NIELLESmEL

Fiul risipitor

Traducere din limba englezdRUXANDRA RAoursscu i GRAAL soFT

{re

Capitolul 1

Peter McDowell stitea in biroul slu inconjurat de cutii de carton.

Fusese cea mai proastiL siptiminl din viala lui. Ultima luni fusese

una de cogmar, gi nu doar pentru el, ci pentru toati lumea de pe Wall

Street. Privi cu ochii pierduli monitorul de pe biroul siu, 9i asta fh-

cuse inci din dimineala aceea, gi in ultimele cinci zile. Era vineri,

10 octombrie 2008, iar acliunile la bursi cizuseri inc6 de luni' Fusese

cea mai groaznicd pribugire a bursei de la Marea Depresie incoace.

in ultimele siptimini avuseseri loc mai multe evenimentemarcante care preconizaser[ acest crah. Cu douizeci 9i Ease de zile

inainte, Lehman Brothers, una dintre cele mai vechi 9i respectate

binci de investilii, intrase in insolvenfi, lucru care consternase

intreaga lume financiari. $i mai uimitor fusese refuzul guvernului

de a-i salva de insolven[i, chiar daci inainte cu $ase luni fbcuse asta

pentru Bear Stearns, institulie care fusese cumpirati de )PMorganChase. Imediat dupi decizia istorici a celor de la Lehman Brothers,

Banca Americii anunlase cI urma si cumpere compania MerrillLynch, una la fel de importanti gi de respectati. Bdncile de investiliigi institu{iile financiare se clitinau ca niqte be}ivi peste tot pe Wall

Street, Ei mai multe binci mici fuseseri deja inchise. Iar a doua zi

dupi ce Lehman Brothers declaraserd' falimentul, cea mai mare

societate de asiguriri a naliunii pierduse 95 la suti din valoarea sa,

gi Ease zile mai tbrzitt fusese eliminati din Dow |onest.

Dow fones - cel mai cunoscut indicator statistic din lume (n.tr.)

10 Danielle Steel

$i in urma confuziei generale propagate in fiecare zi prindeclaralii alarmante, whitman Broadbank, banca de investilii la carefusese angajat Peter McDowell, igi anunfase incetarea activitifii gi,de asemenea, falimentul. Peter fusese anunlat cu trei zile inainte,timp in care bursa se aflase in cidere liberi. ii era greu si seg6ndeasci la altceva, gi igi sprijini capul de cutiile de pe biroul siu.in dupi-amiaza aceea,la ora gase, aveau sd inchidi ugile. Minunatacarierl a lui Peter, cliditi prin numeroase investitii riscante curezultate remarcabile in trecut, nu mai exista. igi agez[ in cutiilucrurile pe care le avea in biroul s5u. Vorbise cu so{ia sa, Alana, sicu biiefii 1or, Ryan gi Ben, cu o noapte in urmi.

,Ce inseamni asta, tati?" il intrebase Rhyan privinduJ ingrijorat.Avea paisprezece ani. Peter nu se simfise in stare si le comuniceschimbirile care aveau si ii afecteze pe fiecare dintre ei. Totul trebuiavindut. Firma se inglodase in datorii. Capitalul pe care peter ilacumulase, de cele mai multe ori renunfind la profit sau salariu, sicarc reprezenta cea mai mare parte din avulia sa, nu mai avea nici ovaloare acum. casa din Hamptons nu mai exista, nici zborurileprivate cu avionul, apartamentul de pe Fifth Avenue, gcolile private;cardurile de credit, Ferrari-ul cu care se distrase la fiecare sfargit desiptimAni gi in care biiefilor le plicuse si se plimbe, Bentley-ulAlanei, qi Rolls-Royce-ul nou-nou!. Fuseserd toate doar nigte juciriicostisitoare lipsite de importan!6, nigte simboluri ale succesului siu.Mai mult decdt atdt, toati siguranla qi tot stilul lor de viafi seevaporaseri, impreuni cu banii gi investifiile sale de la WhitmanBroadbank. in ultimele cinci zile, odat[ cu pribuqirea bursei, nu mairlmisese cu nimic sau, oricum, cu atAt de pu{in, ci aproape numai conta. Peter nu se putea gandi nici micar la un singur aspect alviefii sale care si nu fi fost afectat de situafia economici, exceptdndcisnicia sa gi rela{ia cu biiefii sii. Alana fusese dureros de ticutd intimp ce el le explicase situa{ia. Dar pdni nici peter nu putea s6infeleagi ce se intdmplase cu adevlrat. Nimeni nu putea. Cu o ziinainte, Islanda declarase cd lara era in stare de faliment gi igiinchisese bursa. Multe alte liri din intreaga lume priviser6neputincioase pribugirea pielei de capital gi implozia sistemuluibancar american.

