13_standarde_iac_12.pdf

173MODEL PENTRU CENTRU DE ÎNVÃÞÃMÂNT DE TIP IAC, ONLINE, E-LEARNING

CAPITOLUL 13

Elemente de proiectare ºi standardizarea resurselor pentru e-learning

Introducere

Realizarea ºi producþia unui conþinut multimedia educativ era efectiv cu mult înainteaapariþiei noþiunilor de IAC ºi e-learning, gestionare informaticã a cunoºtinþelor ºi acompetenþelor.

Primele aplicaþii de IAC ºi e-learning au fost programe instalate pe calculator, pentruca apoi ele sã fie distribuite pe suporturi optice (CD-ROM) puse la dispoziþia elevilor.Principalele douã inconveniente ale acestei metode au fost, pe de o parte, creareaconþinutului multimedia al aplicaþiilor de IAC ºi e-learning, ele fiind apanajul companiilorde software, iar pe de altã parte, lipsa portabilitãþii acestor programe, ceea ce obligaelevii sã consulte resursele educaþionale numai în anumite locuri ºi pe anumite platforme.

Progresele fãcute în ultima perioadã în domeniul tehnologiei informaþiei contribuie ºila revoluþionarea metodelor de învãþare la distanþã. Noile domenii informatice, cum ar figestiunea electronicã a documentelor, gestiunea cunoºtinþelor ºi deprinderilor, manage-mentul conþinutului, se impun din ce în ce mai mult. Una dintre ultimele evoluþii, IACºi e-learning, a dus la dezvoltarea platformelor tehnologice ce permit formarea continuãfolosind Internetul, crearea ºi distribuþia cursurilor, învãþarea sincronã ºi asincronã.

Înfruntând aceste inovaþii tehnologice, programele de instruire asistatã de calculatorau evoluat: scopul IAC este nu numai de a furniza informaþii precise despre un anumitsubiect, ci chiar de a oferi baza unei formãri continue. Pentru a satisface aceste necesitãþi,metodele de creare a conþinutului sunt ºi ele reînnoite.

Astfel, asistãm la crearea unei noi pieþe în domeniul e-learning: piaþa instrumentelorde gestiune a componentei curriculare pentru învãþare. Obiectivele acestor instrumentesunt, pe de o parte, crearea unui volum important de conþinut didactic, iar pe de altãparte, încredinþarea conþinutului profesorilor, posesorilor de cunoºtinþe ºi pedagogilor.

Obiectivul principal este de a furniza un studiu comparativ al soluþiilor tehnice cepermit gestiunea resurselor informatice necesare unei metode de predare superioare dinpunct de vedere calitativ.

174 INSTRUIRE ASISTATÃ DE CALCULATOR

Definirea conceptelor

Din punctul de vedere al informaticii, data reprezintã un fapt, un eveniment, o observaþie,un lucru, un proces, o idee sau o noþiune. O datã trebuie consideratã în afara oricãreiinterpretãri intelectuale sau contextuale, fiind aºadar o unitate elementarã ºi obiectivã.

Datele sunt concepute ca un set de caractere reprezentând fapte obþinute prin observare,numãrare, mãsurare, cântãrire etc. care sunt acceptate ca intrare într-un sistem informaþional,care vor fi memorate ºi prelucrate. Ele pot proveni din surse externe ºi interne.

În general, informaþia este retranscrierea unui fenomen care, într-un context determinat,are o semnificaþie particularã. O informaþie este constituitã din date conjugate ºiinterpretate. Spre deosebire de o datã, informaþia este deci subiectivã, deoarece conþineun mesaj. O informaþie, în prezentul context, poate fi consideratã un element conceptual,permiþând transferul, stocarea ºi tratarea cunoºtinþelor.

Informaþiile reprezintã ieºirile sistemului informaþional ºi sunt rezultatul proceselor deprelucrare a datelor, procese concepute astfel încât sã rãspundã cerinþelor informaþionaleale utilizatorilor. Însã trebuie subliniat faptul cã datele care au fost analizate, însumatesau supuse unui alt tip de prelucrare devin informaþii numai dacã sunt înþelese de cel carele recepþioneazã. Astfel, putem considera cã ºi utilizatorul informaþiei este implicat înprocesul de transformare a datelor în informaþii. Informaþia furnizatã de sistemulinformaþional trebuie sã se caracterizeze prin: acurateþe ºi realitate, concizie, relevanþã,consistenþã, oportunitate.

