere operațional care derulează audit de sistem și audit de operațiuni pentru fondurile
nerambursabile, provenite de la Uniunea Europeană, în perioada de pre-aderare.
În perioada de la reînființarea Curții de Conturi, prin Legea 94/1992 și până în anul 2008, deci
pe parcursul a 16 ani, s-a derulat un proces complex de organizare și funcționare a instituției,
care a necesitat eforturi responsabile din partea predecesorilor noștri.
Cea mai dificilă perioadă a fost aceea de început, necesitând o intensă activitate, pentru
organizarea celor 3 secții (control preventiv, control ulterior și jurisdicție), pentru asigurarea
de sedii la cele 42 de camere teritoriale și sediul central, recrutarea personalului de specialitate
pagina 25
și pentru Secretariatul general, elaborarea regulamentelor de organizare și funcționare, a
regulamentelor pentru organizarea și funcționarea activității specifice Curții, întocmirea
standardelor proprii în baza standardelor internaționale general acceptate, elaborarea
manualelor și ghidurilor de audit și control.
Modificările menționate (desființarea celor 2 secții: controlul preventiv și jurisdicție) au
necesitat noi eforturi din partea conducerii instituției, pentru refacerea organizării, elaborarea
de noi Regulamente, refacerea Statutului auditorului public extern, a Codului de Conduită
Etică și Profesională, etc. .
Este de remarcat operativitatea cu care s-au efectuat toate aceste modificări, reușindu-se
evitarea producerii de perturbații însemnate în ceea ce privește desfășurarea activităților de
audit și control. Astfel, în fiecare an, s-au elaborat la termen rapoarte publice anuale, rapoarte
privind finanțele publice locale și s-au înaintat la Parlament, Guvern și la celelalte instituții
publice interesate.
Urmărind în evoluție, rezultatele activității Curții de Conturi în această perioadă de 16 ani, se
poate constata o creștere a calității acesteia. Este corect să precizăm că, în tot acest interval de
timp, a existat o preocupare permanentă pentru consolidarea capacității instituționale a Curții
de Conturi, pentru o intensă și continuă pregătire profesională a auditorilor publici externi,
inclusiv prin asistență tehnică externă, precum și o participare intensă pe plan internațional.
Activitatea Curții de Conturi a fost tot mai bună, situându-se practic la nivelul celorlalte
instituții similare din Europa și din lume.
Iată de ce doresc, cu prilejul aniversării celor 150 de ani de la înființarea Curții de Conturi, să
mulțumesc, în numele meu și al membrilor Curții, domnilor Președinți Ioan Bogdan (1993-
1999), Ioan Condor (1999-2002) și Dan Drosu Șaguna (2002-2008), precum și
vicepreședinților, șefilor de secții, consilierilor de conturi, dar și personalului de specialitate,
pentru buna activitate desfășurată în această perioadă.
Modificările intervenite în perioada 2003-2005 în organizarea și funcționarea Curții de
Conturi, dezvoltarea și diversificarea atribuțiilor Curții, îndeosebi prin noul statut al
României de stat membru al Uniunii Europene, au condus la adoptarea Legii 217 din
septembrie 2008 pentru modificarea și completarea Legii 94/1992.
pagina 26
Dintre cele mai importante modificări și completări menționăm:
1) o mai bună precizare a atribuțiilor Curții de Conturi și a entităților supuse auditului și
controlului;
2) o nouă organizare a Curții pe departamente, conduse de câte un consilier de conturi;
3) majorarea mandatului membrilor Curții de la 6 la 9 ani, pentru continuitate și eficientizare;
4) definirea activităților desfășurate de Curte, respectiv prin :
- audit financiar ;
- audit de conformitate;
- audit al performanței.
5) s-a precizat dreptul Curții de Conturi de a evalua activitatea de control financiar propriu și
de audit public intern, organizate în cadrul instituțiilor publice auditate.
6) reglementarea organizării, funcționării și stabilirii atribuțiilor Autorității de Audit în
vederea îndeplinirii obligațiilor ce revin României în domeniul auditului public extern pentru
fondurile nerambursabile, din perioadele de pre-aderare și post-aderare acordate României de
către Uniunea Europeană.
Modificările și completările aduse în ultimii ani Legii 94/1992 privind organizarea și
funcționarea Curții de Conturi au făcut necesare elaborarea de noi regulamente de organizare
și funcționare, perfecționarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea
activităților specifice, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități,
îmbunătățirea statutului auditorului public extern și a Codului de Conduită Etică și
Profesională.
S-au elaborat și aprobat de către Plenul Curții de Conturi noi manuale și ghiduri privind
auditul financiar, auditul de conformitate, auditul de performanță, ghiduri privind auditul
financiar al datoriei publice, etc. Pentru a avea o viziune clară privind creșterea capacității
instituționale, au fost elaborate strategii pe 3-4 ani, printre care menționăm:
- Strategia dezvoltării instituționale a Curții de Conturi;
- Strategia privind resursele umane;
- Strategia în domeniul comunicării;
- Strategia în domeniul IT.
pagina 27
Pentru fiecare dintre acestea, au fost elaborate planuri de implementare, cu măsuri concrete,
termene precise, urmărite periodic de către Plenul Curții de Conturi.
O preocupare permanentă a constituit-o actualizarea Standardelor profesionale proprii,
respectiv a procedurilor și metodelor utilizate în activitatea specifică, precum și intensificarea
creșterii pregătirii profesionale a aparatului de specialitate.
Cele mai semnificative rezultate ale activității pe care le-a desfășurat actuala conducere a
Curții de Conturi de la instalarea ei în octombrie 2008 și până în prezent, sunt prezentate în
detaliu în Rapoartele Anuale de Activitate transmise Parlamentului și celorlalte instituții ale
statului și care sunt postate pe site-ul Curții de Conturi.
Creșterea de la an la an a calității activității noastre se regăsește în rapoartele publice anuale,
în rapoartele privind finanțele publice locale, precum și în rapoartele speciale intermediare.
Meritul principal revine auditorilor publici externi (directori, directori adjuncți, șefi de
serviciu, consilieri juridici), personalului Secretariatului General care, în marea lor majoritate,
s-au implicat cu responsabilitate în îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Constituție, precum
și în legea noastră de organizare.
În numele conducerii Curții de Conturi și al meu personal, le transmit mulțumiri cu prilejul
aniversării a 150 de ani de la înființarea instituției noastre.
Doamnelor și domnilor,
Onorată asistență,
Curtea de Conturi acordă o mare importanță respectării principiului transparenței în activitatea
pe care o desfășoară zi de zi. În acest sens, rezultatele muncii noastre sunt înaintate
Parlamentului și celorlalte instituții interesate, mass-mediei și sunt postate pe pagina de
internet a Curții de Conturi, pentru a fi aduse la cunoștința opiniei publice.
Numeroasele petiții și sesizări pe care le primim zilnic din partea cetățenilor, prin care se
semnalează încălcări ale prevederilor legale, acte de corupție, fraude, abuzuri în ceea ce
privește utilizarea banilor publici, modul defectuos de gestionare a domeniului public și privat
al statului și al unităților administrativ-teritoriale, nereguli în procesul de restituire a
proprietăților etc., ne sunt de un real folos pentru activitatea noastră. Aceasta dovedește faptul
că cetățenii au încredere în instituția noastră.
pagina 28
Doresc să precizez că toate neregulile semnalate de cetățeni sunt înregistrate, analizate și
transmise pentru verificare cu prilejul auditului programat la entitățile respective, iar
rezultatele sunt comunicate petenților.
În respectarea transparenței, un rol extrem de important l-a avut și îl are mass-media
(televiziunile, radiourile, presa scrisă, agențiile de presă), care urmăresc și analizează
rapoartele prezentate pe site-ul Curții de Conturi, iar prin emisiunile de actualități, emisiunile
cu profil economic sau prin articole, aduc la cunoștință opiniei publice constatările care au
rezultat în urma activității noastre de audit și control.
În același timp, mass-media, prin investigațiile proprii, semnalează acte de corupție, fraudă,
abuzuri, încălcări ale legislației în vigoare în gestionarea patrimoniului public și privat al
statului. Doresc să vă asigur că urmărim zilnic toate aceste fenomene negative semnalate, le
reținem și le transmitem pentru verificare aparatului de specialitate al Curții.
Suntem receptivi și la criticile care ne sunt aduse , întrucât sunt semnale utile care ne permit
să luăm măsuri operative pentru eliminarea deficiențelor din activitatea noastră.
Profit de faptul că, la aniversarea noastră ne onorează cu prezența conducători și reprezentanți
ai presei, analiști economici, pentru a le mulțumi, în numele meu și al Curții de Conturi a
României, pentru activitatea pe care o desfășoară și sprijinul acordat instituției noastre.
Onorată asistență,
Pe parcursul celor 150 de ani de existență, un rol de o însemnătate deosebită în dezvoltarea și
modernizarea Curții de Conturi, l-a avut dezvoltarea relațiilor internaționale bilaterale cu alte
instituții similare din străinătate și, ulterior, în plan multilateral, cu organizațiile internaționale
de profil .
Inițial, relațiile externe în domeniul controlului financiar s-au derulat în plan bilateral și au
avut drept scop analiza comparativă a diferitelor legi privind organizarea și funcționarea
instituțiilor de control financiar din statele Europei Occidentale. Aceste analize au stat practic
și la baza elaborării proiectului de lege privind înființarea Înaltei Curți de Conturi în anul
1864.
Ulterior, contactele bilaterale s-au amplificat și s-au regăsit în deciziile luate pe linia
extinderii atribuțiilor și competențelor Curții de Conturi, prin trecerea în competența acesteia
a controlului financiar preventiv, a celui de gestiune a patrimoniului public, precum și pentru
reducerea perioadei de analiză și verificare a conturilor de execuție.
pagina 29
Relații externe multilaterale au apărut o dată cu înființarea în 1953 a Organizației
Internaționale a Instituțiilor Supreme de Control și Audit (INTOSAI).
Primele contacte cu acest organism datează din anul 1962, când România a participat la
Congres în calitate de observator. În anul 1968, cu prilejul celui de-al VI-lea Congres
INTOSAI, devine membru de drept al acestui organism.
După reînființarea Curții de Conturi în 1993, toate conducerile instalate au acționat pentru o
participare cât mai activă la lucrările INTOSAI. În prezent, reprezentanții Curții de Conturi
participă cu succes la activitățile desfășurate sub egida Comitetului Standarde Profesionale, în
cadrul :
- Subcomitetul Standarde de Control Intern și
- Subcomitetului Audit de Conformitate.
De asemenea, în contextul Comitetului de Schimb de Experiențe, experții din cadrul
instituției noastre participă la :
Grupul de lucru privind datoria publică
Grupul de lucru privind auditul mediului.
O importanță majoră asupra eficientizării activității noastre a avut-o participarea la diverse
reuniuni și seminarii organizate de INTOSAI pe o gamă largă de teme de mare actualitate.
Activitatea internațională a Curții de Conturi s-a intensificat o dată cu înființarea Organizației
Europene a Instituțiilor Supreme de Audit, în anul 1990 (EUROSAI), ca unul dintre cele 7
grupuri regionale ale INTOSAI, având ca obiectiv promovarea cooperării internaționale între
membrii săi.
Încă de la reînființarea sa, Curtea de Conturi a considerat util să participe la toate acțiunile
EUROSAI. În prezent, suntem membri în 3 grupuri de lucru (Grupul de lucru privind auditul
mediului, Grupul de lucru privind auditul IT și Grupul de lucru privind auditul și etica) și de
asemenea membri a 2 din cele 4 echipe de obiectiv (Echipa de Obiectiv privind
consolidarea capacității instituționale și Echipa de Obiectiv privind Standardele Profesionale),
organizate în vederea facilitării implementării obiectivelor strategice ale EUROSAI pentru
perioada 2011-2017.
În planul relațiilor externe bilaterale, este de remarcat buna colaborare a Curții de Conturi cu
Curtea de Conturi Europeană. Relațiile s-au amplificat după anul 2005 când, în cadrul Curții
de Conturi s-a introdus o structură distinctă, respectiv Autoritatea de Audit, cu atribuții pe
pagina 30
linia derulării auditului public extern asupra fondurilor externe nerambursabile, acordate
României de către Uniunea Europeană.
De asemenea, menționăm importanța înființării în anul 1960 a Comitetului de Contact al
Instituțiilor Supreme de Audit din statele membre ale Comunității Economice Europene și,
ulterior, al Uniunii Europene, care este un forum anual ce reunește Președinții Instituții
Supreme de Audit din statele membre ale Uniunii Europene și al Curții de Conturi Europene.
Acest organism are drept obiectiv promovarea schimbului de cunoștințe și de experiență
specializată în scopul îmbunătățirii gestiunii financiare a Uniunii Europene, a bunei guvernări
și a facilitării sprijinului reciproc între membrii săi.
Astăzi, reprezentanții Curții participă activ la majoritatea grupurilor de lucru (Grupul de lucru
privind Rapoartele Instituțiilor Supreme de Audit referitoare la gestiunea financiară a
fondurilor Uniunii Europene, Rețeaua de Experți privind auditul în domeniul agricol și Grupul
privind activități comune de audit și Grupul de lucru privind Auditul Taxei pe Valoarea
Adăugată, în cazul ultimelor două Curtea de Conturi a României deținând Președinția lor).
Un loc aparte în activitatea externă a Curții de Conturi l-a avut și îl are încheierea de acorduri
și memorandum-uri de cooperare bilaterale, cu Instituții Supreme de Audit din Europa și din
întreaga lume, care asigură un permanent schimb de experiență, însușirea de noi proceduri și
metode deosebit de utile în activitatea noastră. În prezent, avem 14 acorduri de cooperare
încheiate, iar unele sunt în faza de finalizare.