Fiul risipitor 11

Peter renunli in cele din urmi s[ se mai holbeze la monitorulcare il innebunise intreaga siptimAni. Secretara sa plecase inci dindimineala aceea, gi era linigte pe holuri. Mai erau 9i allil care i9ipuneau lucrurile personale in cutii pentru a le c[ra la parter' Fiecare

dintre ei era nevoit si se confrunte cu sfirgitul carierei 9i, prinurmare, cu schimbarea radicali a vielii lor.

Peter se ridici gi lisi una dintre cutii in prag. Nici micar nu-Ei

imagina cum ar putea si-gi giseasci un alt loc de munci. Peste totoamenii fuseseri concedia{i, gi erau sute de candidali supracalificafipentru oricare dintre posturile disponibile. in acest joc financiar de

tipul scapi-cine-poate, mii de oameni, printre care qi Peter,

rirniseseri pe dinafarl. Vreme de douizeci Ei unu de ani, de cAnd

terminase facultatea de afaceri, la virsta de douizeci gi cinci 9i igivi.zuse visul cu ochii angajdndu-se Ia Whitman Broadbank, se

bucurase de un succes extraordinar. Acum avea patruzeci 9i qase, era

aproape falit, fbri o slujbi, gi la fel erau aproape toli cei pe care iiL-unostea, cu exceplia citorva pulini norocoEi, care supraviefuiseriralului devastator de concedieri din ultima luni. nici unul dintrecunoscutii sli nu scipase neafectat.

Ani la rind, Peter fusese faimos pentru afacerile pe care leincheiase, dar nu gi de data asta. De data asta cizuse impreuni cu

ceilal1i. Pini la urmi, norocul il pirisise. Nu aga igi inchipuise c[erea si-qi incheie cariera, dar nu avea de gAnd sl renunfe. Lupta incinu se terminase pentru el. Era dispus s[ facl tot ce ii stiLtea in putinlica si-gi puni viafa in ordine, si strAngi cureaua, congtient ci maiderreme sau mai tdrzfu, avea si-gi revini. Nu gtia c6nd sau cum va

r€aliza acest lucru. Deocamdati, nu va fi uqor. ii avertizase pe biie(i!l pe Alana. La sfArgitul slptimdnii aveau s[ scoati la vinzare atAt

cesa din Hamptons, cdt gi apartamentul din New York. Cu toate ciprata imobiliari fusese afectatd, gi aveau si resimti o scidereprrrernicd a prelurilot era dispus si accepte oricdt i s-ar fi oferit. $io.late cu vdnzarea apartamentului din New York, gi-ar fi dat seama

-"de aveau si locuiasci. $tia ci atita timp cAt familia rdmdnea:mpreuni, totul avea si fie bine.

Trebuiau sl treaci peste aceasti perioadi de coqmar ca s[-gi dea

i€rxna ce si faci gi incotro si o apuce. Se gindi ci ar putea sd obgini

12 Danielle Steel

o slujbi la o mici banci locali, undeva in afara oraqului New York,gi si se reintoarci pe Wall Street atunci cind economia avea si-sirevini. Crescuse intr-un origel din Massachusetts, qi se gdndise citrebuia si piriseascd New Yorkul pentru o vreme pentru a o putealua de la zero. Toati slptimAna stituse treaz, in fiecare noapte,gindindu-se la acest lucru. Rimisese doar cu un certificat deinvestilii lipsit de valoare gi foarte pufini bani gheafi.

