141.(ii.59) d34r. a intoarcerii fiului risipitor

8/2/2019 141.(II.59) D34R. a Intoarcerii Fiului Risipitor

1/6

Str. Carvunarilor nr. 2, sect. 6, Bucuresti

Cuvdnt p e n t r u sufletDuminica a 34-a dupii Rusalii

Evanghelia dupa Luca 15, 11-32(a intoarcerii Fiului risipitor)''Zis-a Domnul pilda aeeasta: Un om avea doi tii.$i a zis eel mai tanar dintre ei tatalui siu: Tata, da-mi partea ee mi se euvine din

avere. $i elle-a fmpartit averea.$i nu dupa multe zile, edunend toste. fiul eel mai tanar s-a dus Intr-o tara departata

i aeolo i-a risipit averea, traind fn desfranari.$i dupa ee a eheltuit total. s-a _ , . . . . . . . . ~ " " ' I : . _ . r ' ! I I ! " " " I \ ! I ' " I I ' " " " ' ! " " " - ~ _ . . . . .faeut foamete mare fn tara aeeea, i ela fneeput sa duea lipsa.

$i docsndu-se. s-a alipit el deunul din loeuitorii aeelei tari, i aeesta 1-a trimis la tarinile sale sa pazeaseapordi.

$i dorea sa-i sature panteeeledin roscovele pe eare Ie menceu pordi.fnsa nimeni nu-l aedes.

Dar, vemndu-s i fn sine, a zis:Cati argati ai tatalui meu suntfndestulati de paine, iar eu pier aici defoame! Seulandu-ma, ma voi duee la tatal meu i-i voi spune: Tata, am greit la eer ifnaintea ta; Nu mai sunt vrednie sa ma numese fiul tau. Fa-ma ea pe unul din argatii tai.

$i, saudndu-se . a venit la tatalsau. $i fnea departe fiind el, I-s vazut tatalsau i i s-afaeut mila i, alergand, a eazut pe grumazul lui i I-s sirutst.

$i i-a zis fiul: Tata, am greit la eer i fnaintea ta i nu mai sunt vrednie sa manumese fiul tau.

$i a zis tatal citre slugile sale: Adocet! degraba haina lui eea dintai i-I fmbraeati idati inel fn mana lui i fneaitaminte fn pieioarele lui,' $i edacet! vitelul eel fngraat i-Ifnjunghiati i, mendina. sa ne veselim; ciaaeest fiu al meu mort era i a fnviat, pierdut erai s-a aflat $i au fneeput sa se veseleesci.

Jar fiul eel mare era la tarina. $i cina a venit i s-a apropiat de easa, a auzit aintecei joeuri. $i, cnemdnd la sine pe una dintre slugi, a fntrebat ee fnseamna aeestea.

Jar ea i-a raspuns: Fratele tau a venit, i tatal tau a fnjunghiat vitelul eel fngraat,pentru ea t-e primit sanatos.

$i els-a maniat i nu voia sa intre; dar tatal lui, iesind, fI ruga. insa el, raspunzand, azis tatalui siu: Jata, de atatia ani fti slujese i nieiodata n-am ealeat porunea tao $i mienieiodata nu mi-ai dat un ied, ea sa ma veselese eu prietenii mei. Dar cina a venit aeest fiual tau, eare ti-a mdncst averea eu destrenstete, ai fnjunghiat pentru el vitelul eel fngraat

Tatal fnsa i-a zis: Fiule, tu totdeauna est! eu mine i toate ale mele ale tale sunt.Trebuia fnsa sa ne veselim i sa ne bucurem, cia fratele tau aeesta mort era i afnviat, pierdut era i s-a etist."~,Celmai scuml!.lucru de I!.e I!.amant este lacrima I!.ocaintei. " (Parintele Arsenie Papacioc),


2/6

Tata am gre~it la cer ~i inaintea Ta- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - ~Evanghelia ''Fiu/ui risipitor" este una dintre cele mai frumoase ~i ziditoare de suflet -ne mi~ca inimile profund, deoarece ne arata, pe de 0 parte, dragostea nemarginita ~ibunatatea lui Dumnezeu pentru noi, pacato~ii, iar pe de alta parte, chipul adevarateipocainte,Tatal din aceasta pilda este Dumnezeu, iar fiii, suntem noi, oamenii, daruiti deTatal ceresc cu insusiri fizice ~i spirituale pentru care nu ne-arn straduit In nici un tel.

