Tema 7. Marşul şi siguranţa marşului.

Şedinţa 1. Procedeele de deplasare a trupelor şi caracteristica concisă a lor. Marşul: scopul, condiţiile şi procedeele de executare a marşului. Indicii posibilităţilor de marş. Dispozitivul de marş al subunităţilor. Punctele, aliniamentele, raioanele fixate pentru marş. Organizarea marşului. Acţiunile subunităţilor în timpul marşului.

Destinaţia, componenţa şi depărtarea siguranţei de marş. Organizarea acţiunilor subunităţilor în siguranţa de marş. Acţiunile subunităţilor în siguranţa de marş. Conţinutul activităţilor principale desfăşurate de comandantul plutonului (companiei) în cadrul organizării şi pregătirii marşului.

1. Bazele deplasării şi a marşului. Indicii posibilităţilor de marş.

Procedeele de deplasare a plutonului

Sub deplasarea trupelor se înţelege deplasarea lor printr-un oarecare procedeu dintr-un raion în altul (la un aliniament stabilit).

Experienţa războaielor trecute arată, că deplasarea cu succes a subunităţilor întotdeauna avea o mare importanţă.

În condiţiile contemporane, când acţiunile de luptă se petrec cu o manevrabilitate înaltă creşte rolul deplasării subunităţilor.

Executarea deplasării în condiţiile pericolului permanent al întrebuinţării de către inamic a ANM, acţiunile aviaţiei, desantului aerian, grupurilor de cercetare – diversiune, cu trecerea zonelor distruse, inundate, raioanelor contaminate cere o pregătire minuţioasă a efectivului, tehnicii şi armamentului către executarea marşului şi transportărilor, o organizare iscusită, asigurare multilaterală şi îndeosebi o pregătire înaltă de marş a unităţilor şi subunităţilor.

Deplasarea subunităţilor se poate efectua prin diferite procedee.

Plutonul de infanterie motorizată se deplasează prin următoarele procedee:

- marş;- transportul feroviar;- transportul maritim (fluvial);- transportul aerian;- combinat.

Orice procedeu de deplasare se întrebuinţează în dependenţă de scop, distanţă, timpul stabilit pentru deplasare, starea căilor de comunicaţie, existenţa şi posibilităţile mijloacelor de transport şi de asemenea, de caracterul situaţiei tactice şi de transportare.

Acţiunile luptei moderne, îndeosebi a perioadei iniţiale de război se vor petrece în condiţii complicate a situaţiei şi se vor caracteriza prin scopuri hotărâtoare, cu participarea unităţilor şi subunităţilor diferitor categorii de forţe armate, cu întrebuinţarea diferitor mijloace de nimicire. În aceste condiţii brusc creşte necesitatea transferării forţelor suplimentare din adâncimea dislocării trupelor proprii pentru creşterea neîntreruptă a eforturilor pe direcţiile hotărâtoare.

Practica aplicaţiilor tactice demonstrează că, deplasarea rezervelor din adâncime se poate efectua în diferite condiţii, dar mai des se efectuează în timpul acţiunilor de luptă începute într-o situaţie ocupată şi încordată.

În condiţiile contemporane deplasarea trupelor va căpăta o amploare mare. Pentru sporirea eforturilor trupelor, care acţionează înainte şi soluţionarea altor misiuni va fi necesar de a deplasa rezervele din adâncime.

Condiţiile şi procedeele de executare a marşului de către pluton

În condiţiile moderne marşul a devenit procedeul de bază a deplasării şi constituie partea componentă a acţiunilor de luptă de o mare manevrabilitate a trupelor. În legătură cu aceasta brusc creşte importanţa marşului, ca un factor hotărâtor în obţinerea victoriei.

Plutoanele de infanterie motorizată şi tancuri permanent trebuie să fie gata de a executa marşul cu mijloacele proprii şi de a fi transportate cu diferite tipuri de transport. La executarea marşului tehnica pe şenile, de asemenea, tehnica care are rezervă mică de parcurs, se pot transporta cu ajutorul autotrenurilor grele în componenţă de marş.

Marşul – deplasarea organizată a subunităţilor în coloane pe drumuri în scopul ieşirii în raionul numit sau pe aliniamentul indicat.

Marşul este procedeul de bază a deplasării subunităţilor. El se foloseşte pentru deplasarea subunităţilor din adâncime spre zonele de frontieră în timpul executării regrupării forţelor principale, de asemenea, în acele cazuri, când pentru executarea deplasării nu este raţional de întrebuinţat transportul feroviar, maritim (fluvial) şi aerian. Subunităţile execută marşul pe maşinile de luptă şi de transport, care se află după stat în subunităţi, iar subunităţile de infanterie moto în caz de necesitate – pe jos (pe schiuri).

Deplasarea subunităţilor prin marş asigură structura organizatorică permanentă a subunităţii, prin urmare, se păstrează starea permanentă de luptă, desfăşurarea şi intrarea rapidă în luptă a subunităţii, de asemenea, posibilităţile favorabile pentru executarea manevrei în scopul ocolirii raioanelor distruse, incendiate şi inundate.

Marşul se poate executa în diferite condiţii ale situaţiei, care produce o influenţă nemijlocită la organizarea şi executarea lui.

Factorii principali, care determină condiţiile de executare a marşului sunt:- pericolul întrebuinţării de către inamic a ANM;- acţiunea aviaţiei, desantului aerian şi grupurilor de

cercetare – diversiune ale inamicului;- efectul contaminării radioactive chimice,

bacteriologice (biologice);- distrugerea drumurilor şi trecerilor.

