11111

nr. 12

/20

05

IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti:IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti:IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti:IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti:IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti: Pãstorul Arhidiecezei

Din MESAJUL SINODULUI EPISCOPILORDin MESAJUL SINODULUI EPISCOPILORDin MESAJUL SINODULUI EPISCOPILORDin MESAJUL SINODULUI EPISCOPILORDin MESAJUL SINODULUI EPISCOPILORcãtre Poporul lui Dumnezeucãtre Poporul lui Dumnezeucãtre Poporul lui Dumnezeucãtre Poporul lui Dumnezeucãtre Poporul lui Dumnezeu

Duminicã, 23 octombrie, s-a încheiat, la Roma, Sinodul Episcopilor ºi Anul Euharistic, cu o Liturghie prezidatã deSfântul Pãrinte Benedict al XVI-lea, în Bazilica Sfântul Petru.

La Sinodul de la Roma au participat 256 de pãrinþi sinodali provenind din toate continentele: 94 din Europai, 60din America, 50 din Africa, 44 din Asia ºi 8 din Oceania. Din România au fost prezenþi la Sinod, MitropolitulGreco-Catolic de Blaj, Înaltpresfinþitul Lucian Mireºan ºi Episcopul de Iaºi, Presfinþitul Petru Gherghel.

Tema mesajului final al Sinodului este „ EUHARISTIA: Pâine vie pentru pacea lumii”. Mesajul începe cu o mãrturisirede credinþã în prezenþa lui Cristos în Euharistie: „Cristos este viu în Biserica sa, conform promisiunii sale (cf. Mt 28,20)el rãmâne cu noi în toate zilele pânã la sfârºitul lumii. În Preasfântul Sacrament al Euharistiei, este El însuºi cel care nise dãruieºte ºi ne dã bucuria de a iubi asemenea lui”. „Am putut sã experimentãm ceea ce înseamnã Euharistia încãde la începuturile ei: o singurã credinþã ºi o singurã Bisericã, hrãnitã de o singurã Pâine a Vieþii ºi în comuniunevizibilã cu succesorul lui Petru”. (nr. 1 ºi 2)

Dupã ce semnaleazã bucuria profundã ce se naºte din unitatea credinþei în Euharistie ºi dupã ce îndeamnã larugãciune pentru unitatea vizibilã a Bisericii, mesajul episcopilor sinodali vorbeºte despre suferinþele din lumea noastrãde astãzi: „Am luat cunoºtinþã de situaþiile dramatice ºi de suferinþele cauzate de rãzboaie, de foamete, de diferiteforme de terorism ºi de nedreptate …, de calamitãþile naturale…” (nr. 5). Se face apel la toþi cei care conduc popoarele,îndemnându-i sã caute binele tuturor ºi sã fie promotori ai deplinei demnitãþi a fiecãrei persoane umane, sã promovezelegi care sã respecte dreptul natural al cãsãtoriei ºi al familiei. Amintind cuvintele lui Isus: „Faceþi aceasta în amintireamea”, pãrinþii sinodali îndeamnã Biserica la un examen de conºtiinþã pentru a verifica în ce mãsurã credinþa esteexprimatã ºi celebratã în adunãrile liturgice ºi în ce fel este continuatã reforma liturgicã promovatã de Conciliul VaticanII, dorind totodatã ca Anul Euharistic, recent încheiat, sã fie un nou început ºi un punct de referinþã pentru nouaevanghelizare a omenirii, începând chiar cu Euharistia. Este recomandatã spiritualitatea euharisticã „ce-ºi aflã culmeaîn celebrarea euharisticã ºi în adorarea Preasfântului Sacrament în afara Liturghiei, în binecuvântãrile euharistice ºi înprocesiunile cu Preasfântul Sacrament, precum ºi în sãnãtoasele manifestãri ale pietãþii populare”. (nr.10)

Nu sunt puþine problemele care stau în faþa dorinþei de reînnoire euharisticã. Pierderea simþului pãcatului, crizacare persistã în practica Sacramentului Pocãinþei, lipsa de preoþi, starea tristã a celor care nu se pot împãrtãºi dincauza situaþiei în care se aflã cu familia, decreºtinarea, pãrãsirea practicii de a participa la Sfânta Liturghie, cazurilede pãrãsire a Bisericii, iatã tot atâtea piedici ºi provocãri (cf. nr. 12-17). Biserica însã, dupã exemplul lui Isus, nuconteneºte sã ducã mai departe mãrturia ei de slujire ºi de iubire.

De aceea, mesajul pãrinþilor sinodali se adreseazã preoþilor, diaconilor, persoanelor consacrate, laicilor, tinerilor,seminariºtilor, familiilor, celor aflaþi în suferinþã, îndemnându-i pe toþi sã devinã prin Euharistie „«sacramentul omenirii» cumspunea Sfântul Augustin, vocea tuturor rugãciunilor ºi cererilor care se ridicã spre Dumnezeu dinspre pãmânt”. (nr. 25)

Dupã ce aminteºte încã o datã de hotãrârea Bisericii de a cãuta ºi de a se ruga pentru ca „Toþi sã fie una”,precizând despre creºtini cã ei sunt vecini ºi cu alþi descendenþi ai lui Avram, adicã evreii ºi musulmanii, mesajul seîncheie astfel:

„Dragi Fraþi ºi Surori,Îi mulþumim lui Dumnezeu pentru aceastã a XI-a Adunare sinodalã ce ne-a permis sã ne întoarcem la izvorul

misterului Bisericii, la patruzeci de ani de la Conciliul Vatican II. Încheiem în frumuseþe Anul Euharistiei,confirmându-ne în unitate ºi reînnoindu-ne în entuziasmul apostolic ºi misionar.

La începutul celui de-al patrulea secol al creºtinismului, cultul creºtin era încã interzis de autoritãþile imperiale. Uniicreºtini din Africa de Nord, care þineau sã celebreze Ziua Domnului, au sfidat aceastã interdicþie. Au fost martirizaþi,în timp ce declarau cã nu ar fi putut trãi fãrã Euharistia duminicalã. Cei patruzeci ºi nouã de martiri din Abitinia, uniþicu mulþimea sfinþilor ºi a fericiþilor, care au fãcut din Euharistie centrul vieþii lor, mijlocesc pentru noi la începutul nouluimileniu. Ei ne învaþã ce înseamnã fidelitatea în a-l întâlni pe Cristos Înviat în Noua Alianþã.

La sfârºitul acestui Sinod experimentãm pacea plinã de speranþã pe care ucenicii de la Emaus au primit-o de laDomnul înviat, cu o inimã înflãcãratã. Ei se ridicã ºi se întorc în grabã la Ierusalim pentru a împãrtãºi bucuria cu fraþiiºi surorile în credinþã. Vã dorim sã puteþi merge plini de bucurie la întâlnirea cu Sfânta Euharistie ºi sã atingeþi cumâna adevãrul cuvântului sãu: «Eu sunt cu voi în toate zilele, pânã la sfârºitul lumii» (Mt 28,20).

Dragi fraþi ºi surori, Pace vouã!” (nr. 26)

nr.

12

/20

05

22222

Nãscut la 15 septembrie 1965, ca o instituþie permanentã,Sinodul Episcopilor s-a reunit în acest an pentru aunsprezecea oarã. Timp de 21 de zile (2-23 octombrie),reprezentanþi ai Bisericii Catolice – în cea mai mare parteepiscopi, precum ºi cardinali, preoþi, persoane consacrate ºilaici – s-au întâlnit ºi au încercat sã parcurgã spiritual un drumcomun, respectând semnificaþia cuvântului de origine greacã“sinod”, care înseamnã “a merge împreunã”.

Instituirea SinoduluiInstituirea SinoduluiInstituirea SinoduluiInstituirea SinoduluiInstituirea SinoduluiRãspunzând dorinþei Pãrinþilor participanþi la Conciliul

Vatican II, aceea de a menþine vie experienþa conciliarã ºi dea pãstra spiritul de unitate, Papa Paul al VI-lea, la încheiereaConciliului, fãcea cunoscutã instituirea Sinodului Episcopilor.O zi mai târziu, la 15 septembrie 1965, Mons. Pericle Felici,Secretarul Conciliului, anunþa promulgarea unui Motu Proprio,Apostolica sollicitudo, prin care Sinodul era instituit în modoficial, fiindu-i definite caracteristicile ºi finalitatea. Ulterior,acestea au fost prezentate, în termeni juridici, în canoanele342-348 din Codul de Drept Canonic, conform cãrora:“Sinodul Episcopilor este o adunare de episcopi care, aleºidin diferite regiuni ale lumii, se întrunesc la intervale de timpstabilite, ca sã favorizeze o unire strânsã între Pontiful Romanºi Episcopi, ca sã-l ajute cu sfaturile lor pe Pontiful Roman înmenþinerea ºi propãºirea credinþei ºi a moralei, în respectareaºi consolidarea disciplinei ecleziastice ºi ca sã examinezeproblemele privind activitatea Bisericii în lume” (Can. 342).

Ca o caracteristicã importantã a Sinodului trebuiemenþionatã posibilitatea acestei adunãri de a realiza ºi de amenþine comuniunea ºi colegialitatea Episcopilor din lumecu Sfântul Pãrinte. Sinodul Episcopilor are un secretariatgeneral la Roma ºi este supus direct ºi exclusiv SfântuluiPãrinte. Chiar dacã instituþia Sinodului existã ºi în afaradesfãºurãrii lui, funcþionarea sa nu este permanentã.Sinoadele se întâlnesc ºi opereazã doar când Papa considerãcã este necesarã ºi oportunã consultarea episcopatului.

Procesul sinodalProcesul sinodalProcesul sinodalProcesul sinodalProcesul sinodalSinodul se desfãºoarã în mai multe etape: în faza de

pregãtire sunt consultaþi Patriarhii, Conferinþele Episcopale,Reprezentanþii Dicasteriilor din Curia Romanã, SuperioriiGenerali, pentru a se obþine sugestii referitoare laargumentele care ar putea fi dezbãtute în adunarea sinodalã.Universalitatea argumentelor, actualitatea ºi urgenþa lor,posibilitatea efectivã de a fi concretizate – toate aceste aspectesunt studiate de Consiliul SecretariatuluiGeneral al Sinodului ºi prezentateSfântului Pãrinte, ajungându-se astfel laalegerea temei care va fi obiectulSinodului.

Dupã alegerea temei, Consiliul,Secretariatul General ºi teologii experþi întema aleasã redacteazã liniilecãlãuzitoare care, aprobate de SfântulPãrinte, se vor constitui într-un document

Sinodul - “expresie ºi instrument rodnicSinodul - “expresie ºi instrument rodnicSinodul - “expresie ºi instrument rodnicSinodul - “expresie ºi instrument rodnicSinodul - “expresie ºi instrument rodnical colegialitãþii episcopale”al colegialitãþii episcopale”al colegialitãþii episcopale”al colegialitãþii episcopale”al colegialitãþii episcopale”

numit “Lineamento”.Acesta, ca prim documentoficial, are scopul de asuscita în Bisericile localereflecþii asupra temeialese. Episcopii trimitSecretariatului General unraport care reflectã situaþiaconcretã a Bisericii localepe care o reprezintã. Dinrapoartele primite dintoate colþurile lumii, apare

un nou document, “Instrumentum Laboris”, care este, de fapt,o sintezã a experienþelor Bisericii Universale în privinþa temeipropuse.

Urmeazã etapa în care Episcopii participanþi la Sinodintervin, prezentând situaþia realã a Bisericilor locale. Aceastaeste etapa care oferã Pãrinþilor sinodali posibilitatea concretãde a se îmbogãþi reciproc datoritã schimbului de experinþã ºia reflecþiilor expuse. Urmeazã discuþiile pe grupuri de lucru,constituite în funcþie de limba vorbitã, fiecare dintre acesteatrebuind sã redacteze o relatare care va fi cititã în sesiuneaplenarã a Sinodului. În aceastã etapã, participanþii îºi potexprima dubiile sau nelãmuririle, momentul fiind urmat dedezbateri. Propunerile selectate în timpul dezbaterilor suntadunate într-o Listã finalã care va fi votatã de Pãrinþii sinodaliîn sesiunea plenarã.

Complexitatea unui astfel de proces garanteazã realizareaautenticã a comuniunii ºi respectarea criteriului colegialitãþii,fapt care l-a fãcut pe Papa Ioan Paul al II-lea, unicul participantca Pãrinte sinodal la toate sinoadele din istoria Bisericii, sãnumeascã Sinodul drept “expresie ºi instrument rodnic alcolegialitãþii episcopale”.

Exortaþiile ApostoliceExortaþiile ApostoliceExortaþiile ApostoliceExortaþiile ApostoliceExortaþiile ApostoliceDupã încheierea lucrãrilor, deoarece nu existã o normã

referitoare la redactarea unui document final, SecretariatulGeneral se ocupã de supervizarea documentelor.

Dupã Sinodul Episcopilor din 1974, Sfântul Pãrinte Papa PaulalVI-lea, prevedea elaborarea Exortaþiei Apostolice Evangeliinuntiandi, despre necesitatea evanghelizãrii în zilele noastre,scrisã pe baza documentelor finale ale Sinodului. Din 1975, înurma Sinoadelor episcopale, au izvorât urmãtoarele ExortaþiiApostolice: 1979 - Catechesi tradendae – despre Cateheza înzilele noastre; 1981- Familiaris Consortio – despre familia

creºtinã; 1984 - Reconciliatio et paenitentia– despre penitenþã ºi reconciliere înmisiunea Bisericii; 1988 - Christifideles laici– despre vocaþia ºi misiunea laicilor înBisericã ºi în lume; 1992 - Pastores dabovobis despre formarea preoþilor încircumstanþele actuale; 1995 - Ecclesia inAfrica - despre misiunea evangheli-zatoare a Bisericii în Africa; 1996 - Vitaconsecrata – despre viaþa consacratã ºi

Din

via

þa B

iseric

ii

33333

nr. 12

/20

05

misiunea Bisericii în lume; 1997 - Una speranza nuova per ilLibano – izvorâtã în urma Adunãrii Speciale pentru Liban; 1999- Ecclesia in America; 1999 - Ecclesia in Asia; 2001 - Ecclesia inOceania; 2003 - Ecclesia in Europa; 2003 - Pastores gregis –despre rolul Episcopului ca Slujitor al Evangheliei.

Octombrie 2005 - Octombrie 2005 - Octombrie 2005 - Octombrie 2005 - Octombrie 2005 - “Euharistia:“Euharistia:“Euharistia:“Euharistia:“Euharistia:izvor ºi culme a vieþii ºi misiunii Bisericii”izvor ºi culme a vieþii ºi misiunii Bisericii”izvor ºi culme a vieþii ºi misiunii Bisericii”izvor ºi culme a vieþii ºi misiunii Bisericii”izvor ºi culme a vieþii ºi misiunii Bisericii”Sinodul din acest an s-a desfãºurat la a 40-a aniversare

a acestei instituþii ºi a avut ca temã “Euharistia: izvor ºi culmea vieþii ºi misiunii Bisericii”. Au participat douã sute cincizeci ºiºase de Pãrinþi sinodali din 118 naþiuni, fiind cel mai marenumãr de participanþi într-o Adunare sinodalã.

Printre aceºtia, 55 de Cardinali, 8 Patriarhi, 82 deArhiepiscopi, 123 de Episcopi, 36 de preºedinþi de ConferinþeEpiscopale, 12 cãlugãri, 32 de experþi ºi 27 de auditori dincinci continente. Biserica Catolicã din România a fostreprezentatã de Înalt Preasfinþitul Lucian Mureºan,Preºedintele Conferinþei Episcopilor din România ºi dePreasfinþitul Petru Gherghel, Episcop al Diecezei de Iaºi.

Prezenþa la Sinod a celor douãsprezece “delegaþii fraterne”formate din ortodocºi ºi protestanþi, în numãr mult mai marefaþã de Sinodul din 2001, din decizia Papei Benedict al XVI-lea, subliniazã angajamentul Bisericii Catolice în direcþia

ecumenismului. Din partea Bisericii Ortodoxe Române aasistat la lucrãri Episcopul Siluan Marsilianul, din Mitropoliaromânã pentru Europa de Vest.

Tema Sinodului din acest an – Sfânta Euharistie – are o istoriede douã mii de ani. Dar, în ciuda vechimii sale, Euharistia esteun Sacrament care are încã multe de spus omuluicontemporan, oferind rãspunsuri la întrebãrile, la neliniºtile ºila speranþele sale. Poate da aceste rãspunsuri doar dacã omul“...se întoarce la ceea ce Euharistia exprimã, ºi în legãturã cuEuharistia, toate celelalte Sacramente, ºi la ceea ce Cuvântullui Dumnezeu, ascultat cu profundã atenþie, ne ajutã sãînþelegem. Ce este Sacramentul? Este misterul plin de iubire alSfintei Treimi, prin care Cristos preia expresiile ºi riturile din viaþaomului ºi le transformã în instrumente ºi ocazii prin care omulpoate avea un raport pozitiv cu Dumnezeu... Este vorba doarde a reda omului de azi acele elemente concrete ale familieicreºtine: familia creºtinã este inima artei de a trãi, care seregãseºte în viaþa de zi cu zi, în trãirile ºi munca zilnicã...Problema este cã noi, creºtinii, nu dãm mãrturie despre toateacestea ºi omul de azi, neºtiind, crede cã Euharistia este unritual magic” (Cardinalul Angelo Scola, Relator general alîntâlnirii sinodale).

CRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICAN

În lipsa bisericilorÎn lipsa bisericilorÎn lipsa bisericilorÎn lipsa bisericilorÎn lipsa bisericilor,,,,,“Case de rugãciune”“Case de rugãciune”“Case de rugãciune”“Case de rugãciune”“Case de rugãciune”

Monseniorul Alfredo Víctor Petit Vergel, Episcop Auxiliar deSan Cristóbal Havana (Cuba), prezent la Sinodul Episcopilor, afãcut cunoscutã situaþia Bisericii din þara sa, insistând asupramodului în care Biserica localã îºi trãieºte relaþia cu Euharistia.“În faþa dificultãþilor ºi a imposibilitãþii de a construi noi bisericiavem, aºa-zisele “case de rugãciune” sau “case de misiune”în cartierele periferice sau în localitãþile ºi satele mici unde, înfiecare sãptãmânã sau dupã posibilitãþi, se întâlnesc micigrupuri de credincioºi, în jur de 40 de persoane, subîndrumarea unui laic implicat sau a unui diacon permanent(...)Atunci când preotul reuºeºte sã ajungã în aceste case, estecelebratã Sfânta Liturghie cu mare devoþiune ºi cu deosebitrespect faþã de normele liturgice, precedatã de posibilitateade a se spovedi, oferitã celor care, cu dispoziþia necesarã,doresc sã participe la Pâinea Euharisticã”.

Cuba este una din þãrile care se confruntã cu o mare lipsãde preoþi. Unui preot îi revine grija spiritualã a 20 479 debotezaþi. “Dar în ciuda numãrului mic de preoþi avem o mareconsideraþie faþã de Sfânta Euharistie (...) care este izvorul ºipunctul central al vieþii Bisericii”.

Referindu-se la situaþia din Cuba, Cardinalul TarcisioBertone, Arhiepiscop de Genova, a afirmat, într-un inverviuacordat ziarului “La Stampa” , cã “Fidel Castro ne cere ajutorpentru a combate plaga avortului care ameninþã Cuba”.“Rãspândirea avortului se numãrã printre crizele demograficecu care se confruntã þara”, a subliniat Fidel Castro.

Arhiepiscopul a concluzionat, spunând cã “într-o þarã încare deschiderea este totalã, Biserica poate contribui larezolvarea problemei avortului ºi a natalitãþii scãzute”

„Dragi preoþi„Dragi preoþi„Dragi preoþi„Dragi preoþi„Dragi preoþi, în aceste zile ne-am gândit mult la voi,cunoaºtem generozitatea ºi dãruirea voastrã. În comuniunecu noi, duceþi greul slujirii pastorale de fiecare zi în poporullui Dumnezeu. Vestiþi cu tãrie Cuvântul Domnului, cãutândsã-i introduceþi bine pe credincioºi în misterul euharistic. Cehar este ministerul vostru! Vã cerem sã fiþi, împreunã cu noiºi dupã pilda Sfântului Pãrinte Benedict al XVI-lea, “lucrãtoriumili în via Domnului”, printr-o coerentã viaþã preoþeascã.

Dragi soþi creºtinisoþi creºtinisoþi creºtinisoþi creºtinisoþi creºtini, chemarea voastrã la sfinþenie ca“bisericã domesticã”, se hrãneºte la masa sfântã a Euharistiei.Curaj, în efortul vostru de a educa copiii în credinþã! Faceþi sãcreascã în familie, mugurii vocaþiei la Preoþie ºi la viaþaconsacratã. Vã încurajãm sã pãstraþi obiceiul de a participacu toatã familia la Euharistia duminicalã.

Dorim sã adresãm un cuvânt celor care suferãcelor care suferãcelor care suferãcelor care suferãcelor care suferã, îndeosebicelor bolnavi ºi celor cu dizabilitãþi, care prin suferinþa lor seunesc la jertfa lui Cristos (cf. Rom 12,2). Prin durerea pe care opurtaþi în trupul ºi în inima voastrã, participaþi în mod specialla jertfa euharisticã ºi sunteþi mãrturisitorii privilegiaþi a iubiriipe care o exprimã”

PS PETRU GHERGHELPS PETRU GHERGHELPS PETRU GHERGHELPS PETRU GHERGHELPS PETRU GHERGHEL(din mesajul adresat ascultãtorilor emisiunii în limba

românã a postului Radio Vatican, la încheierea Sinoduluiepiscopilor)

La încheierea Sinodului...La încheierea Sinodului...La încheierea Sinodului...La încheierea Sinodului...La încheierea Sinodului...

Din viaþa Bisericii

nr.

12

/20

05

44444

Cucernici pãrinþi,Cu un an în urmã începea anul pastoral cu tema “Euharistia

ºi familia”. Atunci vã îndemnam ca împreunã cu familiile dincomunitãþile noastre parohiale sã subliniem atât legãturastrânsã dintre taina Euharistiei ºi taina Cãsãtoriei, cât ºi sãangajãm familiile noastre pe calea unei reînnoiri în evlavia faþãde Sfânta Euharistie (cf. Actualitatea creºtinã, nr. 11/2004).

Þin sã îi felicit pe toþi aceia care au rãspuns la acest îndemn,preoþi ºi familii. Mã bucur pentru iniþiativele nãscute în parohii,care reuºesc sã arate marele dar al familiei ºi valoarea sapentru viaþa Bisericii. Ora de adoraþie pentru familii, în Bisericileparohiale, grupurile de rugãciune în case, catehezele pentruºi cu familiile sunt semne minunate de reînnoire. Pe lângãacestea cunosc dorinþa multor familii, care în spiritulrecomandãrilor din Familiaris consortio, nr. 72, doresc sãîntemeieze o „Asociaþie de familii pentru familii”. Este o dorinþãlãudabilã. Ca ea sã devinã concretã are nevoie de susþineredin partea preoþilor ºi a credincioºilor care au diferitecompetenþe: juridice, medicale, educative etc… Ca pãstori,sunteþi primii care vã întâlniþi credincioºii. Voi îi puteþi îndruma,ca la lumina credinþei, sã vadã competenþa ºiprofesionalitatea atât ca un dar al Domnului, cât ºi ca o

Scrisoare deschisã cãtre preoþiScrisoare deschisã cãtre preoþiScrisoare deschisã cãtre preoþiScrisoare deschisã cãtre preoþiScrisoare deschisã cãtre preoþi

„Sfântã MarieMamã gingaºã ºi puternicã,tovarãºa noastrã pe cãile vieþii,ori de câte ori contemplãmminunile pe care Cel Atotputernic le-a

sãvârºit în tine,ne încearcã o mare tristeþepentru lâncezeala ºi încetineala noastrã.Ajutã-ne sã mãrim pasul pentru a-þi

rãmâne aproape.Însoþeºte, te rugãm, dorinþa noastrã de

a te þine de mânã!Mãreºte cadenþa paºilor noºtri

un pic obosiþi!Fã-ne sã fim pelerini ai credinþei!Sã cãutãm chipul Domnului, ºi nu

numai…Avându-te ca icoanãîn care se aratã grija faþã de cei care se

aflã în nevoie,vrem sã ajungem ºi noi în grabã în „acel

oraº”în care sã se vadã roadele bucuriei,aºa cum tu le-ai purtat în prima ta vizitã

la Elisabeta.Pãrintele Pãrintele Pãrintele Pãrintele Pãrintele TONINO BELLOTONINO BELLOTONINO BELLOTONINO BELLOTONINO BELLO

relaþiilor cu semenii, la relaþiile de prietenie. În acest plan,cãsãtoria, ca tainã a unitãþii dintre un bãrbat ºi o femeie înDomnul, este legãtura cea mai specialã. Ca soþi creºtiniavem convingerea cã, de aprofundarea, întãrirea ºiîmbogãþirea acestei legãturi depinde bunãstarea fiecãruiaîn parte, a cuplului nostru conjugal, dar ºi a familiei noastre.

