suplimentul de cultură

La noi, c`nd scriuvedetele

Florin Iorga

~n general, hai s\ fim sinceri, camavem o problem\ cu vedetele caresimt ele a[a, la un moment dat, c\ar trebui s\ scrie o carte. Nu [timde ce li se ̀ nt`mpl\ una ca asta, dar,dac\ nu reu[esc s\ se ab]in\ [i sescap\ la scris, de obicei ies destulde [ifonate din poveste. Ei, cuMircea Diaconu e ceva mai greu.

» pag. 10

ANUL X » NR. 425 » 18 – 24 ianuarie 2014 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

ACTUALITATE

INTERVIU CU TENORULVASILE MOLDOVEANU

„Durerea mi-o rev\rs `n dragosteapentru muzic\“

Ioan Stoleru

Tenorul Vasile Moldoveanu esteartistul român cu cele mai multereprezenta]ii din istoria moder -n\ a teatrului Metropolitan dinNew York. Regimul comunist l-acondamnat la moarte `n urmaplec\rii sale `n Occident [i nu s-amai putut `ntoarce `n ]ar\ timpde aproape 40 de ani.

» pag. 2

Avanpremier\

Cronic\ de carte

Cu „Suplimentul“la „Eminescu“

George Onofrei

Acum trei zile am fost invitat, al\ -turi de colega mea de „Supliment“Anca Baraboi, s\ le vorbim elevilorde la Colegiul „Mihai Eminescu“din Ia[i despre „Suplimentul de cul -tu r\“. {i am avut parte de o ade -v\rat\ surpriz\: `ntreb\rile [i co-mentariile au fost nu doar pestea[tept\ri, ci chiar savuroase.

» pag. 11

INTERVIU CU ADRIANA BABE}I

Amazoanele [i sabia din vis

Marta Petreu –Biblioteci `n aer liber„Suplimentul de cultur\“ public\ `navanpremier\ un fragment din vo-lumul de eseistic\ Biblioteci `n aerliber al Martei Petreu, care vaap\rea ̀ n cur`nd la Editura Polirom.

» pag. 12-13Citi]i interviul realizat de Elena Vl\d\reanu `n » paginile 8-9

De c`te ori m\ g`ndesc la ce tip de literatur\ `mi place, `mi vine automat `n minte Adriana Babe]i. Adic\acea literatur\ despre lucrurile pe care le iubim f\r\ a ne fi ru[ine de ele (c\ doar de-aia le iubim necon-di]ionat, ca s\ nu ne jen\m cu ele), chiar dac\ acestea s`nt c\l\torii, c\r]i, cuvinte, amintiri, obsesiisau... comestibile. Este literatura pe care o citesc cu cea mai mare pl\cere (mai s`nt c`]iva autori, uniidintre ei publica]i poate nu chiar at`t de `nt`mpl\tor `n colec]ia pe care Adriana Babe]i o coordona laPolirom `mpreun\ cu Cornel Ungureanu, „A treia Europ\“), este literatura pe care a[ vrea s\ o scriu.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 425 » 18 – 24 ianuarie 2014

2 » actualitate

INTERVIU CU TENORUL VASILE MOLDOVEANU

Tot timpul am primit aceast\remarc\: „Se simte o durere `n c`ntul dumneavoastr\“

Interviu realizat de Ioan Stoleriu

Spunea]i `ntr-un interviu acumc`]iva ani c\ oamenii din Ro -mânia s`nt blaza]i, de la stu-den]ii care termin\ Conserva-torul p`n\ la politicienii carenu sus]in opera [i, `n ge neral,cultura.

Asta m-a deranjat foarte mult,nu numai c\ am auzit din mai mul-te p\r]i, frecvent`nd anumite cer-curi, la Bucure[ti, prieteni pe carei-am avut odat\, colegi. Cultura,trebuie s\ recunoa[te]i [i dumnea-voastr\, nu e destul de sus]inut\ `nRomânia. Dac\ s`nt blaza]i, e unparadox, pentru c\ s`nt a[a de mul-te elemente. Mi s-a vorbit c\ nu maiexist\ tenori, nu mai exist\ sopra-ne, nu mai exist\ [coal\ de canto.Exist\ totul, dar e plasat, cum s\ v\spun eu, `n locuri gre[ite, profesoride canto, o sopran\ care n-a c`ntat`n via]a ei [i care d\ cursuri unuitenor. ~ns\ blazarea n-are ce face `nmeseria noastr\, s`nt elemente petoate drumurile, o constat zi de zi.

Crede]i c\ se poate schimbaceva din atitudinea [i dinmentalitatea asta?

Se poate, dac\ Ministerul Cultu-rii din România va lua ni[tem\suri foarte, foarte de partea Ope-rei, care – am spus-o [i-o spun ̀ ntot-deauna – e oglinda ]\rii. E ceva ca-re trebuie sus]inut, e punctul unu`n cultura româneasc\ [i-am avut otradi]ie extraordinar\ care nu tre-buie s\ dispar\. Depinde foartemult de politic\. {i politicienii, in-diferent de ce parte s`nt, dac\ s`ntoameni educa]i [i de cultur\, trebu-ie s\ sus]in\ opera. S\-i form\m cas\ iubeasc\ opera, [i pentru astatrebuie s\ le servim ceva de calita-te, pentru c\ dac\ le serve[ti a[a,orice, de la `nceput, te refuz\.

Poate [i povestea dumnea -voastr\ schimba aceast\ ati-tudine? Pentru c\, dac\ `n tre-cut, c`nd era mult mai greu,a]i avut un a[a mare succes,acum tinerii au o libertatemult mai mare, se pot instruimai u[or [i `n alte p\r]i, de ces\ nu fie interesa]i s\ conti -nue pe acest drum?

Bine`n]eles, asta le spun tuturortinerilor `n ziua de ast\zi. S\ nu v\mai pl`nge]i, pentru c\ de unde amplecat eu, cu greut\]ile care erau...A]i c`[tigat ceva care e enorm, liber-tatea, cum spune]i dumneavoastr\.Pute]i s\ vor bi]i liber, pute]i s\ ple-ca]i, pute]i s\ studia]i unde vre]i,pute]i s\ ave]i profesorii pe care-ivre]i. C\ nu s`nt bani, s`nt alte prio-rit\]i ast\zi ̀ n ]ara noastr\, dar pro-babil c\ se vor schimba lucrurile.A[a c\ blazarea n-are ce c\uta. {i fe-ricirea mea e c\ am dat la Ia[i pestetineri care au a[a o voin]\, a[a o pa-siune de a munci, de a c`nta, de areu[i, de a evolua, [i asta e o satis-fac]ie enor m\ pentru cineva carevrea s\-i formeze.

B\nuiesc c\ asta urm\ri]i [icu acest master class, pe l`ng\a-i instrui profesional, s\ lein sufla]i [i pu]in\ voin]\.

Da, din toate punctele de vedere.~ncerc s\ le insuflu aceast\ dragos-te [i pasiune pentru meseria asta,care n-are sf`r[it, n-are limite. {i ìv\d din zi `n zi, m\ uit `n ochii lor,s`nt tineri, ì po]i conduce, ì po]iaduce la un numitor comun, s\ iu-beasc\. F\r\ pasiune, f\r\ dragos-te, dar [i inteligen]a [i puterea de aasimila, nu po]i s\ faci.

Sim]i]i acum c\, `ntr-un fel,]ara v\ pl\te[te o datorie, c\ vise face dreptate pentru to]i aceiani `n care n-a]i putut veniaici, n-a]i putut c`nta `n ]ar\?

{ti]i ce se `nt`mpl\? E genera]iavoastr\. O alt\ mentalitate, o alt\

genera]ie. M-au chemat, drept do-vad\ de pre]uire mi-au dat cea maimare decora]ie român\, Steaua Ro-mâniei `n Grad de Comandor, mi-au dat tot ce putea s\ fie mai fru-mos, [i e o istorie `n urm\. {i a fosto aten]ie care m-a mi[cat mult detot. Pe urm\, faptul c\ exist\ teatreunde s`nt directori ca doamna pecare o ave]i, doamna Rancea, careare o voin]\ [i nu cedeaz\ [i a reali-zat lucruri excep]ionale, m\ `nc`n -t\. Nu e cazul peste tot, s\ [ti]i. {ide-asta s`nt aici, \sta e unul dintremotive. Tot ce vreau se poate reali-za. {i ce vrea ea trebuie s\ realize-ze. Toat\ lumea trebuie s\ colabo-reze la aceast\ dorin]\ de a `n\l]acultura [i opera româneasc\. Sin-gur n-am nici o [ans\.

Cum v\ explica]i c\ dup\ Re -volu]ie v-a disp\rut condam -narea la moarte [i a]i fost con-damnat la `nchisoare?

Nu [tiu, v\ spun sincer c\ nu[tiu ce au f\cut. Acum, `n dosarelepe care le-au descoperit, `n arhive,din condamnare la moarte a fost co-mutat\ `n pedeaps\ cu [apte ani de`nchisoare. Eu am vrut ca lucruriles\ se limpezeasc\ [i pe urm\ s\ vin`n ]ar\, nu numai pentru faptul c\mi-a[ fi `nchipuit c\ se `nt`mpl\, c\s`nt condamnat. Am primit o scri-soare superb\, „Veni]i, v\ asi-gur\m tot, cu ce vre]i“, de la PetreRoman, era prim-ministru ̀ n epocaaia. ~ns\ eu, spre deosebire de al]iicare au intrat imediat, nu puteam,eram plin de contracte, eram `nplin\ carier\, nu puteam s\ vin `n]ar\ [i dintr-odat\ s\ mai fiu [iarestat. Nu puteam s\-mi permitasta, nu [tiam, era `nc\ neclar. {ivia]a mea era construit\, aveam ca-sa mea, so]ia mea, copilul meu,contracte, ̀ n epoca aia eram plin decontracte, [i mi-a fost fric\.

C`nd a]i plecat, hot\r`rea eras\ nu v\ mai `ntoarce]i. Cums-a schimbat?

S\ nu m\ mai `ntorc at`ta timpc`t erau comunismul [i Securita-tea, `]i era fric\ s\ vorbe[ti. C`t eraasta, n-a[ fi intrat pentru nimic `nlume. Nu numai pentru faptul c\eu n-am avut niciodat\ carnet departid, eram singurul din OperaRomân\. ~ns\ era a[a o utopie, a[ao absurditate c\ nici nu merit\ s\mai discut\m despre asta. ~ns\dup\ asta, c`nd mi s-a telefonat dela radio, aproape pl`ng`nd, „Noi n-am [tiut c\ exista]i“, [i mi-au f\ -cut emisia, am venit. Eu am pa[a -port str\in, dar am anun]at ime-diat o alt\ ambasad\, nu era nici oproblem\, [tiam c\ nu risc nimic.Am [i eu familie, copil.

A]i spus c\ a]i tr\it ca un visacele vremuri. Vi se pare c\ afost o alt\ lume?

A fost un vis via]a `n America, afost un vis c\ am fost acceptat ̀ ntr-unteatru [i ̀ ntr-o societate de asemenea

nivel. La `nceput m-au privit cu unanumit scepticism, eram „tenorulvenit din Est“. Iar Metropolitanul m-a aruncat dintr-odat\ numai custaruri, erau nume uria[e. ~ns\ c`ndam `nceput s\ c`nt\m, nu a mai fostnici o problem\, m-au acceptat, ne-am iubit. |sta a fost visul meu.

Cum a fost revenirea `n ]ar\?A fost o bucurie sau mai pur-ta]i `nc\ durere `n suflet dincauza acelei perioade?

Durerea s-a estompat [i mi-orev\rs, tot ce am tr\it r\u rev\rs `ndragostea pe care o am pentru mu-zic\, pentru copiii \[tia de aici [ipentru cei cu care am mai lucrat. {iuit tot ce a fost ur`t, ̀ ncerc s\ ̀ ntorcpagina.

Se simte durerea [i `n muzic\?

Se simte, da. Tot timpul am pri -mit aceast\ remarc\ de la jur -nali[ti: „Se simte o durere `n c`ntuldumneavoastr\“. Era ceva `n sufle-tul meu care exploda. E normal... atrecut.

Tenorul Vasile Moldoveanu este artistul român cu cele mai multe reprezenta]ii din istoria modern\ ateatrului Metropolitan din New York. ~ns\, `n timp ce c`nta pe cele mai mari scene ale lumii, româniinici nu [tiau de el. Asta pentru c\ regimul comunist l-a condamnat la moarte `n urma plec\rii sale `nOccident [i nu s-a mai putut `ntoarce `n ]ar\ timp de aproape 40 de ani. Abia acum `ncep s\-i fierecunoscute meritele [i-n ]ara din care a plecat, pe care n-a uitat-o niciodat\ [i-n care s-a `ntorspentru a-i instrui pe tineri `ntr-un Master Class de canto la Opera Na]ional\ Rom=n\ din Ia[i.

Iulia Blaga

2013 a fost bogat, lucru care s-av\zut `n dificultatea de a desemnafavori]ii la categoriile principale.Nebraska, Lupul de pe Wall Street/The Wolf of Wall Street [i InsideLlweyn Davis nu s`nt propriu-ziscomedii („nu credeam s\ c`[tig pen-tru comedie“, s-a sc\pat [i Leonar-do DiCaprio), dar ce era s\ faci cuat`tea drame? Prince Avalanche,de David Gordon Green, e mai multcomedie dec`t dram\, dar e remakedup\ un film islandez de acumc`]iva ani – asta `n cazul `n care cei85 de jurnali[ti str\ini de la Holly-wood l-ar fi avut `n calcul la nomi-naliz\ri.

Oricum, palmaresul are c`tevasurprize. Dac\ Gravity nu putea fil\sat la o parte la categoria Regie,`n condi]iile `n care a pierdut laCea mai bun\ dram\ [i Interpret\principal\ (Sandra Bullock, `n fa-voarea lui Cate Blanchett), e curiosc\ scenariul lui Her, scris de SpikeJonze, a fost preferat scenariilor lui12 ani de sclavie, American Hustle,Philomena [i Nebraska. Filmul luiSpike Jonze, care ajunge `n Româ-nia luna viitoare, e o foarte ris-cant\ poveste pseudo-SF despre unb\rbat care se `ndr\goste[te de unprogram de operare pe calculator.Mare parte din film se petrece `nsecven]e `n care Joaquim Phoenixvorbe[te cu Scarlett Johansson, ceacare d\ voce programului de opera-re, dar scenariul e mai spectaculos`n ideile lui de baz\ dec`t `n felul

cum le `mpacheteaz\ `ntr-un lovestory despre singur\tatea modern\sem\n`nd uneori a videoclip.