Marşul se poate executa în condiţiile de prevedere a intrării în luptă şi în afara pericolului întâlnirii cu inamicul.

În toate cazurile marşul se va efectua în condiţiile pericolului permanent de întrebuinţare de către inamic a ANM şi acţiunea aviaţiei lui. Chiar şi la o depărtare considerabilă de linia de contact inamicul poate să descopere coloanele, care execută marşul şi să producă lovituri eficace cu arma de precizie înaltă.

Aceasta cere:- ducerea cercetării permanente a inamicului;- dispersarea şi mascarea subunităţilor;- apărarea cu siguranţă a spaţiului aerian;- contracţiunea eficace a mijloacelor tehnice de cercetare a inamicului.

Marşul în condiţiile de prevedere a intrării în luptă se execută atunci, când nemijlocit din marş subunităţile vor fi nevoite să îndeplinească misiunea de luptă:

- să ducă lupta de întâlnire;- să înainteze sau să treacă la apărare.

Marşul, de obicei, se execută în raionul acţiunilor de luptă, în timpul deplasării din componenţa eşalonului doi sau rezervei pentru intrarea în luptă. Formarea dispozitivului de marş în acest caz trebuie pe deplin să asigure concepţia luptelor ulterioare, să asigure posibilitatea nimicirii inamicului, desfăşurarea rapidă în dispozitiv de luptă şi executarea loviturii puternice asupra inamicului din mers. Astfel de marş se caracterizează prin tempuri înalte de deplasare în condiţiile de acţiune a aviaţiei, artileriei şi altor mijloace de foc ale inamicului. În acest caz plutonul de infanterie moto poate fi numit în pichetul mobil de cap, de flanc, de spate, iar uneori şi în pichetul fix de flanc sau în patrula de cap (spate).

Marşul în afara pericolului întâlnirii cu inamicul se execută, de obicei, în spatele trupelor proprii, în timpul deplasării subunităţilor din adâncimea dislocării trupelor proprii în raioanele acţiunilor de luptă. De obicei, el se caracterizează printr-o durată mare. În acest caz dispozitivul de marş se formează luând în consideraţie comoditatea

deplasării, obţinerea vitezelor înalte de marş, cele mai mici eforturi ale efectivului şi păstrarea tehnicii de luptă.

După direcţie marşul poate fi executat spre front, de-a lungul frontului sau dinspre front în adâncime.

Marşul din spate spre front se execută pentru organizarea luptei de ofensivă, creşterea eforturilor subunităţilor primului eşalon sau pentru trecerea la apărare pe direcţia de atac a inamicului, de asemenea, pentru schimbul subunităţilor, care au pierdut capacitatea de luptă.

De-a lungul frontului marşul se execută în scopul transferării eforturilor pe o direcţie nouă.

Dinspre front spre spate marşul se execută, de obicei, la regruparea subunităţilor în timpul acţiunilor de luptă sau la retragere.

Pentru evitarea descoperirii deplasării subunităţilor proprii de către cercetarea inamicului marşul se execută în ascuns, de regulă, noaptea sau în condiţii de vizibilitate redusă. În adâncimi îndepărtate marşul se poate executa şi ziua cu folosirea pe larg a capacităţilor de mascare a terenului, condiţiilor de vizibilitate redusă şi se asigură acoperirea sigură de loviturile aeriene ale inamicului. Pentru protecţia subunităţilor de loviturile armei de precizie înaltă a inamicului, itinerarele de deplasare se aleg de-a lungul liniilor de electricitate, transmisiunii, prin păduri şi cutele terenului. Itinerarele de deplasare după posibilitate nu trebuie să treacă prin localităţi mari, noduri de drumuri, în apropierea staţiilor feroviare (porturilor, aerogărilor).

În toate cazurile comandantul trebuie să asigure sosirea la timp a plutonului în raionul (aliniamentul) indicat în gătinţă de luptă deplină pentru îndeplinirea misiunii.

Plutonul de infanterie moto execută marşul în coloana companiei sau de sinestătător – în siguranţa de marş.

Distanţa dintre maşini la marş constituie 25 – 50 m. La deplasarea pe drumuri cu praf, în condiţiile de vizibilitate redusă, de asemenea, în timpul deplasării cu viteză înaltă distanţele dintre maşini se măresc.

În timpul deplasării pe teren deschis în condiţiile pericolului întrebuinţării de către inamic a complexelor de cercetare – lovire distanţele dintre maşinile de luptă se măresc şi pot constitui 100 – 150 m. Plutonul de infanterie moto în caz de necesitate se poate deplasa pe jos sau pe schiuri.

Indicii posibilităţilor de marş

Sub posibilităţile de marş a plutonului se înţelege capacitatea lui de a trece cu viteza proprie în decurs de una sau mai multe zile

distanţe maxim posibile, păstrând capacitatea de luptă înaltă şi gătinţă deplină pentru îndeplinirea misiunii de luptă puse.

Indicii de bază a posibilităţilor de marş sunt viteza medie de deplasare şi mărimea etapei de marş.

Factorii principali care influenţează asupra posibilităţilor de marş sunt:

- calităţile de luptă şi de exploatare a tehnicii blindate şi auto cu care sunt dotate subunităţile, gradul de acţiune al inamicului;

- nivelul de pregătire a şoferilor şi mecanicilor conductori;

- componenţa coloanei; - starea itinerarelor de deplasare;- anotimp;- timpul zilei;- organizarea asigurării multilaterale a marşului.