În calitate de pãrinþi, dacã mai este cazul sã o amintim,atenþia faþã de noi înºine trece prin grija pe care o arãtãmfaþã de copiii noºtri. Cu ei formãm familia. Trebuie sãrecunoaºtem cã în dorinþa de a întâlni alte familii, eicântãresc mult. Ca parte integrantã a iniþiativelor noastre,ei sunt motivaþia forte a acelei dorinþe de a constitui o„Asociaþie de familii pentru familii”. Întrebarea „ce viitor lelãsãm?”, se naºte din privirea lor, chiar mai înainte de a seoglindi în adâncul conºtiinþei noastre de mamã, de tatã,de pãrinþi.

Sperãm ca programul pastoral propus în aceste paginisã trezeascã interesul unui numãr cât mai mare de familiiºi sã fie o invitaþie de a lua parte la el în mod activ.

Un grup de familii animatoareUn grup de familii animatoareUn grup de familii animatoareUn grup de familii animatoareUn grup de familii animatoare

modalitate de a sluji aproapelui. În aceastã opticã, o asociaþiede familii pentru familii ar fi binevenitã pentru Biserica noastrãlocalã.

În continuare, aº vrea sã ating alte douã puncte. Primulpriveºte munca de pregãtire a tinerilor pentru taina cãsãtoriei.Dintre cele trei slujiri specifice preotului: a învãþa, a sfinþi, apãstori, aceea de a învãþa este prima obligaþie (Presbyterorumordinis 4). Familiaris consortio, la nr. 66, vorbeºte despre unproces gradual de pregãtire la cãsãtorie, în trei momente:îndepãrtat, apropiat ºi imediat. A învãþa doctrina desprecãsãtorie este, deci, o obligaþie care îl priveºte direct pe preot,mai ales în cel de-al treilea moment, cel imediat. Pentru obunã desfãºurare a acestei etape este necesar ca logodniciisã-ºi anunþe intenþia de a se cãsãtori cu cel puþin câteva luni(6 luni) înainte de data celebrãrii acesteia. O bunã pregãtirepresupune cunoaºterea doctrinei Bisericii cu privire lavaloarea ºi frumuseþea vieþii de familie. În acest domeniu esteimportant aportul ºi mãrturia de viaþã a unor familii. Procesulde pregãtire nu trebuie sã înceteze dupã momentul celebrãrii.Vã cer sã meditaþi asupra punctului 69 din Familiaris consortio,unde se vorbeºte despre o pastoralã post-matrimonialã.

Al doilea punct priveºte tematica anului pastoral. În centrulatenþiei noastre va rãmâne, în continuare, familia.

IOAN ROBUIOAN ROBUIOAN ROBUIOAN ROBUIOAN ROBU, Arhiepiscop, mitropolit de Bucureºti, Arhiepiscop, mitropolit de Bucureºti, Arhiepiscop, mitropolit de Bucureºti, Arhiepiscop, mitropolit de Bucureºti, Arhiepiscop, mitropolit de Bucureºti

„Familia este calea„Familia este calea„Familia este calea„Familia este calea„Familia este caleaBisericii!”Bisericii!”Bisericii!”Bisericii!”Bisericii!”

(Scrisoarea cãtre familii, 2)Am încredinþat grijii de mamã a

Preasfintei Fecioare Maria întreagaactivitate cu familiile din Arhidiecezanoastrã.

Ea este steaua cãlãuzitoare a paºilornoºtri împreunã.

Maicã a Bisericii ºi Reginã a familiilor,noi suntem pe cale, tu du-ne la Isus!

Un program pastoralUn program pastoralUn program pastoralUn program pastoralUn program pastoralpentru familiipentru familiipentru familiipentru familiipentru familii

Realizarea unui program de activitãþi pentru familiileArhidiecezei noastre, pe lângã programul specific fiecãreiparohii, este un rãspuns concret la dorinþa Bisericii de apromova „o spiritualitate de comuniune” (Novo millennioineunte, 43), dar ºi la aºteptãrile atâtor familii care dorescsã-L urmeze cât mai îndeaproape pe Isus. El, Domnul, estecauza, motivaþia ºi scopul drumului nostru împreunã.

În aceastã muncã pastoralã suntem ghidaþi de unprincipiu: sã dãm mai mult celor care doresc mai mult.Ajutorul pãstorilor noºtri este esenþial în realizarea acestuia.Ne dãm bine seama cã principiul priveºte, înainte de toate,legãtura intimã, personalã, a fiecãruia cu Dumnezeu înspiritul comuniunii ºi se cuvine sã subliniem importanþalegãturilor dintre persoanele care împãrtãºesc aceeaºicredinþã, aceleaºi idealuri de viaþã. De la planul vertical alrelaþiei cu Dumnezeu trecem, astfel, la cel orizontal, al

Anul

pas

tora

l, lun

ã de

lunã

55555

nr. 12

/20

05

Întâlniri la MãnãstireaÎntâlniri la MãnãstireaÎntâlniri la MãnãstireaÎntâlniri la MãnãstireaÎntâlniri la MãnãstireaSfânta AgnesSfânta AgnesSfânta AgnesSfânta AgnesSfânta AgnesAdunãri generaleAdunãri generaleAdunãri generaleAdunãri generaleAdunãri generale

• 8 octombrie (2005) ora10.00: Asociaþia familiilor pentrufamilii

• 9 septembrie (2006) ora10.00: Evaluãri ºi perspective aleactivitãþii pastorale

ScopulScopulScopulScopulScopul: evaluarea anuluipastoral în desfãºurare ºi fixareaobiectivelor pentru anul pastoralurmãtor

Întâlnirile de la InstitutulÎntâlnirile de la InstitutulÎntâlnirile de la InstitutulÎntâlnirile de la InstitutulÎntâlnirile de la InstitutulSfânta TSfânta TSfânta TSfânta TSfânta Terezaerezaerezaerezaereza (Catedralã) (Catedralã) (Catedralã) (Catedralã) (Catedralã)

Colocviile familiiloColocviile familiiloColocviile familiiloColocviile familiiloColocviile familiilorrrrr•17 decembrie (2005) ora 10.00:

Viaþa în doi;ora 14.00 Copiii, bogãþia familiei• 17 iunie (2006) ora 10.00:

Susþinerea familiei aflate îndificultate;

ora 14.00: Tinerii, viitorul familieicreºtine

ScopulScopulScopulScopulScopul: a pune în discuþie temede mare importanþã pentru familiilenoastre; a aprofunda viaþa decredinþã; a învãþa sã lucrãm în grup

Oratoriul Oratoriul Oratoriul Oratoriul Oratoriul Sfântul Sfântul Sfântul Sfântul Sfântul LeonardoLeonardoLeonardoLeonardoLeonardoMurialdoMurialdoMurialdoMurialdoMurialdo

(Popeºti-Leordeni)(Popeºti-Leordeni)(Popeºti-Leordeni)(Popeºti-Leordeni)(Popeºti-Leordeni)Festivalul familiilorFestivalul familiilorFestivalul familiilorFestivalul familiilorFestivalul familiilor

Sâmbãtã ora 17.00, 01 iulie (2006)ScopulScopulScopulScopulScopul: recreativ; de cunoaºtere;

de stimulare

Acþiuni ale familiilor în Acþiuni ale familiilor în Acþiuni ale familiilor în Acþiuni ale familiilor în Acþiuni ale familiilor în AAAAAnul nul nul nul nul PPPPPastoral 2005-2006astoral 2005-2006astoral 2005-2006astoral 2005-2006astoral 2005-2006

• 12 noiembrie (2005) ora 16.30: Pregãtirea pentrucãsãtorie

• 10 decembrie (2005) ora 16.30: Planning-ul familial• 14 ianuarie (2006) ora 16.30: Paternitatea ºi

maternitatea responsabilã• 11 februarie (2006) ora 16.30: Pro-Vita ºi respectul faþã

de viaþã• 11 martie (2006) ora 16.30: Care este preþul vieþii?• 14 octombrie (2006) ora 16.30: Jurisdicþia familiei• 12 noiembrie (2006) ora 16.30: Cãsãtoriile mixteScopulScopulScopulScopulScopul: aprofundarea unor teme de mare interes pentru

familiile creºtine; specializarea în diferite domenii a unui numãrcât mai mare de persoane

Formarea unor grupuri permanente de lucru în vedereaconstituirii “asociaþiei de familii pentru familii”:

• grupul de pregãtire pentru cãsãtoriegrupul de pregãtire pentru cãsãtoriegrupul de pregãtire pentru cãsãtoriegrupul de pregãtire pentru cãsãtoriegrupul de pregãtire pentru cãsãtorie• grupul de cursuri pentru tinerigrupul de cursuri pentru tinerigrupul de cursuri pentru tinerigrupul de cursuri pentru tinerigrupul de cursuri pentru tineri• grupul de educaþie a copiilor (grãdiniþa, ºcoala,grupul de educaþie a copiilor (grãdiniþa, ºcoala,grupul de educaþie a copiilor (grãdiniþa, ºcoala,grupul de educaþie a copiilor (grãdiniþa, ºcoala,grupul de educaþie a copiilor (grãdiniþa, ºcoala,

educaþia în familie, cateheza copiiloreducaþia în familie, cateheza copiiloreducaþia în familie, cateheza copiiloreducaþia în familie, cateheza copiiloreducaþia în familie, cateheza copiilor, timpul liber), timpul liber), timpul liber), timpul liber), timpul liber)• grupul de consiliere familialã, planning familial ºigrupul de consiliere familialã, planning familial ºigrupul de consiliere familialã, planning familial ºigrupul de consiliere familialã, planning familial ºigrupul de consiliere familialã, planning familial ºi

Pro-VitaPro-VitaPro-VitaPro-VitaPro-Vita• grupul pentru mass-mediagrupul pentru mass-mediagrupul pentru mass-mediagrupul pentru mass-mediagrupul pentru mass-media• grupul de consultanþã juridicãgrupul de consultanþã juridicãgrupul de consultanþã juridicãgrupul de consultanþã juridicãgrupul de consultanþã juridicã• grupul pentru solidaritate (caritate ºi sprijin medical)grupul pentru solidaritate (caritate ºi sprijin medical)grupul pentru solidaritate (caritate ºi sprijin medical)grupul pentru solidaritate (caritate ºi sprijin medical)grupul pentru solidaritate (caritate ºi sprijin medical)• grupul pentru viaþa de familie (vocaþia familiei, viaþagrupul pentru viaþa de familie (vocaþia familiei, viaþagrupul pentru viaþa de familie (vocaþia familiei, viaþagrupul pentru viaþa de familie (vocaþia familiei, viaþagrupul pentru viaþa de familie (vocaþia familiei, viaþa

spiritualã ºi de credinþã)spiritualã ºi de credinþã)spiritualã ºi de credinþã)spiritualã ºi de credinþã)spiritualã ºi de credinþã)• grupul de formare al animatorilorgrupul de formare al animatorilorgrupul de formare al animatorilorgrupul de formare al animatorilorgrupul de formare al animatorilor

Întâlnirile de laÎntâlnirile de laÎntâlnirile de laÎntâlnirile de laÎntâlnirile de la Parohia Parohia Parohia Parohia Parohia Sfânta ElenaSfânta ElenaSfânta ElenaSfânta ElenaSfânta Elena - - - - - Pregãtirea grupurilor de animatori

Grupul de familii animatoare în parohiiGrupul de familii animatoare în parohiiGrupul de familii animatoare în parohiiGrupul de familii animatoare în parohiiGrupul de familii animatoare în parohiiScopulScopulScopulScopulScopul: animarea la Sfânta Liturghie, la adoraþie, la rugãciune, la catehezã, la organizarea diferitelor iniþiative parohiale.Grupul de familii animatoare colaboreazã cu pãrintele paroh; se aflã în legãturã cu celelalte grupuri parohiale; promoveazã

iniþiativele parohiale ºi inter-parohiale; aminteºte evenimentele înscrise în cadrul programului pastoral

Întâlnirile de la BisericaÎntâlnirile de la BisericaÎntâlnirile de la BisericaÎntâlnirile de la BisericaÎntâlnirile de la BisericaSfânta CruceSfânta CruceSfânta CruceSfânta CruceSfânta Cruce

Cele 10 porunciCele 10 porunciCele 10 porunciCele 10 porunciCele 10 porunci• 29 octombrie (2005) ora 18.30:

Cele zece porunci• 26 noiembrie (2005) ora

18.30: Porunca I: Cine este Dumnezeupentru noi?

• 25 februarie (2006) ora 18.30:Porunca a II-a: Cum folosim azi numelelui Dumnezeu?

• 25 martie (2006) ora 18.30:Porunca a III-a: Duminica ºi timpul liberîn familie

• 29 aprilie (2006) ora 18.30:Porunca a IV-a: Relaþiile în familie ºi însocietate

• 27 mai (2006) ora 18.30:Porunca a V-a: Viaþa

• 24 iunie (2006) ora 18.30:Poruncile a VI-a ºi a IX-a: Menireatrupului nostru

• 29 iulie (2006) ora 18.30:Poruncile a VII-a ºi a X-a: Munca în casãºi proprietatea

• 30 septembrie (2006) ora18.30: Porunca a VIII-a: Adevãrul unreper esenþial pentru familie

ScopulScopulScopulScopulScopul: mai buna cunoaºtere aCuvântului lui Dumnezeu; a creºte înconvingerea cã “ascultarea” Cuvântuluiaduce adevãrata bucurie; a educaconºtiinþele la lumina învãþãturii Bisericii

“A nu te opune unei erori, înseamnãa o aproba, a nu apãra adevãrulînseamnã a-l suprima”

Sfântul Feliciu, papãSfântul Feliciu, papãSfântul Feliciu, papãSfântul Feliciu, papãSfântul Feliciu, papã (483-492)

PropuneriPropuneriPropuneriPropuneriPropuneri•25 martie: Bunavestire - Sãrbãtoarea vieþii•11 iunie : Sfânta Treime - Sãrbãtoarea

familiilor în parohii•18 iunie: Trupul Domnului – Procesiunea

cu Preasfântul Sacrament

Anul pastoral, lunã de lunã

Câmpulung MuscelCâmpulung MuscelCâmpulung MuscelCâmpulung MuscelCâmpulung MuscelÎntâlniri matrimonialeÎntâlniri matrimonialeÎntâlniri matrimonialeÎntâlniri matrimonialeÎntâlniri matrimoniale

• 21-23 aprilie (2006)• 19-21 mai (2006)• 1-3 septembrie (2006)ScopulScopulScopulScopulScopul: a reîmprospãta viaþa soþilor; a

redescoperi marele dar al cãsãtoriei; a oferiposibilitatea unei mai bune cunoaºteri afamiliilor între ele

„Familia este motorul„Familia este motorul„Familia este motorul„Familia este motorul„Familia este motorulsocietãþii”societãþii”societãþii”societãþii”societãþii”

Aceastã realitate va fievidenþiatã la ÎntâlnireaMondialã a Familiilor cu Papa,

ce va avea loc la Valencia în perioada 1- 9iulie 2006, afirmã cardinalul Alfonso LopezTrujillo, preºedintele Consiliului Pontificalpentru Familie.

Într-un comunicat emis de AVAN (agenþiade presã a evenimentului), se aratã cãîntâlnindu-se recent cu parohii diecezei deValencia, cardinalul a subliniat faptul cã„familia dobândeºte o valoare specialã înmomentul actual, pentru cã se aflã în centruluraganului pe mai multe scene ºi este unicainstituþie capabilã sã formeze în mod integralfiinþa umanã”. „Familia este marea forþã ºimotorul societãþii”, realitate care va fiexprimatã la Întâlnirea de la Valencia submultiple forme.

nr.

12

/20

05

66666

Existã un moment în viaþã când fiecare ajunge sã-ºi punãpentru prima oarã întrebãri despre viitorul sãu, despre cum sevede în urmãtorii ani, dacã vrea sã-ºi întemeieze o familie sausã-ºi gãseascã o vocaþie în celibat. ªi dacã se vede familistputem lua în considerare cã începe o perioadã de logodnãfãrã logodnic (ã), propunându-ºi un model ideal de partener(ã).La început mai haotic, fãrã un orizont precis. Apoi, pe mãsurãce cunoaºte ºi iubeºte, proiectul devine mai bine conturat,cãutãrile sunt mult mai þintite.

Dar, perioada propriu-zisã de logodnã se cuvine a firespectatã. În ultima vreme, tot mai puþine sunt cuplurile careacordã timpul necesar pregãtirii pentru cãsãtorie. Iatã de ce,subiectul acesta preocupã comunitatea ºi a fost deja prezentîn mai multe intervenþii publice, printre care ºi paginile revisteiFamilia creºtinã. În cele ce urmeazã, îl repropunem, de dataaceasta, cititorilor Actualitãþii creºtine.

De ce logodnDe ce logodnDe ce logodnDe ce logodnDe ce logodnaaaaa?????Rãspunsul este uºor de dat. Pentru cã practica creºtinã

catolicã nu acceptã “în vocabular” divorþul. Se poate vorbi deseparare (rãmânând cãsãtoriþi) dacã existã grave neînþelegeriîntre soþi, sau de anulare dacã se întrunesc condiþiile necesare(oricum o raritate care ne determinã sã nu ne gândim ca la oalternativã realistã). De aceea, cei doi care îºi depunjurãmintele în faþa comunitãþii, sunt persoane mature,conºtiente ºi bine pregãtite sã înfrunte viaþa în doi (ºi apoi întrei, patru, … sau câte le va da Domnul). Nu pentru o lunã (deprobã) sau un an (de încercare ºi acomodare), ci pentru ani,pânã la adânci bãtrâneþi, “pânã când moartea ne va despãrþi”.

Este un act pe care fiecare partener îl îndeplineºte cu gândulcã îl va face o datã în viaþã. Deºi, aºa cum bine ºtim, existã ºiexcepþii, dar, a paria cu Dumnezeu cã mai existã “încã o ºansã”,este o imagine cinicã la care un creºtin practicant nu subscrie.

Plecând de la aceste consideraþii practice, devine evidentcã o bunã pregãtire pentru acest pas este mai mult decâtnecesarã. Aceastã perioadã de pregãtire se numeºte logodnã.

Logodna reprezintã un timp de febrilã cãutare, deacomodare cu celãlalt, de cunoaºtere reciprocã ºi deacumulare de experienþã virtualã (de cum va fi, dupã, viaþa îndoi). Cei doi discutã, se testeazã, îºi împãrtãºesc valorile,îlimpresioneazã pe celãlalt cât mai mult. Rar îºi aratã defectele,sunt mai binevoitori cu celãlalt ºi cu anturajul (pãrinþii, fraþii sauprietenii celuilalt). Pe de o parte, încearcã sã-l cunoascã pecelãlalt cât mai bine, iar, pe de altã parte, se descoperã pesine cât mai puþin în faþa celuilalt, propunându-i o imagineidealizatã a sinelui.

Rolul unui curs de pregãtireRolul unui curs de pregãtireRolul unui curs de pregãtireRolul unui curs de pregãtireRolul unui curs de pregãtirepentru cãsãtoriepentru cãsãtoriepentru cãsãtoriepentru cãsãtoriepentru cãsãtorie

Cum ajung cei doi sã se cunoascã mai bine? Numai dacãîncearcã, cu adevãrat, un exerciþiu de sinceritate sau dacã suntajutaþi sã o facã. Acesta este unul dintre rolurile preotului, alpãrinþilor, al prietenilor sau al fraþilor ºi, nu în ultimul rând, alnaºilor. Aici putem vedea importanþa împãrtãºirii experienþeialtora pentru viitorul lor.

Acesta este ºi rolul unui curs de pregãtire pentru cãsãtorie.Sã-i ajute pe cei doi sã-ºi punã întrebãri la care sã rãspundãcu sinceritate ºi sã înveþe sã comunice cu adevãrat. Pentru ca,atunci când se vor ivi probleme în cãsnicia lor, sã poatã sã lediscute ºi sã le depãºeascã.

Logodna este privitã, tradiþional, ca perioada de când ceidoi s-au hotãrât sã se cãsãtoreascã pânã la momentul

De ceDe ceDe ceDe ceDe cepregãtirea pentru cãsãtorie?pregãtirea pentru cãsãtorie?pregãtirea pentru cãsãtorie?pregãtirea pentru cãsãtorie?pregãtirea pentru cãsãtorie?

Conform practicii Bisericii, primirea unui sacrament cereo pregãtire. De exemplu: înainte de a merge la spovadã facemcercetarea cugetului; înainte de a merge la împãrtãºanie, nereculegem ºi þinem post cel puþin o orã. Când este vorba dealegerea stãrii de viaþã, pregãtirea este ºi mai lungã. Estevorba, în fapt, despre o vocaþie. Înainte ca o persoanã sã seconsacre lui Dumnezeu, rãmâne cel puþin un an în noviciat;înainte ca un tânãr sã devinã preot, petrece 6 ani sau chiarmai mulþi în seminar. Ar putea oare sã lipseascã o astfel depregãtire în cazul cãsãtoriei?

Pregãtirea este:- un drum al credinþei: de cunoaºtere a tainei lui Cristos;- un drum al cunoaºterii de sine ºi a partenerului/

partenerei;- un timp al verificãrii temeiniciei deciziei de a face pasul

cãsãtoriei.

Cui i se adreseazã?Cui i se adreseazã?Cui i se adreseazã?Cui i se adreseazã?Cui i se adreseazã?- logodnicilor care urmeazã sã se cãsãtoreascã într-un

viitor apropiat.- acelor perechi de tineri care, deºi nu au luat o hotãrâre

privitor la data cãsãtoriei, sau care sunt indeciºi, doresc totuºisã afle mai multe despre ei înºiºi ºi despre taina vieþii decãsãtorie.

Ce cuprindeCe cuprindeCe cuprindeCe cuprindeCe cuprinde?????- Frecventarea uneia dintre cele trei sesiuni mai jos amintite.- Cateheza cu pãrintele paroh (sau vicar) în parohie.

Când se anunþã la parohieCând se anunþã la parohieCând se anunþã la parohieCând se anunþã la parohieCând se anunþã la parohiedata celebrãrii cãsãtoriei?data celebrãrii cãsãtoriei?data celebrãrii cãsãtoriei?data celebrãrii cãsãtoriei?data celebrãrii cãsãtoriei?

Cu cel puþin 6 luni înainte de data celebrãrii.

Întâlnirile de la Institutul Sfânta TÎntâlnirile de la Institutul Sfânta TÎntâlnirile de la Institutul Sfânta TÎntâlnirile de la Institutul Sfânta TÎntâlnirile de la Institutul Sfânta Terezaerezaerezaerezaereza(Catedralã)(Catedralã)(Catedralã)(Catedralã)(Catedralã)

Sesiuni de pregãtire a cãsãtorieSesiuni de pregãtire a cãsãtorieSesiuni de pregãtire a cãsãtorieSesiuni de pregãtire a cãsãtorieSesiuni de pregãtire a cãsãtorieiiiii• prima: 13 noiembrie; 19 noiembrie; 10 decembrie

(2005) ora 16.00*• a II-a: 18 februarie; 4 martie; 11 martie (2006) ora 16.00*• a III-a: 21 octombrie; 11 noiembrie; 18 noiembrie (2006)

ora 16.00*

*În funcþie de situaþie, va fi posibilã modificarea orei ºi locului pregãtirii.

Uni

vers

ul Fa

milie

i

77777

nr. 12

/20

05

trai în comun, ce faci, îl arunci pe celãlalt înapoi în societatefãrã nici o remuºcare?

Comportamente de încurajatComportamente de încurajatComportamente de încurajatComportamente de încurajatComportamente de încurajatMulþi dintre tineri vin la un curs de pregãtire deºi, poate,

nu au în vedere o cãsãtorie imediatã. Cu cât te apropii demomentul depunerii jurãmintelor, pregãtirile sunt maiintense (chiar ºi cheltuielile cresc), cu atât mai mult nu aitimp de reflexie, de cãutare ºi de meditare. Sã începi atuncisã-þi pui întrebãri la care ar fi fost util sã fi primit dejarãspunsurile ar fi de evitat. Ai nevoie de timp ºi minte limpedesã meditezi la, practic, cea mai importantã decizie pe careo iei în viaþã. Familia în care ne naºtem, nu avem cum s-oschimbãm. Copiii care vin ne sunt daþi de Dumnezeu, lamomentul potrivit, nouã. Dar partenerul de viaþã noi ni-lalegem. Este singurul moment în care, cu adevãrat, alegemîn viaþã.