Doamnelor și domnilor,
Participarea activă a Curții de Conturi pe plan internațional în comitete, subcomitete, grupuri
de lucru, seminarii și reuniuni a avut o mare contribuție la dezvoltarea capacității
instituționale, la perfecționarea procedurilor și metodelor de audit și, în același timp, la
creșterea gradului de perfecționare a auditorilor publici externi.
Onorată asistență,
Criza financiară declanșată în anul 2008, recesiunile economice tot mai frecvente și de
durată, creșterea datoriilor suverane, deficitele bugetare excesive, apariția de noi și noi metode
de fraudare a legii, inginerii financiare tot mai sofisticate necesită măsuri adecvate pentru a
face față acestor provocări ale secolului XXI. Curtea de Conturi, ca instituție fundamentală a
statului de drept, are obligația de a stabili strategii pe termen mediu și lung pentru
consolidarea capacității sale instituționale, creșterea calității muncii noastre pe linia
controlului și auditului, scopul final fiind acela de a asigura intrarea în normalitate în ceea ce
pagina 31
privește respectarea legalității și utilizarea cu eficiență, economicitate și eficacitate a
resurselor financiare ale bugetului public.
A. În acest sens, vă rog să-mi permiteți să prezint o serie de propuneri. Printre măsurile
necesare, care nu impun resurse financiare importante, menționez:
1) Colaborarea cu toate instituțiile de control din țară și constituirea unui sistem
informatic integrat, care să asigure cu operativitate schimbul de informații;
2) Dezvoltarea acordurilor de cooperare pe domeniile de activitate convenite între
Curtea de Conturi și celelalte instituții centrale ale statului, respectiv cu Ministerul de Finanțe,
Consiliul Concurenței, Institutul Național de Statistică, Inspectoratul General în Construcții,
etc.;
3) Intensificarea cooperării în plan internațional, pentru derularea de audituri paralele pe
teme punctuale, schimb de experiență, participarea la diferitele comitete și subcomitete pentru
perfecționarea standardelor profesionale de audit, precum și în diverse grupuri de lucru;
4) Înființarea de urgență a secțiilor judecătorești specializate, conform prevederilor
Constituției revizuite din anul 2003, care vor avea ca efect creșterea operativității în
soluționarea litigiilor dintre Curtea de Conturi și entitățile controlate, diminuarea
considerabilă a numărului de procese în contenciosul administrativ (Curtea de Conturi are în
permanență pe rol peste 2000 de procese) și evitarea numeroaselor cazuri de aplicare
neunitară a legii de către instanțele judecătorești;
5) Dezvoltarea și diversificarea programelor anuale ale Curții de Conturi, privind
pregătirea profesională a personalului de specialitate.
B. Sunt necesare și o serie de măsuri care vor necesita resurse financiare de la bugetul de
stat, dar care, o dată puse în aplicare, vor avea ca efect o creștere semnificativă a eficienței
în activitatea Curții în ceea ce privește depistarea abaterilor de la legalitate, eliminarea
risipei în utilizarea banilor publici, combaterea fraudei și corupției și, pe cale de
consecință, o creștere semnificativă a resurselor financiare ale statului. Aplicarea acestor
măsuri nu este practic posibilă fără sprijinul factorilor de decizie prezenți la această
manifestare.
In acest sens, propunem:
1) O problemă serioasă cu care ne confruntăm este legată de recrutarea personalului de
specialitate, mai ales în prezent, când Curtea de Conturi trece printr-un proces de
pagina 32
schimbare de generații. Auditorii publici externi trebuie să aibă o pregătire profesională de
excepție, buni cunoscători ai întregii legislații, experiență în activitatea de control, etc.
Ca urmare, propunem (desigur, prin modificarea legii), următoarea formulă de recrutare a
personalului:
a) încheierea unor acorduri de cooperare cu cele mai performante universități cu
profil economic din țară, pentru înființarea unei secții de masterat, cu profilul "Audit
Public Extern";
b) după obținerea masteratului, toți absolvenții să fie angajați cu contract de muncă
pentru o perioadă de stagiatură de 3 ani, după care, prin susținerea unui concurs, să fie
angajați - în funcție de nr. de posturi disponibile - cu contract de muncă pe perioadă
nedeterminată.
Cei care nu vor reuși la concurs vor avea avantajul unei bune pregătiri profesionale,
vechime în muncă de 3 ani într-o instituție de prestigiu și, indiscutabil, nu vor avea
probleme în găsirea unui loc de muncă într-o instituție publică sau societate privată din
România sau din străinătate.
2) În prezent, Curtea de Conturi dispune ca dotare de o tehnică de calcul complexă care
ne permite să derulăm întreaga activitate cu un sistem complet informatizat. În aceste
condiții, și ținând seama de necesitățile din viitor, toată această tehnică de calcul trebuie
înlocuită la anumite perioade de timp, ceea ce înseamnă resurse financiare suplimentare de
la bugetul de stat.
Suntem convinși că, ținând seama de buna colaborare pe care o avem cu Guvernul și
Parlamentul, vom avea sprijin în continuarea pentru acceptarea propunerilor noastre
anuale privind creditele bugetare alocate.
3) O problemă care necesită rezolvare cât mai rapidă o constituie asigurarea unui sediu
central corespunzător pentru Curtea de Conturi. În prezent, avem un sediu insuficient,
fiind nevoiți să închiriem spații în 4 locații din București, pentru o mare parte din
personal. De aici, apar dificultăți majore în asigurarea unui management de calitate, dar și
cheltuieli substanțiale pentru plata spațiilor închiriate.
Facem precizarea că în anul 1899, sub patronajul Regelui Carol I, a fost construit și
inaugurat un sediu reprezentativ pentru Curtea de Conturi, în care în prezent funcționează
Spitalul "Carol Davila".
pagina 33
Onorată asistență,
Adoptarea și punerea în aplicare a măsurilor propuse ca parte a Strategiei instituției noastre de
dezvoltare pe termen mediu și lung, vor crea condițiile necesare pentru îmbunătățirea
activității noastre, de depistare a abaterilor de la legalitate, a fraudelor, a utilizării ineficiente a
mijloacelor financiare puse la dispoziția instituțiilor publice. Ne vor permite ca, prin eforturi
sporite, cu mecanisme și proceduri noi, să realizăm într-o perioadă relativ scurtă de timp, și
desigur printr-o colaborare cu celelalte instituții cu atribuții de control, respectarea disciplinei
financiare de către entitățile auditate.
Doamnelor și domnilor,
Istoria Curții de Conturi a României reflectă practic evoluția de ansamblu a societății
românești. De-a lungul celor 150 de ani, Curtea de Conturi a cunoscut multiple evoluții și
transformări, schimbări ale legii de organizare și funcționare privind modificări ale
atribuțiilor, competențelor și procedurilor, ale modului de organizare și a structurii de
personal.
Toate acestea ne avertizează asupra complexității istoriei. Schimbările ce intervin de la o
perioadă la alta, în ceea ce privește condițiile socio-politice din societate, impun adaptări
continue, cu atât mai mult în cadrul unei activități atât de complicate cum este cea a
instituțiilor supreme de control și audit financiar, dinamica este inevitabilă. Inventivitatea
celor care doresc să încalce legea sau să evite controlul, obligă la eforturi susținute pentru
adoptarea și perfecționarea mecanismelor și procedurilor de lucru.
Putem afirma că, în perioada de după 1993, Curtea de Conturi a desfășurat o muncă intensă de
îmbunătățire a activității sale de control și audit, a diversificat metodele și procedurile de
lucru, s-a preocupat pentru perfecționarea profesională a personalului său, ceea ce a condus la
rezultate mai bune, recunoscute de societate.
Privind în perspectivă și ținând seama de bunele relații de colaborare ale Curții de Conturi cu
Parlamentul, Guvernul și celelalte instituții fundamentale ale statului, suntem încrezători în
sprijinul de care vom beneficia, pentru realizarea măsurilor propuse și care, împreună cu
efortul adecvat din partea aparatului de specialitate, și desigur cu un management de calitate,
suntem optimiști cu privire la capacitatea Curții de Conturi de a face față atât exigențelor
societății românești, cât și provocărilor secolului XXI.
Vă mulțumesc pentru atenție!
pagina 34
Discursuri ale oaspeților din
străinătate
pagina 35
Dr. Josef Moser, Preşedintele Curţii de
Audit a Austriei şi Secretar General al INTOSAI
Domnule Preşedinte al României, Traian Băsescu,
Domnule Preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu,
Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea,
Domnule Prim-ministru, Victor Ponta,
Domnule Preşedinte al Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu,
Domnilor Preşedinţi şi înalţi reprezentanţi ai Instituţiilor Supreme de Audit,
Excelenţe,
Stimaţi Colegi,
Doamnelor şi Domnilor,
Introducere
Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu aici, în Bucureşti, pentru a sărbători astăzi cea de-a
150-a aniversare a Curţii de Conturi a României. Atât în calitate de Preşedinte al Curţii de
Audit a Austriei, cât şi în cea de Secretar General al INTOSAI, doresc să-mi exprim
gratitudinea faţă de Dumneavoastră, domnule Preşedinte al Curţii de Conturi a României,
pentru invitaţie şi să felicit Curtea de Conturi a României cu această ocazie specială.
Astăzi - la 150 ani de la înfiinţarea sa în 1864 ca "Înalta Curte de Compturi" - Curtea de
Conturi a României este un partener esenţial în Uniunea Europeană, precum şi în cadrul
comunităţii internaţionale de audit public extern. Din 1968, este membră a INTOSAI şi, în
acest an, sărbătoreşte de asemenea cel de-al 46-lea an în calitate de membră INTOSAI.
După reînfiinţarea sa în 1992, Curtea de Conturi a stabilit legături multilaterale foarte strânse
şi a devenit un membru foarte activ al INTOSAI. Sunt foarte mândru de faptul că una dintre
primele ocazii de reluare a relaţiilor strânse între reînfiinţata Curte de Conturi şi INTOSAI a
fost cea de-a 38-a Reuniune a Comitetului de Conducere al INTOSAI, care a avut loc la
Viena, în mai 1993.
Acest eveniment festiv al Curţii de Conturi a României, ca şi prezenţa reprezentanţilor
naţionali, precum şi a celor internaţionali de rang înalt, ilustrează rolul important al acestei
pagina 36
instituţii de audit şi aprecierea de care se bucură aceasta în contextul naţional şi internaţional.
Acest lucru subliniază în acelaşi timp că, într-o lume globalizată, acţiunile economiilor de stat
şi auditul în special, pot fi efectuate în mod eficient numai în context trans şi internaţional.
Angajamentele internaţionale ale Curţii de Conturi a României
Aşadar, Curtea de Conturi a României este foarte activă la nivel internaţional şi este implicată
în câteva Grupuri de lucru, Comitete şi Subcomitete ale INTOSAI. Astăzi, Curtea de Conturi
este membră a:
- Comitetului pentru Standarde Profesionale
- Subcomitetului pentru Audit de Conformitate
- Subcomitetului pentru Standarde de Control Intern
- Comitetului pentru Schimbul de Cunoştinţe
- Grupului de lucru privind Datoria Publică şi
- Grupului de lucru privind Auditul Mediului.
De asemenea, în cadrul Uniunii Europene, Curtea de Conturi a României a devenit un
membru activ al Comitetului de Contact, iar în prezent deţine preşedinţia:
- Grupului de lucru privind Taxa pe Valoare Adăugată
- Grupului de lucru privind Activităţile de Audit Comune.
Toate aceste exemple arată faptul că instituţia a devenit un membru activ în cadrul comunităţii
internaţionale şi europene a instituţiilor supreme de audit şi că această comunitate apreciază
foarte mult munca şi contribuţia sa.
Precondiţii pentru auditul dezvoltării durabile a finanţelor publice
Faptul că oficialii de rang înalt din România se află aici astăzi demonstrează că activitatea
Curţii de Conturi a României este, de asemenea, foarte mult apreciată la nivel naţional şi
subliniază importanţa controlului financiar în România, care este esenţial în vederea
dezvoltării durabile a finanţelor publice.
Dezvoltarea durabilă a finanţelor publice este esenţială pentru fiecare stat. Acest lucru s-a
dovedit a fi adevărat în contextul recentei crize economice, financiare şi bugetare, care a scos
în evidenţă în mod impresionant nevoia de consolidare continuă a independenţei Instituţiilor
Supreme de Audit şi, astfel, nevoia unei viziuni complete asupra bugetului de stat.
În acest context, este important de menţionat că instituţiile supreme de audit pot contribui la
dezvoltarea durabilă a finanţelor publice - şi, astfel, a întregului stat - doar în cazul în care
independenţa acestor instituţii, astfel cum este prevăzută în Declaraţiile de la Lima şi Mexic,
este pusă în aplicare.
Acesta a fost motivul pentru care Adunarea Generală a ONU - iniţiată cu succes de către
INTOSAI – a solicitat punerea în aplicare a principiilor independenţei la nivel naţional deja
pagina 37
din 2011, în Rezoluţia sa A/66/209 "Promovarea eficienţei, responsabilităţii, eficacităţii şi
transparenţei administraţiei publice, prin consolidarea capacităţii instituţiilor supreme de
audit ".