12 ani de sclavie [i AmericanHustle aveau cele mai multe nomi-naliz\ri – c`te [apte. 12 ani de scla-vie a primit un singur premiu [ipentru c\ votan]ii, fiind jurnali[tistr\ini, nu s`nt at`t de sensibili lasubiectul sclavie? E foarte posibil,poate de aceea au l\sat cu totul pedinafar\ epopeea Majordomul/ LeeDaniels’s The Butler, prefer`nd s\nominalizeze la categoria Cea maibun\ dram\ titluri ca Rush: Rivali-tate [i adrenalin\/ Rush sau C\pi-tanul Philips/ Captain Philips, fil-me de mai mic\ respira]ie politic\,dar mai bine f\cute.

Orice s-ar spune, e o mare ne-dreptate ca Inside Llewyn Davis,unul dintre cele mai bune filme din2013 (mie mi s-a p\rut cel mai bun),s\ aib\ numai trei nominaliz\ri(comedie/musical, actor rol princi-pal [i melodie original\) [i s\ nu ianici un premiu. „This is the worstday of your life so far!“ („E cea maiproast\ zi din via]a ta de p`n\acum!“), exclama Homer Simpson,iar fra]ii Coen `l `ng`n\ pentru c\filmul lor e snobat `n bloc de aso-cia]iile profesionale americane ca-re `n cur`nd `[i vor anun]a [i elepremiile – pe 16 ianuarie criticii, pe18 ianuarie actorii, pe 19 ianuarieproduc\torii, pe 25 ianuarie regizo-rii, iar pe 1 februarie scenari[tii, to-tul culmin`nd cu Oscarurile din 2martie. Singura speran]\ st\ `nPremiile Independent Spirit Awardsdin 1 martie, care `ncearc\ s\rea[eze lucrurile `n f\g\[ul lor nor-mal, nominaliz`nd la categoria Celmai bun film nu doar 12 ani de scla-vie [i Nebraska, ci [i Inside LlewynDavis, All Is Lost [i Frances Ha(pentru care Greta Gerwig a fostnominalizat\ la Globuri pentru rolprincipal feminin `ntr-o comediesau film muzical).

All Is Lost a fost trecut cu vede -rea de jurnali[tii str\ini de la Hol-lywood la categoriile Cea mai bun\dram\ [i Regie, fiind nominalizatdoar pentru interpretarea lui

Robert Redford [i coloan\ sonor\.S\ sper\m c\ Redford (care are, ca[i Bruce Dern, 77 de ani) nu va fi ig-norat de membrii Academiei Ame-ricane de Film. Greu de crezut, daradev\rat: Robert Redford n-a luatniciodat\ Oscarul de interpretare.(La Oscaruri va [i mai greu s\ fienominalizat pentru c\ cele dou\ ca-tegorii, dram\ [i comedie/musical,devin una singur\ at`t la Cel maibun film, c`t [i la interpretare rolprincipal. ~n locul lui Redford, pre-miul s-a dus la Matthew McConau-ghey care a sl\bit nu [tiu c`te kilo-grame pentru rolul de electricianbolnav de SIDA care `n anii ’80,`nainte de a muri, a ajutat al]ipurt\tori de HIV s\ se trateze.) Dal-las Buyers Club, de Jean-Marc Val-lé, care e inspirat dintr-un caz real,a fost premiat [i pentru rol secun-dar masculin, Jared Leto.

O edi]ie decent\ [idestul de bine scris\

A 71-a edi]ie a Globurilor de Aurale c\rei gazde au fost, ca [i anul tre -cut, Tina Fey [i Amy Poehler (ceadin urm\ a luat [i primul Glob deAur din carier\ la categoria Ceamai bun\ actri]\ dintr-un serial decomedie sau serial muzical) a fostdecent\ [i destul de bine scris\. S-af\cut mi[to f\r\ r\utate (unii din-tre noi `l regret\m pe obrazniculRicky Gervais), iar lumea bun\ aavut loc la mesele `nc\rcate cu pa-hare de [ampanie [i flori, pup`ndu-se`n pauzele publicitare (la Globuri eca la nunt\, atmosfera e mult mairelaxat\ dec`t la Oscaruri). Au ve-nit [i c`teva cupluri celebre – ChrisMartin cu Gwyneth Paltrow (nu-mai pentru c\ solistul de la Cold-play a fost nominalizat la melodieoriginal\) sau Kyra Segwick cu

Kevin Bacon – ei au prezentat-o peMiss Golden Globes `n persoanapropriei lor fiice. Curioas\ absen]alui Brad Pitt `n calitate de pro -duc\tor, f\r\ de care, cum a spusregizorul Steve McQueen pe scen\,nu s-ar fi f\cut 12 ani de sclavie. S\se fi datorat absen]a lui Pitt – [i aAngelinei Jolie – faptului c\ tat\lrepudiat al acesteia, Jon Voight, afost [i el prezent la gal\ [i chiar aluat un premiu? Voight a amintitpe scen\ de fiul s\u, ad\ug`nd c\ `naceste momente se g`nde[te [i la„ceilal]i membri ai familiei“.

Dar marea familie a Hollywoo -dului trece peste toate a[a cum dra-gostea le `ndur\ pe toate. Nu s-a re-ferit la Biblie Diane Keaton c`nd aprimit pentru Woody Allen Pre-miul „Cecil B. DeMille“ pentru `n -treaga carier\ (dup\ cum se [tie,Allen nu particip\ cu filmele sale`n competi]iile festivalurilor [i nicinu merge la festivaluri sau gale), cia citat tot din Woody Allen. Are [ide unde! Woody Allen e cel mai pro-lific regizor, cu 74 de filme f\cute ̀ n48 de ani.

La categoria premiilor de tele-viziune, cel mai bine au ie[it Brea-king Bad, Brooklyn Nine-Nine [iBehind the Candelabra, care auluat fiecare c`te dou\ premii.


actualitate « 3

Globurile de Aur — ce s-a dat, ce s-a luatIndiferent care v-au fost preferin]ele, trebuie s\recunoa[te]i c\ cele mai importante dou\ premii –pentru Cea mai bun\ dram\ [i Cea mai bun\comedie/musical – erau inevitabile. {i era de a[teptatca Hollywood Foreign Press Association s\ sestr\duiasc\ s\ dea fiec\rui film nominalizat la maimulte categorii m\car un premiu.

PALMARES

Cea mai bun\ dram\: 12 anide sclavie/ 12 Years a Slave

Cea mai bun\ comedie:American Hustle

Regizor: Alfonso Cuarónpentru Gravity

Actor rol principal dram\:Matthew McConaughey pen-tru Dallas Buyers Club

Actri]\ rol principal dra -m\: Cate Blanchett pentruBlue Jasmine

Actor rol principal come-die/musical: Leonardo Di-Caprio pentru Lupul de peWall Street/ The Wolf of WallStreet

Actri]\ rol principal come-die/musical: Amy Adams pen-tru American Hustle

Actor rol secundar: Jen-nifer Lawrence pentru Ameri-can Hustle

Actri]\ rol secundar: JaredLeto pentru Dallas BuyersClub

Scenariu: Spike Jonze pen-tru Her

Melodie original\: Ordina-ry Love

Coloan\ sonor\: Alex Ebertpentru All Is Lost

Film de anima]ie: Regatulde ghea]\/ Frozen

Film str\in: La grande bel-lezza de Paolo Sorrentino

Serial TV dram\: BreakingBad

Serial TV comedie saumuzical: Brooklyn Nine-Nine

Mini-serie sau telefilm: Be-hind the Candelabra

Actor `ntr-un serial TVdram\: Bryan Cranston pen-tru Breaking Bad

Actri]\ `ntr-un serial TVdram\: Robin Wright pentruHouse of Cards

Actor `ntr-un serial decomedie sau muzical: AndySamberg pentru BrooklynNine-Nine

Actri]\ `ntr-un serial de co-medie sau muzical: AmyPoeh ler pentru Parks and Re-creation

Actor `ntr-o miniserie sautelefilm: Michael Douglas pen-tru Behind the Candelabra

Actri]\ `ntr-o mini-seriesau telefilm: Elizabeth Mosspentru Top of the Lake

Actor rol secundar `ntr-unserial, mini-serie ori telefilm:Jon Voight pentru Ray Dono-van

Actri]\ rol secundar ̀ n tr-unserial, mini-serie ori telefilm:Jacqueline Bisset pentru Dan-cing on the Edge

4 » opinii


Radu Banciu nu e umorist [i nicicomediant. Nu mai este, de c`]ivaani, nici jurnalist. Domnia sa aajuns o copie nefericit\, `n oglind\

[i graseiat\ a lui Mircea Badea. M-am `ntrebat, nu o dat\, ce l-af\cut pe omul \sta, care pe timpuriera un bun comentator de fotbal [i

de ciclism, s\ se `mbrace `n hainelestr`mte ale unui bufon ratat. Nu amnici o prob\, dar sim]urile `mi spunc\ singura justificare pentru trans-formarea fostului ziarist `ntr-un ne-fericit saltimbanc s`nt banii. Nu [tiuc`t c`[tig\ de la B1 TV, nici nu con-teaz\. Conteaz\ un singur lucru: din-tr-un om cu o meserie onorabil\, s-atransformat `ntr-un clovn dezagre-abil. Cineva, c`ndva, i-a f\cut acestuiBanciu un r\u fundamental: i-a spusc\ are umor [i c\ poate s\ c`[tige ce-va din asta. L-a `ncurajat, iar dom-nul Banciu, al c\rui `nger p\zitorera pe atunci `n pauza de mas\, a`mbr\]i[at cu bucurie laudele.

{tiu suficien]i oameni care seuit\ la Mircea Badea. La fel de mul]i

se uit\ la Radu Banciu. ~n majori-tatea cazurilor, nici unii dintre tele-spectatorii lor nu au umor. Ei nucaut\ un banc bun, ci o `njur\tur\`nv`rto[at\. Ei nu caut\ spumahazului, ci hazul spumelor la gur\.Ei nu caut\ semne de `ntrebare, cisemne de exclamare. ~n fine, ei s`ntoameni l`ng\ care tr\im zi de zi, laserviciu, `n autobuze, prin tot felulde locuri, oameni at`t de plini de cer-titudini [i de adev\ruri absolute,`nc`t ]i-e [i fric\ s\ faci o glum\ cu ei.S\ te fereasc\ Dumnezeu s\ fluieri

`n Biserica Atot[tiutorilor: se adun\`n jurul t\u ca omizile `n jurul po-mului [i se r\]oiesc la tine p`n\ c`nd`]i astup\ gura.

Am mai scris asta [i am s\ o facori de c`te ori mi se ive[te ocazia:moartea de[tept\ciunii este gene -ralizarea. Asta face nefericitulclovn Banciu, ori de c`te ori i se d\„ver de“ din emisie. Produce ace-lea[i dejec]ii televizuale ca MirceaBa dea, folosind un truc ieftin, darca re este eficient, din c`te se vede,pentru un auditoriu cu neuronicum p\ra]i de la second-hand. Dom-nul Banciu are aceea[i lejeritateabsolut duioas\ de a emite sentin]euniversale, pornind de la un cazsin gular. Dac\ un politician fur\,`n seamn\ c\ to]i s`nt ni[te ho]i.Dac\ un doctor este prins lu`nd[pag\, evident, to]i doctorii s`nt co -rup]i. Dac\ un `nv\]\tor `[i bateelevii, `nseamn\ c\ to]i `nv\]\toriis`nt ni[te brute. Nu m-a[ fi apucats\-i dau importan]\ lui Radu Ban-ciu-clovnul, dac\ nu slobo zea `neter, zilele trecute, t`mpeniile si -nistre despre studen]ii din Basara-bia. Nu le reiau, le [ti]i cu to]ii.

Mecanismul generaliz\rii este`mbr\cat, [i `n cazul clovnului tristde la B1 TV, [i `n cel al saltimban-cului de la Antena 3, `n „efecte spe-ciale“. Dac\ Badea face [pagatul,Banciu graseiaz\. Dac\ Badea `[iarat\ mu[chii, Banciu `[i `ngroa[\vocea. Unul este iconul karatistu-lui r\zvr\tit [i ne`nfricat, cel\lalt,exemplarul alfa al francofiluluininja cu amigdalele umflate. Cums\ rezi[ti unor asemenea for]e alenaturii, unor asemenea titani aig`ndirii? {i asta mai ales c`nd, nu-ia[a?, ei „spun lucrurilor pe nume“.Ah, ce noroc pe noi!

Nu a]i ghicit: nu scriu ast\zi nici despre Victor Ponta,nici despre Victor Slav. Vreau s\ scriu c`teva lucruridespre un individ care are ceva `n comun cu penibilul,iar defini]ia penibilului include, de o bun\ bucat\ detimp `ncoace, [i numitorul comun „victor“. Pe om `lcheam\ Radu Banciu [i, dintr-un studio de pe CaleaVictoriei, emite inep]ii sear\ de sear\.

Un curv

Scriu aceste r`nduri acum, c`nd nu[tiu c`t vom mai avea de tr\it. Poatevom supravie]ui – [i o vom face, c\cineamul nostru a trecut prin multe`ncerc\ri –, dar nicidecum `n ]aranoastr\ nu va mai fi via]a cunos-cut\. A[a cum s-a profe]it `n scriptu-rile presei tabloide, pe 1 ianuarie2014 ne-au invadat românii. Mai pre-cis [i deocamdat\ unul singur, cunumele lui bizar, Victor Spirescu.

Eu am mai v\zut [i-am mai au-zit de români, dar aceia p\reau c`t

de c`t domestici]i, de departe chiar`i puteai confunda cu ni[te oameni.~n schimb, \sta purta fes bej cudunguli]e cenu[ii suspecte, traspeste ochii bulbuca]i, avea barb\]epoas\ [i, `n general, un aer agre-siv. Afi[a el un z`mbet prietenos,aproape uman, dar trebuia s\ fiinaiv s\ nu-]i dai seama c\ abiaacum – dup\ prostia politic\ de-a acorda oric\rei creaturi dreptde munc\ `n UK –, am intrat `ncontact cu adev\ratul român,

proasp\t ie[it din gaura lui neagr\a estului Europei.