Viteza medie de deplasare este un indice important pentru executarea calculelor la marş. Ea se determină prin raportul distanţei etapei de marş la timpul total de deplasare (exclusiv timpul la halte) şi depinde de misiuni, deprinderile de executare a marşului de către subunitate, starea tehnică a maşinilor, calitatea şi starea itinerarelor, anotimp, timpul zilei. În toate cazurile vitezele întrebuinţate trebuie să asigure îndeplinirea la timp a misiunii şi totodată securitatea deplasării.

Viteza medie de deplasare a plutonului fără a lua în calcul timpul pentru halte poate fi:

- pe MLI (TAB) tancuri – 20 – 25 km/oră;- pe automobile – 25 – 30 km/oră;- plutonul de infanterie moto pe jos – 4 – 5 km/oră;- pe schiuri – 5 – 7 km/oră.

În munţi, pustiuri, raioanele de nord, teren împădurit şi mlăştinos, precum şi alte condiţii nefavorabile viteza medie de deplasare a coloanelor poate fi micşorată până la 15 – 20 km/oră.

De aceea, la planificarea marşului viteza de deplasare a coloanelor de marş se determină pe porţiuni a itinerarului luând în consideraţie condiţiile concrete de deplasare pe ele. În cazul existenţei pe itinerarele de deplasare a obstacolelor serioase viteza de deplasare a coloanelor de marş la trecerea acestor obstacole se determină separat, în dependenţă de starea trecerilor. În cazul deplasării în raionul iniţial sau desfăşurării pe aliniamentul indicat, de regulă, se ia în calcul jumătate din viteza de marş. În toate cazurile marşul trebuie să se efectueze cu viteza maxim posibilă în condiţiile date.

Mărimea etapei de marş se determină de viteza medie de deplasare şi durata deplasării coloanei. Durata medie de a conduce

pentru mecanicii conductori constituie 10 – 12 ore. De aceea, anume această durată este luată în calcul drept normă pentru calculul timpului de deplasare a coloanei la marş în decurs de o zi.

Mărimea etapei de marş este necesar să se determine la însuşirea misiunii şi se precizează pe parcursul studierii itinerarului. Pentru determinarea mai exactă a mărimii etapei de marş întreg itinerarul se divizează pe porţiuni de 5 – 10 km.

Timpul total pentru executarea marşului, de asemenea, se determină la însuşirea misiunii. Datele iniţiale pentru determinarea acestuia sunt timpul trecerii punctului iniţial (începutul marşului) şi timpul sosirii la aliniamentul indicat (sfârşitul marşului). Diferenţa în timp dintre începutul şi sfârşitul marşului vor constitui durata lui. Itinerarul de deplasare se alege luând în consideraţie necesitatea de mascare şi de deplasare pe drumuri cu proprietăţile de mascare naturale. După posibilitate itinerarul de deplasare nu trebuie să treacă prin localităţi mari, noduri de drumuri, defileuri şi în apropierea staţiilor feroviare.

Lungimea itinerarului (mărimea etapei de marş) este distanţa în kilometri de la punctul iniţial până la aliniamentul indicat.

2. Locul şi misiunile plutonului la marş. Dispozitivul de marş.

Plutonul de infanterie moto execută marşul în coloana companiei sau de sinestătător – în siguranţa de marş.

În coloana companiei plutonul de infanterie moto la hotărârea comandantului de companie poate fi în fruntea sau în spatele companiei. De obicei, plutonul care se deplasează în fruntea companiei are misiunea să execute marşul pe itinerarul companiei şi execută observările în faţă şi asupra inamicului aerian. Plutonul care se deplasează în centrul coloanei companiei are misiunea să execute marşul pe itinerarul companiei şi execută observările la flancuri. Plutonul care se deplasează în spatele coloanei companiei are misiunea să execute observările în spate şi asupra inamicului aerian.

În caz de întâlnire cu inamicul compania se desfăşoară în dispozitiv de luptă în modul următor: plutonul din fruntea coloanei – în centru, plutonul din centrul coloanei – în dreapta, plutonul din spatele coloanei – în stânga.

Dispozitivul de marş

Plutonul de infanterie moto execută marşul în dispozitiv de marş. Dispozitivul de marş este aranjarea subunităţilor pentru deplasarea în coloane.

Dispozitivul de marş a plutonului este coloana. El trebuie să asigure o viteză înaltă de deplasare şi desfăşurarea rapidă în dispozitiv premergător de luptă şi dispozitiv de luptă. Formarea dispozitivului de marş a plutonului depinde de misiune, locul în

companie comparativ cu alte plutoane, condiţiile situaţiei, existenţa mijloacelor de întărire, de asemenea, de starea drumurilor şi nivelului de pregătire a mecanicilor – conductori (şoferilor).

Punctele, aliniamentele, raioanele stabilite la marş

În scopul menţinerii nivelului înalt de conducere, disciplină şi organizare în timpul executării marşului se numesc punctul iniţial, punctul de dirijare, halte, raioane (raion) de odihnă.

Punctul (aliniamentul) iniţial se stabileşte pentru începerea concomitentă a marşului, asigurarea posibilităţii ocupării rapide a locului său în dispozitivul de marş, evitarea reţinerii şi asigură mascarea subunităţilor. Timpul trecerii punctului (aliniamentului) iniţial de către capul coloanei forţelor principale se consideră ca începutul marşului.

Din acest motiv formarea coloanelor, întinderea acestora spre punctul (aliniamentul) iniţial se execută din calculul, ca să se treacă în timpul strict determinat.