Fiul cel mic, neinteleqand ca ceea ce avea era un dar, ~i nu un drept, ~i-a cerutpartea sa ~i a plecat lntr-o tara indepartata, In cautarea unei false ~i arnaqitoare fericiri. Intr-un mod oarecum neas tep ta t.ta ta l accep ta cererea fiului sau, semn ca Dumnezeu ne respectalibertatea croirii propriului drum, chiar ~i atunci c an d s tie ca noi 0 folosim intr-un mod qresit,

"Tara departata" unde pleaca tanarul nu reprezinta numai 0 departarespatiala, ci mai ales una spirituala. Cu fiecare nou pacat savar~it ne indepartarn de luminadurnnezeiasca tot mai mult ~i ne cuprinde Intunericul pacatelor ~i al faradelegilor. Dar sensuldepartari: este ~i acela de scufundare, de prabusire, Placerile, dezmierdar i le, toate patimilelumii acesteia duc la goliciunea totala a sufletului nostru. Fiecare scufundare In pacat nel ipseste de un dar divin ~i ne lnsinqureaza dureros. Pustiul se Intinde tot mai InspaimantatorIn jurul celui ce a crezut ca lumea Ii apartine, spaima II cuprinde de pretutindeni ~i el seadanceste In viciu fara sa se mai poata opri, Ingrozit de propria-i sinquratate ~i lnsatisfactie.Dupa ce a cheltuit in acea tara Indepartata tot ce a avut de la tatal sau Indesfatari, In viata dezordonata ~i mai ales In placeri patirnase, tanarul nostru ajunge muritorde foame, este aruncat la periferia sooetatn ~i uitat de aceia cu care-si cheltuise banii.Dorind sa-~i salveze viata sa biologica - viata spirituala deja 0 pierduse, fiul risipitor "s-a /ipitde unu/ din /ocuitorii ace/ei tari'~ care l-a angajat pazitor de porci; iar mai presus de aceastaurnilinta, fiului risipitor nu i se Ingaduia nici macer sa rnanance pe saturate din hranaporcilor.Dar, in aceasta stare de cumpnta mizerie ~i injosire morala, i~iaduce amintede starea lui de la inceput, de dragostea parinteasca plerduta, $i-a venit In fire ~i ~i-arecunoscut caderea, Devine constient de faptul ca din clipa In care a parasit casaparlnteasca ~i-a pierdut pacea ~i bucuria sufleteasca, alerqand dupa desfatari Inchipuite ~i cadrumul pe care apucase nu fusese unul al libertatii, ci al robiei. A constatat cu luciditate ~idurere prapastia ~i ruina In care ajunsese ~i totodata s-a cait ~i a luat hotararea de a seIntoarce cu deplina incredere la tatal sau, marturisindu-si greseala ~i cerandu-i iertare.Inainte ca el sa ajunqa acasa, tatal ll vede ~i alearqa, si, fara sa spuna ceva, cade cutotul pe grumazul sau, IIlmbrati~eaza ~i II saruta cu 0 dragoste care a iertat totul, cu 0 iubiresfanta ~i fara nici 0 imputare. Dupa cum parerea de rau a fiului a fost totala ~i sincere, asa ~iiertarea tatalui a fost desavarsi ta,Acum fiul a inteles, a primit raspunsul: tatal a ascultat rnarturlslrea, 0cunoaste inainte ca el sa 0 rosteasca. II vede pe fiul sau, inainte ca acesta sa se intoarca,Era irnpreuna cu el, fara ca fiul sa-l vada, "ee/ ce Iobeste cu dragoste desavarita, chiarabsent tiind, este de tata tara a fi vazut de aneve".

