122746_bilant mediu rp 1 document

Unitatea de Suport pentru Integrare ISO9001 ISO14001

Bilanţ de mediu Roşia Poieni – nivel I şi II

1

1. Introducere

Bilanţul de mediu este un document care se realizează în conformitate cu Ordinul MAPPM Nr.184 din 21 septembrie 1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu.

Bilanţurile de mediu sunt cerute în procesul de autorizare, precum şi la schimbareaproprietarului, destinaţiei sau la încetarea activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediuluiînconjurător, conform prevederilor art. 10 şi 14 din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, şi ale art. 65din Legea privatizării societăţilor comerciale nr. 58/1991, cu modificările şi completările ulterioare.

Lucrarea de faţă reprezintă o analiză tehnică prin care se doreşte obţinerea informaţiilor asupracauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate: anterioare, prezente şi anticipate ale activităţii deexploatare a cuprului în perimetrul Roşia Poieni.

Scopul acestei analize îl reprezintă cuantificarea impactului de mediu efectiv de peamplasament corelat cu condiţiile autorizate de desfăşurare a activităţii de exploatare a resurselor decupru.

Societatea comercială Cupru Min SA, deţine licenţa nr.660/1999 pentru exploatarea, prelucrareaşi valorificarea zăcământului de minereu cuprifer şi a resurselor de roci andezitice şi calcar cuprinse înperimetrul de exploatare Roşia Poieni.

Punctele geodezice existente în zona perimetrului şi utilizate la efectuarea măsurătorilorperiodice asupra obiectivului, sunt puncte din reţeaua geodezică de stat de ordinele IV şi V, cucoordonate determinate în sistemul de referinţă „STEREO 70”, suprafaţa de referinţă este nivelul mediual Mării Negre.

SC Cupru Min SA, Abrud este unitate cu capital integral de stat, având în administrare aceste terenurirespectiv depozite de steril, precum şi întreaga suprafaţă ocupată de acest obiectiv.

Perimetrul de exploatare în care se desfăşoară activitatea este localizat pe teritoriul localităţilorAbrud, Lupşa – cea mai importantă localitate de zona de exploatare, carierele fiind amplasate înextravilanul comunei – Bucium, Bistra, Roşia Montană, în zona nord-est a Munţilor Metaliferi. Întreagazonă a perimetrului este slab locuită, dar în urma exproprierii, în baza unor convenţii cu compania, uniilocalnici şi-au păstrat pe amplasament anexe gospodăreşti, fiind în măsură a-şi continua unele activităţitradiţionale. Perimetrul nu se încadrează în Parcul Natural Munţii Apuseni.

Fig. Cu albastru limita PN Apuseni şi cu roşu limita perimetrului Roşia Poieni - imagine prelucrată înearth.google.com.

15,6 Km



2

Terenurile ocupate de cele trei iazuri de decantare şi a celor trei halde de steril au aparţinut fie ocoalelorsilvice, fie unor locuitori din zonă, dar aceştia au fost expropriaţi prin decrete prezidenţiale, în bazadocumentaţiilor întocmite anterior de către proiectanţi de specializate şi a programului de exploatare.

Proprietarii acestor terenuri au fost expropriaţi şi despăgubiţi, iar unitatea a redat circuitului agricol şi silvic,suprafeţe echivalente atât în judeţul Alba, cât şi în alte judeţe, conform legislaţiei din perioada de punere înfuncţiune a obiectivului minier. Statul a preluat în proprietate toate terenurile expropriate, după care Ie-a dat înadministrare la SC CUPRU MIN SA Abrud.

Temeiul înfiinţării exploatării miniere de la Roşia Poieni a fost reprezentat de extragerea cuprului(dar şi a altor metale rare), de la nivelul zăcământului. Astfel întreg spectrul de activităţi ce sedesfăşoară în jurul prezentului proiect sunt legate de activităţile de extragere şi valorificare (prinobţinerea de concentrat cuprifer) a minereurilor utile.

Activitatea desfăşurată are două faze importante în procesul de valorificare a minereului cupriferşi anume exploatarea minereului de cupru în carieră şi prepararea minereului extras din carieră în uzinade preparare. Pe lângă aceste activităţi principale mai intervin şi o serie de activităţi secundare în cadrulobiectivului privind haldarea sterilului rezultat din lucrările de descopertare la carieră, hidrotransportulsterilului de flotaţie la iazurile de decantare şi activităţi de transport a materiilor prime (minereu), sterileşi finite (concentrat).

Pentru desfăşurarea activităţii complexe de extracţie şi preparare a minereului, obiectivul RoşiaPoieni dispune de o exploatare în carieră, o uzină de preparare cu iazuri de decantare aferente şi oserie de incinte la care se adaugă instalaţiile auxiliare de transport, manipulare, depozitare precum şiinstalaţiile necesare procesării minereului.

Principalele activităţi ce se desfăşoară la nivelul exploatării Roşia Poieni, constau din:- extracţia masei miniere din carieră (minereu şi steril de carieră) prin forare, împuşcare,încărcare, transport;

- depozitarea sterilului de carieră în haldele de steril Geamăna, Cuibaru şi (eventual – laextinderea activităţilor de exploatare)Obârşia Muntari;

- prepararea clasică a minereului cuprifer prin: concasare, măcinare, flotare, filtrareconcentrat cuprifer;

- îngroşare, transport gravitaţional şi depozitare hidromasă sterilă în iazurile de decantareValea Şesei şi Valea Ştefancei;

Activitatea principală a depozitelor de steril pentru care se realizează bilanţul de mediu este:- pentru haldele de steril – depozitarea sterilului de carieră obţinut în activitatea de

extracţie masă minieră;- pentru iazurile de decantare – depozitarea sterilului de flotaţie de la uzina de preparare.



3

2. Identificarea amplasamentului şi localizarea

2.1. Localizare şi topografie

Geografic, zăcământul de minereuri cuprifere sărace de la Roşia Poieni este situat la 23°10’ longitudineestică şi 46°20’ latitudine nordică, în zona munţilor Apuseni, în extremitatea sudică a munţilor Metaliferi, la cea. 7km de râul Arieş.

Zăcământul de minereuri cuprifere de la Roşia Poieni este situat în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriulcomunei Lupşa din judeţul Alba. Perimetrul de exploatare în care se desfăşoară activităţile de exploatare minierăeste localizat pe teritoriul localităţilor Abrud, Lupşa, Bucium, Bistra, Roşia Montană, în zona de nord-est aMunţilor Metaliferi.

Zăcământul de minereuri cuprifere este situat în partea centrală a României, aparţinândgeografic sectorului Carpaţilor Occidentali – Munţii Apuseni, în cadrul sub-sectorului geografic alMunţilor Metaliferi, din punct de vedere administrativ aparţind de judeţul Alba. Hidrografic, zona aparţinebazinului râului Arieş (cod cadastral IV.1.081.00.00.00.0).

Zona înconjurătoare a zăcământului este muntoasă, cu cote cuprinse între 600 m şi 1250 m şieste brăzdată de văi adânci, care sunt în general orientate:

- dinspre zăcământ spre nord în valea Arieşului;- dinspre zăcământ spre sud, oprindu-se în Valea Abrudului.Morfologia zonei se caracterizează printr-un relief accidentat cu văi adânci şi platforme

suspendate specifice zonelor vulcanice. Mineralizaţia zăcământului cu conţinut scăzut în cuprudelimitată de izolinia de conţinut 0,1% Cu, este localizată în cadrul corpului andezitic de Fundoaia şinumai pe zone restrânse în andezitul de la Poieni şi rocile sedimentare înconjurătoare.

Din observaţiile staţiilor hidrometeorologice se poate afirma că bazinele hidrografice din zonaRoşia Poieni, se caracterizează prin valori medii de scurgere specifică de 10 - 12 l/sec şi km, la bazinelecu altitudini medii de 800 ÷ 900 m, scurgere care creşte la 18 l/sec şi km la bazine cu altitudini medii de1250 m.

Toate apele care străbat suprafeţele haldelor şi iazurilor curg gravitaţional, astfel încât apele dinzona Valea Şesei ajung gravitaţional în iazul de decantare Valea Şesei, iar cele din zona ValeaŞtefancei, ajung gravitaţional în iazurile Valea Ştefancei. Singurele ape care ajung în pârâul Bucium şiapoi în pârâul Abrudel sunt cele care se scurg din halda Obârşia Muntari, dar a căror debit este foartemic (2 ÷ 6 l/sec) şi discontinuu.

Ansamblul obiectivelor se regăseşte într-un perimetru cuprins între Valea Şesei (unde seregăseşte Cariera Româneasa şi Iazul de decantare Valea Şesei) ca limită estică, Culmea Muntari(unde se regăseşte halda Muntari), ca limită sudică şi Valea Ştefancei (cu halda Valea Ştefancei) calimită vestică. La nord, perimetrul este limitat de zonele de locuire ce se desfăşoară de-a lungul VăiiArieşului (localităţile Bistra, Lazuri-Muşca, Hădărău şi Lupşa).

Suprafaţa totală a obiectivelor industriale este de 11.210.910 mp (1121,09 ha), după cumurmează:

- carieră: 3505994 mp;- halde de sterile: 2892591 mp;- iazuri de decantare: 4087434 mp;- incinte: 337488 mp;- instalaţie de sfărâmare: 5871 mp;



4

- drumuri: 292348 mp;- conducte: 75168 mp;- staţii de pompare: 13740 mp;- LEA: 286 mp.

La suprafeţele industriale se adaugă reţeaua de căi de acces şi alte dotări tehnico-edilitare.Aceste depozite de steril au fost executate conform proiectelor de execuţie realizate de către

proiectanţii de specialitate şi conforme cu legislaţia din domeniu din perioada respectivă.La iazuri s-au prevăzut toate lucrările hidrotehnice aferente funcţionării în siguranţă acestora.

Lazuri

Musca

PitigaBistra

Rosia Montana

Hadarau

Lupsa

CarieraRosiaPoieni

Uzina de preparare Valea Sesei

CarieraRomanesti

Perimetrul de desfăşurare a proiectului minier Roşia Poieni (linie albastră)[prelucrat pe model CORINE CLC 2000(2006)]



5

2.1.1. Utilizarea actuală a terenurilor

O situaţie a suprafeţelor de terenuri la nivelul cărora urmează a se regăsi principalele obiective aleoperaţiunii miniere Roşia Poieni, sunt prezentate sintetic în matricea de mai jos:

Nr.crt.

Denumirea depozitului(halde)

Suprafaţaproiectată (ha)

Suprafaţăocupată (ha)

Procent deocupare (%)

1. Halda Obârşia Muntari 46 27 58,62. Halda Valea Cuibarului 149 67 44,93. Halda Geamăna 99 26 26,2Total suprafaţă de haldare 294 120 40,81

Nr.crt.

Denumirea depozitului(iazuri)




1. Iazul Valea Ştefancei I 26 10,4 402. Iazul Valea Ştefancei II 50 12 243. Iazul Valea Şesei 221 156 70,58Total suprafaţă iazuri de decantare 297 178,4 60,06

Pentru toate facilităţile de depozitare a deşeurilor miniere sunt prevăzute planuri şi proiecte derefacere a mediului la închiderea exploatării.

Suprafeţele ocupate pentru depozitele de steril (halde şi iazuri) totalizează 298,4 ha.



6

2.1.2. Folosirea terenurilor din împrejurimi

Zona studiatǎ se regǎseşte, din punct biogeografic, încadratǎ în domeniul Alpin.Existenţa unor minereuri valoroase de aur, argint, fier şi cupru, a făcut ca în acestă zonă să se

concentreze populaţii umane importante, la densităţi neobişnuite pentru localizarea altitudinală. Acest fapt a dusla o intensificare a practicilor agricole, între care creşterea animalelor reprezintǎ ramura cea mai activǎ.

In concluzie, importanţa industrială a zonei a atras după sine nevoia dezvoltării unei infrastructurilogistice deosebite, pornind de la asigurarea necesarului pentru traiul de zi cu zi (dezvoltarea agriculturiişi în special a zootehniei ca nevoie particulară de asigurare de proteine şi energie pentru pătura socialăa muncitorilor) şi până la ramurile conexe ce au susţinut exploatarea de minereuri, cu un accent aparteasupra exploatării forestiere ce a asigurat materialele necesare (traverse de sprijin, instalaţii minieretradiţionale, lemn pentru foc, etc.). Astfel amintim explotarea direcţionată a unor specii valoroase cumsunt cele de stejar Quercus robur (ce asigură o trăinicie sporită structurilor de rezistenţă a minelor), fagFagus sylvatica (ce furnizează lemn de foc cu o putere calorică ridicată), precum şi unele răşinoase, înspecial brad Abies alba dar şi molid Picea abies (ce au asigurat cheresteaua în multiple domenii aleconstrucţiilor supraterane atât industriale cât şi conexe, agricole, de transport, etc.).

S-a observat astfel un proces de cărpinizare şi de ocupare a zonelor forestiere de către speciipioniere, cu o importanţă economică redusă, cum ar fi mesteacănul (Betula pendula) sau alunul(Corylus avellana), respectiv carpenul.

Urmare a dezvoltării fără precedent a ramurilor industriale în paralel cu cele agricole, se poatespune fără putinţă de tăgadă că întreaga Valea Arieşului este una dintre cele mai impactate regiuni dinRomânia, biodiversitatea purtând o puternică amprentă.

1 2



7

3 4Aspecte ale impactului antropic prezent în zona Vǎii Arieşului:

1. Depozite de steril rezultate în urma activitǎţilor miniere; 2. Vegetaţie ruderalizatǎ datoritǎ surapǎşunatului; 3. Deşeurilemnoase (rumeguş) rezultate din exploatǎri forestiere;

4. Exploatarea de balastru din albia râului Arieş

2.1.3. Condiţii climatice

Aşezarea geografică particulară plasează teritoriul României la interferenţa principalelor sectoareclimatice europene, dominant fiind climatul temperat continental. Particularităţile eco-geografice impunansamblului climatic temperat continental valori moderate: la nivelul teritoriului României se stinginfluenţele climatului extrem continental materializate prin amplitudini termice mari vară/iarnă precum şiinfluenţele de tip atlantic şi mediteranean, caracterizate de un climat mai blând cu amplitudini redusevară/iarnă. Combinaţia acestor influenţe a făcut ca România să se bucure de un regim climatic complex.

Perimetrul minier Roşia Poieni este situat într-o zonă de dealuri caracterizată printr-o climăcontinental moderată în care se disting veri calde, cu precipitaţii nu prea bogate şi ierni reci. În acestareal apar diferenţieri ale regimului climatic legate de expunerea versanţilor. Astfel versanţii estici aimunţilor Apuseni sunt adăpostiţi faţă de circulaţia vestică predominantă, ceea ce determină încălzireaaerului şi reducerea cantităţilor de precipitaţii.

Circulaţia generală a atmosferei se caracterizează prin frecvenţa foarte mare a advecţiilor de aertemperat oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul cald), prin frecvente pătrunderi ale aerului temperatcontinental dinspre E (în special în semestrul rece), prin invazii relativ frecvente ale aerului tropical-maritim din S-V şi S, precum şi prin pătrunderi rare de aer arctic din N şi foarte rar de aer tropical –continental din S-E şi S.

Regimul precipitaţilor reflectă dominanţa circulaţiei atmosferice vestice (atlantice), perpendicularăpe axa de orientare a Apusenilor (nord-sud). Caracteristice sunt valori ridicate ale mediilor anuale, înspecial pe versantul vestic, cel mai expus maselor de aer atlantice. Aici este localizat şi polulprecipitaţiilor din România, Stâna de Vale (1100 m altitudine) cu peste 1765 mm/an. Inspre est, cu toatecă altitudinile cresc progresiv, cantitatea de precipitaţii scade treptat: Vlădeasa (1836 m) – 1375 mm/anşi Băişoara (1386 m – versant estic) 977 mm/an.

Precipitaţiile medii multianuale sunt de circa 800 m, cele mai mari cantităţi de precipitaţii aparprimăvara şi câteodată vara, sub aspect föehnal. Vânturile dominante sunt cele ale circulaţiei vestice, lacare se adaugă circulaţia föehnală foarte accentuată care topeşte zăpada şi creşte nivelul râurilor.

Ca o consecinţă a regimului pluvial intens, reţeaua hidrografică este bine reprezentată, având odensitate cuprinsă între 0,8 şi 2,0 km/ km2. La aceasta se adaugă un bogat ansamblu de torente şi



8

cursuri temporare, precum şi o importantă reţea subterană hidrografică, cu activitate evidentă în specialîn zonele carstificabile.

Poziţia relativ centrală a principalului nod orografic (Munţii Bihorului) a imprimat o dispoziţieradiară a principalelor artere hidrografice.

Precipitaţiile medii anuale (mm/an) în Munţii Apuseni[prelucrat după Mâciu, M., Chioreanu, A., Văcaru, V. şi Colab. (1982)]

Temperatura aerului prezintă diferenţe teritoriale ca urmare a diferenţelor de altitudine şi deexpunere faţă de vânturile vestice. Temperatura medie multianuală este de 6o C, cu oscilaţii sezoniere.Iarna, valorile medii sunt de -5,5o C, iar în sezonul cald de 16-17o C. Primele îngheţuri se produc în juruldatei de 1 octombrie, iar dezgheţul la data de 1 mai. Stratul de zăpadă măsoară 35-40 cm, iar în zoneletroienite peste 1,5 m.

Datorită valorilor reduse ale altitudinilor medii şi a poziţiei geografice, atât în cadrul continentuluieuropean cât şi faţă de ansamblul Carpaţilor Româneşti, clima Munţilor Apuseni este relativ blândă, cumedii anuale preponderent pozitive: 0,8ºC la Vlădeasa (1836 m); 4,7º C Băişoara (1386 m); 4,0º CCâmpeni etc. Amplitudinea termică medie anuală este cuprinsă între 17º C în zonele mai înalte şi 25º Cîn zonele de culoar.



9

Temperatura medie anuală în zona Munţilor Apuseni[prelucrat după Mâciu, M., Chioreanu, A., Văcaru, V. şi Colab. (1982)]

Temperatura medie a lunii ianuarie în zona Munţilor Apuseni Temperatura medie a lunii iulie în zona Munţilor Apuseni[prelucrat după Mâciu, M., Chioreanu, A., Văcaru, V. şi Colab. (1982)]

Configuraţia aparte a văilor permite apariţia fenomenului de föehnizare, fapt ce duce la o topiretimpurie a stratului de zăpadă în special din zonele periferice, depresionare sau a celor aflate de-alungul cursurilor de apă.

Văile mai largi facilitează procesul de întârziere a instalării iernii în zone din profunzimea MunţilorApuseni, stratul de zăpadă acoperind în primă fază doar culmile înalte.

Zona studiatǎ se regǎseşte în sectorul mijlociu al râului Arieş, caracteristicile climaticecoroborându-se cu atributele altitudinale corespondente.

2.1.4. Particularităţi geografice

Zona studiată se încadrează în sistemul climatic al Munţilor Apuseni.Munţii Apuseni se încadrează în sistemul orografic al Carpaţilor Occidentali, reprezentând

compartimentul cel mai extins (10.780 km2) şi cu energia de relief cea mai mare (altitudinea maximă –Vf. Curcubăta Mare 1849 m).

Natura formelor de relief este determinată de diversitatea formaţiunilor geologice. Formaţiunilevulcanice predomină împunându-se printr-o serie de masive. Formaţiunile sedimentare au dat naştere



10

unui relief sub formă de coline, cu pante domoale, uneori abrupt, în special în apropierea văilor şipâraielor. Reţeaua hidrografică a modelat relieful cu mameloane şi culmi, brăzdat de văi adânci.

Zona înconjurătoare a zăcământului este muntoasă cu cote cuprinse între 600 şi 1250 m şi estebrăzdată de văi adânci, care sunt în general orientate:

- dinspre zăcământ spre nord în valea Arieşului;- dinspre zăcământ spre sud, oprindu-se în valea Abrudului.

Cotele superioare din zona zăcământului (dealurile Varşi, Curmătura, Ruginiş) au valoricuprinse între 1150 m şi 1250 m şi corespund cu cotele maxime ale zonei zăcământului.

2.1.5. Particularităţi socio-economice

Obiectivul este poziţionat faţă de localităţile urbane din zonă, astfel:- la 10 km SV de oraşul Abrud;- la 5,2 km de comuna Roşia Montană;- la 10,8 km NV de oraşul Câmpeni;- la 11 km NE de oraşul Baia de Arieş.În zona ocupată de obiectivul minier nu sunt rezervaţii naturale, monumente istorice sau alte aşezări de

interes public.

Densitatea populaţiei Munţilor Apuseni, comparativ cu alte zone muntoase din România. Se observă o creştere semnificativăa densităţii populaţiei în zona Văii Arieşului

[prelucrat după Mâciu, M., Chioreanu, A., Văcaru, V. şi Colab. (1982)]

Asociate dezvoltǎrilor socio-economice, exploatările de resurse naturale au cunoscut un ritmextrem de intens, inclusiv a produselor de carierǎ. Astfel, de-a lungul Vǎii Arieşului au funcţionatnumeroase balastiere şi cariere.



11

2.1.6. Condiţii de mediu

In perimetrul de implementare al proiectului minier de la Roşia Poieni nu au fost identificatepopulaţii semnificative de specii de floră sau faună strict asociate unor habitate particulare, cu valoareconservativă, cu relevanţă deosebită bio-ecocenotică, specii rare, etc.

În cele ce urmează vom descrie succint habitatele care vor fi direct impactate de proiectul deexploatare, aşa cum se arată in Donita, N., et col, Habitatele din Romania, Ed. Tehnica Silvica,Bucuresti. 2005.

1. R8701 Comunităţi antropice din lungul căilor de comunicaţie cu Cephalariatranssilvanica, Leonurus marrubiastrum, Nepeta cataria şi Marrubium vulgare Asociaţii vegetale: Dauco – Cephalarietum transsilvanicae M. et Ana; Maria Coroi 1998,Convolvulo – Agropyretum repentis Felföldy 1943. Răspândire: În lungul drumurilor şi al căilor ferate din toată ţara. Suprafeţe: Ocupă fâşii relativ înguste dar pe lungimi de zeci sau sute de km, în lungul căilor decomunicaţii, din toată ţara. Staţiuni: Altitudine: de la nivelul mării până în zona montană; Clima: T = 11–5,00 C; P = 450–1000 mm. Relief: teren plan, taluzurile din lungul căilor de comunicaţii. Roci: pietrişuri, nisipuri,materiale care au servit la construcţia drumurilor şi terasamentului căilor ferate. Structura: Majoritatea plantelor caracteristice acestor fitocenoze sunt înalte de peste 50–60 cmşi realizează o acoperire de 70–80%. Speciile mai frecvent întâlnite sunt: Artemisia vulgaris,Agropyron repens, Carduus acanthoides, Cirsium arvense, Conium maculatum, Leonurus cardiaca,Verbena officinalis, Ballota nigra. Etajul inferior este mai slab reprezentat, fiind alcătuit din speciile,Cynodon dactylon, Taraxacum officinale, Geum urbanum, Glechoma hederacea, Capsella bursapastoris, Cardaria draba. Valoare conservativă: redusă. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Cephalaria transsilvanica, Agropyron repens, Coniummaculatum. Specii caracteristice: Cephalaria transsilvanica, Cynodon dactylon Leonurus cardiaca.Alte specii importante: Convolvulus arvensis, Cardaria draba, Verbena officinalis, Daucus carota. Literatură selectivă: Coroi et Coroi 1998; Sanda, Popescu, Stancu 2001.

2. R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa duraşi Plantago major Asociaţii vegetale: Lolio – Plantaginetum majoris (Linkola 1921) Berger 1950, Sclerochloo –Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó 1940. Răspândire: Terenuri virane, margini de drum, cărări, în toată ţara. Suprafeţe: 500–600 ha la nivel national. Staţiuni: Altitudine de la nivelul mării până la 500–600 m, în zona colinară si sub-montană;Clima: T = 11–8,50C; P = 500–800 mm; Relief: terenuri plane, pante uşor înclinate cu expoziţiesudică, estică şi vestică. Soluri: nisipoase şi luto-nisipoase bogate în substanţe organice îndescompunere, deficitare în umiditate în timpul verii. Structura: Majoritatea plantelor componente sunt de talie mică, dar se pot separa două straturi:cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale, Matricaria perforata. Etajulinferior este alcătuit din specii repente sau cu tulpina foarte redusă cum sunt: Amaranthus crispus,Polygonum aviculare, Sagina procumbens. Valoare conservativă: redusă. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago major,Lolium perenne. Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare. Alte specii importante:Trifolium repens, Taraxacum officinale, Hordeum murinum, Matricaria perforata.



12

Literatură selectivă: Morariu 1967; Sanda, Popescu, Stancu 2001.

In urma studiilor din teren asumate cu prilejul documentǎrii prezentului studiu, dar şi a altor studiianterioare completate de studii personale comparative, s-a putut contura o concluzie generalǎ asupraimpactului produs de activitǎţile antropice curente din zona văii Arieşului.

Gradul de accesibilitate deosebită a zonei, prezenţa unor numeroase aşezări şi căi de acces, aunor obiective de interes socio-economic, dar şi a unor obiective turistice majore, au fǎcut ca înansamblul sǎu întreaga zonǎ sǎ resimtǎ un impact semnificativ. Cu toate acestea, în unele puncte, cuaccesibilitate limitată, cadrul natural beneficiază de o stare relativ bunǎ de conservare.

Impactul asociat unor exploatǎri majore a unor resurse naturale (în special lemn), au condus laapariţia unui impact semnificativ pe perimetre extinse. In ansamblul sǎu situl apare astfel impactatmoderat, cu nuclee ce şi-au pǎstrat intactǎ o oarecare integralitate, în alternanţǎ cu zone impactatemajor.

Extrem de agresivǎ este însǎ expansiunea unor specii invazive, menţionând aici distorsiuneagravǎ a unor pajişti prin invazia ferigii ţolul-lupului (Pteridium aquilinum), dar şi extinderea masivǎ îninteriorul masivelor nemorale a unor specii în mǎsurǎ a distorsiona faciesul natural, aşa cum este cazulspeciilor Robinia pseudaccacia sau Ailanthus altissima.

Datǎ fiind proximitatea perimetrului studiat faţǎ de zonele de locuire, se observǎ o ruderalizarea vegetaţiei. Vegetaţia ruderală, formată predominant din specii de: Artemisia, Matricaria, Trifolium,Linaria, Verbascum, Raphanus, Echium vulgare, Coronilla varia, Equisetum arvense, Urtica dioica,Lycopus europaeus etc. Vegetaţia ruderală şi segetală se dezvoltă de-a lungul văii Arieşului pe lângăDN75, urcând pe drumurile secundare.

Neofite cu caracter invaziv sunt acele specii care nu fac parte din flora regiunii, însă princapacitatea lor de a concura cu speciile indigene reuşesc să le copleşească/elimine pe cele din urmă.Au fost surprinse de-a lungul văii Arieşului următoarele neofite invazive: Conyza canadensis,Echinocystis lobata, Erigeron annuus, Reynoutria japonica, Impatiens glanduligera, Robiniapseudacacia.

De subliniat în acest sens efectul de distorsiune al habitatelor naturale ca urmare a pătrunderiispeciilor invazive (mai cu seamǎ Reynoutria japonica sau Impatiens glanduligera). Astfel flora specificăhabitatelor ripariene, extrem de valoroasă din punct de vedere bio-ecocenotic, din cadrul cǎreia au fostdescrise de altfel asociaţii ce definesc habitate de interes conservativ, a fost înlocuitǎ de masivealcătuite din aceste specii, ce apar pe secţiuni întinse, dezvoltate de-a lungul căilor de acces, însă maicu seamă de-a lungul vǎilor.



13

Masive alcătuite din specii invazive (Reynoutria japonica) de-a lungul căilor de acces, ce înlocuiesc şi în zonele riparieneformaţiunile naturale (stânga); Impatiens glanduligera specie invazivǎ pionierǎ ce înlocuieşte speciile din flora spontanǎ

(dreapta)

In urma studiilor din teren a putut fi observat impactul produs de activitǎţile antropice curente dincadrul perimetrului propus spre a fi inclus în reţeaua Natura 2000, mai cu seamǎ cele asociatepracticilor agricole.

Afectate de practici necontrolate (în special pǎşunat, dar şi turism agresiv, practicare de sporturimotorizate, exploatǎri forestiere, etc.) sunt şi pajiştile unde pe suprafeţe extinse se observǎ odistorsiune a faciesurilor în direcţia modificǎrii abundenţei/dominanţei speciilor de graminee îndetrimentul altor specii (în special dicotiledonate), indicii de biodiversitate fiind astfel alteraţi profund. Laacestea se adaugǎ o ruderalizare avansatǎ a unor suprafeţe extinse. Cu toate acestea, considerǎm cǎimpactul asupra acestor pajişti este unul moderat ce poate fi contracarat prin asumarea unor mǎsuridirecte de management conservativ, centrate pe practici pastorale echilibrate.

Cu toate acestea se observǎ elemente ale unui impact punctual datorat tǎierilor necontrolate şi aunor incendieri ale miriştilor, precum şi menţinerea unor zone deschise (supuse eroziunii) pentrufacilitarea accesului.



14

2.2. Geologie şi hidrologie

Geografic, zăcământul de minereuri cuprifere sărace de la Roşia Poieni, este situat la 23o10’longitudine estică şi 46o20’ latitudine nordică, în zona Munţilor Apuseni, în extremitatea sudică aMunţilor Metaliferi, la circa 7 km sud de râul Arieş.

Din punct de vedere geologic, zăcământul aparţine zonei Bucium-Roşia Montană din fosaBucium, în care se întâlnesc formaţiuni cretacice (senoniene) şi terţiare (pliocene) dispuse pe unfundament cristalin cunoscut sub denumirea de „pintenul cristalin de Baia de Arieş” şi străbătute deprodusele vulcanice ale magmatismului neogen.

Zona înconjurătoare a zăcământului este muntoasă cu cote cuprinse între 600 şi 1250 m şi estebrăzdată de văi adânci, care sunt în general orientate dinspre zăcământ spre nord în valea Arieşului şidinspre zăcământ spre sud oprindu-se în valea Abrudului. Cotele superioare din zona zăcământului(dealurile Varşi, Curmătura, Ruginiş) au valori cuprinse între 1150 m şi 1250 m şi corespund cu cotelemaime ale zonei zăcământului.

Metalogenetic, zăcământul aparţine ciclului alpin şi este încadrat în provincia concentraţiilorasociate vulcanismului neogen, subprovincia Munţilor Apuseni, zona patrulaterului aurifer, districtulBucium Roşia Montană.

Ţinând cont de conţinutul mediu de cupru şi de volumul rezervelor, zăcământul se încadrează îngrupa zăcămintelor sărace foarte mari.

Mineralizaţia zăcământului cu conţinut scăzut în cupru delimitată de izolinia de conţinut 0,1% Cu,este localizată în cadrul corpului andezitic de Fundoaia şi numai pe zone restrânse în andezitul dePoieni şi rocile sedimentare înconjurătoare.

Sedimentele cretacice formate din şisturi negre piritoase, calcare laminate, gresii argiloase, gresiigranulare şi conglomerate cu elemente mari, rotunjite, acoperă o mare parte din suprafaţa investigată.Intruziunile dacitice sunt caracterizate de prezenţa fenocristalelor de feldspat plagioclaz şi de cuarţ, cu otextură porfirică grăunţoasă.

Rocile sedimentare sunt reprezentate prin depozite senoniene în care au fost separate treicomplexe filologice în facies de fliş, după cum urmează: în bază un orizont de argilite fine cu rareintercalaţii de gresii urmând un complex de gresii cu intercalaţii de şisturi argiloase şi marne, succedatde un complex grezos cu intercalaţii de conglomerate. În aria de alterare a zăcământului cuprifer rocilesedimentare prezintă transformări secundare care modifică particularităţile fizice şi chimice ale acestora.

Mineralizaţia cupriferă este constituită preponderent din calcopirită şi pirită, cu apariţii maiscăzute de bornit şi tetraedit cărora li se asociază magnetit, hematii, blendă şi galenă, însoţite de ogamă întreagă de minerale de gangă, cuarţ, feldspat, biotitanhidrit, baritină, apatit, vivanit, clorit, calcit,zeoliţi. Cercetările efectuate asupra repartiţiei spaţiale a mineralizaţiei cuprifere au evidenţiat o scădereesenţială în partea superioară şi marginală a zăcământului şi o creştere în partea centrală şi înprofunzime.

Dacitul este fracturat şi breficiat cu depuneri pe fisuri şi în matricea breciei a diferitelor mineraleprintre care şi sulfuri. În jurul domurilor magmatice s-a evidenţiat o brecie magmatică-freatică,polimictică. În brecii sunt intercalate gresii, conglomerate, porfire, micaşisturi şi o varietate mare demicrocristale. Brecia are o origine piroclastică, formată atunci când vaporii şi gazele s-au separat deapele subterane circulante. Roca mai poartă şi numele de „microconglomerat” sau „brecie de coş”.Rocile magmatice din zona zăcământului, produse ale magmatismului subsecvent tardiv, se înscriu într-o structură vulcanică complexă ce cuprinde în partea centrală andezite de tip Poieni şi Fundoaia – careconstituie roca gazdă a zăcământului cuprifer, iar marginal andezite de tip Vârşi şi Dealul Melciului şisubordonat andezite de tip Rotundu.

Rocile andezitice din zăcământ şi din contacte (andezite de Poieni şi andezite de Fundoaia)prezintă diferite grade de transformare hidrotermală în funcţie de subtituirea mineralelor primare cu cele



15

de neoformaţie, roca schimbându-şi caracteristicile structurale iniţiale îşi modifică şi proprietăţilegeotehnice.

Brecia neagră sau freato-magmatică are o culoare brun-închisă, neagră şi o matrice din argilăneagră şi argilă grezoasă. Este compusă din cristale de cuarţ, cristale arterate de feldspat, lamele demuscovit şi biotot şi pirită diseminată. Se mai întâlneşte o brecie freato-magmatică numită şi breciemixtă, similară cu brecia neagră, căreia îi lipseşte culoarea neagră şi conţinutul ridicat de materialeargiloase. În interior, corpurile dacitice sunt brecifiate diferenţiat, începând cu brecii de fisurare şi pânăla brecii cu matrice. Rocile andezitice acoperă atât sedimentele cretacice cât şi brecia de coş miocenă.

Procesele de metamorfism hidrotermal afectează andezitele de la Poieni. Ele au permisdescifrarea unei zonalităţi de alterare, cu separarea a patru zone care se dezvoltă succesiv în jurulcorpului subvulcanic Fundoaia. Dezvoltarea acestor zone dinspre centru către margine este următoarea(cu o importanţă deosebită pentru procesul de mineralizare a zonei biotitizate):

- Zona biotitizată (biotit, ortoclaz, micropertit, cuarţ);- Zona sericizată (sericit, hidromice, minerale argiloase, cuarţ);- Zona argilizată (minerale argiloase);- Zona propilitizată (clorit, calcit).Mineralizaţia metaliferă din zăcământ se prezintă sub formă de impregnaţii în masa rocii porfirice,

precum şi ca filonaşe, vinişoare şi filamente, fiind reprezentată prin sulfuri de fier, sulfuri de cupru şi fier,sulfuri de cupru şi în cantităţi mai mici, oxizi şi carbonaţi de Cu. Masa rocii gazdă este contituită înprincipal din fenocristale de hornblendă, plagioclazi şi piroxeni, iar ca minerale secundare, cuarţ, sericit,adular şi minerale argiloase.

Sulfurile de fier sunt reprezentate prin: pirită – preponderent sub formă de impregnaţii, uneori şica aglomerări de cristale ce conţin în unele cazuri incluziuni fine de calcopirită substituite în mare parteprin covelină; marcasite şi pirotină – care apar în cantităţi mici asociate uneori cu pirita.

Sulfurile de cupru sunt reprezentate prin: calcopirită – sulfură primară de cupru care estepredominantă faţă de celelalte minerale de cupru întâlnindu-se sub formă de impregnaţii fine în masarocii şi mai rar ca filonaşe; covelină – sulfură secundară are cea mai mare pondere din aceastăcategorie; bornitul – reprezintă un înlocuitor al calcopiritei transformându-se apoi în covelină. Întremineralele oxidate predomină malachitul care apare ca pelicule depuse pe fisuri, sau ca grăunţi finiînchişi în rocă. De menţionat că ponderea carbonaţilor în masa rocii (siderit, calcit, dolomit) este foartescăzută ceea ce reprezintă un avantaj în procesul de leşiere bacteriană, limitând consumul de acidsulfuric.

Suprafeţele pe care se dezvoltă mineralizaţia în plan orizontal, au contur neregulat în parteasuperioară a zăcământului între cotele 1046 m – 900 m şi mai regulate, aproape eliptice, sub acestecote. Dimensiunile maxime de extindere în plan orizontal ale corpului de minereu sunt de 700 m pe axanord-sud şi de 800 m pe axa est-vest. Caracteristic pentru zăcământul Roşia Poieni este mineralizaţiacontinuă cu variaţii de conţinut crescând din exteriorul zăcământului spre centrul lui şi de la suprafaţăspre adâncime. Practic nu există zone cu conţinut 0,00% Cu în interiorul limitelor de conturare alezăcământului.

Dimensiunile acestor suprafeţe variază între 12 ha la cota 1046 m, 38 ha la cota 851 m şi 46 hala cota 551 m. Cercetările efectuate asupra repartiţiei spaţiale a minereului cuprifer au evidenţiat oscădere esenţială în partea superioară şi marginală a zăcământului şi o creştere în partea centrală şi înprofunzime, putându-se delimita un corp masiv cu conţinuturi de 0,4 – 0,5% Cu, având o înălţime decirca 300 m şi o suprafaţă cuprinsă între 8 şi 17 ha.

Din punct de vedere structural, sedimentele cretacice au fost cutate în jurul unor axe orientatepredominant est-vest şi au fost întrerupte prin faliere. Principalele direcţii de faliere sunt NV-SE, NE-SVşi N-S. Intruziunile miocene mai tinere de la Roşia Poieni, precum şi andezitele au fost întrerupte de



16

aceleaşi falii. În schimb, breciile magmatice-freatice şi brecia de coş nu au fost cutate, dar prezintă ogamă largă de direcţii de înclinare şi alungire datorate dislocării şi rotirii prin faliere.

Materialul geologic (minereu de cupru) a fost clasificat în mai multe categorii, după cum urmează:- Categoria A = 20,087 cu conţinut mediu de 0,0284% Cu;- Categoria B = 77,683 cu conţinut mediu de 0,203% Cu;- Categoria C1 = 263,403 cu conţinut mediu informativ de 0,392% Cu;- Categoria C2 = 57,744 cu conţinut informativ de 0,267% Cu.Rezervele cu un conţinut mai scăzut de 0,2% nu fac obiectul proceselor tehnologice fiind

considerate sterile de carieră. Volumele de sterile de carieră nu intră în procesele tehnologice deflotaţie.

Depozitele sedimentare cretacice, dispuse în jurul ariei de aflorare a corpurilor andezitice au ungrad redus de permeabilitate şi de aceea nu permit circulaţia şi acumularea apei în masa lor. Înandezitele din zona zăcământului de minereu cuprifer, singurele căi de pătrundere şi circulaţie a apeisunt sistemele de fisuri şi zonele de fractură ce afectează structura eruptivă. Zonele de contact dintrecele două tipuri de andezite (andezitul de Poieni si andezitul de Fundoaia) precum şi zona dintreandezite şi rocile sedimentare, sunt zone cu brecifieri puternice, constituind şi acestea căi de circulaţie aapei.