Punctul iniţial se numeşte la depărtarea care asigură întinderea coloanei şi atingerea vitezei stabilită pentru coloană la marş. În dependenţă de adâncimea coloanei şi condiţiile terenului punctul iniţial poate fi la o depărtare de 5 – 10 km de la raionul de dispunere.

Distanţa dintre maşini se stabileşte în dependenţă de viteza de deplasare, condiţiile terenului, care, de obicei, constituie 25 – 50 m.

Punctul (aliniamentul) iniţial se numeşte în apropierea reperelor bine vizibile şi este bine observat de subunităţile care execută marşul. Pe timp de noapte acesta poate să fie marcat prin repere luminoase. Totodată, punctul (aliniamentul) iniţial nu trebuie să atragă atenţia inamicului. De aceea e necesar de exclus numirea punctului (aliniamentului) iniţial pe râuri, canale, defileuri, lanţ muntos şi alte obiecte care brusc se evidenţiază.

Punctele de dirijare se numesc pentru executarea organizată a marşului de către subunităţi şi dau posibilitatea de a regla viteza de deplasare a coloanelor, care în final se va asigura sosirea la timp în raionul indicat sau pe aliniamentul numit. Numărul şi îndepărtarea lor pot fi diferite şi depinde de mărimea totală a marşului, caracterul terenului, starea drumurilor şi anotimp.

Aliniamentele (punctele) de dirijare, de obicei, se numesc peste 3 – 4 ore de deplasare. Ca şi raionul (aliniamentul) iniţial ele se numesc lângă obiectele din teren bine observate.

Executarea marşului necesită o încordare considerabilă a eforturilor fizice şi morale ale efectivului, de asemenea, o gătinţă

înaltă a maşinilor de luptă şi de transport. De aceea, pentru odihna efectivului, verificarea stării armamentului şi tehnicii şi pentru deservirea lor tehnică în timpul marşului pentru fiecare 3 – 4 ore de deplasare se numesc halte cu durata până la o oră şi o haltă cu durata până la 2 ore în a doua jumătate a etapei de marş. La sfârşitul fiecărei etape de marş se numesc raioanele de odihnă de zi (noapte).

Haltele, raioanele de odihnă de zi (noapte) se determină de comandantul superior. La halte în timpul odihnei de zi (noapte) se verifică starea şi se efectuează deservirea tehnică a armamentului şi tehnicii de luptă, alimentarea maşinilor de luptă cu carburanţi şi lubrifianţi, se organizează primirea hranei şi odihna efectivului. Locurile pentru halte şi pentru raioanele de odihnă de zi (noapte) se aleg în raioanele favorabile pentru mascare, protecţia contra armelor nucleare şi aviaţiei inamicului şi care are o cantitate necesară de surse de apă. De obicei, haltele se numesc înaintea punctelor de dirijare pe itinerarele de deplasare, iar raionul de odihnă de zi (noapte) într-o parte de la ele. La halte (în raioanele de odihnă) plutonul se opreşte în componenţa coloanei companiei pe partea dreaptă a drumului cu distanţa dintre maşini nu mai aproape de 10 m. Ieşirea din maşini se permite la ordinul comandantului de companie sau pluton numai pe partea dreaptă a maşinii. Pentru ducerea observărilor după semnalele comandantului de companie şi inamicului aerian se numesc observatori. La necesitate se organizează serviciul la mijloacele de transmisiuni. Rotirea turelelor în partea stângă, chiar în timpul deservirii maşinilor este interzisă. Mecanicii – conductori (şoferi) petrec controlul tehnicii de luptă.

3. Succesiunea şi conţinutul activităţilor comandantuluide pluton pentru organizarea marşului.

Organizarea marşului începe odată cu primirea misiunii de luptă de către comandantul de pluton. Succesiunea şi conţinutul activităţilor executate de către comandantul de pluton, organizarea marşului sunt determinate de misiunea primită, existenţa timpului şi de situaţie.

Primind misiunea pentru executarea marşului în componenţa companiei comandantul de pluton execută următoarele activităţi:

- însuşeşte misiunea;- analizează situaţia;- ia hotărârea;- dă ordinul de luptă;- organizează cooperarea şi asigurarea multilaterală a

marşului;- verifică gătinţa plutonului pentru executarea

marşului;

- la timpul stabilit raportează comandantului de companie despre gătinţa plutonului pentru marş.

Conţinutul acţiunilor executate de către comandantulde pluton pentru luarea hotărârii

Însuşirea misiunii este începutul activităţii comandantului de pluton privind luarea hotărârii. De regulă, ea este realizată de către comandantul de pluton imediat după primirea misiunii de la comandantul de companie. A însuşi misiunea înseamnă a înţelege misiunea de luptă.

La însuşirea misiunii comandantul de pluton trebuie să înţeleagă:

- misiunea companiei şi a plutonului;- care subunităţi urmează înainte şi în spatele

plutonului, ordinea de menţinere a cooperării şi legăturii cu ei;- timpul gătinţei pentru marş.În concluzie din însuşirea misiunii comandantul de pluton

determină:- scopul marşului;- formarea dispozitivului de marş;- ordinea de acţiuni la intrarea în luptă;- cu care subunităţi de ţinut o cooperare mai strânsă;- de cât timp dispune pentru pregătirea marşului.

Analiza situaţiei este un proces de gândire logică a comandantului, care constă în studierea şi analiza influenţării fiecărui element al situaţiei asupra îndeplinirii misiunii de luptă. Cu alte cuvinte, analiza situaţiei este cunoaşterea de către comandant a condiţiilor obiective a marşului şi găsirea celor mai favorabile căi pentru întrebuinţarea acestor condiţii pentru îndeplinirea misiunii de luptă primite.