Geaca, puloverul, pantalonii [igeanta lui de voiaj din m`n\ p\reauobi[nuite, dar imediat puteai s\-]idai seama c\ ceva e `n neregul\ cuel, dac\ erai atent la sticla de plas-tic pe care o ]inea sub bra]. Acolo,`n loc de ap\ plat\, pot s\ jur c\ eras`nge transparent – numai româ-nul [tie cum reu[e[te s\-l ob]in\! –,f\r\ de care niciunul din semin]ialui Dracula nu reu[e[te s\ supra-vie]uiasc\ mai mult de-o zi.

Mare noroc am avut c\ vreoc`]iva dintre politicienii no[tri [itoat\ presa din Insul\ au fost pre -g\ti]i, prev\z\tori [i l-au a[teptat laaeroport, ca s\-l putem ]ine sub ob-serva]ie. Sincer s\ fiu, c`nd au puszecile de reflectoare [i de bli]uri peel, am crezut c\ se va demasca. Seva speria, va intra `n panic\, `[i vasmulge pielea fals\ de pe el, `[i vaar\ta adev\ratul chip, va rage [i se

va arunca asupra bie]ilor cet\]enibritanici de la aeroport.

Dar nu, românul s-a doveditmult mai periculos, mult mai vi-clean, mai adaptabil la luminanoastr\ puternic\. Spre surprinde-rea mea, nu doar c\ era `n stare s\vorbeasc\, dar ne [tia bini[or [ilimba. Dovad\ clar\ c\ invazia erapreg\tit\ din timp, c\ n-a fost l\sat\la voia ̀ nt`mpl\rii. De unde tragemurm\toarea concluzie, la care tre-buie s\ fim foarte aten]i de-acum`nainte: atunci c`nd e pus pe rele,c`nd e chitit s\ ne v`neze, românul`[i poate controla instinctele pri-mare, e capabil de ra]iune, are abi-litatea de a-[i pl\nui cu minu]iozi-tate atacurile.

„Nu am venit s\ v\ fur ]ara. Amvenit s\ muncesc“ – pe dracu! S\ i-ospun\ lu’ \la care a jucat pe vre-muri la Chelsea [i l-au dat afar\ dincauza drogurilor. Eu unul nu m-aml\sat p\c\lit de niciunul dintre

multele interviuri pe care le-a datprin ziare [i la televizor. Românul eo bestie. „The Sun“ zice c\ ar aveao femel\ personal\ `n ]inutul lui`ntunecat din Transilvania. {i eaar fi `n stare s\ vorbeasc\ – dar pelimba ei – [i s-a pl`ns c\ românul ocam b\tea. Pot b\nui ce blestem\]iimai comitea acesta pe acolo, unde efoarte posibil s\ fie practicat [i ca-nibalismul.

Bine c\ l-au dat afar\ dup\ c`te-va zile de la serviciul pe care-l fura-se englezilor, lu`nd p`inea de la guraunui nefericit [i prea dornic ce t\]eanbritanic s\ spele ma[ini. Bine c\-l]ine presa dintr-un interviu `ntr-al-tul. Altfel, cine [tie ce-ar face.

{i, ̀ n orice caz, dac\ se va dovedi`ntr-un final c\ românul nu beas`nge de englez, cu siguran]\ `[i va`nfige col]ii `n asigur\rile noastresociale. Bloody Romanian!

Doamne ap\r\-ne [i fere[te. {ipe noi, [i pe Regin\!

~nsemn\rile unuienglez despre român

~nt`mpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

La loc TELEcomandaAlex Savitescu


opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Pinacoteca din Petrila

Zilele treceau [i se apropia momen-tul fatidic c`nd milioane de bulgari[i români fl\m`nzi vor da n\val\ ̀ n]\rile lor prospere, ca s\ cear\ aju-toare sociale, locuin]e de la stat [itratament medical gratuit, totulpl\tit de englezi, austrieci, germani[i alte na]iuni mai harnice [i maicivilizate. Nu-i vorb\, civiliza]iicet\]eni vest-europeni nu au nimic`mpotriva str\inilor, nu s`nt nicixenofobi [i nici, Doamne fere[te,rasi[ti cu ]iganii români [i bulgari,c\rora oricum le zic, frumos [i co-rect politic, „romi“, doar c\ nu leconvine s\ li se v`re m`na `n buzu-nar, ca s\ pl\teasc\ din munca lorni[te str\ini puturo[i, veni]i dinmahalalele Uniunii Europene.

Ziarele au anun]at invazia cu ti -tluri apocaliptice, cet\]enii s-au in-dignat, politicienii de marc\ s-ausesizat [i au f\cut ceea ce [tiu ei celmai bine s\ fac\, adic\ au promisc\ vor face [i vor drege [i, iat\, s-af\cut 1 ianuarie 2014, invazia româ-no-bulgar\ st\ s\ `nceap\, dar ni-meni n-a fost `n stare s\ fac\ nimicconcret.

A[adar, r`ndurile de mai jos auscopul de a veni `n ajutorul celorcare vor s\ fac\ `ntr-adev\r cevapentru a evita afluxul de români(fie, [i bulgari!) ̀ n ]\rile lor frumoa-se, prospere [i aranjate. Sfaturile

venite din partea cuiva din tab\rainvadatorilor viitori s`nt `ntotdea -una utile. Mai ales c\, dac\ st\m s\ne g`ndim, tocmai noi, românii,avem o experien]\ extins\ ̀ n dome-niu. Nu m\ g`ndesc la v`nzareatrep tat\ a etnicilor evrei [i ger-mani de c\tre statul comunist, fi-indc\ nimeni din Occident nu e in-teresat de o asemenea procedur\.Azi marea problem\ european\par s\ o constituie etnicii români([i bulgari, fie!). Dar exist\ tehnicice pot fi folosite [i pe pielea lor. O s\lu\m ca teren pentru demonstra]ianoastr\ Marea Britanie, c\ci a fostuna din ]\rile cele mai speriate deromâno-bulgari.

S\ ]in\ totu[i seama britaniciic\ procedura e una destul de com-plicat\ [i presupune folosirea tutu-ror resurselor politice [i adminis-trative ale statului. Ea trebuie ela-borat\ mai degrab\ pe categoriiprofesionale dec`t pe baze na]iona-le. Se va vedea `ns\ c\ rezultateles`nt pe m\sura eforturilor.

Astfel, o m\sur\ important\ arfi blocarea accesului tuturor absol-ven]ilor de studii superioare ro-mâni ([i bulgari) la posturi adecva-te preg\tirii lor profesionale – [imai ales a celor excep]ionali, carenu trebuie l\sa]i cu nici un chip s\ajung\ `n vreo func]ie guverna-mental\ de mare sau mic\ r\spun-dere. Asta se poate face legal, princoncursuri trucate, sau semilegal,prin angajarea unor apropia]i dinsistemul administrativ britanic:fini, prietene, nepo]i, amante oride-a dreptul neveste. Apoi, pentrucei ce vor s\ r\zbeasc\ `n sistemul

educa]ional, salariile profesorilortrebuie reduse sub nivelul venitu-lui unui cer[etor londonez. La fel seva proceda cu medicii [i al]i spe-ciali[ti veni]i din nenorocitele aleade ]\ri.

Apoi trebuie rezolvat\ problemamicilor `ntreprinz\tori, cei care`ncearc\ s\-[i deschid\ mici afaceri`n Insulele Britanice. Vor fi inven-tate taxe [i impozite care vor cre[telun\ de lun\, iar administra]ia Ma-iest\]ii Sale va trebui s\ inventezebilunar cel pu]in patru taxe noi, cunume c`t mai fanteziste, care `i vordescuraja repede pe români. Mun-citorii obi[nui]i, cei ce vor doar s\se angajeze, vor fi pur [i simplu res-pin[i la orice interviu de angajare,pe motiv c\ nu exist\ locuri de mun -c\ pentru ei, c\ ]ara e plin\ de[omeri – lucru care, dup\ doi ani depolitic\ fiscal\ precum cea de maisus, va fi `ntru totul adev\rat. Aju-toarele sociale trebuie reduse la ni-velul supravie]uirii cu p`ine [i res-turi din gunoaie, adic\ jum\tatedin salariul cadrelor didactice. ~nschimb, pentru ob]inerea acestorajutoare se vor cere c`t mai multeacte [i documente, ̀ n original [i au-tentificate la notar, sporind astfel [iveniturile acestei tagme, [i pe celeale ]\rii. V\ asigur c\, dup\ doi-treiani, num\rul românilor (fie, [i albulgarilor) din Marea Britanie va fiat`t de mic, `nc`t nu ai mai puteaumple cu ei nici m\car o catedral\.

De unde [tiu c\ o astfel de poli-tic\ imigra]ionist\ ar da rezultate?P\i, românii au mai fost trata]i ast-fel [i altundeva. Iar rezultatele aufost spectaculoase: cel pu]in treimi lioane de români s-au c\rat deacolo oriunde au v\zut cu ochii. Edrept, a durat un deceniu, dou\,dar aici vorbim de ]ara lor, domni-lor! Cam c`t de repede ar pleca din -tr-o ]ar\ str\in\ dac\ ar vedea c\s`nt trata]i la fel ca acas\?

Ce-i drept, mai r\m`n lichelele,ho]ii obi[nui]i, descurc\re]ii, dincare românii au, ca toate na]iile,destui. Cu ace[tia nu se prea poateface nimic, dar nu v\ face]i grij\: eise adapteaz\ [i `[i fac un rost ori-cum. Dac\ devin cumva oameni po-litici, ar putea fi chiar utili `n alun-garea românilor. ~n România toc-mai ei s`nt artizanii alung\rii ro-mânilor. {i, crede]i-m\, au f\cuttreab\ bun\ – [i vor mai face `nc\mult\ vreme de-acum `nainte.

Cu mult `nainte de 1ianuarie 2014, momentulc`nd unele ]\ri maisp\imoase din UniuneaEuropean\ erau obligates\-[i deschid\ pia]amuncii pentru imigran]iiromâni [i bulgari,Occidentul civilizat a fostcuprins ici [i colo de valuride `ngrijorare.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Ghid pentru evitareaafluxului de români


6 » muzic\

Fic]iunea decesuluianun]at al disculuicompact de muzic\ clasic\

La lumina zilei nu exist\ deocam-dat\ dec`t dezbaterea chestiunii`ntre diver[i mai mult sau mai pu]inexper]i, care utilizeaz\ mai mult saumai pu]in `n cuno[tin]\ de cauz\ da-tele unor statistici [i grafice de celemai multe ori incomplete sau ten-den]ioase. Cert, desc\rc\rile de mu-zic\ clasic\ via internet au crescutexponen]ial ̀ n ultimii ani, dar de aici[i p`n\ la a afirma – cum o f\cea uncorespondent pe site-ul ziaristuluibritanic Norman Lebrecht – c\ ele„amenin]\ capacitatea transmisiu-nilor radio [i TV, ca [i veniturilecompaniilor de discuri [i ale muzi-cienilor“, distan]a pare s\ fie `nc\mare, incalculabil\.

~ntre ziaristul muzical occidental,care nu cump\r\ niciodat\ CD-uri fi-indc\ le prime[te `n serviciul depres\, [i melomanul de r`nd, `n spe-cial cel din noile economii capitalisteale estului Europei, care `[i m\soar\fiecare b\nu] `nainte de a investi`ntr-un disc, distan]a este imens\. Iar`ntre aceste extreme situa]iile va-riaz\ sensibil de la o ]ar\ la alta, de lao cultur\ la alta. ~n spatele afirma]ieic\ veniturile muzicienilor scad, cusiguran]\ fenomenul cel mai `ngri-jor\tor, situa]iile variaz\ [i ele se-rios. Asemenea pilo]ilor de Formula 1,o m`n\ de muzicieni din echipele ma-rilor case de discuri risc\ `ntr-adev\rs\-[i vad\ veniturile puse sub semnul`ntre b\ rii. Dar marea majoritate a so -li[tilor, care fac imprim\ri pentru ca-se de discuri de m\rime medie saumic\, nu cap\t\ nici un ban pentruCD-urile lor, sili]i s\ se mul]umeasc\cu cartea de vizit\ [i reclama pe carele-o face un disc, din care primesc, cadrepturi de autor, c t̀eva zeci de exem-plare. {i m\ `ndoiesc, altfel, c\ vreu-nul dintre ei poate tr\i din drepturileprimite ̀ n urma difuz\rii radiofonicea imprim\rilor lor.

F\r\ `ndoial\, difuzarea impri -m\rilor via posturi de radio [i TVsau pe calea noilor servicii oferiteprin internet, de la iTunes la Spotifysau Sinfini Music, ar trebui s\ fie

guvernat\ de aceea[i legis la]ie [iplat\ a drepturilor de autor. Ceea ce,la ora actual\, nu este cazul, inter-nau]ii put`nd at`t s\ asculte liber, dec`te ori vor, un disc sau o pies\ muzi-cal\, din imensul portofoliu de CD-uri al site-ului Spotify, sau, cu pu]in\`nde m`nare [i cu minimum de efort,s\ `nregistreze un disc [i s\-l repro-duc\ [i distribuie pentru prieteni. ~nfond, CD-ul nu moare, ci se multi-plic\ la infinit, pe c\i ocolite, semile-gale sau sub umbrela absen]ei uneilegisla]ii coerente. Pl̀ ngerile unorziari[ti, critici muzicali, autori debloguri, despre serviciile internet cear distruge industria discului, s`nt,adesea, o simpl\ dovad\ de fari-seism. Aceia[i ziari[ti colaboreaz\ [is`nt pl\ti]i de unul sau altul din acesteservicii, Sinfini sau Spotify, pentru a fa-ce reclam\ tocmai unor CD-uri al c\rorcon]inut poate fi cump\rat online, `nversiuni mp3, flac etc. {i, evident, con-curen]a este extrem de mare, cifreledisponibile suger̀ nd, de exemplu, c\ dela apari]ia sa ̀ n 2008, Spotify a reu[it s\ajung\, `n 2013, la... 24 de milioane deutilizatori activi. Num\rul celor carear fi abona]i cu plat\ s-ar ridica `ns\,potrivit unor comentatori, la numai[ase milioane.