Reţeaua hidrografică este constituită din:- înspre vest de Valea Roşie şi afluenţii săi;- în partea de nord de Valea Muşca şi afluenţii săi: pârâul Ruginoasa, pârâul Jgheabului şi pârâul

Furiilor;- la est şi nord-est de Valea Şesei;- la sud de câteva izvoare ale văii Muntarilor (afluent al Văii Buciumului).

Reţeaua hidrografică din cadrul obiectivului minier este abundentă şi bine individualizată.Ea se dezvoltă în concordanţă cu structura şi natura formaţiunilor ce se întâlnesc în regiune.Văile sunt predominant înguste cu profil în formă de „V” şi care dezvoltă o puternică energie de

transport aşa cum sunt caracterizate spre exemplu: Valea Geamăna, Valea Şesei, Valea Ruginoasa,Valea Muntari, Valea Ştefancei, din care Valea Ştefancei şi Valea Şesei sunt folosite pentru depozitareasterilului de flotaţie în iazurile de vale Ştefancei I şi II şi Valea Şesei.

Principala sursă de apă ce colectează apele din zonă este râul Arieş, ce are ca afluenţi dedreapta: pârâul Şesei, pârâul Muşca, pârâul Ruginoasa şi pârâul Ştefancei. Spre aceste văi converg şise drenează o serie de pâraie şi torente ce ferestruiesc adânc versanţii, dându-le un aspectcaracteristic.

Mineralizaţia este cantonată într-o zonă caracterizată prin pante accentuate ce permit scurgerearapidă a apelor meteorice. Depozitele sedimentare formează un complex impermeabil dispus în jurulariei de aflorare a corpurilor andezitice ce nu permit circulaţia şi acumularea apei în masa lor. Infiltraţiilese întâlnesc pe fracturi, falii şi fisuri.

Apa industrială necesară desfăşurării activităţii miniere de extracţie şi prelucrare a minereuluicuprifer de la Roşia Poieni este asigurată din râul Arieş prin captarea din localitatea Gârde.

Permise de captare „ABONAMENT DE UTILIZARE/EXPLOATARE A RESURSELOR DE APĂNR. 306/2014", încheiat cu Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală Mureş, încare sunt trecute:

- utilizarea resurselor de apă - anexa 1 la abonament;- primirea apelor uzate în resursele de apă conform anexei 2 de la abonament.Conform autorizaţiei de gospodărire a apelor nr.87/04.04.2013 debitul maxim zilnic de apă

industrială captată din râul Arieş este de 22.118 m3, iar debitul mediu zilnic este de 19.233 m3.Menţionăm că toată această apă se utilizează în fluxul tehnologic al obiectivului. Transportul

sterilului la iaz se face ca hidromasă sterilă.



17

Surse de alimentare cu apă potabil-menajeră: reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Abrud –pentru personalul de la sediul social, râul Arieş prin captarea de apă industrială pentru Uzina depreparare Dealul Piciorului şi izvoare de coastă pentru respul punctelor de lucru – prin transport curecipienţi.

Instalaţii de captare cu apă potabil-menajeră: branşament Dn = ¾” la reţeaua de alimentare cuapă a localităţii Abrud aflată în administrarea SC Apa CTTA SA Alba – Sucursala Apuseni, apa captatădin râul Arieş se realizează prin intermediul unui baraj de priză amplasat pe malul stâng al râului şi apapreluată din izvoarele de coastă este captată prin camere de captare.



18

3. Istoricul amplasamentului şi dezvoltări viitoare

3.1. Istoricul amplasamentului

O evaluare a condiţiilor amplasamentului a fost parcursă în anul 20041, urmată apoi de orevizuire în anul 2007, când a fost realizat un Audit de mediu2, continuând în anul 2008 prin realizareaunui Bilanţ de mediu3. O nouă analiză a condiţiilor amplasamentului a fost realizată în anul 2011 odatăcu demararea procedurii de reautorizare pe linie de mediu, parte din acestea fiind revizuite la nivelulanului 2013 ca parte a unor documentaţii tehnice (Plan de gestionare a deşeurilor, Plan de apărareîmpotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale de la SC Cupru Min SA, Abrud).

Activitatea minieră este de dată relativ recentă. In anul 1948, debutează primele cercetări înzona izvorul Văii Fântânii, promovate prin firma ACEX. Explorările s-au realizat în mod clasic, prinsăparea unor galerii de explorare/cercetare şi realizarea unor foraje sumare. In anii `50 întreg teritoriul afost cuprins într-un program de cartare geofizică de către firma ISEM, prin metoda gravimetrică şimagnetometrică de maxim şi realizarea unui număr de 4 foraje ce au atins o cotă de -600 m. In anul1970, lucrările de explorare au fost continuate prin Institutul de Prospecţiuni şi Explorări Geologice(IPEG), în prezent Minexfor Deva. In anul 1970, a fost întocmit primul proiect geologic peamplasamentul iniţial al galeriilor de explorare, fiind realizate şi foraje de mare adâncime (1200 m) într-un sistem de reţea cu ochiurile de 200 x 200 m. In anul 1972 s-au pus bazele proiectului de deschiderea zăcământului, fiind deschise 3 orizonturi de cercetare la cotele de +1045 m, +940 m şi +770 m, fiindrealizate şi foraje orizontale.

In anul 1977 a fost înfiinţat Combinatul Minier al Cuprului Roşia Poieni, Abrud, iar în anulurmător a fost finalizat proiectul de execuţie, demarându-se lucrările de descopertă. Incepând cu anul1983 s-au excavat primele volume de minereu, moment la care s-a dat în funcţiune şi uzina depreparare cu o capacitate de 1000 t/zi. Sterilele rezultate din procesele tehnologice au început a fidepozitate în iazul Valea Ştefancei I.

De remarcat faptul că în anul 1984, la momentul deschiderii unei galerii de exploatare, a fostinterceptată o galerie minieră, de formă trapezoidală, amintind de profilul galeriilor romane regăsite înperimetrul minier Roşia Montana. Stâlpii de susţinere erau realizaţi din lemn, fiind regăsite de asemeneaartefacte din lut ars, fapt ce indică o vechime foarte mare a exploatării (peste 1000 de ani).

Capacităţile de producţie sunt proiectate la 9 milioane t/an, până în prezent însă, exploatarea afost semnificativ mai modestă, capacitatea maximă de exploatare nefiind atinsă. Un maxim de activitates-a înregistrat în perioada 1988-1989 când au fost exploatate aproximativ 3 milioane t minereu.

Ansamblul obiectivelor se regăseşte într-un perimetru cuprins între Valea Şesei (unde seregăseşte Cariera Româneasa şi Iazul de decantare Valea Şesei) ca limită estică, Culmea Muntari(unde se regăseşte halda Muntari), ca limită sudică şi Valea Ştefancei (cu halda Valea Ştefancei) calimită vestică. La nord, perimetrul este limitat de zonele de locuire ce se desfăşoară de-a lungul VăiiArieşului (localităţile Bistra, Lazuri-Muşca, Hădărău şi Lupşa).

1 Feasibility study and aseline surveys for improving the management and safety of tailing dams facilities andwaste facilities associated with the Roşia Poieni Mine (2004): Golder Associates (UK) Limited, Anglia2 Audit de mediu Exploatarea minieră Roşia Poieni, Abrud (2007): WS Atkins Consultants Limited, Bucureşti, str.Gral. E. Broşteanu nr. 153 Bilanţ de mediu în vederea privatizării pentru obiectivul Carieră pentru extracţia şi prepararea minereurilorneferoase şi rare (2008): SC Ocon Ecorisc SRL, Turda



19

Suprafaţa totală a obiectivelor industriale este de 11.210.910 mp (1121,09 ha), după cumurmează:

- cariera: 3505994 mp;- halde de sterile: 2892591 mp;- iazuri de decantare: 4087434 mp;- incinte: 337488 mp;- instalaţie de sfărâmare: 5871 mp;- drumuri: 292348 mp;- conducte: 75168 mp;- staţii de pompare: 13740 mp;- LEA: 286 mp.

La suprafeţele industriale se adaugă reţeaua de căi de acces şi alte dotări tehnico-edilitare.Din istoricul amplasamentului fac parte şi incidentele sau avariile apărute în timpul exploatării.La iazul de decantare Valea Ştefancei I, în 5 februarie 1993 a fost avariat sistemul de evacuare

ape limpezite în zona capătului amonte a conductei colectoare d = 1600 mm. Datorită acestui fapt, diniaz s-a evacuat o anumită cantitate de steril înmagazinat precum şi întreaga cantitate de apă reţinută îniaz. Pentru remedierea defecţionilor şi stoparea trecerii sterilului în Iazul de decantare Valea ŞtefanceiII, s-a blindat sistemul avariat, iar descărcarea iazului s-a făcut provizoriu printr-o conductă de 600 mmdiametru, montată în ampriza barajului, partea stângă, ulterior construindu-se canalul pentrudescărcarea apelor mari. La iazul de decantare Valea Ştefancei II, nu au apărut evenimente deosebiteîn timpul exploatării.

La iazul de decantare Valea Şesei au existat mai multe evenimente apărute în timpulexploatării: aciditate ridicată în jurul sistemului de evacuare a apelor limpezite, deversări accidentale labazinele de rupere a presiunii, spargeri conducte tulbureală, depăşirea valorilor indicatorilor de calitateai apei evacuate. În anul 1986 a fost avariat şi scos din funcţiune sistemul provizoriu de evacuare, în1992 a fost avariată o sondă înversă de pe sistemul de evacuare nr. 1, în 1993 au existat exfiltraţii printreapta barajului, în 1995 au existat exfiltraţii prin treapta barajului şi avarierea unei sonde inverse de pesistemul de evacuare nr.2.

3.2. Dezvoltări viitoare

În ceea ce privesc dezvoltăriile viitoare ale societăţii comerciale, acestea sunt precizate mai josîn mod succint.

Desigur că obiectivul principal al companiei îl reprezintă desfăşurarea activităţii complexe deextracţie şi preparare a minereului, prin extinderea perimetreului de exploatare (cariera Rosia Poieni).

Compania întenţionează să implementeze un program de investiţii pentru susţinerearetehnologizării în vederea funcţionării cu două linii tehnologice şi achiziţionarea de noi utilaje în carieră.Optimizarea funcţionării instalaţiei de neutralizare cu lapte de var (de concentraţie 5-10 %), prinproiectarea ei la nivel de staţie de neutralizare şi identificarea unor soluţii tehnologice specifice învederea punerii în funcţiune a unei instalaţii de recuperare a metalelor, reprezintă scopuri importante încapitolul dezvoltărilor viitoare.

De asemenea, siguranţa perimetrului reprezintă un punct de interes deosebit în cadrulsocietăţii, astfel aceasta intenţionează să continue cu stricteţe programul de punere în securitate aiazurilor şi haldelor.



20

4. Activităţi desfăşurate în cadrul obiectivului

4.1. Generalităţi – angajaţi/schimb; procese tehnologice

Exploatarea minereului cuprifer, presupune derocarea materialului geologic de la nivelul CariereiRoşia Poieni, prin metoda cu trepte descendente, la zi; materialul excavat este transportat la uzina depreparare, unde are loc măcinarea şi tratarea mecanică în vederea obţinerii concentratului cuprifer.Sterilul rezultat din descopertă este depus în halde, iar cel rezultat din uzină este depus în iaz.

Exploatarea în subteran, urmărind filoanele mai bogate în conţinut de cupru, ar conduce la ocreştere semnificativă a costurilor de exploatare în condiţiile menţinerii unei producţii comparative de(concentrat de) cupru. Tehnologia de exploatare în carieră se poate realiza în condiţii de eficienţăeconomică doar făcând apel la echipamente şi utilaje de mare capacitate, prin derocarea cu materialexplozibil, măcinare, concentrare şi apoi extragere electrolitică (ultima fază nu se desfăşoară în cadrulcompaniei miniere Cupru Min SA).

4.1.1. Descrierea metodei de exploatare în cariera Roşia Poieni

Exploatarea carierei de la Roşia Poieni, presupune o tehnologie clasică, cu trepte descendente,la un unghi general de taluz de 70o.

La ora actuală, cariera este profilată sub forma unui amfiteatru, cu deschiderea spre NV. Un noufrond de lucru a fost deschis spre SV. Morfologia finală a carierei va păstra o formă semicirculară, cudeschidere spre NV.

Aspectul actual al carierei Roşia Poieni (stânga) şi cel proiectat (final – dreapta)[GoogleEarth (stânga); foto (dreapta) dinspre SV]

Tehnologia de exploatare presupune următoarele faze:- decopertarea zonelor ce urmează a fi exploatate;- realizarea tranşeelor de deschidere;- realizarea găurilor de foreză, încărcarea acestora şi detonarea (puşcare) făcându-se apel la

metoda cu tub Nonel;



21

- încărcarea materialului derocat cu excavatoare electrice EKG cu cupe de 5, respectiv 8 m3 şitransportul cu camioane de mare tonaj (maxi-dumper: DAC 55 t; Komatsu 90 t) spre staţiile deconcasare/sfărâmare/măcinare;Exploatarea în carieră a fost prevăzută să se facă între cota superioară a zăcământului 1030 m

şi nivelul inferior al rezervelor geologice confirmate la 551 m, pe o adâncime de circa 500 m.Ţinând seama de înălţimile care înconjoară cuveta carierei, care ating 1250 m, activitatea de

exploatare se desfăşoară pe o adâncime de circa 700 m.Între cota 551 m şi 154 m exploatarea minereului urmează să se facă în subteran.Studiile ulterioare de fezabilitate şi studiile de condiţii industriale au fundamentat cota 760 m ca

fiind limita optimă pentru trecerea de la exploatarea în carieră la cea în subteran. Exploatarea în carierăpână la cota 760 m este proiectată să se facă în cadrul unui model de carieră final numit Z2 extins.

În prezent activitatea de exploatare în carieră este condusă în cadrul acestui model final decarieră care include şi două etape intermediare cu ampriza mai restrânsă, Z1 şi Z2.

Modelul Z1 a fost realizat în totalitate, în prezent excavaţiile realizându-se în cadrul modelelorZ2 şi Z2 extins.

La momentul executării forajelor ce urmeaza a fi incarcate cu explozibili, detritusul fiind analizat,realizându-se o clasare (triere) a zăcământului, astfel:

- minereul cu conţinut de peste 0,2% Cu, se dirijează către staţia de concasare, dotată cu unconcasor giratoriu KKD 1500/180 şi amplasată în Valea Fântânilor;

- materialul derocat cu un conţinut mai mic de 0,2 % Cu este considerat steril de carieră.

Materialul de descopertă este depozitat în haldele Valea Cuibarului şi Halda Geamăna.Forarea găurilor de sondă se face cu foreze SBS – 250, reţeaua de foraj stabilindu-se astfel

încât volumul lucrărilor de foraj pentru cantitatea de masă minieră ce urmează a fi derocată să fieminim. Parametri reţelei de foraj se determină cu următoarele relaţii de calcul:

Linia de rezistenţă la vatră, anticipată „Wt”:

Wt = (0,56·p2+4·mp·q·h·Lg – 0,75xp) / 2·m·q·hunde,p – capacitatea de încărcare a 1 ml de gaură de sondă [kg/m];m – coeficient de apropiere a găurilor de sondă (0,8 – 1,6);h – înălţimea treptei [m];q – consum specific de exploziv [kg/m3];Lg – lungimea găurilor de sondă [m],

Lg = 4+l·mp;mp – adâncimea găurii de sondă sub talpa treptei; lmp = 0,7·h;a – distanţa dintre găurile situate pe acelaşi rând; a = (0,8 – 0,9) · Wt;c – distanţa dintre găurile situate în primul rând şi muchia taluzului; c = 3m;

Ţinând cont de rezistenţa rocilor în cariera Roşia Poieni găurile de sondă se amplasează într-oreţea pătratică de 6,5 x 6,5. Din practică s-a constatat că această reţea reduce mult formareasupragabariţilor.

Derocarea se efectuează cu ajutorul explozivilor tip ANFO - această fază tehnologică cuprindeurmătoarele operaţii:

forarea găurilor de sondă - în cariera Roşia Poieni se execută cu foreze rotative. Viteza de forajeste de aproximativ 8-9 ml/h, putând creşte în funcţie de duritatea minereului din zonarespectivă. Forarea găurilor se face în baza unei monografii de lucru, prin care sunt stabiliţi



22

parametrii: anticipanta, distanţa dintre găuri, distanţa dintre rânduri, adâncimea găurilor desondă, ş.a.

încărcarea găurilor cu explozivi şi burarea acestora - în cariera Roşia Poieni ca exploziv debază se utilizează nitramoniu sau AM1 (azotat de amoniu + 5-7 % motorină, preparat în frontulde împuşcare), iar pentru iniţiere se utilizează dinamita sau încărcături tip booster, cu ajutorulelementelor de iniţiere tip NONEL. Restul găurii, de cca 6,0-8,0 m se burează, utilizându-se camaterial de burat detritusul rezultat de la forarea găurilor sau sort 0-4 mm (în cazul în care nuse poate utiliza detritusul de la forare).

detonarea încărcăturilor - schemele de legare realizate au ca scop obţinerea unui efectcorespunzător cu privire la mărunţirea masei miniere împuşcate.Incărcarea materialului derocat se face cu ajutorul excavatoarelor electrice EKG cu cupe de

câte 5, respectiv 8 m3, în autobasculante DAC de 55 t (13 buc.) sau Komatsu de 90 t (3 buc.).Factorii luaţi în considerare la alegerea tehnologiei de derocare cu explozivi sunt proprietăţile

fizico-mecanice ale rocilor ce urmează a fi dislocate, topografia terenului din zona treptelor deexploatare, microtectonica zonei, geometria carierei şi dotarea tehnică de utilaje.

La excavaţiile în trepte cu geometria realizată se aplică tehnologia cu găuri de sondă cudiametrul de 250 mm, care necesită o platformă de lucru cu lăţimea minimă de 28 m determină curelaţia:

Lp = A + (n-1) · b + B(m)unde:A – distanţa de la muchia bermei la primul rând de găuri;n – numărul de rânduri de găuri (1-4);b – distanţa între rândurile de găuri;B – distanţa de la baza taluzului treptei superioare până la ultimul rând de găuri = 4,5 m.

Pentru determinarea lui A – mărimea prismei de surpare, se adoptă următoarele mărimi:α1 – unghiul taluzului pe treapta de lucru – 75o;α2 – unghiul ce delimitează mărimea prismei de surpare – 60o.A = H / (1/tg α2 – 1/tg α1) se obţine lp = 28 m.

Procesul de încărcare a materialului derocat

Transportul materialului derocat se face pe drumurile tehnologice existente, de la nivelul vetreicarierei până spre concasorul giratoric tip KKD1500/180, pe o distanţă de aproximativ 1000 - 1500 m (în



23

funcţie de amplasamentul fronturilor de lucru). Concasorul KKD1500/180 este amplasat pe verticală,îngropat, sub nivelul platformei de circulaţie de unde se face alimentarea acestuia. Aici are locconcasarea primară, obţinându-se material cu diametrul sub 300 mm, capacitatea proiectată fiind de1700 t/h.

Transportul masei miniere se face cu autobasculante de mare capacitate produse în ţară şi dinimport, cu capacitate utilă de 55 t (DAC 95-45) şi 91 t (KOMATSU, import Japonia). Acesteautobasculante sunt folosite pentru transportul tehnologic în carieră, atât pentru transportul maseiminiere, cât şi pentru amenajarea platformelor şi a drumurilor. Pentru operaţiunile auxiliare din carieră,halde sau pentru construcţia şi întreţinerea drumurilor, sunt folosite buldozere şi autogredere.

Alimentarea concasorului KKD1500/180

Materialul concasat primar, trece gravitaţional într-un buncăr de beton armat situat subconcasor, cu o capacitate de 500 t. Sub buncăr este amplasat un alimentator cu tambur cu debit variabilce permite transferarea materialului spre sistemul de benzi transportoare, materialul fiind astfeltransportat spre uzina de prepapare unde este continuată măcinarea.

Sistemul de benzi transportoare se desfăşoară pe o lungime de 2440 m, benzile având o lăţimede 1440 mm. In cadrul sistemului de benzi transportoare se disting 5 magistrale, după cum urmează:

- banda de sub concasor B1;- banda magistrală B2;- banda magistrală B3;- banda depozit B4;- banda Stocker.Viteza de transport a releului de benzi este de 4 m/s, iar capacitatea de transport este de 1700

t/h. Minereul astfel transportat, este depozitat în depozitul deschis pentru minereu concasat ce are ocapacitate de 60000-75000 t.

La nivelul carierei se mai desfăşoară şi alte operaţiuni auxiliare, după cum urmează:- întreţinerea drumurilor de acces;- spargerea supragabariţilor (piconare, detonare);- executarea de planuri înclinate;- consolidarea taluzurilor;- îndreptări fronturi şi curăţire taluzuri.



24

Pentru exploatarea şi valorificarea celorlalte substanţe minerale utile din perimetrul Roşia Poieni,au fost deschise patru cariere. Cariera de piatră din Valea Ştefancei a furnizat anrocamentele necesareconstrucţiei barajelor iazurilor de decantare Valea Ştefancei I şi Valea Ştefancei II. Din cariera VârşiiMici s-au extras sorturile de piatră necesare realizării unor drumuri de acces în obiectivul minier,funcţionarea aceastei cariere fiind sistată de mai mulţi ani. Cariera Dealul Jgheabului reprezintăprincipala sursă pentru producţia de andezit industrial în diverse sorturi granulometrice, realizabile cuinstalaţia de concasare – sfărâmare şi clasare existentă, produsele rezultate fiind piatră spartă şiagregate concasate pe diferite clase (0 - 4 mm, 4 – 8 mm, 8 – 16 mm, 16 – 25 mm, 25 – 65 mm); ceamai mare parte din producţia carierei este utilizată pentru construcţia şi întreţinerea drumurilortehnologice din cadrul perimetrului de exploatare Roşia Poieni, însă produsele de carieră sunt destinateşi comercializării către beneficiari externi în funcţie de solicitări. Din cariera Piatra Tichileu seexploatează acelaşi tip de andezit (andezit de Poieni) cu cel de la cariera Dealul Jgheabului, producţiilelor fiind complementare, iar prelucrarea acestuia se face printr-o instalaţie de concasare amplasată înzone. În afara resurselor de andezit industrial, SC Cupru Min SA exploatează şi cariera de calcar PârâulRomâneasa din care s-au extras anrocamentele necesare construcţiei şi supraînălţărilor succesive alebarajului iazului de decantare Valea Şesei.

Numărul total de angajaţi este de 504, din care:- 171 angajaţi lucrează în carieră;- 218 angajaţi lucrează în uzina de preparare;- restul de 115 angajaţi lucrează ca personal TESA, în cadrul laboratorului şi la serviciul de pază.Regimul de funcţionare în cadrul uzinei de preparare este de 365 zile/24 zile/zi, în restul

departamentelor, regimul de funcţionare este de 5 zile/săptămână a câte 8 ore/zi.

4.1.2. Procese tehnologice

Capacităţile de producţie sunt proiectate la 9 milioane t/an, până în prezent însă, exploatarea afost semnificativ mai modestă, capacitatea maximă de exploatare nefiind atinsă.

Principalele faze de exploatare a minereului cuprifer presupun:- exploatarea în carieră în vederea derocării minereurilor bogate în metale;- obţinerea concentratului cuprifer;- depozitarea sterilelor;Cuprul se regăseşte diluat în zăcământ în corpusculi şi micro-pepite, ce de regulă nu depăşesc 1

mm.Minereul cu conţinut exploatabil în condiţii de rentabilitate economică (concentraţie de peste 0,2%

Cu) este transportat spre unităţile de concasare, sfărâmare şi măcinare.La nivelul amplasamentului studiat – perimetrul proiectului minier Roşia Poieni – procesele de

extragere a utilelor presupun doar procedee mecanice şi fizice (flotaţie) fiind excluse orice fel deprocedee metalurgice, chimice sau electrolitice.

Concasarea minereului extras din carieră de la dimensiunea de 0-1200 mm la 0-300 mm se realizeazăîntr-un concasor giratoriu tip KKD 1500/180 montat la cota +900 m (pentru minereul de la cotele 1015 – 910 m).

După prima fază de concasare ce are loc în concasorul giratoric, unde blocurile de rocă şiagabariţii sunt reduşi dimensional, până la diametre sub 300 mm, minereul concasat primar, estetransportat pe magistralele de benzi transportoare cu lăţime de 1400 mm, ce se întind pe o lungime de2432 m (2,432 km. Măcinarea are loc în moara semiatogenă (8500 ÷ 3800 mm) şi mai apoi în moara cubile (5200 × 8000 mm), materialul măcinat fiind clasat în baterii de hidrocicloane de D = 500 mm.

După măcinare se obţine un concentrat cu o concentraţie minimă de 16,5% Cu. Procesul deîngroşare a sterilului-tulbureală are loc în înstalaţii denumite îngroşătoare (D = 80 m). In urma acestorprocese mecanice şi fizice, are loc separarea sterilelor ce sunt transportate gravitaţional, pe un traseu



25

de conducte cu diametrul de 600 mm, pe un traseu de 7,5 km, până la iazurile de steril din Valea Şeseişi Valea Ştefancei. In caz de avarie, sau pe perioada desfăşurării unor lucrări de întreţinere, hidromasaeste deviată spre iazul de decantare Valea Ştefancei 2.

La nivelul iazurilor de decantare are loc o separare mecanică (limpezire), iar apa este deversatăîn emisar.

La nivelul uzinei de preparare a concentratului cuprifer sunt instalate 4 linii tehnologice identice, acăror capacitate proiectată este de 7.500 t/zi (30.000 t/zi), însă volumul omologat este de 5.250 t/zi(21.000 t/zi).

Procesele de preparare se limitează astfel la obţinerea concentratului cuprifer, cu un conţinutminim de 16,5%.

Astfel produsul finit, rezultat în urma proceselor tehnologice desfăşurate în cadrul SC Cupru MinSA, Abrud, este reprezentat de concentratul cuprifer.

S.C. CUPRU MIN S.A.ABRUD îşi desfăşoară activitatea pe următoarele puncte de lucru:- comuna Lupşa, sat Muşca, Dealul Ţofului, Cariera Roşia Poieni, jud. Alba – certificate constatator nr.

17017/02.07.2013;- comuna Lupşa, sat Muşca-Dealul Piciorului, Uzina de Preparare, jud. Alba – certificate constatator nr.

17017/02.07.2013;- comuna Bistra, sat Gîrde-SP1, staţia de pompare apă industrială, nr. 1, jud. Alba – certificate

constatator nr. 17017/02.07.2013;Perimetrul de exploatare în care îşi desfăşoară S.C. CUPRU MIN S.A. Abrud activitatea de

producţie este localizat pe teritoriul comunelor Lupşa, Bucium, Bistra, Roşia Montană, în zona de nord-est a Munţilor Metaliferi.

Cod CAEN: - activitatea principală – 0729 – extracţia altor minereuri metalifere neferoase;- activităţi secundare – 0811 extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru

construcţii, extracţia pietrei calcaroase, gipsului, creteişi a ardeziei

Dat fiind faptul că întreaga activitate (extracţie minereuri cuprifere, preparare mecanică învederea obţinerii concentratului, depozitarea sterilelor) face parte integrantă din fluxul de producţie ceare ca rezultat final concentratul cuprifer, operaţiunile, în ansamblul lor fac obiectul prezenteireglementări pe linie de mediu, nefiind alocate (conform clasificării CAEN) în mod distinct clasificăricodificate pentru subactivităţile sau fluxurile tehnologice.

Cod NOSE-P: 109.06 - depozite de deşeuri mai mari de 10t/zi (OU 34/2002 – anexa A3 -categorii de surse)

Cod SNAP 2 – 0904 – depozitare de deşeuri (depozitarea deşeurilor solide pe sol), (OU34/2002 – anexa A3 - categorii de surse)

Procedura a fost iniţiată la data de 15.11.2011, când s-a înregistrat la APM Alba solicitarea deemitere a unei noi Autorizaţii integrate de mediu (AIM) şi urmare a analizei au fost solicitate completări.După etapa de realizare a analizei preliminare din cadrul APM Alba, solicitarea a fost înregistrată laARPM Sibiu la data de 20.12.2011. Iniţial, s-a considerat că activitatea intră sub incidenţa Directivei2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, transpusă prin OUG nr. 152/2005 privindprevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2006, cu modificărileşi completările ulterioare, la categoria:



26

5.4. - depozitare de deşeuri care primesc mai mult de 10 tone deşeuri/zi sau având ocapacitate totală mai mare de 25.000 tone deşeuri, cu excepţia depozitelor de deşeuriinerte.În documentaţia, Studiul privind clasificarea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor din industria

extractivă la S.C.Cupru Min S.A. Abrud întocmită de SC IPROMIN SA, s-a subliniat faptrul că depozitelede sterile nu fac obiectul încadrării în categoria A.

Procese tehnologice la nivelul uzinei de preparare

Uzina de preparare Dl.Piciorului ocupă o suprafaţă de 23 ha şi a fost prevăzută cu 4 linii demăcinare-flotare, din care, la ora actuală sunt funcţionale doar 2. Capacitatea de prelucrare zilnică aunei linii tehnologice s-a situat în ultima perioadă la 5640 t pe zi, capacitatea anuală fiind de aproximativ2.000.000 t.

Uzina Dealul Piciorului[prelucrat după GoogleEarth (stânga), foto (dreapta) dinspre Cariera Roşia Poieni]

Principalele faze tehnologice ale procesului de preparare sunt:

Măcinare-clasare

Din depozit, minereul este preluat de alimentatoare cu plăci metalice. Minereul este transportatapoi spre alimentarea morilor autogene prin intermediul benzilor transportoare.

Granulaţia minereului din alimentarea măcinării este de 0-180 mm, capacitatea de prelucrare estede 235 t/h, conţinutul mediu de cupru din alimentare fiind de peste 0,3% Cu.

- măcinare autogenă - moara semiautogenă ф 8500x3800 mm este destinată măcinării umede aminereurilor.

Funcţionează în regim semiautogen cu o încărcătură de bile de tip ф 80, ф 100 şi ф120mm (funcţie de caracteristicile minereului), de 3-7% din volumul morii.Evacuarea morii autogene este supusă clasării în clasorul spiral, fineţea de măcinare laevacuarea morii autogene este de minim 40% clasă - 0,074 mm.Revărsarea clasorului alimentează pompele Warman sau AF 300.Refuzul clasorului constituie alimentarea morilor cu bile.



27

- măcinarea în moara cu bile - morile cu bile au ca şi corpuri de măcinare bile forjate cu diametrulde ф 40, ф60 şi ф 80 mm care acoperă cca. 39-40% din volumul morii.

Evacuarea morilor cu bile este supusă clasării în bateriile de hidrocicloane. Hidrocicloanelesunt utilaje de clasare centrifugală cu evacuare hidraulică. Fiecare linie de măcinare arecâte 2 baterii de hidrocicloane, a câte 6 hidrocicloane ф 500 mm. Pentru capacitateaprogramată sunt necesare în funcţiune două baterii de hidrocicloane. Fineţea de măcinarecare trebuie realizată în suprascurgerea hidrocicloanelor este de 75-80% clasă - 0,074mm. Densitatea tulburelii în suprascurgere trebuie să fie 1170-1190 g/l.

Suprascurgerea hidrocicloanelor este dirijată spre bazinul pompelor Warman.Cele 4 linii de măcinare sunt cuplate cu liniile de flotaţie prin intermediul unui distribuitor de

tulbureală.Consumul specific de bile necesar fazei de măcinare este de 1 kg/t de minereu prelucrat, iar

consumul de căptuşeli pentru mori este de 0,150 kg/t.

Flotaţia

Din agitatoarele mecanice ф 4800x4800 mm tulbureala alimentează celulele de flotaţie.Tehnologia de flotaţie este diferenţială şi se prezintă astfel:

- flotaţia de bază, constituită din două faze (flotaţia primară şi de curăţire) utilizează 6 grupuri decelule de 17 m3 pentru fiecare linie de flotaţie. Produsul intermediar format din spumele flotaţieide curăţire este recircuitat prin pompare în alimentarea flotaţiei primare, iar concentratul primarobţinut este supus operaţiei de îmbogăţire;- reflotarea de îmbogăţire a concentratului primar are loc in 2 faze (sau trei după necesităţi înceea ce priveşte calitatea concentratului obţinut). Primele două reflotări sunt realizate în celule de5,7 m3 iar următoarea, dacă este necesară, în celule de 2,8 m3. Concentratul de cupru obţinut areun conţinut cuprins între 18-20% Cu.

Dozarea reactivilor de flotaţie se face astfel:- var cu densitate de 1060-1080 g/l pentru pH>8,5 la flotaţia primară de cupru şi pH 11-12 laflotaţia de îmbogăţire - la un consum normat de 8 kg/t;- amestec reactivi de flotaţie colectori xantaţi (etilic+amilic+izobutilic) şi ditiofosfaţi - la un consumnormat de 50 g/t;- reactiv spumant - la un consum normat de 25 g/t.

Compoziţia chimică a sterilului de flotaţie evacuat de la uzina de preparare Roşia Poieni în anul2013:

Indicator Cu S Fe Zn Pb, CaO Asppm

Al2O3 MgO SiO2 Moppm

Bippm

Xantaţireziduali

Valoare % 0,05-0,12

0,6-1,5

3-5

0,005-0,02

0,005-0,01

1,5-3,0

0-25

14-15

1,5-2,0

60-68

20-80

0-20

Urme(<0.01 mg/l)

Depozitarea, prepararea şi distribuţia prin pompare a reactivilor necesari în fluxul tehnologic serealizează în staţia de reactivi din incinta Dl.Piciorului.

Îngroşare-filtrare

Îngroşarea concentratelor - Concentratele obţinute de la secţia de flotaţie sunt dirijate înîngroşătoarele cu acţionare periferică de ф 25m.

Concentratele îngroşate sunt pompate la filtrul Larox. Desecarea concentratului îngroşat se faceprin filtrare cu un filtru presă tip PF - 25 A1H60 (LAROX) cu o suprafaţă de filtrare de 25,2 m2. Pentru



28

eliminarea pierderilor de metal în apele limpezite de la îngroşător ele sunt dirijate în două batale debeton.

Concentratele desecate (filtrate) rezultate de la filtrare sunt colectate pe banda transportoare şidepozitate în depozitul de concentrat, urmând a fi livrate la beneficiari.

Îngroşarea sterilului-tulbureala sterilă rezultată din fluxul tehnologic se transportă în îngroşătorulф 80 m. Apa limpezită este recircuitată în fluxul tehnologic, iar sterilul este transportat gravitaţional laiazurile de steril Valea Şesei şi Valea Ştefancei. Consumul normat de apă proaspătă este de 2,95 m3/tminereu prelucrat, iar consumul total de apă este de 4,5 m3/t. Apa proaspătă necesară în fluxultehnologic este captată din râul Arieş, punct Gîrde, printr-un baraj amplasat pe malul stâng al râului.

La nivelul amplasamentului studiat – perimetrul proiectului minier Roşia Poieni – procesele deextragere a utilelor presupun doar procedee mecanice şi fizice (flotaţie) fiind excluse orice fel deprocedee metalurgice, chimice sau electrolitice.

Procese tehnologice de haldare şi depozitare a sterilelor de flotaţie

Din procesele tehnologice rezultă cantităţi importante de sterile. Sterilele sunt depozitate îniazuri (sterile de flotaţie) sau halde (clase de rocă cu conţinut foarte scăzut de Cu <0,2%, descopertă,etc.).

Circa 95-97 % din minereurile prelucrate în uzina de preparare o reprezintă sterilul, carepărăseşte instalaţia sub formă de tulbureală, cu un raport lichid/solid de 4,5 l/s pH = 10-12.

Sterilul de flotaţie se prezintă ca un solid fin măcinat, cu particule nisipoase, cu densitatea de2,3 – 2,5 kg/dm3, insolubile în apă, stabile din punct de vedere fizic şi chimic în condiţii normale dedepozitare. Fineţea de măcinare este de 70-80% clasă 0,074 mm.

Conform documentaţiilor tehnice existente, conţinutul fizico-chimic al iazurilor de decantare nu deţinatributele unor deşeuri periculoase.

Iazurile de decantare

Sterilul rezultat în urma procesului de preparare se depozitează în iazuri de decantare. Naturaşi provenienţa deşeurilor ce urmează a fi depozitate este: steril de flotaţie rezultat din procesul depreparare a minereului cuprifer (subcategoria 01 03) şi deşeuri de la procesarea fizică şi chimică aminereurilor metalifere (01 03 06 – reziduuri, altele decât cele specificate la 04 şi 01 03 05)

1. Iazul de decantare Valea Şesei

Iazul de decantare Valea Şesei, alături de cariera de exploatare Roşia Poieni, reprezintă poateobiectivul cu cea mai mare amprentă ecologică. Acesta ocupă cuveta văii Şesei, ce a fost blocată printr-un baraj de anrocamente de calcare. Forma iazului este puternic incizată, reflectând relieful sinuos alvăii. Dezvoltarea iazului a acoperit fosta localitate Geamănă. Datorită sinuozităţii acestui perimetru,efectul de margine este puternic exprimat, zona de influenţă locală fiind importantă.

In prezent, iazul de decantare Valea Şesei ocupă o suprafaţă de aproximativ 156 ha, urmândca suprafaţa totală afectată să ajungă la 221 ha.



29

Dezvoltarea actuală a iazului de decantare (stânga) alături de o reprezentare a desfăşurării maxime a acestuia (dreapta)[prelucrat după GoogleEarth]

2. Iazul de decantare Valea Ştefancei I

Suprafaţa proiectată a iazului a fost de 26 ha, în prezent acesta ocupând o suprafaţă de 10,4ha (34% din suprafaţă).

Capacitatea de retenţie (depozitare) a iazului Valea Ştefancei I a fost proiectată la 9 milioane detone, în prezent conţinutul depozitar fiind de 1,1 milioane t (12% din volum).

3. Iazul de decantare Valea Ştefancei II

Suprafaţa proiectată a iazului a fost de 50 ha, în prezent acesta ocupând o suprafaţă de 12 ha(24% din suprafaţă).

Capacitatea de retenţie (depozitare a iazului Valea Ştefancei II a fost proiectată la 17 milioanede tone, în prezent conţinutul depozitat fiind de 0,9 milioane t (5,2% din volum).

Proprietăţile fizice ale sedimentelor din iazul de decantareIazul dedecantare

Tipul de sol Nisip%

Mâl%

Argilă%

Conductivitatesaturată m/zi

Greutatevolumetrică

Porozitate

ValeaŞtefancei I

Argilănisipoasă 75 15 12 2,26x10-1 1,24 0,54

Valea Şesei Nisip argilos 80 10 9 3,73x10-1 1,30 0,53

Proprietăţi chimice ale sedimentelor din iazul de decantareIndicator

Fetot Cu Mn Zn Ca S Pb MgV. Şesei 4,97 0,133 0,031 0,011 0,67 1,94 0,007 0,99V. Ştefancei I 5,86 0,072 0,031 0,009 0,36 0,89 0,03 0,9V. Ştefancei II 5,70 0,133 0,047 0,017 1,01 1,83 0,011 1,19



30

Haldele de steril

Tehnologia de haldare constă în descărcarea materialului din autobasculante pe berma dehaldare la o distanţă de 6-12 m de muchia taluzului în funcţie de stabilitatea acestuia, împingereamaterialului depus pe berma treptei de haldă spre taluz cu ajutorul buldozerului, operaţii urmate denivelarea şi compactarea platformelor de haldare pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare decirculaţie. Aceste halde de steril sunt amplasate în exteriorul carierei, în apropierea sa.

