11perfecţionarea sistemului instituţional a ue Şi a mecanismului său de funcţionare

8/17/2019 11Perfecţionarea Sistemului Instituţional a UE Şi a Mecanismului Său de Funcţionare

1/7

11Perfecţionarea sistemului instituţional a UE şi a mecanismului său defuncţionare.Modificăril în sistemului Institu ional comunitar sunt determinatțde:1.Schimbări de conjunctură (aderarea noilor ări) 2.Schimbarea accceselorțla obiectivele econiomice, obiective olitice!."emocrati#area sistemuluiinstitu ional$."ivi#area func iilor %.&vitarea blocajelor '.ntărilrea rolului i aț ț șimortan ei arlamentului &uroean.*timi#area sistemului de rocedură înțadotarea deci#iilor, trecerea de la rinciiul unanim la cel majoritar.

12.Apariţia PAC (politica agricolă comunitară) şi principalele raţiuni aleexistenţei ei. +- a fost olitica comuna cea mai imortanta si unul dinelementele esentiale ale sistemului institutional al &. *biectivele sale sunt:cresterea roductivitatii, /arantarea unui nivel de viata echitabil oulatieidin a/ricultura, stabili#area ietelor, /arantarea securitatii arovi#ionarilor,asi/urarea consumatorului cu rovi#ii la returi rationale. Mecanismele sales0au modelat entru a re#olva aceasta situatie, functia sa principala fiind ceade a srijini returile si veniturile interne rin intermediul oeratiilor deinterventie si sistemelor de rotectie frontaliere.ceasta olitica a contribuit

o#itiv la cresterea economica si a reusit sa /arante#e arovi#iona consumateuroean cu o /ama amla de rodus alimentare calitative la returi rationale

Principiile PAC sunt o iaă unică a bunurilor: în interiorul niunii&uroene, rodusele a/ricole circulă fără restriciireferina comunitară: este

favori#at consumul roduselor ori/inare din niunea &uroeanăsolidaritatefinanciară între statele membre: măsurile comune sunt finanate dintr0un bu/et comun.1!."ecanismul de spri#inire a PAC. $nstrumente şi p%rg&ii. +rincialeleinstrumente ale +- sunt fondurile structurale, e de o arte, 3i ieelere/lementate, e de altă arte. n cadrul pieţelor reglementate, sunt utili#atesistemele de prele'ări 'ariaile plăţile compensatorii şi a#utorulfinanciar direct. A#utorul financiar direct este forma de olitică a venituluicu cele mai uine costuri sociale *ondurile +tructurale si *ondul decoe,iune sunt instrumentele financiare ale oliticii de coe#iune economica sisociala comunitare, rin care se srijina reducerea decalajului dintrenivelurile de de#voltare ale diferitelor re/iuni din statele membre ale niunii&uroene si romovarea, in acest mod, a coe#iunii economice si sociale."ecanisme1.-rgani,atiile Comune de Piata (-CP) care /arantea#astabilitatea ietelor.2.+pri#in direct catre agricultori /arantarea unui venitminim entru roducatorii, in mod indeendant de cantitatea rodusa, entruevitarea orice suraroductie recum si entru eliminarea distortiunilor alecomertului.!.$ncitatiile financiare entru a incuraja a/ricultorul sa adote#emetode de roducti mai resectuoase entru mediul inconjur. .$nstrumentepentru ec&ilirarea ofertei agricole entru evitarea suraroductiei.%.Politica de de,'oltare rurala constituie al doilea ilon al +-0ului.4&"5 : 4ond &uroean entru /ricultura si "e#voltare 5urala4&6 : 4ond &uroean de 6arantare /ricola4&+ : 4ond &uroean entru +escuit1./eforma PAC necesitate şi orientări. ceastă reformă a devenitnecesară din cau#a cheltuielilor foarte mari efectuate entru deo#itareasurlusurilor.Scoul consta în romovarea unei a/riculturi mai uinintensive, reducerea surlusului de roducie 3i contribuia la roteciamediului.*biectivele eseniale ale oliticii a/ricole comune, modificată rinreforma din 1772, sunt:meninerea & în r8ndul roducător 3i e9ortatorilorde roduse a/ricole rin cre3terea cometitivităii fermierilor săi at8t e iaainternă, c8t 3i e ieele e9ternereducerea roduciei la dimensiunile cereriiefective de e iaăconcentrarea ajutorului entru susinerea veniturilora/ricultorilor care au cea mai mare nevoie de srijin încurajarea fermierilorsă nu03i abandone#e terenurilerotejarea mediului ambiant 3i de#voltarea