Comentatorii mai afirm\ c\ abo-namentele muzicale la un serviciuinternet (streaming) duc, firesc, la osc\dere a desc\rc\rilor efective demuzic\ (downloads) [i a cum p\r\riide CD-uri, dar c\ „erodarea“ siste-mului de care se pl̀ ng companiile dediscuri [i o serie de critici ar veni dealtundeva. Ar\tat cu degetul este, celmai adesea, YouTube-ul, pe care seg\se[te o cantitate din ce ̀ n ce mai ma -re de muzic\ accesibil\, `n ciuda ten-tativelor unor servicii de copyright

de a bloca accesul la imprim\ri pedisc, a[a cum se petrece ̀ n Germania.Dar, iar\[i, spun al]ii pe bun\ drepta-te, pu]in\ lume ascult\ muzic\ clasic\desc\rcat\ de pe YouTube pe sisteme-le audio HI-FI din cas\...

Mult mai primejdioase pentruveniturile companiilor de discuris`nt diversele „blog-uri“ de muzic\clasic\, ̀ ncurajate, atunci c`nd nu lu-creaz\ m`n\ `n m`n\, de diversele`ntreprinderi ce administreaz\ ftp-urile, memoriile, celeste, de genul ra-pidshare.com sau mediafire.com. ~nciuda bloc\rii unora dintre ele, cu unan ̀ n urm\, de c\tre vigilentele orga-niza]ii de copyright americane, auap\rut altele, iar un sistem fastidios[i prea pu]in corect de `ncurajarematerial\ a celor care `ncarc\ dis-curi ilegal face ca num\rul lor s\r\m`n\ relativ constant. Pe un ase-menea blog, numai `n decembrie tre-cut, am g\sit `nc\rcate, la dispozi]iaamatorilor, `ntreaga edi]ie Sibelius acasei de discuri BIS (69 de CD-uri), 146de discuri Decca din seria Double Al-bum [i 317 discuri ale companiei Or-feo! Cel care `ncarc\ o colec]ie de dis-curi, de preferin]\ cu link-uri c t̀ mainumeroase, este pl\tit de administra-torul ftp-ului, care ̀ [i scoate infinit in-vesti]ia, de la cei care, exceda]i denum\rul de link-uri pe care trebuie s\le acceseze, cump\r\ un abonamentce le permite s\ descarce simultanp`n\ la 20 de link-uri.

Cum nota un analist ̀ n „Wall StreetJournal“, „cele 118 miliarde de stream-ing-uri raportate `n 2013 au generatacela[i venit c t̀ 59 de milioane de al-bume; sau circa o cincime din totalulalbumelor v`ndute `n 2013“. Nu, disculclasic nu moare, venitu rile perceputede pe urma lui migrea z\ ̀ ns\ c\tre al]ibeneficiari dec t̀ cei care ̀ l produc.

Este CD-ul pe cale s\ dispar\,a[a cum prezic de mult\vreme o serie de criticimuzicali, foarte ata[a]ibeneficiilor (at`t spirituale,c`t [i materiale) aleinternetului? Nimic maipu]in sigur, `n lipsa apari]ieiunui suport `nlocuitor real,capabil s\ satisfac\ un ad`nc`nr\d\cinat sim] alpropriet\]ii de bunuri fizice.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Ultimul an de liceu industrial,sf`r[itul trimestrului I, probabil 19,20 sau 21 decembrie 1975. Moin\,cea]\, m`zg\. Plecam din Bucure[tila Cacova, ̀ n buzunar numai cu ba-nii de drum, pu[i deoparte dintimp. Cum, pe vremea socialismu-lui biruitor la ora[e [i sate, nu exis-ta infla]ie, curs de referin]\ orischimb\ri intempestive ale pre -]ului biletelor de transport, socoti-sem exact suma necesar\ c\l\to-riei spre vatra natal\. Nu b\nuiamc\ mult a[teptatul disc nou al tru-pei Phoenix va ie[i pe pia]\ tocmaiatunci. De fapt, era gata de prinvar\, `ns\ noi, elevi cu preocup\riculturale multiple, lu`ndu-ne dup\zvonuri [i unele p\reri sc\pate `npres\ de ini]ia]i, credeam c\-l g\ -sim `n magazine abia prin ianua-rie. S\ descriu starea de spirit dinclipa c`nd, intrat `n libr\ria de peCalea Grivi]ei, vizavi de Gara deNord, am z\rit `n raft coperta dese -nat\ de Elisabeta [i Valeriu Sepi?Cine, dintre rockerii b\[tina[i,poate uita silueta sirenei cu m`naca o lab\ de ra]\, gura c\scat\ a ba-laurului ̀ naripat, piciorul cu ghea r\din]at\ al p\s\rii roc sau calandri-non, pata scarabeului din buricullotusului ori c\p\]`na cerbuluir\pus de regele Phillip? Nici [arpe-le ce-[i ̀ nghite coada, nici cucuvea -u\-lia, nici inorogul zburdalnic nus-au estompat din memorie, iarfor]a imaginii a fost mai puternic\dec`t impactul auditiv. La datac`nd ap\rea discul noi [tiam o bu -n\ parte din piese, le ascultasem peunde se nimerise la concerte, le au-zisem la radio [i deja `nv\]asemtex tele lui {erban Foar]\ & AndreiUjic\. A fredona metafore despreanimale fantastice ne d\dea unsen timent ezoteric; s\ le vedemimaginate de-un grafician, m\carc\ el prelua sugestii din vechi des-ene medievale, `nsemna un ade -v\rat [oc educativ. Explica]ia e ba-nal\: prea pu]ini dintre vie]uitoriiepocii aveau acces la surse

adev\rate de cultur\, majoritateaera alc\tuit\ din „copii s\raci [isceptici ai plebei proletare“...

Limpezindu-mi-se treptat ochiin\uci]i de bestiarul magic, m-a iz-bit amarnic umilin]a de-a nu aveabanii de cump\rare. Detaliul c\ nuposed pick-up, ca s\ am pe ce `n -v`rti placa, era neglijabil. Doar num\ `mpiedicase `n trecut s\ achi -zi]ionez celelalte LP-uri semnatede Phoenix, Progresiv TM, Sfinxori FFN. Am ie[it din magazin cusenza]ia de proscris al paradisului.Am`narea volupt\]ii nu f\cea par-te din programul meu de via]\.Probabil c\ de-asta Dumnezeul roc-kerilor, care poart\ [i numele Yah-veh, a trimis la peronul unde a[tep-tam am\r`t plecarea unui tren ar-hiaglomerat, doi con s\teni. Am`n -doi urmau cursuri postliceale deelectroni[ti. Ulterior au lucrat `ncadrul coopera]iei me[te[ug\re[ti,repar`nd radio-tv. Unul are azi unmic atelier propriu. El m-a salvatatunci, `mprumut`ndu-mi cei 52 delei necesari. El m-a salvat [i deu -n\zi, remediind o hib\ ivit\ la re-punerea `n func]iune a vechiuluipick-up Tesla, pe platanul c\ruia fi-xasem un exemplar din primaedi]ie Cantofabule (cum s-a tip\ritini ]ial titlul), primit cadou de Cr\ -ciun din partea unui coleg care m-a r\bdat lunile recente l\ud`nd vi-nilul `n dauna CD-ului...

Ce scurt\ a fost vacan]a aceeaf\r\ pic de z\pad\, c`nd am ascul-tat discul pe la diver[i cons\teni,care `mi permiteau, z`mbind mi-lo[i, s\ stau singur `n „camera debun\“, unde ]ineau ca obiect de luxvreun pick-up mono, cu difuzorul`ncorporat `n capacul de culoaregri sau bej. Habar n-am cum se au-zea sunetul din p`lnia cu gura pro-tejat\ de-o p`nz\ [i-un plastic trafo-rat; sigur este c\ am `nv\ ]at toateversurile, riff-urile chitarei, rafale-le tobelor [i pulsa]iile basului. C`ndm-am `ntors la liceu, le imitam cumult talent.

~nc\ pot fluiera efectele demoog-synthesizer, ̀ ns\ arhitecturastr\lucitoare a clapelor e greu deref\cut chiar [i de meseria[i. Numir\ pe nimeni c\, f\r\ GüntherReininger, Phoenix-ul a devenit oaripat\ oarecare...

Darulmagilor


teatru « 7

De[i l-am v\zut de, cred, trei ori,n-am apucat niciodat\ s\ scriu calumea despre el. L-am a[ezat `ntoate topurile personale, pe pozi]iide frunte, i-am felicitat pe realiza-tori, i-am [i invitat, ca selec]ioner,la edi]ia cu num\rul [ase a Festiva -lului Interna]ional de Teatru pen-tru Publicul T`n\r (FITPT), dar, `nv`rtejul at`tor evenimente ale anu-lui trecut pe care trebuia s\ le co-mentez, acestuia nu i-am acordat aten]ia critic\ meritat\. O fac acum.

Pe Andrea Gavriliu am desco -perit-o `n ultimul ei an de stu -den]ie, la Cluj-Napoca, la clasa luiMiklos Bacs de la „Babe[-Bolyai“,cu care a prezentat la FestivalulPledez pentru Tineri de la PiatraNeam] o produc]ie de licen]\. A lu-at [i premiul de interpretare lasec]iunea {coli de teatru, iar Tea -trul Tineretului a angajat-o imediat.Niciunii nu ne-am `n[elat `n pri -vin]a ei, iar Bucure[tiul [i `n treaga]ar\ au descoperit-o `n me ga suc -cesul aceluia[i Teatru al Tineretu-lui, Herr Paul, realizat de RaduAfrim. C`nd cl\direa teatruluipietrean s-a `nchis temporar pen-tru lucr\ri de repara]ii, Andrea s-a

dus la Bucure[ti, la UNATC, la unmaster de coregrafie. Avea back -ground-ul necesar, f\cuse liceu decoregrafie la Cluj, iar studiile apro-fundate din capital\ i-au cizelat ce-va ce avea nativ. ~n cazul ei nu evorba numai de capacitatea de-adansa remarcabil, ci [i de talen tulde-a g`ndi coregrafic, de-a crea. {imai are ceva special Andrea Ga -vriliu, ceva ce nu mul]i dansatoriromâni au, calitatea de a interpretateatral, de-a topi `n reprezenta]ieteatru [i coregrafie. Despre {tefanLupu [tiu c\ e din Sf Gheorghe,unde a descoperit c\ e pasionat deteatru gra]ie arti[tilor de la „An-drei Mure[anu“, a studiat [i el Ac-torie la Cluj. Acum e `n trupa de laTeatrul Mic, unde a intrat `n urmaunui concurs desf\ [urat pe parcur-sul a trei zile, la care au participat450 de candida]i! {i mai [tiu c\ e unt`n\r cu o disciplin\ profesional\ [imoral\ exemplar\, care-[i ]ine`ntotdeauna cu v`ntul. Lucru at`t derar `n jurul nostru! {i c\ e un t`n\rtot at`t de talentat [i de motivat pre-cum Andrea Gavriliu pe care o„reaz\m\“ `n Zic Zac.

O joac\ serioas\

~nt`lnirea lor `n realizarea acestuispectacol e una dintre acelea carefac ca lucruri minunate s\ se pro-duc\ `n lumea artistic\ autohton\.Rareori ]i-e dat s\ consta]i c`t s`ntde potrivi]i doi interpre]i, cum con-soneaz\, cum se armonizeaz\ ̀ ntr-oreprezenta]ie `n care totul se des -f\[oar\ cu precizie de ceasornicelve]ian. A nu se `n]elege de aici c\ar fi ceva mecanic! Nici vorb\! To-tul e firesc, fluid, spumos [i, maiales, at`t de viu! E o joac\, dar ojoac\ serioas\, ̀ n care nimic nu e lavoia `nt`mpl\rii. Scenariul core-grafic urm\re[te doi tineri de azi ̀ nipostaze fire[ti pentru v`rsta [i pre-ocup\rile lor. Cadrul e interiorulunui club, `n care un DJ extrava-gant mixeaz\, secven]\ dup\ sec -ven]\, momente caracteristice

oric\rui june contemporan: job,clubbing, iubire, dezam\gire, ab-surd. Parcursul e dinamic, perfectcontrolat de cei doi dansatori, e ani -mat [i surprinz\tor pe fiecarecadru privit. Imaginat [i executatimpecabil de doi arti[ti pe caremul]i dintre confra]ii de breasl\,indiferent de v`rst\, ar trebui s\-iinvidieze. Unii ar trebui chiar s\ selase de meserie ori, dac\ vor s\ con-tinue, s\ trateze profesiunea cumult\ aten]ie. S`nt [i c`teva cuvintecare se aud, nu prea multe, doarat`t c`t performerii s\-[i mai trag\sufletul: `n suita de vorbe s`nt com-binate ludic ziceri de duh, de ex-trac]ie popular\ ori cult\. Tot `njoac\, tot foarte serios, pentru c\jocurile cele mai reu[ite s`nt cele pecare le lu\m foarte `n serios. Totulagrementat cu umor. {i cu multspirit. {i cu bun-gust!

C`nd `i prive[ti pe Andrea [i pe{tefan dans`nd, ui]i c\ exist\ gravi-ta]ie. Le prive[ti trupurile careparc\ zboar\, se curbeaz\, apleac\,pliaz\, r\sucesc `n cel mai firescmod. O cravat\ devine obiect sce-nic, izvor de amuzament. Un scaun,o mas\ s`nt p\r]i `n decor, dar de -vin [i puncte de sprijin cu valen]esimbolice. Inclusiv masa de mixaj aDJ-ului, prezen]a lui, interven]iilelui de personaj de suport al prota -goni[tilor.

Un spectacol carecreeaz\ dependen]\

Ce s\ `ncadrezi spectacolul `ntr-ocategorie stilistic\: teatru dansat,teatru coregrafic, dans contempo-ran, teatru dans? L-ai ̀ nghesui ̀ ntr-unpat procustian care oricum ai face,nu i s-ar potrivi. E at`t de ori ginal,at`t de plin de vitalitate `nc`t te totcheam\ s\-l revezi. Creeaz\ depen-den]\. Are un ingredient care lelipse[te at`tor altora: e n\scut dinpasiune artistic\ pur\, de cea mai`nalt\ clas\. ~]i transfer\ o energiepozitiv\ senza]ional\, cathartic\aproape. Te determin\ s\ ba]i com-pulsiv ritmul cu v`rfurile picioa -relor ori ale degetelor de la m`n\;nu-]i po]i desprinde de pe retin\ima gini din reprezenta]ie. Acesta eefec tul Zic Zac asupra mea. Nu m-a[ mira s\ merg s\-l rev\d de altec`teva ori.