Sterilul rezultat din activitatea de decopertare este depus pe haldele Valea Cuibarului şi haldaGeamăna. Halda Obârşia Muntari este inactivă şi va fi utilizată numai în cazul extinderii capacităţii deproducţie, cu reînceperea extracţiei de masă minieră de la treptele superioare ale carierei.

Conform documentaţiilor tehnice existente, conţinutul fizico-chimic al haldelor de steril nu deţineatributele unor deşeuri periculoase.

1. Halda Obârşia Muntari

Suprafaţa proiectată a Haldei Obârşia Muntari este de 46 ha, fiind pregătită a primi un volumtotal de 10,5 milioane m3. În prezent halda ocupă 27 ha şi deţine un volum total de 5,3 milioane m3,capacitatea de stocare fiind de 50,4 %.

Halda Obârşia Muntari este situată pe versanţii sudici ai masivelor Vârşii Mici şi Curmătura, areo platformă de haldare la cota 1170 m.

2. Halda Valea Cuibarului

Suprafaţa proiectată a Haldei Valea Cuibarului este de 149 ha, fiind pregătită a primi un volumtotal de 85,6 milioane m3. În prezent halda ocupă 67 ha şi deţine un volum total de 45 milioane m3,capacitatea de stocare fiind de 52,1%.

Este amplasată pe versanţii estici ai masivelor Curmătura şi Ruginiş, de o parte şi de alta atranşeei Şeaua care separă aceste masive. Halda cuprinde un număr de 9 trepte de haldare în masivulCurmătura şi alte trei trepte de haldare în masivul Ruginiş.

Înălţimea haldelor capăt de treaptă variază între 100 – 250 m, iar unghiul de taluz format estecuprins între 30 – 50 grade. Halda Valea Cuibarului mai are pentru amplasament o suprafaţă disponibilăde aproximativ 64 ha.

3. Halda Geamăna

Suprafaţa proiectată a Haldei Geamăna este de 67 ha fiind pregătită a primi un volum total de21,25 milioane m3. În prezent halda ocupă 26 ha şi deţine un volum total de 5,5 milioane m3,capacitatea de stocare fiind de 25,8%.

Halda Geamăna este amplasată pe versantul estic al masivului Dealul Jgheabului şi areplatforma de haldare la cota 996 m.

Distribuţia elementelor chimice analizateValoare % Indicator

Cu S Fe Zn Pb CaO As Al2O3 MgO SiO2 Mo Bi Sb MnMinereu 0,365 1,81 5,65 0,024 0,01 2,10 0,01 15,8 2,3 65,5 0,004 0,004 - 0,054Steril final 0,110 1,05 5,35 0,016 0,003 2,20 0,004 16,0 2,35 66,3 0,003 0,004 - 0,055Concentrat 19,70 30,63 26,8 0,60 0,55 5,60 0,05 2,3 0,95 10,0 0,03 0,01 - 0,022



31

Incepând cu anul 1990, a fost semnalat procesul de leşiere bacteriană la nivelul haldelor de steril,având ca efect apariţia apelor acide şi cu conţinut ridicat de metale grele.

Procesul de leşiere presupune implicarea micro-organismelor (bacterii) aparţinând speciilorAcidithiobacillus (Thiobacillus) ferrooxidans şi Acidithiobacillus (Thiobacillus) thiooxidans în cadrul unorprocese biochimice, prin care materialul anorganic este solubilizat şi preluat de aceste organisme vii,care sunt în măsură astfel a-l concentra. Astfel, aceste bacterii reuşesc să catalizeze procesele deoxidare a materiei anorganice (zăcăminte minerale) pe care să le transforme în produse solubile ceulterior pot fi introduse în cicluri tehnologice de purificare şi rafinare, pentru ca în final să permităextragerea metalului dorit. Există încercări de a utiliza şi specii de fungi (Aspergillus niger, Penicilliumsimplicissimum) pentru mobilizarea Cu sau Sn, rezultatele fiind însă modeste (sub 65%), un procent maiînalt, de până la 95% fiind obţinut în cazul altor metale.

Reacţia (simplificată) ce se produce în procesele de leşiere este :

Pentru limitarea proceselor de leşiere (instalate natural) la nivelul iazurilor şi a haldelor şi astfelde apariţie a apelor acide şi cu încărcătură de metale grele, singura posibilitate viabilă de a ţine subcontrol şi de a valorifica procesul este aplicarea la nivel industrial a tehnologiei de leşiere bacteriană cuvalorificarea metalelor grele existente în apele acide mineralizate evacuate din halde. În acest caz, toateapele acide mineralizate scurse din haldele de steril din amonte de iazul Valea Şesei se colectează labaza haldelor şi se includ în circuitul închis al instalaţiei. După recuperarea cuprului din apele acide, elese recirculă în instalaţie şi doar 20 ÷ 30% din volumul vehiculat trebuie purjat şi supus precipitării şineutralizării. Cu fondurile obţinute din valorificarea cuprului şi eventual a fierului se poate achiziţionavarul necesar tratării volumelor de ape purjate din instalaţie. În acest sens unitatea a realizat o serieîntreagă de cercetări, făcând apel la instituţii de cercetare specializate şi prin specialiştii proprii, şi arealizat un Studiu de fezabilitate în acest sens. SC CUPRU MIN SA deţine HG nr. 494/1996 deaprobare a acestei investiţii, respectiv Proiectul tehnic, Caietele de sarcini şi mare parte din DDE-urilenecesare. Întrucât nu s-au obţinut fonduri de investiţii nu s-a putut trece la realizarea efectivă ainstalaţiei.

Toate statele dezvoltate, care deţin resurse minerale înglobate în zăcăminte de tipul porphiric –cooper şi-au rezolvat problemele eficientizării activităţii şi ale depoluării zonelor de exploatare prinaplicarea la nivel industrial a leşierii bacteriene. Primul stat care a aplicat şi brevetat această tehnologieîncă din 1956 a fost Canada, prin firma KENNEKOT.

In plus, în urma proceselor de (bio)leşiere, pot apărea compuşi toxici (mai cu seamă acid sulfuricsau ioni liberi de hidrogen) ce pot pătrunde în sol şi apele de suprafaţă cauzând o serie întreagă deneajunsuri factorilor de mediu. Ionii de metale grele (în special Zn, Fe, As) sunt mobilizaţi în apele demină acide care în contact cu apele cu un pH mai ridicat, precipită. Acest tip de poluare cu metale greleprovenite din apele acide de mină poartă denumirea generică de poluare yellow-boy.

Dat fiind faptul că pentru acest tip de metodologie extractivă încă nu a fost pus la punct un fluxtehnologic care să permită un oarecare control al proceselor şi dat fiind riscul de mediu reprezentat deautoreplicarea proceselor şi de impactul produceselor asociate leşierii, metoda rămâne doar ca elementde studiu pentru viitor.

Utilizarea proceselor de (bio)leşiere, deşi presupune tehnologii mai simple (şi astfel mai puţincostisitoare), mai prietenoase mediului, rămâne în stadiul experimental, nefiind posibilă încă utilizarea lao scară industrială, având ca rezultat producţia în cantităţi cu semnificaţie economică.

Din punct de vedere al relevanţei pentru mediu, au fost studiate soluţii alternative de remediere ariscurilor şi a efectelor impactului negativ asupra factorilor de mediu asociate generării apelor acide,inclusiv prin aplicarea tehnologiilor de lixiviere/leşiere bacteriană, însă costurile asociate acestor



32

demersuri depăşesc costurile unor soluţii imediate de remediere, de factură clasică, eliminându-se deasemenea riscurile ce ar putea fi generate suplimentar, cum ar fi în primă instanţă o creşterea ainstabilităţii haldelor.

4.1.3. Dotarea tehnică a companiei miniere Cupru Min Abrud

Dotările specifice: clădiri (cu suprafaţa spaţiilor ocupate), utilaje, instalaţii, maşini, aparate,mijloace de transport utilizate în activitate etc.

Prin investiţiile iniţiale au fost realizate următoarele platforme:

Cariera Roşia Poieni, la cote cuprinse între 865 m ÷1260 m, de unde se realizează lucrările dedeschidere şi pregătire (descoperta) aferente şi se extrage minereul cuprifer.

Platforma Dealul Ţofului – la cota 1000 m, amenajată pentru reparaţii utilaje terasiere,autobasculante de mare capacitate şi autovehiculele utilizate la transport auxiliar (personal şi materiale);pe această platformă este amenajat şi sediul administrative al carierei.

Dotarea tehnică a carierei Roşia Poieni:Denumirea utilajului/echipamentului tehnic Cantitatea (buc)

Instalaţie de foraj SBS 250 6Excavator EKG - 8 I 3Excavator EKG - 5 mc. 3Încărcător L 34 2Buldoexcavator KOMATSU 1Buldozer A3602 2Buldozer S 1501 1Autobasculantă DAC 55 t 13Autobasculantă KOMATSU HD785-5 3Concasor giratoric KKD 1Transportor cu bandă B1 1Transportor cu bandă B2 1Transportor cu bandă B3 1Transportor cu bandă B4 1Transportor cu bandă Stocker 1Rezervoare carburanti : capacitate totală 120 t 5Pompă distribuţie carburanţi 1Autocisternă MAN 12.000l 1

Staţia de concasare minereu

Este dotată cu un concasor giratoriu de tip KKD 1500/180, import CSI, care realizează omărunţire a minereului până la dimensiunea maximă de 300 mm. Capacitatea orară proiectată este de1700 t/h. Transportul minereului din staţia de concasare până la depozitul uzinei se face cu un releu debenzi magistrale totalizând o lungime de 2440 m, din care 90 % este realizată prin tunele subterane şieste format din următoarele benzi după cum urmează:banda de sub concasor B1, banda magistrală B2,banda magistrală B2, banda depozit B4, banda Stoker.

Uzina de preparare Dl. Piciorului – platforma Dealul Piciorului are cotele cuprinse între 970 mşi 1065 m, aici fiind amplasate:

Depozitul de minereu; Secţia măcinare;



33

Secţia flotaţie; Staţia preparare var şi reactivi; Secţia filtrare: Atelier electromecanic; Sistem transport steril flotaţie (conducte Ø 600 mm); Dotare tehnică Uzina de Preparare Dl. Piciorului.

După punerea în funcţiune, uzina de preparare nu a realizat parametri aprobaţi prevăzuţi îndocumentaţia tehnică iniţială adică o capacitate de 7500 t/zi şi funcţionarea cu toate cele patru liniitehnologice.

Capacitatea anuală proiectată de 9 milioane de tone minereu a fost realizată doar în proporţiede 28-40% din nenumărate cauze. Printre acestea se numără întreruperile frecvente în funcţionareauzinei, din cauza fiabilităţii reduse a utilajelor de bază (mori, pompe de tulbureală, celule de flotaţie etc),neasigurarea cantităţilor de minereu, din cauza capacităţii reduse de transport a releului de benzi şi anerealizării capacităţii de producţie a carierei datorită dotării cu utilaje neperformante, nerealizareaproductivităţii orare a liniilor de măcinare prevăzută în proiect, timpi lungi de întreţinere şi reparaţiinecesari (în special pentru morile autogene şi cu bile), dificultăţi provocate de îngheţ în timpul iernii,eficienţa scăzută a pompelor AF300 care realizează debite de 600-700 m3/h faţă de 900 m3 necesari.

Denumirea utilajului/echipamentului tehnic Cantitatea (buc)Excavator EKG – 5 mc 1Alimentatoare cu placi metalice 6Transportor cu bandă B1 2Moară semiautogenă Φ 8500 × 3800 2Moară cu bile Φ 5.200 × 8.000 2Pompă tulbureală tip AF 300 2Pompă tulbureală tip Warman 10/8 2Pompă tulbureală tip Warman 14/12 1Baterie hidrocicloane Φ500 3Baterie hidrocicloane CAVEX 1Celule 17 m3 96Celule 5,7 m3 24Pompă PRA 200 8Ingroșător Φ 25 m 2Filtru presă Larox 1Ingroșător Φ 80 m 2Electropompă NDS 2Stalowa Wola 2Incărcător frontal A 1802 IF 1Ifron D 104 2Buldozer S 1500 1Lansator 2Tractor auto forestier 1GTS 3Grup electrogen HONDA 1Buldoexcavator Komatsu 1Miniîncărcător frontal Caterpillar 1Motostivuitor Komatsu 1Electromagnet MB linia 4 1Buclă de reglare apă – minereu măcinare autogenă 2



34

Cariera Roşia Poieni este împărţită în două sectoare de exploatare, cariera Ruginiş şi carieraCurmătură, care a realizat în anul 2013 o masă minieră de 2.665.000. Masa minieră este compusă din1.990.000 tone minereu extras şi transportat, la care se adaugă 6.750.000 tone steril rezultat dindescopertă şi pregătirea treptelor de exploatare. Pentru anul 2014 s-a preconizat o capacitate deproducţie de 2.200.000 tone minereu extras şi prelucrat pe an, cantitate ce urmează a creşte gradual.

Principala cauză a acestor rămâneri în urmă, accentuate în ultimii ani, o reprezintă actualadotare tehnică de la nivelul exploatării în carieră. Astfel ritmul de realizare a descopertei, precum şiritmul de realizare a exploatării propriu-zise, este tarat de gradul avansat de uzură al echipamentelor dindotare, eficienţa şi randamentul scăzut al acestora, consumurile mari de carburanţi, etc.

O redresare a activităţii este condiţionată de accelerarea ritmurilor de lucru în carieră (pornindde la lucrările de descopertă şi până la lucrările de exploatare propriu-zise), fapt ce va fi posibil doar înurma unui program investiţional adecvat, prin care să se achiziţioneze echipamente de înaltă fiabilitate,productivitate şi eficienţă.

Dotările din prezent ale sectorului de exploatare al copmaniei miniere sunt prezentate sintetic înmatricea de mai jos:

Dotarea tehnică a carierei Roşia PoieniTipul utilajului Cantitate, buc Indice de utilizare intensivă, %

Foreză SBS-250 6 70Excavator EKG 5 m3 3 70Excavator EKG 8 m3 3 70Autobasculantă DAC 55 t 13 65Autobasculantă Komatsu HD785-5 70t 3 95

Utilajele folosite în carieră sunt forezele SBS-250, excavatoarele cu o cupă de 5 şi 8 m3 şiautobasculantele DAC de 55 şi HB785-5 (Komatsu) de 92 de tone.

Comparând dotarea existentă în carieră la nivelul anilor 1995 cu acea existentă în anul 2013,se poate trage concluzia reducerii substanţiale a parcului auto, recurgându-se numai la menţinerea înfuncţionare şi repararea acestora. De multe ori, în lipsa pieselor de schimb (mai cu seamă pentruautobasculantele DAC de 55 t, s-a recurs la dezmembrare şi preluarea unor subansamble sau piese,pentru menţinerea funcţionalităţii unui anumit număr în cadrul fronturilor de exploatare. Excepţia o facedoar autobasculanta Komatsu de fabricaţie japoneză, achiziţionată în anul 2013.

MĂCINAREA

În uzina de preparare se realizează operaţiile de zdrobire, măcinare şi clasare, de flotare şidesecare a concentratelor cuprifere. După o prealabilă îngroşare, sterilul rezultat este transportat laiazurile de decantare. Producţia marfă minieră a unităţii este concentratul de Cu.

Uzina de preparare dispune de 4 linii de măcinare identice fiecare din ele fiind echipată cu:- alimentator cu plăci metalice 3 buc. ( 1200 x 3500 mm);- transportor cu bandă de cauciuc - 1 buc. ( B = 1200 mm, L = 100 m);- moară semiautogenă 8500 x 3800 mm;- moară cu bile 5200 x 8000 mm;- clasor spiral simplex 2000 mm;- pompe WARMAN-2 buc;- hidrocicloane 500 mm 2 baterii x 6 buc;- distribuitor central pentru tulbureală.

Prin modernizarea liniei 4, aceasta dispune în plus de:



35

- buclă de reglare apă minereu la alimentarea morii autogene;- pompă Warman 14/12 cu convertizor, care poate transporta un debit dublu față de pompa AF

300;- o baterie de hidrocicloane CAVEX, de performanță superioară celei existente;- un separator magnetic, la evacuarea morii cu bile, pentru protejarea pompei Warman de

corpurile de măcinare sparte sau uzate.

Prin modernizarea liniei 3, aceasta dispune în plus de:- buclă de reglare apă – minereu la alimentarea morii autogene.

Secţia de măcinare a minereului cuprifer

Procesul tehnologic de măcinare1.alimentator cu plăci metalice; 2.transportor cu bandă de cauciuc; 3.moară semiautogenă; 4.clasor spiral simplex; 5.moară

bile; 6.bazin; 7.pompă Warman (AF 300); 8.hidrocicloane

12

6

Bile

t

Bile

t

7

83

4



36

FLOTAŢIA

Uzina are în dotare 2 linii de preparare convenţională modernizate, echipate cu:- celule de flotaţie de 17 m3 24 buc/linie;- celule de flotaţie de 5,7 m3 12 buc/linie;- celule de flotaţie de 2,8 m3 pneumomecanice 16 buc/linie;- agitator 4800 x 4800 mm;- electropompă PRA 200;- electropompă PC 1125 C;- turbosuflantă SR 1.4 MC 40000 m3/h 2 buc/linie;- pompă verticală pentru recuperarea pierderilor de la cota ,,0”.

Secţia de flotare; aspect al flotaţiei

ÎNGROŞAREA ŞI FILTRAREA CONCENTRATULUI

- îngroşător mecanic F 25 m 2 buc;- electropompă PT 1125 4 buc;- filtru presă tip PF 25 A1 H 60 1 buc;- transportor cu bandă 1200×12.000 mm;- transportor cu bandă 500÷×70.000 mm;- electropompă de vid tip CO 200 3 buc;- turbosuflantă SRD 72 1 buc;- pompă și agitator pentru intrarea în circuit închis a pierderilor de lafiltrare.

Secţia de filtrare

ÎNGROŞAREA ŞI TRANSPORTUL STERILULUI LA IAZURI

Evacuarea sterilului se face gravitaţional prin conducte cu Dn de 600 mm după o îngroşareprealabilă, în îngroşătoare de 80 m, la iazurile de decantare Valea Şeşei şi Valea Ştefancei.

Traseul sistemului de transport la iazul Valea Şesei este împărţit în mai multe tronsoane funcţiede topografia terenului şi după modul de pozare a conductelor în raport cu nivelul solului în:



37

- traseu subteran - 3.900 m galerii,- traseu suprafaţă - 3.960 m din care 560 m pe viaducte.

Lucrările miniere constau în 4 galerii betonate, cea mai lungă avînd 2064 m.Viaductele sunt în număr de trei cu lungimea între 90 şi 270 m şi înălţimea de 14÷30 m.Între ieşirea din galeria G1 şi intrarea pe viaductul V1 unde panta terenului este mare, există un

sistem de transport pe canal deschis în trepte. La ieşire din galeria G4 există un cămin de ruperepresiune din care este alimentat sistemul de descărcare a sterilului pe coronamentul iazului dedecantare Valea Şesei.

4.1.4. Regimul de lucru

Majoritatea sectoarelor de activitate (carieră, uzină de preparare, supraveghere iazuri) lucreazăîn flux continuu, respectiv 3 schimburi/zi (durata unui schimb este de 8 ore), 7 zile/săptămână.

In cadrul birourilor din sediul administrativ Abrud, activităţile se desfăşoară după un programnormal, 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, existând însă asigurat un serviciu de pază, atât la sediu cât şi lapunctul de lucru.

Legat de spectrul ocupaţional, la nivelul companiei funcţionează o schemă de personal cecuprinde 504 angajaţi (nivel februarie 2014), înalt calificaţi şi specializaţi pe posturile ocupate, oreconversie sau reorientare profesională presupunând (în majoritatea cazurilor) un program de trainingprofesional spre alte domenii, element ce va fi luat în calcul în ultimele faze ale proiectului deexploatare, în baza elementelor ce derivă din responsabilitatea socială asumată de companie lamomentul respectiv, în baza prevederilor din contractele de muncă.



38

4.2. Materiale de construcţii

Dotările şi utilajele specifice sunt marcate de clădiri (cu suprafaţa spaţiilor ocupate), utilaje,instalaţii, maşini, aparate, mijloace de transport utilizate în activitate etc.

Cariera este dotată cu un concasor giratoriu KKD 1500/180 amplasat pe verticală, montat înmasiv de stâncă, sub nivelul platformei de circulaţie de unde se face alimentarea acestuia. Aici are locconcasarea primară, obţinându-se material cu diametrul sub 300 mm. Transportul minereului din staţiade concasare până la depozitul uzinei se face cu un releu de benzi margistrale, cu o lungime de 2440m, din care 90% este realizată prin tunele subterane fiind format din următoarele benzi: banda deconcasor B1, banda magistrală B2, banda magistrală B3, banda depozit B4 şi banda Stoker. Alte dotărisunt podurile de basculare metalice, incinte administrative şi tehnice ce deservesc staţiei de concasare.Platforma Dealul Ţofului (la cota 1000 m), amenajată pentru reparaţii utilaje terasiere, autobasculantede mare capacitate şi autovehicule utilizate la transport auxiliar (personal şi materiale); pe aceastăplatformă este amenajat şi sediul administrativ al carierei.

În incinta uzinei de preparare dealul Piciorului sunt amplasate depozitul de minereu, secţia demăcinare, secţia de flotaţie, staţia preparare var şi reactivi, staţia filtrare, atelier electromecanic şi unsistem transport steril flotaţie cu conducte de diametru 600 mm. Măcinarea are loc în uzina caredispune de patru linii de măcinare identice, fiecare dintre ele fiind echipată cu alimentatoare cu plăcimetalice, transportor cu bandă de caiuciuc, moară semiautogenă, moară cu bile, clasor spiral simplex,pompă Warman, hidrocicloane, distribuitor central pentru tulbureală.

Flotarea are loc în uzina dotată două linii de preparare convenţională modernizate echipate cucelule de flotaţie de 17 m3, 5,7 m3 şi 2,8 m3, agitator, electropompă şi turbosuflantă. Secţia de flotaţie auzinei de preparare mai dispune de două linii nemodernizate, datorită restricţiilor investiţionale echipatecu celule de flotaţie de 17 m3 şi 5,7 m3, agitator, electropompe şi turbosuflantă. Îngroşarea şi filtrareaconcentratului se realizează cu îngroşătoare mecanice, electropompe şi electropompe de vid, filtrupresă, transportoare cu bandă, filtru de vid cu tambur, turbosuflante.

Iazurile de decantare sunt baraje din arocamente, drenuri. Traseul sistemului de transport la iazulValea Şesei este împărţit în mai multe tronsoane în funcţie de topografia terenului şi după modul depozare a conductelor în raport cu nivelul solului în traseu subteran (3900 m galerii) şi traseu suprafaţă(3960 m din care 560 m pe viaducte). Lucrările miniere constau în patru galerii betonate.

Parte din căile de acces au căi de rulare sistematizate cu profil tehnologic din plăci de beton.

Accesul în obiectivul minier se realizează:- prin sud-vest – pe drumul judeţean de pe Valea Cornei, drum care se racordează cu D.N. 74 –

Alba Iulia-Zlatna-Abrud, la intrarea în oraşul Abrud;- prin nord – pe drumul judeţean de pe Valea Muşca, drum care se racordează cu D.N. 75-

Câmpeni-Turda, în dreptul satului Muşca, com. Lupşa.



39

4.3. Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane

Firma nu dispune de depozite de materii prime sau rezervoare subterane de combustibili saualte substanţe chimice, materialele necesare ciclurilor de exploatare şi producere a concentratuluicuprifer fiind stocate în cantităţi limitate în incinte de tipul magaziilor, în proximitatea instalaţiilortehnologice (containere cu bile de concasare), sau în recipienţi etanşi (floculanţi, agenţi de flotaţie).

Limitările tehnologice actuale fac ca o parte a sterilelor să conţină încă urme cau cantităţireduse de substanţe utile care să poată fi în viitor extrase ca urmare a dezvoltării unor tehnologiialternative. Astfel, depozitele de sterile pot fi considerate şi ca stocuri de materiale.

Iazul de decantare Valea ŞeseiIazul de decantare Valea Şesei, alături de cariera de exploatare Roşia Poieni, reprezintă poate

obiectivul cu cea mai mare amprentă ecologică. Acesta ocupă cuveta văii Şesei, ce a fost blocată printr-un baraj de anrocamente andezitice. Forma iazului este puternic incizată, reflectând relieful sinuos alvăii. Dezvoltarea iazului a acoperit fosta localitate Geamănă. Datorită sinuozităţii acestui perimetru,efectul de margine este puternic exprimat, zona de influenţă locală fiind importantă.

In prezent, iazul de decantare Valea Şesei ocupă o suprafaţă de aproximativ 156 ha, urmând casuprafaţa totală afectată să ajungă la 221 ha.

Iazul de decantare Valea Ştefancei ISuprafaţa proiectată a iazului a fost de 26 ha, în prezent acesta ocupând o suprafaţă de 10,4 ha

(40% din suprafaţă).Capacitatea de retenţie (depozitare) a iazului Valea Ştefancei I a fost proiectată la 9 milioane de

tone, în prezent conţinutul depozitar fiind de 1,1 milioane t (12% din volum).

Iazul de decantare Valea Ştefancei IISuprafaţa proiectată a iazului a fost de 50 ha, în prezent acesta ocupând o suprafaţă de 12 ha

(24% din suprafaţă).Capacitatea de retenţie (depozitare a iazului Valea Ştefancei II a fost proiectată la 17 milioane de

tone, în prezent conţinutul depozitat fiind de 0,9 milioane t (5,2% din volum).

Halda Obârşia MuntariSuprafaţa proiectată a Haldei Obârşia Muntari este de 46 ha, .În prezent halda ocupă 27 ha şi deţine un volum total de 5,3 milioane m3.Halda Obârşia Muntari este situată pe versanţii sudici ai masivelor Vârşii Mici şi Curmătura, are o

platformă de haldare la cota 1170 m.

Halda Valea CuibaruluiSuprafaţa proiectată a Haldei Valea Cuibarului este de 149, fiind pregătită a primi un volum total

de 85,6 milioane m3. În prezent halda ocupă 64 ha şi deţine un volum total de 45,2 milioane m3,capacitatea de stocare fiind de 52,8%.


Înălţimea haldelor capăt de treaptă variază între 100 – 250 m iar unghiul de taluz format estecuprins între 30 – 50 grade. Halda Valea Cuibarului mai are pentru amplasament o suprafaţă disponibilăde aproximativ 64 ha.



40

Halda GeamănaSuprafaţa proiectată a Haldei Geamăna este de 99 ha fiind pregătită a primi un volum total de

21,25 milioane m3. În prezent halda ocupă 26 ha şi deţine un volum total de 5,5 milioane m3,capacitatea de stocare fiind de 25,88%.

Halda Geamăna este amplasată pe versantul estic al masivului Dealul Jgheabului şi areplatforma de haldare la cota 1020 m.



41

4.4. Emisii în atmosferă - emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă

Factorul de mediu aer este afectat în primul rând de încărcarea cu praf, dar şi de emisiile fugitivede azot (provenit din cantităţile masive de explozibili cu compuşi de N utilizaţi), etc.

Factorul de mediu aer în zona amplasamentului Roşia Poieni este afectat de următoarele:

Surse fixe :- activitatea de exploatare în carieră (forare-derocare şi încărcare masă minieră în carieră);- staţiile de concasare (concasarea primară a minereului, la staţia de concasare tip KKD);

Surse mobile:- transportul auto al masei miniere;- transportul de steril din descopertă de halde;- benzile transportatoare care transportă material la uzina de preparare.

Poluanţii evacuaţi în atmosferă sunt: particule de praf în suspensie şi gaze de eşapare (CO2, CO,NxOy, SxOy).

Din măsurătorile efectuate nu s-au constatat depăşiri ale pragurilor de valori impuse prin STAS12574/87.

În cazul factorului de mediu aer, soluţiile de protecţie se bazează pe dispersia poluanţilor lanivelul solului (în cazul transporturilor auto, transportului pe benzi transportatoare) şi dispersiei laînălţime. Au fost efectuate analize sumare pentru determinarea concentraţiilor de pulberi în atmosferăpentru carierele de piatră ale societăţii, iar concluzia este că principalele emisii provin de la operaţia desfărâmare/concasare, iar pentru forarea găurilor de sondă, în cazul utilizării forajului umed, impactulasupra mediului înconjurător şi a sănătăţii angajaţilor ar fi redus la limitele admisibile.

Pentru perimetrul minier nu au fost realizate modelări, calcule teoretice sau măsurătorisistematice pentru calculul emisiilor atmosferice asociate proiectului de exploatare al minereurilorcuprifere de la Roşia Poieni.

In baza programului de monitorizare asumat prin actele de reglementare, sunt realizatemăsurători şi analize punctuale asupra parametrilor în relaţie cu factorul de mediu aer.

Operarea proiectului minier, conduce la apariţia unor deficienţe manifeste asupra factorului demediu aer, manifeste în special prin încărcarea cu praf.

Arătăm aici câteva propuneri de remediere, după cum urmează:- optimizarea traseelor, refacerea tramei şi căilor de rulare a drumurilor de incintă, tehnologice, etc.;- optimizarea vitezei de rulare;- realizarea unui sistem de rigole asociate căilor de acces, conectate la poldere cu descărcare treptată,care să asigure pe de o parte (pre)filtrarea mecanică a apelor de spălare, iar pe de altă parte surse deapă alternative pentru umectarea căilor de acces;- instalarea unor perdele verzi cu rol de protecţie a căilor de acces şi a perimetrelor generatoare deimpact;- retehnologizarea parcului auto şi utilizarea de utilaje cu randament ridicat al motoarelor cu combustieinternă;- instalarea de perdele de apă (sprinklere) a staţiilor de concasare;- umectarea materialului de transportat.



42

4.5. Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelorpluviale

4.5.1. Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă potabilă

Alimentarea cu apă în scop menajer a uzinei de preparare din Dl. Piciorului se face din RâulArieş prin captare de apă industrială. Apa pentru consum potabil este asigurată din exterior – apăîmbuteliată. Conform autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 87/04.04.2013, debitul maxim zilnic pentrunevoi igienico-sanitare este de 15,5 m3, iar debitul mediu zilnic este de 13,5 m3.

Calculul necesarului de apă pentru nevoi igienico-sanitare se determină conform STAS 1343/2-89, STAS 1343/1-2006, STAS 1470-90. Structura de personal a societăţii: 504 persoane muncitori, 115persoane în cadrul birourilor, norma de consum considerată este de 60 l/om/zi pentru personalulmuncitor şi 20 l/om/zi pentru personalul TESA.

Sistemul de alimentare cu apă în scop menajer a obiectivului cuprinde:- la SP1-preluarea apei pentru folosinţa igienico-sanitară din barajul Gârde se realizează cuelectropompe de tip Olt 80×6 ca şi la staţia intermediară SP2.- distribuţia se face prin cădere liberă în obiectiv, din două rezervoare de 2×500 m3, printr-o reţeadiferenţiată în lungime de cca 7 km.

a. Punctul de lucru Uzina de preparare şi carieră

Necesarul de apă pentru personalul angajat în punctele de lucru, este asigurat atât din sursa deapă preluată din râul Arieş (calcul realizat pentru un număr de 224 angajaţi la Uzina de preparare, înregim 365 zile/an, 24 de ore), respectiv de la surse asigurate de izvoare de coastă (calcul realizatpentru 213 angajaţi la un regim de lucru de 5 zile/săptămână şi 8 ore/zi).

b. Punctul de lucru sediu Abrud

Pentru sediul din oraşul Abrud, unde funcţionează sediul social al companiei, calculul a fostrealizat pentru un număr de 70 angajaţi TESA. Apa este preluată din reţeaua CTTA Abrud, regimul decalcul luând în considerare un program de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână. Volumul total rezultat este de1400 l/zi; 500 m3/an.

Nu sunt prevăzute instalaţii pentru tratarea apelor captate în scop potabil menajer.Apa potabilă pentru personalul care lucrează la sediul administrativ este asigurată de către CTTA

Alba, din reţeaua de alimentare a localităţii Abrud pe bază de contract livrare nr. A.3/03.12.2008reactualizat în 2011 şi 2012, îndeplineşte condiţiile de potabilitate şi nu necesită tratare specială.Celelalte punte de lucru nu dispun de apă potabilă. Apa captată din izvoare, minimum de două ori pean, se realizează o dezinfecţie prin introducerea manuală a 5 g cloramină/ litru de apă în camera decaptare a izvoarelor.

În ceea ce priveşte instalaţiile le inmagazinare, în incinta Uzinei de preparare Dealul Picioruluiexistă două rezervoare supraterane din beton a câte 500 m3.

Distribuţia apei la consumatori se realizează gravitaţional, apa potabilă la sediul social prin Dn =¾” până la ½” şi L = 50 m, iar apa menajeră la uzina de preparare Dealul Piciorului prin Dn = 250 mmpână la 1 ½” şi L = 2 km.



43

Volumul de apă menajeră necesar:Volum de apă Necesarul de apă

Zilnic maxim (mc./zi) 15,5Zilnic mediu (mc./zi) 13,5Anual (mii mc.) 5

Modul de utilizare al apei menajere:Destinaţia Qzi med (mc./zi) Qzi max (mc./zi)

Nevoi igienico-sanitare-incintă 12 13,5Spălarea autospecialelor 1,5 2TOTAL 13,5 15,5

Pentru punctul de lucru Dealul Ţofului alimentarea cu apă menajeră se realizează prinintermediul unei captări de izvoare.

Pentru stingerea incendiilor volumul intangibil este de 1000 mc, în rezervoarele de apăindustrială. La depozitul de explozivi există în perioada 1 martie-30 noiembrie un stoc intangibil de apăindustrială de 20 mc.

- apa potabilă este asigurată din exterior - apă îmbuteliată;

Alimentarea cu apă în procese tehnologice

In procesele tehnologice, se utilizează apa, începând cu procesele de măcinare. Produsulmăcinat este introdus în apă, obţinându-se o suspensie. Sistemul de alimentare cu apă industrială aobiectivului Roşia Poieni este compus în principal din două părţi, o parte de preluare a apei din râulArieş cu pompare în obiectiv, iar cealaltă parte de distribuţie prin cădere liberă în interiorul obiectivului.

Conform STAS 1343/0-89 şi STAS 1343/2-89 necesarul de apă se determină cu relaţia:

N = Σ U · nunde:N – necesarul de apă;U – numărul de unităţi din mărimea sau capacitatea caracteristică a folosinţei [UM];n – necesarul specific corespunzător unităţilor de capacitate a folosinţei de apă [m3/UM].

Calculul cerinţei de apă se întocmeşte conform STAS 1343/0-89 şi STAS 1343/2-89 prin relaţia:

Qs = Ks · Kp · N/D

unde:Qs – cerinţa de apă [m3/s];Ks – coeficient care ţine seama de nevoile tehnologice propri sistemului de alimentare cu apă şi

canalizare; Ks = 1,02.Kp – coeficient care ţine seama de pierderile de apă în aducţiune şi reţeaua de distribuţie; Kp =

1,05.N – necesarul de apă al unităţii stabilit anterior [l/zi];D – durata de timp pentru care s-a calculat necesarul de apă [s/zi].

Captarea apei din râul Arieş se realizează prin intermediul unui baraj de priză amplasat pe malulstâng al râului. Barajul mobil are două deschideri de 4 m şi două deschideri de 10 m ale căror stavile aurolul de a menţine nivelul apei în amonte, despărţite prin pile de 2,5 m grosime. Priza de apă, realizată



44

din beton, este amplasată pe malul stâng împreuna cu deznisipatorul care are trei camere desedimentare cu lungimea de 30 m, lăţimea de 2,5 m şi înălţimea de 6 m.

Tratarea mecanică se realizează prin îndepărtarea plutitorilor din apa industrială captată din râulArieş cu ajutorul grătarelor rare şi dese cu care este prevăzută priza de apă. Aceste grătare suntcurăţate manual. Pentru reducerea suspensiilor din apa brută captată din Arieş, în aval de barajul deGârde este prevăzut un deznisipator reprezentat printr-o construcţie betonată cu dimensiuni L = 30 m, l= 2,5 m, h = 6 m împărţit în trei compartimente cu rol de camere de sedimentare.

Apa industrială necesară procesului tehnologic de la uzina de preparare este asigurată din râulArieş, prin captare la priza de captare (baraj) Gârde şi este stocată în Dl.Piciorului; 35% din necesarulde apă industrială în fluxul tehnologic se sigură prin recircuitare, cu ajutorul instalaţiei de recircuitareexistentă la uzina de preparare.

Necesarul de apă industrială trebuie să asigure o diluţie de 4,5/1. Îngroşarea sterilului se face îndouă îngroşătoare cu Dn = 80 m, care au capacitate de limpezire de 800 mc/oră, aceasta făcândposibilă recircuitarea a 35% din apa folosită în instalaţie.

Cantitatea de apă proaspătă necesară procesului de producţie este asigurată prin contract cuAdministraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Mureş Tg. Mureş.

Sistemul de alimentare cu apă industrială a obiectivului Roşia Poieni este compus în principal dindouă părţi, o parte de preluare a apei din râul Arieş cu pompare în obiectiv, iar cealaltă parte dedistribuţie prin cădere liberă în interiorul obiectivului şi are în componenţă următoarele dotări:

Necesarul de apă este asigurat prin pompare din râul Arieş, prin captare de la staţia de pompeGârde şi este acumulată în Dealul Piciorului. O parte (aproximativ 35%) de apă necesară proceselortehnologice (ape tehnologice/industriale) este asigurată prin recirculare de la îngroşătoarele cudiametrul de 80 m. Staţia de pompe, SP1, este dotată cu şase pompe de tip Ocshner, care au debitul de900 m3/h şi care sunt acţionate cu motoare electrice cu puterea de 1000 kW, la turaţia de 1500 rot/min.Aceste pompe refulează apa în staţia intermediară SP2, care are două bazine cu capacitatea de 1000m3 fiecare.

Preluarea

Staţie de pompare nr. 1 SP1 –Gârde:- baraj cu stavile pe râul Arieş;- priză de mal cu denisipator;- electropompe verticale tip OCHSNER CWA 400 x 8 modificate şi MV 400x9, 900 m3/h, 1000

kw, 1500 rpm;Staţie de pompare nr.2 SP2;- o pompă HMP250-4/1250- electropompe centrifugale RDC 800 mc/h, 1000 kw, 3000 rpm;Staţie de pompare nr.3 SP3;- 6 pompe NDS (2+4R);- O conductă de transport apă industrială.Măsurarea debitului conform legii apelor se face cu un sistem cu ultrasunete Sono Flowmeter

tip SONO 3000 fabricat în Danemarca.

Distribuţia

- bazine de distribuţie 20.000 m3 - 2 buc;- sistem de distribuţie prin conducte cu cădere liberă de diferite diametre.



45

Staţia intermediară SP2 este dotată cu şase pompe de tip RDC–250 cu debitul de 800 m3/h, caresunt acţionate cu motoare electrice cu puterea de 1000 kW şi turaţia de 3000 rot/min, apa fiind pompatăîn Dealul Piciorului în două bazine cu capacitatea de 20.000 m3.

Recircularea apei limpezite se face de la îngroşătoarele de steril cu diametrul de 80 m prinintermediul staţiei de pompare echipată cu şase pompe de tip NDS-14, care au debitul de 1620 m3/h şicare sunt acţionate cu motoare electrice cu puterea de 630 kW şi turaţia de 1500 rot/min. Apa limpezităpreluată de la îngroşătoare se vehiculează în bazinul cu capacitatea de 20.000 m3.