Ne-am putea intreba: avea nevoie tatal din pilda de rnarturisirea fiului sau risipitor?Fara Indoiala ca nu. Stia bine tatal ce-a facut fiul sau, precum bine cunoaste Dumnezeupacatele noastre. C i noi, noi lnsine avem nevoie de aceasta marturisire: "Farade/egea mea 0cunosc i pecetu! meu este fnaintea mea pururee" - zice psalmistul David.Numai 0marturislre cu cainta ~i parere de rau ,,$terge faradelegea'~dar pentru aceasta estenevoie de "brate/e parinteti"lntinse de Dumnezeu prin rnainile duhovnicului spre fiul carese martur iseste, Preotului duhovnic i s-a dat de catre Iisus Hristos .poteree /egarii idez/egarii peceteo", putere care nu s-a dat nici Ingerilor; dar acesta tine ~i locul tatalui dinpiIda, care nu este altcineva decat Bunul Dumnezeu, Invatand, sfatulnd.certand ~imangaind,dupa caz,lntotdeauna cu iubire parinteasca.pe cel ce se rnarturiseste.Fiul mai tanar gandea sa ceara sa ramana in casa tatalul "ca unul din argatiisai '~Daca i s-ar fi acordat aceasta, pentru el ar fi fost ca un rai mare. Insa Dumnezeu TatalII face personajul central ~i prilejul unei mari praznuiri. Dumnezeu larta, prin multimea iubiriiSale. $i te sirnti nevrednic de aceasta! Te retragi In pozitia slugii care Iti este de ajuns, carete multurneste. Nu-L multurneste Insa pe Dumnezeu, care iubeste atata, care iarta atata,care te zdrobeste, te striveste, cu iubirea Sa nemasurata :


3/6

Si iata ea tatal porunceste slugilor sale sa-i aduca fiului risipitor "haina luicea dintal', sa-l puna inel in mana, inealtaminte in pieioare i sa fie jertfit viteluleel mai gras, eu totil sa mananee i sa se veseleasea. Toate acestea sunt simboluri aleintarnpinarii omului pacatos ce s-a cait ~i a fost iertat de pacatele sale de catre DumnezeuTatal: - Haina cea dintai reprezinta haina lurninoasa, a sfmteniei ~i a curatiei, pe care 0primim la Botez ~i pe care apoi 0 patarn prin pacatele pe care Ie savarsirn: insa prinpocainta, prin spovedanie primim iertarea prin care lnnoim haina de la Botez;- Inelul pus pe mana sirnbolizeaza reintierea celui lnstrainat prin pacat, e semnulreprimirii omului care se pocaieste in iubirea neintrerupta a lui Dumnezeu;- incaltamintea noua pe care 0 prirneste fiul la intoarcerea sa Inseamna harul de acalca peste spinii ispitelor pacatoase, de a merge pe calea poruncilor lui Dumnezeu;- Vitelul eel gras injunghiat pentru ospatul bucuriei, sirnbolizeaza Taina SfinteiImparta~anii, este Domnul Iisus Hristos, care S-a rastiqmt, S-a jertfit pentru noi ~i Sejertfeste mereu la Sfanta Liturghie.- Veselia care s-a facutinseamna bucuria care se face in ceruri pentru intoarcereacelui pacatos, dupa cum rnarturiseste Insu~i Domnulin Sf. Evanghelie.Din tarina indepartata, unde pastea porcii, fiul mai mic s-a Intors cu inima zdrobita, ~ia intrat in rai. Din tarina tatalui, s-a inters, infuriat, fiul mai mare ~i si-a aratat osanda pecare 0 purta inauntrul sau: "s-a maniat i nu voiasa intre". pentru ca aflase de la slugi ce sepetrece in casa, Aa cum fiul eel mai tanar era gata de marturisire, aeesta era gatade atae, astepta de mult prilejul sa izbueneasea, sa arunce afara tot ce a strans ~i afiert in sine de-a lungul atator ani: "de atatia ani fti s/ujesc... " Niciodata nu-l nurneste, nicinu-l priveste ca tata, ci ca pe un patron, ~i inca unul nedrept. Pe sine insusi sesubestimeaza, se priveste ca pe 0 sluga tocmita,Tatal suporta cu rabdare valurile furiei fiului mai mare ~i Ii vorbeste rnanqaietor.Prima dojana a tatalui se face cu exdarnatia: "Ru/e!" (tu nu ma nurnesti tata, insa eu teprivesc ~i te numesc copilul meu; nu esti sluga mea, nici supusul meu) .tu fntotdeauna est!eu mine" - zcesta este raiul, aceasta este libertatea, bogatia fiului, faptul de a rarnane incasa, de a rarnane irnpreuna cu tatal, $i la cererea unui lucru rnarunt ~i neinsernnat - a unuiied - raspunde cu toate: "toate ale mele, ale tale sunt".Constantin Noica, oprindu-se canova asupra acestei parabole, spunea ca "sunt douafeluri de a risipi. Exista risipa ee/ui care, fntoemai frate/ui ee/ mk; cnettueste fara sa fistrdns. Dar exista i risipa ee/ui care, fntoemai frate/ui ee/ mare, strange fara sa poataaduna. Frate/e fiu/ui risipitor aa face. EIstrange aseu/taredupa aseu/tarei fapta buna dupafapta buna, iar fn u/timu/ cess, cina nu poate fnte/ege i nu poate ierta dragostea tata/uipentru ee/ ee a risipit, pierde e/ fnsui tot ee a adunat .. La ce bun atata supunere 5iatata cummtenie. daca n-e putut intra in inima sa 5i nitica dragoste?':In pilda Evangheliei de astazi ne reqasirn cu totii, caci cu totii am ratacit calea vietiicelei curate ~i am preferat 0 viata de risipa, dezordonata, plina de pacate ~i slabiduruornenesti. Bunul Dumnezeu nu ne pedepseste ca am ratacit calea ~i am facut pacate,deoarece EI stie firea orneneasca cat este de indinata spre rau ~i supusa pacatului, dar neva osandl daca nu vrem sa ne intoarcern din calea ratacirii la EI, cum s-a inters fiul risipitor.Sa fim ineredintati ea dragostea lui Dumnezeu este nesfarita i ea ea nune este nieiodata retrasa: bucuria cereasca pentru indreptarea unui pacatos cuprindecerul ~i parnantul ~i fiecaruia dintre noi Ii iese inainte, pe drumul intoarcerii ~i caintei,Mantuitorul Insu~i. Amin., ~ ~ ~ ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -Predici: PFDaniel, Arhim. Ilie C/eopa, ProIon earciuleanu, Sf. Nicolae Velimirovici; ziarul!umina.ro; lumeacredintei.com