Zic Zac, de v\zut [i rev\zutAm v\zut Zic Zac al Andreei Gavriliu [i {tefan Lupu de mai multe ori, la c`tevaintervale de timp, dar de fiecare dat\ cu aceea[i `nc`ntare. Spectacolul acestor doitineri, plus Gabriel Costin, care li se al\tur\ `n distribu]ie, `]i arat\ c\ teatrulromânesc, a[a p\c\tos cum este el `n acest moment, are speran]\. C\ exist\ arti[tila `nceput de carier\ care fac totul [i `nc\ ceva pe deasupra pentru a se puteaexprima creator, pentru a-[i `mplini chemarea.

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

8 » interviu


Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

Mi-a pl\cut o prezentare, numai [tiu unde am g\sit-o [inici nu o mai g\sesc, dar [tiusigur c\ exista aceast\ aso -ciere: Amazoanele – un romande Adriana Babe]i [i mi s-a p\ -rut inspirat\, pentru c\ Ama-zoanele, un studiu `n defini-tiv, are [i aceast\ calitate: esteo poveste. Cum a]i lucrat lapartea aceasta plezirist\, na -rativ\?

Pl\cere, pl\cere, dar am scos-ogreu la cap\t, tocmai la capitolul„poveste“. Cartea despre amazoanee, `n inten]ie, un studiu, deci o car-te academic\, blindat\ bibliografic,`ns\ nu a[ fi dorit s\ adoarm\ lu-mea pe ea. Sigur c\ tot ce str`nse-sem `n at`]ia ani de documentaredespre femeile r\zboinice mi sep\rea interesant, ba chiar palpi-tant, dar problema era cum s\ facdintr-un subiect oarecum nou lanoi o carte cu dou\ focoase, care, laprima vedere, se pot distruge reci-proc: unul savant [i altul, hai s\-ispunem, de larg acces. Deci cum s\`mbin dou\ exigen]e care se cambat cap `n cap? O [ans\ de start erachiar subiectul, c\ci despre ama-zoane nu prea exist\ studii la noi,cu toate c\ interesul publiculuipentru femeile lupt\toare a crescut

`n ultimii ani, de c`nd ele au inva-dat ecranele, ba chiar paginileunor c\r]i de mare succes, cum eMillenium-ul lui Stieg Larson.

Deci cum, pe ce ton s\ spun po-vestea amazoanelor [i s\ o aduc dinvechime p`n\ azi? Mult\ vreme amcrezut c\ o pot face la persoana`nt`i, dar la recitire mi-am dat sea-ma c\ era ceva excesiv `n timbru,prea agresiv [i cumva ]an]o[, chiardac\ intra `n rezonan]\ cu stilul fe-telor rele despre care scriam. Dars\ o ]ii a[a pre] de peste 700 de pa-gini (c`t a ie[it `n final tip\ritura)era cam aiurea. Apoi, trebuia orga-nizat\ `n crescendo tensiunea, c\ciaveam enorm de mult\ informa]iebrut\. Cum s\ o structurez, cum s\ordonez capitolele pentru ca mate-ria s\ curg\ coerent, dar tot maicaptivant? {i unde s\ las textul ([icititorul) s\ respire pu]in, s\ se re-laxeze dup\ bombardamentul cuinforma]ii? N-a fost simplu, darcred c\ am g\sit o solu]ie atuncic`nd am construit Amazoanele. Opoveste ca la cartea militar\, dup\o `ntreag\ strategie, care se vededin chiar titlurile capitolelor:

`mb\rb\tare, atac, incursiune, con-traatac, `ncercuire, asalt, parad\,retragere. ~n interiorul lor am epi-cizat c`t s-a putut, dar am [i anali-zat, interpretat, explicat.

Dac\ sun\ ceva a un fel de proz\,asta se `nt`mpl\ – deliberat – `n pri-mul [i ultimul capitol al c\r]ii, `n~mb\rb\tare [i Retragere. Acolo`nfiripez o parte din povestea scrie-rii Amazoanelor, dar [i din ce mi s-a`nt`mplat mie `n toat\ istoria asta.S`nt singurele fragmente (scurte,de altfel) scrise la persoana I. ~nrest, se vede o neutralitate pe carecred c\ am mimat-o (gramatical)suficient de abil. Am `n]eles c\, `nciuda aspectului masiv care poatesperia, `n ciuda notelor de subsol [ia bibliografiei, cartea s-a v`ndut,iar parte din cititorii cu care m-am`nt`lnit mi-au spus c\ au parcurs-ou[or [i cu pl\cere.

Este [i o carte despre dumnea -voastr\? Sau, formul`nd altfel,sunte]i o amazoan\?

Elena drag\, orice carte pe careo scriem, chiar [i o carte de bucate,

spune ceva despre noi. P`n\ [i volu-mele f\cute `n regim de mercena-riat, adic\ executate la comand\(cum a fost, `n cazul meu, Dandys-mul. O istorie) ne developeaz\. Unochi atent, f\r\ s\ se av`nte `n maripsihanalize, dibuie destul de repe-de ce ne m`n\ `n lupt\. Dac\ m-a[citi cu privire str\in\, la rece, f\r\s\ [tiu cine e A.B., a[ spune rapidc\ autoarea c\r]ii Amazoanele. Opoveste are c`teva probleme. Recu-nosc, le are. Adic\ le am. Aparent,a[a cum m\ mi[c `n decor zi de zi,acas\, pe strad\, la facultate sau `nredac]ie, s`nt tot ce poate fi maiopus unui spirit belicos, indepen-dent, nesupus. M\ recunosc casclav\ perfect\ a datoriei, `mpleti-cit\ printre sarsanale, u[or h\b\u -c\ din cauza miopiei, grijulie cuceilal]i. Vai de capul meu, s\r\cu]ade mine. Dar cine m\ cunoa[te mai`n profunzime [tie c\ am ceva o]elitca o lam\, care st\ ce st\ ascuns,dar [i c`nd iese... Ei bine, cartea as-ta cred c\ e teaca sabiei care (celpu]in noaptea, `n vise) m\ ajut\ s\`mi croiesc p`rtie pe c`mpul delupt\ care s`nt chiar eu.

{i f\r\ s\ vreau, dup\ ce ampus aceast\ `ntrebare, deschi -z`nd un interviu vechi-vechidin „Observator cultural“,iat\ ce g\sesc (Svetlana Câr - s tean): „~ntr-o conversa]ie cuAdriana Babe]i, te «love[ti»simultan de modestia ei natu-ral\ [i de un suflu vital cople -[itor, `ntr-un cuv`nt de voca -]ia sa de amazoan\ deghizat\`n Cenu[\reas\. Sau de Nikitadeghizat\-n Sarsanela“. V\reg\si]i aici?

P\i, da. Asta cu Nikita [i Sarsa-nela ne-a ie[it atunci la fix.

E de bine sau e de r\u? (s\ fiiamazoan\)

{tiu eu ce s\ zic acuma, dup\ ceam citit mii de pagini (cele maimulte scrise de b\rba]i) despre fe-meile r\zboinice? Ca `n bancul cuciobanul ardelean, cu oile albe [inegre, zic c\ e [i de bine, [i de r\u.Depinde de unde prive[ti proble-ma. Dac\ o prive[ti chiar de pe co-perta c\r]ii, de un magnific kitschneo-clasic, [i `l vezi pe `ngerel, un

INTERVIU CU ADRIANA BABE}I

Amazoanele [i sabia din vis De c`te ori m\ g`ndesc lace tip de literatur\ `miplace, `mi vine automat `nminte Adriana Babe]i.Adic\ acea literatur\despre lucrurile pe care leiubim f\r\ a ne fi ru[inede ele (c\ doar de-aia leiubim necondi]ionat, ca s\nu ne jen\m cu ele), chiardac\ acestea s`nt c\l\torii,c\r]i, cuvinte, amintiri,obsesii sau... comestibile.Este literatura pe care ocitesc cu cea mai marepl\cere (mai s`nt c`]ivaautori, unii dintre eipublica]i poate nu chiarat`t de `nt`mpl\tor `ncolec]ia pe care AdrianaBabe]i o coordona laPolirom `mpreun\ cuCornel Ungureanu, „Atreia Europ\“), esteliteratura pe care a[ vreas\ o scriu.

interviu « 9


putto dr\g\la[, cum se smiorc\ie [i`[i [terge lacrimile de mila r\zboi-nicei Clorinda care `[i d\ duhul `nbra]ele uciga[ului Tancredi, [tiiclar c\ e r\u s\ fii amazoan\. Dardac\ cite[ti alte pove[ti (e drept,cam pu]ine), unde r\zboinicele bi-ruie [i `[i organizeaz\ o lume dup\pofta inimii, obiditele din noi chiu-ie de bucurie c\ m\car a[a li se facedreptate. Oricum ar fi, Amazoane-le. O poveste nu e o carte militant\la scen\ deschis\. Dup\ ce o duce lacap\t, cititorul e liber s\ discearn\[i s\ aprecieze dac\ amazoneritul ede bine sau de r\u.

Acum o m\rturisire: de c`teori m\ g`ndeam la Femeia `nro[u, cam asta era imagineape care v-o asociam: de ama-zoan\. Poate pentru c\ era]i`ntre doi scriitori pe care ìadmiram [i mi se p\rea omare fapt\ de vitejie s\ scrii(s\ te lup]i) cot la cot cu ei, darcu diferen]a de gen de rigoare.V-a]i sim]it astfel?

Nici pe departe, fiindc\ ne`n]elegeam ca fra]ii [i ne luam a[acum eram, cu toate sl\biciunilenoastre. Nu a existat `ntre mine [icei doi Mirci (Nedelciu [i Mih\ie[)vreo competi]ie, vreun joc de pute-re, vreun orgoliu. A[a ceva se `n -t`lne[te foarte rar, mai ales c`nd evorba de trei scriitori extrem de di-feri]i ca temperament. Chiar credc\ a fost o mare isprav\ s\ st\m to]itrei `n cantonament pre] de 19 zile(din care 17 am scris ̀ n draci la [asemìni un roman cap-coad\ de 600 depagini dactilo), s\ ̀ mp\r]im acela[ispa]iu din locuin]a mea [i s\cl\mp\nim zi [i noapte la ma[inile

de scris, s\ ne citim reciproc pro-duc]iile, s\ ni le facem praf undeera cazul [i s\ le rescriem f\r\ s\c`rtim. Nu ne-am luat unul altuiaaerul, de[i aveam stiluri de via]\total diferite (de la faptul c\ MirceaNedelciu fuma pe rupte [i lucranoaptea, c\ Mih\ie[ ac]iona `n tr-unritm de func]ionar imperial, cu orefixe pentru scris, citit, m`ncat, p`n\la stilul meu cam fug\rit [i bezme-tic, c\ci eram [i gazd\, [ef\ – al\ -turi de mama – la serviciul de apro-vizionare [i la popot\). {i totu[i nune-am certat nici m\car un minut.E drept, `n mine a ap\rut o `nd`rji-re amazonic\ ̀ n clipa c`nd am ̀ nce-put scrisul propriu-zis. Normafiec\ruia era de c`te 10 pagini pe zi,dup\ ce structura fusese – `n mare– stabilit\. Or, eu scriam ̀ n generalfoarte greu [i foarte pu]in. C`nd i-am auzit pe b\ie]i cum cl\mp\neaustereo din camerele `nvecinate, deparc\ ar fi fost ni[te dactilografe [icum paginile lor curgeau una dup\alta, am crezut c\ `nnebunesc depanic\. Dup\ o zi de blocaj total,mi-am dat drumul cu spor, ajutat\[i de o mic\ amfetamin\ dintr-unmedicament care se g\sea pe toategardurile, ca s\ le dovedesc b\ie -]ilor c\ pot ]ine pasul cu ei. {i l-am]inut. Dar m-au sprijinit `n primulr`nd prietenia [i `ncrederea lor,`n]elegerea perfect\ dintre noi [imodelul de profesioni[ti ai scrisu-lui pe care mi l-au servit f\r\ s\vrea.

Pentru c\ rezerva]i pagini dincarte descrierii amazoanei deast\zi, m\ g`ndeam s\ o apro -piem [i mai mult: România,2014. A[adar, o amazoan\,

ast\zi, `n România: cum e?(Cine e?)

Amazoane a[a cum le-au imagi-nat vechii greci e greu de g\sit `nRomânia, chiar `n 2014. Ar trebuis\ fie f\pturi antrenate de mici pen-tru r\zboi, c\l\re]e barbare plinede cruzime, cu un s`n amputat, cas\ poat\ m`nui mai bine arcul [ilancea, femei care ur\sc din r\spu-teri b\rba]ii, pornesc campanii`mpotriva lor, ì fac prizonieri [i fieì ucid, fie ì p\streaz\ pentrupr\sil\ [i, dup\ ce ì mutileaz\, ìtransform\ `n supu[i. ~n lumeaaceea guvernat\ de femei, b\rba]iistau acas\, ]es, fac m`ncare, cresccopiii, `n timp ce femeile pleac\ la

r\zboi sau v`n\toare. ~n mare, \staar fi modelul. Dac\ lu\m pe r`ndfiecare fragment care le descrie pevechile amazoane, se vede limpedec\ ele nu mai exist\ printre noidec`t stilizate. Sigur c\ ̀ n tot ce ]inede emanciparea feminin\, `n oriceact de bravur\, independen]\ [ifor]\ manifestate de femei spe-ciali[tii pot `ntrez\ri o matrice detip amazonic. Dar e mai mult o fi-gur\ de stil. Un singur exemplu.Puzderie de fete [i femei se antre-neaz\ azi pentru tot soiul de`nfrunt\ri corp la corp ori cu armesau c\l\resc ca ni[te zmei. S`nt`ns\ ele cu adev\rat amazoane?Doar metaforic, pentru c\ scopurile

ac]iunilor respective [i toate cele-lalte tr\s\turi le `ndep\rteaz\ multde vechile r\zboinice. Nici m\carV\duvele negre, teroristele sinuci-ga[e din Caucaz, nu pot fi compara-te cu str\-str\bunele lor.