La analiza situaţiei comandantul de pluton trebuie să studieze:

- componenţa, situaţia şi caracterul posibil de acţiuni al inamicului;

- starea, asigurarea, posibilitatea şi ordinea de pregătire a plutonului pentru marş;

- studiază pe hartă (schemă) itinerarul de deplasare, condiţiile de executare a marşului şi pentru care acţiuni să fie gata.

În afară de aceasta comandantul de pluton ia în consideraţie anotimpul, starea timpului; componenţa mijloacelor de foc de serviciu şi a observatorilor.

În concluzie din analiza situaţiei comandantul de pluton determină:

- unde se află inamicul şi ce acţiuni de luptă execută el;

- părţile puternice şi vulnerabile ale inamicului;- constituirea dispozitivului de marş, activităţile de

bază pentru asigurarea plutonului cu mijloace materiale şi pregătirea tehnicii şi armamentului pentru marş.

Pe baza analizei situaţiei şi concluziilor trase din analiza situaţiei comandantul de pluton primeşte hotărârea.

În hotărâre comandantul de pluton determină:- formarea dispozitivului de marş;- ordinea de îndeplinire a misiunii primite;- misiunile grupelor, mijloacelor de întărire; - ordinea de cooperare.

După luarea hotărârii comandantul de pluton dă ordinul de luptă. Ordinul de luptă la marş, comandantul de pluton îl anunţă, de regulă, întregului efectiv al plutonului.

În ordinul de luptă comandantul de pluton indică:- datele despre inamic;- misiunea plutonului: itinerarul de deplasare, raionul

(aliniamentul) de concentrare (odihnă) şi timpul sosirii sau intrării în acesta, formarea coloanei, distanţele dintre maşini, viteza de deplasare, iar la executarea marşului în condiţiile prevederii intrării în luptă cu inamicul şi ordinea de acţiuni la întâlnirea cu el;

- care subunităţi urmează înainte şi în spatele plutonului, ordinea de menţinere a cooperării şi legăturile cu ei;

- timpul gătinţei pentru marş;- locul său şi locţiitorul.

La organizarea cooperării comandantul de pluton indică:- ordinea de observare şi legătură;- ordinea de acţiuni a plutonului în caz de atac a

aviaţiei inamicului şi în caz de întrebuinţare de către inamic a ANM, armei de precizie înaltă şi a armei incendiare, precum şi mijloacelor de minare la distanţă;

- ordinea de folosire a aparatelor de vedere pe timp de noapte (dispozitivele de mascare a luminii), respectarea măsurilor de mascare şi disciplina marşului;

- semnalele de înştiinţare, conducere şi cooperare, iar la executarea marşului în condiţiile prevederii intrării în luptă şi ordinea de coordonare a acţiunilor dintre grupe şi cu vecinii.

În scopul menţinerii pregătirii înalte de luptă, păstrării capacităţii de luptă şi creării condiţiilor necesare pentru îndeplinirea cu succes şi la timp a misiunii primite, în timpul pregătirii către marş comandantul de pluton organizează asigurarea de luptă, tehnică şi materială.

Cercetarea la marş se duce în scopul dobândirii la timp a datelor de cercetare despre inamic şi teren. Procedeul de bază de ducere a cercetării la marş este observarea. Datele despre teren comandantul de pluton le primeşte în timpul analizei terenului pe hartă, iar despre schimbările posibile ale terenului în timpul executării marşului – de la comandantul superior. Sursa principală de primire a datelor despre inamic este informaţia primită de la comandantul superior şi de la organele de cercetare, iar în timpul acţionării în siguranţa de marş şi de la grupa de patrulare.

Comandantul de pluton organizează observarea circulară permanentă asupra inamicului aerian şi terestru, asupra terenului şi semnalelor comandantului de companie. Observarea se duce personal de către comandantul de pluton.

Fiecărei grupe comandantul de pluton determină sectorul (direcţia) de observare, numeşte observator după semnalele comandantului de pluton, iar în timpul acţiunilor în siguranţă de marş numeşte suplimentar observator pentru primirea semnalelor de la grupa de patrulare. La halte observatorii rămân în maşini şi continuă îndeplinirea misiunilor sale.

Protecţia contra ANM şi asigurarea chimică la marş se organizează în scopul păstrării capacităţii de luptă a efectivului şi asigurării îndeplinirii misiunilor primite. Aceasta se obţine prin descoperirea la timp a contaminării radioactive, chimice şi biologice, înştiinţarea subunităţilor, folosirii chibzuite a mijloacelor de protecţie, capacităţilor de protecţie ale terenului, MLI (TAB).

Comandantul de pluton determină ordinea şi procedeele de ducere a cercetării de radiaţie, chimice şi biologice. Această cercetare o execută, de regulă, o grupă special pregătită şi dotată cu aparatele necesare.

Mascarea la marş se organizează în scopul micşorării pierderilor de loviturile inamicului aerian şi terestru şi se obţine prin folosirea capacităţilor de mascare ale terenului, condiţiile de vizibilitate redusă, respectarea strictă a disciplinei de marş şi păstrarea secretului militar. Ea se organizează de către comandantul de pluton în funcţie de misiunea primită, condiţiile situaţiei privind ascunderea subunităţilor sale de toate tipurile şi mijloacele de cercetare ale inamicului în raioanele de dispunere şi în timpul executării marşului. Comandantul de pluton la organizarea mascării ia

în consideraţie măsurile efectuate de către comandantul superior, planifică şi execută alte măsuri suplimentare.