"Nu exista pacat de neiertat, in afara de pacatul nepocstt: " (Sf. Isaac Skul)"eu cat se departeaza eineva de Dumnezeu, eu atat luerurile se compllcamai mult. Se poate ca cineva sa nu aiba nimic, dar daca II are pe Dumnezeu, nu dorestenimic. Asta e! Iar daca Ie are pe toate, ~i nu II are pe Dumnezeu, este chinuit inlauntrul sauDe aeeea, fieeare, pe cat poate, sa se apropie de Dumnezeu. Numai langaDumnezeu afla omul bucuria cea adevarata ~i vesnica. Ne otravirn viata atunci cand trairndeparte de dulcele Iisus." (Parintele Paisie Aghioritul)


4/6

Domnul fi cheama la El p"'etoti p"'acato~ii"Oomnul ii cheama la EI pe toti pacato'ii. I~~i~i";";nt;._;jin;_';'d';"e-br-a-te-Ie-c-a-s-a-......Iicuprinda chiar ~i pe cei care au facut cele mai cumplite pacate, Cu atat maimult pe acestia: $i ii prirneste cu bucurie. Ajunge ca ei sa-L caute ~i sa vina laDansul. Cu alte cuvinte, sa se pocaiasca.

Nu ca i-ar respinge pe cei care nu se pocalesc. Continua sa-i iubeasca ~i nuinceteaza sa-i cheme la EI. Dar acestia refuza cu incapatanare chemarea Sa. orspretuescbogatia bunatatii Lui i a fngaduintei i a fndelungii Lui rabdari (Romani 2, 3). $i 0 apuca pealte cai, spre tot mai rau, ratacind pe aJtii i rataciti fiind ei fnii (II Timotei ~ 13). "Amin.