Cunoºtinþele reprezintã ansamblul noþiunilor ºi principiilor pe care o persoanã leachiziþioneazã prin studiu, observaþie sau experienþã ºi care pot fi integrate în achiziþiileanterioare ale acelei persoane. Achiziþia cunoºtinþelor reprezintã capacitatea de abstrac-tizare ºi generalizare a unei situaþii, în timp ce achiziþia unei informaþii permite rãspunsulimediat la o situaþie similarã. Prin urmare, procesul de achiziþionare a cunoºtinþelor esteun proces individual, personal, în timp ce achiziþia informaþiei e impersonalã.

În esenþã, cunoºtinþele se definesc ca un ansamblu de informaþii analizate ºi interpre-tate (rezultat al tratãrii informaþiei), concretizate în brevete, dezvoltãri informatice, bazede studii ºi cercetãri, proceduri/reguli etc. Dupã democratizarea mijloacelor de comu-nicare ºi în special a Internetului, scopul nu mai este accesarea informaþiei, ci maidegrabã tratarea ºi distribuirea informaþiei în utilizarea cunoºtinþelor, cunoaºterea fiindmotorul creãrii valorilor.

În general, o resursã electronicã educaþionalã (resursã pedagogicã) reprezintã toateelementele implicate în formare care pot fi distribuite de o platformã e-learning. Oresursã educaþionalã este un element autonom, independent ºi reutilizabil. Cele maiimportante tipuri de resurse educaþionale sunt: prezentãri, exerciþii ºi lecþii asociate,simulãri. Suporturile fizice au formate ºi dimensiuni diferite. Ele pot proveni din datestructurate (baze de date) sau nestructurate: fiºiere text, PowerPoint, tabele; fiºiereaudio, video; fiºiere imagine, Flash; fiºiere HTML.

Dacã resursele educaþionale apar ca elemente unitare ale creãrii unei discipline înformat electronic, procesul de instruire nu trebuie sã se rezume la succesiunea acestorresurse pedagogice.

175ELEMENTE DE PROIECTARE ªI STANDARDIZARE A RESURSELOR PENTRU E-LEARNING

Figura 13.1 � Schema prototipului unui mediu virtual de instruire

Instruirea trebuie sã fie adaptatã la ritmul ºi nivelul fiecãrui elev, propunând, înfuncþie de nivelul sãu, mai multe variante pentru parcursul pedagogic. Astfel, elevultrebuie sã-ºi poatã coordona propriul parcurs fie aprofundând anumite pãrþi, fie, dimpo-trivã, eliminând secþiunile deja cunoscute.

Un campus virtual este o platformã modularã de învãþãmânt la distanþã ce combinã:

� resursele multimedia;� interactivitatea;� gestiunea resurselor pedagogice, a instruirii în ansamblul ei, precum ºi a utilizato-

rilor (elevi) ºi a acþiunilor lor (secþiunile parcurse, progresele fãcute, testele etc.).

Un spaþiu numeric de lucru (mediul virtual de instruire � spaþiul informatizat delucru) este un dispozitiv global ce furnizeazã comunitãþilor educative acces � prinintermediul reþelelor � la totalitatea serviciilor, resurselor ºi instrumentelor electroniceîn raport cu activitatea sa (fig. 13.1-2).

Norme, standarde ºi specificaþii pentru e-learning

O normã formalã poate fi definitã, în termeni generali, ca o specificaþie tehnicã aprobatãde un organism cu activitate normativã recunoscutã (definiþie datã de GATT sub îndru-mare europeanã 83/189).


Figura 13.2 � Structura funcþionalã a unui sistem informatic de instruire

La nivel internaþional existã un organism internaþional de standardizare (ISO) ceregrupeazã organismele naþionale de standardizare. La nivel naþional, fiecare þarã arepropriul organism de standardizare.

O normã de fapt poate fi definitã ca o specificaþie tehnicã stabilitã de una sau maimulte companii care s-a impus pe cale comercialã.