„~n toate epocile a fost multmai greu s\ fii femeie dec`tb\rbat.“ Spune]i asta [i din(propria) experien]\ sau doardin c\r]i?

N-am spus-o neap\rat eu, ci,`ntr-un fel sau altul, sute de autori,fie ei femei sau b\rba]i. Dar cred c\a fost [i `nc\ este a[a. O spun [i dinproprie experien]\, dar [i din citite.

„Nici acum nu `mi vine s\ cred c\ am terminat cartea asta“De ce tocmai amazoanele pentru ocercetare de... c`]i ani?

Povestesc pe c`teva pagini, `n primulcapitol, ~mb\rb\tare, cum am ajuns acumaproape 30 de ani la amazoane. Mai multdintr-o `nt`mplare, de la invita]ia lui DanH\ulic\ s\ scriu un eseu despre fort\re]epentru revista „Secolul 20“. Eseul nu l-ammai scris, dar tot citind despre asedii, amproiectat o carte despre arme [i litere. Iarmodelul care trebuia s\ m\ fortifice pen-tru o asemenea aventur\, amazoana, m-acucerit total. De c`nd am [tiut c\ voi scriedespre amazoane [i p`n\ `n clipa c`nd amtrecut efectiv la redactarea c\r]ii au tre-cut ani buni. Vreo 25. Documentarea se-rioas\ s-a accelerat `n ultimii cinci ani,iar redactarea propriu-zis\ a durat camtrei ani. Ritmul din 2013 mi-a dep\[it toa-te a[tept\rile (`n ce prive[te propria mearezisten]\ la scris), pentru c\ am stat zil-nic cam 12-14 ore la computer. F\r\ supor-tul prietenilor din Timi[oara, dar [i f\r\proptele puse de minunata echip\ de la

Polirom, `n frunte cu nepre]uita Ema Stoleriu, n-a[ fi biruit. A fost cel mai maretriumf `n b\t\lia cu mine `ns\mi. Cu pu-tin]ele mele reale, cu o anumit\ lentoare,cu toate inhibi]iile [i complexele din mi-ne. Drept s\ spun, nici acum nu `mi vines\ cred c\ am terminat cartea asta.

Cum de nu a]i abandonat? Ce v\ ]ine`ntr-un proiect care se `ntinde peani buni [i al c\rui cap\t nu `l ve -de]i?

Nu le-am abandonat pe amazoane at`tavreme pentru c\ `mi pl\cea tema [i pen-tru c\ se tot adunaser\ mun]i de biblio-grafie prin dosarele mele. Dar `ntre timpam scris [i publicat mai multe c\r]i, amcoordonat c`teva proiecte de cercetaresau am participat la altele, toate finalizatecu ni[te volume. Nici una din temele decercetare nu avea ̀ ns\ vreo leg\tur\ cu fe-meile r\zboinice. Dar ele erau acolo, ̀ ntr-uncotlon din mintea mea [i tic\iau ca obomb\ cu ceas. Semn clar c\ trebuia s\

vin\ vremea s\ le dezamorsez. {i a venitp`n\ la urm\. Cum sper s\ pot t\ia c`t mairepede firele potrivite pentru `nc\ dou\proiecte care `mi tot tic\ie prin cap, ca nucumva s\ explodeze `nainte de vreme, cumine cu tot.

Dar ce v-ar face s\ v\ opri]i?

Faptul c\ a[ putea s\ nu mai v\d (lapropriu). ~ns\ am `n]eles c\ [i pentru unasemenea dezastru s-ar g\si solu]ii. Sau,dimpotriv\, m-a[ opri definitiv dac\ m-arizbi o mare str\luminare, `n urma c\reiaa[ dob`ndi cea mai clar\ vedere despreiluzia [i capcanele `n care te arunc\ orgo-liul de a scrie.

A]i scris despre m`ncare, despresaco[e [i sarsanale, a]i fost g\in\ [ibuburuz\. De ce?

De bucurie [i din poft\ de via]\. Dinumor [i chef de joac\. Dintr-un soi demic\ nebunie. De team\.


10 » carte

La noi, c`nd scriu vedetele

Florin Iorga

~ns\ lucrurile s`nt ceva mai com -plicate. Pe de o parte, fanii ve -detelor `n discu]ie se vor `nghesuis\ le g\seasc\ uria[e merite lite -rare chiar [i acolo unde acestealipsesc cu muuult\ des\v`r[ire. L-a[putea da ca exemplu pe domnulTudor Chiril\, `ns\ m\ tem s\ num\ lin[eze admiratoarele sale...A[a c\ mai bine m\ ab]in. Pe dealt\ parte, neprietenii starurilorlocale ce se `nham\ la condei voravea grij\ s\ le desfiin]eze zv`culscriitoricesc `n mod metodic sauira]ional, dup\ gust. Mihaela R\ -dulescu [tie la ce m\ refer. ~ntre -ba]i-o! Dar putem admite cu u[u -rin]\ c\ este oarecum natural camasa fanilor s\ se extazieze, cititoriiinstrui]i s\ str`mbe din nas doar laauzul vreunui demers literar devedet\, iar critica s\ ignore. Nu-inimic nemaipomenit `n asta.

Cazul special Mircea Diaconu

Ei, cu Diaconu e ceva mai greu.Asta pentru c\ nu posed\ je m’enfiche-ismul lui Tudor [i nici nu esteprintre b\rba]i ceea ce este R\du -lescu printre femei. Dar, practic, ceeste Diaconu? Adic\ ce [tim noidespre el? P\i, ca s\ spunem ca la[coal\, [tim despre Mircea Diaco -nu c\ este actor. Unul bun. Sigureste bun, pentru c\ a fost asociatat`t de des cu „mon[trii sacri aiscenei [i cinematografiei româ -ne[ti“ (sigur a]i mai auzit sintagmaasta!), `nc`t aproape c\ se confund\cu ei. ~n rest, am mai auzit c\ estesau a fost director de teatru, Not ta -ra parc\, [i profesor. De asemenea,

a intrat `n politic\, a fost chiarministru la un moment dat, acumfiind senator.

}in`nd cont de toate acestea,ceva `]i spune c\ ri[ti desfiin]`ndu-iapuc\turile literare f\r\ s\ ̀ l cite[ticu aten]ie. Ca s\ zic a[a, merit\asta m\car pentru rolul din Filan -tropica. A[adar, judec`nd la rece [itrec`nd peste sentimentele con tra -dictorii de simpatie/anti patie, areni[te prezump]ii mai favora biledec`t multe alte cele brit\]i cu ve -leit\]i literare. Deci chiar tre buiecitit `nainte de a-]i da cu p\rerea. V-am spus c\ e mai greu cu el!Noroc c\ La noi, c`nd vine iarnaare doar 170 de pagini.

Cu ideile preconceputepe mas\

Nu m\ pronun] despre {ugu bina(1977), Scaunul de p`nz\ al acto -rului (1985) sau ~n Bu cu re[tii deodinioar\ cu Mircea Diaconu(1998). Nu le-am citit [i, recunosc,p`n\ de cur`nd nici nu [tiam despreele. {i, dac\ nu `mi era recoman -dat\ de c\tre o persoa n\ „de`ncredere“, n-a[ fi pus m`na nici peLa noi, c`nd vine iarna.

Trebuie s\ recunosc `ns\ c\,citind-o, la mine a venit... surpriza.~mi construisem involuntar, a]i`n]eles din r`ndurile de mai sus, unorizont al a[tept\rilor vag optimist,adic\ m-am `narmat cu bun\ voin -]\, dar f\r\ a l\sa deoparte toateideile preconcepute. Eram `ns\ de -parte r\u de feeling-ul „`n cep s\ ci -tesc o carte“. Am sim]it mai cur`ndc\ nu fac dec`t s\ acord o [ans\unui non-scriitor, c\ fac cumva oprob\ de generozitate. Ori cum, mis-a p\rut, o gene rozitate mult mai

mare dec`t `n cazul unui debutantdespre care n-am auzit absolutnimic. {i, oroarea ororilor, m-amtrezit c\ am f\cut eroarea erorilor.~mi convine sau nu, trebuie s\ ad -mit c\, cel pu]in ̀ n volumul de fa]\,Mircea Diaconu este nu scriitor, cifoarte scriitor.

Poveste desprereceptarea pove[tii

{ti]i cum s`nt primele 30-40 depagini ale unui roman, nu? Cam caprimele 10-15 minute ale unui filmv\zut pe calculator: evaluative.~ncerci s\ ̀ ]i dai seama dac\ ̀ ]i pla cesau nu. Cau]i s\ te l\mure[ti dac\merit\ s\ mergi p`n\ la cap\t. ~ns\nu totdeauna te dumire[ti `n in -tervalul scontat. {i ajungi uneoris\ te ui]i chiar mult mai mult, f\r\s\ ̀ ]i fie foarte clar dac\ este pe gus -tul t\u, dac\ faci bine pierz`nd tim -pul cu el `n loc s\ dormi. {i conti -nui. Apoi, n-ai putea spune c`ndanu me, consta]i c\ te-a prins [i c\ eo prostie s\ te culci tocmai acum.P`n\ s\ ajungi la jum\tate `]i placede-a binelea. E interesant. ~n fine,undeva spre trei sferturi ̀ n]e legi c\ai dat peste un film genial. Sprefinal e[ti lihnit s\ vezi dez no d\ -m`ntul, iar c`nd ruleaz\ ge nericulmori de `nc`ntare c\ ai avut partede o poveste frumoas\ zis\ cumtrebuie [i prin cap `]i str\ fulger\`ncruci[ate idei despre cum ar fiputut continua.

Ei, cam a[a stau lucrurile [i `nceea ce prive[te romanul La noi,c`nd vine iarna. Nici nu con[tien -tizezi c`nd `]i devine evident c`t debine este scris. Primele 30-40 de pa -gini evocate anterior curg prea bi ne[i, `n consecin]\, prea repede ca s\ai vreme s\ te g`nde[ti, s\ evaluezi.Povestea merge repede [i e[ti preacurios. Intr`nd `ns\ `n miezul s\u,„acomod`ndu-te“, prinzi a-i sim]istructura [i `]i place, la naiba. Mair\u, te atinge zdrav\n la coardasensibil\. Pentru c\ s`ntem sensi bilila copii. {i la cei suferinzi de boal\,dragoste [i foame s`ntem ̀ nc\ [i maisensibili. Iar dac\ ino cen]a lorcontrasteaz\ cumplit cu duritateavremurilor `n care au de copil\rit,efectul este [i mai puter nic.

|sta e un indiciu clar c\ te afli ̀ nfa]a unui scriitor care [tie foartebine ce face. Cum face este alt\treab\.

Mic exerci]iu de `ncadrare

Nu vreau s\ se ̀ n]eleag\ c\ s`nt puspe zis vorbe mari, `ns\ ro manul luiMircea Diaconu – am uitat s\ spunc\ nu-i o noutate, ci o reeditare –mi-a adus aminte de {oareci [i

oameni. Este vorba doar desprec\utarea involuntar\ a unor repere[i a unor similarit\]i, despre rezo -nan]ele pe care le poate produce olectur\ captivant\. Dife ren]eledintre bijuteria lui Stein beck [i Lanoi, c`nd vine iarna s`nt nenu m\ -rate [i, desigur, se cuvine s\ p\s -tr\m propor]iile. Una dintre dife -ren]ele majore, demn\ de sem na -lat, este aceea c\ romanul luiDiaconu a reu[it s\ fenteze cenzura –`ncurcate s`nt c\ile literare alesistemelor totalitare! (vezi Scriitor`n comunism de {tefan Agopian) –[i a ap\rut pentru prima oar\ `n1980, la Editura Ion Creang\, specia -lizat\ `n literatur\ pentru copii.Comune r\m`n `ns\ zbuciumulcelor oropsi]i `ntr-un fel sau altul,visele, naivitatea, umilin]a [i ne [an -sa de a te fi n\scut `n circumstan]eprea pu]in avantajoase.

Compara]ia `ns\ se opre[te aici,c\ci lumile s`nt perfect diferite.Diaconu vorbe[te despre greii ani’50 din România, v\zu]i prin ochiiunui b\iat cu privirea c`nd la cer,dup\ avioane, c`nd dup\ Aluni]aCristescu, fata cheal\ care [i-a ad -ju decat prima lui dragoste, c`nd lau[a pe care abia a[teapt\ s\ o maitr`nteasc\ tat\l absent din motivepolitice. Saltul de la bucuria since -r\ la regretul amarnic sau cel de laprofunda ne`n]elegere a lumii adul -]ilor la marile revela]ii ale celormici este f\cut `n fraze de o simpli -ta te incredibil\, susceptibile de o`ndelung\ elaborare. Sau, ca s\ spunlucrurilor pe nume, La noi, c`ndvine iarna este scris\ de-a dreptulcuceritor.

Mai mult nu merit\ dezv\luit,trebuie citit. {i dac\ Mircea Dia -conu prefer\ ca posteritatea s\ `lre]in\ ca actor [i politician, estetreaba lui. Personal a[ prefera s\ `lre]in\ ca scriitor [i actor. ~ns\aceasta este doar treaba mea.

Mircea Diaconu, La noi, c`nd vine iarna,colec]ia „Fiction Ltd“, Editura Polirom, 2013

PE SCURTAsul de pic\ selanseaz\ la Bra[ovMiercuri, 22 ianuarie, la ora17.00, la Libr\ria Okian din Bra -[ov (Str. Mure[enilor nr. 1), va avealoc lansarea volumului Asul depic\: {tefan Aug. Doina[ semnatde George Neagoe, ap\rut recent`n colec]ia „Critic\ [i istorie li -terar\“ a Editurii Cartea Româ -neasc\, disponibil [i `n edi]iedigital\. Vor lua cuv`ntul, al\ -turi de autor: Andrei Bodiu, Adri-an L\c\tu[, Georgeta Moarc\s.

