EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

© Copyright Fundaţia de Evaluare în Educaţie, 2008. Cod M.F.P. 14.13.20.99/2, C.I.F. 23033139

Clasa a V-a Pag 1 / 3

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română

Etapa II – 25.02.2012 Clasa a V-a

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Nu se acordă puncte din oficiu. ♦ Timpul efectiv de lucru este de 120 de minute.

Citeşte cu atenţie textele propuse mai jos, pentru a putea rezolva exerciţiile următoare:

A. Aveam vreo cinci-şase ani când am fost îmbrâncit între coperţile unui cărţoi mai mare decât mine. Auzisem despre povestea lui Pinocchio câte ceva, nu mai ţin minte precis ce, dar ştiam că era

grozavă. M-am aşezat tacticos pe pat, gata să-mi înfulec prima carte. Greu, greu, la început: stăteam cu unghia sub fiecare literă şi, când o pricepeam, o spuneam cu voce tare: „A... b... o... c... t...” Ce-i aia? Încă o dată: „A... d... o... s... t...” Nici aşa nu era bine. Parcă mă băgasem în lac fără să ştiu să înot. „A f...ost...” – da, aşa e: „A fost o... d... a... t... ă”, aşaaa: „A fost odată”. Răsuflu niţel, trag cu coada ochiului la desenul în care un bătrânel drăguţel se uita la bucata de lemn ieftin, gândindu-se, pesemne, la ce o să facă din ea. Mai dau încă o pagină-două, mă mai uit la desene, iar mă întorc la

poveste (care nu era încă o poveste, era un chin). Iar buchisesc, mă împleticesc, parcă mi-era mintea şchioapă, până aflu că pe bătrânel îl porecliseră Meşterul Cireaşă, din cauza nasului lui caraghios. Sunt stors. Iau un creion verde închis şi subliniez cuvântul la care am ajuns, închid cartea şi o zbughesc afară la fotbal. (...) N-am reuşit să citesc toată cartea într-o săptămână. Să-mi fi luat o lună, poate ceva mai mult. Când am terminat-o, m-am simţit de parcă mâncasem cea mai grozavă prăjitură. Şi am simţit toate gusturile bune pe care le ştiam şi altele neştiute. ( ...)

(Călin-Andrei Mihăilescu – Pinocchio) B. Dincolo de lemnele pentru foc este marea lume a lemnelor de lucru. Iar a lucra cu lemnul nu este un fapt comun, fiindcă mâna omului creează din lemn aproape toate elementele culturii sale materiale şi artistice (locuinţa, stâna şi moara, biserica, mobilierul, uneltele şi armele, jucăriile, obiectele de artă). De asemenea, o bună parte din obiceiurile românului, din viaţa lui sufletească, sunt în legătură cu lemnul, poartă pecetea lemnului. În această viziune, este păcat să dai focului un lemn de lucru. Stejarul şi gorunul, teiul şi bradul şi, mai cu seamă, speciile alese de conifere – molidul şi tisa – şi carpenul, cu marea lui duritate, sunt prin excelenţă lemn de lucru. Trecerea de la copac la lemnul de lucru nu se face decât de meşterii care ştiu să prelucreze arborii, pentru a crea din ei bunuri culturale.

(după Mihai Pop – Maramureş, ţara lemnului)

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

© Copyright Fundaţia de Evaluare în Educaţie, 2008. Cod M.F.P. 14.13.20.99/2, C.I.F. 23033139

Clasa a V-a Pag 2 / 3

5 p

Partea I (70 de puncte) A. Receptarea mesajului unui text literar/nonliterar (30 de puncte) 1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunţurile de mai jos:

• Identifică elementul care nu poate fi modelat prin sculptură: a. gheaţa; b. lemnul; c. piatra; d. focul.

• Termenul cărţoi înseamnă: a. o carte veche; b. o carte bisericească; c. o carte mare; d. o carte de mare valoare.

• Cititul cărţii despre Pinocchio a durat: a. 2-3 săptămâni; b. 4-6 săptămâni; c. patru ani; d. şase ani.

• Bucuria lecturii este comparată cu: a. un gust bun; b. un sunet suav; c. o mângâiere catifelată; d. o privelişte încântătoare.

• Omul care prelucrează lemnul se numeşte: a. cizmar; b. zidar; c. tâmplar; d. morar.

5 p 2. Notează câte un sinonim pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din textul A: pesemne _________________________; chin _________________________. şi pentru cele din textul B: lume _________________________; comun _________________________; locuinţă _________________________.

5 p 3. Subliniază numai termenii care fac parte din câmpul lexical al substantivului carte: bibliotecă; cititor; mezeluri; fructe; carte de bucate; câmpie; peşteră; scriitor; miop; cărturar.

5 p 4. Precizează un element prin care se aseamănă cele două texte (A şi B). __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

5 p 5. Explică, în 3-4 rânduri, înţelesul construcţiei parcă mi-era mintea şchioapă. __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

5 p 6. Într-un text de 3-4 rânduri arată că textul B este nonliterar. __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

© Copyright Fundaţia de Evaluare în Educaţie, 2008. Cod M.F.P. 14.13.20.99/2, C.I.F. 23033139

Clasa a V-a Pag 3 / 3

8 p

B. Practica raţională şi funcţională a limbii (40 de puncte) 7. Subliniază cifra corespunzătoare numărului de sunete, după modelul dat: Model: unghia (4; 5; 6; 7); chin (2; 3; 4; 5); pricepeam (6; 7; 8; 9); buchisesc (6; 7; 8; 9); caraghios (7; 8; 9; 10)

8 p 8. În cancelaria şcolii, profesorul diriginte îl ascultă pe elevul Iuliu Dragomir, care îi spune că ar vrea să se învoiască de la ora de sport. Stabileşte următoarele elemente ale situaţiei de comunicare, pe baza enunţului de mai sus: Emiţătorul este ________________________; receptorul este __________________________.

8 p 9. Justifică folosirea ghilimelelor din textul A. __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

8 p 10. Transcrie predicatele din construcţiile următoare, precizând felul lor: dar ştiam că era grozavă; parcă mi-era mintea şchioapă; dincolo de lemnele pentru foc este marea lume a lemnelor de lucru. __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

8 p 11. Alcătuieşte două propoziţii dezvoltate, în care verbul a citi să fie folosit la: o modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect, persoana a II-a, numărul plural

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

o modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana I, numărul singular __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

Partea a II-a Scriere imaginativă/Producere de text (30 de puncte, din care 16 p pentru conţinut şi 14 p pentru redactare) Redactează o compunere, de 15-20 de rânduri, cu titlul Mai întâi am fost copac, în care să imaginezi povestea unei bucăţi de lemn din atelierul unui sculptor. (Atenţie! Nu trebuie să refaci basmul „Pinocchio”!) Vei avea în vedere:

• împletirea naraţiunii cu dialogul (imaginar, între bucata de lemn şi sculptor);

• introducerea, în compunerea ta, a următoarelor structuri: evadarea într-o lume de mister; mai presus de realitate; delicată capodoperă; (aceste structuri trebuie marcate prin subliniere, în compunere);

• valorificarea unor informaţii din textul B; • organizarea ideilor în scris; • respectarea părţilor componente ale unei compuneri; • respectarea regulilor de scriere; de exprimare; de punctuaţie, de

aşezare în pagină, de lizibilitate; • încadrarea în limitele de spaţiu acordat.

Punctaj total 100 puncte.