Bazinele de apă din zona Dealul Piciorului asigură şi rezerva de incendiu (debitul maxim necesarfiind calculat la 5,2 m3/h).

Totalul necesar calculat de ape industriale este de 10.224,8 m3, debitele maxime orare fiindcalculate la 1979,4 m3/h.

Instalaţiile de înmagazinare a apei sunt punctate de bazine şi rezervoare. Două bazine suntamplasate în incinta uzinei de preparare Dealul Piciorului, cu un volum de 500 m3 fiecare, conţinândapă utilizată în scop menajer. Două rezervoare amplasate la SP2 cu un volum de 1000 m3 fiecare, douărezervoare de 20 000 m3 fiecare amplasate în incinta uzinei de preparare Dealul Piciorului unul pentruapă proaspătă si celălalt pentru apă recirculată şi un bazin de 500 m3 în incinta Ghergheleu.

Reţelele de distribuţie a apei industriale sunt alcătuite din conducte metalice de dimensiuni şilungimi diferite. De la SP1 la SP2 reţeaua de distribuţie a apei industriale este descrisă de doă conductemetalice cu diametru de 600 mm şi lungimea de 2,1 km. De la SP2 la rezervoarele de la uzina depreparare din Dealul Piciorului există două conducte metalice cu lungimea de 4 km şi diametrul de 600mm, iar conducta metalică din incinta Ghergheleu măsoară 1,4 km lungime şi 150 mm grosime.

Volumul de apă industrială necesar funcţionării activităţii de extracţie şi prepararea minereurilorcuprifere :

Volum de apă Necesarul de apăZilnic maxim (mc./zi) 35.140Zilnic mediu (mc./zi) 22.156Zilnic minim (mc/zi), când nufuncţionează uzina de preparare şise prepară numai laptele de varpentru neutralizare

4.000

Anual (mii mc.) 8.087

În prezent, numai apa deversată este monitorizată zilnic, iar supravegherea periodică (zilnică) acalităţii râului Arieş, amonte şi aval de confluenţa cu Valea Şesei este făcută de Laboratorul de analizefizico - chimice al SC CUPRU MIN SA Abrud, iar rezultatele analizelor se raportează zilnic la SGA Alba,care execută monitorizarea de două ori pe lună, se va face verificarea analizelor între laboratorul SGAşi CUPRU MIN, iar valorile se încadrează în eroarea de analiză. Lunar, sau ori de câte ori situaţia oimpune, se fac verificări la faţa locului de către SH Turda, ABA Mureş sau GNM Alba.

Compania SC CUPRU MIN SA Abrud monitorizează debitele captate/prelevate, cât şi celeevacuate în regim continuu, oferind informaţii de bază despre calitatea apei din efluent.

Incidente de poluare au apărut în perioadele de ploi abundente, şi numai la apele uzate evacuatedin iazul Valea Şesei. Pentru argumentarea celor de mai sus, sunt redate în tabele, date cu privire lamonitorizarea apelor uzate evacuate din Valea Şesei şi influenţa acestora asupra râului Arieş.

La iazurile de decantare Valea Ştefancei I şi II nu s-au înregistrat poluări cu ape evacuate cucationi metalici, mediu acid şi suspensii.



46

4.5.2. Efluenţii tehnologici şi menajeri

Evacuarea apelor uzate se realizează astfel:

Categoria apei Receptoriautorizaţi

Volumul total evacuatZilnic (mc.) Anual

(mii mc.)Orar

maxim (l/s)Maxim MediuApe uzate fecaloid menajere + tehnologice din

Uzina Dl. Piciorului, prin decantor ImhoffPârâul Furiilor

(Muşcata) 304 165 60 5,32

Ape uzate fecaloid menajere + tehnologice dinincinta Dl. Ţofului, prin fosa septică Pârâul Muşcanilor 14 10 3,6 3,9

Evacuarea apelor uzate menajere

Volumul apelor uzate menajere rezultate de la sediul social din localitatea Abrud reprezintă100% din volumul de apă captat. Acestea sunt deversate printr-un branşament Dn = 300 mm, înreţeaua de canalizare a localităţii aflate în administrarea SC CTTA SA Alba sucursala Apuseni.

Pentru evacuarea apelor uzate fecaloid menajere şi tehnologice din incinta Ţofu, există unbazin betonat de decantare cu un volum total de 487,6 m3, reprezentat printr-o construcţie de beton cutrei compartimente cu lungimea de 18,4 m, lăţimea de 5,3 m, înălţimea de 5 m. Curăţarea acestuia areloc exclusiv pe perioada de vară; din decantor apele epurate mecanic se evacuează gravitaţional înpârâul Muşcanilor. Apele fecaloid menajere rezultate de la uzina de preparare Dealul Piciorului suntpreluate de un decantor IMHOFF amplasat lângă staţia de pompare SP3. Această construcţiea realizatădin beton are lungimea de 8 m, lăţimea de 4 m, înălţimea de 2,5 m, adică un volum total de 65 m3.Grosierul se decantează în bazin, iar partea lichidă se evacuază în pârâul Muşca.

Evacuarea apelor pluviale

Apele pluviale din incinta uzinei de preparare sunt colectate prin şanţuri şi rigole deschise şisunt dirijate spre iazul de decantare Valea Şesei prin conducta de tulbureală împreună cu apele uzatetehnologice. De la celelalte puncte de lucru, apele pluviale se scurg libere direct pe sol, urmând direcţianormală de curgere.

Evacuarea apelor tehnologice

Circa 95-97% din minereurile prelucrate în uzina de preparare o reprezintă sterilul, carepărăseşte instalaţia sub formă de tulbureală, cu un raport lichid/solid de 4,5 l/s pH = 10-12.

Sterilul de flotaţie se prezintă ca un solid fin măcinat, cu particule nisipoase, cu densitatea de 2,3– 2,5 kg/dm3, insolubile în apă, stabile din punct de vedere fizic şi chimic în condiţii normale dedepozitare. Fineţea de măcinare este de max. 0,074 mm.

Evacuarea sterilului prin conducte cu diametrul de 600 mm după o îngroşare prealabilă, înîngroşătoare de Dn = 80 m la iazurile de decantare Valea Şesei şi Valea Ştefancei unde are locepurarea mecanică a acesteia. Tulbureala sterilă, rezultată din uzina de preparare cu o diluţie de 4,5:1(lichid/solid) este evacuată gravitaţional în îngroşător unde se realizează reducerea diluţiei la 2,25:1.Apele epurate mecanic se evacuează în emisarul râul Arieş.



47

De la uzina de preparare, transportul apei uzate la iazuri se realizează gravitaţional prinintermediul traseelor de conducte cu diametrul de 600 mm şi lungimea de 7,6 km la iazul Şesei şi 4 kmla iazul Ştefancei 2.

a. Iazul de decantare Valea Şesei

La evacuarea apelor de la nivelul iazului de decantare Valea Şesei, situaţia este monitorizatăpermanent, prin prelevarea de probe zilnice şi analiza elementelor ce prezintă susceptibilitate lapoluarea factorului de mediu apă; în funcţie de rezultatele obţinute, în cazul în care valorile determinatedepăşesc limitele prag, se parcurge lanţul de alarmare, după caz, prin luarea de măsuri de corectare,anunţarea autorităţilor responsabile şi a comunităţilor locale.

Galeria hidrotehnică de deviere a apelor – forată pe sub versantul drept V. Şesei, este betonatăantiacid, are 3 m şi o pantă medie de 7%, lungimea de 800 m şi capacitate de evacuare de aproximativ15 m3/s. Canalul deversor de coastă – versantul drept al Văii Şesei, construit din beton armat, cu douăcompartimente paralele în lăţime de 1,5 m şi 2 m adâncime, acoperit cu dale din beton armat de 0,5 m,care se înalţă odată cu înălţarea cotei sterilului depozitat în iaz; racordarea cu galeria hidrotehnică seface prin intermediul unei camere de racord din beton armat antiacid.

Pentru măsurarea debitelor apelor evacuate din iazul Valea Şesei s-a întocmit un studiu în fazăDDE, simbol 148-50-128-01-22, de către IPROMIN - Bucureşti prin care s-a pus la dispoziţia unităţiisoluţia constructivă pentru măsurarea debitelor de evacuare din iaz, soluţie care în prezent a fostmaterializată. Nu mai există cheia limnimetrica pentru citirea directă a debitului în funcţie de înălţimeacurentului de apă la evacuarea din iaz, ci doar cea a Apelor Române de la confluenţa cu râul Arieş. Încompartimentul amonte al canalului deversor de coastă, debuşează cele trei sisteme de evacuare aapei limpezite.

Cele trei sisteme de evacuare a apei limpezite – primele două din care unul în funcţiune şi unulde rezervă, au fost amplasate pe o platformă săpată în versantul drept al văii, conductele colectoaresunt construite din tuburi PREMO Dn 600 mm, la care sunt prevăzute sonde inverse metalice din metruîn metru înălţime. Pe măsura abandonării acestor sonde inverse, când sterilul depozitat în iaz ajunge înapropierea cotei de captare a apei ce urmează a fi evacuată, acestea se blindează cu flanşe oarbe şi seînglobează în manşon de beton, apa urmând a fi evacuată prin sonda inversă aflată la cota imediatsuperioară. Sistemul al treilea de evacuare a apei este construit pe o platformă paralelă cu celelaltedouă, amplasată la o cotă superioară acestora.

Apele limpezite sunt evacuate spre aval prin două sonde inverse (nr. 9 – de pe firul 3, respectivnr. 5 de pe firul 4). Pentru ape mari există prevăzut un canal deversor. Mai sunt prevăzute 2 sistemeprovizorii de evacuare, în prezent abandonate, ce sunt păstrate ca elemente de siguranţă (punere înfuncţiune în caz de avarie a celor existente). Procesele de transport a tulburelii, sunt efectuategravitaţional (prin cădere liberă). Recuperarea apelor limpezite se face prin staţii de pompare plutitoarecu electropompe tip CRIŞ 125A.

Lungimea sistemului de hidrotransport al tulburelii de steril este de 7660 m. Dinamica şimorfologia evolutivă a iazului este monitorizată printr-un sistem de borne topografice (16 borne petreapta 680 m; 5 borne pe treapta 649 m şi 4 borne pe treapta 622 m). Măsurătorile se fac cu operiodicitate semestrială (o dată la 6 luni). Monitorizarea hidrogeologică se face cu ajutorul unei reţelede piezometre, cu frecvenţa de citire la 30 de zile.

Sistemul utilizat pentru distribuţia tulburelii de steril în iazul de decantare se face cu ştuţuri, vaneşi furtune pe coronamentul barajului sau liber în 3 puncte (2 în Valea Cărbunarilor şi unul în coadaiazului).

Fundamentul cuvetei iazului de decantare este practic impermeabil, permeabilitatea este sub 10-4 cm/s, nu a fost necesară execuţia unor drenuri de interceptare în cuveta iazului. Tulbureala sterilă



48

pleacă de la uzina de preparare cu un raport lichid:solid de 4,5:1, până la îngroşătoarele de Ф 80m,unde se realizează un raport L:S de 2,25:1. Tulbureala sterilă este preluată prin intermediul conductelorde transport şi ajunge la iazul de decantare sau iazul de avarii. Odată ajunsă la conducta de distribuţieamplasată pe coronamentul barajului, este deversată în iaz prin intermediul ştuţurilor de golire şi afurtunelor de dirijare.

Pentru încărcarea uniformă a iazului Valea Şesei şi execuţia lucrărilor de înălţare a barajuluiexistă puncte de golire a tulburelii sterile, două pe Valea Cărbunarilor şi unul pe Valea Geamăna. Iazulde decantare se înalţă spre amonte, treptele de înălţare fiind fundate direct pe plaja de steril, acesteafiind executate până în prezent cu material de împrumut, cu deşeuri de carieră de la cariera PârâulRomâneasa.

Până la actuală au fost sesizate exfiltraţii prin digul de amorsare şi taluz, fără a fi sesizate însăfenomene de alunecare. Apele exfiltrate din baraj au un aspect limpede, se analizează periodic, suntprezentate în analizele efectuate pe probe colectate de comisia de iazuri – proba grifon.

În funcţionarea iazului de decantare Valea Şesei, în decursul anilor de funcţionare, au existatcâteva episoade de avarii, fără însă a apărea efecte cu caracter catastrofal. Situaţia este prezentatăsumar mai jos:

- avariat sistemul provizoriu de evacuare ValeaCărbunari (înainte de anul 1982);- avariat sistemul provizoriu de evacuare cu scoaterea din funcţiune –1982;- avariere sondă inversă de pe sistemul de evacuare nr.1-1992;- infiltraţii prin treapta barajului –1993;- infiltraţii prin treapta barajului –1995;- avariere sondă inversă de pe sistemul de evacuare nr.2 –1995;- aciditate ridicată în jurul sistemului de evacuare a apelor limpezite;- deversări accidentale la bazinele rupere presiune;- spargeri conducte tulbureală;- depăşirea valorilor indicatorilor de calitate ai apelor evacuate.Spectrul problematicilor legate de funcţionarea iazului de decantare Valea Şesei legate de

hidrotransportul tulburelii de steril sunt legate de deversări ocazionale (accidentale) în zona canaluluideschis care ocoleşte căminele de rupere presiune sau spargeri ale conductelor de transport tulburealăce apar în urma abraziunii interioare a conductelor.

b. Iazul de decantare Valea Ştefancei I

Iazul Valea Ştefancei I a fost realizat prin bararea Văii Ştefancei cu un baraj de arocamente cumasca filtrantă, având o înălţime de cca. 25 m şi având în plus un baraj de mică înălţime caredelimitează zona de depunere a sterilului grosier. Sistemul proiectat de evacuare a apei în exces esteformat dintr-o conductă metalică înglobată în beton de Dn 1400 mm în poţiuni amonte şi Dn 1600 mm înporţiuni aval, cu ramificaţii Dn 600-1000 mm pe versanţi. Ramificaţiile pe versanţi sunt prevăzute cusonde inverse care au cota de deversare cu 1 m mai sus decât cea inferioară.

În prezent iazul se regăseşte în conservare. Lungimea sistemului de hidrotransport a tulbureliide steril este de 3000 m, constând din conducte de coronament cu ramificaţii prevăzute cu vane, ştuţurişi furtune, fiind parţial dezafectat.

La nivelul digurilor, barajului şi taluzelor nu au fost observate exfiltraţii sau fenomene deinstabilitate (alunecări de teren, martori torenţiali, etc.).

Monitorizarea iazului se realizează prin intermediul unei reţele de piezometre, a căror citire seefectueaz Condiţiile de calitate a apelor evacuate respectă condiţiile din Autorizaţia de gospodărire aapelor nr.87/04.04.2013, până în prezent nefiind semnalate episoade de depăşire a valorilor prag.



49

c. Iazul de decantare Valea Ştefancei II

Iazul de decantare Valea Ştefancei II funcţionează ca un sistem redundant, de rezervă, depreluare a undelor de viitură şi de blocare a avariilor ce pot surveni la iazul de decantare ValeaŞtefancei I.

Întregul sistem compus din iazul de decantare Valea Ştefancei I şi II este destinat săfuncţioneze pe toată durata de exploatare a Uzinei Dl.Piciorului ca iaz de decantare de rezervă,preluând tulbureala de steril pe perioade scurte în cazul unor avarii de durată redusă la sistemul detransport al tulburelii spre Valea Şesei.

Apele din bazinele hidrografice amonte, aferente iazurilor de decantare se acumulează parţialîn iazul de decantare Valea Ştefancei I şi se atenuează semnificativ în iazul de decantare ValeaŞtefancei II. Apele limpezite şi din bazinele hidrografice aferente iazurilor deversează aval de barajulValea Ştefancei II de unde acestea curg natural şi deversează în Arieş. Totodată se colectează toateapele scurse accidental, sau în urma unor defecţiuni din incinta instalaţiei de preparare, inclusiv apelepluviale din incintă, dată fiind morfologia (înclinarea naturală) pantelor ce converg spre Valea Ştefancei.

Monitorizarea iazului se realizează prin intermediul unei reţele de piezometre, a căror citire seefectuează lunar.

Sistemul de hidrotransport al tulburelii de steril de la Uzina de preparare la iazul Valea ŞtefanceiII se face gravitaţional, prin intermediul unei conducte cu Dn 600 mm, în lungime de 4,5 km, deversarearealizându-se printr-o derivaţie la 40 m amonte dreapta baraj pentru descărcarea directă în iaz.Conductele de transport au pantă descrescătoare de la uzină la iaz pe o lungime de 3,7 km. Tulburealasterilă odată ajunsă la conducta de distribuţie, amplasată pe coronamentul treptei de înălţare estedeversată în iaz prin intermediul ştuţurilor de golire şi a furtunelor de dirijare.

Pentru evacuarea apelor din iaz a fost parţial executat un canal deversor de coastă, tip obişnuit,monolit, ce se acoperă progresiv cu plăci din prefabricate din beton, ce se aştern odată cu înălţateacoronamentului iazului. Capacitatea maximă a canalului deversor este calculată pentru debite de 52m3/s, canalul deversor fiind racordat.

Colectarea şi evacuarea apelor limpezite şi meteorice căzute în bazinul hidrografic aferentiazului de decantare se realizează prin intermediul unui canal de coastă, cu două compartimente de 1,3m şi 2 m adâncime, care prin intermediul unei camere de racord deversează în canalul de evacuare alapelor, de unde este evacuat în emisar. Canalul de beton armat, de evacuare a apelor are 2,5 m şi esteamplasat pe talvegul văii având o formă circulară. Canalul de evacuare are la bază un bloc de betonarmat semicircular, acesta fiind acoperit cu arce din beton armat de formă semicirculară, sprijinindu-sepe umerii blocului inferior.

Condiţiile de calitate a apelor evacuate respectă condiţiile din Autorizaţia de gospodărire aapelor nr.87/04.04.2013, până în prezent nefiind semnalate episoade de depăşire a valorilor prag.

Emisarul apelor evacuate din incinta SC CUPRU MIN SA Abrud este râul Arieş, prin intermediul adoi afluenţi, respectiv pârâul Valea Ştefancei şi Valea Şesei.

4.5.3.Sistemul de canalizare al apelor pluviale

Apele pluviale provenite din incinta uzinei de preparare sunt colectate prin şanţuri şi rigole şi suntdirijate spre iazul de decantare prin conducta de tulbureală împreună cu apele uzate tehnologice.

Sistemul de evacuare a apelor este dimensionat să preia atât apa limpezită în iaz cât şi apameteorică ce cade în bazinul hidrografic aferent iazului de decantare.



50

4.5.4.Impactul exploatării miniere asupra factorului de mediu apă

Factorul de mediu apă rămâne puternic impactat ca urmare a instalării fenomenelor de leşiere.De fenomenul de leşiere bacteriană este afectat în prezent cel mai mult factorul de mediu „apă”.

Apele ce traversează sau spală haldele, participă la fenomenele de leşiere, alături de micro-organismele ce catalizează reacţiile bio-chimice. Ca urmare, apele ce părăsesc depozitele de sterileating un pH foarte acid şi dobândesc o încărcare importantă cu metale grele (Cu2+, Fe2+, Fe3+, Zn2+,Mn2+, etc.). Aceste ape ajung în iazul de decantare Valea Şesei unde procesele biochimice sunt stopatedatorită tamponării cu soluţie de var. La nivelul iazului continuă procesul de diluţie naturală. Apele dinIazul Valea Şesei se deversează apoi în râul Arieş.

Ca o primă măsură pentru diminuarea efectelor poluării apelor urmare celor relatate mai sus, înanul 2012 s-a realizat construirea unei instalaţii de neutralizare a apelor celor două pâraie (ValeaSteregoi şi Valea Cuibarului), cu dozare lapte de var în concentraţie între 5-10%.

Haldele de steril

Haldele de steril de la Roşia Poieni conţin în prezent material cu conţinut de sulfuri care auintrat într-un proces intens de acidifiere, ce nu mai poate fi stopat, determinat de prezenţa apelor dinprecipitaţii şi a apelor de pe versanţi, precum şi de prezenţa unei flore microbiene favorizante. Caurmare, apele care se scurg de pe haldele de steril capătă un caracter puternic acid şi concentraţiiridicate de Cu şi Fe, ducând la degradarea tuturor apelor de suprafaţă din zona lor de influenţă, ladispariţia vegetaţiei din zonă din cauza caracterului acid al apelor.

În perioada 2010-2011 s-au realizat unele teste de laborator şi teste la nivelul unei faze pilot,pentru a se încerca adaptarea instalaţiei Kurion de recuperare a metalelor la particularităţile specificeapelor de mină provenite din haldele de steril de la Roşia Poieni.


Iazul de decantare Valea Şesei prezintă o situaţie aparte datorită amplasării în aval de haldelede steril Cuibarului şi Geamăna. Acesta primeşte, pe lângă sterilul de flotaţie şi toate apele cu conţinutacid provenite de la haldele din amonte.

În general procesele chimice care au loc în iaz nu pot fi pe deplin controlate, atât datorităsuprafeţei şi formei neregulate a iazului, cât şi a aportului variabil de ape acide şi neutre aferentpâraielor din vale care se scurg în iaz. De multe ori apele se scurg direct spre sistemele de evacuare,pe traseele preferenţiale şi de aici ajung în pârâul Valea Şesei, fără a fi anterior neutralizate, astfel încâtse poate afirma că neutralizarea apelor în iaz are un caracter aleatoriu. Date istorice de monitorizare aapelor evacuate din iazul de decantare Valea Şesei indică depăşirea limitelor admise pentru pH, cupruşi fier. Odată cu stăpânirea proceselor de neutralizare şi câştigarea experienţei, episoadele dedeversare necontrolată a apelor acide în râul Arieş, au scăzut ca frecvenţă şi intensitate. În ultimaperioadă nemaifiind semnalate incidente soldate cu mortalităţi piscicole sau afectări ale biocenozelor dinaval.



51

Pe baza rezultatelor obţinute de specialiştii de la S.C.CUPRU MIN S.A. Abrud, firma Kurion aprezentat o ofertă pentru o instalaţie de ecologizare a zonei Valea Şesei. Această instalaţie îşi propuneneutralizarea şi demineralizarea apelor acide scurse de pe haldele de steril, cu recuperarea cuprului şizincului, cu asigurarea intrării în circuit închis a apelor uzate, iar purjările către iaz respectiv cătreemisar, să se facă respectând legislaţia în vigoare. Prin recuperarea cuprului şi a zincului în produsevandabile, se pot asigura fondurile necesare pentru neutralizarea şi demineralizarea apelor acidescurse din haldele de steril. Compania încearcă menţinerea sub control a acestui aspect de mediudeosebit de semnificativ reprezentat de efluxul de ape acide, mineralizate, din iazul de decantare ValeaŞesei, prin intermediul staţiei de neutralizare cu lapte de var.

Uzina de preparare

Lungimea traseului de conducte care transportă sterilul de flotaţie de la uzina de preparare spreiazurile de decantare este considerabilă. În cazul unor deversări accidentale de-a lungul traseului detransport, hidromasa în sine poate reprezenta o sursă de poluare cu metale grele, pH bazic şi posibilsubstanţe organice provenite din reactivii de flotaţie utilizaţi în procesele tehnologice, atât pentrusol/subsol, dar şi pentru apele de suprafaţă din zonă.

În anii anteriori, compania a realizat înlocuirea a 3,5 km de conductă pentru a preveni şi evita oposibilă poluare accidentală.

Receptorul apelor evacuate din incinta S.C. CUPRU MIN S.A., este râul Arieş, prin intermediula doi afluenţi (pârâul Valea Ştefancei şi Valea Şesei). Calitatea apei evacuate din iazurile de decantaretrebuie să se încadreze în limitele impuse de NTPA 001/2002, cu derogarea aprobată de ANARBucureşti, pentru limitele maxime acceptate la conţinuturile de metale grele, conform Autorizaţiei degospodărire a apelor nr.87/04.04.2013. Pentru urmărirea parametrilor de calitate ai apei evacuate diniazurile de decantare, zilnic se fac determinări în cadrul laboratorului de analize fizico-chimice al uzineide preparare Dl. Piciorului. Astfel, tot zilnic se fac colectări de probe, atât în amonte cât şi în aval deconfluenţa cu râul Arieş a pârâului Valea Şesei, pentru a urmări continuu influenţa pârâului Valea Şeseiasupra calităţii apei din râul Arieş.

Prin amenajările şi lucrările de construcţii proiectate şi executate precum şi prin punerea înfuncţiune a obiectivului minier Roşia Poieni s-au produs modificări importante asupra apelor desuprafaţă, cu efecte negative asupra mediului înconjurător. Aceste modificări s-au manifestat prinschimbări ale cursurilor natural şi prin schimbarea caracteristicilor fizico-chimie ale apelor de suprafaţă.Principalele cauze ale modificărilor produse asupra apelor de suprafaţă au fost următoarele:

- închiderea văilor Şesei şi Ştefancei cu baraje din anrocamente în vederea realizării iazurilorde decantare;

- producerea fenomenului de oxidare a mineralelor cu sulfuri, facilitate de apariţiefenomenului de leşiere bacteriană, în haldele de steril minier, ceea ce a condus la conferirea unuicaracter puternic acid (pH = 2-2,5) al apelor evacuate din aceste halde precum şi la conţinuturi mari înioni de metale grele;



52

4.5.5. Analize factor de mediu apă

Factorul de mediu apă rămâne puternic impactat ca urmare a instalării fenomenelor de leşiere.De fenomenul de leşiere bacteriană este afectat în prezent cel mai mult factorul de mediu „apă”.

Apele ce traversează sau spală haldele, participă la fenomenele de leşiere, alături de micro-organismele ce catalizează reacţiile bio-chimice. Ca urmare, apele ce părăsesc depozitele de sterileating un pH foarte acid şi dobândesc o încărcare importantă cu metale grele (Cu2+, Fe2+, Fe3+, Zn2+,Mn2+, etc.). Aceste ape ajung în iazul de decantare Valea Şesei unde procesele biochimice sunt stopatedatorită tamponării cu soluţie de var şi continuă procesul de diluţie naturală datorită izolării (parţiale) astratelor de apă faţă de substratele cu potenţial de acidizare. Apele din Iazul Valea Şesei se deverseazăapoi în râul Arieş.

Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice ale apelor de suprafaţă captate din râulArieş şi evacuate de la iazul de decantare Valea Şesei din anul 2013, situaţia se prezintă astfel:

Luna

Râul Arieş – amonte confluenţă cu Vl. ŞeseiDebitevac.Vl.Şeseimc/s

pHSus- Rezi-

Cu2+,

mg/lFetot

,

mg/lZn2+,

mg/lMn2+,

mg/lpen- duusii,mg/l

fix,mg/l

Jan-13 7.78 17.94 133.06 <LD 0.15 0.10 0.35 0.219Feb-13 7.98 14.35 128.52 <LD 0.12 0.10 0.31 0.249Mar-13 7.27 120.80 133.40 <LD 0.26 0.04 0.20 0.845Apr-13 7.10 33.77 121.77 0.02 0.24 0.02 0.17 1.012May-13 7.17 23.32 103.53 0.01 0.22 0.02 0.24 0.295Jun-13 7.44 31.39 113.43 0.02 0.26 0.03 0.19 0.275Jul-13 7.58 25.45 111.40 <LD 0.18 0.03 0.15 0.224Aug-13 7.50 11.89 108.68 0.02 0.14 0.02 0.22 0.192Sep-13 7.45 49.30 124.91 0.02 0.21 0.02 0.29 0.204Oct-13 7.54 42.55 117.75 <LD 0.17 0.02 0.27 0.355Nov-13 7.49 20 108 <LD 0.20 0.02 0.28 0.239Dec-13 7.37 14.64 134.41 <LD 0.19 0.03 0.46 0.174Medie 7.47 33.77 119.91 0.02 0.19 0.04 0.26 0.357



53

Luna

Valea Şesei – amonte confluenţă cu râul ArieşDebitevac.Vl.Şeseimc/s

pHSus- Rezi-

Cu2+,

mg/lFetot ,

mg/lZn2+,

mg/lMn2+,

mg/lpen- duusii,mg/l fix, mg/l

Jan-13 7.93 67.29 750.29 0.05 0.15 0.25 0.46 0.219Feb-13 8.02 74.30 671.61 0.00 0.18 0.13 0.64 0.249Mar-13 5.65 154.05 1,325.20 0.00 20.03 3.02 2.16 0.845Apr-13 4.71 126.82 1,557.55 6.27 22.80 2.83 2.34 1.012May-13 4.52 81.84 1,540.21 7.48 5.01 3.54 3.02 0.295Jun-13 5.85 67.35 893.91 4.10 0.54 2.24 1.68 0.275Jul-13 5.28 50.55 715.20 2.10 0.22 1.34 1.42 0.224Aug-13 5.00 44.62 808.29 1.89 0.19 1.36 1.55 0.192Sep-13 5.09 71.30 1,065.22 2.02 0.25 1.29 1.74 0.204Oct-13 5.45 69.30 1,083.25 1.74 0.29 1.15 1.37 0.355Nov-13 4.8 74 1235.2174 3.12 1.10 1.92 1.93 0.239Dec-13 5.28 76.77 1,411.14 4.50 3.70 2.23 2.52 0.174Medie 5.63 79.89 1,088.09 2.77 4.54 1.77 1.74 0.357

Luna

Râul Arieş – aval confluenţă cu Vl. ŞeseiDebitevac.Vl.Şeseimc/s

pHSus- Rezi-

Cu2+,

mg/lFetot ,

mg/lZn2+,

mg/lMn2+,

mg/lpen- duusii,mg/l fix, mg/l

Jan-13 7.83 24.47 164.00 <LD 0.16 0.11 0.35 0.219Feb-13 8.01 23.30 153.30 <LD 0.12 0.09 0.33 0.249Mar-13 6.96 120.65 173.50 <LD 0.46 0.10 0.25 0.845Apr-13 6.60 51.64 161.32 0.10 0.34 0.06 0.70 1.012May-13 6.63 30.47 135.21 0.04 0.21 0.04 0.28 0.295Jun-13 7.19 37.26 139.35 0.03 0.23 0.04 0.22 0.275Jul-13 7.36 32.00 136.40 <LD 0.18 0.04 0.19 0.224Aug-13 7.30 14.95 135.48 0.03 0.15 0.04 0.25 0.192Sep-13 7.25 55.00 155.57 0.02 0.21 0.03 0.36 0.204Oct-13 7.39 48.60 151.30 0.02 0.18 0.03 0.30 0.355Nov-13 7.09 29 146.609 0.055 0.218 0.028 0.323 0.239Dec-13 7.12 23.23 181.68 <LD 0.21 0.04 0.54 0.174Medie 7.23 40.91 152.81 0.04 0.22 0.05 0.34 0.357



54

Situaţia apelor captate din râul Arieş şi evacuate de la iazul de decantare Valea Şesei:

Locaţie Parametriianalizaţi

Medie 2009 Medie 2010 Medie 2011 Medie 2013

Râul Arieş –amonteconfluenţă cu Vl.Şesei

pH 7,93 7,53 7,35 7,46Suspensii,mg/l

37,35 41,76 27 30,26

Reziduu fix,mg/l

129,92 135,65 120,13 121,70

Cu2+, mg/l 0,01 0,01 0,01 0,01Fe tot , mg/l 0,19 0,21 0,17 0,15Zn2+, mg/l 0,02 0,02 0,02 0,02Mn2+, mg/l 0,49 0,34 0,34 0,33

Valea Şesei –amonteconfluenţă curâul Arieş

pH 4,74 4,54 5,36 5,97Suspensii,mg/l

86,44 91,5 83,04 80,78

Reziduu fix,mg/l

2127,41 1702,69 1281,91 1081,42


Râul Arieş –aval confluenţăcu Vl. Şesei

pH 7,85 6,92 7,02 7,36Suspensii,mg/l

57,78 52,01 38,37 38,51

Reziduu fix,mg/l

158,58 169,99 146,04 150,76


Debit evacuatVl. Şesei, mc/s

0,129 0,321 0,222 0,233

Pentru determinarea unor eventuale infiltraţii ale apei evacuate din iazul Valea Şesei în pânzafreatică, în mod sistematic s-a urmărit calitatea apei din fântânile localnicilor situate pe Valea Şesei, înaval de iaz, analizele efectuate prezentând următoarele conţinuturi medii:

Analize de apă din fântânile localnicilor pH Suspensiimg/l

Reziduu fixmg/l

Cu2+

mg/lFetotmg/l

Zn2+

mg/lMn2+

mg/l

7,22 10,16 132,16 <0,005 0,005 0,005 0,01

Rezultă că apele evacuate din iaz nu influenţează calitatea apei din pânza freatică în aval deiazul Valea Şesei.

Conform buletinelor de analize provenite din laboratorul de analize al SC CUPRUMIN SA Abrud,caracteristicile fizico-chimice ale apelor de suprafaţă din interiorul perimetrului minier, din diferiteperioade ale anului 2013, sunt redate mai jos:



55

Buletin de analize din 01.04.2013Nr.crt Denumirea probei pH Suspensii

mg/lReziduu fix

mg/lCu2+

mg/lFetotmg/l

Zn2+

mg/lMn2+

mg/l1 Valea Steregoi 2,39 634 30176 292 2375 42 352 Valea Cuibarului 2,61 1084 11492 41,5 925 24,6 8,23 Aval baraj 4,5 107 1755 7,1 25,8 3,46 3,224 Fântâna 1 – aval baraj Vl. Şesei 7,19 13 228 <LD 0,10 <LD 0,375 Grifon 7,61 11 850 <LD 0,29 <LD 1,526 Fântâna 2 – aval baraj Vl. Şesei 6,85 12 204 <LD 0,11 <LD 0,037 Valea Şesei – amonte confl. Arieş 4,69 142 1677 6,87 21,96 3,21 3,078 Valea Ştefancei amonte confl.

Arieş 6,95 42 250 <LD 0,12 <LD 0,19

LD – limita de detecţie: pentru Cu – 0,005 mg/l; Fe – 0,005 mg/l; Zn – 0,01 mg/l; Mn – 0,005 mg/l.Probele au fost recoltata în 29.03.2013 de către comisia de iazuri.

Buletin de analize din 26.06.2013Nrcrt Denumirea probei pH Suspensii

mg/lReziduu fix

mg/lCu2+

mg/lFetotmg/l

Zn2+

mg/lMn2+

mg/l1 Valea Ştefancei amonte confl.

Arieş 7,12 27 165 <LD 0,12 <LD 0,03

2 Valea Şesei – amonte confl. Arieş 7,65 40 102 <LD 0,10 0,03 0,153 Fântâna 1 – aval baraj Vl. Şesei 6,91 8 155 <LD 0,05 0,02 0,024 Fântâna 2 – aval baraj Vl. Şesei 6,77 6 160 <LD 0,30 0,02 0,025 Aval baraj 7,22 38 125 <LD 0,12 0,02 0,26 Valea Cuibarului 2,45 492 31250 87 1955 56 21,77 Valea Steregoi 2,24 380 49020 358 2980 75 47



mg/lReziduu fix

mg/lCu2+

mg/lFetotmg/l

Zn2+

mg/lMn2+

mg/l1 Valea Steregoi 2,09 91 46092 506 2870 121 732 Valea Cuibarului 2,10 75 29488 85 2630 122 22,83 Sonda 8 5,00 33 1100 1,50 0,35 1,39 1,674 Grifon 7,72 18 667 <LD 0,27 <LD 1,124 Aval baraj 5,02 46 1088 1,55 0,30 1,37 1,604 Fântâna 1 – aval baraj Vl. Şesei 6,95 12 220 <LD 0,08 <LD 0,155 Fântâna 2 – aval baraj Vl. Şesei 7,30 10 245 <LD 0,04 <LD 0,246 Fântâna 3 – aval baraj Vl. Şesei 6,75 22 268 <LD 0,15 <LD 0,357 Valea Şesei – amonte confl. Arieş 5,12 50 1050 1,29 0,15 1,19 1,548 Valea Ştefancei amonte confl. Arieş 7,54 34 275 <LD 0,10 <LD 0,12




56


mg/lReziduu fix

mg/lCu2+

mg/lFetotmg/l

Zn2+

mg/lMn2+

mg/l1 Valea Steregoi 2,22 95 48420 490 3010 75,7 45,72 Valea Cuibarului 2,34 50 30196 102 2418 67,5 20,23 Aval baraj 7,00 81 1855 0,2 0,23 0,25 2,554 Fântâna 1 – aval baraj Vl. Şesei 7,11 10 209 <LD 0,12 <LD 0,295 Fântâna 2 – aval baraj Vl. Şesei 6,80 10 188 <LD 0,15 <LD 0,026 Valea Şesei – amonte confl. Arieş 7,12 90 1818 0,12 <LD 0,22 2,217 Valea Ştefancei amonte confl.

Arieş 7,15 39 234 <LD 0,11 <LD 0,22

LD – limita de detecţie: pentru Cu – 0,005 mg/l; Fe – 0,005 mg/l; Zn – 0,01 mg/l; Mn – 0,005 mg/l.Probele au fost recoltata în 18.12.2013 de către comisia de iazuri

În perioada 2010-2011 s-au realizat atât teste de laborator cât şi teste la faza pilot, pentru areuşi adaptarea instalaţiei Kurion la particularităţile specifice apelor de mină provenite din haldele desteril de la Roşia Poieni.

Pe baza rezultatelor obţinute de specialiştii de la S.C.CUPRU MIN S.A.Abrud, firma Kurion aprezentat o ofertă pentru o instalaţie de ecologizare a zonei Valea Şesei. Această instalaţie îşi propuneneutralizarea şi demineralizarea apelor acide scurse de pe haldele de steril, cu recuperarea cuprului şizincului, cu asigurarea intrării în circuit închis a apelor uzate, iar purjările către iaz respectiv cătreemisar, să se facă respectând legislaţia în vigoare. Prin recuperarea cuprului şi a zincului în produsevandabile, se pot asigura fondurile necesare pentru neutralizarea şi demineralizarea apelor acidescurse din haldele de steril. De menţionat este şi faptul că momentan există în lucru studiul defezabilitate pentru realizarea instalaţiei de recuperare a metalelor din apele acide, după care urmeazăîntocmirea proiectului tehnic pentru realizarea instalaţiei.

Receptorul apelor evacuate din incinta S.C. CUPRU MIN S.A., este râul Arieş, prin intermediul adoi afluenţi (pârâul Valea Ştefancei şi Valea Şesei). Calitatea apei evacuate din iazurile de decantaretrebuie să se încadreze în limitele impuse de NTPA 001/2002, cu derogarea aprobată de ANARBucureşti, pentru limitele maxime acceptate la conţinuturile de metale grele, conform Autorizaţiei degospodărire a apelor. Pentru urmărirea parametrilor de calitate a apei evacuate din iazurile dedecantare, zilnic se fac determinări în cadrul laboratorului de analize fizico-chimice al uzinei depreparare Dl. Piciorului. Astfel, tot zilnic se fac colectări de probe, atât în amonte cât şi în aval deconfluenţa cu râul Arieş a pârâului Valea Şesei, pentru a urmări continuu influenţa pârâului Valea Şeseiasupra calităţii apei din râul Arieş.