otenialului natural al satelor.+- acordă o imortană din ce în ce mai mareluării în consideraie a obiectivelor de mediu înconjurător 3i comlicăriisorite a a/riculturilor în /estionarea resurselor naturale 3i rotecia

eisajelor 10. Politica economică şi monetară n sistemul politicilor comunitare. +rin olitică economică se înele/e influenarea economiei rin măsuri

olitice, rin intermediul statului resectiv, a uterii le/islative, în vedereaorientării activităii economice într0un sens considerat re#onabil e teritoriulnaional. Politica economică a & se ba#ea#ă e două tiuri de imlicare astatelor membre:marile orientări ale politicilor economice ("-PE): iau

forma unor recomandări adotate de -onsiliu. *biectivul acestora estearmoni#area oliticilor economice ale statelor membre în jurul unor obiectivecomunePactul de stailitate şi creştere: obiectivul acestui act este controlarea deficitelor ublice ale statelor membre. cestea sunt astfel obli/ate săresecte ra/urile ma9ime rivind îndatorarea ublică 3i rivind deficitul

http://europa.eu/legislation_summaries/economic_and_monetary_affairs/stability_and_growth_pact/ec0010_ro.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/economic_and_monetary_affairs/stability_and_growth_pact/ec0010_ro.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/economic_and_monetary_affairs/stability_and_growth_pact/l25021_ro.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/economic_and_monetary_affairs/stability_and_growth_pact/l25021_ro.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/economic_and_monetary_affairs/stability_and_growth_pact/ec0010_ro.htm


2/7

administraiilor ublice.5esectarea M*+& 3i a ra/urilor de îndatorare ublică face obiectul unei supra'eg&eri asi/urate de către -omisie 3i decătre -onsiliu.-omisia este în măsură să adrese#e direct a'ertismente statelor membre, atunci c8nd consideră că acestea nu 3i0au resectat an/ajamentele ,-onsiliul oate aoi să adote o recomandare către statul membru.ratatul de la ;isabona adau/ă aici două reci#ări:0statul membru în cau#ă nuva mai utea lua arte la votarea unei recomandări care ar utea să i seadrese#e0dacă statul membru nu face arte din #ona euro, numai statele

membre ale #onei euro vor utea lua arte la votarea unei eventuale recomandări.

Politica monetară oate fi definită ca o comonentă a oliticii economce vi#ea#ă influienarea evoluiei masei monetare 3i a ratelor dob8n#ilor 3i, rin acestea, a inflaiei, cre3terii economice, forei de muncă 3i a ratei deschimb. obiectivele finale0luta îmotriva inflaiei de3i obiectivelemacroeconomice ale oliticii monetare sunt cre3terea economică, ocuareaforei de muncă, echilibrul balanei de lăi 3i stabilitatea reurilor. Obiectivele intermediare ale oliticii monetare sunt: 0 stabilitatea ratelor de schimb,0 mărimea cantităii de monedă în circulaie, 0 nivelul ratei dob8n#ii . Princi

palele mobiluri ale crearii UEM au fost următoarele:- &liminarea neajunsurile determinate de variaiile cursurilor de schimb ale monedelor naionaleale ărilor membre 0si/urarea cre3terii 3i stabilităii economice < rmoni#area oliticilor economice naionale 05educerea costurilor în cadrul tran#aciilor transfrontaliere0 -omarabilitatea reurilor racticate în diferite ări1. Crearea +istemului "onetar European. Etapele introducerii monedeiunice.1 iulie 177=0prima fa,a a UE "onetare este liberali#area miscariicaitalului intre statele membre ale &.1 ianuarie 177!0+iata nica estecomleta.1noiembrie 177! este stabilita como#itia monedei co &-ș(unitate de referinta centrala). 1 ian 177$ incee a doua fa,a a UE si "onetare rin infiintarea Institutului Monetar &uroean,sunt intarite roce durilede coordonare a oliticilor economice.177%0-omisia adota -artea >erde tmoneda unica. -onsiliul &uroean se intruneste la Madrid si adota denumirea de euro t moneda unica,se elaborea#a scenariul t trecerea la monedaunica?2==2