O normã de facto este elaboratã de altã organizaþie decât cea formalã de normalizare.Standardele descriu un întreg set de recomandãri ce sunt actualizate în mod curent ºi

respectate. Standardele reunesc munca participanþilor dintr-un sector, a unui grup deinterese sau a organismelor naþionale ºi internaþionale de standardizare. Conformitateacu aceste standarde este justificatã în momentul în care demersurile de normalizarerezultã din acordurile dintre actorii unui sector.

Specificaþiile sunt elementele constitutive ale standardelor. Ele reunesc un întreg setde reguli ºi protocoale adoptate de operatorii de pe piaþã. Când aceste standarde suntimplementate, ele sunt considerate standarde de fapt. Dacã definiþiile termenilor, speci-ficaþiile ºi standardele sunt deja stabilite, de obicei persistã o confuzie în folosireaacestor termeni: adesea se vorbeºte de standarde pentru a defini specificaþii. Imple-mentarea lor generalizatã explicã faptul cã ele au devenit un standard de facto.

Limbajul XML este un limbaj introdus ca viitor standard de W3C (World Wilde WebConsortium). Acest limbaj nu proceseazã în nici un fel datele sau informaþiile. Menirealui principalã este doar de a formata ºi a structura informaþiile.


W3C doreºte sã impunã acest standard pentru a rãspunde urmãtoarelor obiective:

� XML trebuie sã fie utilizabil fãrã dificultate pe Internet;� XML trebuie sã susþinã o mare varietate de aplicaþii;� scrierea programelor sã permitã apelarea documentelor XML;� numãrul de opþiuni în XML sã fie redus la minimum;� documentele XML trebuie sã fie lizibile ºi clare pentru operatorul uman.

O particularitate a XML este capacitatea lui de a separa conþinutul de prezentare.Principalul motiv pentru care W3C încearcã sã impunã XML este compatibilitatea.Informaþiile structurate cu ajutorul XML vor fi citite ºi interpretate ulterior în acelaºi fel,indiferent de dispozitiv, fie el PC sau Mac.

Sistem de management al conþinutului,CMS (content management system)

Sistemul de management al conþinutului � CMS (content management system) � esteiniþial moºtenit de la GED (gestiunea electronicã a documentelor), instrumentele degestiune a conþinutului sunt frecvent utilizate pentru managementul creãrii ºi publicãriipaginilor sau documentelor în site-urile Web. Site-urile ce necesitã utilizarea acestortehnologii sunt, cel mai adesea, site-uri editoriale sau de gestionare a cunoºtinþelor.

Principalele funcþionalitãþi oferite de soluþiile de gestiune a conþinutului sunt:

� crearea, gestiunea, stocarea ºi distribuþia conþinutului;� gestiunea calitãþii informaþiilor publicate;� gestiunea utilizatorilor ºi a drepturilor lor;� indexarea ºi cãutarea în conþinut;� administrarea arborescentã a site-ului.

Soluþiile de management al conþinutului furnizeazã un întreg set de module, �cãrãmizielementare� care pot fi asamblate între ele ºi îmbunãtãþite prin dezvoltãri specifice.

Urmãtoarea schemã sinteticã (fig. 13.3) prezintã principiile simplificate ale acestorinstrumente:


Figura 13.3 � Instrumentele de gestionare a conþinutului

Realizarea ºi producþia de conþinut multimedia educativ era efectiv cu mult înainteaapariþiei noþiunilor de IAC ºi e-learning, gestionare informaticã a cunoºtinþelor ºi acompetenþelor.

Avantajele soluþiilor de gestiune a conþinutului sau CMS

Centralizarea conþinutului într-un material unic: principiul fundamental de la carepleacã soluþiile CMS este punerea la punct a unui sistem de coordonare unic (sistem defiºiere ºi baze de date) ce permite integrarea tuturor resurselor într-o paginã. Cen-tralizarea datelor permite reutilizarea elementelor existente în alt conþinut. Astfel, aceastãcentralizare stã la baza lucrului în cooperare pe acelaºi conþinut. Printre aceste resurse sepot gãsi:

� prezentãri-ºablon (templates);� conþinut de tip text;� o galerie de imagini prezentate pe site;� o galerie de fiºiere ataºate disponibile pentru transferare etc.