O bunã pregãtire pentru cãsãtorie trebuie sã-i invite pecei doi sã discute ºi sã-ºi omogenizeze valorile ºi modul de a

vedea traiul în doi. Cu renunþãri, din parteafiecãruia, în spiritul sentimentului de iubire care

îi uneºte, dar fãrã compromisuri. Poþirenunþa la unele comoditãþi, la obiceiuri

sau tradiþii, dar fãrã compromisuri.Primirea copiilor, Dumnezeu în casalor, prioritãþile cuplului, rolul pãrinþilor,sau altele similare, care îi definesc peei ca soþi, sunt bine stabilite ºi nu potconstitui subiect de compromis. Deexemplu, avem o datorie faþã depãrinþi, dar dupã cununie soþul/soþiava trece pe primul loc. Loc unde vorsta ºi copiii care vor veni. A procedaaltfel, înseamnã compromis ºi acestatrebuie evitat.

Un astfel de curs trebuie sã îi facãpe cei doi sã înveþe o tehnicã adialogului în familie, cum sã treacãpeste dificultãþi. De la cele mai mici ºimai puþin importante lucruri pânã lacele esenþiale.

Cu o bunã pregãtire pentrucãsãtorie putem gândi cã avemfamilii bine ancorate în Dumnezeu ºi

încrezãtoare în viitor. Responsabile în societate, pregãtite sãrãspândeascã cuvântul Domnului prin propriul exemplu, iarcopiii lor vor fi o binecuvântare pentru ei ºi pentru cei printrecare trãiesc.

Societatea construitã pe valorile familiei creºtine este unasãnãtoasã ºi are viitorul sigur. Pentru cã nu s-a fãcut mult întrecut în aceastã direcþie, nu înseamnã cã nu putem face înviitor. Catolici fiind, cerem ca “omul sã nu despartã ceea ceDumnezeu a unit”. Cererea noastrã este întemeiatã dacã oferimsoluþii.

Mulþi dintre noi am simþit, poate, cât de util ar fi fost ca laînceputul cãsniciei sã fi fost cineva care sã ne ajute sau sã neavertizeze de greutãþile pe care le-am întâmpinat. Aici, iubireapentru aproapele înseamnã dãruirea ºi disponibilitatea noastrãpentru a îndruma paºii logodnicilor, fãcându-le plãcute ºi utileîntâlnirile cu noi.

ELENA ELENA ELENA ELENA ELENA ºi ºi ºi ºi ºi FLORIN ARDELEANFLORIN ARDELEANFLORIN ARDELEANFLORIN ARDELEANFLORIN ARDELEAN

depunerii jurãmintelor. Pentru provocãrile timpurilor moderneeste mult mai util sã considerãm logodna ca o perioadã multmai extinsã, care începe cu momentul în care fiecare tânãr îºidescoperã vocaþia familialã.

Riscul cel mare al perioadei de pregãtire este ca cei doi sãconsidere cã totul este prea târziu, cã fiecare s-a angajat la unproiect comun ºi cã nu mai existã cale de întoarcere. Dintr-unspirit de onoare, logodnicul ce a zis deja un da, merge înainte,chiar dacã va constata cã, poate, nu este o alegere potrivitã.

Acesta este ºi mesajul meu. Pânã când cei doi nu au depusjurãmintele în faþa altarului, niciodatã nu este prea târziu.Onoarea de care vorbim este una prost înþeleasã. Nu existãonoare acolo unde întrevezi un eºec, iar familia nou întemeiatãva scârþâi de la început.

Sunt multe variante de a face aceastã pregãtire pentrucãsãtorie. Rezultatul este important. Dacã, dupã un astfel decurs, cei doi s-au îmbogãþit reciproc, se cunosc mai bine ºiinvaþã sã-ºi împãrtãºeascã gândurile, comunicând între ei,atunci avem de a face cu un succes. Dacã cei doi sunt maiîncrezãtori în sine ºi în viitorul lor comun, atuncicursul este util. De asemenea, dacã cei doirealizeazã cã nu vor putea întemeia ofamilie ºi cã ar fi mai bine sã se despartã,cursul este iarãºi un succes.

Rolul naºilor este esenþialRolul naºilor este esenþialRolul naºilor este esenþialRolul naºilor este esenþialRolul naºilor este esenþialîn familia catolicãîn familia catolicãîn familia catolicãîn familia catolicãîn familia catolicã

Prin experienþa ºi echilibrul lor, eiajutã noua familie, le împãrtãºeºtetinerilor din greutãþile prin care autrecut ºi cum le-au depãºit. Ei suntmoderatorii lor când au dispute. Ei suntcei care, din când în când, lereamintesc de fidelitatea, unitatea,solidaritatea ºi iubirea pe care ºi le-aujurat ºi le aratã cum sã le întreþinã ºisã le reînnoiascã în fiecare zi. Iardeschiderea pentru viaþã ºi protejareacopiilor care vor veni sã nu fie încãlcatede soþi.

De multe ori, aceºti naºi sunt aleºistrategic, fãrã sã aibã calitãþile demediator ºi ajutor pe care le-ar cere,în momentele grele, noua familie. Într-o astfel de situaþie, cel mai bun sfat pe care l-ar primi logodniciieste sã-ºi gãseascã cât mai repede un astfel de moderator,de confesor familial. Poate fi un preot, un cãlugãr, un bunfamilist, dar poate fi ºi un celibatar care are un ascendentasupra celor doi.

Multã lume “modernã” înlocuieºteMultã lume “modernã” înlocuieºteMultã lume “modernã” înlocuieºteMultã lume “modernã” înlocuieºteMultã lume “modernã” înlocuieºteperioada de logodnã cu traiul împreunãperioada de logodnã cu traiul împreunãperioada de logodnã cu traiul împreunãperioada de logodnã cu traiul împreunãperioada de logodnã cu traiul împreunãEste o înþelegere, cel puþin deformatã, a ceea ce înseamnã

cãutarea logodnicilor. Mimarea vieþii de familie fãrã jurãminteeste ca un doctor fãrã cunoºtinþe, ca un avocat care nucunoaºte legea, ca un constructor care ignorã rezistenþa casei,ca un preot fãrã preoþie. Adicã, profitãm de tot ce înseamnãtraiul împreunã, fãrã sã ne luãm responsabilitãþi unul faþã decelãlalt. ªi dacã merge, când apar copiii, ne cãsãtorim. Câteste iubire ºi cât este egoism? Unde este cãutarea aceea febrilã,curajul ºi responsabilitatea unui om pe care te poþi bizui pentrutoatã viaþa? Dacã descoperi cã nu eºti compatibil dupã ani de

Universul Fam

iliei

nr.

12

/20

05

88888

Experienþã nouã pentru tinerii AMDExperienþã nouã pentru tinerii AMDExperienþã nouã pentru tinerii AMDExperienþã nouã pentru tinerii AMDExperienþã nouã pentru tinerii AMD

Nu existã nici un drum cãtre pace;Nu existã nici un drum cãtre pace;Nu existã nici un drum cãtre pace;Nu existã nici un drum cãtre pace;Nu existã nici un drum cãtre pace;pacea este singurul drumpacea este singurul drumpacea este singurul drumpacea este singurul drumpacea este singurul drum

(Gandhi)(Gandhi)(Gandhi)(Gandhi)(Gandhi)În data de 15 octombrie 2005, cercetaºii parohiei

Adormirea Maicii Domnului împreunã cu cercetaºi de la altecentre (C.L. “Sf. Iosif”, C.L. Gãieºti, C.L. Verde) au pornitîmpreunã într-un pelerinaj: jertfã pentru copiii cu deficienþemotorii, dar ºi un apel laadresa societãþii noastre,care, cu siguranþã, areposibilitatea de a face maimult pentru aceºtia.

Sfânta Liturghie celebratã laCatedrala “Sfântul Iosif” aîncununat jertfa scoutiºtilor, iarcopiii ºi tinerii i-au oferit luiDumnezeu intenþiile personale,sufletele curate ºi sincere ºi, maiales, pe toþi acei copii care nupot merge.

Aceastã activitate se încadreazã într-un proiect mondial numit“Daruri pentru Pace”, proiect care antreneazã cercetaºii din lumeaîntreagã sã se pregãteascã pentru sãrbãtorirea CentenaruluiCercetãºesc din 2007.

PAULA BIDON PAULA BIDON PAULA BIDON PAULA BIDON PAULA BIDON - temerar- temerar- temerar- temerar- temerar

Promit, cu ajutorul lui Dumnezeu,Promit, cu ajutorul lui Dumnezeu,Promit, cu ajutorul lui Dumnezeu,Promit, cu ajutorul lui Dumnezeu,Promit, cu ajutorul lui Dumnezeu,pe cuvânt de onoare, sã fac tot ce-mipe cuvânt de onoare, sã fac tot ce-mipe cuvânt de onoare, sã fac tot ce-mipe cuvânt de onoare, sã fac tot ce-mipe cuvânt de onoare, sã fac tot ce-mistã în putinþã pentru: a-mi îndeplinistã în putinþã pentru: a-mi îndeplinistã în putinþã pentru: a-mi îndeplinistã în putinþã pentru: a-mi îndeplinistã în putinþã pentru: a-mi îndeplinidatoria faþã de Dumnezeu ºi faþãdatoria faþã de Dumnezeu ºi faþãdatoria faþã de Dumnezeu ºi faþãdatoria faþã de Dumnezeu ºi faþãdatoria faþã de Dumnezeu ºi faþãde þarã, a-i ajuta pe alþii în oricede þarã, a-i ajuta pe alþii în oricede þarã, a-i ajuta pe alþii în oricede þarã, a-i ajuta pe alþii în oricede þarã, a-i ajuta pe alþii în oricesituaþie, a obsersituaþie, a obsersituaþie, a obsersituaþie, a obsersituaþie, a observa Legea Scout.va Legea Scout.va Legea Scout.va Legea Scout.va Legea Scout.

Duminicã, 2 octombrie, încadrul Sfintei Liturghii de la ora9.00, în biserica romano-catolicã“Adormirea Maicii Domnului” dinDrumul Taberei, a avut loc uneveniment cu dublã semnificaþie înviaþa grupului de cercetaºi dinCentrul Local Catolic „AdormireaMaicii Domnului”: DeschidereaDeschidereaDeschidereaDeschidereaDeschidereasolemnã a anului cercetãºescsolemnã a anului cercetãºescsolemnã a anului cercetãºescsolemnã a anului cercetãºescsolemnã a anului cercetãºesc2005-20062005-20062005-20062005-20062005-2006, ºi Reînnoirea PromisiuniiReînnoirea PromisiuniiReînnoirea PromisiuniiReînnoirea PromisiuniiReînnoirea PromisiuniiScoutScoutScoutScoutScout.

Cu emoþe în glasuri ºi cu mâinileridicate, salutând cercetãºeºte,aproape cincizeci de scoutiºti ºi-aureînnoit fãgãduinþa fãcutã pentru toatãviaþa în faþa lui Dumnezeu, acomunitãþii parohiale ºi a marii familiide cercetaºi.

În mijlocul comunitãþii parohiale,alãturi de cercetaºii din Centrul LocalSf. Iosif, însoþiþi ºi de asistentul lorspiritual, Pr. Dominic Soare, în prezenþaasistentului spiritual Pr. Paroh DominicHârja ºi a celorlalþi preoþi invitaþi (pr.

Fabian Mãriuþ, pr. Emil Moraru), a fostdeclarat deschis un nou ancercetãºesc.

Un an în care activitãþile vor fi dinplin…

Un an în care am pornit la drum,nu oricum, ci cerându-i lui Dumnezeusã ne binecuvânteze cu harurile Saleºi în special cu Tãrie, pentru a nu fugide regulile cercetãºeºti. Acestea sunt,pentru viaþa noastrã, ca “tutorii pentruviþa de vie”- aºa cum menþiona Pr.Fabian Mãriuþ la predicã.

Un an în care ne vom lua putereadin Sfânta Liturghie, din SfinteleSacramente. Un an în care “vrem sãaducem un suflu nou de speranþã, deentuziasm pe calea slujiri i ,

împrospãtând viaþa noastrã, viaþacomunitãþii parohiale ºi viaþa familiei descoutiºti din lumea întreagã”.

Un an în care, cu nostalgiacampurilor de varã, dar cu privireaîndreptatã spre noile campuri cevor veni odatã cu vacanþa de varã,duminicã de duminicã, cercetaºiise vor întâlni cu liderii lor. Prinînsuºirea cunoºtinþelor pe care dejaaceºtia le-au prevãzut în ProgramulScout de anul acesta, cercetaºiicontinuã pregãtirea pentru viaþã,amintindu-ºi mereu cã cercetaºul este“artizanul propriei sale creºteri” (CartaCatolicã Scout).

Un an în care cercetaºii se vor rugaîmpreunã, pentru cã ºtiu cã o patrulãunitã mereu e mai puternicã!

Acest an ne dorim sã stea subsemnul Iubirii, cercetaºul ºtiind, încã dela intrarea în Scout, cã “adevãratul modde a fi fericiþi este acela de a aducefericire altora” (din TestamentulPãrintelui Cercetãºiei, Robert BadenPowell).

Doamne, îþ i mulþumim pentrusãrbãtoarea noastrã! Doamne, rãmâicu noi!

IULIANA BIRTEAIULIANA BIRTEAIULIANA BIRTEAIULIANA BIRTEAIULIANA BIRTEA

Gânduri ale cercetaºilor “pelerini”...Gânduri ale cercetaºilor “pelerini”...Gânduri ale cercetaºilor “pelerini”...Gânduri ale cercetaºilor “pelerini”...Gânduri ale cercetaºilor “pelerini”...“În acest moment, undeva în lume, poate cã se naºte un

copil bolnav. Nu are nici o vinã, însã aceasta este realitateaîn care trãim ºi nu am fi oameni dacã am rãmâne indiferenþi.

Am vrut sã facem ceva, dupã puterile noastre, pentru copiiicu deficienþe motorii. Am înfruntat ploaia, oboseala, drumullung, trecãtorii curioºi, rãutãcioºi sau indiferenþi, dând astfeldovadã de multã maturitate în frumoasa noastrã misiune.Aceºti copii vor rãmâne în sufletele noastre ºi ne vor aminti

mereu sã preþuim darul vieþii”.DANIELA POGARDANIELA POGARDANIELA POGARDANIELA POGARDANIELA POGAR - lider - lider - lider - lider - lider

“Noi, cei sãnãtoºi, rareori îi mulþumim luiDumnezeu pentru darul preþios fãcut nouã:Sãnãtatea”.

Pelerinajul de sâmbãtã m-a fãcut sã mãgândesc serios la mine, la darul fãcut mie deDumnezeu ºi la cei în suferinþã, care nu sepot deplasa, pentru care bucuria uneiplimbãri, toamna, în parc, cu prietenii, nuexistã. Drumul mi se pãrea greu ºi lung, darcu gândul la cei în suferinþã, cu rugãciunea

mea fãcutã în gând ºi coborâtã în inimã, nici nu am simþitcum am ajuns la Catedrala “Sf. Iosif”. La Sfânta Liturghie le-am mulþumit, încã o datã, Domnului ºi Sfintei Fecioare pentrucã m-au ajutat sã depun ºi eu mica mea jertfã ºi iubirea pentruaproapele la picioarele Lor”.

LEONARD PANÃ LEONARD PANÃ LEONARD PANÃ LEONARD PANÃ LEONARD PANÃ - spiriduº - spiriduº - spiriduº - spiriduº - spiriduº

Din

via

þa A

rhid

iece

zei

99999

nr. 12

/20

05

Duminicã, 2 octombrie, a plouat torenþial, toatãziua, în tot Bucureºtiul. La parohia “Maica Îndureratã”(Bucureºtii Noi), pãrintele Cãbãlaº ne anunþase cã ungrup de olandezi Humanitarien pregãtea în aceadupã-amiazã o serbare pentru copii, cu ocaziaînceperii ºcolii.

“Mama, nu mergem nicãieri!”, mi-au spus rãspicatcei trei copii ai mei. “O sã vã udaþi, o sã înceapã târziu,ºi sala o sã fie goalã”, le-a þinut isonul ºi soþul meu.Ne-am dus totuºi (ajungând cu oarecare întârziere dincauza timpului pierdut cu munca de convingere).Serbarea începuse fix la ora trei, sala era plinã ochi ºitoþi se prãpãdeau de râs la giumbuºlucurile celor doiclowni de pe scenã. Nimeni nu se mai gândea laploaie. Puþin mai deoparte, olandezii priveau mulþumiþifeþele copiilor. La sfârºit s-au împãrþit daruri: jucãrii ºirechizite pentru ºcoalã. Copiii erau fericiþi. Dar maifericiþi erau olandezii. Mi-a atras în mod special atenþiaexpresia de pe feþele lor: o expresie de mulþumireliniºtitã, satisfacþia siguranþei pe care þi-o dã un lucrubine fãcut. Instinctiv, mi-am dorit sã fiu ca ei. Ne-amîntors acasã tot prin ploaie, ocolind bãlþile, dar cusenzaþia cã în acea duminicã a fost o zi cu soare.

Parohia Parohia Parohia Parohia Parohia InimaInimaInimaInimaInima NeprihanitãNeprihanitãNeprihanitãNeprihanitãNeprihanitãa Marieia Marieia Marieia Marieia Mariei – Romanu – Romanu – Romanu – Romanu – Romanu

Prin anul 1980, încomuna Romanu, situatãla 20 de km de Brãila, seinstala familia Rotaru,prima familie catolicã dinacea comunitate. Cutrecerea timpului, acesteifamilii li s-au mai adãugataltele ºi, împreunã, auînchegat o comunitate

catolicã micã. Comunitatea localã, majoritar ortodoxã, i-a primit ºi privitîn felul ei. La scurt timp dupã instalare, au simþit lipsa Sfintelor Liturghiicu care se obiºnuiserã zilnic în satul lor natal – Arini, judeþul Bacãu.Regimul de atunci, lipsa de bani ºi alte piedici, toate la un loc, au fãcutca Sfânta Liturghie sã fie celebratã, iniþial, doar o datã pe lunã ºi, ulterior,duminicã de duminicã, într-o casã simplã, modestã, a unor catolicibãtrâni ºi binevoitori. Familiile sporeau, copiii creºteau ºi, de la acelepuþine familii, s-a ajuns ca astãzi sã se poatã vorbi de o comunitatecatolicã de aproximativ 120 de suflete, repartizate în 24 de familii. Aceºtia,cu tãrie în glasuri, i-au spus pãrintelui paroh de Brãila, care se ocupa ºide comunitatea lor, urmãtoarele: „Noi vrem o bisericã în acest sat”. Înanul 1992 au obþinut binecuvântarea ºi susþinerea iniþiativei de a construio bisericã pentru aceºti credincioºi, din partea Arhiepiscopului Mitropolitde Bucureºti, Ioan Robu. Dupã multe eforturi, atât din partea pãrinteluiparoh Alois Arcana, cât ºi din partea credincioºilor catolici ºi ale altorpersoane binevoitoare din þarã ºi strãinãtate, se înãlþã, atât defrumoasã,fiind închinatã Inimii Neprihãnite a Sfintei Fecioare Maria. Providenþa alucrat în inimile multora, timpul a trecut ºi „Cuvântul s-a fãcut trup ºi alocuit între noi”, iar comunitatea se bucurã.

Credinþã, speranþã, împliniri ... Duminicã, 16 octombrie 2005, ora 11,norii de ploaie ameninþãtori ºi totuºi opriþi de o Mânã Divinã, n-au stricatbucuria din inimi, din priviri. Glasul care strigã, glasul care cheamã, s-afãcut auzit, ºi, alãturi de gazdele emoþionate, au venit sãteni evlavioºidar ºi invitaþi din împrejurimi, preoþi din decanat, însoþiþi, la rândul lor, dePreasfinþitul Cornel Damian, Episcop Auxiliar al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureºti; surorile ºi copiii de la casa „ Surâsul Marielei” dinBrãila. Adunaþi în jurul altarului de jertfã, astãzi, pe fiecare dintre noiDomnul îl întreabã: „Dar voi, cine spuneþi cã sunt Eu?”, ºi, împreunã cuSfântul Apostol Petru, putem spune cu inimi pline de credinþã: „Tu eºtiCristos, Fiul Dumnezeului celui viu!”.

În timpul celebrãrii, toþi împreunã, l-au slãvit în cãntãri de bucurie ºipsalmi de preamãrire, împreunã cuMaica noastrã cereascã, PreacurataFecioarã Maria ºi cu mulþimea de sfinþi.Unul dintre momentele cele maiimportante ale celebrãrii, pe lângãcelebrarea euharisticã, a fost consacrareaaltarului de jertfã ºi sfinþirea bisericii, princare acest sfânt lãcaº a devenit un noutabernacol.

Fie ca aceastã zi de bucurie ºi har sãse întipãreascã în inimile tuturor, undeDumnezeu sã sporeascã credinþa, iubireaºi speranþa pentru cã El este numai iubireºi dãruire.

PrPrPrPrPr. IOSIF DUMEA. IOSIF DUMEA. IOSIF DUMEA. IOSIF DUMEA. IOSIF DUMEA

Parohia Bucureºtii Noi,Parohia Bucureºtii Noi,Parohia Bucureºtii Noi,Parohia Bucureºtii Noi,Parohia Bucureºtii Noi,“O zi cu soare”“O zi cu soare”“O zi cu soare”“O zi cu soare”“O zi cu soare”

Duminica misionarã laDuminica misionarã laDuminica misionarã laDuminica misionarã laDuminica misionarã laBuzãuBuzãuBuzãuBuzãuBuzãu

Pentru a trãi mesajul acestei zile, întreagacomunitate s-a pregãtit ºi a participat la „Vegheamisionarã” din seara zilei de 22 octombrie.

Experienþa misionarã a patru tinere din Moldovacare au lucrat doi ani în Africa a fost prezentatã atâtsâmbãtã seara cât ºi în duminica care a urmat.Imaginile, redate cu ajutorul video proiectorului, dintr-un spital de pe Coasta de Fildeº, unde Mihaela Gal ºiMonica Benedic au lucrat ca asistente medicale ºi celedintr-o „ºcoalã”, unde au activat Monica Bogdãnel ºiMihaela Gherghelucã nu au avut nevoie de nici uncomentariu. La colecta pentru misiuni au contribuit ºicopiii care au fãcut economii din banii primiþi de lapãrinþi de la începutul lunii.

Vreau sã le mulþumesc surorilor din CongregaþiaMicile Slujitoare ale Inimii lui Isus pentru bolnavii sãraci,Laura ºi Maria-Rosa, care activeazã de cinci ani încomunitatea ºi în oraºul nostru.

PrPrPrPrPr. P. P. P. P. PAAAAAVEL BUTNARIUVEL BUTNARIUVEL BUTNARIUVEL BUTNARIUVEL BUTNARIU

Biserica Sfântul Iosif din Buzãu

Din viaþa Arhidiecezei

nr.

12

/20

05

1010101010

Sufle

t Tân

ãr

Dragã prietene,La începutul Bisericii, când Apostolii vorbeau

mulþimilor despre Isus, aceºtia, deseori, seîntâlneau cu întrebarea: Cum era vocea lui Isus?Giulio Base, în filmul sãu, Sfântul Petru, aratã cãînºiºi Apostolii dãdeau cu greu un rãspuns laaceastã întrebare. Noi, astãzi, prin credinþã,simþim vocea lui Isus. Rugãciunea ºi tãcerea suntdouã porþi tainice care-i permit lui Isus sã nevorbeascã. Creºtinul, urmaºul lui Cristos, simte ºise bucurã de seninãtate ºi pace interioarãdatoritã vocii care „vibreazã” în el. Dar, vai! Voceaaceasta este înãbuºitã de inima care nu estecuratã, de conºtiinþa care nu este bunã, decredinþa care este prefãcutã…

PrPrPrPrPr. Daniel BULAI. Daniel BULAI. Daniel BULAI. Daniel BULAI. Daniel BULAI

Un nou an pastoral,Un nou an pastoral,Un nou an pastoral,Un nou an pastoral,Un nou an pastoral,activitãþi din plin!activitãþi din plin!activitãþi din plin!activitãþi din plin!activitãþi din plin!