O importanţă esenţială o are întrebuinţarea mijloacelor din dotare şi din zonă privind mascarea maşinilor de luptă în timpul deplasării, la halte şi în timpul odihnei. Comandantul de pluton trebuie să aducă la cunoştinţa întregului efectiv criteriile de demascare şi să ia măsurile pentru înlăturarea sau slăbirea lor.

Ieşirea din raioanele de dispunere este necesar de executat repede, folosind drumurile ascunse neobservate. În timpul executării marşului noaptea este necesar de întrebuinţat dispozitivele de mascare a luminii. La deplasarea pe porţiunile deschise de teren aparatele de vedere pe timp de noapte se deconectează. Deplasarea este raţional de executat de-a lungul marginii localităţilor, alături de căile ferate.

La sosirea în raion urmele maşinilor trebuie să fie lichidate.Tehnica de luptă se maschează sub fonul terenului.

Asigurarea genistică se organizează şi se petrece în scopul creării plutonului condiţiilor necesare pentru executarea cu succes a marşului şi sporirii protecţiei efectivului şi tehnicii de luptă de toate mijloacele de lovire.

Succesul marşului considerabil depinde de asigurarea tehnică şi materială. Asigurarea materială constă în completarea până la normele stabilite a stocurilor tuturor mijloace, evacuarea răniţilor şi bolnavilor la punсtele medicale până la începutul marşului. În timpul pregătirii pentru marş se petrece repararea şi deservirea tehnică a armamentului MLI (TAB). Acordarea ajutorului tehnic maşinilor ieşite din funcţie în timpul marşului, reparaţia şi evacuarea lor o execută maşinile speciale.

Asigurarea materială şi tehnică a marşului comandantul de pluton o organizează pe baza hotărârii comandantului de companie şi indicaţiilor comandantului superior. La organizarea asigurării tehnice şi materiale comandantul de pluton precizează volumul de deservire tehnică, locul şi timpul petrecerii, termenii, locurile şi ordinea de completare cu carburanţi, lichidului de răcire, alimente şi alte bunuri materiale, locurile în coloană a subunităţilor de deservire tehnică şi materială în timpul marşului, ordinea de evacuare şi reparaţie a tehnicii defectate şi organizarea primirii hranei de către efectiv.

Comandantul de pluton trebuie să urmărească asigurarea efectivului cu hrană caldă, să organizeze odihna, îndeosebi, a mecanicilor – conductori (şoferilor), să verifice starea bună de funcţionare a armamentului, tehnicii de luptă, aparatelor de vedere pe timp de noapte şi mijloacelor de legătură, alimentarea cu

combustibil, lubrifianţi şi lichidului de răcire, existenţa şi ajustarea corectă a muniţiilor, existenţa şi starea bună de funcţionare a mijloacelor de tratare specială şi alte bunuri materiale.

4. Acţiunile plutonului la marş.

Acţiunile plutonului în timpul pregătirii pentru marş.

Pregătirea plutonului către marş se execută în raionul iniţial. Comandantul de pluton personal pregăteşte plutonul pentru marş. În timpul pregătirii plutonului către marş comandantul de pluton este obligat:

- să verifice starea bună de funcţionare a maşinilor, armamentului, aparatelor de vedere pe timp de noapte, mijloacelor de protecţie şi de stingere a incendiilor, mijloacelor de legătură şi de mascare a luminii, alimentarea cu carburanţi, existenţa şi ajustarea corectă a muniţiilor, mijloacelor de tratare specială, uneltelor de amenajare genistică, completului de deminare şi a mijloacelor de trecere ridicată.

În afară de aceasta comandantul de pluton verifică cunoaşterea de către efectiv a ordinii de deplasare, itinerarului şi timpul deplasării spre locul de formare a coloanei companiei, semnalului despre începutul încolonării. De asemenea, comandantul de pluton verifică cunoaşterea de către efectiv a măsurilor de securitate şi de respectare a regimului de mascare. Despre gătinţa pentru marş comandantul de pluton raportează comandantului de companie.

Acţiunile plutonului în timpul începutului marşului şi deplasării pe itinerar.

La timpul stabilit sau la semnalul comandantului plutonul începe deplasarea.

Cu primirea semnalului despre începutul deplasării comandantul de pluton dă comanda pentru formarea coloanei. Comanda se dă prin semnalele vizuale (fanioane, felinare) sau prin glas. În acelaşi timp comandantul de pluton începe deplasarea pe maşina sa, efectuând observările asupra acţiunilor subordonaţilor. În timpul întinderii coloanei plutonului este necesar de a conduce cu acesta de-a lungul marginii de pădure, râpi şi alte locuri, care asigură respectarea măsurilor de mascare. Mijloacele de transmisiuni radio la marş lucrează în regimul de recepţie. În timpul executării marşului comandantul de pluton întrebuinţează semnalele stabilite de înştiinţare, conducere şi cooperare în corespundere cu tabelul de semnale.

Maşinile la marş se deplasează numai pe partea dreaptă a drumului respectând viteza de deplasare, distanţa şi măsurile de securitate stabilite.

Distanţa dintre maşini în coloană se numeşte în scopul asigurării securităţii de deplasare şi depinde de viteza de deplasare şi condiţiile de vizibilitate. În coloana plutonului distanţa poate fi 25 – 50 m.