De asemenea, ultimul Congres al INTOSAI de la Beijing, din octombrie 2013, s-a întrunit în
special pentru punerea în aplicare a Rezoluţiei ONU, în principal pentru că:
- instituţiile supreme de audit îşi pot îndeplini sarcinile în mod obiectiv doar dacă sunt
independente de entitatea auditată şi protejate împotriva influenţelor din exterior,
- instituţiile supreme de audit au un rol important în promovarea eficienţei, responsabilităţii
şi eficacităţii şi
- instituţiile supreme de audit susţin realizarea obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a
Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.
În ceea ce priveşte durabilitatea politicilor financiare, Declaraţia de la Beijing a subliniat în
mod explicit importanţa consolidării independenţei instituţiilor supreme de audit şi a
recunoscut că mandatele acestora pot necesita îmbunătăţiri în ceea ce priveşte audituri legate
de durabilitatea finanţelor publice.
Prin urmare, atât comunitatea internaţională a instituţiilor supreme de audit, cât şi comunitatea
internaţională a statelor solicită luarea de măsuri pentru a fi pregătite să facă faţă provocărilor
legate de dezvoltarea durabilă.
Provocări pentru dezvoltarea durabilă
Fiecare dintre noi se confruntă în prezent cu o serie de provocări legate de dezvoltarea
durabilă, cum ar fi:
- Lipsa de transparenţă şi responsabilitate, care provoacă un prejudiciu imens statelor, pune în
pericol pacea socială şi subminează eficienţa ajutorului pentru dezvoltare;
- Lipsa de independenţă juridică, financiară şi organizatorică a instituţiilor supreme de audit
faţă de guvern;
- Lipsa unui mandat cuprinzător de audit a instituţiilor supreme de audit;
- Lipsa posibilităţii instituţiilor supreme de audit de a furniza Parlamentului o opinie oficială
de audit, cuprinzătoare, cu privire la conturile publice;
- Lipsa competenţelor legale ale instituţiilor supreme de audit de a trage la răspundere
guvernele.
Măsuri necesare pentru a asigura o dezvoltare durabilă
Dezvoltarea durabilă la nivel mondial nu este posibilă decât în cazul în care utilizarea
resurselor publice se face în mod mai transparent şi responsabil, în scopul de a spori
responsabilitatea acţiunilor, pentru a oferi viitorului o şansă, întrucât acţiunile de azi nu
trebuie să limiteze şi să pună în pericol perspectiva generaţiilor viitoare.
pagina 38
Creşterea transparenţei şi a responsabilităţii este, de asemenea, esenţială pentru a consolida
încrederea cetăţenilor în toate instituţiile statului.
Prin urmare, acesta trebuie să fie obiectivul nostru comun de a asigura transparenţa, a spori
responsabilitatea, a lupta împotriva corupţiei şi, astfel, a contribui la dezvoltarea durabilă.
Măsurile necesare pentru a îmbunătăţi transparenţa şi răspunderea pentru o dezvoltare
durabilă sunt:
- îmbunătăţirea informaţiilor privind durabilitatea financiară (de exemplu, cu privire la sursele
de risc fiscal, standardele şi practicile de transparenţă fiscală);
- o acoperire mai completă a instituţiilor din sectorul public - societăţile publice trebuie să fie
parte a oricărei analize cuprinzătoare a finanţelor publice, deoarece datoriile lor sunt de multe
ori garantate de stat, implicit sau explicit;
- o raportare mai cuprinzătoare a activelor şi a pasivelor din situaţiile financiare;
- o recunoaştere a unei game mai largi de tranzacţii şi a altor fluxuri economice;
- o abordare mai riguroasă pentru prognoza fiscală şi analiza riscurilor;
- o aliniere a standardelor privind bugetele, statisticile şi conturile;
- evaluarea activelor şi pasivelor, precum şi a profiturilor şi pierderilor din situaţiile financiare
şi
- introducerea în situaţiile financiare a unor informaţii privind pasivele contingente.
În acest context, este vital ca instituţiile supreme de audit să informeze în timp util factorii de
decizie şi publicul larg despre:
- Sarcinile concrete din cadrul mandatului de audit privind durabilitatea financiară şi limitele
acestora;
- Constrângerile existente pentru îndeplinirea efectivă a acestor sarcini şi
- Importanţa promovării în mod activ a punerii în aplicare a principiilor Declaraţiilor de la
Lima şi Mexic şi respectiv ale Rezoluţiei A/66/209 a Adunării Generale a ONU la nivel
naţional.
Agenda de Dezvoltare Post-2015
În acest context, noi, membrii INTOSAI, suntem în prezent puternic implicaţi în procesul de
elaborare a Agendei de Dezvoltare post-2015, care defineşte viitoarele obiective de dezvoltare
durabilă. Scopul nostru este de a îmbunătăţi în continuare condiţiile prealabile pentru o
dezvoltare durabilă, prin consolidarea substanţială a poziţiei şi activităţii instituţiilor supreme
de audit de pe glob: consolidarea independenţei instituţiilor supreme de audit, implementarea
de măsuri conexe de consolidare a capacităţii şi îmbunătăţirea sistemelor contabile.
pagina 39
Reprezentanţii ONU şi organismele ONU au emis deja semnale pozitive pentru a include
aceste elemente - în special independenţa instituţiilor supreme de audit şi consolidarea
capacităţilor - în cadrul Agendei de Dezvoltare post-2015:
Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a salutat în mod explicit această iniţiativă a
INTOSAI şi a subliniat importanţa transparenţei şi a responsabilităţii, cu ocazia întâlnirii mele
de lucru cu el, înainte de ultimul Congres al INTOSAI de la Beijing.
Sub-secretarul General al ONU, Dl. Wu Hongbo, a menţionat în mod special
responsabilitatea şi mecanismele de monitorizare, ca o condiţie prealabilă a Agendei de
Dezvoltare Post-2015 şi a subliniat că existenţa unor instituţii puternice şi independente,
precum şi consolidarea capacităţii instituţiilor supreme de audit sunt condiţii esenţiale.
Preşedintele ECOSOC, Dl. Martin Sajdik, de asemenea, s-a referit în mod explicit la "un
cadru de responsabilitate robust", ca fiind un element-cheie pentru succesul Agendei de
Dezvoltare Post-2015 şi la rolul important al instituţiilor supreme de audit în această privinţă.
CEPA, Comitetul de Experţi al ONU privind Administraţia Publică, a solicitat în mod expres
în proiectul de rezoluţie pentru ECOSOC:
- includerea principiilor din cadrul Declaraţiilor de la Lima şi Mexic, precum şi a Rezoluţiei
A/66/209 a Adunării Generale a ONU şi
- recunoaşterea importanţei consolidării responsabilităţii naţionale prin intermediul
instituţiilor supreme de audit, precum şi a capacităţii instituţiilor supreme de audit naţionale,
ca elemente esenţiale ale Agendei de Dezvoltare Post-2015.
Apel
Acum este responsabilitatea şi sarcina noastră, a tuturor, în calitate de reprezentanţi
responsabili ai instituţiilor de stat, de a
- creşte gradul de conştientizare a părţilor interesate, în scopul de a
- include independenţa instituţiilor supreme de audit, consolidarea capacităţilor aferente şi
îmbunătăţirea sistemelor contabile, ca elemente esenţiale ale Agendei de Dezvoltare Post-
2015.
Acest lucru este deosebit de important deoarece, în iulie, Segmentul Ministerial al ECOSOC
va avea loc la sediul ONU de la New York, unde eventualele elemente ale Agendei de
Dezvoltare Post-2015 vor fi discutate la nivel ministerial. Cu această ocazie, în iulie, voi
prezenta poziţia INTOSAI şi voi sublinia încă o dată apelul nostru pentru includerea
independenţei instituţiilor supreme de audit şi consolidarea capacităţilor aferente, precum şi
îmbunătăţirea sistemelor de contabilitate, la nivelul ONU.
pagina 40
Cu ocazia acestui eveniment de la Bucureşti, care marchează aniversarea a 150 de ani de la
înfiinţarea sa, Curtea de Conturi a României este un model în asumarea responsabilităţii sale
de a creşte gradul de conştientizare a importanţei acestui proces la nivel naţional, pentru că
utilizează în mod activ această ocazie pentru a sublinia importanţa transparenţei şi
independenţei instituţiilor supreme de audit, în contextul provocărilor recente privind
dezvoltarea durabilă.
Prin urmare, doresc să felicit Curtea de Conturi a României încă o dată, nu doar cu ocazia
celei de-a 150-a aniversări, ci şi în special pentru acest eveniment festiv, care contribuie în
mod semnificativ la transmiterea preocupărilor instituţiilor supreme de audit către cei mai
importanţi reprezentanţi la nivel naţional.
In acest sens, doresc încă o dată să exprim sincera mea gratitudine pentru invitaţia la acest
eveniment şi felicitările mele cu ocazia celei de-a 150-a aniversări.
Sunt convins că instituţia dumneavoastră, Curtea de Conturi a României, va continua să
contribuie la consolidarea transparenţei şi independenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel
internaţional, în următorii 150 de ani, în beneficiul cetăţenilor, în vederea întăririi încrederii şi
siguranţei în eficienţa şi fiabilitatea instituţiilor statului.
Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.
pagina 41
Discurs al domnului Guilherme
d'Oliveira Martins, Președintele Curții de Conturi a Portugaliei și Președinte al
EUROSAI
Domnule Președinte al României,
Domnule Președinte al Senatului României,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Domnule Prim - Ministru al României,
Domnule Președinte al Curții de Conturi a României,
Stimați Colegi,
Excelențele Voastre,
Doamnelor și domnilor,
La această ceremonie comemorativă a aniversării a 150 de ani de la înființarea Curții de
Conturi a României, sunt foarte onorat și încântat, în calitate de președinte al EUROSAI și
președinte al Curții de Conturi a Portugaliei, de a avea posibilitatea să vă adresez câteva
cuvinte.
Mulțumesc domnului Nicolae Văcăroiu, Președintele Curții de Conturi a României, pentru
onoranta și amabila sa invitație de a participa la această ceremonie și profit de această ocazie
pentru a vă transmite felicitările mele cu ocazia acestui important eveniment.
Curtea de Conturi a României a atins 150 de ani de existență și a fost înființată prin Legea din
24 ianuarie 1864, sub denumirea de ″Înalta Curte de Conturi″ pentru întreaga Românie.
Astfel, instituția supremă de audit din România a fost înființată pe baza unui model de Curte,
într-o perioadă marcată de principiul consimțământului și al separației, precum și al
interdependenței puterilor.
Scopul a fost acela de a asigura distincția dintre executiv și funcțiile de audit pe baza
principiului consimțământului, în două aspecte: autorizare și control.
Pe lângă toate acestea, în 1866 Curtea de Conturi a României a devenit o instituție cu rang
constituțional, menținându-și statutul și în cadrul următoarelor Constituții.
pagina 42
O instituție veche își poate realiza în mod eficient misiunea numai dacă se construiește punți
pentru viitor, prin combinarea acțiunii și experienței cu istoria și identitatea bogată.
Acesta este și cazul Curții de Conturi a României, care a fost consolidată din punct de vedere
instituțional în contextul independenței organice și instituționale.
Aș dori să subliniez faptul că Curtea Română de Conturi împărtășește cu instituțiile supreme
de audit din Uniunea Europeană și, de asemenea, ale EUROSAI, valorile fundamentale ale
autonomiei, independenței și transparenței. În fapt, îndeplinirea rolului de instituție supremă
de audit se bazează pe aceste principii de bază, care trebuie întotdeauna să fie consolidate și
stimulate, în special în contextul internațional actual de imprevizibilitate economică și
financiară, ca să nu mai vorbim de amenințări de echilibru fundamental din punct de vedere al
bunăstării societăților.
Nu putem exclude faptul că cele mai multe zone de risc prin care se contestă în prezent
societățile și guvernele sunt legate de gestionarea finanțelor publice, al căror control este dat
de mandatul instituțiilor supreme de audit.
Astfel, ca un exemplu semnificativ, în contextul Uniunii Europene, statele membre și
instituțiile UE înfruntă provocările noii guvernanțe economice, financiare și fiscale, care,
după cum știm, a ridicat noi probleme pentru instituțiile naționale și ale Uniunii Europene.
Din punctul de vedere al instituțiilor supreme de audit , marea provocare actuală în Uniunea
Europeană are practic de a face cu necesitatea de a clarifica rolul lor în contextul tendinței de
consolidare a supravegherii multilaterale a politicilor și procedurilor care au fost deja puse în
aplicare, în principal pe baza procedurilor de decizie la nivel național. De asemenea, există o
dorință pentru o mai mare implicare a instituțiilor naționale în domenii (de exemplu, în
legătură cu controlul) ale guvernării UE.
Prin urmare, instituțiile supreme de audit nu pot fi neutre cu privire la astfel de amenințări; ele
au dreptul și datoria de a interveni în aceste cazuri, cu utilizarea maximă a cunoștințelor,
abilităților și angajamentului lor.
În acest context, instituțiile supreme de audit au simțit nevoia de a coopera și de a reflecta
profund cu privire la subiectele care țin de mandatele lor. Astfel, cu scopul de a face față
provocărilor, au nevoie de îmbogățirea ideilor creative și a inițiativelor inovatoare.
Cu toate acestea, rolul instituțiilor supreme de audit în beneficiul consolidării transparenței și
a responsabilității în activitatea publică poate fi realizată solid atunci când aceste instituții sunt
fundamentate pe condițiile de bază: autonomie, independență și transparență.
După cum știm, Congresul VIII al EUROSAI care a avut loc la Lisabona, Portugalia, în 2011,
a adoptat o Declarație cu privire la independența Instituțiilor Supreme de Audit, care are ca
scop reafirmarea și evidențierea principiilor importante exprimate în declarațiile INTOSAI,
adoptate la Lima, în 1977, și în Mexic, în 2007.