Permiteþi-miPermiteþi-miPermiteþi-miPermiteþi-miPermiteþi-misã o prezint…sã o prezint…sã o prezint…sã o prezint…sã o prezint…

„Echipa”…un cuvânt„Echipa”…un cuvânt„Echipa”…un cuvânt„Echipa”…un cuvânt„Echipa”…un cuvânt„greu”… Poate ºi datoritã„greu”… Poate ºi datoritã„greu”… Poate ºi datoritã„greu”… Poate ºi datoritã„greu”… Poate ºi datoritãfaptului cã, la început, afaptului cã, la început, afaptului cã, la început, afaptului cã, la început, afaptului cã, la început, apornit cu ºase membri,pornit cu ºase membri,pornit cu ºase membri,pornit cu ºase membri,pornit cu ºase membri,pentru ca acum sã numerepentru ca acum sã numerepentru ca acum sã numerepentru ca acum sã numerepentru ca acum sã numerepeste treizeci! Cum întrpeste treizeci! Cum întrpeste treizeci! Cum întrpeste treizeci! Cum întrpeste treizeci! Cum într-un-un-un-un-uncântec fiecare notã estecântec fiecare notã estecântec fiecare notã estecântec fiecare notã estecântec fiecare notã esteimportantã, aºa ºi înimportantã, aºa ºi înimportantã, aºa ºi înimportantã, aºa ºi înimportantã, aºa ºi înechipã… Fiecare membruechipã… Fiecare membruechipã… Fiecare membruechipã… Fiecare membruechipã… Fiecare membru

conteazã! Aºadarconteazã! Aºadarconteazã! Aºadarconteazã! Aºadarconteazã! Aºadar, pentru început, vom face cunoºtinþã cu, pentru început, vom face cunoºtinþã cu, pentru început, vom face cunoºtinþã cu, pentru început, vom face cunoºtinþã cu, pentru început, vom face cunoºtinþã cuPetronela PogarPetronela PogarPetronela PogarPetronela PogarPetronela Pogar, studentã în anul III, la Universitatea “Spiru, studentã în anul III, la Universitatea “Spiru, studentã în anul III, la Universitatea “Spiru, studentã în anul III, la Universitatea “Spiru, studentã în anul III, la Universitatea “SpiruHaret”, Facultatea de Limbi ºi Literaturi Strãine, SpecializareaHaret”, Facultatea de Limbi ºi Literaturi Strãine, SpecializareaHaret”, Facultatea de Limbi ºi Literaturi Strãine, SpecializareaHaret”, Facultatea de Limbi ºi Literaturi Strãine, SpecializareaHaret”, Facultatea de Limbi ºi Literaturi Strãine, SpecializareaEnglezã - Germanã. Face parte din parohia “Maica Îndureratã”,Englezã - Germanã. Face parte din parohia “Maica Îndureratã”,Englezã - Germanã. Face parte din parohia “Maica Îndureratã”,Englezã - Germanã. Face parte din parohia “Maica Îndureratã”,Englezã - Germanã. Face parte din parohia “Maica Îndureratã”,Bucureºtii-Noi, unde este catehet la grupul de copii de 8-9 ani.Bucureºtii-Noi, unde este catehet la grupul de copii de 8-9 ani.Bucureºtii-Noi, unde este catehet la grupul de copii de 8-9 ani.Bucureºtii-Noi, unde este catehet la grupul de copii de 8-9 ani.Bucureºtii-Noi, unde este catehet la grupul de copii de 8-9 ani.

Cum descrii “drumul” tãu pânã sã intri în “echipã” ºi cum priveaitu membrii echipei de atunci? (Petronela activeazã în echipã dinanul 2000)

Pânã sã intru în echipã, activitatea principalã era cea dinparohie, unde formasem o trupã de teatru cu copii. Pe membriiechipei îi vãzusem “mai de aproape” la Întâlnirea Diecezanã de laVoluntari ºi îi admiram mult, consideram cã erau foarte binepregãtiþi ºi fãceau toate activitãþile într-un mod profesionist, aceeaºipãrere o am ºi acum despre cei care formau echipa înainte.

În care dintre cele patru planuri te-ai implicat ºi cum? Câtevasfaturi pentru animatorii “începãtori”...

Planul în care m-am implicat cel mai mult este celliturgic, participând la momentele de rugãciune (liturghii, zile dereculegere) unde am pregãtit cântecele, rugãciunile ºi diferitelemomente din cadrul liturghiei. Animatorilor “începãtori” le-aºrecomanda sã aibã iniþiative ºi sã nu le fie fricã de eventuale eºecuri,pentru cã din fiecare experienþã învãþãm câte ceva; sã aibã maimult curaj ºi sã se implice cu mai multã dãruire în activitãþile cutinerii.

Se împacã “viaþa de student” cu “viaþa de animator”? Cum?Viaþa de animator ºi cea de student se împacã cât de cât, cel

mai important, cred eu, este sã ºtii când sã pui accentul pe una ºicând pe alta; trebuie sã învãþãm sã ne împãrþim timpul astfel încâtsã nu neglijam nici viaþa de animator, nici pe cea de student ºi, nuîn ultimul rând, e nevoie de multã muncã ºi sacrificiu.

Maxima ce te ghideazã în viaþã....“Iubeºte ºi fã ce vrei!”. În viaþa de animator e important sã faci

totul din iubire, dacã existã alte motive... va fi cam greu. Eu, înmomentul în care iau anumite hotãrâri, mã gândesc mai întâi laceilalþi ºi chiar dacã, la prima vedere, par un pic rãutãcioasã, deexemplu, atunci când atrag atenþia în legãturã cu ceva, de faptdoresc doar ca sã fie bine. Cred cã e mult mai bine sã-þi fie atrasãatenþia de cãtre un prieten decât de cãtre un strãin.

A fi animator... misiune grea?Misiune grea... a fi animator implicã multã responsabilitate ºi

e destul de greu sã-þi asumi responsabilitãþi în ziua de azi.Animatorul este un fel de barometru, toþi ceilalþi se uitã la tine ºi seghideazã în funcþie de tine. Un animator trebuie sã aibã “coloanãvertebralã”, fermitate, credinþã, ºi sã ºtie ce vrea, iar aceste lucrurise obþin mai greu de la noi, tinerii, care suntem cu capul în nori…E destul de greu sã fii un adevãrat animator.

Gândul meu pentru tine(ri)Gândul meu pentru tine(ri)Gândul meu pentru tine(ri)Gândul meu pentru tine(ri)Gândul meu pentru tine(ri)

Paginã realizatã de Paginã realizatã de Paginã realizatã de Paginã realizatã de Paginã realizatã de ROXANA ROTROXANA ROTROXANA ROTROXANA ROTROXANA ROTARUARUARUARUARU

„…propunem ca temã de catehezã, la nivel detineret, pentru noul An Pastoral, primul capitol dinCatehismul Bisericii Catolice: „mãrturisirea credinþei”– 1. cred / credem, 2. simbolurile credinþei. Când amfãcut aceastã alegere, am þinut cont de îndemnulSfântului Pãrinte Benedict al XVI-lea: „…Ajutaþi-i peoameni sã descopere adevãrata stea care ne indicãdrumul: Isus Cristos! Papa Ioan Paul al II-lea ne-a dato operã minunatã, în care credinþa secolelor esteexplicatã sintetic: Catehismul Bisericii Catolice”. (dinscrisoarea preoþilor, persoanelor consacrate, tinerilorde Mons. Cornel Damian, Ep. Auxiliar ºi Pr. DanielBulai)

“Drumul meu…Dumnezeu adevãrat?”. Aceasta afost întrebarea la care au încercat sã rãspundã tineriiparohiilor bucureºtene, sâmbãtã, 8 octombrie 2005.Concluziile la care au ajuns ei s-au reflectat nu numaiprin scenete, momente artistice, dar ºi prin cântecesau meditaþii. Astfel, am sãrbãtorit împreunãdeschiderea anului pastoraldeschiderea anului pastoraldeschiderea anului pastoraldeschiderea anului pastoraldeschiderea anului pastoral, un an ce ne aºteaptãsã ne îndreptãm ochii credinþei spre Tatãl, Fiul ºi DuhulSfânt. Dumnezeu sã ne ajute sã credem ºi sã nu netemem!

(Pl)anul pastoral nu poate prinde viaþã decât princatehezã, prin „animare”. În sprijinul tinerilor vine„cursul de formare pentru animatori”„cursul de formare pentru animatori”„cursul de formare pentru animatori”„cursul de formare pentru animatori”„cursul de formare pentru animatori”, primul din acestan pastoral, ce are ca temã „mãrturisirea credinþei”.Motto-ul celor trei zile de formare (4-6 noiembrie) este:„Când Dumnezeu este mare, problemele sunt mici;când Dumnezeu este mic, problemele sunt mari.”Împreunã îl vom cãuta pe Dumnezeu, îl vom facecunoscut ºi celorlalþi, pentru ca, în final, sã spunemcu tãrie: „Credem!” .

1111111111

nr. 12

/20

05

ÞÞÞÞÞeeeeessssstttttoooooaaaaasssssaaaaa

ºººººiiiii dddddeeeeelllllfffffiiiiinnnnnuuuuulllll

Pagina Micului Prinþ

Copile dragã,Am sã-þi povestesc cum, nu de mult, în vreme ce-mi luam

rãmas bun de la varã, plimbându-mã de-a lungul unei plajeînsorite, am vãzut o ceatã de þânci fãcând cerc în jurul uneiþestoase. Fãrã a-i face vreun rãu, copiii o priveau din toatepãrþile, încercând s-o înduplece sã scoatã capul din carapace,spunându-i cã ar fi cazul sã se bucure de vremea caldã, câttimp mai dura încã.

ªi cum stãpâna carapacei nu dãdeanici un semn cã ar fi sau nu de acord cuei, micuþii se gândirã cã þestoasa a intratmai devreme în hibernare ºi cã cel maibine ar fi sã o aºeze într-un loc sigur, laadãpostul stâncilor, unde sã poatã dormiliniºtitã pânã la primãvarã. Dar, când sã-ºi transforme gândul în faptã, îºi fãcuapariþia un pescar de prin partea loculuicare, aflând de intenþia copiilor, nu fu depãrere ca þestoasa sã fie lãsatã singurã,spunându-le cã motivul retragerii ei în carapace nu erahibernarea ci un altul, la a cãrui istorisire vãzui pe obrajii copiilorcâte o lacrimã desprinsã din ºiragul de perle chemat duioºie.

Pescarul povesti cã, într-una din dupã-amiezi, în timp ceþestoasa îºi plimba puiul pe þãrm, mareea stârni valuri de ofurie neobiºnuitã, ce inundarã într-o clipitã întreaga plajã,înghiþind odrasla broaºtei cu carapace. Dezmeticitã dinameþeala datã de vârtejul apei, þestoasa mamã refuzã sãcreadã cã ceea ce se întâmplase era adevãrat, singurul gândfiind acela de a-ºi gãsi puiul, chemându-l necontenit pe nume,strãbãtând plaja în lung ºi-n lat în cãutarea lui. Dupã zile irositeastfel, biata þestoasã înþelese cã orice cãutare era fãrã rost ºi,în suferinþa-i nemãrginitã, hotãrî sã se retragã în propria-icarapace, refuzând sã mai vadã lumea care, în absenþa puiuluiei, îi pãrea fãrã rost.

Trista întâmplare povestitã de pescar fãcu sã creascãsimpatia copiilor pentru creatura în suferinþã, micuþii înþelegândcã, lãsatã singurã, þestoasa ar putea muri, s-ar lãsa distrusãde supãrare. ªi cum, de obicei, copiii nu se dau bãtuþi aºa uºor,nici micuþii din poveste nu voirã sã renunþe la dorinþa de a salvaþestoasa ºi cerurã sfatul unui vechi prieten al lor, un delfin jucãuºcare acceptã pe datã sã ajute þestoasa, propunându-i ocãlãtorie de-a lungul câtorva mãri ºi spunându-i cã la întoarcereva fi lãsatã sã aleagã între a trãi sau a sfârºi în tãcere ºisingurãtate.

Þestoasa acceptã în cele din urmã propunerea delfinului,ce-i drept, mai mult de dragul copiilor care-i aminteau de puiulei drag, decât din dorinþa de a se plimba prin lume, dar nu-i

pãru rãu, cãci multe vãzu ºi înþelese pe parcursul lungii cãlãtoriimarine ºi al popasurilor de la hotarele mãrii cu uscatul. Fu ca ºicum ar fi avut în faþa ochilor, pentru o vreme, cartea vieþii, cuistoria multor copii: unii fericiþi, dar mulþi, prea mulþi fãrã surâs,ce au uitat sã se minuneze în faþa miracolului vieþii; vãzu mameºi taþi care se bucurã de copiii lor în pace, dar ºi mulþi, prea mulþipãrinþi care îºi vãd copiii rãpuºi de bombe, de foame ºi de boli,de furii ale naturii ºi de alte câte ºi mai câte vitregii ale vieþii.

Înþelesese cã nu era singura care suferea pentru pierdereapuiului ei drag, ºi se întreba cum fac oamenii sã suporte durereamorþii cuiva apropiat, cum de reuºesc sã continue sã trãiascã

fãrã acel cineva care i-a fost rudã sauprieten sau simplu cunoscut, cu careºi-au împãrþit bucata de pâine,bucuriile, tristeþile… . Þestoasa ceru,negreºit, pãrerea delfinului, tovarãºul eide drum care, cum se ºtie, pare sãcunoascã bine omul, înþelegându-icomportamentul ºi sentimentele. De ladelfin aflã cã sunt mulþi oameni care,pierzând pe cineva drag, se închid,asemenea unei þestoase, în carapacea

suferinþei, nelãsând ca razele credinþei ºi ale speranþei sã-imângâie în întristare ºi sã le ilumineze ochii sufletului încât sãvadã adevãrul vieþii de dupã moarte. Aflã cã sunt, însã, ºioameni cu credinþã care ºtiu cã moartea pune punct doar vieþiipãmânteºti, dupã care începe viaþa fãrã de sfârºit în CasaCreatorului, loc în care toþi cei care s-au cunoscut pe pãmântse vor regãsi.

Aflând un astfel de adevãr, þestoasa se simþi ca renãscutãºi hotãrî sã se întoarcã pe litoralul de unde plecase pentru acontinua sã trãiascã în amintirea puiului ei care o aºtepta seninpe o plajã din Ceruri, spunându-ºi cã, ori de câte ori un copil,privind-o, va surâde, din ochii ei îndureraþi va mai dispãrea olacrimã.

ANCA MÃRTINAª GIULIMONDIANCA MÃRTINAª GIULIMONDIANCA MÃRTINAª GIULIMONDIANCA MÃRTINAª GIULIMONDIANCA MÃRTINAª GIULIMONDI

Religie romano-Religie romano-Religie romano-Religie romano-Religie romano-catolicãcatolicãcatolicãcatolicãcatolicã, manual pentruclasa I , a II-a ºi a III-a, auapãrut la Editura Didacticãºi Pedagogicã. Manualelesunt o reelaborare, înconformitate cu cerinþeleactualei programe dereligie, a manualului dereligie aparþinând autorilorpr. Ioan Lucaci, pr. Gelu

Miclãuº ºi pr. Cristinel Fodor, apãrut la Editura PresaBunã, în anul 1993.

Forma actualã a cãrþilor destinate educaþieireligioase a copiilor este rodul muncii unei comisiide catehezã din Dieceza de Iaºi.

Sãrbãtoare la BuzãuSãrbãtoare la BuzãuSãrbãtoare la BuzãuSãrbãtoare la BuzãuSãrbãtoare la BuzãuNu s-a stins încã ecoul sãrbãtorii

de sfinþire a bisericii, mãritã ºimodernizatã, ºi comunitatea a trãitdeja un alt eveniment important:Prima Sfântã Împãrtãºanie a unuinumãr de 20 de copii, pe data de 30octombrie. Ajutaþi ºi pregãtiþi de

surorile misionare din parohie, de seminariºti, pe timpul vacanþei, ºi detinerele animatoare, în aceastã zi frumoasã ºi importantã din viaþa lor,copiii au fost însoþiþi de pãrinþi, rude ºi de întreaga comunitate.

Trebuie apreciate seriozitatea ºi efortul deosebit pe care ºapte familiice locuiesc la distanþe foarte mari de parohie, l-au fãcut pentru a-i aducepe copii la bisericã, sã poatã participa la pregãtire. Pentru membrii adulþiai acestor familii, doar iconiþa primitã ºi pãstratã cu grijã le mai aminteºtede acest eveniment; ei povestesc cu nostalgie de acele timpuri îndepãrtatecând puteau participa în fiecare duminicã la liturghie.

PrPrPrPrPr. P. P. P. P. PAAAAAVEL BUTNARIUVEL BUTNARIUVEL BUTNARIUVEL BUTNARIUVEL BUTNARIU

nr.

12

/20

05

1212121212

Parohia Parohia Parohia Parohia Parohia TTTTToþi Sfoþi Sfoþi Sfoþi Sfoþi Sf

Din

via

þa P

aroh

iei Scurt istoricScurt istoricScurt istoricScurt istoricScurt istoric

Primii credincioºicatolici sosiþi la Craiovaerau de origine bulgarã.În anul 1688, bulgarii,voind sã scuture jugultiranic ºi secular al turcilor,s-au rãsculat, rãscoalafiind însã înãbuºitã. Dintrecei scãpaþi cu viaþã, mulþiau luat drumul pribegiei,o parte dintre ei trecândDunãrea ºi stabilindu-se

în Oltenia. Astfel, o mulþime de refugiaþi, numiþi ºipaulicani sau pavilicheni, se aºezarã la Craiova, undeconstruirã o bisericã ºi o mãnãstire în care slujeaupreoþii franciscani veniþi cu ei în anul 1689.

Între anii 1718-1738, în timpul stãpânirii austro-ungare,au sosit pe aceste meleaguri germanii, urmaþi de un aldoilea val, tot de germani, veniþi dupã întronarea regeluiCarol I. Erau atât de numeroºi, încât biserica a fost numitã„nemþeascã”. Cea mai înfloritoare epocã a fost între 1930-1940, dar cel de-al doilea rãzboi mondial, urmat deepoca terorii comuniste, a rãvãºit totul.

Etnia italianã, prezentã ºi ea în aceastã parohie, eraalcãtuitã din italieni veniþi din nordul Italiei, chemaþi de mariiboieri Opran ºi Argetoianu. Mulþi erau agricultori, dar ºibuni constructori, de exemplu Prefectura, Primãria, PalatulJean Mihail fiind edificate de ei. Tot aici au venit ºi mulþipolonezi din Basarabia ºi chiar din Polonia. Comunitateadin Craiova cuprinde ºi români, proveniþi din rândul greco-catolicilor ardeleni sau din rândul catolicilor moldoveni.

Actualmente, parohia numãrã 660 de familii ºi aresub patronajul ei o grãdiniþã, o ºcoalã primarã ºi oºcoalã postlicealã sanitarã. Pe teritoriul parohieiactiveazã congregaþia Surorile sãrace ale SfântuluiVincenþiu de Paul, Asociaþia Caritas, Asociaþia MedicilorCatolici, Asociaþia Legio Mariae, Asociaþia Pier-GiorgioFrassati, Forumul democrat al germanilor ºicomunitatea italianã Oltenia.

Biserica romano-catolicã din Craiova a fost sfinþitãîn anul 1844, de cãtre episcopul Molajoni, în cinsteaTuturor Sfinþilor.

Parohia Craiova are o filialã în cartierul Izvorul rece,iar noua bisericã va avea hramul în sãrbãtoareaSchimbarea la faþã.

Paroh este pãrintele Ionel Râtan, iar vicari suntpreoþii Vincenþiu Vochin ºi Cristian Antici. Comunitateagreco-catolicã este pãstoritã de pãrintele Iulian Mladin.

Parohia Craiova, asemenea pãsãrii Phoenix…Parohia Craiova, asemenea pãsãrii Phoenix…Parohia Craiova, asemenea pãsãrii Phoenix…Parohia Craiova, asemenea pãsãrii Phoenix…Parohia Craiova, asemenea pãsãrii Phoenix…Pãrintele Ionel Râtan a fost numit paroh al acestei comunitãþi în ziua

de 1 august 1985. „De fapt, spune pãrintele Râtan, în urma acestei numiri,m-am întors la Craiova ca ºi cum m-aº fi întors acasã; tot aici, la Craiova,am fost numit vicar, imediat dupã sfinþire, avându-l ca paroh pe pãrinteleLeopold Hochenecker, un preot destul de sever de la care am moºtenitpunctualitatea, dar ºi timiditatea, mai ales la predicã. Am fost sfinþit preotîn anul 1971, am 34 de ani de preoþie din care 24 i-am petrecut la Craiova(n.r 10 ani a fost paroh de Târgoviºte). Încã de la început am observat cãdominau familiile de etnie germanã, însã puþin timp dupã sosirea mea aînceput exodul, mulþi nemþi au început sã depunã actele pentru a pleca înGermania. Când am revenit, dupã 10 ani, am realizat câtde mult s-a micºorat comunitatea, multe din cunoºtinþelemai vechi nu mai erau (…), au rãmas însã italienii,maghiarii, polonezii ºi românii. Încã din 1971, mi-am datseama cã este o parohie de intelectuali, alcãtuitã din foartemulþi medici; la un moment dat parohia avea 53 de medici,numeroase asistente medicale ºi infirmiere ºi, pentru cã înCraiova existã Universitatea, printre enoriaºi se numãrã,de asemenea, mulþi profesori.

Mi-a plãcut foarte mult sã lucrez cu tinerii ºi îmi parerãu cã nu am fãcut mai mult în aceastã privinþã. Tot în primiiani de preoþie, la Craiova venise ºi un preot din Congo sãstudieze biologia; am devenit imediat prieteni ºi am începutsã ne întâlnim cu studenþii africani, uneori mai mergeamla câte un meci cu ei, dar cateheze nu am fãcut pentru cãera periculos în acele timpuri. Acest preot a reuºit sã obþinãaprobarea de a celebra Sfânta Liturghie în limba francezãpentru studenþii strãini, dar nu a durat prea mult.

Revenind la momentul numirii mele ca paroh al acesteicomunitãþi, pot sã vã spun cã am venit cu bucurie la Craiova; ºtiam ce amde fãcut ºi cu cine pot lucra. Am restaurat picturile, am reparat orga, amschimbat bãncile, pentru cã asta puteam sã fac. Mai târziu, împreunã cuTeatrul Liric din Craiova, am început sã organizãm concerte. De sãrbãtorilemari, aveam întotdeauna cor ºi orchestrã la Sfânta Liturghie; se cântau missecare nu puteau fi auzite în altã parte, iar afluenþa era mare pentru cã seducea vestea. La ora actualã, din pãcate, numãrul familiilor a scãzut; înanul 1990 aveam peste o mie de familii, iar acum avem 660 de familii.Familiile tinere pleacã, majoritatea în Germania ºi Canada. Cu toate acestea,parohia este vie ºi viguroasã. În ultima perioadã, parohia a lucrat foartemult pe plan educaþional ºi social. Avem o grãdiniþã, o ºcoalã primarã, oºcoalã sanitarã care se bucurã de aprecierea craiovenilor. Pe lângã acesteasunt ºi asociaþiile, enumerate mai sus, care ºi ele sunt foarte mult implicateîn viaþa socialã a Bisericii. ªi pe plan pastoral stãm bine, comunitatearãspunde destul de bine. De sãrbãtori afluenþa este destul de mare, iar întimpul de peste an, puþin sub 50%”.

Deja în Uniunea Europeanã…Deja în Uniunea Europeanã…Deja în Uniunea Europeanã…Deja în Uniunea Europeanã…Deja în Uniunea Europeanã…Doamna Marinela Zórka, membrã a comunitãþii greco-catolice, face

parte din aceastã parohie din anul 1989. „Aici am gãsit o pace sufleteascãextraordinarã, spune doamna Zórka; de patru ani de zile avem ºi SfântaLiturghie celebratã în rit greco-catolic, ceea ce ne bucurã ºi mai mult. Mulþiani am venit la romano-catolici ºi pot sã spun cã este o comunitate unitã,disciplinatã, în care credincioºii se ajutã mult între ei”. „Putem sã spunemcã suntem deja integraþi în Uniunea Europeanã, glumeºte doamna Zórka;în comunitatea din Craiova suntem din toate naþiunile ºi ne înþelegemfoarte bine”.

Doamna Antonina Wojcicka este polonezã, refugiatã la Craiova din anul1939. „Am fost mulþi refugiaþi în Craiova, spune doamna Wojcicka, dar acum

1313131313

nr. 12

/20

05

finþiifinþiifinþiifinþiifinþii – Craiova – Craiova – Craiova – Craiova – Craiovaam rãmas puþini. Din mulþimea refugiaþilor din Polonia a rãmas doar oparcelã îngrãditã în cimitirul din Craiova; doar familia noastrã mai este înviaþã, în rest ... . Locuiesc în Craiova din 1945 ºi eram mulþi polonezi atunci,tatãl meu a ajutat mult aceastã bisericã. O viaþã întreagã am venit labisericã ºi cred cã Biserica face parte din noi, din toate punctele de vedere,cum face parte ºi Polonia”.

Domnul Alfred Kaleder, „cel mai mare ministrant în viaþã”, cum îi placesã se numeascã, face parte din cea de-atreia generaþie de austrieci veniþi de laGraz în Craiova; a ministrat încã de pevremea preoþilor Ieronim Smyth, Adolf

Bachmeier ºi alþii. „Am fosto comunitate mare pevremuri, spune domnulKaleder, dar când au venitcomuniºtii au lovit puternicîn comunitate, mai ales încea germanã; întunecatevremuri… Sincer vorbind, pentru cã aºa ºi trebuie, amcontribuit mult în aceastã parohie, dar parcã nu mai suntla mine acasã pentru cã nu mai cunosc oamenii, cei pecare-i cunoºteam foarte bine au plecat”.