3/7

stau ) principii: Principiul concentrării cest rinciiu are trei asecte:*oncentrarea resurselor cea mai mare arte a resurselor use la diso#iie

rin fondurile structurale sunt orientate către re/iunile 3i ările cele maisărace.*oncentrarea efortului : "irecionarea investiiilor către riorităilecheie de cre3tere:-ercetare 3i inovare, ehno lo/iile informaiei 3i comunicaiilor ,-re3terea cometitivităii întrerinderilor mici 3imijlocii.*oncentrarea c+eltuielilor: la înceutul fiecărei erioade de

ro/ramare, se stabile3te o finanare anuală entru fiecare ro/ram. ceste

fonduri trebuie cheltuite într0un interval de doi ani de la alocare .Principiulprogramării.+olitica de coe#iune nu finanea#ă proiecte individuale, ci ro/rame naionale multianua le aliniate la obiectivele 3i riorităile&.Principiul parteneriatului4iecare ro/ram este elaborat rintr0un

roces colectiv la care articiă autorităile de la nivel local, naional saure/ional 3i euroean, arteneri sociali 3i or/ani#aii ale societăiicivile.Principiul adiţionalităţii4inanarea oferită rin fondurile structuraleeuroene nu oate înlocui cheltuielile efectuate de un stat membru , la nivelnaional.15. Politica comună fiscală. Politica fiscală 0 este o comonentă a oliticiifinanciare a statului, care curinde, at8t ansamblul re/lementărilor rivindstabilirea 3i erceerea imo#itelor 3i ta9elor, concreti#ănd oiunile statuluiîn materie de imo#it 3i ta9e. re trei mari componente: 0imo#itarea directă0care este resonsabilitatea statelor membre 0imo#itarea indirectă 0 ceafectea#ă libera circulaie a bunurilor 3i serviciilor 0-ontribuii t securitateasocială. Obiectivele politicii fiscale 1-el mai imortant obiectiv e termenlun/ constă în înlăturarea diferenelor în ceea ce rive3te cotele 3i metodelorde alicare a imo#itelor indirecte. *biectivul vi#ea#ă > 3i acci#ele.2 ndomeniul fiscalităii directe, se urmăre3te în rincial minimi#area osibilităilor de eva#iune 3i evitarea dublei imuneri, e ba#a acordurilor bilateraleîntre statele membre.! &vitarea efectelor ne/ative ale concurenei între statelemembre, în secial evitarea transferului ba#ei fiscale rin fenome nul demi/raie a firmelor aflate în căutarea re/imului fiscal cel mai favorabil. rmoni&area ta,elor rt.7= al ratatului -omisiei &uroene inter#ice orice discriminare fiscală care ar oferi avantaje roduselor naionale asura rodu selordin alte State Membre.> a fost rima ta9ă armoni#ată în 17. n 1772 afost adotată cerinelor ieei comune îmreună cu acci#ele. Probleme

fiscale ale UE :0ericolul dublei imuneri0eva#iunea fiscală0utili#areadiscriminatorie a imo#itelor.*UE"E P//E/:-de#voltarea raidă aschimburilor comerc 0meninerea unei suveranităi fiscale a statelor membre.*onclu&ii:0endina imunătoare în sistemul fiscal al & este de armonizarea taxelor indirecte, la circulaia bunurilor 3i serviciilor.0n domeniul fiscalităii directe 3i a contribuiilor sociale obli/atorii nu se urmăre3te armoni#area,acest comartiment rămîne la discreţia Statelor Membre UE (alicînduse

rinci iul subsidiarităii).0Imo#itele 3i contrib. sociale rere# rinci alelesurse ale venitului bu/etar, cota acestora în venitul bu/etar /eneral deă3ind%=H.0n ările mai de#voltate 3i statele Jonei &5* resiunea fisc. este maiînaltă.26. Politica comună n domeniul concurenţei. Principii cu privire laconcuren ă n tratatele UE Transparenţă în rivina deci#iilor adotatereferitor la comortamentele anticoncureniale Nediscriminarea nici unuia/ent economic articiant la schimburile economice internaionale Cooperarea între diferitele autorităi ale concurenei naionale 3i internaionale în rivina alicării le/islaiei în domeniu. Obiective 'i instrumentele