În acest sens, aș aminti succesul important al eforturilor INTOSAI, care au obținut
recunoașterea principiilor Declarațiilor Lima și Mexic în rezoluțiile ONU, ca o referință la
nivel mondial - și anume Rezoluția A/66/209 a Adunării Generale din 22 decembrie 2011:
Promovarea eficienței, responsabilității, eficacității și transparenței administrației publice
prin consolidarea Instituțiilor Supreme de Audit.
pagina 43
Această rezoluție a ONU afirmă că instituțiile supreme de audit pot efectua misiunea lor în
mod obiectiv și eficient, doar dacă rămân independente de entitatea auditată și sunt protejate
de influențele externe.
Aș dori, de asemenea, să amintesc rolul semnificativ al instituțiilor supreme de audit membre
EUROSAI în 2012, în dezvoltarea de inițiative privind difuzarea Declarației de la Lisabona și
Rezoluția ONU privind independența instituțiilor supreme de audit , prin diferite canale.
Aș aminti de scrisoarea trimisă recent de către Secretarul General al EUROSAI membrilor
instituțiilor supreme de audit, cu scopul de a actualiza informațiile privind experiențele în
acest context.
Alte inițiative relevante ale EUROSAI care, în opinia mea, merită să fie scoase în evidență din
punctul de vedere al sublinierii importanței independenței instituțiilor supreme de audit, sunt:
punerea în aplicare, în 2013, a unui Chestionar cu privire la independența instituțiilor
supreme de audit și Seminarul cu privire la Independență, care a avut loc pe 28 martie 2014,
în Ungaria.
Sunt bucuros să reamintesc faptul că acest chestionar concluzionează faptul că instituțiile
supreme de audit ale EUROSAI sunt în măsură să își îndeplinească mandatele lor într-un mod
compatibil cu cerințele Declarațiilor de la Lima și Mexic ale INTOSAI, precum și cu
Rezoluția Adunării Generale a ONU A/66/209.
Mai mult, acest chestionar recomandă ca instituțiile supreme de audit să reflecte asupra unor
subiecte ca imunitate legală, conflicte de interese, mandat de audit, planificarea și
implementarea bugetelor, în acest fel îmbunătățindu-se nivelul independenței membrilor
comunității EUROSAI, când este necesar.
Trebuie să realizăm că problema independenței nu este un scop în sine.
Dar acesta este un motiv fundamental pentru consolidarea calității utilizării fondurilor publice
și pentru eficientizarea organizării de audituri, astfel că rezultatul auditului are o influență
privind stabilirea și dezvoltarea unei bune guvernări, ceea ce conduce, de asemenea, la
inovațiile necesare.
Stimați Colegi,
Doamnelor și domnilor,
România este o țară în care simțim profund istoria Europei, așa cum acesta a asistat la
coexistența diferitelor culturi. Moștenirea istorică pe care o putem găsi în România este un
patrimoniu unic pus la dispoziția celor care vizitează această țară.
Prietenia dintre Portugalia și România este foarte lungă și își are rădăcinile în tradițiile noastre
comune de latinitate.
pagina 44
În relațiile mele personale cu Uniunea Latină și UNESCO, am asistat la multe dintre aceste
legături puternice, care-mi permite să onorez memoria lui Mircea Eliade al cărui rol ca
Diplomat la Lisabona a fost remarcabil.
După ce a experimentat unele perioade dificile din istoria sa, la începutul secolului XXI,
România a experimentat rezultate de succes ale eforturilor poporului român față de
provocările cu care se confruntă. Și mă bucur să spun că în România există o perspectivă plină
de speranță pentru viitor.
Sunt sigur că Curtea de Conturi a României a fost și va fi un factor relevant pentru țară, pentru
păstrarea prosperității sale și chiar pentru a ajuta la stimularea ei.
În calitate de președinte al EUROSAI, aș dori să exprim din nou recunoștința pentru invitația
dumneavoastră de a participa la această Sesiune Comemorativă a aniversării a 150 de ani de la
înființarea Curții de Conturi a României, în timp ce asist în numele EUROSAI la determinarea
puternică a acestei organizații pentru a contribui la beneficiul instituțiilor supreme de audit,
atât în cadrul propriilor lor jurisdicții cât și într-o perspectivă de cooperare reciprocă.
Felicitări și cele mai bune urări Curții de Conturi a României pentru cea de-a 150-a aniversare
a sa!
Vă mulțumesc foarte mult!
pagina 45
Discursul domnului João Augusto
Ribeiro Nardes, Preşedinte al Curţii Federale de Audit a Braziliei
Domnule Preşedinte Nicolae Văcăroiu,
Doamnelor şi domnilor,
Aş dori să încep prin a-mi exprima mulţumirea pentru invitaţia lansată de domnul Preşedinte
Nicolae Văcăroiu de a participa la ceremonia organizată cu ocazia celei de-a 150-a aniversări
a Curţii de Conturi a României.
Este o onoare pentru noi, cei din Brazilia, să fim prezenţi la acest important eveniment, în
frumosul oraş Bucureşti, care este numit, pe bună dreptate ″Parisul din Est″. Primirea
Dumneavoastră în acest istoric şi admirabil Palat al Parlamentului a fost memorabilă.
Bucureştiul are un oraş-frate în Brazilia, oraşul São Paolo, ceea ce uneşte cele două ţări şi
contribuie la întărirea legăturilor de cooperare, a schimbului de experienţă şi schimbului
cultural dintre cele două naţiuni.
Brazilienii şi românii au mai multe lucruri în comun decât ne imaginăm, în ciuda distanţei
geografice care ne desparte. Limba română face parte din aceeaşi familie de limbi romanice în
care îşi are originea şi limba portugheză. Suntem toţi latini, aşa cum a observat şi profesorul
român Mircea Eliade, în lucrarea sa intitulată ″Românii, latinii Orientului″.
Istoricul şi romancierul Eliade a trăit în Lisabona şi a citit clasicii portughezi, printre ei
numărându-se Camões şi Eça de Queiroz. A contribuit la consolidarea legăturilor între latinii
din vest şi cei din est, prin traduceri şi organizarea de conferinţe.
Convergenţele dintre naţiunile noastre s-au extins şi la instituţii. Curtea de Conturi a
României şi cea a Braziliei sunt contemporane, ambele luând naştere după cea de-a doua
jumătate a secolului al XIX-lea. Curtea Federală de Conturi a Braziliei va împlini 124 de ani
anul acesta şi, la fel ca şi Curtea de Conturi a României, a trecut prin momente dificile, cu
perioade de mai puţin progres în ceea ce priveşte scenariul instituţional care, din fericire, sunt
depăşite de perioade democratice intense şi pline de acţiune.
pagina 46
Instituţiile Supreme de Audit, precum Curtea de Conturi a României şi cea a Braziliei, sunt
instrumente esenţiale în cadrul naţiunilor dezvoltate şi sunt mecanisme fundamentale în
serviciul societăţii şi pentru menţinerea echilibrului statului democratic.
Transparenţa, din ce în ce mai necesară în domeniul utilizării resurselor publice, întăreşte şi
mai mult rolul Instituţiilor Supreme de Audit. Este responsabilitatea celor care supraveghează
să asigure eficienţa, eficacitatea şi economia în utilizarea banilor cetăţenilor. De asemenea,
trebuie să consolidăm încrederea societăţii în organele de guvernare publică. Guvernele
trebuie să garanteze performanţa instituţiilor, astfel încât etica şi independenţa să poată
prevala şi rezultatele obţinute să fie credibile.
Printre principiile de bază care conduc activitatea instituţiilor supreme de audit, după cum s-a
stabilit în Declaraţia de la Lima de către INTOSAI, organizaţia care ne aduce împreună, aş
dori să subliniez necesitatea de a ne asigura că instituţiile îşi pot desfăşura activitatea în mod
independent, autonom şi transparent.
Independenţă funcţională şi organizaţională, astfel încât membrii săi să poată acţiona în
deplină libertate.
Autonomie în ceea ce priveşte iniţiativele de a acţiona, fie faţă de guvern, fie faţă de
Parlament.
Transparenţă în relaţia cu guvernul, societatea şi Parlamentul, în ceea ce priveşte
publicarea şi difuzarea rezultatelor auditurilor.
Aceste trei principii - care sunt fundamentale - par să se alinieze perfect cu cele trei culori ale
drapelului românesc, unde albastru reprezintă Libertatea, galben este un simbol al Justiţiei şi
roşu evocă Fraternitatea.
Cred că marea naţiune din România stă pe aceşti piloni. Valori care ar trebui să ghideze toate
naţiunile din lume şi principii care trebuie să conducă toate instituţiile supreme de audit,
indiferent de forma în care sunt organizate sau de relaţia pe care o au cu guvernele lor sau cu
societăţile care au înfiinţat instituţiile supreme de audit.
Independenţă. Autonomie. Transparenţă. Exemple pentru toate naţiunile. Libertate. Dreptate.
Fraternitate. Valorile pentru lume.
Înainte de a încheia acest scurt mesaj de salut către toţi românii, aş dori să spun că ne va fi dor
de echipa naţională românească în cadrul Cupei Mondiale FIFA, care va începe în Brazilia
săptămâna viitoare.
Această ţară a lăsat amintiri de neuitat în fotbalul mondial. Echipa voastră naţională a făcut
senzaţie în la Cupa Mondială din 1994, când a învins Statele Unite şi Argentina şi a strălucit
în 1998, când a învins Anglia. Am specificat acest lucru doar pentru a menţiona cele mai
recente rezultate împotriva echipelor din ţările cu cea mai mare tradiţie în fotbal.
Ne va fi dor cu siguranţa de România.
Îmi amintesc Cupa Mondială din 1970, care a avut loc în Mexic, pe Stadionul Jalisco, când
Brazilia a obţinut unul dintre cele mai strânse scoruri din acel campionat, împotriva României.
Am câştigat cu 3 la 2, cu goluri din România ale celui mai bun marcator Dumitrache şi ale
pagina 47
mijlocaşului Dembrowski. O bucurie care a marcat pentru totdeauna amintirea României în
inimile noastre şi care a fost, probabil, depăşită doar de uimitoarea şi fără precedent notă de
10 obţinută de gimnasta Nadia Comăneci, la Montreal, în 1976 şi care a dezorientat plăcile de
scor electronice, nepregătite încă să afişeze perfecta notă de 10 a fetei de paisprezece ani.
România este reprezentată de toate acestea. Brazilia este la fel. Distanţa ne desparte.
Afinitatea ne uneşte.
Felicitări România! Felicitări Curţii de Conturi a României pentru cei 150 de ani de existenţă!
Felicitări pentru oamenii din România, pentru luptele lor, pentru efortul şi pentru minunata
ţară pe care aţi construit-o.
Vă mulţumesc!
pagina 48
Discursul domnului Vitor Caldeira,
Preşedintele Curţii de Conturi Europene
Domnule Preşedinte al României,
Domnule Preşedinte al Senatului,
Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Domnule Prim-ministru,
Domnule Preşedinte al Curţii de Conturi a României, Excelenţele Voastre
Stimaţi Colegi, Doamnelor şi domnilor,
Este o mare onoare să ţin acest discurs cu această importantă ocazie, care marchează 150 de
ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României.
Europa a trecut prin mai multe perioade devastatoare, în acest interval de timp. Acum 70 de
ani, Europa era în război. Forţele aliate au aterizat pe plajele din nordul Franţei. Şi marea
majoritate a popoarelor din Europa au fost supuse regimului autoritar.
Uniunea Europeană a crescut din seminţele acelei eliberări. Aceasta cuprinde acum popoarele
din 28 de state europene.
În ultimii şapte ani, România este stat membru al Uniunii Europene, împărtăşind, cu toate
celelalte state membre, obiectivul de promovare a valorilor demnităţii umane, libertăţii,
democraţiei, egalităţii, statului de drept şi respectarea drepturilor omului, precum şi pacea şi
bunăstarea popoarelor Uniunii.
pagina 49
În anul 2007, când Uniunea Europeană a primit poporul român, Curtea de Conturi Europeană
a primit primul său membru din România, pe domnul Ovidiu Ispir.
Astăzi, sunt foarte mândru să fiu însoţit de cel de al doilea membru român, domnul George
Pufan, fostul Secretar General al Curţii de Conturi a României.
Faptul de a avea membri români ai Curţii a contribuit în mare măsură la consolidarea, în
continuare, a relaţiilor excelente dintre instituţiile noastre de audit, care au început să fie
dezvoltate deja în perioada în care România se pregătea să adere la UE.
În acest timp, Comitetul de Contact al Conducătorilor Instituţiilor Supreme de Audit din
statele membre ale Uniunii Europene şi Curtea de Conturi Europeană au jucat un rol
important în sprijinirea Curţii de Conturi a României, nu în ultimul rând prin intermediul unui
grup de lucru comun, dedicat sprijinului instituţiilor supreme de audit din ţările candidate şi
potenţial candidate, în vederea construirii capacităţii instituţionale în contextul pregătirii
pentru aderarea la UE.
Mă bucur să constat că instituţia dumneavoastră, Curtea de Conturi a României, este activ
implicată în conducerea acelui grup de lucru care ajută la pregătirea Instituţiilor Supreme de
Audit ale viitoarei generaţii de state membre ale Uniunii Europene, pentru provocarea de a
avea statutul de membru al UE.
Eu cred că îmbunătăţirea în continuare a cooperării dintre instituţiile supreme de audit din UE
va fi foarte importantă din punctul de vedere a două provocări-cheie cu care instituţiile
noastre se vor confrunta, având în vedere că UE continuă să se dezvolte.