O a doua mamã…O a doua mamã…O a doua mamã…O a doua mamã…O a doua mamã…Pentru doamna Daisy Roºculescu, sora domnului

Kaleder, aceastã comunitate este ca o„ a doua mamã”,iar pentru domnul Ilie Radu, prezent în aceastãcomunitate din 1959, biserica este “izvor de liniºte ºi demulþumire sufleteascã”.

Domnul Vincenþiu Gîrleanu, administratorul parohieidin Craiova, ne spune: „Comunitatea ar trebui sã fie mai unitã, ar trebuisã vorbim mai des, nu sã ne amintim de bisericã doar duminica sau laPaºti ºi la Crãciun. Pentru mine biserica înseamnã totul”. În asentimentuldomnului Gîrleanu este ºi soþia acestuia, Alice. „Duminicã dimineaþa seºtie, spune doamna Gîrleanu, venim la Sfânta Liturghie. Ca ºi soþul meu,nu m-aº simþi bine dacã nu aº veni la bisericã”. ªi Doamna Elena Anderespune cã fãrã bisericã nu ar putea trãi ºi cã duminica, prima grijã estede a merge la Sfânta Liturghie.

Ca o picãturã de apã limpede…Ca o picãturã de apã limpede…Ca o picãturã de apã limpede…Ca o picãturã de apã limpede…Ca o picãturã de apã limpede…Din grupul noii generaþii am vorbit cu domniºoara Ancuþa Terpu care

ne-a spus: „Actualul grup de tineri care a început activitatea la PGF (Pier-Giorgio Frassati ) este un grup nou, un grup în formare. Sunt convinsã cãDumnezeu a aruncat o sãmânþã bunã care începe sã creascã, sã dearoade. Suntem un grup care nu se deosebeºte prea mult de alte grupuride tineri care nu sunt catolici. Suntem ºi noi supuºi, ca ºi ceilalþi, la atâteaîncercãri; suntem ºi noi ocupaþi cu ºcoala, cu facultatea, avem aceleaºiprobleme ca ºi alþii ºi abia acum încercãm sã ne formãm. Dacã vrem sãdovedim cã suntem deosebiþi, nu este suficientã apartenenþa la aceastãasociaþie, trebuie sã facem mai mult. Încercãm sã fim ca o picãturã deapã limpede care încearcã sã se distingã într-o mare tulbure. Când neîntâlnim, încercãm sã stabilim ce ar putea sã facã fiecare, conformtalentului sau capacitãþii pe care o are, ºi ne îndreptãm atenþia spre bãtrâni,spre copii ºi spre cei care au nevoie de ajutorul nostru, chiar dacã nu suntcatolici. Suntem 20 de tineri înscriºi, dar lista este deschisã. Acumorganizãm adoraþia pentru sãrbãtoarea lui Cristos Rege, apoi colindul deCrãciun ºi un mic ajutor pentru bãtrâni, vrem sã mai facem o colectã dejucãrii pentru o grãdiniþã defavorizatã; avem ºi un site, poate nu este unuldintre cele mai bune, dar este un pas înainte”.

Mulþumirea de a fi cunoscut un preotMulþumirea de a fi cunoscut un preotMulþumirea de a fi cunoscut un preotMulþumirea de a fi cunoscut un preotMulþumirea de a fi cunoscut un preotdevenit episcopdevenit episcopdevenit episcopdevenit episcopdevenit episcop

Domnul ªtefan Andere este austriac de origine; aînvãþat la ºcolile bisericii din Craiova ºi cea mai maremulþumire a dânsului este cã l-a cunoscut pe ÎnaltPreasfinþitul Ioan Robu, pe vremea când era vicar deCraiova. „Jucam deseori fotbal ºi volei cu dânsul ºi suntde neuitat excursiile cu tinerii, prin împrejurimileCraiovei”.

La fel de mândru este ºi domnul Lucian Dorovschi,organistul, care spune: „Este o onoare pentrunoi cã Arhiepiscopul nostru a fãcut aici„stagiatura”; îmi amintesc cã, în aceeaºiperioadã, era la Craiova ºi PreafericitulTeoctist, se pare cã le-a priit ºederea aici”.

Casa speranþeiCasa speranþeiCasa speranþeiCasa speranþeiCasa speranþeiSora Giorgina, din Congregaþia Surorile

sãrace ale Sfântului Vincenþiu de Paul, ne-avorbit despre activitatea acestor surori peteritoriul parohiei. „Am venit aici în anul 1992

ºi ne ocupãm de cei sãraci, pe care încercãm sã-iajutãm; în acest scop construim un azil pentrupersoanele în vârstã, care se va numi Casa Speranþei ºicare va avea o capelã, o salã de fizioterapie ºi trei saupatru apartamente pentru preoþii bolnavi sau în vârstã.De mare ajutor ne-a fost parohia ºi pãrintele Ionel Râtancare a fost mereu alãturi de noi”.

Potrivit Monografiei parohiei romano-catolice dinCraiova, editatã în anul 1927, cu ocazia sãrbãtoririiprimului centenar de la întemeierea parohiei, autorul,canonicul Juliu Hering, afirma: „În antichitate, din cenuºafabulosului Phoenix se nãºtea o altã pasãre tânãrã,viguroasã; aºa se poate spune cã actuala parohie catolicãdin Craiova a ieºit, în 1927, din cenuºa, din resturile celeivechi, care s-a stins la sfârºitul secolului al XVIII-lea,nelãsând în urmã decât pioase amintiri ºi ruinele uneibiserici, ce ºi astãzi mai poartã numele Zidul Bãrãþiei”.

Cuvinte atât de actuale ºi astãzi… mai întâi au fostturcii care au vrut sã distrugã aceastã comunitate,devastându-i biserica ºi mãnãstirea, a urmat apoi celde-al doilea rãzboi mondial urmat de epoca teroriicomuniste, a venit cutremurul din 1977, iar acum exodulenoriaºilor cãtre þãrile de origine sau cãtre alte þãri carele oferã un trai mai bun. Cu toate acestea, parohiarenaºte prin ºcolile sale, prin asociaþiile sale, princredincioºii sãi, asemenea pãsãrii Phoenix.

PR. LIVIU BÃLêCUÞIPR. LIVIU BÃLêCUÞIPR. LIVIU BÃLêCUÞIPR. LIVIU BÃLêCUÞIPR. LIVIU BÃLêCUÞI

Din viaþa Parohiei

nr.

12

/20

05

1414141414

Gãzduitã de cãtre Preafericitul Pãrinte Patriarh Teoctist înPalatul Patriarhal, Conferinþa internaþionalã anualã aepiscopilor aparþinând diferitelor Biserici, prieteni ai MiºcãriiFocolarelor, s-a desfãºurat la Bucureºti.

Au fost prezenþi 40 de episcopi din 16 þãri. Titlul întâlnirii:Prezenþa Celui Înviat în mijlocul poporului sãu: temelia vieþiiPrezenþa Celui Înviat în mijlocul poporului sãu: temelia vieþiiPrezenþa Celui Înviat în mijlocul poporului sãu: temelia vieþiiPrezenþa Celui Înviat în mijlocul poporului sãu: temelia vieþiiPrezenþa Celui Înviat în mijlocul poporului sãu: temelia vieþiiecleziale ºi a mãrturiei noastre comuneecleziale ºi a mãrturiei noastre comuneecleziale ºi a mãrturiei noastre comuneecleziale ºi a mãrturiei noastre comuneecleziale ºi a mãrturiei noastre comune.

Subiectul reflecþiilor episcopilor a fost sarcina de a facevizibilã, tot mai mult, prezenþa lui Isus dobânditã prin iubireareciprocã - o contribuþie la deplina comuniune între Biserici.Nota caracteristicã a conferinþei a fost relaþia frãþeascã dintreparticipanþi.

Programul a conþinut aprofundãri teologice ºi spirituale,mãrturii ºi celebrãri liturgice. Douãdiscursuri video ale Chiarei Lubich,fondatoarea ºi preºedinta MiºcãriiFocolarelor, au scos în evidenþãimportanþa de a da mãrturie despreprezenþa lui Isus în comunitateacreºtinã. Pe parcursul întâlnirii,participanþii au avut posibilitatea sãcunoascã mai îndeaproape viaþamonahalã (Curtea de Argeº, Bistriþa ºiHorezu), bogata liturghie ºi iconografiea Bisericii Ortodoxe Române. Nu aulipsit vizitele la diferitele comunitãþi creºtine (luteranã,reformatã ºi anglicanã) din capitala românã ºi prezenþa larespectivele celebrãri. Un moment de mare intensitate l-aconstituit prezenþa episcopilor la Sf. Liturghie celebratã de cãtrePatriarhul Teoctist duminicã, 25 septembrie, care, dupãpredicã, a dat cuvântul cardinalului Miloslav Vlk, principalulpromotor al întâlnirii episcopilor. A avut loc ºi o întâlnire cuîntreaga Conferinþã a Episcopilor Catolici din România carereuneºte episcopii latini ºi greco-catolici din þara noastrã.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Teoctist,a participat la întâlnire în diferite momente. A adresat, ladeschidere, un discurs de bun venit participanþilor ºi, în ziuade încheiere, a fost prezent alãturi de reprezentanþii diferitelorBiserici ºi ai lumii civile. Persoanele din Miºcare, de diferitevârste ºi vocaþii, au dat mãrturie despre angajarea lor întretineri, în familii, în parohii, în economie ºi politicã. Printre cei300 de participanþi s-au aflat ºi membrii Conferinþei EpiscopaleCatolice din România.

Intervenind la sfârºitul programului, Patriarhul a spusprintre altele: „Am avut prilejul sã ascult lucruri deosebite înaceste zile (...). Vedem cã lumea se îndepãrteazã, din ce înce mai mult, de Hristos ºi face ca iubirea Sa sã-i lipseascã(...). ªi, într-adevãr, constat cã ne lipseºte foarte mult, încã,pânã când sã putem mãrturisi împreunã cã servim întru totulCuvântul Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Sã ne iubim uniipe alþii, ca într-un gând sã mãrturisim. Este un cuvânt care neîncãlzeºte la fiecare clipã. Când ascultam expunerile tinerilornoºtri mã gândeam ce-ar fi dacã, ºi noi episcopii ºi Bisericile

noastre, am încerca sã luãm una dupã alta tot ceea ce încãne amãrãºte. ªi o spun cu foarte multã sinceritate pentru cãam în faþa mea pe episcopii greco-catolici cu care noi, BisericaOrtodoxã Românã, recunoaºtem cã suntem departe dedreptate ºi de adevãr, mai ales de iubirea lui Hristos. Sãîncercãm, dupã exemplul tinerilor ºi al acestor fraþi, sã gãsimºi noi cãi pentru a rezolva problemele pe care le mai avem.Putem, dacã voim.”

Pe fundalul chestiunilor nerezolvate în România întreBiserica Greco-Catolicã ºi Biserica Ortodoxã Românã,probleme legate de bunurile bisericeºti confiscate în timpulregimului comunist, cuvintele Patriarhului Teoctist au miºcatprofund pe cei prezenþi ºi au amintit strigãtul poporului

„Unitate, unitate!” care a însoþit, în 1999,îmbrãþiºarea dintre Patriarh ºi PapaIoan Paul al II-lea în vizita sa înRomânia.

Un semn puternic de comuniunesolemnã, a fost concelebrarea catolicãîn Catedrala Sfântul Iosif în timpulcãreia s-au alternat cântecele coruluicatolic cu cele ale studenþilor ortodocºiai Facultãþii de Teologie din Cluj. Auintrat, în procesiune, în catedralaarhiplinã, împreunã cu episcopii catolici

ºi episcopii din diferite Biserici.„Voi, care aþi trãit între noi în aceastã sãptãmânã - a spus

în predicã arhiepiscopul romano-catolic de Bucureºti,Mitropolit Ioan Robu - sunteþi pentru noi un izvor de viaþã ºide idei noi. Aceasta este pentru mine o adevãratã speranþãpentru unitate.” La Conferinþa ecumenicã a episcopilor auparticipat episcopi ortodocºi ai Patriarhatului ecumenic de laConstantinopol, din România ºi din Serbia, din BisericaOrtodoxã din Cehia ºi Slovacia; episcopi siro-ortodocºi dinIndia, Siria ºi Olanda; episcopi anglicani din Anglia, episcopievanghelico-luterani din Germania, România, Suedia,Norvegia, Marea Britanie ºi Statele Unite; un episcop al Bisericiimetodiste din Brazilia; un episcop de la Mar Thoma SyrianChurch, din India; 14 episcopi catolici.

Ecum

enism

Cea de-a XXIVCea de-a XXIVCea de-a XXIVCea de-a XXIVCea de-a XXIV-a Întâlnire Ecumenicã Internaþionalã-a Întâlnire Ecumenicã Internaþionalã-a Întâlnire Ecumenicã Internaþionalã-a Întâlnire Ecumenicã Internaþionalã-a Întâlnire Ecumenicã Internaþionalãa Episcopilor prieteni ai Miºcãrii Focolarelora Episcopilor prieteni ai Miºcãrii Focolarelora Episcopilor prieteni ai Miºcãrii Focolarelora Episcopilor prieteni ai Miºcãrii Focolarelora Episcopilor prieteni ai Miºcãrii Focolarelor

Bucureºti, 20-27 septembrie 2005Bucureºti, 20-27 septembrie 2005Bucureºti, 20-27 septembrie 2005Bucureºti, 20-27 septembrie 2005Bucureºti, 20-27 septembrie 2005

(foto: Città Nuova)

1515151515

nr. 12

/20

05

Simpozionul “FSimpozionul “FSimpozionul “FSimpozionul “FSimpozionul “FACING CHILDREN -ACING CHILDREN -ACING CHILDREN -ACING CHILDREN -ACING CHILDREN -PRIVIND COPIII” aduce în centrul atenþieiPRIVIND COPIII” aduce în centrul atenþieiPRIVIND COPIII” aduce în centrul atenþieiPRIVIND COPIII” aduce în centrul atenþieiPRIVIND COPIII” aduce în centrul atenþieifilme realizate de cineaºti celebri,filme realizate de cineaºti celebri,filme realizate de cineaºti celebri,filme realizate de cineaºti celebri,filme realizate de cineaºti celebri,premiate la festivaluri de film de cãtrepremiate la festivaluri de film de cãtrepremiate la festivaluri de film de cãtrepremiate la festivaluri de film de cãtrepremiate la festivaluri de film de cãtrejuriile de specialitate, dar ºi de juriilejuriile de specialitate, dar ºi de juriilejuriile de specialitate, dar ºi de juriilejuriile de specialitate, dar ºi de juriilejuriile de specialitate, dar ºi de juriileecumenice, ºi care au un numitorecumenice, ºi care au un numitorecumenice, ºi care au un numitorecumenice, ºi care au un numitorecumenice, ºi care au un numitorcomun - copiii ºi adolescenþii ca eroicomun - copiii ºi adolescenþii ca eroicomun - copiii ºi adolescenþii ca eroicomun - copiii ºi adolescenþii ca eroicomun - copiii ºi adolescenþii ca eroiprincipali. Filmele prezentate în cadrulprincipali. Filmele prezentate în cadrulprincipali. Filmele prezentate în cadrulprincipali. Filmele prezentate în cadrulprincipali. Filmele prezentate în cadrulsimpozionului au fost selectate datoritãsimpozionului au fost selectate datoritãsimpozionului au fost selectate datoritãsimpozionului au fost selectate datoritãsimpozionului au fost selectate datoritãrealismului ºi sensibilitãþii cu care aurealismului ºi sensibilitãþii cu care aurealismului ºi sensibilitãþii cu care aurealismului ºi sensibilitãþii cu care aurealismului ºi sensibilitãþii cu care aufost realizate, a calitãþii artistice afost realizate, a calitãþii artistice afost realizate, a calitãþii artistice afost realizate, a calitãþii artistice afost realizate, a calitãþii artistice ascenariilorscenariilorscenariilorscenariilorscenariilor, regiei ºi interpretãrii, regiei ºi interpretãrii, regiei ºi interpretãrii, regiei ºi interpretãrii, regiei ºi interpretãriiactoriceºti. Un criteriu important înactoriceºti. Un criteriu important înactoriceºti. Un criteriu important înactoriceºti. Un criteriu important înactoriceºti. Un criteriu important înalegerea acestor fi lme estealegerea acestor fi lme estealegerea acestor fi lme estealegerea acestor fi lme estealegerea acestor fi lme estepromovarea valorilor creºtine, atestatãpromovarea valorilor creºtine, atestatãpromovarea valorilor creºtine, atestatãpromovarea valorilor creºtine, atestatãpromovarea valorilor creºtine, atestatãºi de premiile pe care le-au primit deºi de premiile pe care le-au primit deºi de premiile pe care le-au primit deºi de premiile pe care le-au primit deºi de premiile pe care le-au primit dela juriile ecumenice prezente la marilela juriile ecumenice prezente la marilela juriile ecumenice prezente la marilela juriile ecumenice prezente la marilela juriile ecumenice prezente la marilefestivaluri cinematografice.festivaluri cinematografice.festivaluri cinematografice.festivaluri cinematografice.festivaluri cinematografice.

Simpozionul de cinema “FSimpozionul de cinema “FSimpozionul de cinema “FSimpozionul de cinema “FSimpozionul de cinema “FACINGACINGACINGACINGACINGCHILDREN - PRIVIND COPIII” esteCHILDREN - PRIVIND COPIII” esteCHILDREN - PRIVIND COPIII” esteCHILDREN - PRIVIND COPIII” esteCHILDREN - PRIVIND COPIII” esteorganizat de Asociaþia organizat de Asociaþia organizat de Asociaþia organizat de Asociaþia organizat de Asociaþia Signis RomâniaSignis RomâniaSignis RomâniaSignis RomâniaSignis România,,,,,cu sprijinul unor ambasade ºi institutecu sprijinul unor ambasade ºi institutecu sprijinul unor ambasade ºi institutecu sprijinul unor ambasade ºi institutecu sprijinul unor ambasade ºi instituteculturale ale altor þãri la Bucureºticulturale ale altor þãri la Bucureºticulturale ale altor þãri la Bucureºticulturale ale altor þãri la Bucureºticulturale ale altor þãri la Bucureºti

SIMPOZIONUL DE CINEMASIMPOZIONUL DE CINEMASIMPOZIONUL DE CINEMASIMPOZIONUL DE CINEMASIMPOZIONUL DE CINEMA«Facing children» - «Privind copiii»«Facing children» - «Privind copiii»«Facing children» - «Privind copiii»«Facing children» - «Privind copiii»«Facing children» - «Privind copiii»

17- 20 noiembrie 2005 - 17- 20 noiembrie 2005 - 17- 20 noiembrie 2005 - 17- 20 noiembrie 2005 - 17- 20 noiembrie 2005 - Cinemateca UnionCinemateca UnionCinemateca UnionCinemateca UnionCinemateca Union

Joi, 17 noiembrie, ora 17:00Joi, 17 noiembrie, ora 17:00Joi, 17 noiembrie, ora 17:00Joi, 17 noiembrie, ora 17:00Joi, 17 noiembrie, ora 17:00MariaMariaMariaMariaMaria – Cãlin Peter Netzer,

Germania/România, 2001Festivalul de la Locarno, Leopardul de

bronz pentru ªerban Ionescu ºi DianaDumbravã

Premiul special al juriului: Cãlin PeterNetzer

Incercând sã scape de un soþ abuzivºi sã îºi creascã singurã cei ºapte copii,o mamã ajunge sã se prostitueze.Povestea ei devine un subiect interesantpentru presã, dar consecinþele sunt greude suportat pentru femeie. Tranziþiahaoticã între totalitarism ºi capitalism aremari costuri umane.

Joi, 17 Joi, 17 Joi, 17 Joi, 17 Joi, 17 nnnnnoiembrie, ora 20:00oiembrie, ora 20:00oiembrie, ora 20:00oiembrie, ora 20:00oiembrie, ora 20:00Ladybird, ladybird Ladybird, ladybird Ladybird, ladybird Ladybird, ladybird Ladybird, ladybird - Ken Loach,

Marea Britanie, 1994, 101 minPremiul Juriului ecumenic, Berlin 1994Filmul a primit premiul ecumenic

pentru forþa de convingere cu careprezintã consecinþele violenþei în familieºi în societate ºi, totodatã, pentrucãutarea unei cãi de eliberare, cu ajutoruliubirii ºi a încrederii, pentru a ieºi dintr-osituaþie de netrãit.

Vineri, 18 noiembrie, ora 14:30 Vineri, 18 noiembrie, ora 14:30 Vineri, 18 noiembrie, ora 14:30 Vineri, 18 noiembrie, ora 14:30 Vineri, 18 noiembrie, ora 14:30Promisiuni - Elisabeta Bostan,

România, 1985, 90 min

celuilalt. Filmul este creat cu un minunatsimþ al umorului ºi e lipsit desentimentalism. Mijloace artisticedesãvârºite stau aici în slujba unui mesajprofund uman.

Sâmbãtã, 19 Sâmbãtã, 19 Sâmbãtã, 19 Sâmbãtã, 19 Sâmbãtã, 19 nnnnnoiembrie, ora 20:00oiembrie, ora 20:00oiembrie, ora 20:00oiembrie, ora 20:00oiembrie, ora 20:00Târgul de copiiTârgul de copiiTârgul de copiiTârgul de copiiTârgul de copii – o producþie

Worldvision 2004 , 15 minExistã copii vânduþi ca sã munceascã.

Existã tineri care nu pot merge la ºcoalã.În România. Astãzi. Existã ºi oameni carevor sã-i ajute. Un film documentar careprezintã dureroasa realitate a copiilortrimiºi la muncã.

DuminicDuminicDuminicDuminicDuminicããããã, 20 , 20 , 20 , 20 , 20 nnnnnoiembrie, ora 17:00oiembrie, ora 17:00oiembrie, ora 17:00oiembrie, ora 17:00oiembrie, ora 17:00Conturul norilorConturul norilorConturul norilorConturul norilorConturul norilor – Marius ªopterean,

România, 2004, 20 minFilmul este promovat de SIGNIS

România în parteneriat cu Campion FilmUn dirijor care trãieºte în exil se

reîntoarce în România cu orchestra pecare o conduce pentru a susþine unconcert. În avion îºi reaminteºte oîntâmplare din copilãrie care i-a marcatviaþa. Este un film despre cãutarea iubiriiîntr-o lume care dispare, desprematurizarea unui copil într-un univers încare totul se nãruie.

Duminicã, 20 Duminicã, 20 Duminicã, 20 Duminicã, 20 Duminicã, 20 nnnnnoiembrie, ora 17:30oiembrie, ora 17:30oiembrie, ora 17:30oiembrie, ora 17:30oiembrie, ora 17:30PonettePonettePonettePonettePonette – Jacques Doillon, Franþa,

1996, 97 minPremiul OCIC la Veneþia ºi San

Sebastian, 1996Realizatorul a produs un film sincer

ºi spontan, care priveºte spre copilãrie ºispre moarte. În mod subtil, el neintroduce în misterul pe care îl reprezintã,pentru o fetiþã de patru ani, moarteamamei sale ºi ne aratã cum tulburareaei afecteazã viaþa celor mari.

Duminicã, 20 Duminicã, 20 Duminicã, 20 Duminicã, 20 Duminicã, 20 nnnnnoiembrie, ora 19:30oiembrie, ora 19:30oiembrie, ora 19:30oiembrie, ora 19:30oiembrie, ora 19:30Sweet HereafterSweet HereafterSweet HereafterSweet HereafterSweet Hereafter – Atom Egoyan,

Canada, 1997, 112 minPremiul Juriului Ecumenic, Cannes,

1997În slujba unei arte cinematografice

exigente, Atom Egoyan exploreazãvulnerabilitatea ºi misterul vieþii unei micicomunitãþi. Fãrã sã impunã certitudini,deschis mereu spre reflexie, realizatoruldescrie complexitatea destinului celorcare se luptã cu o durere bruscã ºi cu ovindecare înceatã, în urma unui accidentde autobuz în care ºi-a pierdut viaþa unmare numãr de copii.

Filmele sunFilmele sunFilmele sunFilmele sunFilmele sunttttt urmate de dezbateri. urmate de dezbateri. urmate de dezbateri. urmate de dezbateri. urmate de dezbateri.

Premiul ACIN pentru regie, 1986Unei fete de 12 ani i se cere sã aleagã

între omul care a crescut-o ºi tatãl einatural, care îºi face dintr-odatã apariþiaîn viaþa ei. Care dintre ei este adevãratulpãrinte?