Politicii *oncur.06arantarea unităii ieei comune 3i evitarea monooli#ăriiunor sectoare ale ieii. 0cre3terea bunăstării 3i rotecia consumatorilor0

redistribuirea veniturilor0 rotejarea într mici 3i mijlocii.) domenii ale politicii concuren iale: $. Eliminarea acordurilor dintre firme care ar ducela eliminarea concurenilor 3i abu#urilor de o#iie dominantă(ctivităiinter#ise:corduri de îmărire a ieeicorduri de fi9are a reurilorcorduri de a cumăra doar de la anumii roducători sau de a vinde doaranumitori cumărători Schimbul de informaii dintre comanii cu rivire lacosturi, roducie, v8n#ăricorduri de distribuie e9clusivă Ectivităi

ermise: Srijinirea cercetării 3i de#voltării+rotecia mediului+romovareainstruiriiSusinerea IMM0urilor etc.)2 *ontrolul fu&iunilor dintre firme(-omisia &uroeană controlea#ă orice fu#iune ce deă3e3te % mlrd. &uro, iarcifra de afaceri individuală a cel uin 2 din aceste comanii deă3e3te 2%=mln. &uro, Societăile comerciale ce au intenia de a fu#iona informea#ă-omisia, iar aceasta tim de o lună i0a deci#ia"eci#iile de admitere sauresin/ere din artea -& sunt definitive)3 Monitori&area a!utoarelor destat a subsidiilor 'i a subveniilor ( tratatul -& inter#ice ajutoarele de statcom aniilor.Statelor ot solicita acordarea ajutoarelor în următoarele ca#uri:Susinerea roiectelor de creare a locurilor de muncăSrijinirea cercetării 3ide#voltării+rotecia mediuluijutor într care trebuie să facă faă uneisuracaacităi structurale ) "iberali&area sectoarelor monopoliste. 21. 7ocul şi rolul UE n cadrul economiei mondiale. +e lan economic,comercial 3i monetar, niunea &uroeană a devenit o mare utere mondială.

http://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/eligibility/index_ro.cfmhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_innovation_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_innovation_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_ict_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_ict_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_ict_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/eligibility/index_ro.cfmhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_innovation_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_ict_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_ict_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdf


4/7

niunea &uroeană are o influenă considerabilă în cadrul or/ani#aiilorinternaionale cum ar fi *r/ani#aia Mondială a -omerului (*M-),or/anismele seciali#ate ale (*K), 3i în cadrul summit0urilor mondiale

entru mediul înconjurător 3i de#voltare. O Politică de apărare comună.+olitica e9ternă 3i de securitate comună (+&S-) 3i olitica euroeană desecuritate 3i aărare (+&S), introduse de ratatele de la Maastricht (1772),msterdam (177) 3i Kisa (2==1), definesc rincialele obiective ale niuniiîn domeniul aărării. O politică comercială desc+isă către lume.& srijină

sistemul de re/uli al *r/ani#aiei Mondiale a -omerului (*M-), ceea ceoferă un /rad de securitate juridică 3i transarenă în desfă3urarea comeruluimondial.+olitica comercială a & este str8ns le/ată de olitica sa de de#v.+rin sistemul său /enerali#at al referinelor vamale (S6+),& a /arantataccesul referenial e ieele sale fără ta9e sau cu tarife reduse entru omare arte a imorturilor rovenind din ările în curs de de#voltare 3i dineconomii în tran#iie. elaiile dintre Uniunea Europeană 'i ările mediteraneene."ată fiind aroierea lor /eo/rafică, afinităile istorice 3i culturale,