Calitatea apei evacuate din iazurile de decantare Valea Şesei şi Valea Ştefancei trebuie să seîncadreze în limitele privind condiţiile de calitate a apelor evacuate conform Autorizaţiei de gospodarirea apelor nr. 87/04.04.2013

Valoarea admisă pentru indicatorii de calitate specifici

anul2011 pH

materiitotale în

suspensieMTS

manganMn2+

zincZn2+

cupruCu2+

fier totalionic Fe2+

Fe3+

reziduu filtrat la105

4,7 -8,5 100 mg/l 4,0 mg/l 3,5mg/l 7 mg/l 30 mg/l 2000mg/l

frecvenţa demonitorizare / punctde recoltare probe

zilnic - în zilele lucrătoare: 5 zile/săptămână, din probe momentane recoltate din secţiunea postuluihidrometric existent amonte de punctul de confluenţă al Văii Şesei cu râul Arieş.



57

Pentru urmărirea parametrilor, în scopul respectării valorilor maxime impuse, în cadrullaboratorului de analize fizico-chimice al uzinei de preparare Dealul Piciorului se determină zilniccalitatea apei captată sau evacuată în emisar. Astfel, zilnic se fac colectări de probe atât în amonte câtşi în aval de confluenţa cu râul Arieş a pârâului Valea Şesei. De asemenea se monitorizează zilnic (înzilele lucrătoare) calitatea apelor evacuate din iazul Valea Şesei, din probă momentană recoltată dinsecţiunea postului hidrometric existent în amonte de punctul de confluenţă al văii Şesei cu râul Arieş.

În vederea asigurării gradului de limpezire necesar a apei evacuate din barajul Valea Şesei s-aprevăzut şi executat prelungirea spre amonte a sistemului de evacuare. În cadrul Uzinei de preparareDealul Piciorului există un laborator de analize fizico-chimice care determină zilnic calitatea apei folosităîn procesul tehnologic sau evacuată în emisar (râul Arieş).

Zilnic se fac colectări de probe de apă de pe Valea Şesei (la confluenţa cu râul Arieş şi de perâul Arieş în amonte şi aval de confluenţa cu Valea Şesei). De asemenea se fac prelevări de probe dinapa de la sonda inversă, de la galeria de evacuare şi din văile Geamăna şi Steregoi prelevările suntperiodice şi în situaţii critice.

Teoretic, în iaz ar trebui să se producă neutralizarea apelor acide, fenomen care nu serealizează natural, datorită densităţilor diferite ale celor două ape precum şi datorită formei neregulate acuvetei iazului.

De fenomenul de leşiere bacteriană este afectat în prezent cel mai mult factorul de mediu „apă”.Apele care izvorăsc din subsolul terenului unde sunt amplasate haldele de steril, precum şi alte izvoaredin amonte de aceste depozite şi cele provenite din ploi şi topirea zăpezilor, „spală” haldele, produc înmasa minieră depozitată efectele menţionate anterior, în final aceste ape ajungând la un pH foarte acidşi fiind încărcate cu ioni de matale grele (Cu2+, Fe2+, Fe3+, Zn2+, Mn2+, etc.).

Staţia de neutralizare pe lângă faptul că rezolvă doar parţial problema poluării apelor ce intră îniazul de decantare prin cele două surse (Valea Steregoi şi Valea Cuibarului) implică nişte cheltuielifinanciare mari, motiv pentru care considerăm că este necesară realizarea instalaţiei de recuperare acuprului.

4.5.6. Interpretare

Evoluţia pH-ului în cele trei puncte de monitorizare este reprezentată în graficele de mai jos:



58

Aportul de apă din Valea Şesei este în măsură să influenţeze valorile pH-ului şi ai celorlalţiparametri fizico-chimici de la nivelul râului Arieş, după confluenţă. Efectul pozitiv al instalaţiei deneutralizare prin care se utilizează lapte de var în concetraţie 5-10%, se face simţit prin dispariţiavariaţiilor semnificative ale nivelelor de pH de pe Valea Şesei. Dacă în trecut valorile pH-ului conţinut deapele venite de pe Valea Şesei erau în măsură a conduce la modificări semnificative ale pH-ului râuluiArieş, odată cu stăpânirea proceselor de neutralizare, acest fenomen s-a redus drastic.

În anexe sunt prezentate buletine de analiză.



59

4.6. Producerea şi eliminarea deşeurilor

4.6.1. Surse potenţiale de contaminare a amplasamentului

A. Haldele de steril

Sterilul de carieră minereu rezultat din activitatea de decopertare – subcategoria 01.01. – deşeuride la excavarea minereurilor; 01 01 01 – deşeuri de la excavarea minereurilor metalifere, definiteconform OUG 78/2000, cu modificările ulterioare, HG 349/2005 şi codificat conform OM 856/2002privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurilepericuloase.

Suprafaţa de teren ocupată de haldele de steril este următoarea:

Nr. crt Denumirea depozitului Suprafaţa1 Halda Obârşia Muntari 27 ha2 Halda Valea Cuibarului 67 ha3 Halda Geamăna 26 haTotal suprafaţă de halde 120 ha

Halda Valea Cuibarului

Reprezintă cel mai important depozit de steril din cadrul perimetrului de exploatare. Are osuprafaţă ocupată de 67 ha şi o înălţime de 370 m. Suprafaţa disponibilă este de 149 ha. Areînmagazinat un volum de 45.207.860 m3. Capacitatea totală proiectată este de 85.600.000 m3.


Înălţimea haldelor la capăt de treaptă variază între 100 – 250 m iar unghiul de taluz format estecuprins între 30o – 50o. Halda Valea Cuibarului mai are pentru amplasament o suprafaţă disponibilă deaproximativ 82 ha.

Halda Geamăna

Este amplasată pe versantul estic al masivului Dealul Jgheabului şi are platforma de haldare lacota 996 m. Suprafaţa totală a amplasamentului este de 99 ha, din care sunt ocupate până în prezent26 ha.

Înălţimea haldei este de 150 m, iar unghiul de taluz de 300. Capacitatea de depozitare este de21.250.000 m3. Volum de steril înmagazinat 5.527.974 m3.

Halda Obârşia Muntari

Este situată pe versanţii sudici ai masivelor Vârşii Mici şi Curmătura, are o platformă de haldarela cota 1170 m şi are destinată pentru amplasament o suprafaţă de 46 ha. În această haldă suntdepozitate 5.300.000 m3, care ocupă efectiv o suprafaţă de 27 ha.

Înălţimea haldei este de 120 m, iar unghiul general de taluz de 30o.



60

Compoziția chimică a sterilului depozitat în haldele de Roșia Poieni este prezentată în matriceade mai jos:

Compoziţia chimică a sterilului depozitat în haldele de steril de la Roşia PoieniIndicator %

Fetot Fe2+ Cu Mn Zn Ca S pH As Al Rez

fix SO4 Pb Mg

Proiect WB,IMNR, 2004Steril dedecoperta 1 4.68 0.98 0.018 0.007 0.007 0.98 5.29 3.87 9.6

Steril dedecoperta 2 9.6 0.2 0.16 0.0018 0.014 1.1 9.05 4.32 9.6

Proiect WB,Prospecţiuni,2004HaldaCuibarului, 1 3.83 0.01 0.008 0.001 0.19 8.62 0.01 0.01

HaldaCuibarului, 2 2.54 0.002 0.008 0.003 0.21 2.88 0.003 0.19

HaldaCuibarului, 3 3.24 0.002 0.038 0.001 0.19 3.2 0.003 1.22

HaldaGeamăna,1 5.41 0.046 0.008 0.007 0.18 5.57 0.006 0.11

Halda Geamăna,2 2.79 0.004 0.054 0.003 2.24 4.92 0.003 0.59

Halda Geamăna,3 5.33 0.053 0.008 0.004 0.14 4.86 0.006 0.69

Din punct de vedere al terenurilor ocupate de depozitele de steril, unitatea nu a avut problemedeosebite, întrucât din punct de vedere legislativ terenurile ocupate sunt în administrarea SC CUPRUMIN SA Abrud.

B. Iazurile de decantare

Suprafaţa de teren ocupată de iazurile de decantare este următoarea:

Nr. crt Denumirea depozitului Suprafaţa1 Iazul Valea Ştefancei I 10,4 ha2 Iazul Valea Ştefancei II 12 ha3 Iazul Valea Şesei 156 haTotal suprafaţă iazuri de decantare 178,4 ha

Cetegorii de deşeuri:Steril de flotaţie rezultat din procesul de preparare a minereului cuprifer – subcategoria 01.03. -

deşeuri de la procesarea fizică şi chimică a minereurilor metalifere; 01 03 06 – reziduuri, altele decâtcele specificate la 01 03 04 şi 01 03 05, definite conform OUG 78/2000, cu modificările ulterioare, HG349/2005 şi codificat conform HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarealistei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.




61

Sterilul de flotaţie se prezintă ca un solid fin măcinat, cu particule nisipoase, cu densitatea de2,3 – 2,5 kg/dm3, insolubile în apă, stabile din punct de vedere fizic şi chimic în condiţii normale dedepozitare. Fineţea de măcinare este de max. 0,074 mm.

Analizele geotehnice de laborator executate pe sterilul depozitat în iazurile de decantare pun înevidenţă următoarele caracteristici fizico-mecanice ale sterilului depozitat: din punct de vederegranulometric sunt reprezentate în majoritate de nisipuri fine (90%) şi nisipuri prăfoase (cu următoareaalcătuire pietriş - %, nisip 30-82%, praf 29-42%, argilă 6-16%), cu treceri spre prafuri nisipoase sauargiloase (5-10%);

Sterilul depozitat este alcătuit mineralogic din fragmente de cuarţ (30-35%), feldspaţi potasici(25-30%), clorit (7-8%), illit, sericit (20-25%), biotit (2-3%), şi minerale opace 1-4% (pirită, calcopirită,magnetit).

Sterilul de flotaţie este depozitat în iazurile de decantare, care reprezintă depozite cu rol dedecantare a sterilului şi epurare mecanică a apei limpezite evacuate.

Iazul Valea Şesei

Este principalul iaz în funcţiune, fiind amplasat pe teritoriul comunei Lupşa, sat Geamăna.Este un iaz de vale format prin bararea văii Şesei cu un baraj construit din anrocamente, cu

masca filtrantă pe versantul amonte, amplasat la circa 7,2 km de confluenţa văii Şesei cu râul Arieş.Suprafaţa actuală a iazului la nivelul digului de steril este de 156 ha, iar cantitatea de steril

depozitată până în prezent este de circa 51 milioane tone steril. Valea Şesei are bazinul de recepţie de23 km2, ale cărui ape intră în iaz pe mai multe căi, dintre cele mai importante sunt Valea Vintei, PârâulSteregoi, Valea Cărbunarilor şi Valea Cuibarului.

Transportul sterilului în Valea Şesei se face gravitaţional pe o conductă de 600 mm după oîngroşare prealabilă la diluţia 2,5 m3 apă/tona steril în îngroşătoare mecanice de diametru 80 m undesterilul intră la o diluţie de 4 m3 apă/tona steril. Apa limpezită din îngroşătoarele de diametru 80 m prinintermediul unei staţii de pompe se reintroduce în fluxul tehnologic prin pompare în bazinele de 20.000m3. În vederea asigurării gradului de limpezire necesar s-a prevăzut şi s-a executat prelungirea spreamonte a sistemului de evacuare existent.

Sistemul de evacuare este alcătuit dintr-o conductă colectoare pozată pe sol şi un sistem desonde inverse amplasate pe versantul drept al iazului. Conducta colectoare s-a realizat din tuburi debeton recomprimat Dn 800 mm. Capătul aval al conductei colectoare este racordat la canalul deversorde coastă, respectiv la galeria de evacuare a apelor mari la cota 662 m. Excedentul de apă curentă diniaz se evacuează prin sistemul de sonde inverse amplasate pe versant.

Iazul Valea Ştefancei I

În prezent este iaz de decantare aflat în aşteptare, fără depuneri de steril. Este amplasat peteritoriul comunei Lupşa, sat Ştefanca, pe firul văii Ştefanca. Este format prin bararea văii Ştefanca cuun baraj de anrocamente, situat la 3 km de confluenţa cu râul Arieş. Iazul a funcţionat experimentalpână în 1986 şi în anumite perioade şi după această dată ca iaz de avarii.

Iazul Valea Ştefancei II

Este amplasat în aval de iazul Vl. Ştefancei I şi este folosit în prezent ca iaz de avarii. El esteconstruit prin bararea văii Ştefanca cu un baraj de anrocamente principal şi un baraj de picior, fiindproiectat să se depoziteze prin hidrociclonare, sistem la care s-a renunţat ulterior



62

În urma analizelor efectuate de firme specializate, referitor la sterilul de flotaţie, se ajunge laconcluzia că sterilele de flotaţie au caracteristici identice şi diferenţa dintre cele trei iazuri de steril aleunităţii o reprezintă doar capacitatea de depozitare. Iazul Valea Şesei nu generează ape acidemineralizate, ci este un tampon între apele scurse din haldele de steril din amonte de iaz şi Valea Şesei,în care ajung toate apele din zona hidrografică respectivă. Sterilul de flotaţie evacuat sub formă dehidromasă sterilă are următoarele caracteristici, redate în matricea de mai jos:

Specificaţie UM Valoare Aspect:particule fine nisipoase, cu d=2,3-2,5 kg/dmc, insolubile în apă, stabile din punct de vedere fizic şi chimicîn condiţii normale de depozitare.Hidromasa sterilă deţine un raport lichid/solid între apă şi sterilul transportat de

L/S =2-4,5/1 şi pH=10-12Fineţe demăcinare

% max0,074mm

70-85

Compoziţiechimică

Specifi

caţie

pH Cu S Fe Zn Pb CaO As Al2O3 MgO SiO2 Mo Bi

Valoare % 10-12 0,08-0,15

0,9-2,5

3-5 0,005-0,02

0,005-0,01

1,5-3,6 0,003-0,010

12-15 1,5-2 60-68 0,005-0,01

0,005-0,01

Compoziţiemineralogică

Specifi

caţie

CuSO4 CuCO3

CuS

CuFeS2

FeS2 cuarţ feldspat

Rociargiloase

Valoare % 0-0,001 0,01-0,03

0,01-0,

0,05-0,1

0,05-0,1

40-60 20-60 20-40

Conform HG NR.856/2002, sterilele din cele trei iazuri de decantare se încadrează la categoria0.1, subcategoria 01.03, poziţia 01.03.06 – reziduuri altele decât cele specificate la 01.03.04*şi01.03.05*.

La poziţia 01.03.04* nu se încadrează deoarece sterilul de uzină este transportat şi depozitatsub forma unei hidromase cu pH=10-12.

La poziţia 01.03.05* nu se încadrează deoarece hidromasa sterilă nu conţine cationi de metalegrele solubilizaţi. Metalele grele din sterilul de flotaţie sunt la conţinuturi mici, conform tabelului de maisus, şi sunt sub formă de sulfuri metalice insolubile (inactive) în condiţiile concrete de transport şidepozitare.

În consecinţă conform anexei 2.1 şi art.8, aliniat 2, încadrarea corectă a acestor sterile este lapoziţia 01.03.06 - reziduuri altele decât cele specificate la 01.03.04*şi 01.03.05*.

Dacă analizăm caracteristicile sterilului de flotaţie, concomitent cu prevederile Legii nr.211/2011privind regimul deşeurilor, vom constata următoarele:

Conform anexei nr.4 - Proprietăţi ale deşeurilor care fac ca acestea să fie periculoase, sterilulde flotaţie ar trebui să aibă una din caracteristicile de pericol toxic (şi foarte toxic), nociv, coroziv, iritant,cancerigen, toxic pentru reproducere, mutagen şi ecotoxic. Acest lucru este exclus întrucât sterilul atâtpe perioada transportului, cât şi pe perioada depozitării nu are proprietăţi explozive, oxidante, foarteinflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, corozive, infecţioase, toxice pentru reproducere,mutagene, sau producătoare de gaze toxice.

În ceea ce privesc poziţiile :H 14 — „Ecotoxice”: deşeuri care prezintă sau pot prezenta riscuri imediate ori întârziate pentru unulsau mai multe sectoare ale mediului înconjurător;



63

H 15 — deşeuri capabile prin orice mijloace, după eliminare, să producă altă substanţă, de exemplu,levigat, care posedă oricare din caracteristicile prezentate mai sus,

În ceea ce priveşte poziţia H 14 –e fecte ecotoxice - deşeuri care prezintă sau pot prezentariscuri imediate ori întârziate pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului înconjurător, menţionămcă numai prin funcţionarea uzinei de preparare şi ale iazului Valea Şesei, hidromasa sterilă care setransportă şi se depozitează în iaz nu are efecte ecotoxice asupra apelor evacuate din iaz şi implicitasupra râului Arieş.

Materialul solid depozitat în iaz şi apele bazice din hidromasa sterilă nu au efecte ecotoxiceasupra factorilor de mediu. Nu trebuie neglijat faptul că acest caracter bazic al hidromasei sterile estemult diminuat şi de aportul de apă din fiecare zonă hidrografică unde este situat fiecare iaz în parte.

Referitor la poziţia H15, menţionăm că hidromasa sterilă provenită de la uzina de preparare,dacă este depozitată în condiţii normale, conform tehnologiei aprobate, nu poate să producă asemeneaefecte. Din contră, funcţionând şi asigurând permanent hidromasă sterilă în iaz, vom asigura agentul deneutralizare pentru apele acide mineralizate din amonte de iaz şi care se acumulează în coada iazului.Atenţionăm că nefuncţionarea iazului Valea Şesei ca depozit de steril, poate avea pe termen lung efectedistrugătoare asupra zonei, prin neasigurarea agentului de neutralizare. Deci hidromasa sterilă nu arenici una din proprietăţile prevăzute în anexa 4 care ar face ca sterilul de flotaţie să fie încadrat ca deşeupericulos.

Conform documentelor de referinţă BREF, minereurile metalifere au în mod obişnuit mineralelefin răspândite în cadrul minereului. De asemenea, minereurile metalifere din zăcământ sunt în principalîntreţesute neregulat. Pentru a elibera mineralul dorit, minereul brut trebuie să fie redus în dimensiune lao pulbere fină, astfel încât mineralele metalifere să poată fi recuperate din minereul brut prin diversetehnici de procesare, în multe cazuri prin flotaţie. Cum flotaţia este un proces “umed”, sterilul dinprocesarea metalului este tipic în formă nămoloasă şi este administrat în iazuri de decantare. Dacămetalul este obţinut dintr-o carieră, trebuie să fie administrate şi mari cantităţi de piatră reziduală, deobicei în halde. Majoritatea metalelor sunt extrase ca sulfuri sau oxizi de minerale. Mineralele metaliferesulfidice deseori, dar nu întotdeauna, conţin pirită, o sulfură de fier. Indiferent de metoda de procesarefolosită, unii dintre aceşti compuşi metal-sulfură vor fi întotdeauna incluşi în steril. Dacă aerul şi apa auacces la steril sau piatră reziduală, se pot forma acizi, care au un mare impact asupra mediului, acestfenomen este numit Scurgere de rocă acidă (ARD).

Respectând cele mai bune tehnici disponibile (BAT) sterilul de flotaţie rezultat la Roşia Poienieste depozitat în iazuri de decantare convenţionale cu dezvoltare în trepte spre amonte, cu folosirea deanrocamente, iar sterilul rezultat în urma activităţii de descopertă este depozitat în haldele de steril.Conform documentelor BREF pentru iazurile de decantare ale unităţii de la Roşia Poieni, sunt prevăzutevariante de golire a surplusului de apă din iaz, în cazul apariţiei unor probleme, de asemenea suntprevăzute alte instalaţii de descărcare, în iazul de rezervă.

Activităţile de rutină pentru urmărirea stabilităţii barajelor şi a haldelor includ următoareleprevederi din documentele BREF:

Inspecţii vizuale – efectuate de un supraveghetor cu experienţă, urmărind o lista prestabilită debifat care se concentrează pe caracteristicile care pot duce la apariţia de probleme dacă nu suntcorectate, de exemplu sisteme de evacuare blocate, eroziune excesivă, umiditate excesivă la bazapantei etc. Aceste liste de bifat se bazează pe caracteristici care se pot observa imediat de cătreoperatorii experimentaţi şi care pot fi corectate cu uşurinţă într-o perioadă de timp rezonabilă. Acest tipde inspecţie simplă poate păstra o haldă sau un iaz într-o stare bună de funcţionare; adică inspecţiilezilnice nu trebuie să se bazeze pe probleme care necesită o abordare mai detaliată din punct de vedereştiinţific. Este importantă păstrarea unei evidenţe a acestor inspecţii zilnice care sa poată fi consultată in



64

viitor, şi, dacă aceste inspecţii duc la identificarea unor probleme care nu pot fi corectate de operatorsau care sunt extrem de anormale, există o procedură de a anunţa o persoană mai competentă.

Revizii anuale – acestea includ o inspecţie topografică completă a structurii de două ori pe an,sau mai frecvent dacă este necesar .

Este instalat un sistem de piezometre verticale, atât in structura suprafeţei de deasupra falezeide steril, cât şi sub nivelul solului în substraturi. Nivelul apei în aceste piezometre se citeşte periodic,pentru a înregistra orice diferenţă în funcţie de anotimp, mai ales în fluxul apei freatice.

Orice schimbare bruscă sau anormală trebuie semnalată unei persoane mai competente.Modul în care se respectă aceste tehnici este evaluat de către experţii în iazuri, în cadrul

evaluărilor de funcţionare în condiţii de siguranţă, emiterea autorizaţiilor de funcţionare în condiţii desiguranţă de către Ministerul Mediului, pentru cele 3 iazuri aflate în exploatare, fiind practicrecunoaşterea respectării celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinţă BREFprivind cele mai bune tehnici disponibile pentru Managementul sterilului şi a sedimentelor reziduale dinactivităţile miniere.

În ceea ce priveşte apele acide provenite de pe halde, pentru neutralizarea acestora seutilizează tehnica BAT, conform documentelor de referinţă BREF privind cele mai bune tehnicidisponibile pentru Managementul sterilului şi a sedimentelor reziduale din activităţile miniere, pentrutratarea efluenţilor acizi (secţiunea 2.5.15.5), respectiv tratarea activă prin adăugarea de carbonat decalciu, var hidratat sau var stins.

Începând cu anul 2012 a fost pusă în funcţiune o instalaţie de neutralizare a apelor acide, cerealizează neutralizarea apelor acide prin dozarea de soluţie de var 10% în zona de contact a apeloracide cu sterilul de flotaţie. Prepararea soluţiei de var se face la uzina de preparare Dl.Piciorului şi estetransportată gravitaţional până în zona de dozare.

Izolat au fost plângeri privind dorinţa unor oameni de a mai fi expropriaţi o dată, pretenţie careiese din limitele legislative. Situaţiile au fost clarificate conform documentelor existente în arhiva unităţii.

4.6.2. Depozitarea deşeurilor

Deşeurile solide reclamă suprafeţe mari de terenuri pentru depozitare, care sunt sustrase utilizăriipentru silvicultură sau agricultură. Aceasta impune o gestionare cât mai judicioasă a depozităriideşeurilor pentru limitarea ocupării şi poluării terenurilor prin construirea haldelor de steril şi a iazurilorde decantare.

Pe lângă deşeurile solide sunt generate şi deşeuri lichide în cantităţi care depăşesc de maimulte ori pe cele solide (ex. apele reziduale care se află în raport de 2-4:1 faţă de minereul prelucrat).

Surse de deşeuri sunt activitatea de descopertă din carieră, procesul tehnologic de preparare dinUzina de preparare Dealul Piciorului, activitatea de întreţinere, reparaţii echipamente tehnice, instalaţii,mijloace de transport.

Sterilul rezultat din activitatea de decopertare este depus pe haldele Valea Cuibarului şi haldaGeamăna. Halda Obârşia Muntari va fi utilizată numai în cazul extinderii capacităţii de producţie, cureînceperea extracţiei de masă minieră de la treptele superioare ale carierei.Instalaţiile de gestionare a deşeurilor provenite din activităţile de exploatare şi procesare a minereuluicuprifer de la Roşia Poieni sunt următoarele:

1. Colectarea şi depozitarea deşeurilor miniere pentru sterilul de carieră

Halda Obârşia MuntariSuprafaţa proiectată pentru această haldă a fost de 46 ha, pentru depozitarea a 10 500 000 m3

steril de carieră, iar până în prezent s-au depus 5 300 000 m3. Depunerea de steril minier pe această



65

haldă a fost sistată câţiva ani, din acet motiv s-a dezvoltat o vegetaţie spontană care contribuie lamărirea stabilităţii generale a acesteia.

Halda Valea CuibaruluiEste cel mai important depozit activ de steril de carieră din obiectivul minier Roşia Poieni. Pe

această haldă s-au depozitat până în prezent 45 207 860 m3 steril de carieră, care ocupă o suprafaţă de67 ha. Suprafaţa proiectată pentru amplasarea acestei halde a fost de 149 ha, corespunzătoare uneicapacităţi de depozitare de 85 6000 000 m3 steril de carieră.

Halda GeamănaPână în prezent s-au depozitat 5 527 974 m3 steril de carieră şi minereu sărac, volum ce

acoperă o suprafaţă de 26 ha. Suprafaţa proiectată pentru această haldă a fost de 99 ha pentru unvolum total de 21 250 000 m3.

În afara acestor halde ce prezintă depozitele amenajate pentru stocarea materialului provenitdin descoperta rezervelor de minereu de cupru, în decursul timpului s-au format mici halde amplasate înapropierea obiectivelor realizate.

În aceste depozite ad-hoc s-au depus materiale provenite din lucrări de amenajare a unorplatforme cu scopuri diverse, lucrări de construcţie a unor drumuri de acces în interiorul perimetrului şiconsolidări de alunecări de teren, lucrări minere de deschidere şi pregătire, de asemenea şi săpareagaleriilor. Aceste halde s-au format în apropierea obiectivelor din care s-au excavat materialelerespective, în scopul reducerii cheltuielilor de transport.

La nivelul exploatării mai funcţionează halde de extindere mai modestă utilizate pentrudepozitarea (temporară) a unor materiale de descopertă, aşa cum este cazul Haldei de descopertăsituate între Halda Cuibarului şi Halda Geamăna, respectiv halda de descopertă a carierei de calcarPârâul Româneasa, situată la baza carierei. Sterilul de carieră piatră este codificat conform OM856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusivdeşeurile periculoase - 01 04 08 deşeuri de pietriş şi spărturi de piatră, altele decât cele specificate la01 04 07.

Conform DDE 148-50-129-01-02 locul de haldare se află între halda Geamăna şi Cuibarului,deoarece în halda Geamăna s-a prevăzut a fi depozitat minereu sărac ce urma să fie tratat chimic învederea recuperării metalului rămas în steril. Cota platformei hălzii variază de la 1030 la 1038 m, pentrua se realiza o pantă de 7% în vederea eliminării acumulării de apă pe haldă, ce ar reduce stabilitateaacesteia.

Sterilul provenit din exploatarea de piatră Dl.Jgheabului este constituit în general din argile,marne, microconglomerate şi conglomerate brune, şi din depozite recente cuaternare (formaţiunideluvio-coluviale şi aluvionare precum şi grohotişuri şi conuri de dejecţie cu grosimi variabile).

Sterilul rezultat din descopertă de la cariera Româneasa a fost proiectat să fie depozitat la bazacarierei, în halda Hoanca lui Colan. Transportul sterilului s-a prevăzut să se facă pe drumul de acces latreaptă în condiţii de securitate, prin păstrarea unei distanţe de 5-6 m faţă de buza haldei existente ladeversarea materialului. Proiectul prevedea împrăştierea materialului pe haldă cu ajutorul buldozeruluiîn proporţie de 50% şi nivelarea acestuia în straturi de 51-100 cm, tocmai pentru a se evita curgerileneconcentrate care ar putea provoca accidente. Platforma de haldare a fost proiectată a avea o pantăde 1% pentru surgerea apelor provenite din precipitaţii.

Sterilul provenit de la cariera Româneasa este constituit din micaşisturi şi şisturi cuarţitice,paragnaise granitice, gresii, conglomerate, etc.

Întrucât acest steril a putut fi utilizat ca masca filtrantă la realizarea treptelor de supraînălţare abarajului Valea Şesei, până în prezent în această haldă nu s-a depus steril.



66


Depozitele de steril (iazuri şi halde), sunt prin natura produselor care se depozitează, depozite dedeşeuri, întrucât pentru industria minieră sterilul de carieră este un deşeu al tehnologiei de extracţie, iarsterilul de flotaţie este un deşeu al preparării clasice.

2. Colectarea şi depozitarea deşeurilor miniere pentru sterilul de flotaţie

Iazul de decantare Valea ŞeseiEste principalul iaz de epurare mecanică şi stocare a sterilului provenit din procesarea minereului

cuprifer de la Roşia Poieni. Este un iaz de vale realizat de un baraj din anrocamente de calcar provenitedin cariera Pârâul Româneasa situată pe versantul stâng al Văii Şesei, aval de baraj.

Volumul depunerilor de steril de flotaţie de la intrarea în funcţie a iazului este de 32 914 339 m3.La cota actuală de 700 m a coronamentului barajului, suprafaţa iazului este de 156 ha. Cota finalăaprobată pentru supraînălţarea barajului este de 710 m. Suprafaţa iazului la această cotă va fi de 221ha, iar capacitatea de depozitare totală de 66 milioane m3.

Sterilul de flotaţie, după îngroşare, este transportat gravitaţional la iazul Valea Şesei, fiinddeversat de pe coronamentul barajului prin intermediul ştuţurilor de golire şi a furtunelor de dirijare.Pentru încărcarea uniformă a iazului şi pentru a permite executarea lucrărilor de înălţare a barajului s-aurealizat puncte de deversare suplimentare pe Valea Cărbunarilor şi la coada iazului Valea Geamăna.

Deversarea tulburerilor în coada iazului, în zona de acces şi cantonare a apelor acide scurse dinhaldele din Valea Cuibarului şi Geamăna, prezintă şi avantajul unui contact mai direct între acestecategorii de ape, pentru creşterea valorii pH-ului la intrarea în sistemele de evacuare ale iazului.

În afara tulburelii de steril de flotaţie, care iese din fluxul de preparare cu un pH bazic (11-12)pentru creşterea valorii pH-ului la evacuarea din iaz, suplimentar se adaugă suspensie de hidroxid decalciu (5-10% concentraţie) în zona în care cantonează apele acide scurse din haldele din amonte deiaz. Suspensia de var stins se prepară în gospodăria de var din incinta de preparare şi se transportăgravitaţional la coada iazului prin intermediul unei conducte DN 200 mm.

Iazul de decantare Valea Ştefancei IIazul a funcţionat experimental până în anul 1986 şi apoi, ocazional, ca iaz de avarii până în

1993. Cantitatea totală de steril de flotaţie depusă în iaz în toată perioada de funcţionare este de 1 145760 t.

Colectarea şi evacuarea apelor meteorice căzute pe iaz şi în bazinul hidrografic aferent iazului serealizează prin intermediul unui canal deversor lateral construit la umărul stâng al barajului. Canalul estedeschis şi realizat din beton armat, accesul apei făcându-se în amonte, atât frontal, cât şi printr-o seriede fante laterale practicate pe latura dinspre iaz a canalului.

Iazul de decantare Valea Ştefancei IIIazul a fost pus în funcţiune în anul 1995, având o capacitate de depozitare de 17 milioane tone

de steril de flotaţie. Iazul funcţionează ca iaz de decantare de rezervă preluând tulbureala de steril înperioadele în care se produc şi se remedează avariile produse la sistemul de transport al tulburelii laiazul Valea Şesei. Volumul de steril de flotaţie depus în iaz de la intrarea acestuia în funcţiune şi până înprezent este de 666 091 m3. Colectarea şi evacuarea apelor limpezite şi meteorice căzute în bazinulhidrografic aferente iazului se face prin intermediul unui canal deversor de coastă.




67


Conform documentaţiilor tehnice existente, conţinutul fizico-chimic al iazurilor de decantare nudeţin atributele unor deşeuri periculoase.

În cadrul proceselor tehnologice se face apel la materiale explozibile, considerate relevanteconform HG 804/2007. Acestea sunt prezentate sintetic în matricea de mai jos:

Nr.crt.

Denumirea substanţeipericuloase

Nr.CASUN

Cantitatetotală

deţinută (t)

Capacitatetotală de

stocare (t)Stare fizică Mod de

stocareFraze de

risc

1 Amorse electrice 0030 0,00063 0,05 Solidă Depozit 1 R2-6-442 Fitil Bickford 0105 0,0 0,074 Solidă Depozit 1 R23 Sistem nonel 0360 0,00136 0,0075 Solidă Depozit 1 R2-6-444 Fitil detonant 0029 0,006 2,86 Solidă Depozit 1 R25 Dinamită 0081 9,9892 39,0 Solidă Depozit 2 R2-6-446 Gel exploziv 0241 8,6856 26,47 Solidă Depozit 3 R2-6-447 Nitramon 0082 0,0 7 Solidă Depozit 3 R28 Boostere 0042 0,0 5 Solidă Depozit 3 R2-6-44

Total 18,6827 80,46159 Azotat de amoniu poros 6484-

52-252,160 t fără

echiv550,0 t

fără echivSolidă Depozit 4 R2

Semnificaţia frazelor de risc R (conform HG 1408/2008) este următoarea:R2 – Risc de explozie la şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere;R6 – Pericol de explozie în contact sau fără contact cu aerul;R44 – Risc de explozie dacă este încălzit în spaţiu închis.

Amplasamentul se încadrează la „nivel inferior” conform art.2 şi art.8 din HG 804/2007, privindcontrolul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.

Tehnologia de haldareDepozitarea sterilelor (material grosier derocat, cât şi minereu cu conţinut <0,2% Cu, precum şi

descoperta – inclusiv solul vegetal), se realizează în cele 3 halde de steril prin:- deversarea materialului din autobasculante pe platforma treptei de haldare la o distanţă de 5-6m faţă de muchia talazului;- împingerea materialului depus pe platforma treptei de haldare spre taluzul haldei cu ajutorulbuldozerului;- nivelarea şi compactarea platformei de haldare pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare decirculaţie şi pentru a conferi stabilitate şi soliditate depozitului de steril;

Platformele de haldare vor fi construite cu o pantă de 1% înclinare spre taluz pentru scurgereaapelor din precipitaţii. Ţinând seama de condiţiile climatice din zonă, de tehnologia de formare ahaldelor şi de înălţimea mare a acestora, procesul de haldare se va face cu respectarea întocmai aNormelor Departamentale privind proiectarea, realizarea şi conservarea haldelor, care au fost avizatecu procesul verbal nr. 234/10.02.1990.

La realizarea efectivă a procesului de haldare, de construcţie şi întreţinere a haldelor vor fiavute în vedere prevederile proiectelor DDE, care s-au întocmit pentru excavaţiile în descoperta cariereiRoşia Poieni şi anume: DDE 148-50-101-03-01/martie 1994; 148-50-101-01-05/august 1995; 148--50-101-01-06/octombrie 1995.

La nivelul companiei miniere Roşia Poieni există preocupări în ceea ce priveşte o gestiune maieficientă a proceselor tehnologice, minimizarea producerii de deşeuri (în special a celor miniere) şi



68

neutralizarea acestora (a se vedea inclusiv eforturile de implementare a unor noi tehnologii de leşiere adepozitelor de sterile).

La nivel de unitate nu există un audit, dar deşeurile se gestionează conform autorizaţiei de mediunr. 27/04.02.2008, capitolul IV, privind gestionare deşeurilor, se valorifică pe bază de contract, conformlegislaţiei specifice în vigoare, prin preluare de către firme specializate, pe categorii, după cumurmează:

- deşeurile metalice de fier, cupru, aluminiu, oţel manganos;- deşeurile de cauciuc (anvelope, benzi de cauciuc);- deşeurile uleiuri uzate;- acumulatori uzaţi se depozitează în spaţii special amenajate şi se livrează în schimb firmelor

producătoare sau furnizoare de acumulatori, la achiziţia unor acumulatori noi;- deşeurile menajere sunt gestionate în cadrul sistemului integrat de gestiune a deşeurilor prin

contract cu CTTA SA Abrud.

Sumarul sistemelor de depozitare al deşeurilor miniereCa urmare a proceselor tehnologice specifice de obţinere a concentratului cuprifer, de la nivelul

platformei industriale şi al carierei, rezultă sterile, după cum urmează :- Sterilul de carieră, în haldele de steril: Cuibarului, Geamăna, iar în caz de extindere

capacitate şi în Halda Obârşia Muntari;- Steril de flotaţie, în iazurile de decantare: Valea Şesei şi Valea Ştefancei 2 (doar în

caz de avarii la iazul în exploatare sau la sistemul de transport hidromasă sterilă)Obiectivul minier Roşia Poieni, respectiv SC CUPRU MIN SA deţine cele 6 depozite de sterildintre care:

3 iazuri de decantare pentru depozitarea sterilului de flotaţie, şi anume:- iazul Valea Şesei - iaz în exploatare;- iazul Valea Ştefancei nr. 1 - iaz în aşteptare;- iazul Valea Ştefancei nr. 2 - iaz de avarii.

3 halde de steril pentru depozitarea sterilelor de carieră:- halda Cuibarului- în funcţiune;- halda Geamăna - în funcţiune;- halda Obârşia Muntari – inactivă;- exploatarea de la treptele superioare ale carierei.

Terenurile aferente depozitelor de sterile sunt ale statului român, date în administrare la SC CUPRUMIN SA Abrud.

4.6.3. Gestiunea deşeurilor

Gestionarea deşeurilor extractive rezultate în urma activităţii din cadrul obiectivului Roşia Poienise desfăşoară în conformitate cu documentele de referinţă BREF privind cele mai bune tehnicidisponibile pentru Managementul sterilului şi a sedimentelor reziduale din activităţile miniere.

Deşeurile reciclabile sunt gestionate şi valorificate corespunzător de către SC CUPRU MIN SA,astfel încât să se reducă la minim efectul poluant al acestora.




69

Sterilul de descopertă se transportă cu mijloace auto la haldele de steril (depozite definitive),amplasate în afara perimetrului de exploatare. Sterilul de flotaţie se transportă prin conducte sub formăde hidromasă, la depozitele de steril (iazurile de decantare). Aceste depozite fac obiectul autorizaţieiintegrate de mediu nr. SB 79 din 30.01.2007. Celelalte tipuri de deşeuri sunt colectate şi depozitate pecategorii, temporar, în spaţii special amenajate, până la valorificarea acestora (predarea către societăţispecializate în valorificarea acestora).

Uleiurile uzate se depozitează în recipienţi închişi, pe platforma Dl. Ţofului fiind periodic predateunor societăţi specializate în valorificarea acestora. O parte din uleiurile uzate, în special cele detransmisie, sunt gestionate intern, adică se refolosesc la reductoarele de la sistemul de transportminereu cu bandă şi la reductoarele echipamentelor tehnice din uzina de preparare. Acumulatorii autosunt returnati societăţilor de unde se achiziţionează acumulatorii noi.

Deşeurile menajere (20 01 08) provin de la personalul care îşi desfăşoară activitatea în carieră,fiind colectate în container separat şi ridicate periodic de societatea de salubritate.

Conform „Metodologiei privind stabilirea categoriei de importanţă a depozitelor de deşeuriindustriale depuse ca hidromasă” respectiv a Planului de implementare pentru Directiva 1999/31/CEprivind depozitarea deşeurilor, iazurile de decantare Valea Şesei şi Valea Ştefancei au fost încadrate la„depozite de deşeuri nepericuloase –clasa b”.

În scopul realizării încadrării depozitelor de deşeuri aparţinând S.C.Cupru Min S.A.Abrud,conform prevederilor HG 856/2008, anexa nr.3 şi ale Deciziei 2009/337/CE privind definirea criteriilor declasificare a instalaţiilor de gestionare a deşeurilor, s-a solicitat proiectantului general al obiectivuluiRoşia Poieni – IPROMIN Bucureşti, realizarea unui studiu privind clasificarea instalaţiilor de gestionarea deşeurilor din industria extractivă la S.C.Cupru Min S.A.Abrud.