Insistase ca Alana sl le spunl menajerei gi sofului acesteia, carelocuiau cu ei si plece la inceputul sdptimdnii. Nu-gi mai puteaupermite si cheltuiasci vreun ban. Cuplul lngelesese, mai ales c[ oparte din prietenii lor se aflau in aceeagi situafie. Iar ei fuseseridestul de previzitori incdt si-gi plstreze inbanci doar numerar.Gindul ci poate cuplul menajer se afla intr-o situa{ie financiari maibuni decAt el il ficu s[ z6mbeascl. incercase si ii convingi inrepetate rinduri s6-gi investeascd banii, dar nu avuseseri increderein vreo banci sau serviciu de investi{ii. Tot ce aveau ei erau banigheali. $i banii gheall erau cei mai importanli acum.,. Peter se indrepti cltre lift cirdndu-gi cele doui' cutii, impreunicu doi dintre partenerii juniori. Unul din ei pirea pe punctul de aizbucni in pldns. Ca mulli dintre ei, era distrus. Parteneri gi angajaficare se aflaseri in elita financiari a lumii, cu doar cAteva luni inurmi, se intorseser[ la linia de plecare. Peter il numea jocul Sus-josal vielii. Acum eqti sus, in stratosferi, qi in momentul urmitor eqtidin nou jos, de unde ai pornit. Iar asta nu i se mai intlmplase luiPeter pAni atunci.

- Si nu renunfi, Marshall, ii spuse Peter unuia din birbali. Nevom intoarce.

- MI duc inapoi in Ohio, ii rispunse partenerul junior, destul dedeprimat, si lucrez pentru tatdl meu la fabrici. Tot ce aveam erauac(iuni la Broadbank.

Cei mai mulfi dintre ei erau in aceeaqi situalie. Nici alte acfiuninu mai aveau nici o valoare acum.

- Suntem cu tolii in aceeasi barci, spuse Peter, incercind sdgindeasci pozitiv, cu toate cI gi el se lisase deseori pradi disperirii,in siptlmdna aceea, mai ales in toiul nopfii. Dar, in cele din urmi,trebuia si existe o luminili la capitul tunelului, chiar daci acum

Fiul risipitor 13

erau pierduli in beznl. Elrefuza si se dea bitut. Situafia era gravi,insa, la un moment dat, avea si se imbundtileascl.

Peter ii saluti din cap qi pleci. AEezi cele doui cutii in portbagajulmaginii sale, un Volvo break pe care cuplul menajer obiqnuia si iltbloseasci pentru cumpirlturi sau alte treburi. Inten]iona si ducl inrr-eekendul acela celelalte maEini la un centru de automobile de luxla mAna a doua. Avea si fie o supraofertl de maEini scumpe pe piafi,dar tot ce putea primi pe ele era suficient. SiptimAna aceea igiscosese la vdnzare Ferrari-ul pe internet, iar Alana incepuse siplingi cdnd ii spusese ci trebuie s[ renunle Ei la Bentley-ul ei' Nui5i mai puteau permite o viafi luxoas6.

inainte si coboare cu inc6 patru cutii, igi privi biroul pentru ul-tima oari, intrebdndu-se daci va mai lucra vreodati acolo. Probabil,niciodati. Da, nu se va mai intoarce probabil niciodati. Poate ci, aga

cum se temuse toati lumea, acesta chiar fusese sfArqitul. Cuprins de

un val de spaimi, igi p[rdsi biroul. Se opri s[-i vadl pe doi dintreparteneri, dar cei de la care voia si-gi ia r[mas-bun plecaseri deja.

in siptlminile care urmau, aveau si se fini tot felul de gedinfe cu

privire la procedurile falimentului, dar, pentru moment, tofi piri-seau corabia care se cufunda si incercau s[ se salveze.

Peter cobori liniEtit cu liftul. Era un birbat inalt, cu o constitulieatletici, gi arlta mult mai tAnir decAt vArsta pe care o avea. in week-

enduri obignuise si joace tenis gi avusese un antrenor personal pen-

tru sala de sport pe care o construise in apartamentul siu. Eta zvelt

;i robust. Pirul lui blond avea cAteva fire cenugii, dar abia se vedeau.

Arita ca b[iatul american perfect. Toatl via(a, sau, cel pulin in ulti-mii ani, numele lui fusese sinonim cu ideea de succes. Nu la fel st[-tuseri lucrurile in adolescenfi, cAnd se considerase un ratat, 9i toliceilalli il trataser[ in consecinfi. Fusese oaia neagrl a familiei, incomparafie cu fratele slu geamin, pe care pirinfii lor il ridicaserimereu in sllvi.