recum 3i flu9urile mi/ratoare re#ente 3i viitoare, ările din sudul Mediteranei sunt arteneri de rimă imortană. Iată de ce & a ales tradiional săurme#e o olitică de inte/rare re/ională. frica.5elaiile dintre &uroa 3ifrica subsahariană datea#ă de multă vreme. frica este re/iunea căreia &acordă o atenie sorită (olitici rivind ajutorul entru de#voltare, referinecomerciale, ajutor alimentar 3i dreturile omului).22. Aspectele contemporane ale economiilor statelor UE. &uroa la etaacontemorană î3i construie3te o nouă identitate < &uroa nită, care a ajunssă curindă actualmente 2 state de e continentul euroean.Economiacomparată a principalelor ţări 'est8europene (9ermania *ranţa "area:ritanie) &conomia 9ermaniei: "uă unificarea 6ermaniei în 177= aceastăară a devenit cea mai mare ca otenial economic în &uroa 3i a >0a utereeconomie din lume. ctualmente sistemul economiei sociale de iaă este încri#ă. ceasta se e9lică rin nivelul salarial înalt (costul mare al forei demuncă) 3i al /araniilor sociale înalte, iar e de altă arte insuficienainovaiei care face diferena în cometitivitate. $=H din veniturilecomaniilor este destinat salariilor 3i alocărilor în fondul social. Sunt destulde mari alocările entru 3omaj (3omerii nefiind, în a3a mod, motivai să03icaute un loc de muncă). 6ermania are un nivel destul de ridicat al 3omajului,1H (2=1=).Economia "arii :ritanii. Marea Gritanie este a 0a utereeconomică mondială. , economia MG în re#ent fiind una dintre cele mailiberale similare economiei S, fiind 3i rincialul aliat al acesteia.+onderea sectorului rivat întrece B=H, fiind mult mai mare dec8t în alte state

caitaliste (e9cet8nd S).*ranţa ; sistemul economic france# este foarteasemănător cu cel /erman. Modelul economic e9istent este modelul socialorientat de iaă, în centrul căruia se află Cstatul bunăstăriiL.Economia$taliei. Italia ocuă locul 1= în lume duă uterea economică. . Italia are în

re#ent cel mai mare sector ublic dintre toate statele de#voltate. %=H dineconomie 3i =H din sistemul bancar aarine sectorului de stat, are un număr foarte mare de întrerinderi cu caital ublic, +IG0ul în ce a mai mare arte eformat e ba#a aceluia3i sector. -a re#ultat Italia are un bu/et deficitar, unsector ublic corut, uin eficient, un nivel înalt al coruiei 3i al 3omajului.

Economia $tatelor Europei *entrale : Austria -landa $rlanda-landa 8 cea mai de#voltată ară din re/iune. Situaia în economie este unadestul de favorabilă 3i stabilă. * roblemă care se accentuea#ă în tim estecea socială. -a 3i în 6ermania, recum 3i în alte state vest euroene, sistemulsocial, favorabil ăturilor vulnerabile, a determinat cre3terea onderii

3omerilor, invali#ilor, ersoanelor cu handica ce beneficia#ă de îndemni#aiifoarte mari, datele 3i informaile desre ersoane fiind falsificate. &ste o ovară foarte mare asura bu/etului la care se adau/ă 3i îmbătrînirea oulaiei.$rlanda 8 8nă nu demult Irlanda era una dintre cele mai săracestate din re/iune, în re#ent este leaderul re/iunii duă ritmurile de cre3tereeconomică, -el mai mare investitor în economia Irlandei < S.+e arcursula mai multe secole Austria s0a manifestat ca un imortant ol economic,

olitic 3i cultural al &uroei. vansul tehnolo/ic 3i 3tiinific a lasateconomia acestei ări rintre o#iiile de v8rf ale lumii. ustria răm8ne unadin cele mai de#voltate state ale lumii, o#iie e care o menine 8nă în

re#ent. ustria a cunoscut o de#voltate clasică 3i evolutivă a industriei 3i aeconomiei de iaă, marcată, în ermanenă, de o cre3tere economică durabilă3i de o stabilitate olitică 3i economică.2! Europa unită ; premise economice demografice şi strategice:

Statele &uroei *ccidentale,sunt /ruate in 2 /r.:10 statele ce fac arte din/ruul convenional 60A1 3i 2 0 statele mici caitaliste ale &uroei*ccidentale. &uroa la etaa contemorană î3i construie3te o nouă identitate

< &uroa nită, care a ajuns să curindă la moment 2 state.&a este


5/7

considerată lea/ănul civili#aiei contemorane, în eoca modernă arere#entat centrul lumii. "uă cel de0al II0lea 5ă#boi Mondial &uroa aslăbit.+uterea lumii t următoarea eri. a fost dirijata de S 3i e905SS,această rivalitate denumitaCră#boiului receL a durat intre 17$%017B7."uără#boi &u.a trebuit să înceaă un roces de autodefinire şi de autofinanţare-ele mai luminate mini ale bătr8nului continent au ledat t o &uroănită.+rintre rinciiile de ba#ă în ideea construciei euroene au fost:

1)ro9imitatea /eo/rafică2)unitatea civili#aională.Invitarea fostelor statesocialiste din &uroa -entrală 3i de &st,a statelor Galtice în & a însemnat,de fat, e9cluderea acestora din sfera de influenă rusă, dar 3i o încercare desuradimensionare a saiului euroean.. +e de altă arte, aderarea 5om8niei3i a Gul/ariei, invitarea urciei la masa tratativelor este de natură să i#ole#ecomlet 5usia, din care motive 4. 5usă nu a/reea#ă occidentul, orient8ndu0sein re#ent sre aliane strate/ice cu sia (în secial cu -hina).+o. &numără este %== mln locuitori, ceea ce deă3e3te cu mult oulaiaS (!1! mln,in 2=11). "eci#iato &u.-omună are remise demo/rafice,/eoolitice0/eostrate/ice 3i economice. "eci#ia de e9tindere este una olitică3i economică. & va controla marea Galtică, marea Mediteraneană, marea

Kea/ră, va deine rincialele rute comerciale din #onă, e9tin#8ndu03i #onade influenă.+t a deveni o utere mondială & trebuie să03i întăreascăinstituiile, să cree#e o monedă unică, o dilomaie comună 3i o aărarecomună.2Economia statelor mici şi mi#locii din cadrul UE+rintre statele micislab de#voltate ale &uroei de >est se număra statele ce nu fac arte din6ruul Ccelor L."uă a3e#area /eo/rafica acestea ot fi clasificate in :1Statele Eu de Nord (Scandinave): "anemarca, Islanda, Korve/ia, 4inlanda siSuedia (%).Statele scandinave, de3i au surafee imortante (unele dintre ele),sînt considerate state mici (duă volumul absolut al +IG0ului, de#voltareaindustrială, structura relativ simlă a economiei, etc). nsă acest lucru nu estereflectat în ali factori ce marchea#ă de#voltarea:a)st. scandinave intră în

rimele 1% state ale lumii duă +IGEer caita 0în rimele duă I"(e/alitatea /enurilor, instruire, venituri, 3colari#are etc.).0.2 Eu Centrale :ustria, Gel/ia, *landa, Irlanda, &lvetia (%) 8Sunt state ost0industriale, dacă

judecăm duă structura economiei lor * trăsătură secifică a economieiărilor &uroei -entrale este că acestea /ă#duiesc un număr foarte mare de filiale ale STN . +e teritoriul acestor state se află sediul unor or/ani#aiiinternaionale 3i re/ionale (&) 0 Gru9elles, iurih, Na/a, Gerna, etc,0!.Statele Eu de Sud : 6recia, Sania si +ortu/alia (!). ;a fel în aceastăre/iune se află 3i ările ,, itice,,:;u9embur/. ;iechtenstein, ndorra, Malta,Monaco, San0Marino, >atican. ceastă re/iune mai oartă denumirea deC&uroa vite#elor diferiteL av8ndu0se în vedere nivelul difereniat alde#voltării statelor acestei re/iuni. mreună cu 60 aceste state stau la ba#a& (e9ceie: &lveia, Korve/ia, Islanda 3i majoritatea ărilor itice)."intrestatele mici 2 au devenit deja membre ale &: ;u9embur/ 3i Malta, celelaltefiind, state0asociate:rasaturi secifice a a cestorr state.:14 !radul de specializare "n!ust , ca (dim.mici ale teritoriului, resurse neînsemnate),acestea artici8nd cu un asortiment mic în schimburile