Deci, cu ocazia aniversării Curţii de Conturi a României, trebuie să profităm de ocazie pentru
a sărbători şi progresul pe care Curtea de Conturi a României şi alte Curţi de Conturi
europene l-au făcut în abordarea a două provocări majore, care sunt deosebit de relevante în
acest moment pentru dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene şi pentru activitatea tuturor
instituţiilor supreme de audit din UE.
Prima provocare este aceea a auditării şi raportării utilizării fondurilor publice, în cadrul unei
societăţi democratice.
În cadrul democraţiilor, auditorii publici lucrează pentru a asigura că există responsabilitate în
faţa cetăţenilor pentru modul în care guvernul cheltuieşte fondurile publice.
Ca şi comunitate a instituţiilor supreme de audit din UE, recunoaştem că acest lucru aduce
responsabilităţi considerabile faţă de cele existente în alte sisteme de guvernare.
pagina 50
Ca instituţii supreme de audit, trebuie să raportăm în mod public cetăţenilor cu privire la
utilizarea fondurilor publice. Şi trebuie să fim responsabili şi transparenţi în faţa cetăţenilor, în
tot ceea ce facem.
Deci, putem sărbători astăzi faptul că instituţiile supreme de audit ale UE au ajuns să joace un
rol central în toate democraţiile europene, în ceea ce priveşte răspunderea guvernelor în faţa
cetăţenilor lor.
Dar, în acelaşi timp, trebuie să recunoaştem toate responsabilităţile importante care decurg
din îndeplinirea acestui rol în mod eficient, mai ales în contextul UE.
Aceasta mă aduce la a doua provocare-cheie.
Mai simplu spus, este tot mai greu să audităm guvernele şi să le tragem la răspundere. Acest
lucru se datorează transformărilor care au avut loc - şi încă mai au loc - în activităţile de
guvernare şi în modul în care acestea sunt finanţate.
Statele sunt datoare să ofere servicii mai complexe, în moduri diferite, cetăţenilor mai mult
decât oricând.
Având în vedere că guvernarea şi finanţele publice au devenit din ce în ce mai complexe,
sarcina privind auditarea acestor activităţi a devenit chiar mai exigentă.
Aici, din nou cooperarea între instituţiile supreme de audit a fost - şi va continua cu siguranţă
să fie - esenţială pentru abordarea acestei provocări.
În ultimii ani, în special, comunitatea instituţiilor supreme de audit a făcut progrese
considerabile. Prin intermediul INTOSAI şi EUROSAI, ne-am stabilit un cadru de standarde
profesionale şi bune practici.
Pe măsură ce acest cadru se dezvoltă, acesta ar trebui să ofere o bază importantă nu numai
instituţiilor supreme de audit pentru a efectua audituri de înaltă calitate, dar şi pentru a
coordona aceste audituri, dacă este necesar, ca de exemplu în contextul noilor tendinţe în
cadrul guvernanţei europene.
Domnule Preşedinte, doamnelor şi domnilor,
Recentele alegeri pentru Parlamentul European au scos în evidenţă o problemă serioasă în
cadrul UE, pe care instituţiile supreme de audit o pot rezolva lucrând împreună.
pagina 51
Problema este cum consolidăm legitimitatea democratică şi responsabilitatea Uniunii
Europene în faţa cetăţenilor săi.
Aceasta nu este o problemă nouă. Dar, de când a început criza financiară şi economică, a
devenit în mod constant mai importantă. Având în vedere faptul că finanţele publice s-au
deteriorat, încrederea cetăţenilor în instituţiile lor de conducere, atât europene, cât şi
naţionale, a scăzut.
Este clar că o mai bună utilizare a fondurilor publice disponibile este acum o prioritate pentru
autorităţile naţionale şi pentru instituţiile UE.
Bugetul UE reprezintă o sursă majoră de investiţii potenţiale pentru multe state membre, la un
moment în care bugetele naţionale sunt sub presiune.
Dar nu toate fondurile disponibile în bugetul UE sunt cheltuite. Şi noi ştim că ceea ce este
utilizat nu este întotdeauna bine cheltuit.
Instituţiile supreme de audit din statele membre ale UE şi Curtea Europeană de Conturi pot
colabora pentru a efectua audituri, ajutând autorităţile statelor membre să obţină cât mai mult
din fondurile disponibile în bugetul UE.
Iar noi putem să ajutăm autorităţile europene şi cele naţionale să răspundă întrebărilor
legitime din partea cetăţenilor referitoare la cheltuirea fondurilor UE, dacă aceste fonduri au
fost cheltuite în mod legal şi dacă oferă un bun raport calitate - preţ.
Cu toate acestea, răspunsul la aceste întrebări în contextul UE nu este uşor de dat. Este nevoie
de o anume contabilitate, un anumit audit şi de consultarea populaţiei, atât la nivel naţional,
cât şi la nivel european.
Instituţiile supreme de audit din cadrul UE, prin intermediul Comitetului de Contact, au fost
implicate în mod activ în dezbaterea publică cu privire la aspecte importante referitoare la
cum ar trebui să fie acestea îmbunătăţite.
De exemplu, Comitetul de Contact a înfiinţat două grupuri de lucru operaţionale, care includ
Curtea de Conturi a României.
Primul grup de lucru operaţional se ocupă de propunerea Comisiei Europene de a dezvolta
sisteme contabile publice în UE, prin introducerea unor standarde europene de contabilitate
pentru sectorul public.
Cel de-al doilea grup de lucru are ca obiect sarcinile şi rolul auditului public extern, în funcţie
de evoluţiile recente în guvernanţa economică a Uniunii Europene .
pagina 52
UE şi statele membre fac paşi importanţi în direcţia bună, dar există un drum lung de parcurs
şi mai sunt multe lucruri pe care instituţiile supreme de audit pot să le facă spre a veni în
sprijinul acestora.
Domnule Preşedinte, doamnelor şi domnilor,
Instituţiile supreme de audit din statele membre e posibil să nu aibă toate răspunsurile în ceea
ce priveşte realizarea consolidării legitimităţii democratice şi responsabilităţii în cadrul
Uniunii Europene. Dar eu sunt sigur că întărirea cooperării între instituţiile supreme de audit
este o parte a soluţiei.
Ar trebui să sărbătorim buna cooperare din trecut, în timp ce ne pregătim să fim inovatori în
viitor, pentru că ceea ce Uniunea Europeană încearcă să realizeze nu a mai fost făcut înainte.
În cadrul eforturilor noastre referitoare la dezvoltarea cooperării, putem fi inspiraţi de dorinţa
Curţii de Conturi a României, din anii recenţi, de a-şi construi propria independenţă,
autonomie şi credibilitate instituţională, şi de a împărtăşi lecţiile învăţate cu alte instituţii
supreme de audit.
În numele Curţii de Conturi Europene, doresc să felicit Curtea de Conturi a României şi să
urez instituţiei toate cele bune în viitorul său în cadrul Uniunii Europene, cu ocazia celei de-a
150-a aniversări.
Vă mulţumesc pentru atenţie!
pagina 53
Discursul domnului Felipe Garcia
Ortiz – Consilier şi Preşedinte al Secţiei Jurisdicţionale din cadrul Curţii de Conturi a
Spaniei
Stimate domnule Preşedinte şi stimaţi membri ai Curţii de Conturi a României,
Stimaţi colegi şi prieteni,
Este o mare onoare şi plăcere pentru mine să spun câteva cuvinte cu ocazia evenimentelor
prin care se aniversează cea de-a 150-a aniversare a Curţii de Conturi a României.
Aş dori, înainte de toate, să adresez sincere mulţumiri domnului Preşedinte Nicolae Văcăroiu,
atât în numele Preşedintelui Curţii de Conturi a Spaniei, domnul Ramón Álvarez de Miranda
García, cât şi al meu, pentru amabila invitaţie de a sărbători împreună aceste momente de
mare importanţă instituţională şi pentru călduroasa primire. De asemenea, adresez mulţumirile
mele colaboratorilor Dumneavoastră, pentru efortul şi dedicarea cu care au efectuat pregătirile
intense şi deosebite pentru organizarea programului întâlnirilor din aceste zile.
Doresc să mulţumesc în mod special pentru invitaţia de a vizita şi a cunoaşte în profunzime
acest oraş incomparabil, cu istorie centenară şi monumente frumoase.
Relaţiile dintre Curtea de Conturi a României şi Curtea de Conturi a Spaniei
În primul rând, trebuie să reamintesc relaţiile fructuoase care au unit în mod tradiţional Curtea
de Conturi a României şi Curtea de Conturi a Spaniei, ceea ce a contribuit la consolidarea
capacităţii instituţionale şi tehnice a celor două instituţii de audit public extern.
Curtea de Conturi a Spaniei are o strânsă legătură cu Curtea de Conturi a României, atât în
plan bilateral, cât şi în cadrul organizaţiilor internaţionale, EUROSAI şi INTOSAI.
pagina 54
Trebuie să fim recunoscători Curţii de Conturi a României pentru excelentele relaţii existente,
inclusiv cu ocazia ultimei vizite oficiale la Curtea de Conturi a Spaniei a unei delegaţii
conduse de domnul Preşedinte Nicolae Văcăroiu, anul trecut, care a întărit şi mai mult
legăturile care unesc ambele instituţii; sau pentru excelenta primire a delegaţiei conduse de
Preşedintele nostru din acel moment, cu ocazia vizitei la Bucureşti.
Amintirea ambelor întâlniri, pentru toţi participanţii, este de neşters şi este mereu evocată cu
imensă recunoştinţă şi satisfacţie.
De asemenea, nu putem să nu ne amintim că relaţia intensă şi satisfăcătoare dintre instituţiile
noastre a implicat realizarea a două proiecte de twinning între Curtea de Conturi a Spaniei şi
Curtea de Conturi a României, în 2003 şi 2006, care au reprezentat o ocazie deosebită pentru
schimbul de experienţă, pe marginea obiectivelor generale de consolidare a capacităţii
instituţionale şi de însuşire a aquis-ului comunitar. Şi unde, încă o dată, s-a evidenţiat
profunda recunoştinţă şi afecţiunea cu care reprezentanţii Curţii de Conturi a Spaniei, care au
avut ocazia să participe la cele două proiecte, îşi amintesc de acestea.
Desigur că această legătură instituţională strânsă a fost favorizată de relaţiile speciale de
prietenie dintre cele două popoare şi de multele legături istorice, culturale şi lingvistice care
ne unesc şi care azi au culminat cu relaţii comerciale strânse şi un viitor promiţător în sânul
Uniunii Europene.
Ne putem simţi mândri de toate acestea şi cred şi îmi doresc ca această realitate să ia amploare
şi să ne permită să contribuim în mod reciproc pentru ca atât Curtea de Conturi a României
cât şi Curtea de Conturi a Spaniei să se ridice la înălţimea circumstanţelor şi ca, din
perspectiva situaţiei noastre instituţionale privilegiate, să putem să contribuim la atingerea
obiectivelor de dezvoltare şi progres pe care ni le cere societatea.
De asemenea, nu pot să nu subliniez în acest sens, unica şi inestimabila contribuţie a
domnului Văcăroiu la succesul întâlnirilor şi schimburilor noastre, rezultat, fără îndoială, din
îndelungata sa experienţă în ceea ce priveşte managementul public, începând cu asumarea
responsabilităţilor la nivelul maxim politic, a formării profesionale solide în domeniul
economic şi, mai ales, a rolului şi contribuţiei la dezvoltarea socială şi economică a României.
Şi toate acestea, fără a uita uriaşul prestigiu profesional, în cadrul auditului public, atins pe
bună dreptate în urma muncii şi a numeroaselor studii ştiinţifice, precum şi a contribuţiilor
sale inestimabile, în cadrul organizaţiilor şi a forurilor internaţionale, precum Organizaţia
Europeană a Instituţiilor Supreme de Audit, EUROSAI.
pagina 55
Pentru toate acestea, trebuie să recunoaştem că prezenţa noastră în România, în acest oraş
Bucureşti, istoric şi splendid, trezeşte în noi sentimente de apropiere, care ne fac să ne simţim
ca la noi acasă şi ne permit să ne considerăm foarte mulţumiţi de şederea noastră aici, pe
parcursul acestor zile.
Scurte note istorice
Suntem două instituţii de mare tradiţie istorică şi, în acelaşi timp, relativ tinere. Lunga tradiţie
istorică demonstrată de însuşi evenimentul pe care îl sărbătorim, cei 150 de ani de istorie pe
care Curtea de Conturi a României îi contemplă, şi relativ tinere, prin faptul că am înfruntat
în ultimii zeci de ani schimbări semnificative şi decisive în cadrul structurii, organizării şi
scopurilor noastre.
De asemenea, suntem două instituţii cu mari asemănări în ceea ce priveşte dezvoltarea istorică
şi traiectoria recentă.
Dacă Curtea de Conturi a României sărbătoreşte în acest moment cea de-a 150-a aniversare,
este necesar să ne amintim profunda transformare la care a fost supusă în ultimele decenii, ca
şi consecinţă a aprobării Constituţiei din anul 1991, cu reforma sa din anul 2003 şi cu
integrarea României, ca membru cu drepturi depline, în Uniunea Europeană, în anul 2007.
Şi, în paralel, putem să evidenţiem faptul că instituţia noastră, Curtea de Conturi a Spaniei –
deşi şi-ar putea găsi începuturile în prima jumătate a secolului al XV-lea, ia in considerare, ca
germen direct al originii sale, legea organică din 25 august 1851, astfel încât vorbim de o
traiectorie istorică mai scurtă decât cei 150 de ani pe care îi sărbătorim în acest moment.