Referitor la Studiu privind clasificarea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor din industriaextractivă la S.C.Cupru Min S.A. Abrud întocmit de S.C.IPROMIN S.A.Bucureşti menţionăm faptul că larealizarea acestei clasificări s-a avut în vedere:

- clasificarea depozitelor în funcţie de natura deşeurilor depozitate;- clasificarea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor în funcţie de perioada de funcţionare;- clasificarea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor din punct de vedere a stabilităţii fizice a

acestor instalaţii;- clasificarea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor din punct de vedere al stabilităţii calităţilor

fizice şi chimice ale deşeurilor depozitate;- clasificarea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor din punct de vedere al conţinutului de

deşeuri clasificate ca periculoase;- clasificarea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor din punct de vedere al conţinutului de

substanţe sau preparate clasificate ca periculoase.Monitorizarea şi gestionarea cantităţilor de deşeuri se face conform legislaţiei în vigoare.



70

Caracteristicile fizico-chimice ale deşeurilor depuse în haldele de steril şi iazurile de decantaresunt ilustrate în tabelele de mai jos:

Tipuri de deşeuri rezultatenr.crt. Denumire deşeu Cod deşeu Cantitate rezultată

1 Steril din descopertă 01 01 01 1 400 000 t/an2 Steril de flotaţie 01 03 06 2 200 000 t/an3 Anvelope scoase din uz 16 01 03 15 t/an4 Filtre de ulei 16 01 07* 100 kg/an5 Plăcuţe de frână altele decât cele specificate la

16 01 1116 01 12 10 kg/an

6 Uleiuri uzate (uleiuri minerale neclorurate de motor, detransmisie şi de ungere)

13 02 05* 6 t/an

7 Baterii şi acumulatori 16 06 01* 5 t/an8 Oţel manganos 17 04 05 250 t/an9 Aluminiu 17 04 02 1 t/an

10 Fontă 17 04 05 10 t/an11 Fier vechi (metale feroase) 17 04 05 1500 t/an12 Cupru (metale neferoase) 17 04 01 1 t/an13 Şpan bronz (pilitură şi şpan neferos) 12 01 03 500 kg/an14 Plumb 17 04 03 200 kg/an15 Hârtie şi carton 20 01 01 1 t/an16 Ambalaje de materiale plastice 15 01 02 500 kg/an17 Materiale plastice 20 01 39 300 kg/an18 Ambalaje metalice 15 01 04 500 kg/an19 Ambalaje de sticlă 15 01 07 100 kg/an20 Sticlă 20 01 02 50 g/an

* Deşeu periculos

Proprietăţile fizice ale sedimentelor din iazul de decantareIazul de

decantareTipuri de sol Nisip

%Mâl%

Argilă%

Conductivitate saturatăm/zi

Greutatevolumetrică

Porozitate

ValeaŞtefancei I

Argilă nisipoasă 75 15 12 2,26x10-1 1,24 0,54

Valea Şesei Nisip argilos 80 10 9 3,73x10-1 1,30 0,53

Proprietăţi chimice ale sedimentelor din iazul de decantareIndicator %

Fetot Cu Mn Zn Ca S Pb MgV. Şesei 4,79 0,133 0,031 0,011 0,67 1,94 0,007 0,99V. Ştefancei I 5,86 0,072 0,031 0,009 0,36 0,89 0,03 0,9V. Ştefancei II 5,70 0,133 0,047 0,017 1,01 1,83 0,011 1,19

Din cuprinsul acestei documentaţii s-au desprins următoarele concluzii principale:- deşeurile rezultate prin desfăşurarea activităţilor de extracţie şi preparare a minereului cuprifer

din zăcământul Roşia Poieni sunt deşeuri nepericuloase;- atât haldele de steril descopertă cât şi iazurile de decantare sunt depozite de deşeuri

nepericuloase.Prin aplicarea criteriilor de clasificare a instalaţiilor de gestionare a deşeurilor, a rezultat că

toate depozitele de steril provenit din activitatea de extracţie şi prelucrare administrate de S.C.CupruMin S.A. sunt instalaţii de gestionare a deşeurilor care nu se pot încadra în categoria A.



71

Astfel conform prevederilor anexei nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.856/2008 şi ale Deciziei2009/337/CE din 20 aprilie 2009 privind definirea criteriilor de clasificare a instalaţiilor de gestionare adeşeurilor în conformitate cu anexa III la Directiva 2006/21/CE A Parlamentului European şi aConsiliului privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă, depozitele de deşeuri de la RoşiaPoieni se încadrează astfel:

Nr.crt.

Tipul de deşeuriextractive

Clasificareadeşeurilor

conform HG 856/2002Depozitul de steril

Instalaţie decategoria A

conformAnexei III

1. Steril de flotaţie rezultat din procesul depreparare a minereului cuprifer 01 03 06 Iazul de decantare

Valea Şesei Nu


Valea Ştefancei Nu

3. Sterilul de carieră rezultat din activitatea dedecopertare minereu 01 01 01 Halda Valea

Cuibarului Nu

4. Sterilul de carieră rezultat din activitatea dedecopertare minereu 01 01 01 Halda Geamăna Nu

5. Sterilul de carieră rezultat din activitatea dedecopertare minereu 01 01 01 Halda Obârşia

Muntari Nu

6. Sterilul de carieră rezultat din activitatea dedecopertare piatră 01 04 08 Halda descopertă

piatră Nu

Deşeurile ce se depun în haldele şi iazurile de decantare se pot valorifica doar parţial, şianume:- sterilele de carieră se pot valorifica prin aplicarea la nivel industrial a leşierii bacteriene.- pentru sterilul de flotaţie nu s-a găsit o tehnologie de valorificare eficientă a acestuia.

4.6.4. Bilanţ de materiale

Cantităţi de materii prime, auxiliare şi combustibili, intrate în proces :Secţia Materii prime, auxiliare şi

combustibili Consumuri specifice Consum anual laproducţia actuală

Cariera RoşiaPoieni

Minereu cuprifer 2 200 000 tDescopertă 1 400 000 tMotorină 0,7 t/ 1000 t minereu Aproximativ 2400 t/an

pentru întreaga activitate

Uzina de preparare

Xantat etilic50 g/t minereuXantat amilic

Xantat izobutilicReactiv spumant 25 g/t minereuBile 1 g/t minereuVar 8 kg/t minereuPânză filtru 0,001 mp/t minereuCăptuşeli cauciuc 0,025 kg/t minereuCăptuşeli metalice 0,5 kg/t minereuApă industrială 2,95 mc/t minereu

Din activitatea de extracţie a minereului de cupru, ca urmare a lucrărilor de deschidere şi depregătire (descopertă) rezultă sterilul de descopertă care este transportat cu mujloace auto la haldelede steril Obârşia Muntari, Valea Cuibarului şi Geamăna. Din activitatea de prelucrare a minereului înuzina de preparare Dealul Piciorului, rezultă sterilul de flotaţie, care este transportat sub formă dehidromasă la iazurile de decantare Valea Şesei (iazul principal) şi Valea Ştefancei II (iaz de avarie). La



72

atelierele mecanice, din activitatea de prelucrare la rece a materialelor rezultă deşeuri (şpan) din fier şibronz, însă cantitatea acestor pierderi este mică (aproximativ 500 kg/an).

4.6.5. Deşeuri miniere

Impactul negativ al activităţilor miniere asupra mediului este unul direct, care ţine strict deactivitatea de prelucrare a zăcămintelor de substanţe minerale utile, şi unul indirect, legat de activitateade prelucrare a produselor miniere (preparare, prelucrare metalurgică). De obicei aceste activităţi suntconcentrate în anumite perimetre geografice, aceeaşi zonă fiind influenţată de activitatea minieră atât înmod direct, cât şi indirect.

Activitatea extractivă, prin natura ei, afectează mediul înconjurător datorită formării unordepozite de deşeuri, generării de ape contaminate şi în unele cazuri de emisii de pulberi nocive pentrusănătatea populaţiei sau care pot produce efecte adverse asupra mediului. În anul 2006, la nivelulUniunii Europene a fost adoptată Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deşeurilor din industriileextractive ale statelor membre, ce avea ca termen de transpunere în legislaţiile naţionale data de 1 mai2008. Directiva reglementează gestionarea deşeurilor provenite din industriile extractive. În acest sens,legislaţia naţională, care transpune directiva anterior menţionată prin H.G. nr.856/2008 privindgestionarea deşeurilor din industria extractivă, reglementează gestionarea deşeurilor generate deindustriile extractive, provenite din activităţi desfăşurate pe uscat, respectiv a deşeurilor provenite dinactivităţi de prospecţiune, extracţie, inclusiv faza de dezvoltare anterioară punerii în producţie, tratareaşi stocarea resurselor minerale, precum şi a materialelor provenite din extracţia în carieră.

Industria minieră actuală este supusă unei presiuni tot mai puternice de multitudinea şi gravitateaproblemelor de mediu generate în special de depozitarea şi gestionarea deşeurilor rezultate în urmaproceselor tehnologice de extracţie şi preparare.

O activitate conexă a exploatării resurselor minerale şi care are, în acelaşi timp, un impactsemnificativ asupra mediului o reprezintă depozitarea deşeurilor provenite din exploatarea zăcămintelor.Gestionarea corespunzătoare a acestor deşeuri miniere reprezintă una din marile provocări aleindustriei miniere, atât prin costurile mari pe care le necesită pentru manipulare şi depozitare, cât şi prinimpactul semnificativ şi riscurile de mediu generate. Managementul deşeurilor miniere reprezintă unansamblu de activităţi care converg spre acelaşi scop final, anume reducerea poluării mediului,generată de depozitele de deşeuri miniere în arealul studiat.

Adoptarea bunelor practici în minerit înseamnă, atât adoptarea managementului de mediu decătre companiile miniere, cât şi a bunelor practici privind comunicarea cu comunitatea locală, bunelepractici privind prevenirea accidentelor, transparenţa decizională, publicarea de rapoarte anualeaccesibile publicului, dialogul social continuu, adoptarea celor mai noi tehnologii şi colaborarea cusectoarele de cercetare-dezvoltare de profil, în scopul creşterii standardelor de performanţă şi asigurăriică proiectele şi investiţiile iniţiate au un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător.

Având în vedere că exploatarea minereului la Roşia Poieni se realizează la scară mare (cca2.000.000 tone masă minieră/an), manipularea, depozitarea şi gestionarea cantităţilor de deşeurigenerate este una din provocările cele mai mari cu care se confruntă societatea, pentru a diminuainfluenţele negative asupra mediului care se manifestă în urma depozitării materiei sterile extrase dinzăcământ odată cu utilul.

Conform Articolului 5 din Directiva privind deşeurile miniere, operatorul unei activităţi minieretrebuie să întocmească un plan de gestionare a deşeurilor pentru minimizarea, tratarea, recuperarea şieliminarea deşeurilor extractive, ţinând seama de principiul dezvoltării durabile.

Planul de Management al Deşeurilor prezintă recomandări cu privire la modul de întocmire şiinventariere a deşeurilor şi un plan de minimizare a deşeurilor, fiind în concordanţă cu planurile specialede gestionare a sterilelor de mină, a solului vegetal, a deşeurilor cu conţinut de metale grele şi sterilelor



73

de procesare. Deasemenea Planul descrie procesele de colectare, sortare, depozitare şi eliminare adeşeurilor.

Se preconizează că reglementările UE cu privire la deşeurile extractive, în special prevederile"Directivei privind managementul deşeurilor din industria extractivă” (Directiva 2006/21/CE privindmanagementul deşeurilor din industria extractivă, care modifică Directiva 2004/35/CE) vor fi în curândtranspuse în legislaţia română. Îndrumarul emis de Guvernul României cere în mod specific ca înpregătirea documentaţiei de evaluarea a impactului asupra mediului să se ţină seama de Directiva UEprivind deşeurile miniere.

Termenii de referinţă emişi de Guvernul României solicită în mod specific luarea în considerarea Directivei UE privind deşeurile miniere la întocmirea documentelor din cadrul evaluării impactuluiasupra mediului.

În ceea ce privesc deşeurile extractive, Directiva UE referitoare la depozitele de deşeuriexceptează în mod specific „depozitarea solului nepoluat sau a deşeurilor nepericuloase inerte rezultatedin prospectarea şi extracţia, tratarea şi depozitarea resurselor minerale şi exploatarea carierelor”.Această exceptare a fost transpusă în reglementările române şi este reflectată în textul final al PlanuluiNaţional de Gestionare a Deşeurilor publicat de Guvernul României în 2004.

Prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a nocivităţii acestora, în special ţinândseama de gestionarea deşeurilor în faza de proiectare şi la alegerea metodei utilizate pentru extracţia şitratarea substanţelor minerale conduce la utilizarea celor mai bune practici de mediu (BEP) şi a celormai bune tehnici disponibile (BAT). Cele mai bune practici de mediu sunt definite ca reprezentândutilizarea celor mai potrivite combinaţii de metode. Când se face selecţia pentru un caz particular,trebuie luate în considerare grupe cât mai amănunţite de măsuri care se referă în mod specific lastrategia de gestionare a deşeurilor. Cea mai bună tehnică disponibilă este definită ca reprezentând celmai recent stadiu de dezvoltare (de ultimă oră) a proceselor tehnologice, instalaţiilor sau metodelor deoperare ce indică oportunitatea practică a unei anumite măsuri pentru limitarea descărcărilor. Când sedetermină dacă un sistem de procese tehnologice, instalaţii şi metode de operare constituie cea maibună tehnologie pentru cazuri generale sau particulare, trebuie acordată atenţie deosebită mai multoraspecte specifice pentru gospodărirea deşeurilor, relevante pentru strategia de gospodărire adeşeurilor.



74

4.7. Alimentarea cu energie electrică

Energia electrică necesară este asigurată de la reţeaua S.C.Electrica Furnizare S.A.Bucureşti,unitatea dispunând de instalaţii de transport prin cablu şi distribuţie prin staţii, posturi de transformarefixe şi mobile. Consumul de energie programat la nivelul anului 2013 este de aproximativ 80.590 MWh.

Alimentarea cu energie electrică a obiectivului Roşia Poieni se face prin trei staţii de 110 kV, şianume:

- staţia de 110/20 kV, Lupşa – Hădărău, putere 2 x 25 MVA;- staţia de 110/ 6 kV, Uzina de preparare, putere 2 x 40 MVA;- staţia de 110/6 kV, Carieră, putere 2 x 25 MVA;

Staţiile sunt racordate la S.E.N. prin linii electrice aeriene dublu circuit 110 kV, după cumurmează:

- LEA 110 kV Câmpeni – Lupşa;- LEA 110 kV Lupşa – Uzina de preparare;- LEA 110 kV Uzina de preparare – Carieră;- LEA 110 kV Uzina de preparare – Zlatna.Prin staţia 110/6 kV Uzina de preparare sunt alimentaţi consumatorii din incinta Uzinei de

preparare, prin intermediul unui număr de 9 posturi de transformare (PT-1, PT-2, PT-3, PT-4, PT-7, PT-8, PT-10, PT-11, PT-12) şi staţia 110/6 kV Carieră, prin LEA 110 kV.

La carieră, energia electrică este distribuită prin intermediul a două LEA – 6 kV d.c. la celeopt staţii de distribuţie 6 kV şi 4 posturi trafo mobile precum şi la postul de transformare 6/0.4 kV înincinta minieră. Din staţia 110/6 kV Carieră sunt alimentaţi consumatorii din carieră (excavatoare,foreze), platforma de reparaţii Dealul Ţofului şi Ghergheleu, consumatorii de la staţia de sfărâmareprimară, banda B1 şi B2.



75

4.8. Protecţia şi igiena muncii

Legea nr. 319 din 14 iulie 2006, privind securitatea şi sănătatea în muncă, are ca scop instituireade măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor. De asemenea,stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şisecuritatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea, participareaechilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile generale pentruimplementarea acestor principii.

Preocupările moderne în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pun accent pe prevenire șiprotecție în scopul asigurării celor mai bune condiții de muncă, prevenirii accidentelor și bolilorprofesionale în rândul lucrătorilor și al adaptării proceselor de muncă și de protecție la progresul științeiși tehnicii.

Conform acestei legi menţionate mai sus şi a Normelor Metodologice de Aplicare, în cadrulsocietăţii există un compartiment de protecţia muncii, organizat la nivel de birou, cu personal specializat.Întreaga activitate din cadrul biroului se desfăşoară în baza unui program de muncă elaborate anual şiaprobat de conducerea societăţii. Anual sunt prevăzute planuri de cheltuieli pentru protecţia muncii înconformitate cu prevederile art. 47, litera g, din Legea nr. 90/1996, legea protecţiei muncii, republicată in2001, respective a Normelor Metodologice de aplicare, cap. VII, precum şi un plan de măsuri pentrunormalizarea condiţiilor de muncă, de a căror realizare răspund şefii de sectoare.

Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruireasa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol deaccidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectatede acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.

Astfel, instruirea personalului ocupă un capitol important în ceea ce priveşte sănătatea şisecuritatea ocupaţională. Aceasta se structurează pe mai multe etape pornind de la instructajulintroductiv general care se realizează la centrul de instructaj, pe bază de tematici stabilite pe specialităţiutilizându-se aparatura audio personală de către personalul instruit şi atestat. Urmează apoi instructajulla locul de muncă unde persoana încadrată se acomodează cu condiţiile specifice locului de muncăunde îşi desfăşoară activitatea. Pentru reîmprospătarea cunoştinţelor de protecţie a muncii este întocmitinstructajul periodic şi de asemenea cel specific, la schimbarea condiţiilor de la locul de muncă.

Conform Legii nr. 319/2006, începând cu managerul unităţii şi terminând cu persoanele care auatribuţii în organizarea şi conducerea proceselor de muncă, au obligaţii şi răspund efectiv la realizareamăsurilor în acest domeniu, obligaţii şi răspunderi stabilite în fişa postului.

Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectelelegate de muncă prin adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor demuncă, alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea reduceriimonotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii. Învederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor demuncă şi a bolilor profesionale, angajatoriul are obligaţia să asigure echipamente de muncă fără pericolpentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, să asigure echipamente individuale de protecţie, să acordeobligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau al pierderii calităţilor deprotecţie.

Aşadar, pentru protejarea personalului, se acordă obligatoriu şi gratuit echipament individual deprotecţie. De asemenea, se acordă echipament de lucru pentru protejarea îmbracămintei în timpulprocesului de muncă. Astfel, muncitorii sunt dotaţi cu salopete, cizme, ochelari şi dispositive antifonice.

Măsuri de protecţie a muncii la nivelul iazurilor de decantare şi a haldelor de steril:



76

- formaţia minimă de lucru pe dig, taluz, în galeria de evacuare va fi de minim doi oameni,distanţa dintre ei nedepăţind 20 m;

- pe suprafaţa sterilului, formaţia minimă va fi de trei oameni legaţi între ei prin corzi, distanţaţi lamaximum 10 m;

- accesul pe plajă se face după trecerea a minimum 10 zile de la ultima deversare de steril,justificat şi după verificarea plajei;

- în punctele de acces în zona iazului se vor instala plăcuţe avertizoare cu inscripţia: “zonăinterzisă persoanelor neautorizate, pericol de înec”;

- pe timpul nopţii, barajul va fi iluminat, iar personalul muncitor va avea în dotare lămpi portabileşi veste reflectorizante;

- prezentele măsuri le completează pe cele cuprinse în Fişa postului şi în instructajul periodicfăcut fiecărui angajat.

În ceea ce privesc lucrările de împuşcare, trebuie menţionate reguli stricte de protecţia muncii.Se vor utiliza numai materiale explozive aprobate conform legislaţiei în vigoare, iar modul de împuşcarepentru fiecare loc de muncă se fixează de către şeful de carieră, prin dispoziţia de împuşcare întocmităla fiecare puşcare. Transportul, manipularea, depozitarea şi evidenţa materialelor explozive se vorefectua conform legislaţiei în vigoare, iar introducerea cartuşelor amorsate va fi efectuată numai decătre personal înalt calificat sau de către artificieri. La lucrările de împuşcare a găurilor, precum şi asupragabariţilor, se vor respecta prevederile N.P.M.E.M.Z, ed. 1983, precum şi instrucţiunile specific deprotecţia muncii la împuşcarea găurilor de sondă, mine şi agabariţi.

Societatea are ca scop identificarea, localizarea, inventarierea şi evaluarea surselor,elementelor, situaţiilor şi/sau condiţiilor interioare sau exterioare, potenţiale de producere aevenimentelor cu urmări deosebit de grave asupra sănătăţii şi integrităţii fizice a salariaţilor, a mediuluişi instalaţiilor productive, care pot afecta prin natural or securitatea obiectivului protejat. De asemenea,fundamentarea sistemului propriu de supraveghere pentru controlul instalaţiilor, parametrilor, factorilorde mediu şi detectarea avariilor ocupă un loc deosebit de important în gestiunea corectă a societăţii.Astfel, societatea are întocmite toate registrele de evidenţă a accidentelor de muncă, a avariilor.

Anual se întocmeşte un plan operativ de prevenire şi lichidare a avariilor pentru întreagaactivitate desfăşurată în această unitate. Acest plan cuprinde locul posibilei avarii, natura ei, măsurile deprevenire însoţite de termenele de execuţie, responsabilii cu aplicarea măsurilor generale şi a celorimediate în caz de avarie. La fel de important este şi modul de alarmare, posturile telefonice şi ordineade anunţare a personalului, precum şi căile de evacuare a personalului ameninţat, căile de acces aleechipei de salvare şi deopotrivă posture de pază.

Unul dintre obiectivele principale pentru evitarea accidentelor poate fi schiţat la identificarea,ierarhizarea şi limitarea efectelor negative ale activităţilor neconforme în vederea fundamentăriimăsurilor de prevenire, intervenţie operativă iniţială pentru limitarea (reducerea) efectelor distructive şide intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare. În cazul accidentelor de muncă, al avariilor sausituaţiilor deosebite, pentru fiecare loc de muncă există instrucţiuni specifice de protecţie a muncii,precum şi acordare a primului ajutor.

Societatea a procurat în ultimul an toate normele de protecţie a muncii stabilite pe domenii deactivitate şi activităţi elaborate de MMPS. De asemenea, toate instalaţiile şi maşinile de ridicat suntverificate conform normelor în vigoare. Anual, se întocmeşte un necesar de echipament de protecţie şide lucru care este asigurat conform contractului colectiv de muncă pentru condiţiile specific fiecărui locde muncă şi conform “Normativului cadru” de acordare a echipamentului de protecţie şi de lucru.

Strategia în domeniul prevenţional poate fi extinsă şi la aducerea permanentă la cunoştiinţaîntregului personal a riscurilor şi măsurilor de prevenire, incluzând Planul de urgenţă internă, într-unlimbaj clar, lipsit de tehnicitate, care să poată fi înţeles cu uşurinţă, monitorizarea cu regularitate astandardelor de securitate, inclusive relatările referitoare la accidente şi reclamaţiile/problemele de



77

sănătate ale lucrătorilor, informarea personalului şi implicarea acestuia permanent de-a lungul acestuiproces.

Proiectarea proceselor de muncă şi a măsurilor de ţinere sub control, alegerea echipamentelor şimaterialelor ce urmează a fi utilizate astfel încât să se reducă potenţialul de ameninţare, aplicareamăsurilor de protecţie colectivă la sursele de apariţie a riscului, aplicarea măsurilor de protecţieindividual, inclusiv a echipamentului individual de protecţie, atunci când pericolul nu poate fi evitat prinalte mijloace sunt obiecte importante de atins.

Modul de acţionare în caz de producere a unei poluări accidentale sau a unui eveniment carepoate conduce la poluarea iminentă a surselor de apă:

1. Persoana care observă fenomenul anunţă imediat conducerea secţiei şi a unităţii;2. Conducerea secţiei dispune:- anunţarea persoanelor sau a colectivelor cu atribuţii prestabilite pentru combaterea poluării, în

vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor poluării şi pentrudiminuarea efectelor acesteia, locale sau din zonă;

Conducerea unităţii dispune:- anunţarea imediată a sistemului de gospodărire a apelor şi apoi informarea periodică asupra

desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării prin eliminarea sau anihilarea cauzelor care au produs-oşi de combatere a acesteia.

3. Persoanele sau colectivele din unitate, cu atribuţii în combaterea poluării accidentaleacţionează pentru:

- eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală, în scopul sistării ei;- limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante;- îndepărtarea prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante;

La poluările accidentale datorate spargerii conductelor de transport steril de pe traseul DealulPiciorului – Vl. Şesei sau Dealul Piciorului – Vl. Ştefancei personalul de supraveghere va anunţaimediat şeful de secţie şi de uzină, care vor mobiliza echipele de intervenţie în vederea remedieriidefecţiunilor apărute. Se va dispune ca transportul sterilului să se facă pe traseul funcţional. Dacă înurma producerii poluării accidentale are loc răspândirea sterilului pe solul vegetal se va trece lacurăţirea mecanică sau manuală a acestuia urmată de o depozitare corespunzătoare .

Punctele critice din unitate unde ar putea avea loc poluări accidentale, precum şi programulpropriu de acţiune sunt redate în tabelele 2, respectiv 4.

4. Modul de solicitare a sprijinului acordat de unităţile cu care s-au stabilit, în prealabil, relaţii decolaborare în acest scop, în cazul în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate nusunt suficiente pentru sistarea poluării şi / sau eliminarea efectelor acesteia.- atenţionarea persoanelor fizice şi juridice de pe teritoriul administrativ afectat de posibila poluare

accidentală.5. În cazul în care, cu toate măsurile interne luate, există pericol ca poluarea să se extindă către

resurse de apă de suprafaţă sau subterane, imediat va fi avertizat Sistemul de gospodărire a apelorAlba, asupra situaţiei deosebite create.

În cazuri de forţă majoră, conducerea unităţii va dispune oprirea funcţionării uzinei de prepararesau a oricărui sector de activitate care contribuie la generarea, în continuare a poluării accidentale.

6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândiriisubstanţelor poluante în zone adiacente, conducerea unităţii va informa Sistemul de gospodărire aapelor asupra sistării fenomenului.

7. La solicitarea autorităţilor de gospodărire a apelor, conducerea unităţii dispune subordonaţilorcolaborarea cu aceste organe, în vederea stabilirii răspunderilor şi a vinovaţilor pentru poluareaaccidentală produsă.



78

Orice obiect component al iazurilor de decantare se poate defecta ori avaria. Principaleledefecţiuni posibile şi modul lor de remediere sunt:

Nr.crt.

Locul de unde poateproveni poluarea

accidentalăCauzele posibile ale poluării

Poluanţi potenţialiDenumirea Observaţii

1 Traseu conductetransport sterilîngroşător Ø80 m – iazdecantare Vl. Ştefancei

-uzura conductelor şi spargerea lor-ruperea conductelor datorităalunecărilor de teren

Steril deflotaţie

Iazul Vl. Ştefancei este iaz deavarie, toate scurgeriledatorate acestor cauze ajungîn aceste iazuri.

2 Traseu conductetransport sterilîngroşător Ø80 m – iazdecantare Vl. Şesei

-uzura conductelor şi spargerea lor-ruperea conductelor datorităalunecărilor de teren

Steril deflotaţie

Valabil până la galeria G3,aval de aceasta scurgerilesunt colectate în iazul dedecantare Vl. Şesei

3 Sondele inverse deevacuare a apelorlimpezite şi conductelede legătură dintreacestea şi canaluldeversor de coastă aliazului Vl. Şesei

-ruperea sondei inverse sau aconductelor de legătură datorităalunecărilor de teren-corodarea în timp a sondelor inverse

Ape cu pHscăzut şiconţinutridicat de ionide cupru, fier,zinc, mangan

Ajung în emisar

4 Coronamentul iazului Vl.Şesei

-deteriorarea sistemului de distribuţie asterilului pe coronament

Steril deflotaţie

Ajung în emisar

5 Traseul de conductapentru transport lapte devar in coada iazuluiValea Şesei

-uzura conductelor şi spargerea lor-ruperea conductelor datorităalunecărilor de teren sau a loviriiacestora

Lapte de varcu pH=12

Valabil până la galeria G3,aval de aceasta scurgerilesunt colectate în iazul dedecantare Vl. Şesei

6 Baraj Gârde -cantităţi mari de suspensii depuse îninteriorul barajului

suspensii Ajung în emisar

7 Haldele de steril şidepozitul de minereusărac pregătit pentruleşiere bacteriană

-acidificarea apelor ce spală acestehalde, creşterea conţinutului de ioni decupru, fier, zinc, mangan

Ape cu pHscăzut şiconţinutridicat de ionide cupru, fier,zinc, mangan

Aceste ape ajung în iazul dedecantare steril de flotaţie Vl.Şesei cu posibilitatea ajungeriilor şi în emisar

8 Carieră piatră -defecţiuni ale instalaţiilor de forare,încărcare şi transport

Uleiuri demotor şihidraulice

Poluarea solului cu produsepetroliere



79

Fişa poluanţilor potenţiali:

Nr.Crt.

Denumirepoluantului

Limite admisibile Periculozitate lamanipulări

Posibilităţi de combatere

Apa desuprafaţă

Apapotabilă

Apasubterană

Caracteristicipericuloase

Măsurideprecauţienecesare

Acţiunea Mijloacenecesare

1 Steril deflotaţie

-pH 4,7-8,5-suspensii100mg/l-rez. fix2000mg/l-Cu2+ 7mg/l-Fetot 30 mg/l-Mn2+ 4,0 mg/l-Zn2+ 3,5 mg/l

Toxicitateprin îngerare

A nu seconsumapentru uzpersonal

-sistareatransportului desteril de flotaţiesau schimbareadeversării

Reparareasistemuluidetransportsterilavariat

2 Apetehnologice uzateevacuate

-pH 4,7-8,5-suspensii100mg/l-rez. fix2000mg/l-Cu2+ 7mg/l-Fetot 30 mg/l-Mn2+ 4,0 mg/l-Zn2+ 3,5 mg/l

Toxicitateprin îngerare

A nu seconsumapentru uzpersonal

-montareaprovizorie a unuiinel la sondainversă

3 Uleiuri demotor şihidraulice

-Folosirea dematerialabsorbantepentrurecuperareaagentului poluant-decontaminareasolului afectat

-materialabsorbant



80

4.9. Prevenirea şi stingerea incendiilor

Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsuri şisarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate,organizate şi realizate potrivit legii, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor şiasigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării şiprotecţiei persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgenţădeterminate de incendii.

Procedura operaţională privind activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor este cea princare se stabilesc etapele ce trebuie parcurse succesiv şi obligatoriu de către întreg personalul instituţiei.

Activitatea PSI în cadrul societăţii este coordonată de o comisie din care fac parte conducătoriicompartimentelor şi a secţiilor unităţii, fiind condusă de preşedintele comisiei PS (directorul general).Societatea nu dispune de formatii proprii de PSI fapt ce a condus la încheierea unui contract de prestăriservicii cu Primăria Orașului Abrud contract nr. 9589/19.06.2009, care prevede în caz de necessitateconform Legii 481/2004, OMAI nr.718/2005, OUG nr.21/2004, Legii 15/2005, OUG nr.191/2005, sprijinreciproc în cadrul unor intevenții la incendii, înlăturarea efectelor calamităților natural și catastrofelor.Totodată termenii contractului prevăd și salvarea persoanelor, acordarea de ajutor persoanelor afectatede accidente tehnologice.

Există întocmite:- Plan de intervenție în caz de incendiu la sediul S.C.Cupru Min S.A.Abrud;- Plan de intervenție în caz de incendiu la depozitul de explozivi Vârșii Mari.Probabilitatea de producere a unui incendiu în depozit este redusă datorită măsurilor care se

impugn la lucrul cu foc deschis şi construcţiei special a instalaţiei electrice de iluminat. Depozitul deexplozivi Vârşii Mari are asigurate panouri PSI şi hidranţi la fiecare cameră de depozitare, iar instalaţiade iluminat este antiexplozivă.

Incendiu în incinta depozitului se poate produce în cazul nerespectării normelor privind lucrul cufoc deschis, unor avarii la instalaţia electric de iluminat sau ca urmare a unui atac terorist. Un incendiuîn depozit, dacă nu este lichidat urgent de personalul de deservire, poate avea consecinţe deosebit degrave putând duce la explozia materiilor depozitate cu urmări extreme de periculoase.

Depozitul de azotat are asigurată reţea cu apă prevăzută cu sprinklere.In organizarea, desfăşurarea şi conducerea activităţii de apărare împotriva incendiilor se ţine

seama de următoarele principii: respectarea reglementărilor în vigoare, priorităţii, dimensionării optime,colaborării şi conlucrării cu factorii interesaţi.



81

4.10. Zgomotul şi vibraţiile

Legislaţia română privind structura şi conţinutul studiului de evaluare a impactului asupra mediuluiprevede şi analiza impactului potenţial datorat zgomotului şi vibraţiilor generate ca urmare a activităţilorinvestiţiei (Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului, nr. 863, Anexa 2.II, “Structura raportului lastudiul de impact asupra mediului”, a managementului categoriilor potenţiale de impact generat dezgomot şi vibraţii asupra lucrătorilor şi a locuitorilor din comunităţile învecinate, reprezintă un factorcheie în proiectarea, planificarea şi implementarea oricăror exploatări moderne, deoarece acestea potafecta sănătatea şi capacitatea de munca a lucrătorilor, precum şi confortul locuitorilor din aşezărileumane apropiate, în cazul în care acestea există în imediata proximitate şi – în situaţiile în care seproduc vibraţii – integritatea fizică a unor construcţii potenţial sensibile. Acest aspect se analizeazăpentru a efectua o evaluare a impactului potenţial a zgomotului şi vibraţiilor generate de activităţileobiectivului de investiţii, precum şi pentru identificarea măsurilor de atenuare a impactului, a celor maibune practici de management şi a celor mai bune tehnici disponibile, în vederea atingerii următoarelorobiective:

- minimizarea sau, acolo unde este posibil, eliminarea impactului generat de zgomote şi vibraţiipotenţial dăunatoare sau de natură să creeze disconfort asupra unor receptori sensibili sauasupra unor construcţii;

- asigurarea unor condiţii de siguranţă şi igienă a muncii pentru toţi lucrătorii carierei, înconcordanţă cu normele naţionale şi internaţionale de management al zgomotelor şi vibraţiilorla locul de muncă.

Impactul asupra forţei de muncă este în general, deja atenuat prin implementarea unor programede: protectie auditivă, utilizare a unor bariere acustice şi a altor dispozitive de limitare a zgomotuluipentru sursele mecanice majore (mobile şi staţionare) şi prin utilizarea echipamentelor personale deprotecţie pentru prevenirea pierderii auzului şi a altor efecte asupra sănătăţii. Impactul zgomotului şivibraţiilor ambientale pot să varieze în limite largi, în funcţie de distanţa la care se află zone locuite sauclădiri sensibile la zgomot si vibraţii. În plus, percepţia unui impact de natură să genereze disconfort(adică, la un nivel la care zgomotele sau vibraţiile pot întrerupe cursul normal al unor activităţi zilnice)este deosebit de subiectivă, variind în limite largi, în funcţie de percepţia personală a fiecărui receptor.

Atunci când se descrie sunetul şi efectul acestuia asupra organismelor umane se utilizează deregulă nivele sonore „ponderate A” dB(A) pentru evalua răspunsul urechii umane. Termenul de„ponderat A” se referă la o filtrare a semnalului sonor într-o manieră corespunzătoare căii prin careurechea umană percepe sunetul. Nivelul de zgomot ponderat A se corelează bine cu evaluările umaneasupra zgomotului fiind utilizat la nivel internaţional timp de mulţi ani pentru măsurarea şi evaluareazgomotului industrial.

Deşi scara ponderată A şi măsurarea energiei echivalente sunt utilizate în mod obisnuit pentrucuantificarea limitelor răspunsului uman la evenimente individuale sau la nivele sonore de ansamblu,gradul de disconfort sau a altor efecte de răspuns depind de asemenea de mai mulţi alţi factori depercepţie, incluzând:

- nivelul sonor ambiental (de fond);- natura generală a condiţiilor existente (zone rurale liniştite faţă de zone urbane

aglomerate);- diferenţa dintre magnitudinea nivelului evenimentului sonor şi condiţiile

ambientale;



82

- durata evenimentului sonor;- anotimpul (probabilitatea de a se afla în interior sau în aer liber şi/sau de a

avea ferestrele deschise sau închise);- frecvenţa şi repetitivitatea evenimentelor;- perioada din zi când are loc evenimentul.

Principalele surse de zgomot şi vibraţii sunt utilajele din zona frontului carierei, (încărcătoare,maşini de transport, utilajele instalaţiilor de concasare/sortare, etc.).

Nivelul de zgomot produs de excavator este de 80 dB (A), iar cel produs de autobasculanta cumotor Diesel este de 70 dB (A). Acest tip de zgomot are caracter de joasă frecvenţă şi nu afecteazămediul înconjurător şi personalul din incintă.

Nivelul de zgomot generat de concasorul/sortatorul mobil este de cca. 90 dB, caracterulzgomotului fiind de asemenea de joasă frecvenţă.

Specialistii în acustică utilizează descriptori specifici şi diferite unităţi de măsură în evaluareanivelele sonore şi a impactului generat de zgomot. Zgomotul este de obicei definit ca un sunet nedoritcare interferează cu comunicarea verbală şi cu percepţia auditivă sau care poate afectacomportamentul uman. În anumite condiţii, zgomotul poate determina pierderea auzului, poate interferacu activităţile umane şi, pe diferite căi, poate afecta sănătatea umană şi bunăstarea.

STAS 10008-884 conţine valorile maxim admisibile pentru zgomot. Acest standard prevedevalori maxime de 65 dB(A) la limita unui amplasament industrial, sau valorile curbei de zgomot Cz 60(tabelul 3 în standardul menţionat). În ceea ce priveşte valorile maxim admisibile în zonele rezidenţiale(paragraful 2.5 în standardul menţionat), acestea sunt stabilite la 50 dB(A), la o distanţă de 2 m defaţadă, conform STAS 6161/1-895.

Pentru intervalul orar cuprins între 6oo a.m. şi 10oo p.m., Ordinul 536/97 al ministrului sănătăţii6prevede aceleaşi nivele maxim admisibile. Pentru intervalul dintre 10oo p.m. şi 6oo a.m., acelaşi actnormative prevede o presiune acustică echivalentă ponderată A, de 40 dB(A).

Sursele principale de zgomot, considerate surse punctiforme în regim discontinuu, provin de lauzina de preparare şi sunt contituite din turbosuflante, mori autogene, mori cu bile, staţii decompresoare, staţiile de pompare. La punctele de lucru menţionate, nivelul de zgomot ajunge uneoripână la 92-94 dB. Aşadar, în cadrul SC CUPRU MIN SA nivelul de zgomot este depăşit în anumitesectoare de activitate în uzina de preparare (concasor, mori, compresoare, turbosuflante) şi în atelierelemecanice, motiv pentru care personalul a fost dotat cu sisteme personale de protecţie (antifoane).

Nivelele de zgomot generate de operarea utilajelor depăşesc nivelele maxim admisibile.Datorită operării sistemului de transport al minereului şi a uzinei de procesare, nivelele de zgomotdepăşesc uneori limitele legale.