internaionale2)#radul de desc$idere mare a economiilor acestor state (iaă de desfacere mică, număr mic al oulaiei). !) Nivel de inte!rare "naltinter%re!ional& inter%ramural .) #radul "nalt de monopolizare a economiei :na sau c8teva comanii ot domina sectoare între/i ale economiei naionale.n rol imortant entru economia acestor state îl are 3i factorul investiional.ceste state sunt ări CfurnicăL care acumulea#ă mult investind în interior, dar 3i în e9terior,20Economia statelor mari din cadrul UE(9ermania0a utereeconomie din lume. * olitică socială de iaă activă din artea statului estecaracteristica economiei 6ermaniei la etaa contemorană.Modelul social aleconomiei de iaă rere#intă în sine un comromis între cre3terea economică3i rearti#area uniformă a bo/ăiei,la fel 6ermania ocuă I loc in lume duăvaloarea e9orturilor balana comercială este net e9cedentară.Proleme9ermaniei la etapa contemporană costuri mari entru unificarea celordouă 6ermanii subvenionarea ramurilor uin rentabile reducereacometitivităii3omaj ridicatcostul mare al forei de muncăresiune fiscală


6/7

maremi/rarea caitalului în e9terior. Ec."arii :.Marea Gritanie este a 0a utere economică mondială, aflată în cometiie directă cu 4rana. -a 3i6ermania 3i 4rana, Marea Gritanie se de#voltă în ba#a rinciiilor economieisociale de iaă, dar alică modelele neoliberale 3i an/lo0sa9on, rin aceastaaroiindu0se mai mult de cel american dec8t de cel comunitar a căreimembră este.+ot mentiona ca Marea Gritanie nefiind în #ona euro areindicatori financiari sueriori celorlalte state. sistemul economic france,

este foarte asemănător cu cel /erman. Modelul economic e9istent estemodelul social orientat de iaă, în centrul căruia se află Cstatul bunăstăriiL.4rana ocuă locul I în &uroa duă volumul roduciei a/ricole 3i III inlume. Industria france#ă are recunoa3tere e iaa mondială: Economia$taliei. Italia ocuă locul 1= în lume duă uterea economică, sre deosebirede alte ări vest occidentale Italia are cel mai mare număr de întrerinderimici 3i mijlocii care rere#intă motorul de#voltării economice. Italia are în

re#ent cel mai mare sector ublic dintre toate statele de#voltate. %=H dineconomie 3i =H din sistemul bancar aarine sectorului de stat, are un număr foarte mare de O cu caital ublic, +IG0ul în ce a mai mare arte e format e

ba#a aceluia3i sector. In consecinta Italia are un bu/et deficitar, un sector ublic corut, uin eficient, un nivel înalt al coruiei 3i al 3omajului.2Cri,ele n UE -ri#a financiara si ec. mondiala care a inceut in 2== aavut consecinte majore t &.-a reactie la aceasta cri#a & a luat masuri t aveni in srijinul sustenabilitatii sectorului financiar,rin oferifrea statelor membre asistenta financiara,sub forma unor imrumuturi.+t statele membredin afara sonei euro,& a avut osibilitate de a util#a un instrument dejae9istent,anume mecanismul comunitar de asistenta financiara e termenmediu. ara care a esit rima din aceasta cri#a a fost 6ermania.23/eali,ări şi perspecti'e ale relaţiilor economice ale /. "oldo'a cu UEInte/rarea &uroeană eobiectivul strate/ic ireversibil al oliticii e9terne 3iinterne a 5M1)+rimul as în rela iile dintre Moldova i & a fost ne/ociereaț șîn 177$ a cordului de +arteneriat i -ooerare (+-), care a intrat înșvi/oare în 177B, ce înlocuia cordul niunii &uroene cu niunea5eublicilor Sovietice Socialiste în 17B7, care a fost mo tenit i de 5eublicaș șMoldova. &ste un acord juridic (+-) care stabile te referin ele foarteș ț/enerale la resectarea valorilor democratice i a dreturilor omului .ș 2)l