Separarea conþinutului de prezentare: unul dintre avantajele utilizãrii soluþiilor demanagement al conþinutului (CMS) este independenþa conþinutului faþã de prezentareasa. Astfel, acelaºi conþinut poate utiliza mai multe modele de prezetare pentru publicareasa pe un site. Separarea conþinutului de modul sãu de prezentare permite publicareainformaþiilor sub diferite formate (pagini Web etc.).

Figura 13.4 � Gestiunea prezentãrii ºi afiºarea conþinutului

Furnizarea unei interfeþe de administrare unice: soluþiile de CMS furnizeazã ointerfaþã de administrare unicã, permiþând:

� gestiunea arborescentã a paginilor Web: gestiunea secþiunilor site-ului, a paginilorºi a legãturilor dintre pagini;

� gestiunea conþinutului: gestiunea contribuþiilor ºi publicaþiilor;� gestiunea utilizatorilor ºi drepturile lor.

Interfaþa de administrare este cel mai adesea o interfaþã Web ce necesitã o iden-tificare prealabilã. Autentificarea utilizatorilor permite accesul lor la diferite module,în funcþie de drepturilor de acces. Ei au la dispoziþie propriul mediul de lucru,personalizat.

Gestiunea drepturilor utilizatorilor: soluþiile de gestiune a conþinutului furnizeazã unspaþiu de lucru în colaborare, unde fiecare utilizator, în funcþie de drepturile sale, nunumai cã poate sã lucreze individual, ci ºi sã participe la un proiect comun de cercetare.Aceastã cooperare presupune o gestiune atentã a drepturilor utilizatorilor, ce trebuie sã


þinã cont de definirea profilurilor utilizatorilor, precum ºi de asocierea dintre un utilizatorºi profilul sãu.

Definiþia profilului utilizatorului: cele mai multe soluþii de gestiune furnizeazã unansamblu de profiluri predefinite. Totuºi, existã posibilitatea de definire suplimentarã aprofilurilor. Dintre profilurile standard putem cita:

� administratorul general a platformei;� dezvoltatorii;� autorii;� moderatorii;� creatorii modelelor de prezentare;� gestionarii galeriilor de resurse (imagini, fiºiere ataºate).

Profilurile utilizatorilor trebuie vãzute ca grupuri de utilizatori cãrora li se atribuieanumite drepturi.

Definirea drepturilor utilizatorilor: dupã definirea profilurilor utilizatorilor, ad-ministratorul general al platformei trebuie sã atribuie drepturi fiecãruia dintre acesteprofiluri. Apoi, administratorul trebuie sã creeze conturi pentru diferiþi utilizatori aiplatformei ºi sã asocieze aceste conturi cu profilurile corespunzãtoare. Un autor poate,de exemplu, sã creeze ºi sã modifice conþinutul, dar nu îl poate publica pe site. Acþiunilesale sunt limitate numai la crearea conþinutului. Publicarea pe site necesitã aprobareaconþinutului de cãtre moderator.

Funcþionalitatea soluþiilor de gestiune a conþinutului:� achiziþia conþinutului: procesul de achiziþie a conþinutului permite organizarea

tuturor surselor de informaþii într-un sistem comun de stocare, cu scopul de a leutiliza în site, dar ºi pentru de a le pune la dispoziþia tuturor utilizatorilor plat-formei. Cu toate cã materialul poate fi în formate variate ºi diferite, el trebuieorganizat pentru clasificare ºi indexare, în vederea unei regãsiri eficiente. Con-þinutul poate fi regãsit sub forma unor date structurate în baze de date sau în datenestructurate (date de tip text, fiºiere audio sau video). Acest lucru permitecategorisirea ºi indexarea conþinutului pentru regãsirea rapidã a informaþiei.Materialul poate conþine surse interne de conþinut, dar ºi referiri la surse externede conþinut (legãturi, parteneriate cu editorii disciplinei etc.);

� crearea conþinutului cu un instrument CMS depinde de un mediu de redactareintegrat în soluþie. Crearea conþinutului nu presupune cunoºtinþe avansate deinformaticã, ci utilizarea unei interfeþe WYSIWYG (�ceea ce vezi la editare esteceea ce obþii la vizualizare�). Acest proces de creare presupune selecþia ºi utilizareaunui model creat în prealabil. Acest model de conþinut defineºte, pentru un anumittip de conþinut, elemente ca dimensiunea, formele de umplere etc.;