Peter fusese cogmarul oricdLrui p[rinte. Un biiat inteligent gi chi-peg, cu rezrltate foarte proaste la invifiturl gi care ficuse mereuprobleme. Fusese deseori suspendat din cauza comportamentului Ei

a notelor sale. Dislexia nediagnosticati aproape ii distrusese copil[-ria. Colegii il fbceau prost, profesorii erau nemullumili de el qi pAni

14 Danielle Steel

la urmi renunlaseri si-l ajute, gi nici Petet nici pirinfii lui nu pu-tuseri si inleleagi de ce avea probleme la gcoali. Plrin[ii sii fusese-

ri oameni educali gi inteligen{i gi, cum Peter pirea iste!, intotdeaunail acuzaseri cd nu se striduieqte indeajuns, ci e leneq, gi mai mereu ilpedepsiseri ci nu-gi fbcea temele pentru acasi. $i nici micar el nuputuse si explice de ce literele de pe o foaie sau indicafiile care i se

dideau nu aveau nici o noimi. ii pedepsea pe biiefii care rideau de

el - cu pumnii. Era un lucru obignuit sI se intoarci de la qcoali, inclasele mici, cu cimaga rupti gi cu ochiul invine{it. in timpul liceu-lui adoptase o atitudine de indiferenli, ostilitate gi aroganf[, in in-cercarea de a face fali sentimentelor de neputinfi qi inadaptare.

$i, in toatl acea perioadi, fratele siu Michael se comportaseexemplar in toate privinfele. Nu arita la fel de bine ca Peter qi, intr-ooarecare misuri, nu era la fel de sclipitor. Era mai scund, mai indesatgi mai linigtit. Mama lor spusese intotdeauna cI daci Peter gi-ar fifbcut temele gi s-ar fi comportat civilizat ar fi putut ajunge foartedeparte. Michael fusese intotdeauna politicos gi dedicat activitililorgcolare qi luase note bune. Pirinfii lor nu-gi fiLcuserd niciodati grijipentru el. Peter fusese cel care le frdnsese inima de fiecare dati cindsuferise un eqec. Iar Michael stituse mereu cuminte deoparte,scoldnd in evidenli incapacitatea lui Peter de a face ceea se a$tepta

de la el sau de a se controla. Cdnd nu se afla nimeni prin preajml,Michael il afifa pe Peter s[-gi piardi cumpitul, iar in rarele ocaziicdnd ficea ceva ce nu se cuyenea, se asigura ca Peter si fie gisitvinovat. Pirinfilor gi profesorilor le era ugor si creadi ci Michael era

nevinovat, iar Peter, cel responsabil de faptele rele. in momentul incare terminaseri liceul, pirinlii lor erau disperali din cauza lui.Toanele din copilirie se transformaseri in adevirate crize de furiein timpul adolescen[ei, in mare parte din cauza neputinfei de a facefa{i frustrlrii cu care triise timp de optsprezece ani. Nu putuse siL

cdqtige aprobarea pirinlilor sdi, sau a oricui altcuiva, aqa ci renuntasesiL mai incerce asta. in tot acel timp, ajunsese si-l urasci pe fratelesiu, iar Peter il considera cauza principali a suferinfelor sale. Sau celpufin a multora dintre ele. Nu se putuse niciodati misura cu el. $itoati lumea fusese uimiti cind Peter fusese acceptat la colegiu.Singurul profesor din liceu care il sus(inuse ii scrisese o recomandare

Fiul risipitor ls

tbarte bun[ in care insistase asupra faptului c[, in ciuda notelor slabe

ii a inadaptdrii sale gcolare, era un biiat extrem de inteligent qi

creativ care intr-o zi avea sd-qi rezolve problemele. il numise ,,talenttardiv", cel mai frumos lucru pe care cineva il spusese vreodatidespre el, gi ii asigurase pe cei de la colegiu la care fusese acceptat ciintr-o zi aveau si se mdndreasci cu el.

Odati ajuns la colegiu, intreaga viali a lui Peter se schimbi. Unprofesor de englezi deveni interesat de situalia lui, simfind cd rezul-tatele slabe de dinainte nu se datoraserl indolenlei, gi il trimise siihcd nigte teste sofisticate la un centru profesionist de invifare.Ca un spectru din cea!6 pe care nimeni nu-l intuise sau vizuse, dis-Iexia care-i provocase atAta suferinli iegi la iveall. Profesorul de en-glezi deveni mentorul siu qi il indrumi in toli cei patru ani.Rezultatele fuseseri remarcabile qi insugi Peter fusese uimit de ce era

in stare sLrealizeze.Mai mult decdt orice, Peter igi dorise si-gi impresioneze pirinfii