(Sfantuf Macarie de fa Optina - "Povete duhovnicesti"}

~ ~Vl~in~o~-pfnJ!~l.;..re~.~' _"Oesprece nu nevorbeste Duminica fiului risipitor! Vorbeste ~i despretihna si Indestularea din casa Tatalu! Ceresc, ~i despre smintita noastra avantare desub ocrotirea pannteasca spre 0 libertate neintranata, si despre imbelsuqareamostenirii ce ne-a fost data In ciuda nesupunerii noastre, si despre nechibzuita eicheltuire pe toate nimicurile, si despre saracia cea mai de pe urrna la care am ajunsv ie tu in d a sa ,

Dar mai vorbeste si despre faptul ca, atunci cand cineva se trezeste si, venindu-si In sine,cuqeta ~i hotaraste sa se intoarca la Tatal Cel Mult-Milostiv, indata ceseintoarce este primitcudragoste i repus in starea dintiU.Si cine nu va afla aici Invatatura de folos? Daca petreci In casa parinteasca, nu te aruncala libertate! Daca ai fugit ~i risipesti rnostenirea, opreste-te cat mai deqraba, Daca ai cheltuittotul ~i ai saract; hotaraste-te cat mai degraba sa te interet, ~i intoarce-te. Acolo te asteaptatoata Ingaduinta, dragostea si Indestularea de mai Inainte.Ultimul pas este cel mai trebuincios, Insa nu trebuie sa te rasfeti prea mult In nadejdealui. Totul este spus pe scurt ~i limpede. Vino-ti in fire, scoala-te i grabete catre Tatal.Bratele Luisunt deschisei gata sate prlmeasca", Amin. (Sfantuf Teofan ZavoratuQ

Istorioarii - Puterea pocainteiIn vremea veche se afla in cetatea Tesalonic 0 rnanastire de fecioare. Din lucrareadiavolului, una dintre fecioare a fost luptata ca sa iasa din rnanastire. $i iesind, a cazut inpacatul curviei. Zabovind ea 0 bucata de vreme in necuratia aceasta, la urrna si-a venit insirntire ~i prin darul Preabunului ~i Iubitorului de oameni Dumnezeu, s-a cait de pacatulei. Deci, s-a pornit spre rnanastire, cu hotararea nestramutata de a petrece restulvietii in pocainta i osteneala, Dar in poarta manastiri]. cand voia sa intre inauntru, acazut jos ~i a murit.In vremea aceea, Dumnezeu a descoperit unui episcop sfant despre sfarsitul ei. $ianume a vazut episcopul cum au venit ingerii sa ia sufletul calugaritei, iar demonii sedeauirnprejur, certandu-se ~i zicand: .Pentru ce ne {aceti nedreptate i 0 luati pe aceasta? Eaeste a noestre ca ceea ce ne-e slijit atata vreme prin patima curviei!" Iar ingerii ziceau:.Aceeste s-a lepadat de voi i a alergat la pocainta'~ Atunci demonii au grait iara~i: "Dar ean-e intrat fnca fn manastire, deci cum ziceti ca s-a pocut?". Ingerii insa au raspuns: "Sa titica chiar din cfipa cand Dumnezeu a vazut pornirea ei cea buna 5i hotararea ceavea de a se marturisi, precum 5i sarguinta cu care a afergat fa manastire, i-adaruit iertare, pentru aceasta s-a mantuit. Caci fntoarcerea de la rau i pocainta suntla voia omului. iar viata i moartea sunt la voia lui Dumnezeu" .Auzind acestea, demonii s-au departat rusinati,Deci, sa cunoastern ~i noi, fratilor, bunatatea cea nemarginita a lui Dumnezeu ~i saalerqarn la pocainta ~i la marturisire, pentru a ne invrednici de asemenea iertare.

Daca insa5i hotararea omului pentru marturisire 5i fagaduinta inimii au a5a demare pret inaintea lui Dumnezeu, atunci cu cat mai mare pret este primita marturisireacea curata 5i pocainta pentru fap'.._li....;e-:"e~n~oa~s~t.'":"re~ce.;..fI....;.e~/i....;.e....;"e~._~~_~--;:;--:--:-_-=-_--;:;-~(Sfantul Ioan Iacob Hozevitul - "Hrana duhovniceasca)

Preot Paroh Liviu Popa - tel. 0722 280 003Contul bisericii: BCR,Sect. 4, PAROHIA BELVEDERE- R041RNCB0069007665720001