Asul de pic\: {tefan Aug.Doina[ este una dintre primeleanalize ample, aproape complete[i nep\rtinitoare ale rela]iei`ncurcate a unui scriitor româncu Securitatea. Pornind de lapre misa c\ toate monografiilein telectualilor care au activat`ntre 1948 [i 1989 au obliga]ia s\`ncorporeze rela]iile acestora cucea mai represiv\ organiza]ie aMinisterului Afacerilor Internedin perioada comunist\, aceast\lucrare poate constitui un posi-bil model pentru viitoarele mo -nografii consacrate scriitorilorromâni postbelici.

VarujanVosganian despreCartea [oaptelor,la StockholmMar]i, 21 ianuarie, de la ora18.30, la Institutul Cultural Ro -mân de la Stockholm va avea loco discu]ie despre istoria recent\a armenilor, cu prilejul publi -c\rii `n limba suedez\ a roman-ului Cartea [oaptelor de Varu-jan Vosganian, la Editura 2244,`n traducerea lui Inger Johans-son. ~n cadrul ̀ nt`lnirii, VarujanVosganian va dialoga cu OlaLarsmo, Pre[edintele PEN Clu -bu lui Suedez.

La numai trei luni de la apa -ri]ia romanului `n colec]ia „Fic-tion Ltd.“ a Editurii Poli rom,Editura Pre-Textos (Valencia,Spania) a achizi]ionat drepturilede publicare a C\r]ii [oap telor`n limba spaniol\. Al\turi deversiunea spaniol\, a fost publi-cat\ `n septembrie 2011 traduc-erea `n limba italian\ la KellerEditore, iar `n aprilie 2012, tra-ducerea ̀ n limba armean\ la Ed-itura Uniunii Scriitorilor dinArmenia.

Cartea [oaptelor a mai ap\rut`n 2013 la editura austriac\ PaulZsolnay; `n bulgar\, la EdituraAvangard Print; `n francez\ laEditions de Syrtes; `n ebraic\ laeditura Hakibbutz Hameuchad;`n maghiar\ [i ceh\ la Orpheuszdin Budapesta [i Havran dinPraga.

~n general, hai s\ fim sinceri, cam avem o problem\ cuvedetele care simt ele a[a, la un moment dat, c\ ar trebui s\ scrie o carte. Nu [tim de ce li se `nt`mpl\ una ca asta, dar,dac\ nu reu[esc s\ se ab]in\ [i se scap\ la scris, de obicei iesdestul de [ifonate din poveste. De ce? ~n principal pentru c\ele de]in deja celebritatea `n clipa `n care ies cu o carte pepia]\, spre total\ deosebire de scriitorii „cinsti]i“, care ladebut s`nt ni[te nimeni din punct de vedere mediatic.


aniversare « 11

Cu „Suplimentul“ la „Eminescu“

George Onofrei

Nu mi-am preg\tit nimic s\ spun,eram sceptic `n leg\tur\ cu intere-sul lor pentru „buc\t\ria“ unei re-viste culturale. C`t\ vreme unoradintre masteranzii la Jurnalism lise pare activitatea asta cam la fel depasionant\ precum R\scoala de laBob`lna, de ce ar avea un elev asu-prit de teze [i teme, cu un programnesf`r[it de mate, român\, geograetc., chef de „povestea“ noastr\ re-dac]ional\?

M\ `nt`lnesc chiar `n u[a Cole-giului (al c\rui absolvent s`nt) cuprima mea profesoar\ de român\de dup\ gimnaziu, c\reia ì datorez[i unica propunere de exmatricula-re pe motive disciplinare: scrise-sem `n „Opinia studen]easc\“, pevremuri, un articol care descria undasc\l ce preda „marii clasici“. L-aconsiderat ofensator, a[a c\ m-adus (nu chiar de urechi) la dom’ di-rector. Revenind `n zilele noastre,s`ntem pofti]i (cum cerea protoco-lul) `n biroul `n care s-a „negociat“concedierea mea din sistemul li-ceal. Nu [tiu de ce, peste ani, mi-ar\mas `ntip\rit `n minte episodul\sta, parte totu[i din perioada extra-ordinar\ petrecut\ la „Eminescu“.

~ntreb\ri [i comentariisavuroase

M\ `mb\rb\tez totu[i. ~n semestrulal II-lea, clasa a IX-a, citeam [i euprimul num\r din revista „Dile-ma“ („Cultur\ [i politic\“, `ntrecontributori Silviu Brucan), pe ca-re am colec]ionat-o apoi ani lar`ndul. De ce n-ar citi atunci [i cole-gii mei mai tineri de liceu nu doar„Dilema“, dar [i „Suplimentul decultur\“?

Tot protocolul impune ca oas -pe]ii, ̀ nainte de a primi ̀ ntreb\rile,s\ sparg\ ghea]a cu ceva cuvinteintroductive. Mai nou, din cauze ra -diofonice, 11.00 e de obicei ora meade somn. A[a c\ mo]\i ̀ n fa]a claseivorbind ceva despre tiraje, depl`n -g`nd soarta presei scrise [i ì pasezAnc\i responsabilitatea principa -l\: s\ le descrie „copiilor“ activita-tea de zi cu zi de la redac]ie [i ce se`nt`mpl\ p`n\ ajunge revista la tipar.Se dovede[te oricum mai priceput\ca mine `n dialog cu, vorba-ceea,

genera]ia care ne va pl\ti pensia. Re-zoneaz\ cu ei [i chiar ì invit\ s\pun\ `ntreb\ri. O alt\ bun\ [i ve-che prieten\, Lumini]a Gr\dina-riu, m\ surprinde nu numai cu pre-zen]a sa la acest eveniment, ci [i cuo serie de laude despre „Onofreielev“, la auzul c\rora m-am camf`st`cit. ~n curs de exmatricularepentru „delict de opinie“, n-a[ fi zisc\ am fost tocmai un model de ur-mat... Elevii de azi nu mai scriupamflete despre profesori, `n plin\epoc\ multimedia ì `nregistreaz\la ore [i ì dau la televizor.

~ntreb\rile [i comentariile se do-vedesc a fi nu doar peste a[tept\ri,ci chiar savuroase. Ne d\m drumulla limb\. Dac\ ar fi s\ descriu `n to-nul unei compuneri de la [coal\, a[spune: „cel mai mult m-a impresio-nat“ c`nd tinerii au `nceput s\`ntoarc\ pe toate fe]ele subiecteledin „Supliment“, s\ explice foartelimpede de ce stilul unui autor derubric\ le place mai mult dec`tcel\lalt, s\ se `ntrebe unde a dis -p\rut „pozitivismul“ unora dintrecomentatori. Mai mult dec`t at`t,am fost `ntreba]i de ce „un ziar decultur\“ abordeaz\ subiecte politi-ce, c`nd, sus]ineau, lumea cultu-ral\ nu face deloc o cas\ bun\ cupoliticul (simt umbra lui Brucandin „Dilema“ citit\ `ntr-a IX-a).

Anca le spune membrilor clubu-lui „Logos“ c\ a constatat, de-a lun-gul timpului, c\ fiecare cititor `[i„personalizeaz\“ revista: arareorio publica]ie, chiar [i „Suplimen-tul“, mai este citit\ din scoar]\ `nscoar]\, lectura depinz`nd de prefe-rin]e [i, mai ales, de semn\turi. Eu

s`nt mirat de sintagma „ziar de cul-tur\“ aplicat\ publica]iei pe care ociti]i acum, dar explica]ia lor e una„foarte tare“: e ziar pentru c\, spredeosebire de alte reviste, e accesibilunui public larg.

Dac\ ar fi s\ facem un top al au-torilor prefera]i din „Supliment“de c\tre membrii clubului, se de-ta[eaz\ de pluton, evident, Bobi dela F\r\ Zah\r, dar [i Florin L\z\ -rescu. Unul dintre b\ie]i (minori-tari la „Eminescu“, ca [i pe vremeamea) ̀ i face indirect cel mai frumoscompliment titularului rubricii„~nt`mpl\ri [i personaje“: uneori ìe ciud\ pe faptul c\, de[i unele din-tre `nt`mpl\rile descrise `n texte letr\ie[te [i el, c`nd le pune pe h`rtienu ì ies ca lui L\z\rescu. {i un sfatde la aceia[i tineri cititori ai gaze-tei pentru Radu Pavel Gheo: s\ fiemai optimist!

Discu]ia salt\ de la o tem\ la al-ta: snobismul cultural, orgoliile dinlumea artistic\, lupta dintre gene-ra]ii, Mungiu, oferta de evenimente,internet, social media, specializa-rea con]inutului ̀ n func]ie de cana-lul media.

O profesoar\ de pus`ntr-un insectar special

Tastez toate temele acestea [i `midau seama c\, de[i auzisem de lascriitorii prezen]i la FILIT at`tealucruri bune despre liceenii ie[eni[i `nt`lnirea cu ei, dup\ ce autoareprecum Gabriela Adame[teanusau Adriana Bittel spuseser\ [iscriseser\ c\ au devenit mult maioptimiste ̀ n leg\tur\ cu cititorii ca-re vin din urm\, `nc\ aveam ceva

idei preconcepute. Uitasem, pe mo-ment, [i de figurile entuziasmateale Luizei Vasiliu [i Marius Chivu,`n octombrie, c`nd tot `n timpul FI-LIT au fost invita]ii „Logos“-uluica redactori ai „Dilemei Vechi“.

Ca prof\ de român\, [i Luiza mi-emartor\, Serinella Zara e de pus`ntr-un insectar special, cel cu ra-rit\]i profesorale. {i nu doar pen-tru c\ m-a ajutat s\ iau not\ marela Bac, ci pentru c\ nu se mul ]u -me[te cu „programa“ [i „norma“,ci se str\duie[te s\ ofere elevilors\i de mult\ vreme ceea ce FILIT a`nceput anul acesta s\ fac\ la oscar\ mult mai larg\. De-a lungultimpului a invitat [i continu\ s\ in-vite scriitori `n carne [i oase, carestau `n b\nci laolalt\ cu liceenii [idiscut\ despre literatur\ [i via]\.~n urm\ cu c`]iva ani am [i filmatpentru TVR Ia[i („s-a dat“ [i pe Cul-tural) o edi]ie de o or\ `ntreag\ laclasa unde era dirigint\. Invita]i:elevii s\i [i Dan Lungu, LucianDan Teodorovici [i Florin L\z\res-cu. Dup\ z`mbetele celor trei scrii-tori la cap\tul film\rii mi-a[ fi pu-tut da seama c\ poate fi `nceputulunei frumoase prietenii `ntre li-ceeni [i literatura care se scrie azi.

{i Anca a pus bine concluzia: pel`ng\ [coal\, liceenii s\ profite de ocarte bun\, de evenimentele de ca-litate [i s\ nu se dea `n l\turi de lavoluntariat. Dac\ e unul `n dome-niul cultural, cu at`t mai bine.

P.S.: {i `nc\ un lucru care nu arfi trebuit s\ m\ mire: `ntre cei pre-zen]i s-au aflat [i trei dintre cei maitineri voluntari ai FILIT, membriai clubului de lectur\.

Acum trei zile s`nt invitat,al\turi de colega mea de„Supliment“ Anca Baraboi, s\ le vorbimelevilor de la Colegiul„Mihai Eminescu“ din Ia[idespre „Suplimentul decultur\“ [i s\ r\spundem`ntreb\rilor. S`ntemanun]a]i de gazd\, oveche prieten\, SerinellaZara, c\ vor fi elevi declasa a VII-a [i a IX-a,membri ai clubului delectur\ „Logos“ pe care `lp\store[te. Citi]i [i finalultextului, se vor `nt`mplalucruri nea[teptate.


12 » avanpremier\

– Fragment –

Café cu [i pentru AlexandruVona

Aprilie 1995, Paris, Centrul Pom-pidou. ~n lumea ce foia `n culiseleunei Revue Parlée, silueta `nalt\,g`rbovit\, bleumarin\, foarte dis-tins\ a unui b\rbat. ~l privesc intri-gat\. Se apropie rigid. ~mi spune[optit – [i, din cauza corpului g`rbo-vit, a vocii [optite, pare c\-mi `m -p\rt\[e[te, subit complice, o tain\:„S`nt Alexandru Vona“.

*

Peste dou\ zile, `n timpul greveide la metroul parizian, mi-a dat, te-lefonic, `nt`lnire `n Place de l’Etoi-le, la intersec]ia str\zii X cu stradaY. ~mi vorbea ca unui parizian, caunui ini]iat ̀ n tainele intersec]iilorParisului. M-a z\p\cit cumplit; defapt, m-a umplut de furie [i dispera-re: cum s\ nimeresc eu intersec]iacu pricina? Apoi s-a r\zg`ndit [i-avenit s\ m\ ia cu ma[ina.

*

~l a[teptam, deci, `n strad\, peAlexandru Vona. B\tea un v`nt re-ce. Era o lumin\ sticloas\, galben\.A sosit cu `nt`rziere, la volanulunei ma[ini bleumarin, modern\,pr\fuit\, cu caroseria `nfundat\ `ncam multe locuri. ~n\untru – cald[i harababur\. „Detest s\ conduc“,mi-a m\rturisit candid, apoi a ̀ nceput

s\-mi vorbeasc\ despre [ocul ce-ir\v\[ise – pentru a c`ta oar\? –via]a: romanul ap\rut cu doi ani `nurm\, la Cartea Româneasc\. ~n ju-rul nostru, circula]ia matinal\, aiu-ritoare a Parisului. Dup\ o bun\jum\tate de or\, a pornit din loc. S-ar\t\cit `ns\ dup\ cel mult 500 demetri. Am c\utat, ̀ n harababura deh\r]i din ma[in\, o hart\ a Parisu-lui, s\-l ghidez; nu erau, `ns\, dec`th\r]i ale Italiei [i Spaniei. Condu-cea distrat, f\r\ s\ se uite `n niciuna din cele trei oglinzi retrovizoa-re ale ma[inii. Conducea distrat [ivorbea: despre Eliade, despre Mira,despre Ovidiu Constantinescu, de -spre el `nsu[i. Despre ultima c\l\ -torie, cu ma[ina, `n Italia („Oarecum a ajuns p`n\ acolo?“, m\ `n -trebam, v\z`ndu-i st̀ ng\cia de [o fer...),unde fusese jefuit. Despre diferen]adintre marrani [i sefarzi. DespreCanetti. Despre Ileana M\l\ncioiu.Despre ce-i datoreaz\ Ilenei, care l-a lansat `n România. Despre tine-re]ea sa bucure[tean\. ~ntre timp,binevoitor, `ncercase s\-mi fac\ untraseu turistic. ~n mod sigur, amf\cut turul Parisului. ~n mod sigur,am ajuns cu ma[ina la Turnul Eif-fel, Place de l’Etoile, Notre Dameetc. ~n Place de la Concorde, `ntr-ocircula]ie demen]ial\, s-a oprit: `ntimp ce semaforul indica feu vert,iar pe benzile din st`nga [i dreaptacoloanele de ma[ini `naintau, Ale-xandru Vona, absorbit de ceea ce-mi spunea, s-a oprit pur [i sim-plu. Din spate s-a declan[at un con-cert de claxoane. „Pute]i `nainta!“,i-am spus. „Pot merge?“; „Da, pu-te]i merge, gr\bi]i-v\“. Dar nu s-ami[cat. „Nu v\ uita]i `n oglind\?“,l-am ̀ ntrebat. „Nu, niciodat\“, mi-ar\spuns pe un ton egal, `n timp cese ]inea cu m`inile de volan. „Num\ l\sa]i pe mine s\ conduc?“, l-am`ntrebat, convins\ c\ a[ conducecel pu]in tot at`t de bine ca el – [i cu

mai pu]ine riscuri. „Conduc chiarat`t de prost?“, s-a mirat, pornind-odin loc `n timp ce semaforul seschimba `n ro[u.