Mai mult, funcţiile Curţii de Conturi a Spaniei nu s-au consolidat şi definitivat, în forma în
care există acum, până la aprobarea Constituţiei spaniole în anul 1978, după recuperarea
democraţiei în Spania, atunci când Carta Magna a proclamat faptul că suveranitatea populară
rezidă în poporul spaniol, de la care emană puterile statului şi că organizarea acestor puteri
respectă principiul universal al separării puterilor, ca barieră instituţională în faţa abuzului de
putere.
Şi există, în acest context de segregare tradiţională a puterilor, cadrul în care Constituţia
spaniolă prevede astfel: "Curtea este organul suprem însărcinat cu controlul conturilor şi
managementul financiar al statului şi al sectorului public." Funcţia de audit - externă,
permanentă şi ulterioară, se va referi la supunerea activităţii economico-financiare din
sectorul public principiilor legalităţii, eficienţei şi economicităţii. Curtea de Conturi a Spaniei,
pagina 56
prin urmare, este configurată, în principiu, ca organ suprem de susţinere a legiuitorului în
ultima fază a ciclului bugetar, şi anume, la momentul aprobării de către Parlamentul spaniol a
conturilor generale de stat, în fiecare an.
În acelaşi timp, Constituţia spaniolă atribuie Curţii de Conturi o funcţie de natură
jurisdicţională, necesară şi ne prorogabilă, exclusivă şi deplină, al cărei conţinut se
concentrează pe judecarea cererii de angajare a răspunderii contabile, al cărei obiect pot fi cei
care au în sarcină administrarea bunurilor, patrimoniului şi efectelor publice.
Pe scurt, şi Curtea de Conturi a Spaniei şi-a modificat recent în mod substanţial funcţiile,
natura şi scopul, cum dovedeşte şi faptul că la mijlocul anului trecut s-au împlinit 25 de ani de
la intrarea în vigoare a actualei legi de organizare.
Provocări majore în viitor
Şi dacă instituţiile noastre au un lung drum istoric, nu este mai puţin adevărat faptul că
realitatea economică şi financiară complexă a lumii globalizate în care ne aflăm, în evoluţie
constantă şi rapidă, ne forţează să ne adaptăm în mod flexibil şi continuu la schimbările
structurale, care sunt necesare pentru a asigura îndeplinirea satisfăcătoare a misiunii noastre,
într-un proces de inovare şi îmbunătăţire continuă a instituţiilor noastre.
Realitatea economică şi financiară care ne înconjoară a devenit mai complexă, din motive
multiple şi evidente:
• o mai mare interacţiune între sfera publică şi cea privată, rezultată din cerinţele unei lumi
globalizate din punct de vedere economic şi, prin urmare, tot mai competitivă;
• existenţa unei reglementări la nivel naţional şi european în continuă evoluţie, promovată de
integrarea economică şi politică în creştere, în cadrul Uniunii Europene;
• sau exigenţele din ce în ce mai mari ale cetăţenilor, generate în mare măsură de criza
economică în care ne aflăm încă, în ceea ce priveşte rezultate mai bune ale controlului şi
niveluri mai ridicate de transparenţă şi de comportament etic, în toate aspectele legate de
gestiunea publică.
În circumstanţele menţionate, toate instituţiile, la toate nivelurile, trebuie să depune eforturi
maxime pentru a oferi răspunsuri concrete societăţii, revizuind regulamentele de acţiune în
vederea adaptării la noile condiţii ale unei realităţi în schimbare şi de a urmări cel mai înalt
nivel posibil de prestigiu instituţional şi, prin urmare, sprijin social.
pagina 57
Nivelul exigenţelor trebuie să fie mai mare, dacă este posibil, pentru instituţiile care au
funcţia de a lua măsuri pentru asigurarea că exercitarea activităţii din sectorul economico-
financiar public este în strictă conformitate cu principiile legalităţii, eficienţei şi
economicităţii. În orice moment, este necesar ca managerii publici să acţioneze în
conformitate cu aceste principii, cu atât mai mult în situaţii ca aceasta, în care trebuie să se
abordeze politici de restrângere a cheltuielilor publice, cu impact sever asupra bunăstării
cetăţenilor.
Este clar că toate aceste noi cerinţe se traduc prin nevoia de transparenţă maximă din partea
tuturor instituţiilor şi, de asemenea, a Instituţiilor Supreme de Audit, în momentul în care ne
justificăm activitatea şi modul de utilizare a resurselor publice puse la dispoziţia noastră.
Tocmai transparenţa este un domeniu în care Spania a corectat de curând una dintre lacunele
legislative cele mai importante, prin adoptarea, în decembrie anul trecut, a Legii privind
transparenţa, accesul la informaţii şi buna guvernanţă.
Această normă ar trebui să fie un impuls pentru activitatea de audit a Curţii de Conturi
spaniole, întrucât managerii publici vor trebui să răspundă într-o măsură mai mare cu privire
la activităţile şi rezultatele lor dar, de asemenea, este o sursă de noi obligaţii pentru Curtea de
Conturi, ca organism pe deplin sub incidenţa acestei legi.
Şi toate aceste aspecte, împreună cu noi provocări, la fel de interesante, cum ar fi:
• aplicarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţii "TIC";
• necesitatea de punere în aplicare treptată a auditului de mediu;
• crearea, ca obiectiv transversal al auditurilor noastre, a verificării respectării principiilor de
stabilitate fiscală şi sustenabilitate financiară;
• sau introducerea unor principii etice în testarea comportamentului managerilor de fonduri
publice;
conturează un viitor complex şi în acelaşi timp incitant, pentru a înfrunta provocările la care
mă refeream mai devreme şi pe care societăţile actuale ne-o cer.
Şi un mod activ de depăşire a dificultăţilor este tocmai schimbul de experienţă între
organismele de control intern şi extern, care există în societăţile moderne pentru a controla
managementul economic şi financiar al organismelor publice, profitând de cunoştinţele
acumulate de fiecare dintre ele, precum şi încurajarea adoptării acestor măsuri sau a celor mai
bune practici, care contribuie în mod decisiv la realizarea obiectivelor programate.
pagina 58
Iar în această privinţă, este suficient să amintim importanţa tot mai mare a organismelor
precum INTOSAI sau EUROSAI, din care fac parte şi cele două instituţii ale noastre, în
cadrul cărora acestea pot şi trebuie să se realizeze.
Mulţumiri
Profit de această ocazie pentru a adresa încă o dată, domnului Preşedinte şi tuturor colegilor
săi, expresia recunoştinţei celei mai profunde pentru invitaţia de a participa la acţiunile
ocazionate de cea de-a 150-a aniversări a Curţii de Conturi a României şi pentru a vă ura
tuturor ca viitorul instituţiei dumneavoastră, cel puţin în următorii 150 de ani, să fie la fel de
rodnic şi luminos precum marele trecut.
Vă mulţumesc.
pagina 59
Discursul domnului Serafim
Urechean, Președintele Curții
de Conturi a Republicii Moldova
Stimați primi-conducători ai României, stimați conducători ai Curții de Conturi a
României și ale altor instituții supreme de audit,
Onorată asistență,
Este o onoare pentru noi de a participa la un eveniment de o importanţă majoră atât pentru
Curtea de Conturi a României, cât și pentru întreaga ţară. În numele Plenului Curții de Conturi
a Republicii Moldova și a întregului colectiv, Vă adresez cele mai sincere felicitări, urări de
bine și prosperitate cu ocazia sărbătoririi celor 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a
României.
Faptul de a rezista, supraviețui și dezvolta continuu în plan instituțional, de-a lungul atâtor
ani, într-un context imprimat mai ales de crize economice, nu semnifică doar capacitatea
dumneavoastră minunată de orientare în tumultul acestor schimbări, dar și aceea de a vă
consacra unei consolidări permanente de modernizare și dezvoltare a procesului de control
financiar și audit public extern.
Cutreierând istoria și făcând față provocărilor, Curtea de Conturi a României este, fără
îndoială, un reper valoros pentru sistemul de relații ce urmăresc edificarea unei Europe unite
și prospere, răspunzând imperativelor timpului de progres a sistemului de audit, prin
asigurarea legalității și a performanței utilizării banilor publici.
Trăim istoricul moment al acestui jubileu, constatând dinamica pozitivă a raporturilor noastre
bilaterale, bazate pe atașamentul comun al României și Republicii Moldova față de idealurile
europene.
pagina 60
Curtea de Conturi a luat naştere practic odată cu constituirea statului român. Fiind înfiinţată în
1864, în cadrul marelui efort de creare a instituţiilor moderne din timpul domniei lui
Alexandru Ioan Cuza, atunci, ca şi acum, Curtea de Conturi a fost văzută ca o parte
componentă a statalităţii moderne. Au contribuit la aceasta atât exemplul altor state luate ca
modele politico-instituţionale, cât şi necesitatea reală de a institui un control sistematic asupra
modului de administrare a banilor publici.
Instituțiile de audit s-au dezvoltat și s-au consolidat în funcție de contextul instituțional și
sociopolitic al țării, de schimbările istorice, politice, economice, de cultură și tradiții
naționale. Acești factori au condiționat statutul, atribuțiile, nivelul de organizare și limitele
competenței instituțiilor de audit. Semnificativ este însă faptul, că indiferent de modul de
organizare a auditului, viziunea, misiunea și obiectivele instituției de audit rămîn aceleași: să
contribuie la îmbunătățirea managementului financiar public prin sporirea responsabilității
manageriale pentru utilizarea mijloacelor financiare publice în mod regulamentar, cu maximă
eficiență, economicitate și eficacitate.
Un audit extern eficient asupra managementului financiar public este un element fundamental
în asigurarea unor standarde înalte în domeniul respectiv, iar aceasta constituie prerogativa
fundamentală a bunei guvernări, care aduce beneficii cetățenilor, generează avansarea
economică și socială a țării.
Pentru a-şi exercita atribuţiile în mod eficient, Curtea de Conturi trebuie să fie complet
independentă de celelalte instituţii, dar, în acelaşi timp, trebuie să rămână permanent în
contact cu acestea.
Diversitatea necesităților guvernării naționale și mediul de dezvoltare în continuă schimbare
aduc cu sine noi cerințe și provocări pentru instituțiile de audit. Astfel suntem puși în situația
în care trebuie să facem față schimbărilor sau să prevenim efectele nedorite ale acestora
asupra societății și Guvernului, asumîndu-ne un rol proactiv. Dar, bineînțeles, aceasta se poate
realiza, doar dacă ne garantăm responsabilitățile și funcțiile prin instituționalizarea principiilor
Declarațiilor INTOSAI (de la Lima și Mexic) privind independența și buna funcționare a ISA.
Guvernele întreprind măsuri pentru a face față mediului auster și solicitărilor crescînde față de
serviciul public. În acest context, ISA îndeplinesc un rol foarte important prin supravegherea
gestionării banului public, asigurînd transparența și responsabilitatea utilizării resurselor și
menținînd standardele corespunzătoare de conduită pentru prestarea serviciilor publice, care
să contribuie la realizarea valorii banilor.
pagina 61
ISA trebuie să fie inovative pentru a identifica oportunitățile de explorare a mediului în
schimbare. Ele trebuie să-și creeze mecanismele necesare pentru a avea capacitate de analiză
a provocărilor și oportunităților, pentru a reacționa relevant în fața părților interesate și pentru
a oferi o perspectiva asupra problemelor complexe ale zilei.
Pentru a putea discuta de pe poziții de egalitate, pentru a face față provocărilor cotidiene, noi
trebuie să ne consolidăm forțele și să ne asigurăm independența prin toate pîrghiile posibile,
cu resurse specializate și calificate.
Un rol important pe care-l are ISA este cel de promotor al punerii în aplicare a Rezoluției
Adunării Generale a ONU A/66/209 ”Privind promovarea eficienței, responsabilității,
eficacității și transparenței administrației publice”, care cheamă toate statele membre ale
ONU să aplice principiile stipulate în Declarațiile de la Lima și Mexic cu privire la necesitatea
consolidării independenței și capacităților ISA.
Istoria de 150 de ani de activitate a Curţii de Conturi a României nu ar fi completă fără a ne
referi la cei care au activat în cadrul acestei instituții: personalul Curţii de Conturi. Dincolo de
legi şi contexte istorice, valoarea unei instituţii depinde întotdeauna şi de valoarea oamenilor
săi. Eficienţa şi importanţa realizărilor Curţii de Conturi a României sunt rodul muncii unui
colectiv de profesionişti de o înaltă calificare, care-şi aduc aportul la consolidarea capacităţii
instituţionale, racordarea la standardele de funcţionalitate şi eficienţă ale instituţiilor supreme
de audit din ţările cele mai dezvoltate pe plan mondial.
Bucurându-se de o reală susţinere naţională şi mai ales internaţională, acest efort propriu
coerent, al instituţiei şi al angajaților săi, îngăduie un pronostic optimist cu privire la
capacitatea Curţii de Conturi a României de a face faţă atât exigenţelor societăţii româneşti,
cât şi provocărilor integrării în Uniunea Europeană.
Curtea de Conturi a Republicii Moldova, beneficiază de o colaborare bună (chiar
prietenească) cu Curtea de Conturi a României, care pe parcursul activității (150 de ani) și-a
creat deja o practică solidă în aplicarea celor mai bune practici și a standardelor internaționale.