Vineri, 18 Vineri, 18 Vineri, 18 Vineri, 18 Vineri, 18 nnnnnoiembrie, ora 17:00oiembrie, ora 17:00oiembrie, ora 17:00oiembrie, ora 17:00oiembrie, ora 17:00Kolya Kolya Kolya Kolya Kolya – Jan Sverak, Cehia, 1996, 105

minPremiul OCIC, Veneþia 1996Kolya este o micã poveste ce reflectã

mari evenimente ºi care ne aratã cumistoria ºi o politicã inumanã îi marcheazãpe membrii unei societãþi. Subliniindimportanþa comunicãrii, filmul expune,într-un mod emoþionant, felul în care viaþaunui adult poate fi transformatã de uncopil.

Vineri, 18 Vineri, 18 Vineri, 18 Vineri, 18 Vineri, 18 nnnnnoiembrie, ora 20:00oiembrie, ora 20:00oiembrie, ora 20:00oiembrie, ora 20:00oiembrie, ora 20:00Fiul Fiul Fiul Fiul Fiul – Jean-Pierre ºi Luc Dardenne,

Belgia, 2002, 103 minMenþiunea Juriului ecumenic,

Cannes 2002Este un film bogat în umanitate, care

vorbeºte despre depãºirea dureroasã arãzbunãrii. Prin învãþarea unei meserii ºi,în acelaºi timp, prin învãþarea unei relaþii,el deschide spre un posibil viitor.Intensitatea expresivã a filmuluicaptiveazã spectatorul.

Sâmbãtã, 19 Sâmbãtã, 19 Sâmbãtã, 19 Sâmbãtã, 19 Sâmbãtã, 19 nnnnnoiembrie, ora 14:30oiembrie, ora 14:30oiembrie, ora 14:30oiembrie, ora 14:30oiembrie, ora 14:30La paiLa paiLa paiLa paiLa paiºººººpe e nape e nape e nape e nape e naºººººpapapapapa – Filippa Frejd,

Martin Jern, Suedia, 2004, 114 minPremiul Juriului ecumenic, Zlin, 2005Filmul prezintã povestea unei fete de

patrusprezece ani, violatã la o petrecerede cel mai bun prieten al fratelui ei. Juriula apreciat stilul autentic prin care a fostarãtatã importanþa dragostei adevãrateºi a relaþiilor de familie. Pelicula ne aratãcã fiecare fiinþã umanã are dreptul sãiubeascã ºi sã fie iubitã, fãrã sã fieabuzatã.

Sâmbãtã, 19 Sâmbãtã, 19 Sâmbãtã, 19 Sâmbãtã, 19 Sâmbãtã, 19 nnnnnoiembrie, ora 17:00oiembrie, ora 17:00oiembrie, ora 17:00oiembrie, ora 17:00oiembrie, ora 17:00TTTTTrupa de Orbirupa de Orbirupa de Orbirupa de Orbirupa de Orbi – Bernd Sahling,

Germania, 2004, 88 minPremiul juriului ecumenic, Zlin, 2004Prin imagini captivante, cu un bogat

conþinut simbolic, spectatorul esteintrodus în universul celor orbi. Un tânãrimigrant, care cautã adãpost, este ajutatde o adolescentã nevãzãtoare, fiecareînvãþând astfel câte ceva despre lumea ANCA BERLOGEAANCA BERLOGEAANCA BERLOGEAANCA BERLOGEAANCA BERLOGEA

Univers m

ediatic

nr.

12

/20

05

1616161616

Scris cu majusculã, Aproapele esteCristos însuºi, potrivit cuvintelor dinSfânta Evanghelie, care ne invitã, fãrãambiguitate, sã vedem -sub chipul celorsãrmani ºi oropsiþi- pe fraþii noºtri întruCristos, ei înºiºi fraþi ai lui Isus, ca noiînºine.

Aceastã trãsãturã constantã agândirii Monseniorului Vladimir Ghika -a vedea în ceilalþi pe fraþii lui Cristos, avedea în ceilalþi pe fraþii noºtri ºi pe fiiiTatãlui - revine în încheierea meditaþieidespre Aproapele, în lumina sensuluiprofund al rugãciunii Tatãl Nostru,menitã tocmai a ne reaminti adevãrulde credinþã cã, puternici ºi slabi, maisãraci ori mai avuþi, suntem, în ochiiiubitori ai Pãrintelui Ceresc, o singurãfamilie.

Odatã adâncitã reflecþia asupraacestui adevãr fudamental, reflectatexemplar în Rugãciunea Domneascã,Monseniorul Ghika ne invitã sã neaplecãm urechea asupra a ceea ce elnumeºte murmurul viu al sufletelor încomuniune, ºoptindu-ºi ruga înprezenþa îngerilor, pecetluind cu semnulcrucii împlinirea acestei mici experienþespirituale atât de bogate în rod.

Cele douã personaje ale finaluluimeditaþiei Monseniorului Vladimir Ghikasunt, nu întâmplãtor, Sãracul ºi celãlalt

- Prietenul darnic.Cel dintâi, Sãracul, spune un “Mãrire

Tatãlui”, interpretat în unul ºi acelaºispirit: “Mãrire Tatãlui care poartã grijanoastrã a tuturora! Mãrire Tatãlui careîºi apleacã, iubitor, privirile asupranoastrã! Am vãzut cu ochii mei pe FiulLui preaiubit venind la mine sub chipulºi înfãþiºarea fratelui meu, revãrsându-miîn suflet spiritul Pãcii Sale” .

Cel de-al doilea, Fratele darnic, reiaaceeaºi rugã în ecou, spunând: “ MãrireFiului care ne-a redat pe Tatãl! MãrireFiului care face cu putinþã sã fim cu toþiifraþi, cãci graþie lui suntem fiii Tatãlui ºi

Episcop Angelo ParsiEpiscop Angelo ParsiEpiscop Angelo ParsiEpiscop Angelo ParsiEpiscop Angelo ParsiS-a nãscut la 16 mai 1800 la Civitavecchia (Italia) ºi a murit

în aceeaºi localitate la 24 februarie 1863. Intrat de tânãr înCongregaþia Pasioniºtilor, a fost sfinþit preot la 15 martie 1825.Dupã un început de activitate misionarã la Laxeni (Bulgaria),se întoarce în Italia pentru a lucra în învãþãmântul teologic.

Între anii 1847 ºi 1863 a fost episcop de Nicopole adHystrum ºi Administrator Apostolic al Valahiei. De numelesãu se leagã refacerea reºedinþei episcopale din Bucureºti,

dupã incendiul din aprilie 1847, construirea de noi biserici ºi reºedinþe parohiale înVicariatul de Valahia, dezvoltarea ºcolilor catolice, aducerea în þarã a „DamelorEngleze” (Institutul “Sfânta Maria”) ºi numeroase alte proiecte sociale ºi culturale.

În reºedinþa arhiepiscopalã din Bucureºti se aflã un portret al Episcopului Parsi, ocopie, probabil, a portretului existent la Curia Generalã a Pasioniºtilor de la Roma.De asemenea, pe holul de la la etajul întâi se aflã un impresionant portret în ulei, înmãrime naturalã, al „vredinicului ºi meritosului prelat”, dupã cum îl caracteriza Arh.R. Netzhammer, portret executat în 1860, la Bucureºti, de veneþianul Raffael de Lorenzo.Un al treilea portret a fost pãstrat cu veneraþie de maicile de la Institutul “Sfânta Maria”din Bucureºti.

DrDrDrDrDr. . . . . DÃNUÞ DOBOªDÃNUÞ DOBOªDÃNUÞ DOBOªDÃNUÞ DOBOªDÃNUÞ DOBOª

Istor

ie “...unul altuia sã ne spunem: ‘Frate!’ – de vreme ce ne recunoaºtem fii ai Lui”. (Vladimir Ghika)“...unul altuia sã ne spunem: ‘Frate!’ – de vreme ce ne recunoaºtem fii ai Lui”. (Vladimir Ghika)“...unul altuia sã ne spunem: ‘Frate!’ – de vreme ce ne recunoaºtem fii ai Lui”. (Vladimir Ghika)“...unul altuia sã ne spunem: ‘Frate!’ – de vreme ce ne recunoaºtem fii ai Lui”. (Vladimir Ghika)“...unul altuia sã ne spunem: ‘Frate!’ – de vreme ce ne recunoaºtem fii ai Lui”. (Vladimir Ghika)

Monseniorul Ghika faþã cu AproapeleMonseniorul Ghika faþã cu AproapeleMonseniorul Ghika faþã cu AproapeleMonseniorul Ghika faþã cu AproapeleMonseniorul Ghika faþã cu Aproapele (partea a II-a) (partea a II-a) (partea a II-a) (partea a II-a) (partea a II-a)

fraþii Lui! Mãrire Fiului a cãrui luminã ovãd în lumina ochilor tãi, ºi al cãrui spiritm-a fãcut ºi mã face sã-þi pot simþi,Fratele meu, suferinþa ºi durerea.”

Amândoi apoi, într-un singur glas,reiau aceeaºi rugã de laudã rostinduniþi: “Mãrire Duhului Sfânt, Celui care,cu toatã limpezimea, ne adunã frãþeºteîn dragostea lui Dumnezeu. Cãci El,Duhul Sfânt, e Cel care, în a sa rostiretainicã ºi inefabilã, ne dã dreptul sãstrigãm cãtre Cel de Sus: ‘Tatã!’ ; iar unulaltuia sã ne spunem: ‘Frate!’ - de vremece ne recunoaºtem fii ai Lui”.

Meditaþia Monseniorului Ghikadespre Tatãl Nostru ca rugãciune afamiliei creºtine se încheie cuurmãtoarele cuvinte izvorâte din miezulrugii rostite: “Aºa cum s-ar fi cuvenit sãfie încã de la început. Cum în orice cazar trebui sã fie acum. ªi cum se cade afi, de acum înainte, în toþi vecii vecilor.”

Însemnatã de mâna lui pe o vechehârtie îngãlbenitã de vremuri, salvatãprin minune din naufragiul timpului,meditaþia “În familie” reprezintã unul dinmicile giuvaeruri ale spiritualitãþiiMonseniorului Ghika, iradiind cu forþãnestinsã valorea dragostei faþã deaproapele, întipãritã adânc în sensurilerugãciunii Tatãl Nostru.

ANDREI BREZIANUANDREI BREZIANUANDREI BREZIANUANDREI BREZIANUANDREI BREZIANU

La EdituraSapientia a fostr e t i p ã r i t ãl u c r a r e aCumanii ºiepiscopia lor(Blaj, 1931) a pr.Dr. Ioan Ferenþ.Noua ediþiecuprinde ºia r t i c o l e l e

apãrute tot la Blaj, în Cultura creºtinã, înanul 1920, referitoare la BisericaRomano-Catolicã din Moldova, subocrotirea cavalerilor teutoni din ÞaraBârsei.

Pãrintele Ioan Ferenþ a avut curajulsã intre în labirintul istoriei catolicilor dinMoldova ºi sã punã în luminãînceputurile Bisericii Catolice din aceastãzonã a þãrii.

1717171717

nr. 12

/20

05

De 500 de ani, Exerciþiile Spirituale ale Sf. Ignaþiu de Loyolareprezintã un instrument privilegiat de îndrumare a sufletelorcãtre Dumnezeu, o paginã de aur în Tradiþia Bisericii.Fascinaþia exercitatã de spiritualitatea ignaþianã a sfidatsecolele, ieºind triumfãtoare din încleºtarea cu o istorie nude puþine ori potrivnicã, hrãnind credinþa ºi imaginaþia atâtorgeneraþii de teologi, scriitori, filozofi, poeþi, artiºti sau simplicredincioºi.

Herbert Alphonso este unul dintre ceimai reputaþi specialiºti contemporani înExerciþiile Spirituale ale Sf. Ignaþiu de Loyola,iar micuþa carte pe care v-o prezint vine sãpunã într-o luminã nouã dinamica ºisemnificaþia Exerciþiilor. Este structuratã înpatru capitole: „«Alegerea» în Exerciþiileignaþiene“, „Vocaþia personalã“,„Discernerea ºi confirmarea Vocaþieipersonale“ ºi „Transformarea în profunzimeprin Vocaþia personalã“. Urmeazã osurprinzãtoare ºi delicioasã concluzie –poezia „Numele pisicilor“ de T. S. Eliot, ºi douãanexe: „Examinarea conºtientului“ ºi„Examinarea particularã“.

Autorul argumenteazã cã, de multe ori,excepþionala valoare spiritualã a Exerciþiilornu a fost pe deplin înþeleasã, fiind redusã la o simplã tehnicãa alegerii stãrii de viaþã ori de îndreptare a unor aspectedeficitare. Or, spune el, lucrurile nu stau deloc aºa. ScopulExerciþiilor este „luarea în stãpânire a întregii fiinþe spre a i-odãrui lui Dumnezeu“ ºi „conºtientizarea, într-o libertateinterioarã crescândã, a planului lui Dumnezeu“.

Ce este vocaþia personalã? Sensul unic ºi irepetabil datde Dumnezeu însuºi vieþii fiecãrui om. Cu toþii suntem deacord cã o viaþã lipsitã de sens nu meritã sã fie trãitã. Dar el

existã ºi Dumnezeu l-a întipãrit în sufletele noastre. Exerciþiilene ajutã sã-l cãutãm ºi sã-l înþelegem. Acceptându-l, sãfacem din viaþa noastrã un rãspuns la chemarea plinã deiubire a lui Dumnezeu. Pentru un creºtin, vocaþia personalãeste Isus Cristos. Pentru fiecare dintre noi, Fiul lui Dumnezeueste, în mod real ºi esenþial, „Isus al meu“. Odatãconºtientizat acest adevãr fundamental, viaþa creºtinului se

transformã. Iar vocaþia personalã nu seaflã, spune autorul, la nivelul acþiunii saual funcþiei, ci la nivelul fiinþei. Vocaþiapersonalã îmbrãþiºeazã întreaga existenþã,devenind „criteriu de discernãmânt pentrufiecare decizie din viaþã, chiar ºi pentrumicile alegeri zilnice“.

Cât despre examinarea conºtiinþei, acestexerciþiu spiritual tradiþional a devenit, pentrumulþi, simplã rutinã, sau a fost completabandonat. De ce? Dintr-o confuzie, explicãHerbert Alphonso. Am fãcut din el „unexerciþiu de purã moralitate, în vreme ce eleste, de fapt, exercitarea zilnicã adiscernãmântului”.

Autorul subliniazã unicitatea vocaþieipersonale: aºa cum fiecare persoanãumanã este unicã, aºa cum relaþia fiecãrui

om cu Dumnezeu este unicã, la fel ºi vocaþia personalã este„modul profund personal ºi unic de a fi creºtin“: „fiecare dintrenoi are un secret unic ºi un criteriu de discernãmânt în mijlocultuturor trãirilor noastre omeneºti“.

„Tu m-ai chemat pe nume: vocaþia personalã acredinciosului“ este o pledoarie pentru a da sens vieþii noastreprin exercitarea zilnicã a discernãmântului. Exerciþiile Sf.Ignaþiu de Loyola ne pot cãlãuzi pe acest drum.

ANA-MARIA BOTNARUANA-MARIA BOTNARUANA-MARIA BOTNARUANA-MARIA BOTNARUANA-MARIA BOTNARU

Herbert Alphonso, s.j.Herbert Alphonso, s.j.Herbert Alphonso, s.j.Herbert Alphonso, s.j.Herbert Alphonso, s.j. – „T – „T – „T – „T – „Tu m-ai chemat pe nume”u m-ai chemat pe nume”u m-ai chemat pe nume”u m-ai chemat pe nume”u m-ai chemat pe nume”(vocaþia personalã a credinciosului)(vocaþia personalã a credinciosului)(vocaþia personalã a credinciosului)(vocaþia personalã a credinciosului)(vocaþia personalã a credinciosului)

Ed. Maranatha, 2005; 71 p.Ed. Maranatha, 2005; 71 p.Ed. Maranatha, 2005; 71 p.Ed. Maranatha, 2005; 71 p.Ed. Maranatha, 2005; 71 p.

Corul Kontakion al Universitãþii Naþionale de Muzicã Bucureºti ºi agenþia deimpresariat artistic Armonia din Spania au plãcerea de a vã invita la concertulaniversar prilejuit de împlinirea a 15 ani de la înfiinþarea corului. Evenimentul vaavea loc la Ateneul Român, în data de 19 noiembrie 2005, la ora 19.00. Veþi puteaasculta una dintre cele mai valoroase piese religioase: Vecerniile de SergheiRachmaninov. Dirijor va fi maestrul Mihail Diaconescu.

Lecturi - Culturã

„ V„ V„ V„ V„ Vecerniile” de Serghei Rachmaninovecerniile” de Serghei Rachmaninovecerniile” de Serghei Rachmaninovecerniile” de Serghei Rachmaninovecerniile” de Serghei Rachmaninov

Începând cu luna octombrie, Corul Catedralei Sfântul Iosif, ne invitã lunar la întâlnirecu muzica sacra. Demersul este unul spiritual dar ºi profesionist, þinând cont decalitatea interpretãrii ºi de notorietatea pieselor muzicale alese. Primul concert dinaceastã serie, cel dedicat Sfintei Fecioare Maria, în luna octombrie, s-a bucurat deun vãdit interes ºi de apreciere. Urmãtorul eveniment muzical va avea loc pe data de22 noiembrie ºi va fi dedicat Sfintei Cecilia, patroana muzicii sacre. De asemenea,este prevãzut un concert ºi pentru data de 8 decembrie, de hramul Arhidiecezei.

Rugãciunea prin muzicãRugãciunea prin muzicãRugãciunea prin muzicãRugãciunea prin muzicãRugãciunea prin muzicã

nr.

12

/20

05

1818181818

C o n g r e g a þ i aC o n g r e g a þ i aC o n g r e g a þ i aC o n g r e g a þ i aC o n g r e g a þ i aSurorilor OblateSurorilor OblateSurorilor OblateSurorilor OblateSurorilor OblateAsumpþionisteAsumpþionisteAsumpþionisteAsumpþionisteAsumpþioniste îºi areoriginea în Franþa.Fondatã în 1865 dePr.Emmanuel d’Alzonºi M.Emmanuel-MarieCorrenson, cu triplulscop misionar,ecumenic ºi caritativ,ea este angajatã în

lumea întreagã pentru a promova venirea Împãrãþiei luiDumnezeu prin aceste trei finalitãþi:

- evanghelizarea în toate þãrile lumii, cu o atenþiedeosebitã faþã de cei care nu-l cunoscpe Domnul;

- munca în favoarea unitãþiicreºtinilor ;

- slujirea celor mai lipsiþi ºi grijaconstantã pentru „creºterea omului înspiritul Evangheliei”1, mai ales prinasistenþã educativã, medicalã ºisocialã2.

În luna iunie 2005, la Segré (Franþa),a avut loc Capitlul General unde s-aanalizat trãirea carismei, viaþa spiritualãºi misiunea membrelor Congregaþiei înultimii ºase ani. Tema Capitlului General a fost: „Oblatã„Oblatã„Oblatã„Oblatã„OblatãAsumpþionistã misionarã - porneºte iarãºi de la Cristos, peAsumpþionistã misionarã - porneºte iarãºi de la Cristos, peAsumpþionistã misionarã - porneºte iarãºi de la Cristos, peAsumpþionistã misionarã - porneºte iarãºi de la Cristos, peAsumpþionistã misionarã - porneºte iarãºi de la Cristos, pecãile celui de-al XXI-lea secol”cãile celui de-al XXI-lea secol”cãile celui de-al XXI-lea secol”cãile celui de-al XXI-lea secol”cãile celui de-al XXI-lea secol”. Împreunã, Surori de pe cincicontinente, ºi-au întãrit convingerea cã moºtenirea-carismãlãsatã de Fondatori ºi transmisã de atâtea generaþii de SuroriOblate trebuie sã fie trãitã, adaptatã ºi reactualizatã în fiecarezi. Numai experienþa ºi interiorizarea Euharistiei ºi a Cuvântuluilui Dumnezeu, precum ºi a textelor Fondatorilor noºtri nepermit sã ne trãim pe deplin vocaþia.

Dupã încheierea Capitlului General, fiecare Provincie din

Congregaþie a cãutat sã „întrupeze” ºi sã adapteze larealitatea culturalã, eclezialã ºi socialã a propriei þãri ProiectulCongregaþiei. În acest sens, în perioada 7- 9 octombrie, a.c.7- 9 octombrie, a.c.7- 9 octombrie, a.c.7- 9 octombrie, a.c.7- 9 octombrie, a.c.,Surorile Oblate Asumpþioniste s-au întâlnit la Casa Provincialãdin Bucureºti – Parohia „Sf.Petru ºi Paul” (Bãneasa) pentrulucrãrile Capitlului Provinciallucrãrile Capitlului Provinciallucrãrile Capitlului Provinciallucrãrile Capitlului Provinciallucrãrile Capitlului Provincial, Sesiunea a II-a de Aplicare. Auparticipat 18 Surori din Provincia României, reprezentante alesurorilor care îºi trãiesc vocaþia ºi misiunea în comunitãþi dinBulgaria, Rusia ºi România.

A fost un timp de har, de binecuvântare ºi de reînnoire avocaþiei noastre, în care s-a experimentat împãrtãºireafraternã, rugãciunea ºi lucrul într-un spirit de familie. Pornindde la analiza ultimilor ºase ani, în care ne-am strãduit „sãtrãim Aventura Împãrãþiei lui Dumnezeu, fidele lui Dumnezeu,

solidare cu oamenii” ºi având prezentedeciziile Capitlului General, împreunã,am ales orientãrile ºi proiecteleProvinciei pentru urmãtorii ºase ani.

Sperãm, cu ajutorul harului luiDumnezeu, ca acest timp „forte” sã fieun impuls pentru a trãi în mod radical,mai profund ºi mai ancorate înPersoana lui Isus Cristos, vocaþia ºimisiunea noastrã de OblateAsumpþioniste, pentru a ne lãsa sã fimpersoane plãsmuite din interior deDuhul Sfânt ºi pentru a creºte împreunã

în dãruire bucuroasã ºi comuniune. Astfel, mãrturia noastrãne va lumina slujirea, în serviciul lui Dumnezeu ºi al semenilornoºtri, în Biserica localã ºi în societatea noastrã.

„Vie Împãrãþia Ta, Doamne” în noi, între noi ºi în jurulnostru.

SrSrSrSrSr. F. F. F. F. FELICIA GHIORGHIEªELICIA GHIORGHIEªELICIA GHIORGHIEªELICIA GHIORGHIEªELICIA GHIORGHIEª, Superioarã Provincialã, Superioarã Provincialã, Superioarã Provincialã, Superioarã Provincialã, Superioarã Provincialã

1 Evangelii Nuntiandi, n.312 Cf. Regula de Viaþã a Surorilor Oblate Asumpþioniste, nr.2

,,O singurã inimã în Dumnezeu”,,O singurã inimã în Dumnezeu”,,O singurã inimã în Dumnezeu”,,O singurã inimã în Dumnezeu”,,O singurã inimã în Dumnezeu”(Sf.Augustin)(Sf.Augustin)(Sf.Augustin)(Sf.Augustin)(Sf.Augustin)

Viaþ

a co

nsac

ratã

Sãptãmânal, în fiecare sâmbãtã, la biserica din DrumulTaberei Adormirea Maicii Domnului, are loc catehezaadolescenþilor ºi a tinerilor. În data de 22 octombrie, aceastãorã de catehezã a fost þinutã de fratele marist Fabian Rubio,venit din Spania în þara noastrã, acum doi ani. Tema a fostchiar mesajul Evangheliei din ziua urmãtoare: „Sã iubeºti peaproapele tãu ca pe tine însuþi.” (Mt 22, 34-40)

Am reuºit sã stau de vorbã cu dânsul pentru a afla câteceva despre ceea ce face aici, la noi în þarã. În urmãtoarelerânduri voi reda o parte din discuþia noastrã:

- Aþi ales România sau aþi fost trimis aici? De ce România?- Eu am ales România pentru cã în Spania, þara de unde

vin, situaþia e mult mai bunã ca aici; statul face multe, suntde asemenea multe organizaþii. Bine, ºi acolo sunt destulde multe de fãcut, dar România era ceva nou, aici puteamface ceva util, necesar.

- Ce faceþi aici, mai exact?- Avem grijã de copii. Vrem sã deschidem un centru pentru copii.

Vor sta acolo zi ºi noapte-cei orfani, din familii foarte sãrace-, iar alþii

vor primi asistenþã doar ziua, seara întorcân-du-se în sânul familiilor.- Aþi cunoscut tineri ºi din alte parohii. Aþi þinut ore de

catehezã ºi în alte pãrþi, „Adormirea Maicii Domnului” nefiindo premierã. Existã o diferenþã între tinerii români ºi cei spanioli?

- Da. ªi încã una foarte mare. Aici, în România, tinerii suntmai deschiºi, mai ascultãtori, dornici de dialog. Nu se tem sãvorbeascã despre ei, despre credinþa lor, care este unatradiþionalã, de familie ºi care ar trebui sã creascã. În Spania,tinerii ºi-au personalizat credinþa în funcþie de idolii pe care îiau… de cele mai multe ori nu Isus, aºa cum ar trebui.