5/6

intoarcerea - de Costache IoanidU n cer fie rb in te , fara d e cu lo are ,Im bra ti~ a p ustiu l a rs d e so are .C u ch ip a prin s, cu ha in e z dre ntu ite ,prin spin ii franti de vant ~ i de cop ite ,prin nori de pra f, p rin m irosu l de c loaca,g on ea u p orca rii s lu jb a sa si-c faca,

- De necrezu t! Pe Dum nezeu l v iu!vad b in e? O ri v ise z ... D ar e u te stiu lN u! N u, m a-n ~ala ochiu l m eu ba tra n:Tu esti un fiu a l m are lu i stapand in p la iu l cel inalt, .. S tapan pu te rn ic~ i I nte le pt, cum eu , sarrnan nemernic ,

Dar d in tre to ti, m ai coplesit de chinera un tanar, un sarrnan strain,P le ca t d e la p arin ti cu -a ve re a-n b ra u,e l 0 pierduse-n carciurni s i- n des tr au ,o ris ip ise p un ga du pa p un qa,crezand ca m ii de an i 0 sa -i a junga.

n -a rn c un oscu t p e n im e ni n id od ata .$ i cand sub soare a i cui spune tata,~i cand e fara seam an tata l taucum poti sa fii cu v iata ta calau?De-a i s ti cum te doreste: C um II doare !De ce sa m ori, cand poti sa-i ceri ie rtare?Si-acurn, In z dre nte , m urib un d a pro ap e,e l nu avea pe nim enea sa-l scape!D oa r ma re a c u Impara tia -i surnbrade ta ina , de tacere ~i de um bra ...

S a p rib eqe stl cu turm ele d e p orci,ca nd p oti In fe ric ire sa te -n to rci?D ar hail D a-m i bra tu ll Ta ta l tau te-asteapta,Asculta-rni da r pova ta in te le apta ,In za re , p e su b cre ngi d -e uca lip t,venea 0 c ara va ns d in E gip t.U n n eg usto r b atra n rarnas d e ra nd u ri,m erge a lan ga can ula lu i, pe ga nd uri.

R id ica-te ~i hai cu m ine! - Nu!S ari fla ca ul b ru sc ~ i d is pa rup rin tre tu fisu ri, d in co lo d e turrna,"In to arce -te!" m ai au zi d in urrna,Porca ru lll p riv ea . $ i d in tr-o d atap orn i sp re e l p rin a rs ita tu rb ata"A i m ila, dom nul m eu! Un strop de apa:Sunt istovit ~ i n im en i nu m a scapa,P oa te ~i dumne ata ai u n fe cio r ... "$ i se o pri b atran ul ne gusto r.

"In to arce -te, ca t n u e p rea tarz iu l"$ i g lasul to t m ai ra su na-n pu stiu,cand, undeva ca 0 c iu data v es te ,se a uz i n oia nu l p rin tre c re ste ...a ce a Impara tie v es nic surnbrade ta ina, de u ita re ~i de um bra ...