doilea as a fost +lanul de c iuni 5eublica Moldova0niunea &uroeanăț(+&M) care nu înlocuie te +-, ci stabile te strate/ii de la libertă ileș ș țumane i reforme aroae în toate domeniile de activitate la de#voltareașeconomică i reducerea sărăciei . fost semnat în 2==% i a e9irat în 2==B.ș ș !)n anul 2==7, eforturile au fost orientate sre lansarea ne/ocierilor asuracordului de sociere 5M0&. n luna iunie, -onsiliul & a adotat ;iniile"irectorii entru ne/ocierea noului cord cu 5eublica Moldova. n cadrulacestui acord, nu se va semna un acord olitic ce ar deschide calea sreinte/rare euroeană a Moldovei. +roiectul doar va recunoa te asira iileș țeuroene ale Moldovei, i oferă anumite beneficii economice . Mai e scurt,șacordul va r8m8ne în sa iul +oliticii &uroene de >ecinătate i aț ș+arteneriatului &stic.)In 2=1!0+arafarea acordului de asociere a 5M cu&(in noiembrie la >inus)24Premise si oportunităţi de integrare regională a /. "oldo'a (n a,adiagno,ei +=->) Puncte tari(a'anta#e reale)1-onsolidarea resti/iului

de ară.2&liminarea tuturor barierelor.!;ibera circulaia a factorilor de roducie.cces la salarii mai mari.0mbunătăirea balanei de lăi.;e/islaia 3i constituia comună.35edob8ndirea cetăenieieuroene.4linierea la standarde înalte.5+articiarea la luareadeci#iilor.16-re3terea cometiiei 3i a cometitivităii mediului de afaceri 3i a

roduselorEserviciilor


7/7

(înlocuirea roduselor în &st cu cele din Pest).2Imunerea anumitor olitici, ractici, le/i.!linierea la standarde euroene este costisitoare.4orarea/raniei estice de către imi/rani. 05acordarea reurilor la cele din & nu 3ia veniturilor .+ierderea otenialului intelectual.3meninăriteroriste.44alimentarea unor firme de către investitori străini. 5Mi3cărilecaitalului seculativ oate duce la de#echilibre economice.16+reluarea unormodele de comortament ericuloase

!6 Criteriile economice de integrare n UE (criterii de con'ergenţăcriteriile de aderare de la Copen&aga):-riterii de /onver/enta01) 5atainflaiei să nu deă3ească cu mai mult de 1,%H .. rata medie a inflaiei încele mai bine situate ! ări la acest indicator2)"eficitul bu/etar ublic să fiemai mic de !H din +IG!)5atele dob8n#ilor e termen lun/ să nu deă3eascăcu mai mult de 2H media celor ! ări menionate)"atoria ublică (internă 3ie9ternă) să nu deă3ească '=H din +IG0)5atele de schimb ale monedeinaionale să răm8nă inferioare marjelor de fluctuaii autori#ate de G-& timde 2 ani înainte de aderare.-riterii de la -oenha/a (condiii /enerale deaderare, 177!):1)stabilirea democraiei 3i a instituiilor sale (resectareadreturilor omului, rotecia minorităilor naionale)2)e9istena uneieconomii de iaă viabile, caabile să re#iste concurenei în cadrul +ieei-omune &uroene!)aducerea le/islaiei naionale în coresundere cunormele de dret comunitar (acQuis comunitar))caacitatea de a03i asumaobli/aiunile ce revin unui membru &, inclusiv aderarea la roiectulmonetar, economic, olitic0)caacitatea de asimilare a noilor membri,întreinerea elanului de inte/rare entru alte stateR

11perfecţionarea sistemului instituţional a ue Şi a mecanismului său de funcţionare

Documents