� validarea ºi publicarea conþinutului se fac folosind workflow (flux continuu), unansamblu de circulaþii (fluxuri) descriind modurile de comunicare ºi colaborareîntre persoanele implicate în crearea ºi gestionarea conþinutului. Aceste fluxurisunt bazate pe profilurile existente ºi definesc ciclul vieþii unui conþinut, îninteriorul unei platforme;

� publicarea conþinutului este o sarcinã rezervatã moderatorilor sau administratorilorsite-ului (webmaster) ºi constã în aprobarea conþinutului ce urmeazã a fi publicat.Toate conþinuturile create cu o soluþie CMS necesitã aceastã aprobare pentru a fi


disponibile online. Totuºi, dacã acest conþinut nu a primit aprobare, poate ficorectat în vederea unei noi solicitãri de publicare;

� gestiunea versiunilor ºi reutilizãrii conþinuturilor: toate acþiunile de creare, modi-ficare, publicare, arhivare a conþinutului folosind o soluþie CMS sunt înregistrate(mai mult sau mai puþin precis) în sistem. Iatã de ce unele soluþii de CMS aufuncþionalitãþi pentru evidenþa versiunilor ºi posibilitatea de modificare a conþi-nutului existent. Între soluþii existã diferenþe importante în gestiunea materialelorreprimite ºi a solicitãrilor în vederea obþinerii aprobãrii de publicare. Figura 13.5ilustreazã un simplu workflow între un autor ºi un moderator.

Sistem de management al conþinutului de învãþare

Learning objects (obiecte de învãþare/instruire) este un concept abstract care explicãmodul de creare ºi de structurare a conþinutului unei discipline de e-learning. Conformstandardului LOM (Learning Object Metadata), un obiect de învãþare este o entitate,numericã sau nu, care poate fi utilizatã în procesul de învãþare/predare/instruire. Esterecunoscut faptul cã un obiect de învãþare este un element ce înglobeazã un conþinut,obiective pedagogice, elemente de evaluare ºi metadate. Un obiect de învãþare este, prindefiniþie, un conþinut autonom ºi reutilizabil în cadrul altei discipline.

LOM determinã granularea acestor obiecte, definind patru niveluri:

� primul nivel de granulare este cel mai jos nivel de agregare a resurselor ºireprezintã o resursã pedagogicã � este reprezentat de un element de conþinut;

� al doilea nivel este o colecþie de elemente din primul nivel � este reprezentat deun capitol dintr-o lecþie;

Figura 13.5 � Workflow între un autor ºi un moderator


� al treilea nivel este o colecþie de elemente din al doilea nivel � este reprezentat deo disciplinã întreagã;

� în sfârºit, ultimul nivel este reprezentat de ansamblul disciplinelor ºi instruirilornecesare obþinerii unei diplome.

Sistemul de management al conþinutului de învãþare (LCMS � Learning ContentManagement System) este un mediu care le permite realizatorilor de cursuri: crearea,stocarea, reutilizarea, administrarea ºi distribuirea conþinuturilor pedagogice plecând de laun sistem de coordonare unic. Acest sistem de coordonare stocheazã modulele de curs, iarplatforma LCMS permite asocierea ºi ordonarea lor în scopul construirii unui curs.

Aceste soluþii se bazeazã pe aceleaºi principii fundamentale ca ºi soluþiile date de CMS:

� stocarea conþinutului într-un sistem de coordonare unic;� separarea conþinutului de prezentarea sa;� interfaþã de administrare unicã;� gestiunea profilurilor ºi drepturilor utilizatorilor.

Avantajele sistemelor de management al conþinutului de învãþare

Facilitarea creãrii resurselor pedagogice în fazele de analizã, design, montaj, de produ-cere a conþinuturilor multimedia, de programare, testare etc. LCMS urmãresc mãrireaeficienþei fazelor de producþie a conþinuturilor numerice, propunând:

� ºabloane (templates) de creare a resurselor pedagogice;� interfeþele intuitive pentru gestionarea documentelor editate WYSIWYG;� instrumente de asamblare a resurselor pedagogice;� circuite de validare ºi aprobare;� o separare conþinut/prezentare care permite editarea disciplinelor sub forma unor

formate multiple de livrare (e-learning, versiuni imprimabile etc.).