- Dar despre tinerii din „A.M.D” ce îmi puteþi spune? Ceimpresie v-au fãcut?

- Cred cã se poate face un drum cu acest grup existent înparohie. Un drum care sã-l aibã drept þintã pe Creatorulnostru.

- Aveþi un mesaj pentru ei ºi pentru ceilalþi tineri?- Da. Am un mesaj valabil pentru oricine, mai cu seamã

pentru tinerii care sunt la început de viaþã. Numai în legãturãstrânsã cu Isus viaþa merge mai departe cu rost. Fãrã Isus,chiar dacã merge, merge în van…

InterInterInterInterInterviu realizat de viu realizat de viu realizat de viu realizat de viu realizat de CRISTINA ANGHELCRISTINA ANGHELCRISTINA ANGHELCRISTINA ANGHELCRISTINA ANGHEL

Un marist în misiune...Un marist în misiune...Un marist în misiune...Un marist în misiune...Un marist în misiune...

1919191919

nr. 12

/20

05

Luni, 17 octombrie, a avut loc, laBucureºti, adunarea generalã amembrilor Asociaþiei Caritas Bucureºti,pe ordinea de zi fiind prezentarearaportului anual ºi a raportului comisieide cenzori, completãri la statutul

asociaþiei, primirea de noi membri ºi alegerea directoruluiadjunct, discutarea ºi aprobarea planului strategic pentru2006-2009.

Lucrãrile au fost prezidate de IPS Dr. Ioan Robu, PreºedinteleAsociaþiei, moderator fiind pãrintele Alexandru Cobzaru,directorul general. Pentru început, el a prezentat candidaturapãrintelui Vasile Ciobanu la funcþia de director adjunct, funcþiepentru care a fost ales în unanimitate. A urmat prezentareastructurii Caritas Bucureºti ºi a activitãþilor desfãºurate în 2004,sintetizate în patru mari direcþii: educaþie, programe de asistenþãsocialã ºi prevenire a abandonului familial ºi ºcolar, asistenþãmedicalã ºi ajutorarea celor afectaþi de calamitãþi naturale(raportul detaliat este disponibil, în formã tipãritã, la sediulAsociaþiei). Acestor activitãþi, devenite tradiþionale, li se adaugãdirecþii mai noi, cum ar fi prevenirea traficului de fiinþe umaneºi implicarea în campania împotriva consumului de droguri.Anul 2004 a marcat ºi o nouã dezvoltare a structurii Caritas, înacest an fiind înfiinþate Caritasuri decanale în toatã Arhidieceza.Se lucreazã în continuare la deschiderea de noi Caritasuriparohiale, scop pentru care a fost elaborat ºi publicat un ghidorientativ cu titlul: Caritas parohial.

Din raportul comisiei de cenzori a reieºit cã Asociaþiadispune de cele necesare unei desfãºurãri corecte a activitãþiiºi cã funcþioneazã în cadrul parametrilor stabiliþi de lege. Înprezent, conform reglementãrilor în vigoare, Asociaþia se ocupãde completarea procedurii necesare pentru obþinereaacreditãrii ca organizaþie de utilitate publicã.

Planul strategic pe urmãtorii trei ani, stabilit în conformitatecu scopul Asociaþiei, cuprinde urmãtoarele direcþii: promovareaimaginii Bisericii prin activitãþile specifice Asociaþiei, creareacondiþiilor necesare pentru susþinerea activitãþilor din interior,lãrgirea ºi consolidarea reþelei Caritas, dezvoltareaparteneriatelor. Principiile care stau la baza activitãþii Caritas

sunt: autonomia ºi autosusþinerea, calificarea ºi pregãtireaprofesionalã, voluntariatul, colaborarea cu filialele. Pe lângãcontinuarea proiectelor deja existente, Caritas Bucureºti arepe listã construirea unui nou centru de zi pentru copiii cuSindrom Down (aflat în stadiul de obþinere a avizelor),deschiderea unui centru pentru prevenirea ºi recuperareatraumelor cauzate de abuzul în familie ºi înfiinþarea unei case(de vacanþã) pentru bãtrâni.

O schimbare strategicã, iniþiatã deja anul trecut, ºi care vacontinua în anii urmãtori, este “campania lui 1%”. Potrivit legii,fiecare cetãþean poate decide ca 1% din impozitul impozitul impozitul impozitul impozitul pe venitulglobal sã fie virat în contul Caritas, printr-o simplã menþiune peformularul declaraþiei de venit global. Acestei campanii i seadaugã o alta, a lui “3 la mie”, unde, în aceleaºi condiþii, agenþiieconomici pot solicita virarea a trei la mie din impozitul pe profitcãtre un aºezãmânt caritabil sau cultural la alegere. IPS IoanRobu a salutat aceastã iniþiativã, spunând cã o va sprijini ºicerând personalului Caritas sã punã la dispoziþia tuturorcredincioºilor catolici informaþii cât mai clare despre cum trebuieprocedat pentru a acorda Caritasului acest 1% din impozituldatorat statului. “Viitorul trebuie pregãtit de astãzi”, a arãtat IPSIoan Robu, subliniind faptul cã ne putem baza tot mai puþin peajutorul din afarã ºi cã trebuie sã promovãm la noi, între noi, oculturã a solidaritãþii. Pe aceeaºi linie, IPS Ioan Robu arecomandat Caritasului sã se implice ºi mai mult în dezvoltareavoluntariatului, în cultivarea voluntariatului ca valoare în sine.“Avem experienþa multor grupuri de tineri din Occident carevin sã facã voluntariat la noi, dar deseori se întâmplã cã eilucreazã, iar tinerii noºtri stau ºi se uitã. E adevãrat cã existã olegãturã între voluntariat ºi procesul de sãrãcire: dupã revoluþieerau mulþi voluntari, oamenii se simþeau mai bogaþi, aveauceva de dat. Totuºi, în viitor, voluntariatul va fi un punct de sprijin;fãrã el suntem neputincioºi”. De asemenea, Preasfinþitul arecomandat multã atenþie ºi promptitudine în sprijinirea celorafectaþi anul acesta de calamitãþi naturale: “În necazul lor nutrebuie sã se simtã singuri, trebuie sã ne simtã alãturi.” Aceastaeste, de fapt, motivaþia care trebuie sã stea la baza tuturoractivitãþilor de caritate.

LILIANA GEHLLILIANA GEHLLILIANA GEHLLILIANA GEHLLILIANA GEHL

“Viitorul trebuie pregãtit de astãzi”“Viitorul trebuie pregãtit de astãzi”“Viitorul trebuie pregãtit de astãzi”“Viitorul trebuie pregãtit de astãzi”“Viitorul trebuie pregãtit de astãzi” Viaþa socialã

Un grup de medici inimoºi s-a reunitpe data de 21 octombrie la centrul din complexul Bãrãþiei pentrua gândi o strategie a serviciului pe care îl oferã celor care suferã.Importanþa slujirii medicale în favoarea celor mai defavorizaþidintre bolnavi, programarea zilelor de voluntariat, descoperireaposibililor sponsori pentru a avea un stoc de medicamente ºialte astfel de subiecte au stârnit interesul celor prezenþi.

Reamintim cã Centrul Margot Maceus a fost deschis anultrecut cu sprijinul multor binefãcãtori, folosind structura în care,dupã anul 1990, a funcþionat un cabinet medical parohialorganizat de Asociaþia Medicilor Catolici.

Centrul este deschis în fiecare zi de lucru, între 16 ºi 18,pentru toþi cei care au nevoie de asistenþã medicalã. Deasemenea, grupul de voluntari aºteaptã întãriri, medici ºiasistenþi medicali. Pentru informaþii ºi înscrieri puteþi suna la0727157262, responsabil centru, Sr. TEREZA GHIURCÃ.

MARGOT MACEUSMARGOT MACEUSMARGOT MACEUSMARGOT MACEUSMARGOT MACEUSCentrul de asistenþã medicalãCentrul de asistenþã medicalãCentrul de asistenþã medicalãCentrul de asistenþã medicalãCentrul de asistenþã medicalã Ascultarea este condiþia pentru a-L întâlni pe Dumnezeu,

este calea prin care ne apropiem de El ºi de fraþi. La acestcentru se pot adresa toate persoanele care simt nevoia sapovesteascã propriile probleme pentru a nu se simþi singureîn faþa unor situaþii dificile. Voluntarii centrului sunt înpermanentã legãturã cu serviciile publice si private, ajutândîn felul acesta la gãsirea si propunerea de soluþii.

Centrul Te ascult este un proiect al Parohiei CatedraleiSfântul Iosif, în parteneriat cu MCL – Miºcarea Creºtinã aLucrãtorilor ºi Asociatia Aproapele care asigura formareacontinua si supervizarea voluntarilor Centrului.

Centrul este situat în str. G-ral Berthelot, nr 19, lângãLibrãria Sfântul Iosif ºi este deschis marþi 12-14 ºi sâmbãtã10-12.

Noi nu judecãm,Noi nu judecãm,Noi nu judecãm,Noi nu judecãm,Noi nu judecãm,noi ascultãm ºi îndrumam!!!noi ascultãm ºi îndrumam!!!noi ascultãm ºi îndrumam!!!noi ascultãm ºi îndrumam!!!noi ascultãm ºi îndrumam!!!

Deschiderea Centrului Deschiderea Centrului Deschiderea Centrului Deschiderea Centrului Deschiderea Centrului TE ASCULTE ASCULTE ASCULTE ASCULTE ASCULTTTTT

nr.

12

/20

05

2020202020

“Bucurie ºi speranþã”: un titlu excepþional pentru ultimuldocument aprobat de Conciliul Vatican II. Nu este un „decret”,nici o „declaraþie”: este o „constituþie pastoralã”, un document,deci, ce uneºte adevãrurile fundamentale creºtine cu situaþiapastoralã a unei Biserici trimise în lumea de azi, pentru a oferio luminã, un mesaj de speranþã din partea Bisericii cãtrelumea întreagã.

Este, deci, ultimul document conciliar. Ce este aceastãConstituþie, promulgatã la 7 decembrie 1965?

Înainte de toate, Gaudium et Spes este un text ce trateazãdespre întrebãrile fundamentale ale omului: semnificaþiasuferinþei ºi a morþii, a progresului uman, a vieþii. Constituþiaare douã mari pãrþi. Prima se ocupã de vocaþia omului: ceanume gândeºte Biserica despre om, despre edificarea uneisocietãþi, despre activitatea omului? A doua se opreºte asupraproblemelor urgente de azi: cãsãtoria ºi familia, cultura umanã,viaþa economico-socialã, viaþa politicã, solidaritatea întrepopoare ºi pacea. Concluzia întregului text are ca centru lumeaînsãºi, care trebuie, în permanenþã, construitã ºi orientatã spreþelul ei. Lumea are un scop, aºa cum are ºi o origine; lumeaeste un dar, iar omul e responsabil de el.

A citi acest document destul de extins este mai util decâta-l descrie. Bisericã – Lume: nu este doar un binom, nu e purºi simplu o alãturare a doi termeni. Cine este Lumea, aici?Este ambientul în care creºtinul trãieºte ºi lucreazã, este loculîn care se viseazã ºi se suferã alãturi de ceilalþi fraþi, chiardacã necreºtini (nr. 40). Între Bisericã ºi Lume existã oîntrepãtrundere reciprocã, pentru cã existã un mister divin alistoriei acestei omeniri, strâns legat de misterul Bisericii. Întregcapitolul IV este scris din aceastã perspectivã. Pentru aînþelege mai bine: Biserica ºi Lumea nu se aflã alãturi, ca douãpersoane pe o bancã, discutând despre diverse lucruri(Lumea, despre problemele „sale”, Biserica despre „ale ei”),ci umãr la umãr, precum bunul samaritean (Biserica) ce ia înspate pe acel cãlãtor rãnit (Lumea) pentru a strãbate drumul

Gaudium et SpesGaudium et SpesGaudium et SpesGaudium et SpesGaudium et Spesspre han. Discursul de încheiere a Conciliului, rostit de PapaPaul al VI-lea, amintea tocmai despre aceastã parabolã ºidespre acest dialog de iubire dintre Bisericã ºi Lume, dintresamaritean ºi cãlãtorul sãrac ºi lovit.

Ce nu este acest document? Nu este o listã de „soluþiicatolice” la problemele timpului de faþã. Nu este o „super-reþetã” cu rezolvãri magice1. Biserica este un semn, ocomunitate de slujire ºi iubire pentru Lume. Ea aratã Lumii cãexistã o Iubire trinitarã ºi un Trimis al Sf. Treimi, un mister almântuirii ºi un instrument al ei. Aºa cum se exprimã la nr. 43ºi 44, Biserica oferã Lumii un ajutor, un sprijin, dar nu soluþiiperfecte. Ce doreºte Biserica pentru Lumea de azi, ce invocãºi pentru ce se luptã? Ca Împãrãþia lui Dumnezeu sã vinã înLume, ca misterul de iubire al lui Dumnezeu pentru om sã serealizeze (nr. 45).

Pe acel cititor care va lua în mânã documentul, îl rugãmsã-ºi înceapã lectura cu ultimul numãr, 93. Munca creºtinilor,se spune aici, ce realizeazã? Trezirea speranþei în toþi oameniiacestui pãmânt. A lucra cu acest scop este poziþia corectã acreºtinului faþã de societate ºi istorie, faþã de fraþi ºi de culturã.

„Être homme”, scria Saint-Exupéry în Terre des hommes,„c’est précisément être responsable”: a fi om înseamnã a firesponsabil. ªi tot el continua: „înseamnã a simþi ruºine înfaþa unei mizerii ce pare sã nu þinã de mine însumi. Înseamnãa fi mândru de o victorie dobânditã de camarazi. Înseamnãa simþi, aºezând propria piatrã, cã astfel contribuie laconstruirea unei lumi”. A fi creºtin, în viziunea ConstituþieiGaudium et Spes, este acelaºi lucru: a trãi în mod responsabil,a fi un semn de bucurie ºi de speranþã pentru lumea de azi.

Preot Preot Preot Preot Preot CORNELIU BEREACORNELIU BEREACORNELIU BEREACORNELIU BEREACORNELIU BEREA, Misionarii V, Misionarii V, Misionarii V, Misionarii V, Misionarii Verbiþierbiþierbiþierbiþierbiþi

1 Vezi de exemplu, articolul lui E. Schillebeeckx, „Fede cristianaed aspettative terrene”, în “La Chiesa nel mondo contemporaneo.Commento alla costituzione pastorale «Gaudium et Spes»”, Brescia,19662, 103-135.

Mag

ister

iu

Cu aceastã ocazie, Ambasadastatului Israel ºi Arhiepiscopia Romano-Catolicã de Bucureºti au organizat unsimpozion la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sf. Tereza”, moderat de rectorulInstitutului, Mons. Vladimir Petercã.

Arhiepiscopul de Bucureºti, ÎPS IoanRobu, a mãrturisit, la început: „Provocat dedorinþa ambasadei Statului Israel laBucureºti, am stabilit aceastã întâlnirepentru 28 octombrie 2005. Este provocare

plãcutã, mai ales pentru a ne gândi laceea ce i-a preocupat pe pãrinþii conciliariacum 40 de ani – 28 octombrie 1965:situaþia Bisericii, fidelitatea ei la misiuneasa ºi dialogul ei cu celelalte confesiunicreºtine ºi cu religiile necreºtine. Este unexamen de conºtiinþã care cuprinde untimp lung pânã acum ºi cel de acum.”

Excelenþa Sa, Ambasadoarea statuluiIsrael la Bucureºti, a arãtat cã „relaþiile cuBiserica Catolicã sunt mai fireºti caoricând. Nostra Aetate a accentuatpatrimoniul comun ºi valorile propuse detoate religiile ºi a facilitat dialogul. … ÎnEuropa se vorbeºte de antisemitism, înlumea islamicã se prezintã un conflict decivilizaþii… Lumea trebuie sã trimitã unmesaj pentru cã incitarea pe bazã

28 octombrie 2005: evrei ºi creºtini împreunã la 40 de ani28 octombrie 2005: evrei ºi creºtini împreunã la 40 de ani28 octombrie 2005: evrei ºi creºtini împreunã la 40 de ani28 octombrie 2005: evrei ºi creºtini împreunã la 40 de ani28 octombrie 2005: evrei ºi creºtini împreunã la 40 de anide la promulgarea Declaraþiei conciliare de la promulgarea Declaraþiei conciliare de la promulgarea Declaraþiei conciliare de la promulgarea Declaraþiei conciliare de la promulgarea Declaraþiei conciliare Nostra AetateNostra AetateNostra AetateNostra AetateNostra Aetate * * * * *

religioasã nu mai poate continua.Manifestarea de astãzi este încã un pasîn acest sens ºi spre dialog”.

Marele Rabin din Bucureºti a spus,la rândul sãu: „Nostra Aetate are meritulistoric de a fi creat o nouã epocã. Nupentru prima oarã se ia în dezbatererelaþia cu necreºtinii, dar pentru primadatã se realizeazã pe un drum alpozitivismului, al înþelegerii.” „Calea pecare pãºeºte Biserica Catolicã este unadreaptã ºi istoricã ºi totul este posibilpentru cã cele douã pãrþi interesate seascultã ºi se înþeleg.”

PrPrPrPrPr. . . . . BERNARD NOGHIUBERNARD NOGHIUBERNARD NOGHIUBERNARD NOGHIUBERNARD NOGHIUwwwwwwwwwwwwwww. arcb.ro. arcb.ro. arcb.ro. arcb.ro. arcb.ro

*(despre relaþiile Bisericii Catolice cureligiile necreºtine)

2121212121

nr. 12

/20

05

Singura sursã despre viaþa ºi activitatea lui David, de caredispunem actualmente, este în mod indiscutabil Biblia. Eane relateazã cu lux de amãnunte despre regele David ºidespre toate faptele sale, bune ºi rele. Cu alte cuvinte, Bibliane prezintã atât activitatea care-i face mare cinste, cât ºiacele fapte care pun în umbrã persoana regelui David.Acesta este un argument solid ºi carene face sã credem cã Biblia relateazãcu obiectivitate ºi realism atât despreregele David, cât ºi despre altepersonaje care au animat, într-o formãsau alta, Biblia.

Ne vom începe meditaþia cu o foartefrumoasã parabolã pe care profetulNatan o aduce la cunoºtinþã lui David.Într-un oraº, spune profetul Natan, trãiaodatã un om sãrac, ce avea doar unsingur mieluºel, ºi un om foarte bogatcare avea nenumãrate turme de oi ºivite. Omul sãrac ºi familia lui iubeaunespus de mult mieluºelul, cãci dinbucata lor mânca ºi el, bea apã dinacelaºi vas ºi se odihnea pe braþele lor.Era ca un fiu al familiei respective. Veniînsã un strãin în vizitã la omul bogat,dar acesta refuzã sã sacrifice un miel din turma sa, trimiseºi luã cu forþa mieluºelul de la omul sãrac, pentru a-i pregãtiun ospãþ oaspetelui sãu. David, dupã ce ascultã parabolaîn tãcere, se înfurie pronunþând de îndatã urmãtoareasentinþã: “Acel om bogat îºi meritã moartea!” Profetul Natani-a rãspuns lui David cu celebrele cuvintele: “Tu însuþi eºtiacela!” . Atunci David se ruºinã, îºi plecã fruntea ºi spuse:“Am pãcãtuit mult înaintea Domnului!” . Vã rog sã citiþi maipe larg toate aceste lucruri în cartea 2Sam 12,1-15.

Regele David luase pe nedrept pe Betsabea ca soþie, deºiea era cãsãtoritã deja. David sãvârºise un act grav de adulter.Pe bãrbatul ei, pe nume Urie Hititul, îl trimise la rãzboi în liniaîntâi de luptã, adicã îl trimise la moarte sigurã. În acest fel,voia sã scape de Urie. Din legãtura adulterã cu David,Betsabea îi nãscu un fiu, dar acesta muri imediat dupãnaºtere, deºi David implorase mila Domnului ºi se rugasemult ºi þinuse ºi post, numai sã nu i se întâmple vreun rãucopilului. Domnul însã fusese de altã pãrere, cãci Davidgreºise foarte mult înaintea lui.

Un alt pãcat mare care se abãtu asupra regatului luiDavid: rãscoala fiului sãu Absalom. Acesta, în urma unuigrav conflict de familie, din rãzbunare, îl ucide pe fratelesãu Amon. Pe urmã Absalom se ridicã ºi împotriva lui David,iar acesta, de fricã, pãrãseºte în mare grabã Ierusalimul. Încele din urmã, rãscoala este înfrântã, iar Absalom este ucisîn bãtãlie. Vestea morþii l-a îndurerat nespus de mult peDavid. Cu lacrimi în ochi, David îºi exprimã regretul: “Ah, fiulmeu, Absalom! Mai degrabã aº fi murit eu în locul tãu! (2Sam19,1).

Viaþa ºi activitatea regelui David au, însã, ºi multe pãrþibune, pentru care el este cinstit ºi astãzi de poporul evreu.

Aº menþiona, înainte de toate, aºa numita profeþie a luiNatan din 2Sam 7,1-16. În acest text i se promite lui David cãva avea urmaºi pe vecie care vor ocupa tronul de laIerusalim. La împlinirea vremii, Dumnezeu se va îndura depoporul sãu ºi-l va trimite, în sfârºit, pe Mesia! Regele David,deºi nu a mai trãit ziua inaugurãrii solemne a Templului de

la Ierusalim, a pregãtit din timp planurileîn vederea construirii Templului ºi a ales,de asemenea, pentru Templu, un locpotrivit ºi plin de demnitate. A procuratbani ºi materialele necesare în vedereaconstrucþiei, hotãrând ºi preoþii ºi leviþiicare aveau sã slujeascã acolo. Toateaceste lucruri ne sunt relatate în 2Sam22 – 29. Dumnezeu hotãrâse altfel întretimp, îl alese pe fiul sãu, Solomon, casã ducã la bun sfârºit ºi sã sfinþeascãTemplul de la Ierusalim. Aºadar, regeleDavid a cunoscut momente de glorie,dar ºi de tristeþe în viaþa sa. El a rãmas,însã, în toate zilele vieþii sale credincioslui Dumnezeu, iar Dumnezeu l-arãsplãtit pentru fidelitatea sa.Dumnezeu rãmâne întotdeaunacredincios fãgãduinþelor sale. Acesta

este, peste veacuri, mesajul vieþii ºi al activitãþii regelui David!Mons. Mons. Mons. Mons. Mons. VLADIMIR PETERCÃVLADIMIR PETERCÃVLADIMIR PETERCÃVLADIMIR PETERCÃVLADIMIR PETERCÃ

Rectorul Institutului TRectorul Institutului TRectorul Institutului TRectorul Institutului TRectorul Institutului Teologic eologic eologic eologic eologic Sfânta TSfânta TSfânta TSfânta TSfânta TerezaerezaerezaerezaerezaBucureºtiBucureºtiBucureºtiBucureºtiBucureºti

Lumini ºi umbre în viaþa regelui DavidLumini ºi umbre în viaþa regelui DavidLumini ºi umbre în viaþa regelui DavidLumini ºi umbre în viaþa regelui DavidLumini ºi umbre în viaþa regelui David“Domnul a ºters pãcatele lui ºi a înãlþat cortul sãu pe vecie.“Domnul a ºters pãcatele lui ºi a înãlþat cortul sãu pe vecie.“Domnul a ºters pãcatele lui ºi a înãlþat cortul sãu pe vecie.“Domnul a ºters pãcatele lui ºi a înãlþat cortul sãu pe vecie.“Domnul a ºters pãcatele lui ºi a înãlþat cortul sãu pe vecie.

Domnul i-a dat lui drept de stãpânire ºi a întãrit tronul sãu peste Israel!”Domnul i-a dat lui drept de stãpânire ºi a întãrit tronul sãu peste Israel!”Domnul i-a dat lui drept de stãpânire ºi a întãrit tronul sãu peste Israel!”Domnul i-a dat lui drept de stãpânire ºi a întãrit tronul sãu peste Israel!”Domnul i-a dat lui drept de stãpânire ºi a întãrit tronul sãu peste Israel!”(((((Sir Sir Sir Sir Sir 47,11)47,11)47,11)47,11)47,11)

O educaþie a privirii…?O educaþie a privirii…?O educaþie a privirii…?O educaþie a privirii…?O educaþie a privirii…?În sãrbãtoarea Tuturor Sfinþilor , sfântul apostol

Ioan, în lectura a II-a, ne face o inivitaþie surprinzãtoare: Preaiubiþilor, vedeþi cât de mare este iubirea cu carene-a copleºit Tatãl… (1In 3,1). Prin îndemnul, vedeþi…Ioan ne invitã la contemplaþie, întrucât în a ºti sã vezise aflã cheia vieþii noastre de credinþã.