Dacă apar unele deteriorări neprevăzute maşina se aduce pe partea dreaptă sau într-o parte de drum, unde acestea se înlătură. Maşina rămasă în urmă după ce s-a înlăturat defectul intră în coloana trecătoare. Locul său în coloana plutonului maşina îl va ocupa la haltă sau în raion. Depăşirea coloanei în timpul deplasării este interzisă. Depăşirea maşinii oprite se execută numai din partea stângă. Noaptea maşinile se deplasează cu întrebuinţarea aparatelor de vedere pe timp de noapte sau a dispozitivelor de mascare a luminii, iar la deplasarea pe porţiunile de teren observate de inamic şi pe timp de nopţi luminoase cu deconectare completă a luminii şi a aparatelor de vedere pe timp de noapte.

În timpul deplasării înainte de cotitură maşina de cap micşorează viteza de deplasare, pentru ca maşina din spate să nu o piardă din vedere.

La fiecare maşină membrii echipajelor numiţi duc observări după semnalele maşinilor comandanţilor, care se deplasează înainte, după inamicul aerian şi terestru din teren. Mijloacele antiaeriene se află în gătinţă pentru deschiderea focului.

Pentru protecţia de armele de precizie înaltă pe larg se folosesc câmpurile de radiolocaţie invizibile, care sunt formate de cutele terenului şi obiectelor din zonă. Pe porţiunile deschise a itinerarului nu se admite aglomerarea sau oprirea maşinilor, ci viteza de deplasare şi distanţele dintre maşini se măresc.

Câmpul de mine, instalat cu mijloacele de minare la distanţă, plutonul le ocoleşte sau le trece în componenţa coloanei companiei după maşina de cap prin culoarul executat de ea. Minele, aflate înaintea maşinilor plutonului, se nimicesc cu ajutorul completului de deminare transportabil sau prin alte procedee.

În cazul întrebuinţării de către inamic a armei de aprindere sau în timpul trecerii forţate a raionului de incendiu, obloanele, uşile, crenelele şi jaluzelele MLI (TAB) se închid. După ieşirea din raion comandantul de pluton organizează stingerea focarelor de foc pe maşini, salvarea efectivului şi acordarea primului ajutor medical răniţilor, după care plutonul continuă deplasarea.

Obligaţiile comandantului de pluton la marş

Comandantul de pluton la marş este obligat:

- să respecte strict ordinea stabilită de deplasare şi de mascare;

- să nu admită reţineri la treceri de munţi, defileuri, tuneluri şi localităţi;

- să ducă observarea circulară permanentă după inamicul terestru, aerian şi după semnalele comandantului de companie;

- să înştiinţeze la timp efectivul despre inamic şi despre infectarea radioactivă, chimică şi biologică.

Acţiunile plutonului la halte şi în raioanele de odihnă

La halte formarea coloanei nu se dezorganizează, subunităţile se opresc în partea dreaptă a drumului cu distanţele dintre maşini nu mai puţin de 10 m, ca în caz de necesitate orice maşină să aibă posibilitatea să iasă din coloană, de asemenea, să ocupe locul său în coloana subunităţii.

Efectivul iese din maşini numai la comanda comandanţilor săi şi se dispun pentru odihnă în locurile indicate în dreapta de drum. În maşini rămân observatorii şi mijloacele de foc de serviciu, iar în maşinile comandanţilor de serviciu la mijloacele de transmisiuni. Mijloacele de foc, numite pentru luptă cu ţintele aeriene se află în gătinţă pentru ducerea focului.

Echipajele maşinilor petrec controlul tehnic a armamentului şi tehnicii, îndeplinesc măsurile de deservire tehnică şi în comun cu efectivul numit pentru ajutor lichidează neajunsurile depistate.

În raionul de odihnă de zi (noapte) subunităţile părăsesc drumurile, se dispun în locurile indicate de către comandantul superior (de-a lungul itinerarului de deplasare), folosind proprietăţile de mascare ale terenului şi nu admit aglomerarea. Pentru tehnică se amenajează adăposturi, iar pentru efectiv se sapă şanţ – adăposturi. Adăposturile se maschează minuţios. Se organizează observarea, siguranţa nemijlocită, deservirea tehnică a maşinilor şi completarea lor cu carburanţi. Efectivului i se distribuie hrană caldă şi i se repartizează timp pentru odihnă.

5. Particularităţile executării marşului în condiţii deosebite

Pe timp de iarnă, când stratul de zăpadă este substanţial viteza de deplasare se micşorează, consumul de carburanţi se măreşte, se creează condiţii şi dificultăţi la organizarea şi executarea marşului. În condiţii de ninsoare observarea se micşorează, iar pe timp de viscol puternic deplasarea coloanelor este foarte dificilă. La temperaturile joase apare riscul degerării efectivului şi îngheţării sistemelor de răcire a motoarelor. În acelaşi timp, se uşurează trecerea sectoarelor mlăştinoase şi barajelor de apă.

Comandantul de pluton este obligat să ia măsurile necesare împotriva degerării efectivului şi dezgheţării motoarelor la opriri, să organizeze pregătirea maşinilor de luptă şi armamentului pentru funcţionare la temperaturi joase, de asemenea, să se convingă despre existentul categoriei necesare de motorină şi lichid de răcire în maşinile de luptă şi să ia măsuri pentru alimentarea acestora. O atenţie deosebită se acordă menţinerii în stare de funcţionare a sistemelor de încălzire, bateriilor de acumulatoare, ungerii armamentului etc.