Reutilizarea resurselor deja existente: instrumentele LCMS creeazã ºi manipuleazãobiecte de învãþare (OI). Aceste surse de conþinut sunt stocate într-un sistem de referinþãunic ºi se aflã, în mod potenþial, la dispoziþia oricãrui alt autor de cursuri. Independenþaobiectelor de învãþare garanteazã probabila lor reutilizare în cadrul altor discipline.

Existã douã cãi de abordare în reutilizarea acestor OI:

1. acelaºi OI este utilizat în mai multe lecþii diferite. În acest caz, modificarea unui OIantreneazã modificarea acelui element în fiecare dintre formaþiunile în care este utilizat;

2. reutilizarea unui OI se bazeazã pe principiul copierii acelui OI ºi utilizarea copieipentru noile discipline. În acest caz, dacã trebuie adusã o modificare a acelui element,ea trebuie raportatã numãrului n de copii ale elementului respectiv.

Resursele sunt caracterizate ca fiind metadate ºi sunt, prin urmare, indexate. LCMSpot integra un program de identificare/cãutare de informaþii care permite listarea ºiregãsirea rapidã a resurselor.

Respectarea normelor ºi standardelor tehnologice. Platformele LCMS permit creareaunor conþinuturi compatibile pentru mai multe sisteme de livrare, în conformitate custandardele e-learning.


Integrarea resurselor în platforme de învãþãmânt existente. Respectarea standardelorºi specificaþiilor pentru conþinuturile produse asigurã interoperabilitatea lor între plat-formele LMS ºi LCMS.

Includerea elementelor de navigare ºi a instrumentelor de colaborare. Elementele denavigare între paginile unui site nu mai trebuie administrate de autorul disciplineideoarece asamblarea OI permite gestiunea automatã a acestor elemente. Sistemul me-moreazã paginile ºi ordinea în care ele trebuie sã aparã.

Anumite soluþii ale LCMS au dezvoltat instrumente asociate de colaborare. Cuplatformele LMS. Printre acestea pot fi regãsite toate instrumentele de colaborare, cefaciliteazã munca autorilor, cum ar fi: mesageriile electronice, forumurile de discuþii,chatul ºi sistemele de workflow.

Caracteristicile utilitarelor LCMS

Crearea OI plecând de la documente cu formate multiple. Platformele LCMS, ca ºiplatformele LMS, permit reutilizarea conþinuturilor realizate în formate diferite. Anumiteplatforme furnizeazã utilitare de conversie a anumitor formate de documente (mai ales pentruMicrosoft Word ºi Microsoft PowerPoint). Aceste conþinuturi � care, aici, sunt surseexterne � vor putea fi integrate, datoritã instrumentelor de asamblare ºi creare de cursuri, însistemul de management al platformei. Formatele acceptate de soluþiile LCMS sunt de obiceivariate (fiºiere text, HTML, Flash, XML1, audio, video etc.).

Figura 13.6 � Caracteristicile utilitarelor LCMS

1. HTML � hypertext mark-up language; Flash � fiºier video livrat în flux continuu; XML �HTML extins.


Asocierea de OI în resurse pedagogice. Crearea unor resurse pedagogice se realizeazãfolosind interfeþe de asamblare a conþinuturilor LCMS. Aceste interfeþe permit de obiceiarhivarea OI ºi constituirea resursei pedagogice. Autorii pot ºi sã utilizeze interfeþele decaptare a conþinuturilor LCMS ºi tiparele pentru crearea noilor conþinuturi (pãrþile 1 ºi2 din schema precedentã).

Stocarea resurselor pedagogice. Odatã ce ierarhia disciplinelor este stabilitã, acesteresurse OI sunt transferate în sistem. Este atunci posibilã definirea metadatelor necesareprogramului de cãutare (partea 3 din schema precedentã).

Formatarea resurselor pedagogice ºi prezentarea lor. Ultima etapã constã în punereaîn paginã a conþinuturilor ºi adãugarea controalelor de navigare (partea 4 din schemaprecedentã).

13_standarde_iac_12.pdf

Documents