Întreaga istorie umanã este cea a unei educaþii aprivirii omului. Ei au ochi ca sã vadã ºi nu vãd…(Ier5,21) Aceasta este drama omului descris de profeþi.Aceeaºi este ºi drama multora dintre contemporaniilui Isus : El a venit la ai sãi, iar ai sãi nu l-au primit (cusensul de recunoscut) In1,4. Dar, de fapt, ce trebuie sãvedem? Iubirea lui Dumnezeu faþã de oameni, planulsãu binevoitor înfãptuit prin Fiul sãu.

Iatã de ce nici pe voi nu vã cunoaºte lumea, pentrucã nu l-a descoperit pe Dumnezeu (sau pentru cã eanu a avut încã fericirea de a-ºi deschide ochii). Prinurmare, celor care nu-L cunosc încã, ne revine nouãsã li-L revelãm prin cuvintele ºi faptele noastre. Câtãiubire trebuie sã rãspândeascã, însã, cuvintele ºifaptele noastre ca oamenii sã vadã în ele iubirea luiDumnezeu…?!

PrPrPrPrPr. . . . . TARCIZIUTARCIZIUTARCIZIUTARCIZIUTARCIZIU ªERBAN ªERBAN ªERBAN ªERBAN ªERBAN

pic

..pic

.. pic

.. pic

ãtu

ri de

Re

ve

laþie

... p

ic ..p

ic .. p

ic .. p

icã

turi d

e R

ev

ela

þie...

pic

..pic

.. pic

.. pic

ãtu

ri de

Re

ve

laþie

... p

ic ..p

ic .. p

ic .. p

icã

turi d

e R

ev

ela

þie...

pic

..pic

.. pic

.. pic

ãtu

ri de

Re

ve

laþie

...

Rembrandt, Rembrandt, Rembrandt, Rembrandt, Rembrandt, David ºi IonatanDavid ºi IonatanDavid ºi IonatanDavid ºi IonatanDavid ºi Ionatan1642; Hermitage, St. Petersburg1642; Hermitage, St. Petersburg1642; Hermitage, St. Petersburg1642; Hermitage, St. Petersburg1642; Hermitage, St. Petersburg

Sfânta Scripturã

nr.

12

/20

05

2222222222

ªTIRIªTIRIªTIRIªTIRIªTIRI Pagini realizate de CRISTINA ªOICANPagini realizate de CRISTINA ªOICANPagini realizate de CRISTINA ªOICANPagini realizate de CRISTINA ªOICANPagini realizate de CRISTINA ªOICANªtiri

Scurt istoric:Scurt istoric:Scurt istoric:Scurt istoric:Scurt istoric:Prezenþa nostrã în România face

parte din planurile Înþelepciunii luiDumnezeu care, în 1996, a permisdeschiderea primei noastre case aici înBrãila. În anul 1998 ne-au fostîncredinþate primele 7 fetiþe. În anul2000, Institutul Antonianum dinBologna, în persoana pãrintelui directorBerardo Rossi, ºi-a oferit colaborarea înfavoarea misiunii noastre din Româniaºi, mulþumitã Festivalului Zecchinod’Oro, cu participarea concretã ºigeneroasã a atâtor prieteni cunoscuþi ºinecunoscuþi, visul nostru a devenit orealitate care astãzi se numeºte CentrulFamilial Surâsul Marielei.

În prezent, tot în colaborare cuAsociaþia localã de Protecþie aCopilului, trãiesc împreunã cu noi 18fete care parcurg un itinerariu educativce le poate deschide porþile unui viitoradecvat posibilitãþilor fiecãreia dintreele, dupã exigenþele lumii de astãzi. Înafara acestei realitãþi este aproapesigurã naºterea ºi realizarea altor douã

noi proiecte: un Centru de Zi pentrucopiii ºi familiile aflate în dificultate ºi unCentru de Consfãtuire pentru prevenireamultor probleme ce afecteazã familiaastãzi.

Ne însuºim ºi încredinþãm fiecãruiadintre dumneavoastrã moto-ulFestivalului Zecchino d’Oro: „AJUTAÞI-NECA SÃ AJUTÃM”.

Mesajul Superioarei Generale:Mesajul Superioarei Generale:Mesajul Superioarei Generale:Mesajul Superioarei Generale:Mesajul Superioarei Generale:Astãzi este una dintre acele zile care

se înscriu în istorie ca „amintire ºiprofeþie”. Pentru noi,Floarea solidaritãþii estesurâsul, bunãtateaprovidenþei lui Dumnezeu,care îºi îndreaptã privireasa iubitoare asupra fiilorsãi preaiubiþi, ºi îi ajutã prinbunãtatea inimilorsimþitoare, fãcând sãînfloreasca atâtea florivariate ale generozitãþii ºiale faptelor bune. Floarea solidaritãþiieste disponibilitatea franciscanã aFraþilor de la Antonianum din Bolognaºi a multor altor persoane care au lucratalãturi de ei, începând cu cei de la RAITeleviziunea italianã, un mijloc necesarpentru ca fiecare mugur îmbobocit înproiectarea unei opere sociale sã setransforme în flori ºi în fructe.

GânduriGânduriGânduriGânduriGânduri:„În viaþa de credinþã, când facem

ceva, ne îndreptãm gândul cãtreDumnezeu. Surorile ºi cei care vor lucraaici ºi-au pus toate energiile întruslujirea tinerilor, imitându-l pe Isus, cares-a dãruit cu totul.” (ÎPS ArhiepiscopIoan Robu)

„Vã mulþumesc pentru aceastãbucurie! Frumuseþea zilei e o mãrturiea colaborãrii între þãrile noastre. E oapropiere intimã, de la inimã la inimã...

Aceastã casã esteconstruitã pringenerozitatea poporuluiitalian. Atât surorileitaliene, cât ºi fetele carevor fi adãpostite aici auocazia sã creascãfrumos.” (Cristian Gallo –r e p r e z e n t a n t u lAmbasadei Italiei laBucureºti)

„Mã bucur cã am putut lua parte,alãturi de atâtea persoane consacrate,la aceastã bucurie a SurorilorFranciscane Misionare ale SfantuluiSacrament ºi totodatã a comunitãþii dinBrãila. Pentru mine a fost o zi deosebitãpe care încerc sã nu o uit niciodatã.”(Sergiu Iacob)

PrPrPrPrPr. IOSIF DUMEA. IOSIF DUMEA. IOSIF DUMEA. IOSIF DUMEA. IOSIF DUMEA

2 octombrie 2005, Brãila - Inaugurarea centrului rezidenþial de tip familiar 2 octombrie 2005, Brãila - Inaugurarea centrului rezidenþial de tip familiar 2 octombrie 2005, Brãila - Inaugurarea centrului rezidenþial de tip familiar 2 octombrie 2005, Brãila - Inaugurarea centrului rezidenþial de tip familiar 2 octombrie 2005, Brãila - Inaugurarea centrului rezidenþial de tip familiar „surâsul marielei”„surâsul marielei”„surâsul marielei”„surâsul marielei”„surâsul marielei”

Comunitatea din Slatina a sãrbãtorit, odatã cu hramulbisericii „Naºterea Sfintei Fecioare Maria”, ºi 10 ani de prezenþãmisionarã a celor douã congregaþii care activeazã în parohie.Cu aceastã ocazia, credincioºii din Slatina s-au bucurat sã-laibã în mijlocul lor pe Pãstorul Arhidiecezei, Înalt PreasfinþitulIoan Robu.

Cu zece ani în urmã, parohul locului, pãrintele GheorgheCoºa, lansa invitaþia „Surorilor Sãrace ale Sfântului Iosif” ºi „Surorilor Neprihãnitei Zãmisliria Fecioarei Maria de la Lourdes” de a activa în parohia pe care o pãstoreºte. Ele au rãspunscu bucurie ºi au acceptat, fãrã sã ºtie prea multe despre România, dar, aºa cum a spus

Preasfinþitul la predicã, „nimic nu a fost întâmplãtor, pentrucã fiecare are locul sãu bine stabilit în planul lui Dumnezeu”.

Cele douã Congregaþii au deschis douã grãdiniþe în carecopiii au beneficiat de învãþãmânt de calitate ºi de multãcãldurã sufleteascã, s-au ocupat de bãtrâni ºi de persoaneleabandonate; tot ele se ocupã ºi de catehizarea copiilor ºi atinerilor, organizând cu aceºtia diferite activitãþi recreative ºieducative.

Recunoºtinþa tuturor celor care de 10 ani se bucurã deprezenþa ºi de ajutorul surorilor în parohia din Slatina

111110 ani de prezenþã misionarã0 ani de prezenþã misionarã0 ani de prezenþã misionarã0 ani de prezenþã misionarã0 ani de prezenþã misionarãEveniment ScoutEveniment ScoutEveniment ScoutEveniment ScoutEveniment Scout

La 30 octombrie a avut locdeschiderea oficialã a anuluiScout la Catedrala Sfântul Iosif dinBucureºti. La sfârºitul celebrãriiliturgice a avut loc reînnoireapromisiunii scout-iºtilor de a-L iubipe Dumnezeu, de a-ºi iubiaproapele, de a respecta regulilecercetaºilor ºi de a proteja natura.Grupului existent i s-au alãturatnoi membri, astfel numãrulcercetaºilor de la catedralã fiindîn creºtere. Evenimentul s-aîncheiat cu un scurt programartistic interpretat de cercetaºi.

MONICA OLMONICA OLMONICA OLMONICA OLMONICA OLTEANUTEANUTEANUTEANUTEANU

2323232323

nr. 12

/20

05

ªtiri

Benedict al XVI-lea ºi Alexei al II-leaBenedict al XVI-lea ºi Alexei al II-leaBenedict al XVI-lea ºi Alexei al II-leaBenedict al XVI-lea ºi Alexei al II-leaBenedict al XVI-lea ºi Alexei al II-leaConform declaraþiilor fãcute presei de Arhiepiscopul catolic din capitala rusã, monseniorul Tadeusz

Kondrusiewicz, Papa Benedict al XVI-lea vrea sã-l întâlneascã pe Alexei al II-lea, Patriarhul ortodox alMoscovei ºi al întregii Rusii. Arhiepiscopul a negat, însã, faptul cã s-ar face deja pregãtiri pentru aceastãîntâlnire.

“Sã ne rugãm ca aceastã întâlnire între Papa ºi Alexei al II-lea sã se poatã realiza. Aceastã întâlnirear întoarce paginile trecutului ºi ar scrie una nouã în relaþiile dintre cele douã Biserici(...) Bisericile noastre(...) trebuie sã facã faþã la multe provocãri: dacã vom fi uniþi, acest lucru va fi mult mai uºor”.

Arhiepiscopul a afirmat cã ideea Cardinalului Walter Kasper, Preºedintele Consiliului Pontifical pentruPromovarea Unitãþii Creºtinilor, de a þine un Sinod între Episcopii catolici ºi Episcopii Ortodocºi esteîmpãrtãºitã ºi de Sfântul Pãrinte ºi a gãsit ecouri favorabile ºi în rândul clerului ortodox din Moscova.”Ar fi un pas important spre unitate. Astãzi nu mai este timpul pentru a arunca pietre, ci pentru a le aduna. Pentru concretizareaunui astfel de Sinod trebuie sã-l rugãm pe Dumnezeu ºi sã fim slujitori ai Duhului Sfânt”.

Rãspunzând provocãrilor jurnaliºtilor, Monseniorul Kondrusiewicz a exclus afirmaþia cã Biserica catolicã din Rusiaintenþioneazã sã facã prozelitism.

EmigrareaEmigrareaEmigrareaEmigrareaEmigrareade la Est la Vde la Est la Vde la Est la Vde la Est la Vde la Est la Vestestestestest

La sfârºitul lunii octombries-a desfãºurat la StubièkeToplice (Croaþia), al VII-leaCongres al ConsiliuluiConferinþelor Episcopale dinEuropa (CCEE), în centruldezbaterilor aflându-se subiectullegat de fluxul migratoriu de la Estcãtre Vest.

Au participat episcopi,experþi ºi exponenþi politici, reprezentanþi a 20 deConferinþe episcopale europene, reprezentanþi aiConsiliului Pontifical pentru Pastorala emigranþilor, aiComisiei Episcopatelor Comunitãþii Europene, ai UniuniiEuropene ºi ai Consiliului Europei. România a fostreprezentatã de pãrintele Martin Cãbãlaº, paroh la biserica“Maica Îndureratã”.

Tema Congresului :”Fluxul emigrãrii dinspre EuropaOrientalã spre Europa Occidentalã” a declanºatdezbateri concentrate pe analiza situaþiei populaþiei deþigani (rromi ºi sinti) ºi asupra “migraþiei creierelor”,adicã migraþia dinspre Est spre Vest a persoanelorcalificate, cu studii.

“Ziua dedicatã discuþiilor despre þigani a început cu orelatare referitoare la rezultatele finale ale congresuluiorganizat de Consiliul Pontifical pentru Pastoralaemigranþilor, care s-a desfãºurat la Budapesta, în anul2003(...) Discuþiile la masa rotundã au analizat acþiuneapastoralã dedicatã populaþiei de þigani din România ºiCroaþia, prezent la discuþii fiind ºi un prim Europarlamentarde etnie rromã”

În urmãtoarea zi de discuþii, relatãrile s-au concentratpe aspectele juridice, politice, economice ºi etice pe care lepresupune fluxul migrator care vizeazã persoanelecalificate, urmate de prezentarea situaþiei din Polonia,Albania, Portugalia ºi Austria.

Scopul specific al lucrului pe grupuri a constat înelaborarea unor recomandãri din partea participanþilor,adresate episcopilor europeni. Recomandãrile, care vor fipublicate în cel mai scurt timp, vor fi trimise la 34 deConferinþe Episcopale ºi unor Oficii ale Sfântului Scaun.

Calea dialogului – invitaþie adresatãCalea dialogului – invitaþie adresatãCalea dialogului – invitaþie adresatãCalea dialogului – invitaþie adresatãCalea dialogului – invitaþie adresatãmusulmanilormusulmanilormusulmanilormusulmanilormusulmanilor

La sfârºitul sãrbãtorii Ramadan, Sfântul Scaun a transmisun mesaj celor 1.200 de milioane de musulmani din întreagalume, prin care îi invitã sã urmeze “calea dialogului”. Scrisoareaeste semnatã de Preºedintele Consiliului Pontifical pentruDialogul Interreligios, Arhiepiscopul Michael L. Fitzgerald. Eareprezintã mãrturia dialogului interreligios cu musulmaniipromovat de Papa Karol Wojtyla, respectând sugestiile

exprimate de ConciliulVatican II în declaraþia“Nostra Aetate”, de la acãrei promulgare seîmplinesc anul acestapatruzeci de ani.

Monseniorul Fitzgeralda amintit cã acest mesaj afost semnat de Papa Ioan

Paul al II-lea în 1991, cu ocazia Primului Rãzboi din Golf.Prelatul îi invitã pe creºtini ºi pe musulmani sã demonstreze

cã “se poate trãi împreunã într-o fraternitate sincerã, cãutândmereu sã împlineascã voinþa Dumnezeului Milostiv care a creatomenirea pentru ca ea sã fie o singurã familie” ºi invitã la oîntãrire a implicãrii catolicilor ºi musulmanilor “pentruconstruirea unei bune relaþii între persoane de religii diferite,pentru promovarea dialogului cultural ºi pentru efortul comunde a realiza dreptatea ºi o pace care sã dureze”.

Scrisoarea ilustreazã ºi implicarea înacest sens a actualului Suveran Pontif,manifestatã încã din a doua zi apontificatului sãu, când s-a întâlnit cureprezentanþi ai altor confesiunireligioase, printre care ºi musulmani.“Vãasigur cã Biserica vrea sã continue sãconstruiascã punþi de prietenie cu urmaºiituturor religiilor, dorind sã urmãreascãbinele autentic al fiecãrei persoane ºi alîntregii societãþi” (Benedict al XVI-lea, 25 aprilie 2005).

Musulmanii reprezintã 19,6% din populaþia mondialã.Numãrul lor este uºor superior faþã de cel al catolicilor. Însã, înultimii ani, datoritã creºterii demografice din comunitãþilemusulmane, populaþia lor a înregistrat o creºtere numericãconsistentã.

nr.

12

/20

05

2424242424

Sfân

tul lu

nii

Sfânta Cecilia este una dintre sfintele cele mai iubite dincalendarul bisericesc; cultul ei, destul de vechi, ºi menþionareaSfintei Cecilia în Canonul Roman, dând mãrturie despremartiriul sãu. Lucrarea Passio, care ne prezintã istoria SfinteiCecilia ºi care dateazã din secolul al V-lea, nu se bazeazã,din pãcate, pe un material autentic.

Sfânta Cecilia, o nobilã a Bisericii lui CristosSfânta Cecilia, o nobilã a Bisericii lui CristosSfânta Cecilia, o nobilã a Bisericii lui CristosSfânta Cecilia, o nobilã a Bisericii lui CristosSfânta Cecilia, o nobilã a Bisericii lui CristosPotrivit legendei, Sfânta Cecilia s-a nãscut într-o familie

nobilã din Roma ºi a fost educatã în spiritul creºtin. κi doreafoarte mult sã-ºi consacre viaþa lui Dumnezeu, însã tatãl ei opromisese ca soþie unui necredincios, pe nume Valerian. Eaîi jurase lui Dumnezeu cã va rãmâne fecioarã ºi a refuzatconsumarea cãsãtoriei. În ziua nunþii, Cecilia, retrãgându-seîn rugãciune, „îi cântã lui Dumnezeu în inima ei”, cerându-isã o ajute. Odatã rãmasã singurã cu soþul ei, Cecilia îi mãrturisilui Valerian despre promisiunea fãcutã lui Dumnezeu. Acesta,convins de sinceritatea ei, a plecat sã-l cautepe episcopul Urban (Papa Urban I, 222-230);l-a gãsit printre sãracii din Roma, aproape decea de-a treia piatrã de hotar de pe drumulAppia, ºi i-a cerut sã fie botezat. La întoarcere,a gãsit alãturi de Cecilia un înger care a puspe capetele amândurora o coroanã de flori.Imediat a sosit ºi fratele sãu, Tiburtius, care, laînceput, a ascultat neîncrezãtor spuseleCeciliei, dar la scurt timp l-a vizitat ºi el peepiscopul Urban, cerându-i sã fie botezat.

Din acel moment, cei doi fraþi au cãutat sãfacã numai bine ºi, în cele din urmã, au fostarestaþi pentru cã înmormântaserã trupurileunor martiri. Cum nici unul dintre ei nu a cedatîn faþa interogatoriului, prefectul i-acondamnat la moarte. Cei doi fraþi curajoºi aufost decapitaþi în vecinãtatea Romei, la Pagus Triopus,împreunã cu unul dintre oficiali, pe nume Maximus, convertitîn urma exemplului dat de Valerian ºi de Tiburtius.

Calea regalã a martiriului…Calea regalã a martiriului…Calea regalã a martiriului…Calea regalã a martiriului…Calea regalã a martiriului…În urma morþii celor doi fraþi, prefectul ºi-a trimis oficialii sã

o convingã pe Cecilia sã aducã jertfe divinitãþilor pãgâne, darau fost ei cei convinºi, de cãtre Cecilia, sã se converteascã ºisã devinã creºtini. Înainte de a fi luate mãsuri împotriva Ceciliei,episcopul Urban a reuºit sã boteze circa patru sute de persoanecare veneau în casa Ceciliei; una dintre aceste persoane, penume Gordian, a transformat casa Ceciliei într-o bisericã, sfinþitãapoi de episcopul Urban. În cele din urmã, Cecilia a fost adusãîn faþa tribunalului ºi, pentru cã nu a renunþat la credinþa ei, afost condamnatã la moarte prin sufocare în camera de baie.Chiar dacã a fost aruncatã o mare cantitate de lemne în cuptor,execuþia nu a reuºit. În urma eºecului cãlãilor, un soldat a primitordinul de a o decapita, dar nici acesta nu a reuºit sã-ºi ducãla îndeplinire misiunea. Cele trei lovituri ale soldatului nu aufost suficiente pentru a o ucide imediat, Cecilia supravieþuind,între viaþã ºi moarte, încã trei zile, timp în care a donatepiscopului Urban proprietatea pe care o deþinea. Sfânta Ceciliaa fost înmormântatã în Catacombele Sfântului Calixtus, aproapede cripta papilor.

Legendã sau nu, Cecilia continuã sã-i înveþeLegendã sau nu, Cecilia continuã sã-i înveþeLegendã sau nu, Cecilia continuã sã-i înveþeLegendã sau nu, Cecilia continuã sã-i înveþeLegendã sau nu, Cecilia continuã sã-i înveþepe creºtini „cântul” credinþeipe creºtini „cântul” credinþeipe creºtini „cântul” credinþeipe creºtini „cântul” credinþeipe creºtini „cântul” credinþei

Din pãcate, nu existã nici o probã care sã dovedeascãveridicitatea acestei povestiri populare din secolul al V-lea.Nici o referinþã în acest sens nu se gãseºte în Depositiomartyrum din secolul al IV-lea ºi nici în scrierile lui Ieronim,Ambrozie, Damasus sau Prudentius, care s-au interesat devieþile martirilor. Explicaþia cea mai probabilã este cã legendas-a nãscut pentru a explica consacrarea unei biserici fondatãde o femeie pe nume Cecilia, în cartierul Trastevere din Roma.Pe de altã parte, deºi nu se ºtie nimic despre martiriul ºiînmormântarea lor, se pare cã Valerian ºi Tiburtius au existatcu adevãrat. La începutul secolului al IX-lea, papa Pascal I(817-824) a transferat presupusele relicve ale sfinþilor: Cecilia,Valerian, Tiburtius ºi Maximus din catacomba Praetextatusîn biserica Sfintei Cecilia din Trastevere.

Pe timpul lucrãrilor de renovare din 1599,relicvele a patru martiri au fost sã fie dezgropateºi înmormântate din nou, corpul Sfintei Ceciliafiind gãsit nealterat, acesta descompunându-se,însã, în contact cu aerul. Sculptorul StefanoMaderno (c.1576-1636) a realizat, totuºi, o statuiea Sfintei Cecilia, în mãrime naturalã, care segãseºte astãzi în biserica Sfintei Cecilia, sub unuldintre altare. În niºa Catacombelor SfântuluiCalixt, unde se presupunea cã a fostînmormântatã, se gãseºte o copie a acesteistatui.

În timp ce cercetãtorii moderni discutãasupra veridicitãþii existenþei Sfintei Cecilia ºi punsub semnul îndoielii faptul cã trupul sãu a fostgãsit intact sub forma pe care a sculptat-oMaderno, Sfânta Cecilia supravieþuieºte în

tradiþia popularã ºi este cunoscutã ca sfânta patroanã a muziciiºi a muzicienilor, probabil din cauza unei interpretãri medievaleinexacte din lucrarea Passio. În aceasta se povesteºte cã, întimp ce muzicanþii cântau la nunta ei, Sfânta Cecilia cânta „îninima ei”. Din acest moment Sfânta Cecilia a fost întotdeaunareprezentatã cântând la orgã.

Oricum, când a fost înfiinþatã la Roma Academia de Muzicã,în anul 1584, Sfânta Cecilia a fost aleasã ca patroanã. Mulþipoeþi ºi muzicieni au fost inspiraþi de ea ( Purcell, Dryden,Handel, Pope ºi Britten, care a pus pe note Imnul Sfintei Ceciliade Audoeno). Legenda sa apare în Canterbury Tales deChaucer, în Second Nuns Tale ºi, deseori, în picturi religioase(de exemplu, în Predecesorii lui Cristos cu Sfinþi ºi Martiri aFratelui Angelico, Sfânta Cecilia este reprezentatã cu o coroanãde flori pe cap; într-o altã picturã, care se gãseºte la NationalGallery din Londra, Pietro da Cortona o picteazã cu orga sa ºicu ramura de palmier a martiriului, aºa cum apare ºi în tabloullui Raffaello de la Bologna). Apare, apoi, în mozaicurile sfântuluiApollinare Nuovo de la Ravena, în renumitele fresce dinCatacombele Sfântului Calixt ºi în biserica Sfânta Maria Antiqua,la Roma, ca ºi pe vitraliile catedralei din Bourges.

Este invocatã ca protectoare a cantorilor, a muzicienilor, aproducãtorilor de instrumente muzicale ºi a organiºtilor.

Prezentare de PrPrezentare de PrPrezentare de PrPrezentare de PrPrezentare de Pr. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI. LIVIU BÃLêCUÞI

22 noiembrie - Sfânta Cecilia, martirã (secolul III)22 noiembrie - Sfânta Cecilia, martirã (secolul III)22 noiembrie - Sfânta Cecilia, martirã (secolul III)22 noiembrie - Sfânta Cecilia, martirã (secolul III)22 noiembrie - Sfânta Cecilia, martirã (secolul III)

Raffaello Sanzio: Sfânta Cecilia, 1514,Pinacoteca Nazionale, Bologna