Comandantul de pluton este obligat să verifice armamentul pentru întrebuinţarea acestuia în condiţiile temperaturii joase, întinderea şenilelor, dotarea maşinilor cu mijloace necesare pentru trecerea terenului greu accesibil, funcţionarea mijloacelor de încălzire, să dea indicaţii mecanicilor-conductori (şoferilor) despre modul încălzirii motoarelor MLI (TAB) şi să organizeze uscarea echipamentului şi încălţămintei. În afară de aceasta el trebuie să ia măsuri suplimentare de mascare, care să asigure acţiunile în ascuns, inclusiv vopsirea tehnicii sub fonul terenului.

Se petrec măsuri medicale profilactice pentru preîntâmpinarea degerării efectivului.

Pe timpul haltelor maşinile trebuie staţionate în măsura posibilităţilor pe locuri orizontale, ferite de vânt, de închis obloanele şi jaluzelele.

În raionul de odihnă e necesar de acoperit maşinile de luptă cu prelate. La nevoie trebuie de efectuat încălzirea periodică a motoarelor.

Pentru efectiv e necesar de amenajat locuri (puncte) de încălzire. Efectivului la halte şi în raionul de odihnă i se interzice să se aşeze pe zăpadă sau pe pământ.

ÎN MUNŢI, la executarea marşului o influenţă deosebită o exercită terenul frământat, prezenţa sectoarelor greu accesibile, drumurilor, reduse ca număr şi greutatea deplasării pe ele. În trecători şi văi adânci sunt posibile stagnarea substanţelor toxice. La explozii se formează distrugeri, care face dificilă manevra subunităţilor.

Schimbările bruşte de timp pot duce la căderi masive de zăpadă sau ploi. Relieful complicat şi presiunea atmosferică joasă creează condiţii grele pentru funcţionarea motoarelor, cutiilor de distribuţie, transmisiei, de asemenea, se creează condiţii de evaporare prematură a lichizilor de răcire.

La executarea marşului în munţi, în deosebi, la urcări, coborâri şi în alte sectoare greu accesibile, viteza deplasării se micşorează, iar distanţa dintre maşini se măreşte. Pe sectoarele de drum periculoase, unde sunt posibile căderi de pietre, avalanşe, alunecări ale maşinilor,

efectivul se debarcă, în maşini rămân numai mecanicii conductori (şoferii). În legătură cu aceasta la pregătirea marşului comandantul de pluton trebuie să acorde o atenţie deosebită la verificarea transmisiei mecanismului de direcţie şi sistemul de frânare.

La toate maşinile din timp se pregătesc dispozitive suplimentare pentru menţinerea lor la urcări, coborâri şi la opriri. La supraîncălzirea motoarelor cu permisiunea comandantului coloana se poate opri pentru răcirea lor. Pentru opriri se aleg porţiuni de teren orizontale.

La pregătirea marşului în munţi e necesar de informat comandanţii de grupe, mecanicii-conductori (şoferii) despre profilul terenului, itinerarului.

Efectivul şi tehnica de luptă la halte se dispune pe sectoare de teren orizontale, unde se poate exclude avalanşele, căderile de pietre, inundaţiile.

Comandantul de pluton numit ca pichet mobil de cap trebuie să acorde o atenţie deosebită formării coloanei luând în calcul întâlnirea cu inamicul prin surprindere şi executării manevrei. Pichetul mobil de cap trebuie să cucerească activ haltele, ieşirea din trecători şi să le menţină până la trecerea forţelor principale.

Pichetul mobil de flanc trebuie să se deplaseze pe itinerarul paralel la nivelul capului coloanei păzite fiind gata pentru respingerea atacului inamicului.

La acţiunile în pichet fix de flanc plutonul ocupă înălţimile care cuprind accesul la flancurile coloanei păzite. După trecerea coloanei la ordinul comandantului coloanei păzite pichetul fix de flanc se scoate şi se alătura la coloană.

Plutonul numit în pichet mobil de spate se deplasează după coloana păzită la distanţa stabilită, cercetând atent înălţimile, trecătorile, văile, haltele şi alte sectoare din teren de unde se poate aştepta atacul inamicului asupra coloanei.

ÎN PUSTIU. La executarea marşului în pustiu o influenţă sporită o are nisipul fărâmicios şi sărăturile, lipsa vegetaţiei, surselor de apă, temperaturile ridicate şi schimbarea bruscă a lor, vânturile de nisip.

La organizarea marşului comandantul plutonului trebuie să acorde o atenţie deosebită pregătirii tehnicii de luptă pentru deplasarea în aceste condiţii, să facă rezerve de apă şi combustibil. Maşinile se dotează cu mijloace de trecere suplimentare şi se vopsesc pe fonul terenului. Armamentul se pregăteşte pentru funcţionare în condiţii de formare a prafului. Se studiază minuţios sectoarele greu accesibile şi modul de trecere a acestora, se determină azimutul deplasării şi modul de marcare a itinerarului pe sectoarele unde orientarea este dificilă, de asemenea, se prevăd măsuri pentru protecţia efectivului împotriva impactului căldurilor. În acest scop comandantul plutonului organizează controlul pentru respectarea

strictă a consumului de apă şi funcţionarea bună a ventilaţiei pe tehnica de luptă.

Plutonul execută marşul pe itinerarul sau azimutul indicat. Pe timpul viscolului cu nisip, când se face dificilă deplasarea, cu permisiunea comandantului deplasarea se poate opri.

În orice condiţii ale situaţiei succesul marşului va depinde de deprinderile şi priceperea comandantului de pluton la pregătirea subunităţii pentru marş şi la conducerea ei pe timpul marşului, de asemenea, de pregătirea şoferilor, componenţa şi starea tehnicii de luptă.