:i sd le cAEtige aprobarea pe care acegtia, in tofi acei ani, i-oacordaseri doar fratelui siu. Doar ci noua lui situalie fusese doar ca

o consolare pentru pirinlii sni. $i pentru ci Michael se simliseameninfat de noile abilitefl ale lui Peter, se gribise si sublinieze cisuccesele lui Peter de la colegiu nu ficeau decit si confirme cit de

lenes fusese acesta pdni atunci. Dac[ era in stare si oblini rezultatebune la colegiu, de ce nu fbcuse acelagi lucru gi in timpul liceului?Efectele devastatoare pe care le al'usese dislexia asuPra lui erau maimult decit puteau inlelege pirin(ii lui, iar Peter descoperi ci nureuEise si-i faci mai ferici(i, gi nici mai binevoitori decAt inainte. Cuaccesele sale de furie qi comportamentul agresiv gi impulsiv dincopilirie distrusese prea multe punfi. Lipsa lor de incredere il fbcuse

si fie gi mai hotirit si aibi succes, dupi ce termina colegiul, qi si ledemonstreze, odati pentru totdeauna, de ce era in stare. Ardea de

ner[bdare si le arate tuturor ci putea si fie o ,,vedeti", exact aga cumcrezuse mama lui cdnd era doar un biiefel. Dar acele zile apuseseride mult qi, odati cu ele, gi speranla ei.

Succesul pe care il ob$nuse Ia $coala de Afaceri qi ascensiuneameteorici pe Wall Street nu fusese o surprizd' pentru profesorii de

la colegiu. Acegtia descoperiser[ cd avea ambilie qi era extrem

16 Danielle Steel

de motivat. Fusese o surpriz[ doar pentru p[rinlii gi fratele slu, care

continuaser[ si se poarte de parci se agteptau ca in orice moment s[

redevini bdiatul care in trecut le diduse bltei de cap. Nu reuqise

si le cagtige increderea, iar Peter fusese convins c[ Michael le sporise

temerile fali de el qi nu le diduse vreodati voie si uite toatinefericirea pe care le-o provocase. ,,Oamenii nu se schimbl",obignuia Michael si le spuni. $i, cu toate ci pirinlii s6i igi dorisera

si ii meargS bine, speranla in reuqita lui Peter fusese de prea multe

ori zdruncinati. Relafia pe care o al.useseri, inainte ca el s6' se mute

Ia New York, fusese extrem de tensionati. Experienla pe care o

avusesera cu Michael fusese mult mai uqoari, inci de la nagtere.

Peter fusese mereu considerat ca fiind o problemi, iar Michael, fiulperfect. Era mai mult decAt putea indura Peter, Ei mult prea dureros,

aga c[ rareori ii vizitase dupi terminarea colegiului, odati ce igi

daduse seama cit de pulini incredere aveau in el, chiar 9i atunci.

Michael era cel in care credeau, in care crezuseri intotdeauna, qi de

ce n-ar fi ficut-o? Fusese un biiat foarte cuminte, ficuse tot ce se

agteptaseri de la el, nu cel care se intorcea zilnic de la gcoali cu cite

o scrisoare de la profesori sau cu nasul plin de singe. Michael le

hrinise convingerile legate de Peter qi pusese intotdeauna accentul

pe faptul ci oamenii nu se schimbi, iar ei il crezuseri. Asta qi pentru

c[, odatiL ce crescuser[, Michael avusese o relalie mult mai apropiati

cu pirinlii lor gi semi'na mult mai bine cu ei.

Ca ;i tatll 1or, se inscrisese la facultatea de medicina, iar asta

crease o legiturl puternicl intre cei doi. $i dup6 o scurtd perioadi

in care lucrase ca anestezist in Boston, o luase pe urmele tatilui lor.

,,Doctorul Pat", tatel lor, era un minunat medic de !ar[, indrigit de

toati lumea. Renunlind la visul s[u de a lucra ca anestezist intr-unorag mare, Michael se reintorsese in sanul familiei. Lucrase alituride tatil siu qi, in cele din urmi, ii luase locul. Ajunsese si fie la fel

de indrlgit ca tatil lui, ca medic generalist, Ei se ocupase de nevoile

tuturor celor din micul lor oriqel din Massachusetts. Cu timpul, se

dovedise ci acest rol i se potrivise de minune lui Michael. Pacienlii

il consideraseri chiar mai bun decit tatil lui. $tia si se poarte cu

copiii Ei cu oamenii betrani gi didea dovadi de ribdare 9i compasi-

une fbri margini fafi de toli pacienfii sii, 9i era mereu generos.