6/6

Ia r ta na ru l cu ru pte le -i ve srn in tes e p ra bu si in p ulb ere a fie rb in te .B atra nu l sc oa se d in tr-u n s no p d e stu f,in tr-o cara fa , a pa d in b urd uf.A po i, v en i . .. se a ple ca -n ta ra na ...sa -n to arca pe flacau in su s cu-e m an a ...II rasuc ... dar el parea ca m ort.P riv i b atra nu l stra niu l sa u p ort:un stra i de z dren te care a lta datafusesera 0 mantie b og ata ;pe um eri, dupa urm e ce nu m in t,pu rta se lan t de a ur sa u argin t.Ia r rata lu i ... D ar cum? E cu pu tin ta ?C -u n fre arn at in in tre ag a lu i fiin ta ,ba tra nu l se u ita , crez an d ca -i v is.Ia r o ch ii ce lu i ta na r s-a u d esch is.Zadarn ic. A m cazut p rea m ult, p rea rau ,,,$ i cand e fara seam an ta ta l tau ... "Z ad arrn ic . S e ta ri c atre v alto are ,"D e ce sa m ori cand poti gasi ie rtare?"Z ad arn ic ... S un t p ie rd ut. .. a ic i raman ....Tu esti un fiu l a l m are lu i s tapan ...P riv i in jos . S i-n m in te a lu i na ta nga ,se -n fio ra ~ i in ce pu sa p la nga ..T u e sti u n fiu ... " Z ad arn ice cu vin te !M ai po t e u sp un e cuiva pa rinte?.Puternic... in a Itat., . ~i intelept. ."P e c el'la lt fra te -l tin e-a cu rn la p ie pt,in ju ru l sa u is pra vn ici ~ i a rq atis lu je sc c u d ra g s i-a do rrn ln de stu la ti ...S e rid ica p e stand pe neasteptate,.Arunca-te: A ic i a vem d e to ate !"P riv i sp re ce r ~ i a u zi d eo da taun hohot departa t de p lans ... $ i la ta ,s irn ti in p ie pt 0 unda ne -n te leasa~i izb ucni: M a-n to rc la e l acasa l, . .Ma d uc sa -i s pu n d e-o -p arte -n tr-u n u ngh er,ca am qresit fata de e l, fa ta de cer,c-am fo st n eb un , n eso co tit, n eg hio b.$ i ... am sa-l rog sa m a prirneasca rob! ...P e d rum ul d intre la nu ri ~ i live zip rin tre ca rn pii cu tu rm e ~i c ire zi,s ub z ari d e c ris ta lin e tra ns pa re nte ,ven ea p la nq and u n tin ere l in z dren te ,

P orc aru l, a lu ng it p rin tre s op arle ,p rive a cum va lu l sp um e ga t se -a zva rle ,lo vin d m ere u in le sp ez i d e ja ra tic,neost en it, c loco tito r, s a lba tic ,ca -n z id uri d e ce ta ti 0 catapulta,A cum, cu p le oa pe -n chis e, e l asculta:in fre arn atu l c iud at ca un d esca ntecse d eslu se ste -n hohot ~ i u n can te ce e-l c an ta -n jo c d e s pum e va rco la cii:.Nld ro scove n u ai ... cum au go dac ii!A runca-te : ... a ic i avem de toate! "$ i rad ~i can ta ape le-nspum ate .Dar parca iar aude pe batran ....Tu esti un fiu a l m arelu i s tapan ... "E poate vantu l, Dar din nou deodata .,,$ i cand sub soare ai cu i spune ta ta "V enea priv ind in ju ru l sau m ira tca to ate le -a stiu t ~ i le -a u ita t...C a ra ri ~ i p la iu ri ... m a rg in i d e z av oi . ..i se pareau acum ata t de noi.M as lin i ~i rod ii ga ta sa -n flo rea sca ...$ i sus ... aco lo casa parin teasca ...$ i in im a in ce pe -a cu rn sa -i b ata oD ar u ite , drep t in fa ta lu i d e-o da ta ,a le arq a ... ta ta ... c atre e l a le arq a ...A h, p ie ptu l p arca -i ga ta sa se spa rqa ....C opilu l m eu !" $ i s-a u cu prin s a cum.S -a u sa ru ta t s i-a u p la ns a co lo -n d rum.

- Sunt vinovat... fa ta de cer ... fa ta de tine .- Aduceti iu te ha ina cu rubine!- Sa-ti fiu cop il acum nu se mai poate ...- Puneti-i un ine l cu nestem ate!- C hiar sa fiu sluga ta e-un har prea mare!- Ta iati v ite lu l ce l de sarbatoare:- Prim e~te-m a ca rob de-acum 'na inte.- A du ce ti c ea m ai b un a-n ca lta rn in te )

- C um , ta ta , pot sa cred ca m -al ie rtat? ..- A i fos t p ierdut ~ i iara~i te-am afla t! ...P rie te ne, a le a rqa -n z a ril A le a rga!Sunt m ulte bucurii in lum ea larga !Dar cand Ie qusti pe toa te , rand pe rand,ram ai m ai in se ta t ~ i m ai fla rn an d.Ferice de a ce l ce-n ce asul greui~i am in te ste ca e xista D um ne ze u.

Si mai feriee de aeela ee, deodata,a lnteles ea Dumnezeu e Tata! ...

141.(ii.59) d34r. a intoarcerii fiului risipitor

Documents