În încheiere, aş vrea să vă mulţumesc încă o dată pentru invitaţia de a participa la aniversarea
a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României. Curtea de Conturi a Republicii
Moldova contează foarte mult pe schimbul de bune practici şi experienţă cu instituţia supremă
de audit din România, în cadrul Acordului de cooperare semnat în 2006 şi recentului Plan de
pagina 62
acţiuni pentru perioada 2013-2014. Îmbunătăţirea eficienţei interacţiunii dintre Curţile de
Conturi de pe ambele maluri ale Prutului este unul din obiectivele principale ale dezvoltării
relaţiilor bilaterale în cadrul consolidării instituţionale şi racordării la cerinţele euro-
comunitare.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
pagina 63
Discursul domnului Tomaž Vesel,
Preşedinte al Curţii de Conturi a Sloveniei
Excelenţele Voastre,
Domnule Preşedinte al României,
Domnule Preşedinte al Senatului României,
Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Domnule Prim-ministru al României,
Domnule Preşedinte al Curţii de Conturi a României,
Domnilor Preşedinţi ai Instituţiilor Supreme de Audit,
Distinşi oaspeţi, Doamnelor şi Domnilor,
Am onoarea să particip la întâlnirea care marchează cea de-a 150-a aniversare a Curţii de
Conturi a României. Consider această perioadă mare de timp ca fiind o realizare deosebită a
distinsei dumneavoastră instituţii, deoarece confirmă excelenta şi valoroasa muncă depusă de-
a lungul anilor. Pe de altă parte, deschide un nou şi indubitabil capitol de succes pentru anii ce
urmează. Permiteţi-mi să semnalez faptul că instituţia noastră, Curtea de Conturi a Sloveniei,
va sărbători, de asemenea, o cifră rotundă anul acesta. Din acest motiv, cred că este o
experienţă extrem de valoroasă faptul că sunt prezent la acest eveniment special şi că
împărtăşim reciproc experienţa şi competenţele cu stimabilii mei parteneri.
Având în vedere situaţia globală dificilă şi durata prelungită a crizei economice şi financiare,
este sigur faptul că perioada viitoare va fi mult mai provocatoare. Trebuie să promovăm
eficienţa, responsabilitatea, eficacitatea şi transparenţa administraţiei publice, care contribuie
la atingerea obiectivelor naţionale şi a priorităţilor. Noi trebuie să ne concentrăm asupra
acoperirii zonelor cu riscul cel mai ridicat. Provocările, ca de exemplu şomajul persistent şi
chiar în creştere, creşterea datoriei publice şi lipsa competitivităţii mediului de afaceri, ar
pagina 64
trebui să fie abordate cu mare grijă. O atenţie specială ar trebui acordată evaluării eficienţei
programelor Uniunii Europene şi a instituţiilor relevante, responsabile de implementarea
acestor programe.
Cu scopul de a îmbunătăţi operaţiunile utilizatorilor de fonduri publice, trebuie să depunem
eforturi pentru a atinge cele mai bune rezultate posibile. Aniversările, cum este aceasta, ne
reamintesc şi ne dau posibilitatea de a reconsidera şi de a stabili căile pe care instituţiile
noastre le vor urma în perioada următoare. În acest sens, trebuie să ne străduim să ne
consolidăm poziţia independentă şi, în acelaşi timp, să fim implicaţi în mod activ în calitate de
membri ai EUROSAI şi INTOSAI, cu scopul de a lua poziţii adecvate şi armonizate şi, astfel,
să reacţionăm eficient la aceste provocări. Am putea fi percepuţi ca autorităţi de supraveghere
a activităţii de diverşi utilizatori de fonduri publice, dar trebuie să fim conştienţi de faptul că
noi, la rândul nostru, suntem supravegheaţi.
În această perioadă de timp este important mai mult ca oricând să menţinem şi să întărim
cooperarea între instituţiile noastre de audit, prin schimbul de puncte de vedere şi experienţă
acumulate de-a lungul anilor. Împărtăşirea celor mai bune practici este în beneficiul tuturor,
favorizează utilizarea fondurilor publice în mod eficient, eficace şi cu economicitate şi
contribuie la o dezvoltare economică solidă. Într-o perioadă în care se cere din partea
sectorului public creşterea volumului şi a calităţii randamentului cu resurse puţine, este
extrem de important să creştem transparenţa şi responsabilitatea, în scopul dezvoltării unui
mediu stabil şi al îmbunătăţirii managementului fondurilor publice. Este cazul unor instituţii,
cum sunt ale noastre, ale căror operaţiuni eficiente contribuie la atingerea acestor obiective.
Doamnelor şi domnilor,
Doresc să închei prin a vă mulţumi, încă o dată, pentru că mi-aţi oferit ocazia să mă adresez
dumneavoastră, tuturor, stimaţi oaspeţi, la cea de-a 150-a aniversare a Curţii de Conturi a
României.
Stimate domnule Preşedinte Nicolae Văcăroiu, vă rog să acceptaţi sincerele mele felicitări la
acest moment festiv care, fără îndoială, reprezintă o piatră de hotar în istoria României!
pagina 65
Discursul doamnei Tsakani Ratsela, cu
ocazia celei de-a 150-a aniversări a
Curţii de Conturi a României
Domnule Traian Băsescu, Preşedinte al României
Domnule Valeriu Zgonea, Preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Domnule Victor Ponta, Prim - Ministru al României,
Domnule Nicolae Văcăroiu, Preşedinte al Curţii de Conturi a României,
Domnule Josef Moser, Preşedinte al Curţii de Audit a Austriei şi Secretar General al
INTOSAI,
Distinşi colegi din cadrul EUROSAI, OLACEFS, Curtea de Conturi Europeană şi alţi
colegi reprezentanţi ai instituţiilor supreme de audit1,
Este cu adevărat o onoare pentru mine să reprezint Biroul Auditorului General al Africii de
Sud la această onorabilă aniversare a Curţii de Conturi a României.
Acum trei ani2 , Biroul Auditorului General al Africii de Sud şi-a sărbătorit centenarul şi cred
că istoriile noastre respective şi toate realizările sunt similare, din multe puncte de vedere. Noi
sărbătorim împreună independenţa Curţii de Conturi a României, rolul dumneavoastră în
cadrul consolidării transparenţei, precum şi eforturile dumneavoastră în ţinerea la curent a
cetăţenilor şi a factorilor de decizie, cu privire la aspectele semnificative ale guvernanţei
naţionale3.
1 Ceilalți demnitari sunt: domnul Guilherme d'Oliveira Martins- Preşedintele Curții de Conturi a Portugaliei şi Preşedinte al
EUROSAI; domnul Vitor Caldeira – Preşedintele Curții de Conturi Europene; domnul Augusto Nardes – Preşedintele Curții
Federale de Audit a Braziliei şi Preşedinte al OLACEFS; DOMNUL Felipe Garcia Ortiz – Preşedintele Secției Jurisdicționale
din cadrul Curții de Conturi a Spaniei (mesaj din partea Curții de Conturi a Spaniei şi a Secretariatului General al
EUROSAI); domnul Serafim Urechean, Preşedintele Curții de Conturi a Republicii Moldova; domnul Tomaz Vesel –
Preşedintele Curții de Conturi a Sloveniei; domnul Josef Beckers- Membru al Curții de Conturi a Belgiei (mesaj din partea
Curții de Conturi a Belgiei); mesaj video din partea domnului Gene Dodaro, Controlor General al Oficiului privind
Responsabilitatea Guvernului SUA 2 Biroul Auditorului General al Africii de Sud a fost înființat în anul 2011 3 Una dintre temele INCOSAI 2013 referitoare la Contribuția Instituțiilor Supreme de Audit în cadrul guvernanței naționale
pagina 66
Ca instituţie supremă de audit a Africii de Sud, şi noi ne străduim să merităm statutul nostru
de instituţie independentă, contribuind la îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor.
Biroul Auditorului General al Africii de Sud, în forma sa actuală, a fost înfiinţat prin
Constituţia noastră din anul 1995. Promisiunea noastră făcută cetăţenilor din Africa de Sud
este că vom consolida democraţia ţării, făcând posibilă supravegherea, responsabilitatea şi
guvernanţa în cadrul sectorului public, prin intermediul auditului pe care îl efectuăm şi
credem că astfel vom construi încrederea tuturor.
Cu această ocazie, felicităm Curtea de Conturi a României pentru reorganizarea şi
transformarea sa, în mod repetat şi continuu, de-a lungul ultimului secol şi jumătate, reuşind
astfel să-şi consolideze capacitatea instituţională, pentru a sprijini o economie de piaţă
modernă şi jucând astfel un rol esenţial în guvernanţa naţională din România şi în protecţia
resurselor financiare ale sectorului public din ţara dumneavoastră.
În scopul de a ne ţine promisiunea faţă de cetăţenii sud-africani, instituţia noastră îşi
concentrează, în prezent, strategia în cinci domenii:
Ne străduim să comunicăm mesajele cu simplitate, claritate şi relevanţă, cu scopul de a
stabili în mod clar statutul managementului financiar şi de performanţă în sectorul
public şi de a diagnostica în mod corect cauzele principale, care contribuie la
rezultatele auditului, în scopul de a aduce îmbunătăţiri în gestionarea fondurilor
publice .
Pentru a ne asigura că rezultatele noastre sunt puse în aplicare, avem în mod regulat
interacţiuni motivante, la cele mai înalte niveluri ale guvernului şi ale parlamentului,
bazate pe relaţii constructive adecvate.
Cu toate acestea, pentru a ne asigura că atingem aceste două aspecte credem că :
rebuie să se acorde o atenţie sporită consolidării resurselor umane - dezvoltarea
personalului este esenţială pentru organizaţia noastră.
un exemplu în sectorul public, în ceea ce priveşte procesele noastre
interne.
că operaţiunile noastre sunt realizate într-un mod
economic, eficient şi eficace.
Suntem recunoscători pentru paşii mari pe care i-am făcut în construirea unui model de
instituţie independentă. Dar apreciem că instituţii supreme de audit mai tinere, ca a
noastră, pot să aibă un exemplu precum este Curtea de Conturi a României, care este un
pagina 67
model pentru noi în drumul spre excelenţă. Prin urmare, aşteptăm cu nerăbdare să
interacţionăm cu România şi cu alte instituţii supreme de audit, în diferite forumuri ale
INTOSAI şi mai ales în calitatea noastră de preşedinte al Comitetului pentru Construirea
Capacităţii Instituţionale din cadrul INTOSAI. Punctul nostru de vedere este că
dezvoltarea capacităţii instituţionale nu este un scop în sine, ci trebuie să fie aliniată la
îmbunătăţirea performanţei instituţiilor supreme de audit, pentru a răspunde aşteptărilor
părţilor interesate şi a fi în slujba cetăţenilor.
Împreună cu toţi cei prezenţi, aşteptăm cu nerăbdare cât mai multe secole, pentru a ne a
asigura că avem un ţel clar pentru continuarea construirii unor instituţii durabile, care să
joace un rol central în asigurarea guvernării eficiente şi transparente şi să aibă o
participare esenţială în realizarea aspiraţiilor ţărilor respective, funcţionând ca organizaţii
model, care au un impact pozitiv asupra vieţii cetăţenilor în slujba cărora se află.
pagina 68
Discursul domnului Josef
Beckers, Membru al Curții de
Conturi a Belgiei
Doamnelor şi Domnilor,
În numele Prim-preşedintelui şi al membrilor Curţii de Conturi a Belgiei, vă urez să aveţi o
excelentă aniversare.
România, Belgia Orientului, cum se numea în secolul al XIX-lea, sau Belgia Dunării, aceste
expresii traduc legăturile puternice cu viitoarea Românie, Principatele Unite ale Valahiei şi
Moldovei, după revoluţiile din 1848.
Intelectualii şi revoluţionarii români s-au exilat în primul rând la Paris şi apoi, unii dintre ei,
după lovitura de stat din 2 decembrie 1851, s-au stabilit la Bruxelles.
Într-adevăr, refugiaţii români au fost interesaţi de Constituţia belgiană din 1831, una dintre
cele mai liberale din Europa la momentul respectiv. Această lege fundamentală are, evident,
cele mai vechi surse de inspiraţie, precum Constituţia Statelor Unite, moştenirea Revoluţiei
Franceze şi a Legii fundamentale a Ţărilor de Jos.
Ceea ce a interesat în mod deosebit pe intelectualii români sunt conceptul de neutralitate
garantat de către puterile epocii şi forma de monarhie constituţională, adică un sistem
monarhic, dar cu suveranitatea naţională.
Această sursă de inspiraţie belgiană este foarte bine menţionată în istoria dumneavoastră, a
Curţii de Conturi, pe care o găsim pe pagina de Internet: ″Istoria Curţii de Conturi a
României″.
Acesta a fost după încheierea Tratatului de la Paris, din martie 1856, care a condus la
constituirea României moderne, ceea ce a adus cu sine un interes crescând în ceea ce priveşte
elaborarea unei constituţii şi mai ales inspirându-se din textul belgian. După cum s-a
pagina 69
menţionat deja, exilaţii români s-au stabilit în Belgia, după lovitura de stat din Franţa lui
Louis-Napoleon. Este vorba, în principal, de Constantin Alexandru Rosetti şi Cezar Bolliac,
care au publicat la Bruxelles „Republica România" şi „Steaua Dunării", sub inspiraţia şi
conducerea lui Mihail Kogălniceanu, în cazul celei dintâi, şi a lui Nicolae Ionescu, apărător
înflăcărat al unirii principatelor Moldova şi Ţara Românească, în cazul celei de-a doua
publicaţii. Mai mult decât atât, există un exemplar unic, la Biblioteca Regală din Belgia: nr.
15 din 31 decembrie 1856.