Măsurarea vibraţiilor este în mod obişnuit interpretată în raport cu caracterul dăunător alacestora asupra construcţiilor şi utilajelor. Într-o carieră de piatră, activităţile de forare şi puşcarereprezintă surse semnificative de vibraţii care se adaugă celor produse de vehiculele de transport almaterialului rezultat si de utilajele de concasare utilizate în proces. Tehnicile de puşcare au fost multîmbunatăţite în ultimii ani din punct de vedere al concentrării sau direcţionării energiilor degajate din

4 Guvernul României, 1988:STAS 10009-88, Limitele maxim admisibile ale emisiilor de zgomot din traficulrutier.5 Guvernul României, 1989; STAS 6161/1-89, Metode de determinare a nivelului de zgomot în mediul urban.6 Guvernul României, 1997: Ordinul 536/97 al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Normelor de igienă şi arecomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.



83

explozii către acele zone unde se urmăreşte fragmentarea rocii. Cu toate acestea, se estimează că vorrămâne unele vibraţii care se vor propaga radiar dinspre zona în care s-a produs explozia.

Vibraţiile sunt mişcări oscilatorii care pot fi descrise din punct de vedere al deplasării, vitezei şiacceleraţiei. Pentru o podea aflată în vibraţie, deplasarea este distanţa la care se mişcă un punct alpodelei respective faţă de poziţia de echilibru static. Prin viteză se înţelege valoarea momentană avitezei unui punct al podelei, iar prin acceleraţie, variaţia vitezei în funcţie de timp. Reacţia oamenilor, aclădirilor şi a utilajelor, este descrisă în mod normal prin viteza la vârf a particulelor sau prin rădăcinapătrată a vitezei medii. Viteza la vârf a particulelor este definită ca maximul momentan al semnalului devibraţie, iar rădăcina pătrată medie a unui semnal, ca valoarea medie a rădăcinii pătrate a amplitudiniisemnalului respectiv. Pentru surse cum ar fi camioanele sau alte vehicule motorizate, nivelele vitezei lavârf a particulelor sunt în mod obişnuit, mult mai mari decât cele ale rădăcinii pătrate medii.

Peste anumite limite, vibraţiile asociate unor mişcări ondulatorii sau de rotaţie pot afectaperformanţa sau integritatea anumitor utilaje, sau pot afecta integritatea construcţiilor.

Episoadele de derocare presupun evacuarea fronturilor; tehnologia utilizată, cea de întârziere lamilisecundă atenuează mult undele sonore şi de şoc, nefiind semnalate elemente de risc asociate înmăsură a impune măsuri de protecţie specială.

În principiu, datorită impactului potenţial asupra mediului, vibraţiile generate de activităţile depuşcare pot fi considerate ca fiind printre cele mai importante. Cu toate acestea, viteza la vârf aparticulelor în vibraţie măsurate în sol, se situează sub 1 mm/s.

Vibraţiile nu sunt depăşite în majoritatea locurilor de muncă, în zona de activitate a angajaţilor.Vibraţiile generate prin operarea vehiculelor şi a utilajelor pentru excavare, transport, descărcare,concasare şi pentru alte operaţii, sunt nesemnificative în acest caz. Distanţele până la cele maiimportante locuinţe sunt mari, iar vibraţiile receptate sunt neglijabile.

Ca o remarcă generală, standardele româneşti nu acoperă domeniul vibraţiilor generate prinactivităţi de împuşcare. Pentru comparaţie, standardul britanic 6472/19927 prevede ca pentru mai puţintrei detonări pe zi, nivelele de vibraţie să nu depăşească 8,5 mm/s (viteza de vârf a particulelor). Acestevalori le depăşesc cu mult pe cele măsurate în cadrul acestui studiu.

În anexe sunt prezentate buletine sonometrice.

7 British Standard 6472, 1992, Guide to evaluation of human exposure to vibration in buildings (1 Hz to 80 Hz).



84

4.11. Securitatea zonei

Securităţii arealului îi trebuie acordată o atenţie sporită, deoarece o zonă care nu este asiguratăcorespunzător cu pază poate determina poluări accidentale prin efracţii sau acte de vandalism. Astfel,asigurarea securităţii obiectivelor ar constitui un sector important al activităţii societăţii comerciale.

Deşi toate punctele de lucru au implementat un sistem de iluminat şi pază pentru toateschimburile (I, II şi III), per ansamblu, securitatea actuală asigurată este sumară. Sunt organizate punctede control, bariere şi obstacole la nivelul căilor de acces, există personal de pază şi sisteme desupraveghere, însă dată fiind suprafaţa foarte mare ocupată de amplasamente, acestea nu suntprotejate prin împrejmuiri, păstrând posibilitatea se acces în perimetrul unor obiective. În proximitateaunor obiective periculoase există panouri de avertizare, palisade şi balustrade în zona principalelorpuncte de acces.

Accesele principale în zonă sunt asigurate pe două trasee unde se face verificarea tuturorautovehiculelor care intră şi ies din obiectiv. În apropierea Dealului Ţofu, prin satul Muşca, există laintrarea în obiectiv o barieră cu personal permanent şi în Dealul Ghergheleu, pe Valea Cornei, există oaltă barieră cu personal permanent.

În ceea ce priveşte depozitul de explozivi, deşi se găseşte amplasat în muntele Vârşii Mari şiaparţine activităţii de extragere a pietrei de construcţii, acesta trebuie avut în vedere întrucât este utilizatşi pentru lucrările de împuşcare din cariera de cupru. Incinta depozitului este împrejmuită cu douăgarduri din sârmă ghimpată ce au înălţimea de 2,5 m, fiind iluminată de corpuri de iluminat de mareputere, montate pe stâlpi. Paza pentru depozitul de explozivi este asigurată permanent de către douăpersoane înarmate cu arme de foc, una asigură serviciul la poartă, iar cealaltă execută patrulări înincintă.

Toate uşile depozitelor au montate sisteme de alarmă care intră în funcţiune la deschiderea uşii,iar cabina de pază de la poartă este dotată cu post telefonic. Lunar, personalul biroului protecţia muncii,protecţia mediului, PSI organizează controale pe timp de noapte, uneori cu personal aparţinând poliţiei,pentru a verifica modul de realizare a pazei.

Pentru ca securitatea zonei să fie completă, haldele şi iazurile ar trebui să fie atent şi constantmonitorizate. Supravegherea iazurilor de decantare trebuie să fie permanentă, zi şi noapte, pentru a seputea observa cât mai repede orice fenomen periculos, care poate fi semnalat de o scădere bruscă aapei din iaz, tulburarea apei evacuate din iaz, apariţia unui debit mărit de apă evacută din iaz, exfiltraţiiprin corpul barajului, alunecări ale plajei de steril. Imediat ce se observă semnele unei avarii, trebuie săse urmărească deopotrivă cauza şi să se ia măsurile provizorii de remediere.

Orice iaz se parcurge zilnic pe baraj urmărindu-se:- scurgeri de apă pe taluz, în diguri sau pe plaja uscată;- denivelări, prăbuşiri sau umflături pe taluz;- umflarea terenului, izvoare, băltiri pe suprafeţele apropiate iazului de decantare;- tulburarea apei evacuate din iaz;- orice alt fenomen neobişnuit.Urmărirea stabilităţii haldelor de steril se face vizual (urmărind parametri specifici unui depozit de

steril), topografic la interval de 6 luni, prin foraje piezometrice cu citiri de periodicitate variabilă în funcţiede nivelul apei în sol şi prin evaluarea stării de siguranţă a iazului la 3 ani.

Monitorizarea sedimentelor se realizează prin măsurători topografice efectuate la 6 luni figurându-se în plan cota sterilului, digurilor, apei şi prin analiza probelor prelevate din amsa de steril.

Apa limpede se urmăreşte prin prelevarea şi analizarea unor probe de apă afluente sau evacuatedin iaz, dispuse de reglementările de mediu în vigoare. Este necesar ca cel puţin analizele privindconţinutul de suspensii să fie efectuate şi interpretate în timpul cel mai scurt. Eventualeleneconcordanţe între rezultate pot semnala varii sau alte fenomene de cercetat.



85

Programul de măsuri şi lucrări în vederea prevenirii poluărilor accidentale:

nr.crt

Măsura sau lucrarea Scopul Responsabilităţi Termen derealizare

Observaţii

1 În situaţia spargerii conductelor saubazinelor de rupere a presiunii spre iazulVl. Ştefancei se opreşte funcţionareaîntregului traseu şi se comutădescărcarea sterilului în iazul Vl. Şesei

Evitarea poluăriisolului cu steril deflotaţie în amonte deiazul Vl. Ştefancei

-Şef schimbuzină

imediat -se va anunţaconducereaunităţii

2 În situaţia spargerii conductelor sauavarierii canalului deschis de pe traseulVl. Şesei se opreşte funcţionareaîntregului traseu şi se comutădescărcarea sterilului în iazul Vl. Ştefancei

Evitarea poluăriipârîului Vl.Muşcanilor şi aterenurilor agricoledin zonă

-Şef schimbuzină-Şef formaţie iazVl. Şesei

imediat -se va anunţaconducereaunităţii

3 În situaţia avarierii sondelor inverse sau aconductelor de legătură dintre acestea şicanalul deversor de coastă, se opreştedeversarea sterilului în iazul Vl. Şesei şise va transfera descărcarea sterilului îniazul Vl. Ştefancei.Se vor executa lucrările de lichidare aavariilor.

Evitarea poluăriipârîului Vl. Şesei şiimplicit a râului Arieş

-Şef schimbuzină-Şef formaţie iazVl. Şesei

imediat

4 În situaţia avarierii sistemului de distribuţiea sterilului pe coronamentul barajului Vl.Şesei se opreşte funcţionarea sistemuluişi se comută în alt punct de deversare. Seremediază defecţiunile apărute.

Evitarea poluăriipârîului Vl. Şesei şiimplicit a râului Arieş

-Şef formaţie iazVl. Şesei-personalul desupravegherede la iaz

imediat Iazul dedecantare Vl.Şesei are treipuncte dedescărcare

5 Umplerea barajului Gârde cu depuneriprovenite din bazinul hidrografic alArieşului amonte de baraj. Necesităgolirea acestuia.

Evitarea poluăriiArieşului

La termenulstabilit înprogramul defuncţionare albarajului

Şeful deformaţie şipersonaluldeexploatarede labarajulGârde

Manevrele dedeschidere astavilelor seva facenumai cuaprobareaSH Turda.

6 In situatia avarierii conductei de transportgravitational de lapte de var, se sisteazădirijarea varului pe conducta de var si seva doza solutia de lapte de var peconducta pe care se transportahidrogravimetric hidromasa sterila

Evitarea poluariizonei de trecere aconductei pe drumulde contur de la valeaSesei

-Şef schimbuzină-Şef formaţie iazVl. Şesei-personalul desupravegherede la iaz

- imediat -se va anunţaconducereaunităţii

7 Efectuarea inspecţiilor periodice aleutilajelor

Evitarea produceriipoluării solului

-şef secţieproducereanrocamente-şef schimbproducereanrocamente-deservent utilaj

-permanent -se va anunţaşef carieră

Schema fluxului informaţional operativ-decizional pentru apărarea împotriva incendiilor şifenomenelor meteo periculoase.



86

Lanţul de alarmare în caz de incendiu sau fenomene meteo-periculoase:

COORDONATORII PUNCTELOR DE LUCRU

DIRECTOR GENERALŞEF PROTECŢIE CIVILĂIng. Vasilache Lucian

INSPECTOR PROTECŢIECIVILĂIng. Stegaru Cristian

CELULA PENTRUSITUAŢII DE URGENŢĂIng. Tomuş DorelEc. Colda EugenIng. Pavel Nicolae VictorIng. David ŞtefanIng. Goia MirceaIng. Popuţa Augustin

COMITET LOCAL PENTRUSITUAŢII DE URGENŢĂLUPŞA

INSPECTORAT PENTRUSITUAŢII DE URGENŢĂ„UNIREA” ALBA

COMITET LOCAL PENTRUSITUAŢII DE URGENŢĂBISTRA



87

4.12. Administraţie

În cadrul societăţii, numărul total de angajaţi este de 504 din care:- 171 angajaţi lucrează în carieră;- 218 angajaţi lucrează în uzina de preparare;- restul de 115 angajaţi lucrează ca personal TESA, în cadrul laboratorului şi la serviciul de pază.

Din punct de vedere administrativ, compania este condusă de un director general în a căruisubordonare se află Oficiul Juridic, un consilier, un asistent manager, o secretară, o serie decompartimente şi deopotrivă un director general adjunct. În subordinea celor doi directori se situeazădirectorul tehnic investiţii, directorul producţie, directorul comercial şi directorul economic. Subconducerea acestora sunt restul compartimentelor, birourilor şi serviciilor.

Lista dotărilor şi a materialelor necesare pentru sistarea poluării accidentale:Nr.crt

Denumire utilaj / material Locul de unde provine(denumire secţie/atelier)

Cine asigură materialul

1 G.T.S. Iaz decantare Vl. Şesei Utilajele se găsesc la punctul delucru menţionat. Materialul seasigură de către şeful de uzină.

2 Lansator S15003 Buldozer4 Încărcător frontal Uzină5 Lansator S15006 G.T.S.7 Aparat sudură Baraj Gârde8 Electropalan 1,5 t9 Electropalan 5 t10 Automacara 25 t Coloana auto Şef coloană11 Încărcător frontal Uzină Şef uzină12 Încărcător frontal Uzină Şef uzină13 Autobasculantă 16 t Coloana auto Şef coloană14 Buldoexcavator Uzină Şef secţie13 Electrozi sudură Uzină - magazie Şef uzină16 Conductă Uzină - magazie Şef uzină17 Piatră brută şi diferite sorturi Cariera de piatră Şef carieră18 Materiale absorbante produse petroliere Carieră-magazie Şef carieră19 Alte materiale necesare Uzină - magazie Şef uzină

Responsabilităţile conducătorilor:Nr.crt

Denumirea punctului critic Secţia Responsabilităţi

1 Traseu conducte transport steril îngroşător Ø 80m– iaz Vl. Ştefancei nr.2 Uzină

Asigură menţinereaconductei în stare defuncţionare

2 Traseu conducte transport steril îngroşător Ø 80m– galeria G3 amonte Uzină


3 Traseu conducte transport steril galeria G3amonte – iaz decantare Vl. Şesei Uzină


4Sondele inverse de evacuare a apelor limpezite şicanalele de legătură dintre acestea şi canaluldeversor de coastă de la iazul de decantare Vl.Şesei

UzinăSupravegherea funcţionăriiîn siguranţă a sondelorinverse



88

5 Coronamentul iazului Vl. Ştefancei nr.2 UzinăSupravegherea descărcăriisterilului în amonte debaraj

6 Coronamentul iazului Vl. Şesei UzinăSupravegherea descărcăriisterilului pe amprizaamonte a barajului

7 Baraj Gârde UzinăEfectuarea manevrelornumai cu respectareaprogramului stabilit cuS.G.A.Alba

8 Haldele de steril şi depozitul de minereu săracpregătit pentru leşiere bacteriană Carieră Stabilitatea haldelor

9 Carieră piatră Carieră Eliminarea riscului depoluare a solului



89

5. Calitatea solului

5.1. Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat

Poluarea aerului şi solului sunt neglijabile, în schimb o problemă deosebită este poluarea apei înzona Valea Şesei. Astfel, în iazul Valea Şesei ajung apele acide mineralizate scurse din haldele desteril, ape care sunt neutralizate şi demineralizate parţial de hidromasa sterilă cu pH = 10 – 12, carevine gravitaţional din Uzina de Preparare Dealul Piciorului. In anul 2012 s-a pus in funcţiune o instalaţiede neutralizare care funcţionează prin dozare de lapte de var de concentraţie 5-10 %.

Terenurile din aval de haldele de steril Geamăna şi Steregoi sunt afectate de materialul aluvionaradus de ploile abundente din haldele de steril, dar menţionăm că acest teren aparţine suprafeţelorexpropriate şi destinate acelor halde de steril, care nu au fost ocupate până în prezent decât înproporţie de 20 - 50 %.

5.1.1. Impactul asupra solului şi subsolului

Se recunoaşte faptul că asociate industriei miniere îi sunt categoriile de impact cele mainumeroase şi cele mai însemnate ca intensitate. Exploatările de suprafaţă, prin extinderea acestora,activităţile directe (ce presupun ablarea unor suprafeţe semnificative de habitate naturale/seminaturale),dar şi cele indirecte (transport, procesare, prelucrare, generare de deşeuri) poartă o amprentă ecologicădeosebită.

Factorul de mediu sol este impactat în mod deosebit ca urmare a ocupării permanente, pierderiiunor resurse importante de sol, depunerile de deşeuri, transformare, tasare, poluare cu particule însuspensie, ploi acide, etc.

Nivelul categoriilor de impact creşte exponenţial cu extinderea operaţiunilor miniere, prin urmare,un set de măsuri coerente, directe, active şi responsabile de diminuare şi compensare, trebuiescasumate pentru a se asigura o minimizare a riscurilor de mediu şi sociale.

Cu toate că exploatarea minieră de la Roşia Poieni este la nivel naţional, de anvergura cea maiimportanţă la ora actuală, în activitatea desfăşurată până în prezent, au lipsit evenimente majore,neprevăzute, de afectare a factorilor de mediu sol şi aer.

Activităţile miniere desfăşurate în perimetrul Roşia Poieni au avut un efect negativ asupra soluluişi de asemenea a subsolului, în urma lucrărilor miniere de punere în valoare a zăcămintelor desubstanţe minerale utile (cariera de minereu cuprifer şi carierele de materiale de construcţie – andezit şicalcar). Impactul asupra solului este de asemenea semnificativ prin ocuparea unor suprafeţe importantede teren, prin construirea depozitelor de deşeuri industriale, a haldelor pentru deşeurile de carieră şi aiazurilor de decantare pentru sterilul de flotaţie, precum şi a incintelor, clădirilor şi instalaţiilortehnologice necesare.

Amenajarea unor drumuri de acces ca urmare a destabilizării unor porţiuni de teren şi ocupareaunor suprafeţe de teren cu halde improvizate amplasate pe suprafeţe neamenajate şi nedestinateacestui scop contribuie cumulativ la impactul asupra solului din perimetrul minier.

Cazurile posibile, dar mai puţin frecvente de impact asupra solului pot fi menţionate ca fiinddeversările accidentale de steril de flotaţie pe terenurile limitrofe sistemelor de transport la iazurile dedecantare ca urmare a spargerii conductelor pozate suprateran.

La nivelul exploatării miniere Roşia Poieni, factorul de mediu sol este impactat în mod direct prin:- ocupare permanentă (ablare a capacităţii de suport şi a celorlalte atribute asociate) ca urmare a

dezvoltării carierei şi depozitelor de deşeuri rezultate din minerit (iazuri de decantare şi halde) şi



90

menţinerii unor suprafeţe dedicate activităţilor de tip industrial (uzină de preparare, incinte industriale,ateliere, etc;

- tasare – ca urmare a dezvoltării unei reţele extinse de căi de acces şi platforme tehnologice;- poluare – ca urmare a scurgerilor difuze de ape de la nivelul zonelor de exploatare, a

depozitelor de deşeuri, căilor de acces şi a platformelor industriale;- eroziune – ca urmare a gestiunii nepotrivite a unor suprafeţe (spre exemplu episoade de

incendiere a unor pajişti);- pierdere a capacităţii de suport şi a productivităţii, ca urmare a modificării biocenozelor epigee şi

endogee, invazia unor specii, etc.Impactul negativ asupra subsolului din perimetrul Roşia Poieni s-a manifestat prin activităţţile

miniere de extracţie şi prelucrare a substanţelor minerale utile. Modificarea unor proprietăţi fizice şichimice ale unor roci, datorită acţiunilor conjugate ale aerului şi apelor din precipitaţii poate fi observatăla sterilul de carieră depus pe halda care se transformă în scurt timp într-o rocă amorfă şi sfărâmicioasă.

Studiile geotehnice şi hidrogeotehnice au pus în evidenţă următoarea stratificaţie litologică: solvegetal (nisip prăfos cu conţinut variabil în elemente grosiere), deluviu (nisip prăfos-argilos cu elementegrosiere de pietriş şi bolovăniş), argilite şi gresii. În zonele în care terenul de fundare destinat amplasăriiunei halde este înclinat s-a impus realizarea unor trepte de înfrăţire între terenul natural şi halde,treptele fiind contruite sub forma unor terase cu lăţimi variabile, în funcţie de morfologia locală aterenului respectiv.

Proiectarea şi construcţia haldelor de steril de carieră ale căror baze nu au fost impermeabilizatepot avea un impact negativ semnificativ asupra subsolului fapt care poate să conducă la infiltrarea înapele subterane a levigatului care percolează materialul depozitat.

La ora actuală nu există o analiză sintetică, direcţionată strict pe factorul de mediu sol, prin caresă se poată analiza impactul punctual al exploatării asupra întregii zone de influenţă, astfel că oamprentă ecologică (chiar şi sumară), la momentul de faţă, asupra factorului de mediu sol nu poate fidecât intuită.

Pentru toate obiectivele de interes major SC Cupru Min SA Abrud a parcurs etapele deexpropriere, terenurile regăsindu-se în administrarea companiei. Exproprierea s-a realizat înconformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarii fiind despăgubiţi, iar pentru compensareaagricolă, compania redând circuitului agricol suprafeţe echivalente la nivelul judeţului Alba, sau a altorjudeţe.

O situaţie a suprafeţelor de terenuri la nivelul cărora urmează a se regăsi principalele obiectiveale operaţiunii miniere Roşia Poieni, sunt prezentate sintetic în matricea de mai jos:

Nr.crt.

Denumirea depozitului(halde)




1. Halda Obârşia Muntari 46 27 58,62. Halda Valea Cuibarului 149 67 44,93. Halda Geamăna 99 26 26,2Total suprafaţă de haldare 294 120 40,81

Nr.crt.

Denumirea depozitului(iazuri)




1. Iazul Valea Ştefancei I 26 10,4 402. Iazul Valea Ştefancei II 50 12 243. Iazul Valea Şesei 221 156 70,5Total suprafaţă iazuri de decantare 297 178,4 60,06



91

Pentru toate facilităţile de depozitare a deşeurilor miniere sunt prevăzute planuri şi proiecte derefacere a mediului la închiderea exploatării.

Depozitele de steril au fost realizată cu respectarea proiectelor de execuţie, avându-se în vedereasigurarea împotriva alunecărilor de teren, fiind prevăzute trepte de înfrăţire, drenuri principale şisecundare pentru evacuarea apelor pluviale şi ale celor provenite din reţeaua hidrografică (izvoare,pâraie).

Datorită fenomenului de leşiere bacteriană, fenomen natural declanşat în haldele de steril, caefect, printre altele, are loc dezintegrarea materialului haldat, care iniţial are forma de bulgări şiformarea unei mase miniere cu granulometrie mică.

În această situaţie nu mai este asigurată stabilitatea masei miniere a cărei granulometrie a fostmodificată, fiind favorabilă apariţia fenomenului de eroziune ca urmare a acţiunii apelor pluviale şi avântului. Astfel, s-au format pe anumite zone ravene cu adâncimi de aproximativ 1 m, iar în alte zone s-au format plane de curgere, masa minieră fiind transportată gravitaţional prin fenomenul de scurgere pedistanţe foarte mari, ajungând aproape de coada iazului. O contribuţie substanţială o are la acesttransport şi apa celor doi afluenţi – Valea Steregoi şi Valea Cuibarului.

5.1.2. Stabilitate

Geometria tuturor obiectivelor respectă întru-totul documentaţiile tehnice şi proiectele specifice(unghiuri, încărcări, etc.) la care se adaugă măsuri specifice suplimentare de minimizare a riscurilor,astfel încât acestea prezintă o morfologie stabilă, lipsind martori erozivi, torenţiali sau de alunecare.Fenomenele rămân punctuale, reduse, limitate ca intensitate şi extindere, fără a pune în pericolstabilitatea de ansamblu a obiectivelor şi datorându-se unor particularităţi punctuale.

Carierele

a. Cariera de exploatare a minereului cuprifer – Roşia Poieni

Exploatarea carierei de la Roşia Poieni, presupune o tehnologie clasică, cu trepte descendente,la un unghi general de taluz de 40o.

La ora actuală, cariera este profilată sub forma unui amfiteatru, cu deschiderea spre NV. Un noufrond de lucru a fost deschis spre SV. Morfologia finală a carierei va păstra o formă semicirculară, cudeschidere spre NV.

Unghiul general de taluz al carierei va fi de 400. Decalajul minim dintre fronturile de lucru situatepe aceeaşi treaptă este de 60 m, iar decalajul dintre fronturile situate pe trepte succesive este deminimum 100 m.

În conformitate cu modelul de carieră aprobat - Z2 extins, geometria carierei se prezintă astfel:- unghiul general la coeficientul de stabilitate 1,19-1,64 - 400

- cota maximă la suprafaţă - 1.210 m- cota la baza treptelor în lucru în steril din deschidere:- masivul Ruginiş - 1.030 m- masivul Curmătura - 1.030 m- masivul Melciului - 1.045 m- cota la baza treptelor în lucru în steril din pregătire- masivul Ruginiş - 940 m- masivul Curmătura - 955, 940, 865 m- înălţimea medie a treptelor - 15 m



92

- lăţimea treptei (berna) - 20 m- cota la vatra carierei - 865 m- adâncimea carierei - 345 m- numărul treptelor din carieră - 23- unghiul de înclinare a taluzului treptei - 70-750

- deschiderea carierei la suprafaţă - 1.500 m- deschiderea carierei la vatră - 100 m- forma liniei treptei - arc de cerc

b. Cariera de andezite Dealul Jgeabului

Cariera de andezite Dealul Jgheabului este deschisă pe un depozit de andezite proaspete,nealterate, a căror proprietăţi fizico-chimice le fac pretabile ca piatră de construcţie. Caracteristicilerocilor au fost certificate şi avizate prin certificatul emis de Incertrans, nr. 1833-DPC-98/598/CE/0120-2010.

Tehnologia de exploatare a carierei este una clasică, în trepte descendente, derocarearealizându-se prin puşcare.

Elemente geometrice ale carierei:- înălţimea treptei - 15 m;- lăţimea - 14 m;- unghi taluz treapta - 70 o;- unghi general de taluz - 63 o;

c. Cariera Tichileu şi Vârşii Mari

Cariera de andezite Tichileu este deschisă pe un depozit de andezite proaspete, nealterate, acăror proprietăţi fizico-chimice le fac pretabile ca piatră de construcţie. Caracteristicile rocilor au fostcertificate şi avizate prin certificatul emis de Incertrans, nr. 1833-DPC-98/598/CE/0120-2010.


Elemente geometrice ale carierei:- înălţimea treptei - 15 m;- lăţimea - 14 m;- unghi taluz treapta - 70 o;- unghi general de taluz - 63 o;

d. Cariera de calcar Pârâul Româneasa

Cariera de calcar Pârâul Româneasa exploatează un depozit sedimentar de calcare, ce suntutilizate pentru construirea şi supraînălţarea barajului de anrocamente de la Valea Şesei. Calcarul dinaceastă carieră, în viitor, funcţie de finanţarea investiţiei, se preconizează a se folosi la producereavarului industrial pentru procesul tehnologic de la uzina de preparare precum şi în alte activităţi la carese pretează. In acest sens S.C. CUPRU MIN S.A Abrud are întocmit proiectul de exploatare în aceastăcarieră.




93

Elemente geometrice ale carierei:- nr. trepte (cota 790-700 m) - 9;- înălţimea maximă a taluzului - 90 m;- unghiul taluzului general la contur final - 50o;- înălţimea treptei - 10 m;- lăţimea minimă a treptelor - 20 m;- unghi de taluz de lucru - 70 o




Conform documentaţiilor tehnice existente, conţinutul fizico-chimic al iazurilor de decantare nuîntruneşte atributele de definire ca depozitări de deşeuri periculoase.


Conform Planului de implementare pentru Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor,iazurile de decantare Valea Şesei şi Valea Ştefancei8 au fost încadrate la „depozite de deşeurinepericuloase –clasa b”.

În scopul realizării încadrării depozitelor de deşeuri aparţinând S.C.Cupru Min S.A. Abrud,conform prevederilor HG 856/2008, anexa nr.3 şi ale Deciziei 2009/337/CE privind definirea criteriilor declasificare a instalaţiilor de gestionare a deşeurilor, s-a solicitat proiectantului general al obiectivuluiRoşia Poieni – IPROMIN Bucureşti, realizarea unui studiu privind clasificarea instalaţiilor de gestionarea deşeurilor din industria extractivă la S.C.Cupru Min S.A.Abrud.

Referitor la Studiu privind clasificarea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor din industriaextractivă la S.C.Cupru Min S.A.Abrud întocmit de S.C.IPROMIN S.A.Bucureşti menţionăm faptul că larealizarea acestei clasificări s-a avut în vedere:

- clasificarea depozitelor în funcţie de natura deşeurilor depozitate;- clasificarea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor în funcţie de perioada de funcţionare;- clasificarea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor din punct de vedere a stabilităţii fizice aacestor instalaţii;- clasificarea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor din punct de vedere al stabilităţii calităţilorfizice şi chimice ale deşeurilor depozitate;- clasificarea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor din punct de vedere al conţinutului dedeşeuri clasificate ca periculoase;- clasificarea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor din punct de vedere al conţinutului desubstanţe sau preparate clasificate ca periculoase.

Din cuprinsul acestei documentaţii s-au desprins următoarele concluzii principale:- deşeurile rezultate prin desfăşurarea activităţilor de extracţie şi preparare a minereului

cuprifer din zăcământul Roşia Poieni sunt deşeuri nepericuloase;

8 Plan de gestionare a deşeurilor la SC Cupru Min SA, Abrud, 2013; realizat Cupru Min



94

- atât haldele de steril descopertă cât şi iazurile de decantare sunt depozite de deşeurinepericuloase;- prin aplicarea criteriilor de clasificare a instalaţiilor de gestionare a deşeurilor, a rezultat cătoate depozitele de steril provenit din activitatea de extracţie şi prelucrare administrate deS.C.Cupru Min S.A. sunt instalaţii de gestionare a deşeurilor care nu se pot încadra în categoriaA.

Astfel conform prevederilor anexei nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.856/2008 şi ale Deciziei2009/337/CE din 20 aprilie 2009 privind definirea criteriilor de clasificare a instalaţiilor de gestionare adeşeurilor în conformitate cu anexa III la Directiva 2006/21/CE A Parlamentului European şi aConsiliului privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă, depozitele de deşeuri de la RoşiaPoieni se încadrează astfel:

Nr.crt.

Tipul de deşeuriextractive

Clasificareadeşeurilor

conform HG 856/2002Depozitul de steril

Instalaţie decategoria A

conformAnexei III


Valea Şesei Nu


Valea Ştefancei Nu

3. Sterilul de carieră rezultat din activitatea dedecopertare minereu 01 01 01 Halda Valea

Cuibarului Nu

4. Sterilul de carieră rezultat din activitatea dedecopertare minereu 01 01 01 Halda Geamăna Nu

5. Sterilul de carieră rezultat din activitatea dedecopertare minereu 01 01 01 Halda Obârşia

Muntari Nu

6. Sterilul de carieră rezultat din activitatea dedecopertare piatră 01 04 08 Halda descopertă

piatră Nu

Cu trimitere la adresa nr. 442/17.01.2014 de aprobare a Planului de Gestionare a Deşeurilor.

d. Iazul de decantare Valea Şesei

Roca de fundare a barajului de amorsare, precum şi versanţii Văii Şesei sunt formate din rocistâncoase foarte rezistente (marnocalcare, gresii, calcare), fiind astfel asigurat cadrul geologic.

Iazul de decantare Valea Şesei rămâne unul din obiectivele de cea mai însemnată vizibilitatedin cadrul companiei, ce preia sterilele ce se decantează pe firul văii, a cărei curgere a fost blocată prinrealizarea unui baraj de anrocamente calcaroase. Barajul este amplasat la cca 3,2 km de punctul deconfluenţă dintre valea Şesei şi râul Arieş şi este prevăzut cu o mască filtrantă dispusă în amonte.Poziţia de edificare a barajului a fost aleasă într-un sector de gâtuire a văii Şesei, în aval de confluenţacu Valea Cărbunarilor. Inălţimea actuală a barajului este de 90 m, cotele fiind cuprinse între 610 mdm şi700 mdm. Cota finală a barajului se va situa la 710 mdm, coronamentul ajungând astfel la o înălţime de100 m.

Valea Şesei este un iaz de vale, pe un pârâu cu bazinul de recepţie de 23 km2, primind o serieîntreagă de scurgeri de ape de suprafată, sub forma unor curgeri permanente (Vinţa, Geamăna,Holhorii, Steregoi, Cărbunari), torenţiale sau difuze (scurgeri de pe versanţi).

Suprafaţa actuală ocupată de iazul de decantare este de 156 ha, urmând ca în faza finală, acestasă ajungă să ocupe o suprafaţă de 221 ha.

Volumul proiectat al iazului va fi de 66 milioane mc (103 milioane t).Până în prezent, volumul de steril depozitat este de 32.914.339 m3 (51.030.058 t), o cantitate ce



95

reprezintă un volum de umplere în proporţie de 50%.Iazul de decantare este în prezent în stare de exploatare şi deserveşte instalaţia de preparare a

minereului de la Roşia Poieni. Sterilul rezultat în urma procesului de preparare se depozitează în iazulde decantare Valea Şesei care este amplasat pe teritoriul comunei Lupşa, sat Geamăna pe firul văiiŞesii.

Clasificarea barajului – conform O.U.G. 244/2000, aprobată prin Legea nr.466/2001 şi conformautorizaţiei nr.206/22.11.2004 de funcţionare în condiţii de siguranţă pentru iazul de decantare ValeaŞesei:

- categoria de importanţă 2 – “Construcţii de importanză deosebită” – Construcţii a căror avariereare efecte grave sau a căror funcţionare poate fi întreruptă în mod excepţional pentru scurt timp;

- clasa de importanţă II;- valoarea riscului asociat RB = 0,35, se încadrează în categoria B – baraj de importanţă

deosebită.Calculul de stabilitate al iazului de decantare Valea Şesei, a fost realizat în urma studiilor de

specialitate, hidrogeotehnice, de către SC Ipromin SA – Bucureşti în anul 1993 (nr. 148-81), fiind reluatîn anul 2001, iar în anul 2007 (ing. A. Gherman) a realizat rapoartul de evaluare finală a iazului dedecantare şi de caracterizare a stării de siguranţă şi avarie. Ultimul studiu hidrogeotehnic s-au luat încalcul două variante în ceea ce priveşte posibilitatea de supraînălţarea barajului de la iazul dedecantare Valea Şesei.

- varianta I - înăţarea în aval cu anrocamente.

- varianta II - înălţarea în amonte cu material decantat.Coeficienţii de stabilitate determinaţi în ambele variante pentru cota 710 m sunt:

- varianta I - 300 1,46( cota 710 m ) 320 1,42

390 1,37

- varianta IIa) În condiţiile în care nivelul hidrostatic este la 10 m sub nivelul coronamentului .

160 1,36180 1,34200 1,27250 1,24

b) În condiţiile în care nivelul hidrostatic este la 15 m sub nivelul coronamentului .160 1,41180 1,39200 1,35250 1,25

În subvarianta II b coeficienţii de stabilitate sunt mai buni faţă de varianta II a aceluiaşi unghi detaluz.

În prezent este finalizată treapta de supraînălţare a digului spre amonte până la cota 695 m .Înălţimea iazului de decantare (teren natural) faţă de cota maximă a depozitului de steril este de

90 m.



96

Unghiul de taluz proiectat este de 1:1,5, iar cel realizat este cuprins între 1:1,5 (minim); 1:1,4(mediu) şi 1:1,2 (maxim).

Raportul lichid/solid proiecat este de 4/1, fiind realizat în prezent la un raport de 2,25/1, dublu faţăde cel proiectat, parametri de stabilitate şi echilibru fiind astfel îndepliniţi.

La evacuarea apelor de la nivelul iazului de decantare situaţia este monitorizată permanent, prinprelevarea de probe zilnice şi analiza elementelor ce prezintă susceptibilitate la poluarea factorului demediu apă; în funcţie de rezultatele obţinute, în cazul în care valorile determinate depăşesc limiteleprag, se parcurge lanţul de alarmare, după caz, prin luarea de măsuri de corectare, anunţareaautorităţilor responsabile şi a comunităţilor locale.

Pentru măsurarea debitelor apelor evacuate din iazul Valea Şesei s-a întocmit un studiu în fazăDDE, simbol 148-50-128-01-22, de către IPROMIN - Bucureşti prin care s-a pus la dispoziţia unităţiinoastre soluţia constructivă pentru măsurarea debitelor de evacuare din iaz, soluţie care în prezent afost materializată, precum şi o cheie limnimetrică pentru citirea directă a debitului în funcţie de înălţimeacurentului de apă.

Apele limpezite sunt evacuate spre aval prin două sonde inverse (nr. 9 – de pe firul 3, respectivnr. 5 de pe firul 4). Pentru ape mari există prevăzut un canal deversor. Mai sunt prevăzute 2 sistemeprovizorii de evacuare, în prezent abandonate, ce sunt păstrate ca elemente de siguranţă (punere înfuncţiune în caz de avarie a celor existente).

Procesele de transport a tulburelii, sunt asigurate gravitaţional (prin cădere liberă), aflându-se înstudiu soluţii pentru recircularea apelor deversate. Recuperarea apelor limpezite se face prin staţii depompare plutitoare cu electropompe tip CRIŞ 125A.

Lungimea sistemului de hidrotransport al tulburelii de steril este de 7660 m.Dinamica şi morfologia evolutivă a iazului este monitorizată printr-un sistem de borne topografice

(16 borne pe treapta 680 m; 5 borne pe treapta 649 m şi 4 borne pe treapta 622 m). Măsurătorile se faccu o periodicitate semestrială (o dată la 6 luni).

Monitorizarea hidrogeologică se face cu ajutorul unei reţele de piezometre, cu frecvenţa de citirela 30 de zile.

Condiţiile de calitate a apelor evacuate conform Autorizaţiei de gospodarire a apelor nr.87/04.04.2013 sunt:

Nr.crt.

Indicatorul de calitate U.M. Limite de evacuare aprobate

1. pH 4,7-8,52. Suspensii mg/l 1003. Reziduu fix mg/l 20004. Cupru mg/l 75. Fier ionic total mg/l 306. Mangan mg/l 47. Zinc mg/l 3,5

Sistemul utilizat pentru distribuţia tulburelii de steril în iazul de decantare se face cu ştuţuri, vaneşi furtune pe coronamentul barajului sau liber în 3 puncte (două în Valea Cărbunarilor şi unul coadaiazului).

Până la actuală au fost sesizate exfiltraţii prin digul de amorsare şi taluz, fără a fi sesizate însăfenomene de alunecare. Apele exfiltrate au un aspect limpede, însă nu au fost efectuate până înprezent nici un fel de analize chimice pentru a se determina compoziţia chimică a acestora.

În funcţionarea iazului de decantare Valea Şesei, în decursul anilor de funcţionare, au existatcâteva episoade de avarii, fără însă a apărea efecte cu caracter catastrofal. Situaţia este prezentatăsumar mai jos:

- avariat sistemul provizoriu de evacuare Valea Cărbunari (înainte de anul 1982);



97

- avariat sistemul provizoriu de evacuare cu scoaterea din funcţiune –1982;- avariere sondă inversă de pe sistemul de evacuare nr.1-1992;- infiltraţii prin treapta barajului –1993;- infiltraţii prin treapta barajului –1995;- avariere sondă inversă de pe sistemul de evacuare nr.2 –1995;- aciditate ridicată în jurul sistemului de evacuare a apelor limpezite;- deversări accidentale la bazinele rupere presiune;- spargeri conducte tulbureală;- depăşirea valorilor indicatorilor de calitate ai apelor evacuate.Spectrul problematicilor legate de funcţionarea iazului de decantare Valea Şesei legate de

hidrotransportul tulburelii de steril sunt legate de deversări ocazionale (accidentale) în zona canaluluideschis care ocoleşte căminele de rupere presiune sau spargeri ale conductelor de transport tulburealăce apar în urma abraziunii interioare a conductelor.