Tot la Bruxelles a fost publicată prima Constituţie a României, în limba română. Unii autori
au scris că era o traducere a Constituţiei belgiene din 1831. Deşi există multe similitudini,
adevărul impune să se ţină seama de particularităţile româneşti pe care le conţine, în mod
evident şi, de asemenea, de dreptul pre-constituţional pe care îl reprezintă regulamentele
organice din 1831, pentru Principatul Ţării Româneşti şi, din 1832, pentru Principatul
Moldovei.
Să revenim la Curţile noastre de Conturi, înainte de a examina şi alte similitudini juridice, pe
care le putem vedea atât în dreptul constituţional, în dreptul public, cât şi în dreptul privat.
Pentru Curtea de Conturi, articolul 116 din Constituţia României din 1866 prevede că „Pentru
toată România există o singură Curte de Conturi″. Tot articolul 116 din Constituţia belgiană
din 1831 (în prezent 180) era acela care prevedea, printre altele, modul de numire a
magistraţilor, identic cu articolul 139 din Constituţia României, din 1991.
Fără a intra în prea multe detalii, vom arăta şi similitudinea prevederilor fiecărui titlu din
aceste documente fundamentale. Într-adevăr, enumerarea drepturilor românilor urmează exact
pe cea a drepturilor belgienilor.
În cele din urmă, în cele două documente, constatăm că, pe de o parte, „Toate puterile statului
emana de la Naţiune", că cele trei puteri sunt organizate în acelaşi fel şi că „Regele nu are alte
puteri decât cele care îi sunt atribuite prin Constituţie. "
Alţi factori apropie şi mai mult cele două instituţii: într-adevăr, după domnia colonelului Prinţ
Alexandru Ioan Cuza, prinţ al celor două principate unite, cel mai tânăr fiu al lui Leopold I,
contele de Flandra Philippe al Belgiei, a fost propus pentru a fi primul rege al noii Românii.
Dar el a refuzat oferta în favoarea Prinţului Charles de Hohenzollern Sigmaringen. Acesta a
domnit sub numele de Carol I. Este fratele soţiei lui Philippe al Belgiei, despre care tocmai
am vorbit. Am remarcat un fapt interesant, acela că sediul actual al Curţii de Conturi a Belgiei
se află în fostul Palat al contelui de Flandra.
pagina 70
La 13 februarie 1932, Andrei Rădulescu a emis o comunicare foarte documentată, în şedinţa
publică a Academiei Române şi care este publicată, în limba franceză, în Jurnalul (Belgian) al
Tribunalelor, din 15 mai 1932. Acest autor, consilier la momentul respectiv la Înalta Curte de
Casaţie din România şi membru al Academiei Române, şi-a luat doctoratul în drept la
Universitatea din Liège, Belgia.
În afara informaţiilor deja menţionate, Andrei Rădulescu ne spune că în 1857 au fost traduse
în limba română următoarele texte: Constituţia, legea electorală şi legea de organizare a
sistemului judiciar belgiene. Reafirmă că acea Constituţie a României nu este o simplă copie a
constituţiei belgiene, deoarece multe prevederi au ţinut cont, evident, de aspectele specifice
ale principatelor, cum ar fi normele privind naţionalitatea, statutul religiei ortodoxe şi, foarte
important şi rar la acel moment, pedeapsa cu moartea a fost abolită.
Codurile civile francez şi italian au servit drept modele comisiei speciale însărcinate cu
crearea noului drept privat românesc, în anul 1862. În ceea ce priveşte secţiunea referitoare la
ipoteci, Legea belgiană din 16 decembrie 1851 este cea care a servit drept model, în special
cu privire la transcrieri şi publicitate.
Ulterior, prevederile belgiene au inspirat legiuitorul român în domeniile co-proprietăţii în
blocurile de locuinţe şi în dreptul muncii.
Un salt în timp şi în ceea ce priveşte subiectele, dintre care unul dramatic, ilustrează relaţiile
dintre România şi Belgia.
În timpul evenimentelor din decembrie, mai exact 25 decembrie 1989, un jurnalist de la
televiziunea flamandă, Danny Huwe, a fost ucis. România l-a onorat, dând unei pieţe
denumirea de Piaţa Danny Huwe şi i-a ridicat un monument în Bucureşti, la intersecţia cu
sens giratoriu din Bulevardul Timişoara, Drumul Taberei şi strada Progresului.
Operaţiunea „Satele româneşti", care a plecat din Belgia, a contribuit la legăturile dintre cele
două popoare.
Să revenim puţin la partea instituţională. Dan Hăulică, membru al primului guvern condus de
Petre Roman şi care a devenit ambasador al României pentru UNESCO şi Vice-preşedinte al
Consiliului Executiv al acestei organizaţii, a făcut o vizită oficială la Bruxelles, în primăvara
lui 1990. A fost foarte interesat de legile din 1980 şi 1988 de reformă instituţională şi de
finanţare a comunităţilor şi regiunilor din Belgia. Iată un alt punct comun al celor două ţări,
multiculturalismul şi prezenţa mai multor limbi pe teritoriile lor.
pagina 71
În anii 2000, cele două instituţii au lucrat împreună în mai multe domenii, inclusiv în cadrul
Subcomitetului pentru Standardele de Control Intern al INTOSAI. Mă gândesc, de asemenea,
şi la reuniunile periodice ale ofiţerilor de legătură, la Curtea de Conturi Europeană.
În 2005, în cadrul programului SIGMA, Curtea de Conturi a Belgiei a delegat unul dintre
membrii săi pentru a participa la o evaluare colegială (peer-review), la cererea Curţii de
Conturi a României.
Recent, în 2013, Curtea de Conturi din Belgia a participat la lucrările grupului de lucru
privind auditul TVA, pe tema Strategiei anti-fraudă fiscală, la Braşov.
În multe alte domenii, s-au stabilit legături puternice. Imaginaţi-vă, arhitectul militar belgian
Henri Brialmont, cel care a conceput fortificaţiile de la Anvers, Namur şi Liège în Belgia, este
cel care a participat în 1883 la conceperea şi proiectarea planurilor de fortificaţii ale
Bucureştiului. Acestea din urmă au reprezentat, de asemenea, o premieră mondială, deoarece
au fost testate prin trageri reale, pentru a se vedea eficacitatea lor.
În ceea ce priveşte schimburile comerciale, există cantităţi semnificative de fier, oţel şi sticlă
care au luat drumul spre România, care a furnizat la rândul său un tonaj impresionant de
cereale şi legume, prin portul Anvers.
Concepţia căii ferate române, dorită de către Regele Carol I, a făcut subiectul unei literaturi
ştiinţifice şi academice bogate, miza economică fiind atât de importantă. Din nou, acestea sunt
asemănări între cele două ţări, care au generat această colaborare.
Aş dori să închei prin a arunca o scurtă privire asupra a două domenii foarte diferite, dar care
ilustrează, încă o dată, simpatiile noastre reciproce. Voi cita pe doamna Lola Bobesco, virtuoz
violonist belgian şi originară din Craiova, dispărută în 2003 şi chiar pe Miss Belgium Beauty
2007, originară din Braşov.
În numele Prim-preşedintelui şi al membrilor Curţii de Conturi a Belgiei, doresc să felicit
Curtea de Conturi a României, membrii şi personalul acesteia, cu ocazia acestei fericite
aniversări şi pentru organizarea perfectă a evenimentului, să le mulţumesc pentru primirea
călduroasă şi să le doresc un viitor profesional luminos.
Vă mulţumesc.
pagina 72
Mesaje primite de la delegații care
nu au putut participa la eveniment
pagina 73
Cu ocazia celei de-a 150-a aniversări a Curţi de Conturi a
României. GAO transmite felicitări
Bună ziua, sunt Gene Dodaro, Controlor General al Statelor Unite şi Conducătorul GAO.
Doresc să mulţumesc Dlui Nicolae Văcăroiu pentru că m-a invitat să mă adresez vouă tuturor
cu ocazia celei de-a 150-a aniversări a Curţi de Conturi a României.
Doresc să vă felicit pe toţi cu ocazia acestei comemorări speciale şi pentru rolul important pe
care instituţia dvs. îl joacă în promovarea răspunderii şi a bunei guvernări.
SAI-urile au un rol esenţial în a asigura realizarea unei mai bune guvernări şi a transparenţie,
în special în contextul acestor promovocări, apreciez această ocazie de a ne împărtăşi ideile
privind buna guvernanţă.
După părerea mea, viitorul auditului public este mai important decât a fost vreodată până
acum.
SAI-uri precum este Curtea de Conturi a României şi instituţia pe care o conduc au acum
ocazii fără precedent de a ajuta guvernele respective să-şi planifice activitatea şi să abordeze
aspectele de competenţa lor pe o scară mai amplă.
Noi, cei de la GAO, nu luăm decizii politice – acest lucru este de competenţa Congresului –
dar suntem de părere că având informaţii corecte şi pertinente, guvernul este în măsură de
lua decizii bine documentate.
Sunt extrem de necesare informaţiile sigure, obiective puse la dispoziţie de SAI-uri pentru a
aborda provocările sociale, fiscale şi pe cele care ţin de securitate, cu care se confruntă ţările
din toată lumea.
GAO este de asemenea angajat să informeze permanent publicul referitor la activitatea sa.
Credem cu fermitate în transparenţă. Trebuie să fie cât se poarte de informaţi cetăţenii în ceea
ce priveşte performanţa şi rezultatele guvernului.
Din punctul meu de vedere, înţelegerea şi susţinerea din partea publicului sunt vitale pentru a
putea aborda cu succes aspectele politice dificile care se află în faţa noastră.
pagina 74
Instituţiile noastre pot juca un rol esenţial în oferirea de informaţii vitale şi analize guvernului,
pentru a rezolva provocările specifice fiecărei ţări.
Este adevărat şi că multe dintre problemele cu care ne confruntăm astăzi au o natură globală şi
vor presupune cooperare şi soluţii internaţionale.
Știu că SAI România înţelege importanţa INTOSAI pentru membrii săi şi pentru viitorul
auditului public.
Doresc să scot în evidenţă contribuţia României la activităţile INTOSAI, participarea la
grupuri de lucru, cum este cel pentru auditul mediului, cât şi implicarea sa în auditul
coordonat paralel privind protecţia Mării Negre împotriva poluării. INTOSAI a apreciat de
asemenea contribuţia dvs. la buletinul informativ al WGEA, Greenline.
În calitate de conducător al GAO, am avut ocazia să învăţ multe lucruri din experienţa
României în cadrul INTOSAI, inclusiv colaborarea la întocmirea celor două planuri
strategice.
Ca organism autonom, independent şi nepolitic, INTOSAI oferă un spaţiu în care instituţiile
supreme de audit naţionale pot colabora şi face schimb de experienţă. Experienţa poate
însemna strategii bine documentate, bazate pe lecţiile învăţate şi cele mai bune practici, bazate
pe poveşti de succes.
În cadrul INTOSAI, SAI-urile naţionale îşi pot împărtăşi provocările.
INTOSAI a jucat un rol important în elaborarea standardelor internaţionale de audit şi în
susţinerea naţiunilor din toată lumea să pună în practică acele standarde. Aceste standarde au
scopul de a asigura un audit de calitate, independent. Acestea sprijină statele membre
INTOSAI să-ţi elaboreze propriile standarde, pe baza mandatelor proprii, specifice fiecărei
ţări ; importanţa susţinerii implementării acestor standarde se reflectă în sprijinul primit de la
comunitatea donatorilor.
Aşa cum ştiţi mulţi dintre dvs., cooperarea INTOSAI-donatori a început în 2009, când 15
organizaţii donatoare au semnat Memorandumul de Înţelegere pentru consolidarea susţinerii
comunităţii SAI-urilor din ţările în curs de dezvoltare. De atunci, alte 6 ţări s-au alăturat şi se
anunţă participarea unor noi ţări.
Grupul de lucru INTOSAI privind modernizarea financiară este un alt exemplu foarte bun de
SAI din ţări diferite ce abordează împreună provocări din toată lumea.
În 2012, Consiliul Director al INTOSAI a aprobat înființarea acestui grup de lucru. În felul
acesta, Consiliul director a recunoscut faptul că trebuie continuată consolidarea experienţei şi
capacităţii comunităţii INTOSAI, pentru a răspunde provocărilor asociate supravegherii
sistemului financiar global de astăzi. SAI-urile se află astăzi mai mult decât oricând în situaţia
de a schimba lucrurile – nu numai în propriile ţări, dar şi în toată lumea.
pagina 75
La nivel naţional, SAI pot îmbunătăţi serviciile publice şi îi pot ajuta pe lideri să-şi planifice
activitatea.
La nivel internaţional, colaborând cu SAI- urile partenere, pot rezolva probleme cu care ne
confruntăm toţi.
Doresc să transmit cele mai bune urări Curţii de Conturi a României şi Dlui Văcăroiu în
desfăşurarea tuturor eforturilor, în numele bunei guvernări.
Aştept cu plăcere continuarea relaţiilor dintre instituţiile noastre.
Vă mulţumesc tuturor pentru timpul acordat, pentru a discuta viitorul profesiei noastre
comune.
pagina 76
pagina 77
pagina 78
pagina 79
Mesaje din țară
pagina 80
pagina 81
pagina 82
pagina 83
pagina 84
pagina 85
pagina 86
Mesaje după eveniment
pagina 87
pagina 88
pagina 89
pagina 90
pagina 91
pagina 92
pagina 93
pagina 94
Diplome și distincții primite cu ocazia
evenimentului
pagina 95
pagina 96
pagina 97
pagina 98
pagina 99
pagina 100