Conform „Metodologiei privind stabilirea categoriei de importanţă a depozitelor de deşeuriindustriale depuse ca hidromasă” categoria de importanţă în care se încadrează iazul de decantareValeaŞesei este categoria B-depozite de importanţă deosebită.

e. Iazul de decantare Valea Ştefancei I

Iazul de avarii Valea Ştefancei I este amplasat pe teritoriul comunelor Lupşa şi Bistra, satŞtefanca, pe firul văii Ştefanca, cu barajul situat la aproximativ 4 km (3,554 km în linie dreaptă) deconfluenţa cu râul Arieş.

Iazul a funcţionat în cadrul fluxurilor tehnologice până în anul 1986, fiind ulterior utilizat episodicşi după anul 1986, ca element (redundant) de siguranţă ce asigură funcţionarea în situaţii de avarii alesistemelor de gestiune a sterilelor (către iazul Valea Şesei în mod particular).

Iazul de decantare Valea Ştefancei I[prelucrat după GoogleEarth (stânga)]

Iazul Valea Ştefancei I a fost realizat prin bararea Văii Ştefancei cu un baraj de arocamente cumasca filtrantă, având o înălţime de cca. 35 m şi având în plus un baraj de mică înălţime caredelimitează zona de depunere a sterilului grosier. Sistemul proiectat de evacuare a apei în exces esteformat dintr-o conductă metalică înglobată în beton de Dn 1400 mm în potţiuni amonte şi Dn 1600 mm



98

în porţiuni aval, cu ramificaţii Dn 600 - 1000 mm pe versanţi. Ramificaţiile pe versanţi sunt prevăzute cusonde inverse care au cota de deversare cu 1 m mai sus decât cea inferioară.

Cota finală a iazului prevăzută prin proiectul de execuţie este de 750 mdm, moment la careînălţimea barajului va atinge 43 m. Cota maximă a bazinului va fi de 45 m.

Volumul de sterile depozitate până în prezent este de aproximativ 1,1 mil. tone (cota 730 m),reprezentând 12 % din volumul total proiectat (cota 750 m).

Suprafaţa iazului la cota finală a fost estimată la 26 ha, în prezent suprafaţa ocupată fiind de10,4 ha (40% din suprafaţa proiectată).

Utilizarea iazului de decantare Valea Ştefancei I a încetat odată cu avarierea sistemului deevacuare a apelor limpezite, în zona capătului din amonte al conductei colectoare. Ca urmare, din iaz s-a evacuat o cantitate de steril înmagazinat precum şi întreaga cantitate de apă reţinută în iaz.

În prezent iazul se regăseşte în conservare.Pentru iazul de decantare Valea Ştefancei I au fost parcurse mai multe studii tehnice, amintind

aici:- Studiul hidrogeotehnic pentru realizarea unui sistem industrial de evacuare a apei limpezite de

la iazul de decantare Valea Ştefancei simbol 148-83, martie 1994, IPROMIN Bucureşti;- Evaluarea stării de siguranţă a iazurilor de decantare Valea Şesei şi a iazurilor de avarii Valea

Ştefancei nr.1 şi nr.2 simbol 148-131, aprilie 2001;- Expertizarea tehnică privind stabilitatea şi starea de siguranţă în exploatarea iazurilor de

decantare ValeaŞesei şi ValeaŞtefancei – IPROC Bucureşti;- Lucrări de conservare în vederea postutilizării iazului de decantare Valea Ştefancei I – IPROC

Bucureşti, simbol 132/2002, august 2005.Unghiul de taluz proiectat a fost 1:1,5, în prezent fiind realizat un unghi minim de taluz de 1:1,5,

un unghi mediu de taluz de 1:1,4, respectiv un unghi maxim de taluz de 1:1,2.Raportul lichid/solid proiectat este de 4/1, fiind în prezent realizat un raport de 2,25/1, dublu faţă

de cel proiectat, parametri de stabilitate şi echilibru fiind astfel îndepliniţi.Lungimea sistemului de hidrotransport a tulburelii de steril este de 3000 m, constând din

conducte de coronament cu ramificaţii prevăzute cu vane, ştuţuri şi furtune, fiind parţial dezafectat.La nivelul digurilor, barajului şi taluzelor nu au fost observate exfiltraţii sau fenomene de

instabilitate (alunecări de teren, martori torenţiali, etc.).La nivelul iazului Valea Ştefancei I, în trecut s-a produs o avarie a sistemului de evacuare a

apelor limpezite, în zona capătului amonte a conductei colectoare Dn 1600 mm.În urma incidentului, din iaz s-a evacuat o cantitate redusă de steril înmagazinat precum şi

întreaga cantitate de apă reţinută în iaz. Pentru remedierea defecţiunilor şi stoparea trecerii sterilului îniazul Valea Ştefancei II s-a blindat sistemul avariat iar descărcarea se face provizoriu printr-o conductăDn 600 mm, montată în ampriza barajului în partea stângă şi prin deversorul de ape mari.


Condiţiile de calitate a apelor evacuate respectă condiţiile din Autorizaţia de gospodărire aapelor nr. 87/04.04.2013, până în prezent nefiind semnalate episoade de depăşire a valorilor prag.

Categoria de importanţă în care se încadrează iazul Valea Ştefancei I conform „Metodologieiprivind stabilirea categoriei de importanţă a depozitelor de deşeuri industriale depuse ca hidromasă”este categoria B – depozite de importanţă deosebită.

Iazul de decantare Valea Ştefancei I, aflat în conservare datorită avarierii sistemului deevacuare a apelor, are următoarea încadrare:

- clasa de importanţă IV – Construcţii de importanţă secundară a căror avariere are influenţăredusă asupra altor obiecte social-economice;



99

- valoare riscului asociat RB = 0,18 se încadrează în categoria B - baraj de importanţădeosebită.

Calculul de stabilitate al iazului de decantare Valea Ştefancei I, a fost realizat în urma studiilorde specialitate, hidrogeotehnice, de către SC Ipromin SA – Bucureşti în anul 1993 (nr. 148-81), fiindreluat în anul 2001, iar în anul 2007 (ing. A. Gherman) a realizat raportul de evaluare finală a iazului dedecantare şi de caracterizare a stării de siguranţă şi avarie.

f. Iazul de decantare Valea Ştefancei II

Iazul de decantare Valea Ştefancei II funcţionează ca un sistem redundant, de rezervă, depreluare a undelor de viitură şi de blocare a avariilor ce pot surveni la iazul de decantare ValeaŞtefancei I, faţă de care este situat în aval, la o distanţă de aproximativ 1,2 km în linie dreaptă.

Întregul sistem compus din iazul de decantare Valea Ştefancei I şi II este destinat săfuncţioneze pe toată durata de exploatare a Uzinei Dl. Piciorului ca iaz de decantare de rezervă,preluând tulbureala de steril pe perioade scurte în cazul unor avarii de durată redusă la sistemul detransport al tulburelii spre Valea Şesei.

Totodată se colectează toate apele scurse accidental, sau în urma unor defecţiuni din incintainstalaţiei de preparare, inclusiv apele pluviale din incintă, dată fiind morfologia (înclinarea naturală)pantelor ce converg spre Valea Ştefancei.

Stabilitatea fundaţiei şi a taluzurilor iazului subliniază construcţia barajelor din anrocamente,înălţările fiind executate din materiale de împrumut. La aceste iazuri, fenomene de instabilitate prezintăversantul drept al Văii Ştefancei cu alunecări de teren pe suprafeţe mici, dar active. Zonele afectate dealunecări sunt amplasate la 500 m amonte de barajul Valea Ştefancei I, cu lăţimea de 4-5 m şi înporţiunea cuprinsă între avalul barajului Valea Ştefancei I şi canalul deversor de coastă unde sunt 4zone afectate de alunecări de suprafaţă cu lăţimi mai mici de 5 m. Ambele iazuri, Valea Ştefancei I şiValea Ştefancei II se înalţă spre amonte, treptele de înălţare fiind fundate direct pe plaja de steril,acestea fiind executate până în prezent din material de împrumut, cu material din carieră.

Clasificarea barajului – conform O.U.G. 244/2000, aprobată prin Legea nr. 466/2001 şi conformautorizaţiei nr. 207/29.11.2004 de funcţionare în condiţii de siguranţă pentru iazul de decantare ValeaŞtefancei 2:

- clasa de importanţă III – Construcţii de importanţă medie;- valoarea riscului asociat RB = 0,41, se încadrează în categoria B – baraj de importanţă

deosebită.



100

Iazul de decantareValea Stefancei II

Valea Stefancei

ValeaAriesului

Iazul de decantare Ştefanca II[prelucrat după GoogleEarth; panoramio.com/photo/36448183?source=wapi&referrer=kh.google.com]

Cota finală a iazului este proiectată la 685 mdm, la ora actuală coronamentul regăsindu-se lacota 638 mdm, barajul având o înălţime de 38 m.

Capacitatea proiectată de stocare este de 17 milioane tone, în prezent fiind stocat aproximativ 1milion tone (64% din volum), din care doar aproximativ 9% reprezintă sterile (aproximativ 0,9 milioane t).

Suprafaţa proiectată a iazului este de 50 ha, în prezent acesta ocupând o suprafaţă de 12 ha(2% din suprafaţă).

Iazul de decantare Valea Ştefancei II este utilizat în prezent ca iaz în caz de avarii. Expertizeleefectuate la iaz au pus în evidenţă faptul că versantul drept al văii Ştefancei prezintă semne deinstabilitate, cu alunecări de teren pe suprafeţe mici, dar active, la care nu s-au executat lucrări destabilizare. De asemenea, supraînălţarea barajului de iaz prin depuneri de material de împrumut peplaja amonte creează instabilităţi locale care, neconsolidate, pot evolua către cedare.

Pentru iazul de decantare Valea Ştefancei II au fost parcurse mai multe studii tehnice, amintindaici:

- Studiu hidrotehnic pentru realizarea unor sisteme independente de evacuare a apei limpezite laiaz Ştefanca I inclusiv drumul de ecces la canalul deversor de coastă (iaz Valea Ştefancei II)– simbol 148-83;

- Evaluarea stării de siguranţă a iazuriloor de decantare Valea Şesei şi a iazurilor de avariiValeaŞtefancei nr.I şi II – simbol 148-131 – aprilie 2001;

- Expertizarea tehnică privind stabilitatea şi starea de siguranţă în exploatarea iazurilor dedecantare ValeaŞesei şi ValeaŞtefancei – raportul de evacuare finală privind caracterizareastării de siguranţă a iazurilor de avarii ValeaŞtefancei I şi II iulie 2004 – ing. A. Gherman;


Pentru evacuarea apelor din iaz a fost parţial executat un canal deversor de coastă, tip obişnuit,monolit, ce se acoperă progresiv cu plăci din prefabricate din beton, ce se aştern odată cu înălţateacoronamentului iazului. Capacitatea maximă a canalului deversor este calculată pentru debite de 52m3/s, canalul deversor fiind racordat.



101

Categoria de importanţă în care se încadrează iazul ValeaŞtefancei I conform „Metodologieiprivind stabilirea categoriei de importanţă a depozitelor de deşeuri industriale depuse ca hidromasă”este categoria B – depozite de importanţă deosebită.

Calculul de stabilitate al iazului de decantare Valea Ştefancei I, a fost realizat în urma studiilorde specialitate, hidrogeotehnice, de către SC Ipromin SA – Bucureşti în anul 1993 (nr. 148-81), fiindreluat în anul 2001, iar în anul 2007 (ing. A. Gherman) a realizat raportul de evaluare finală a iazului dedecantare şi de caracterizare a stării de siguranţă şi avarie.

Sistemul de hidrotransport al tulburelii de steril de la Uzina de preparare la iazul ValeaŞtefancei II se face gravitaţional, prin intermediul unei conducte cu Dn 600 mm, în lungime de 4,5 km,deversarea realizându-se printr-o derivaţie la 40 m amonte dreapta baraj pentru descărcarea directă îniaz.


Condiţiile de calitate a apelor evacuate respectă condiţiile din Autorizaţia de gospodărire aapelor nr.87/04.04.2013, până în prezent nefiind semnalate episoade de depăşire a valorilor prag.

Datele rezultate din programul de monitorizare au demonstrat faptul că de la nivelul sistemelorde gestiune a sterilelor de pe Valea Ştefancei (iazurile Ştefanca I şi Ştefanca II), nu au fost evacuateape cu încurcătură poluată, în niciuna din perioadele scurse de la exploatarea acestora.

Sistemul de gestiune a sterilelor prin intermediul acestor două iazuri dispuse în cascadă,datorită posibilităţii de instalare a succesiunii naturale de vegetaţie şi de asigurare a unor echilibrefuncţionale de tipul zonelor umede au făcut posibilă evitarea unor fenomene detrimentale asuprafactorilor de mediu, reprezentând un model funcţional de replicat.

Halde de steril

Sterilul rezultat din activitatea de decopertare este depus pe haldele Valea Cuibarului şi haldaGeamăna. Halda Obârşia Muntari va fi utilizată numai în cazul extinderii capacităţii de producţie, cureînceperea extracţiei de masă minieră de la treptele superioare ale carierei.

La halde s-a avut în vedere asigurarea împotriva alunecărilor de teren, fiind prevăzute trepte deînfrăţire, drenuri principale şi secundare pentru evacuarea apelor pluviale şi ale celor provenite dinreţeaua hidrografică (izvoare, pâraie).

La nivelul exploatării mai funcţionează halde de extindere mai modestă utilizate pentrudepozitarea (temporară) a unor materiale de descopertă, aşa cum este cazul Haldei de descopertăsituate între Halda Cuibarului şi Halda Geamăna, respectiv halda de descopertă a carierei de calcarPârâul Româneasa, situată la baza carierei. Sterilul de carieră piatră este codificat conform OM856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusivdeşeurile periculoase - 01 04 08 deseuri de pietris si sparturi de piatra, altele decât cele specificate la01 04 07.

Conform DDE 148-50-129-01-02 locul de haldare se află între halda Geamăna şi Cuibarului,deoarece în halda Geamăna s-a prevăzut a fi depozitat minereu sărac ce urma să fie tratat chimic învederea recuperării metalului rămas în steril. Cota platformei hălzii variază de la 1030 la 1038 m, pentrua se realiza o pantă de 7% în vederea eliminării acumulării de apă pe haldă, ce ar reduce stabilitateaacesteia.

Sterilul provenit din exploatarea de piatră Dl. Jgheabului este constituit în general din argile,marne, microconglomerate şi conglomerate brune, şi din depozite recente cuaternare (formaţiunideluvio-coluviale şi aluvionare precum şi grohotişuri şi conuri de dejecţie cu grosimi variabile).

Sterilul rezultat din descopertă de la cariera Româneasa a fost proiectat să fie depozitat la bazacarierei, în halda Hoanca lui Colan. Transportul sterilului s-a prevăzut să se facă pe drumul de acces la



102

treaptă în condiţii de securitate, prin păstrarea unei distanţe de 5-6 m faţă de buza haldei existente ladeversarea materialului. Proiectul prevedea împrăştierea materialului pe haldă cu ajutorul buldozeruluiîn proporţie de 50% şi nivelarea acestuia în straturi de 51-100 cm, tocmai pentru a se evita curgerileneconcentrate care ar putea provoca accidente. Platforma de haldare a fost proiectată a avea o pantăde 1% pentru surgerea apelor provenite din precipitaţii.

Sterilul provenit de la cariera Româneasa este constituit din micaşisturi şi şisturi cuarţitice,paragnaise granitice, gresii, conglomerate, etc.

Întrucât acest steril a putut fi utilizat ca masca filtrantă la realizarea treptelor de supraînălţare abarajului Valea Şesei, până în prezent în această haldă nu s-a depus steril.

Fundamentul haldelor este constituit din rocă de bază (gresii, argilite, andezite) peste care staudepozite aluvio-deluviale de aproximativ 1-3 m grosime. Studiile geotehnice şi hidrotehnice au pus înevidenţă următoarea stratificaţie a terenului:

- Sol vegetal: nisip prăfos cu conţinut variabil în elementele grosiere cu grad de compactarecuprins între 0,46-1,27 şi unghiul natural de taluzare cuprins între 35o – 39o; pietriş 2 – 20mm; nisip 0,05 – 2 mm; praf 0,005 – 0,05 mm; argilă sub 0,05 mm.

- Deluviu: nisip prăfos argilos cu elemente grosiere de pietriş şi bolovăniş cu grad de compactare0,10 – 1,32 şi unghiul natural de taluzare cuprins între 36o - 41o; pietriş 2 - 20 mm; nisip 0,05– 2 mm, praf 0,005 – 0,05 mm; argilă sub 0,05 mm.

- Argilite: grad de compactare 0,77 – 1,35 şi unghiul natural de taluzare cuprins între 33o – 38o,are o compoziţie de pietriş 2 – 20 mm; nisip 0,05 – 2 mm; argilă sub 0,05 mm.

- Gresii: grad de compactare 0,62 – 1,08 şi unghiul natural de taluzare cuprins între 33o – 39o,are o compoziţie de pietriş 2 – 20 mm; nisip 0,05 – 2 mm; praf 0,005 – 0,05; argilă sub 0,05mm.

- Amestecuri de roci haldate – sunt amestecuri foarte diverse şi eterogene caracterizate princoeficienţi de neuniformitate foarte variaţi cu grad de compactare 0,63 – 1,12 şi unghiulnatural de taluzare cuprins între 33o - 41o.


Având în vedere panta terenului s-a impus realizarea unor trepte de înfrăţire între terenul naturalşi halde, treptele fiind realizate sub forma unor terase cu lăţimi variabile, în funcţie de morfologia locală.Ca urmare a unor fenomene de degradare fizico-chimică şi granulometrică a sterilului depus în haldelede la Roşia Poieni, au apărut fenomene de instabilitate a unor zone din halde, cu deplasare de steril. Laaceastă instabilitate contribuie în mare măsură tehnologia actuală de haldare (lipsa unor amenajăripentru stabilizarea materialului depozitat). Astfel, există pericolul unor alunecări, cu antrenare dematerial în cursurile de apă din zonă. De asemenea, o alunecare masivă la halda Geamăna ar puteaantrena deplasări rapide de material, în special în perioadele cu precipitaţii abundente şi topireazăpezilor. O astfel de alunecare ar putea avea un impact serios asupra barajului Valea Şesei, care arputea duce la ruperea barajului/deversarea apelor din iaz peste baraj, cu consecinţe foarte graveasupra zonei din aval (impact cumulativ).

a. Halda Valea Cuibarului

Halda Valea Cuibarului este cel mai mare depozit de steril din cadrul perimetrului de exploatareRoşia Poieni. Are o suprafaţă ocupată de 67 ha şi înmagazinat un volum de aprox. 45,2 mil. m3 desteril. Este amplasată pe versanţii estici ai masivelor Curmătura şi Ruginiş, de o parte şi de alta atranşeii Şeaua care separă aceste masive. Halda cuprinde un număr de 9 trepte de haldare în masivulCurmătura - 1180 m, 1165 m, 1150 m, 1135 m, 1120 m, 1105 m, 1075m, 1060 m şi 1045 m, fiecare



103

dintre ele fiind situată la capătul estic al treptei în steril din acest masiv şi alte trei trepte de haldare înmasivul Ruginiş - 1090 m, 1075 m şi 1060 m.

Înălţimea haldelor capăt de treaptă variază între 100 – 250 m..Conform datelor furnizate de studiile geotehnice referitoare la stabilitatea haldelor, în care s-au

determinat caracteristicile de rezistenţă ale rocilor care se haldează, pentru haldele cu aceste înălţimi,unghiul de stabilitate este de 280, iar unghiul de depunere a materialului este de 350-400. Având învedere că procesele de deformare şi liniştire - stabilizare a haldelor se desfăşoară în timp, exploatareaacestora se va realiza prin sectorizarea depunerilor, aşa încât unele zone să fie pentru haldare iar altelepentru stabilizare. Sectorizarea depunerilor în halde va fi stabilită în monografia de lucru pentru fiecaretreaptă în parte.

Halda Valea Cuibarului mai are pentru amplasament o suprafaţă disponibilă de 82 ha, suficientăpentru depozitarea cantităţilor de steril cuprinse în ampriza carierei Z2 extins.

b. Halda Geamăna

Este amplasată pe versantul estic al masivului Dl. Jgheabului şi are platforma de haldare lacota +996 m.

Suprafaţa totală a amplasamentului este de 99 ha, din care, în prezent, sunt ocupate 26 ha. Înhaldă sunt depozitate cca. 5.5 milioane m3 steril.

Înălţimea haldei este de 150 m, iar unghiul format de taluz de 30o.Tehnologiile de haldare şi exploatare ale haldei sunt similare cu cele descrise pentru halda

Valea Cuibarului.Şi această haldă are capacitatea de depozitare necesară pentru excavaţiile în steril prevăzute

de cariera Z2 extins.

c. Halda Obârşia Muntari

Halda Obârşia Muntari este situată pe versanţii sudici ai masivelor Vârşii Mici şi Curmătura, areplatforma de haldare la cota 1.170 m şi are destinată pentru amplasament o suprafaţă de 46 ha.

În această haldă sunt depozitaţi 5.3 mil m3 steril, care ocupă efectiv o suprafaţă de 27 ha.Înălţimea haldei este de 120 m, iar unghiul general de taluz de 300. Halda Obârşia Muntari a rămasinactivă în 2011.

De mai bine de 15 ani nu se mai fac depuneri de steril pe această haldă, întrucât distanţa detransport este prea mare. Depuneri de steril de carieră se vor face doar atunci când vor existaposibilităţi de finanţare pentru extinderea capacităţii de producţie şi se vor aborda lucrări la treptelesuperioare ale carierei.

Halda Obârşia Muntari este inactivă în momentul de faţă, însă poate fi reactivată în cazul încare ar fi necesar, datorită creşterii producţiei pa amplasament.

Tehnologia de haldare

Depozitarea sterilelor (material grosier derocat, cât şi minereu cu conţinut >0,2% Cu, precum şidescoperta – inclusiv solul vegetal), se realizează în cele 3 halde de steril prin:

- deversarea materialului din autobasculante pe platforma treptei de haldare la o distanţă de 5-6m faţă de muchia talazului;- împingerea materialului depus pe platforma treptei de haldare spre taluzul haldei cu ajutorulbuldozerului;



104

- nivelarea şi compactarea platformei de haldare pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare decirculaţie şi pentru a conferi stabilitate şi soliditate depozitului de steril;

Platformele de haldare vor fi construite cu o pantă de 1% înclinare spre taluz pentru scurgereaapelor din precipitaţii. Ţinând seama de condiţiile climatice din zonă, de tehnologia de formare ahaldelor şi de înălţimea mare a acestora, procesul de haldare se va face cu respectarea întocmai aNormelor Departamentale privind proiectarea, realizarea şi conservarea haldelor, care au fost avizatecu procesul verbal nr. 234/10.02.1990.

La realizarea efectivă a procesului de haldare, de construcţie şi întreţinere a haldelor vor fiavute în vedere prevederile proiectelor DDE, care s-au întocmit pentru excavaţiile în descoperta cariereiRoşia Poieni şi anume: DDE 148-50-101-03-01/martie 1994; 148-50-101-01-05/august 1995; 148--50-101-01-06/octombrie 1995.

5.2. Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate

În zonă există premisele dezvoltării unor proiecte miniere ce ar putea conduce la sumarea saucumularea unor categorii de impact, o cuantificare în acest sens neputându-se realiza la ora actuală,nici măcar într-o abordare aproximativă.



105

6. Concluzii şi recomandări

6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după caz, înpropuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare

Pentru obiectiv, prin actele de reglementare specifice, au fost asumate programe deconformare ce au fost îndeplinite parţial (cu respectarea graficului de timp) sau sunt în curs deimplementare.

Nu au fost înregistrate elemente semnificative de neconformitate, întârziere sau alte aspecte cupotenţial de risc pentru factorii de mediu.

Obiectivele planului de gestionare a deşeurilor:1. reducerea generării de deşeuri şi a efectelor nocive ale acestora, prin:

- alegerea metodei utilizate pentru extracţia şi tratarea minereului;- acolo unde deşeurile sunt produse ele sunt valorificate sau în cazul în care recuperarea lor esteimposibilă din punct de vedere tehnic şi economic, deşeurile sunt eliminate evitând sau reducând oriceimpact asupra mediului;- punerea la loc a stratului vegetal după închiderea instalaţiei de deşeuri sau, dacă acest lucru nu estefezabil din punct de vedere tehnic şi economic, reutilizarea stratului de sol din altă parte;- respectarea deplină a cerinţelor de mediu, în conformitate cu standardele de mediu în vigoare la nivelcomunitar;

2. încurajarea valorificării deşeurilor extractive prin reciclare, reutilizarea sau recuperarea acestoraacolo unde această activitate este viabilă din punctul de vedere al mediului, în conformitate custandardele de mediu în vigoare la nivel comunitar şi cu prevederile prezentei hotărâri, undeeste relevant;

3. asigurarea eliminării în condiţii de siguranţă a deşeurilor pe termen scurt şi lung, astfel încât laîncetarea definitivă a activităţii să fie evitat orice risc de poluare şi să se readucăamplasamentul la o stare satisfăcătoare pentru a fi utilizat în circuitul economic;

4. necesită condiţii minime de monitorizare, control şi management al instalaţiei de deşeuri înetapa postînchidere sau, în final, nu necesită astfel de condiţii;

5. asigură pe termen lung, stabilitatea geotehnică a oricăror baraje sau halde care sunt construitedeasupra nivelului preexistent al terenului.La nivelul iazurilor trebuie să fie întocmite Regulamente de exploatare a iazurilor ce conţin:

responsabilităţile personalului de exploatare, recomandări generale privind menţinerea stabilităţii, aexploatării sistemelor de evacuare, măsuri de protecţie a muncii, atribuţii de supraveghere şi control,utilaje şi materiale necesare, planul calendaristic de lucrări de depozitare şi ridicare a digurilor, regimulde funcţionare a instalaţiilor aferente depozitelor de steril, asigurarea condiţiilor de funcţionare pe timpde iarnă, asigurarea măsurilor necesare în cazul închiderii depozitelor.

Astfel a fost întocmit în luna iulie 2010 Proiectul de urmărire specială a comportării iazului dedecantare Valea Şesei. Conform acestui proiect, urmărirea comportării în timp se realizează pe 3 nivele

Pe baza Evaluării stării de siguranţă în exploatare a iazului de decantare Valea Ştefancei 1,efectuată în decembrie 2011, s-a emis Autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţă considerându-se că iazul Valea Ştefancei 1 are asigurate exigenţele de siguranţă în regimul actual de iaz în aşteptare,fără depuneri de steril.

Pentru iazul de decantare Valea Ştefancei 2 a fost întocmit în luna iulie 2010 Proiectul deurmărire specială a comportării iazului de decantare.



106

În cazul încetării exploatării cuprului, trebuie să se respecte anumite norme şi proceduri de aasigura reducerea efectelor asociate cu stoparea activităţii obiectivului minier, şi de a elimina sau areduce consecinţele acţiunilor întreprinse în perioada de activitate.

Principiile adoptate pentru închiderea obiectivului minier sunt: epuizarea rezervelor înainte de trecerea la închiderea lucrărilor miniere; activitatea de închidere să se desfăşoare în paralel cu cea de exploatare; ca primă alternativă se va opta pentru predarea construcţiilor şi a infrastructurii care a deservit

exploatarea autorităţilor publice locale pentru dezvoltarea unor activităţi alternative, înprogramul de închidere fiind prevăzute şi fondurile necesare dezafectării acestora;

activitatea de închidere să nu afecteze zonele protejate; personalul ce realizează lucrările să provină în majoritate din personalul operativ, astfel încât să

nu se producă fluctuaţii majore sociale.În carieră, în faza de închidere, este necesară atingerea unui grad optim de stabilitate a

taluzelor prin lucrări de stabilizare (remodelare) a taluzelor şi bermelor. Aceste lucrări urmărescatingerea unui grad optim de stabilitate a taluzelor la carieră, colectarea, filtrarea şi dirijareaapelor pluviale spre un emisar colector (V. Fântâni sau V. Cuibarului). Pe lângă aceasta s-au prevăzutsă se mai execute următoarele lucrări: copturire taluze pentru îndepartarea rocilor degradate şi/saufisurate, nivelare berme, amenajarea bermelor finale cu pantă inversă (spre taluz) şi spre capătultreptelor pentru evacuarea apelor, decolmatarea şanţurilor pentru evacuarea apelor, lucrări deregularizare a văii Fântâni, staţie de neutralizare pasivă ape acide din ampriza carierei.

La închidere, treptele haldelor vor fi stabilizate şi reconfigurate, iar o parte din cantitatea desteril va fi relocată pe vatra carierei, la cota +865 m, în vederea refacerii/reconstrucţiei şi ecologizăriipeisagistice a zonei.

Lucrările ce trebuie executate pentru stabilizarea mecanică a materialului din taluzele şibermele carierei, precum şi a sterilului relocat din haldele de steril în ampriza carierei constau dinlucrări de rambleere, profilare taluze, nivelare şi compactare a taluzelor şi bermelor, lucrări degospodărire a apelor pluviale, etc. Pentru evitarea situaţiilor de poluare, se impune realizarea unorlucrări pentru stabilizarea haldelor şi reducerea acidităţii apelor scurse din hălzi, înainte dedeversarea în iazul Valea Şesei (baraje amplasate pe văile Cuibarului şi Geamăna pentru stopareaalunecării haldelor respective, canal de coastă la halda Cuibarului şi Geamăna pentru devierea apelorîn zona de alunecare a haldelor de steril, staţie de tratare cu var a apelor acide evacuate din hălzi).

Pentru oprirea alunecărilor din halda de steril Cuibarului şi totodată pentru captarea şicanalizarea apelor acide provenite din haldă s-a proiectat un baraj de retenţie şi batardou însoţit deconductă de evacuare. Pentru oprirea alunecărilor din halda de steril Geamăna s -a proiectatun baraj de retenţie şi drenuri (dren colector, inclusiv 3 drenuri secundare).

Lucrările de reconstrucţie ecologică a terenurilor afectate de lucrările miniere constau din:construirea de cleionaje (fascine şi gărduleţe de coastă) pe taluzul haldelor de steril pentru evitareaşiroirii apelor, relocarea materialului contaminat/poluant în ampriza iazurilor de decantare, împrăştieresol fertil din depozitele de împrumut pe terenul amenajat, refertilizarea cu fertilator organic, refertilizareacu îngrăşăminte chimice de tip N:P:K, semănarea suprafeţelor plane cu ierburi perene, plantare arboridin specia foioase/conifere. Haldele de sol vegetal şi steril tehnologic vor fi amenajate corespunzător lasfârşitul duratei de viaţă a carierei.

Permanent, pe tot parcursul perioadei operaţionale, se vor executa operaţii de recuperare afragmentelor de rocă şi solului contaminat/poluat de pe terenurile adiacente haldelor, uzinei depreparare şi carierei şi reintroducerea acestora în circuitul tehnologic. Astfel, se urmăreşte controlulinfiltraţiilor de ape meteorice - prin îndepărtarea apelor de şiroire de pe stratele acoperitoare aleentităţilor extractive şi dirijarea acestora prin intermediul profilării şi întreţinerii permanente acanalelor de colectare şi dirijare către punctele finale de descărcare, reducerea ratei de eroziune



107

eoliană şi a apei, asigurarea unui mediu de creştere pe care sã se poata dezvolta vegetaţia,reducerea impactului vizual prin lucrări de vegetalizare, reducerea potenţialului de contact întredeşeurile miniere şi oameni animalele salbatice/domestice, etc.

Măsurile pentru prevenirea impactului asupra mediului sunt concretizate prin Programul demăsuri. Acesta stabileşte:

- urmărirea stabilităţii şi evacuarea permanentă a apelor de pe haldele de steril, în vedereaasigurării stabilităţii haldelor;

- captarea apelor de la baza haldelor de steril, în vederea asigurării stabilităţii haldelor;- neutralizarea apelor acide prin dozare var, în instalaţia realizată la uzina de preparare;- realizarea instalaţiei de recuperare a metalelor din apele acide provenite de pe haldele de

steril.



108

6.2. Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor condiţionate de uneveniment viitor şi incert; în cazul privatizării, se include şi lista obligaţiilor de mediu detip B identificate

Cadrul legal pentru activităţile miniere este reglementat în România de Legea nr.85/2003,Legea minelor, care include şi stipulări privind managementul mediului în legătură cu activităţile miniere.De asemenea Hotărârea nr.856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive stabileştecadrul legal privind liniile directoare, măsurile şi procedurile pentru prevenirea sau reducerea pe câtposibil a oricăror efecte negative asupra mediului, în special asupra apei, aerului, solului, faunei, florei şipeisajului, precum şi a oricăror riscuri asupra sănătăţii populaţiei, rezultate ca urmare a gestionăriideşeurilor din industria extractivă.

Măsurile de control şi procedurile de monitorizare pentru gestionarea deşeurilor din industriaextractivă la S.C.CUPRU MIN S.A. Abrud se referă la:

1. Monitorizarea tehnologică ce constă în măsurarea şi controlul permanent al parametrilor fizico-chimici şi tehnici ai procesului de în conformitate cu prevederile standardelor de operare şi aregulamentului de fabricaţie, pentru realizarea performanţelor tehnice impuse precum şi pentruasigurarea siguranţei în funcţionare. Rezultatele acestei monitorizări permit depistareaoperativă a unor eventuale avarii sau funcţionări anormale şi stau la baza unor decizii privindaplicarea de măsuri corective, de oprire parţială sau totală a activităţii sau chiar la declanşareaprocedurilor de alarmare chimică şi intervenţie.

2. Monitorizarea factorilor de mediu constă în efectuarea de analize continue sau periodice acalităţii apelor şi aerului din zona amplasamentului şi verificarea conformării la standardele demediu. Rezultatele acestei monitorizări permit depistarea operativă a unor eventuale avarii saufuncţionări anormale şi stau la baza unor decizii privind aplicarea de măsuri corective sau chiarla declanşarea procedurilor de alarmare şi intervenţie. În cazul producerii unor avarii soldate cuaccidente, se realizează o monitorizare continuă a zonelor afectate, până la remedierea totală aefectelor acestora.Monitorizarea depozitelor de deşeuri se face prin două tipuri de acţiuni: supraveghere din

partea organelor abilitate şi cu atribuţiuni de control şi automonitorizarea.Automonitorizarea este obligaţia societăţii noastre şi are următoarele componente:

monitorizarea emisiilor şi calităţii factorilor de mediu, monitorizarea tehnologică/monitorizareavariabilelor de proces, monitorizarea post-închidere.

În faza de exploatare, automonitoringul are ca scop verificarea conformării cu condiţiile impusede autorităţile competente.

La iazurile de decantare se întocmeşte zilnic fişa pentru evidenţa controlului efectuat de cătrepersonalul de supraveghere şi se completează zilnic registrele de evidenţă a stării iazurilor, deasemenea se întocmesc Regulamentele de exploatare a iazurilor.

Frecvenţa de monitorizare a indicatorilor de calitate ai apelor evacuate din iazul Vl.Şesei a foststabilită de Autoritatea de gospodărire a apelor conform Autorizaţiei de gospodărire a apelornr.87/04.04.2013. Astfel frecvenţa de monitorizare este zilnic în zilele lucrătoare (5 zile/săptămână) dinprobă momentană recoltată din secţiunea postului hidrometric existent amonte de punctul de confluenţăal Văii Şesei cu râul Arieş.

În ceea ce priveşte iazul de decantare Valea Ştefancei 2 a fost întocmit în luna iulie 2010Proiectul de urmărire specială a comportării iazului de decantare. Conform acestuia urmărireacomportării construcţiei se face, când iazul funcţionează, prin observaţii vizuale, zilnice, efectuate depersonalul de exploatare de la iazul de decantare care se deplasează pe iaz însoţit de şeful de schimb.



109

Se fac observaţii vizuale privind starea construcţiei, se urmăreşte nivelul apei în iaz faţă de un reper,debitul evacuat din iaz şi eventualele debite exfiltrate din iaz şi se mai fac analize chimice ale apelorevacuate din iaz.

Pentru monitorizarea haldelor de steril periodic se colectează probe şi se efectuează analize delaborator pentru apele acide care intră în iazul de decantare (Steregoi şi Cuibarului). În luna mai 2010 labaza ambelor halde active ce deservesc cariera Roşia Poieni (halda Geamăna, respectiv haldaVl.Cuibarului) în zona de contact a alunecărilor cu terenul natural au fost amplasate repere pentruurmărirea în timp a comportamentului haldelor.

În ceea ce priveşte Planul de încetare a activităţii, acesta cuprinde lucrări de dezafectare autilităţilor şi construcţiilor şi lucrări necesare pentru refacerea geometriei carierei, haldelor de materialsteril, iazurilor de decantare şi a celorlalte entităţi cu caracter industrial şi administrativ-social.

6.3. Recomandări pentru studii următoare privind responsabilităţile necuantificabile şicondiţionate de un eveniment viitor şi incert (dacă este necesar)

Sunt preconizate a se realiza următoarele proiecte în viitorul apropiat:- Studiu de fezabilitate pentru instalatia de recuperare a cuprului din apele acide,- Urmat de implementarea Proiectului tehnic pentru instalaţia de recuperare a cuprului din apele

acide.



110

Bibliografie

Au fost consultate următoarele documentaţii tehnice şi surse bibliografice:

Bilanţ de mediu în vederea privatizării pentru obiectivul „Cariera pentru extracţia şi preparareaminereurilor neferoase şi rare” întocmit de SC OCON ECORISC SRL.

Documentaţie tehnică întocmită în vederea obţinerii autorizaţiei de gospodărire a apelor pentruobiectivul SC Cupru Min SA Abrud, decembrie 2012, întocmit de SC OCON ECORISC SRL.

Documentaţie pentru obţinerea „Autorizaţiei de mediu” la SC Cupru Min SA Abrud, întocmit de SCUnitatea de Suport pentru Integrare SRL.

Documentaţie pentru obţinerea „Autorizaţiei integrate de mediu” la SC Cupru Min SA Abrud, întocmit deSC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL.

Raport de amplasament SC Cupru Min SA Abrud, întocmit de SC Unitatea de Suport pentru IntegrareSRL.

Planul de Gestionare a Deşeurilor la SC Cupru Min SA Abrud, 2013, întocmit de Societatea Ipromin SA.

Planul de refacere a mediului la obiectivul minier Roşia Poieni, judeţul Alba, octombrie 2013, întocmit deSocietatea Ipromin SA.

Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, Planul de management aldeşeurilor/reziduurilor miniere, 2010, întocmit de SC Cepromin SA Deva.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, mai 2006, întocmit de SC Roşia MontanăGold Corporation SA.

Evaluarea efectelor lucrărilor de împuşcare ce se vor executa în perimetrul Jidovina, asupraconstrucţiilor civile din comuna Ocoliş, 2009, întocmit de SC Best Consulting SRL Petroşani.

Ordin nr. 184/1997 din 21/09/1997 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 303bis din 06/11/1997pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu.

122746_bilant mediu rp 1 document

Documents