*

~n final am ajuns `n Place desVosges. A g\sit un loc liber [i-a f\ -cut o parcare cu spatele, f\r\ s\ seuite nici `n oglind\, nici pe geam.Cobor`t\ din ma[in\, `ncercam s\-ldirijez. ~n timp ce parca, ̀ mi vorbeadespre persecu]ia marranilor. A lo-vit ma[ina de dou\ ori. ~n]elegeamde ce are caroseria `n mai multe lo-curi `nfundat\.

*

Da, eram `n Place des Vosges,f\cusem vreo dou\, dou\ ore [ijum\tate turul Parisului. Bine ̀n -]eles, nu-mi aminteam nimic, nuv\zusem nimic. ~n schimb, `nce-peam s\ [tiu c`te ceva despre dife-ren]a dintre sefarzi [i marrani.Ajuns\ cu piciorul pe caldar`mulParisului, l-am luat pe AlexandruVona de bra]: aveam senza]ia halu-cinant\ c\-l ]in de bra] pe Kafka-Ca-netti, un Kafka-Canetti care-mivorbe[te române[te.

*

Ne-am a[ezat pe terasa unui bis-trou, `ntr-un col] al pie]ei. L-am ru-gat s\-mi comande ceva tipic fran -]uzesc. A comandat tripes a la mo-de de Caen. C`nd am gustat m`nca-rea din farfurie am sim]it un gustputuros, infect de... ma]e. „Ce-i as-ta?“, l-am `ntrebat. Sur`z\tor, mul -]umit, mi-a explicat c\ m`ncarea –infect\ – din farfuriile noastre i s-ap\rut `ntotdeauna, [i lui, insupor-tabil\. {i c\, de la stabilirea `nFran]a, s-a for]at ani de zile s-om\n`nce, s\ se obi[nuiasc\ cu ea.De ce? O, pentru a sim]i c\ s-a aco-modat ]\rii, c\ e de-al locului. „Dareu n-am de g`nd s\ r\m`n“, am pro-testat, r\scolindu-mi frustrat\ car-tofii pai din farfurie. Foarte mul -]umit, cu un sur`s larg pe fa]\, Ale-xandru Vona a chemat chelnerul [imi-a comandat altceva.

Cerul `nstelat deasupra noastr\

Ruxandra Cesereanu a studiatvreme de peste dou\zeci de ani so-cialismul real românesc [i a publicat

mai multe c\r]i de referin]\ despreacesta, `ncep`nd cu volumul despreliteratura ̀ nchisorilor [i termin`ndcu volumul despre marea r\sturna-re sau revolu]ia român\, ea fiindun specialist recunoscut `n proble-me ale socialismului românesc.Transform`nd toat\ aceast\ [tiin]\`n proz\, [i-a publicat acum, sub untitlu de invidiat [i rezonan]e... kan-tiene, Un singur cer deasupra lor(Polirom, 2013), un „roman“, spuneea, istoric despre comunismul ro-mânesc. Prozatorii `n general `[idocumenteaz\ romanele pe care lescriu. Ruxandra Cesereanu nu nu-mai c\ avea deja o vast\ baz\ docu-mentar\, dar, peste tot ce a scris ea`ns\[i, men]ioneaz\ la sf`r[itul ro-manului s\u, drept documentareaparte [i anume pentru Un singurcer deasupra lor, lista „surselor“.{i, de asemenea, adaug\ infor -ma]ia c\ [i-a scris cartea anumepentru a le oferi studen]ilor ei om\rturie epic\ despre comunismulromânesc. Practic, ea a `ncercat s\foloseasc\ for]a persuasiv\ a arteipentru a spune aceea[i poveste pecare a mai spus-o o dat\, ̀ n limbajul

precis al cercet\rilor istoriografice,doar, doar o s\-i fac\ [i pe cei tineris\ intuiasc\ ceea ce am tr\it [i amsim]it noi, cei care am vie]uit ̀ n ve-chiul regim, `n leg\tur\ cu comu-nismul.

Cartea este compus\ minu]iosdin proze scurte, fiecare cu alt per-sonaj. Iar prin lectura de la cap lacoad\ se alc\tuie[te „romanul“,des crierea uneia [i aceleia[i rea-lit\]i, lumea româneasc\ de dup\al doilea r\zboi mondial p`n\ la in-clusiv evenimentele din decembrie1989 [i pu]in dup\. Pentru un omt`n\r, care n-a tr\it realitateaaceea, romanul este revelator [itulbur\tor. Pentru mine, [i presu-pun c\ [i pentru al]ii care au tr\it`n timpul acela, romanul este insu-portabil pur [i simplu, pentru c\,cel pu]in pe mine – care recad, cu ou[urin]\ teribil\, `n starea de te-roare de dinainte –, nara]iunile m\poart\ `napoi, `n spa]iul acela f\r\n\dejde din care abia am ie[it [i `nur`]enia lui moral\.

Despre ce scrie, concret, roman-ciera: despre Lucre]ia, care-a fost`n mun]i, [i despre partizanii din

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulde eseistic\ Biblioteci `naer liber al Martei Petreu,care va ap\rea `n cur`nd la Editura Polirom.

Marta Petreu —Biblioteci `n aer liber

AUTOAREA

Marta Petreu este profesor de istoria filosofiei române[ti la Universi-tatea „Babe[-Bolyai“, Cluj, redactor-[ef al revistei „Apostrof“. De aceea[iautoare la Editura Polirom: Diavolul [i ucenicul s\u. Nae Ionescu – Mi-hail Sebastian (2009, 2010), Acas\, pe C`mpia Armaghedonului (2011),Apocalipsa dup\ Marta (2011), Cioran sau un trecut deocheat (2011), De laJunimea la Noica. Studii de cultur\ româneasc\ (2011), Filosofia lui Cara-giale (2012), O zi din via]a mea f\r\ durere (2012), Ionescu `n ]ara tat\lui(2012), Jocurile manierismului logic (2013), Filosofii paralele (2013).


avanpremier\ « 13

~ntr-o `nsemnare din Cartea cufleacuri, Livius Ciocârlie porne[tede la un rezumat biografic dat cachapeau `n „România literar\“. Re-zumatul e a[a: „La scurt timp, `is`nt aresta]i so]ul [i fiica, primul fi-ind `mpu[cat, iar Ariadna `nchis\`n Gulag, unde avea s\ stea peste 16ani. }vetaeva aproape c\ nu maiscrie poezie, ci se dedic\ traduceri-lor. La ̀ nceputul r\zboiului, se eva-cueaz\ la Elabuga (Tatarstan). Nuare loc de munc\, nu are cas\. La 31august 1941 se sinucide“. L. Ciocârliecontinu\: „~nchin acest citat, cutoa t\ c\ldura, tinerilor mei contem-porani `ndr\gosti]i de comunism“.

Am r\suflat u[urat. Nu m-amsim]it vizat, fiindc\ nu m\ num\ -ram printre ace[ti tineri. Am lec-turi despre comunism, dar [i uneleamintiri din el.

N-am f\cut deci un special efortde `n]elegere pentru a-n]elege ce

vrea s\ spun\ Gabriel Liiceanuc`nd scrie, `n ~nt`lnire cu un necu-noscut, urm\toarele: „Nu-mi placcuvintele astea, «pute» [i «a `m -pu]i», dar n-am cum, altfel, s\ ex-prim o nefericire extrem\ [i conti-nu\, sentimentul mizerabil c\ via -]a mea a evoluat pe un fundal alur`tului ne`ntrerupt. E ca un sunetascu]it care `ncepe, care nu se maiopre[te [i care-]i va ]iui ̀ n urechi lanesf`r[it, indiferent de celelalte su-nete care se vor suprapune peste elde-a lungul `ntregii vie]i. Mi-au co-clit sufletul“. ~n alt\ pagin\, Liicea-nu se `ntreab\: „De ce tac to]i c`ndvine vorba de «anii aceia»?“.

A[ vrea totu[i s\ ap\r onoareatinerilor `ndr\gosti]i de comu-nism. Ei nu tac. Vorbesc dimpo-triv\ destul de mult, problemati-zeaz\, chestioneaz\ caren]ele capi-talismului autohton, interbelic oripostrevolu]ionar, [i denun]\ viciile

fundamentale ale liberalismuluipretutindenar.

{i e foarte bine c\ fac aceste lu-cruri – [i nu s`nt c`tu[i de pu]in iro-nic c`nd sus]in asta. Trebuie, da, s\(ne) punem `ntreb\ri, s\ problema-tiz\m, s\ abord\m [i s\ discut\mcri tic orice. Am `ns\ o curiozitate,pe care nu mai [tiu cui s-o plasez: ̀ nregimul comunist, `n lag\rul socia-list (sintagma, sorry, n-am inven-tat-o eu), era posibil\ o asemeneadiscu]ie critic\, o astfel de aborda-re? {i dac\ da, au f\cut ace[ti tineriacest tip de analiz\ critic\ `naintede 1990?

P\i, nu, c\ s`nt prea tineri, cum s-o fi f\cut? Atunci s\-[i `ntrebep\rin]ii, rudele apropiate, prieteniidin alt\ genera]ie. P\i, aceia s`ntretrograzi [i expira]i, s\racii, cepreten]ii po]i s\ ai de la ei?

~ntre expira]ii cu amintiri dincomunism [i, respectiv, junii cri-tici ai capitalismului recuper`ndsentimentul comunist al existen]ei,exist\ `n mod evident o fractur\.Mai pu]in evident, [i totu[i ade v\ -rat, este c\ aceast\ fractur\ e bun\.

~n anii ’90, tineri intelectuali „`n -dr\gosti]i de comunism“, cum spu-ne L. Ciocârlie, n-au existat, la noi.Pe atunci, a fi de dreapta, neoliberal

[i `n fascina]ia interbelicului, eraop]iunea majorit\]ii oamenilor delitere, dar [i un semn de distinc]iemoral-intelectual\. A fi anticomu-nist, `n epoc\, era regula. Azi e cools\ fii comunist [i s\ te pl`ngi, princluburi, de opresiunea s\lbaticuluicapitalism. S\ subliniezi retarda-rea lumii române[ti, ruralismul eice miroase ur`t, `n]epeneala biseri-ceasc\, decuplarea de motorul pro-gresului. Eu, unul, s`nt pu]in `ncontratimp: dac\ ̀ n anii ’90 nu mi-ainspirat `ncredere christicul Ma-rian Munteanu, n-a venit `n anii2000 amicul eretic Vasile Ernu s\-mi inspire mai mult\.

{i totu[i, m\ bucur\ realmenteaceste dezacorduri; [i s`nt aproapefericit (spre deosebire de GabrielLiiceanu) c`nd constat aceast\ frac-tur\. A[ vrea ca ea s\ fie [i maiad`nc\. A[ vrea s\ avem mai mul]itineri comuni[ti – [i c`t mai tineris\ fie ei. Fiindc\ aceasta ne vaar\ta, indiferent de convingerilenoastre, `ndep\rtarea ireversibil\de socialismul real, cu amintirilelui dureroase pentru al]ii.

~ntruc`t amintirile unuia pot s\nu conteze nici c`t negru sub un-ghie pentru un altul. Ei, [i ce dac\tat\l ori bunicul t\u a fost de]inut

politic? Ei, [i ce dac\ mama ta amurit dintr-un avort clandestin?Ei, [i ce m\ intereseaz\ pe mine c\st\tea]i to]i la cozi (ei, nu chiar to]i:tovar\[ii cu „etica [i echitatea so-cialist\“ nu st\teau), c\ avea]i ra]iide zah\r [i ulei, iar ca entertain-ment, C`ntarea României [i dou\ore de program TV? Noi, tinerii [ifoarte tinerii comuni[ti de azi, n-avem aceste amintiri, [i c`nd tri-mitem un newsletter cu ultimelenoas tre analize critice ale capitalis-mului putred, tot Facebook-ul ned\: likes it, likes it, likes it.

I like it, my friends. ~nseamn\ c\democra]ia asta tic\loas\ [i capita-lismul cel mizerabil ne `ndep\r -teaz\ ireversibil ([i insesizabil pen-tru voi) de minun\]ia comunismu-lui din lag\rul socialist. C`nd citescpagini [i c\r]i `ntregi cu fracturainterioar\ a celor care, crez`nd ̀ n ti-nere]e `n comunism, s-au l\muritpe pielea lor (un Ion D. S`rbu, un Ra-du Cosa[u, un Paul Cornea), reali-zez c\ am avut [ansa biografic\ de anu trece prin asemenea experien ]e.

Cum s\ nu m\ bucur c`nd am[ansa, poate nemeritat\, de a fi `naceea[i genera]ie cu voi [i cu comu-nismul din capul vostru?

~ndep\rtarea

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

mun]i, despre profesorul M\rgi-neanu, despre celebrul }urcanu [idespre crimele ̀ nf\ptuite atunci se-nin de c\tre tot felul de in[i pica]i`n mecanismul opresiv, despre co-pii cu cheia la g`t care v\d pentruprima dat\ minunea unei mandari-ne, despre spitalele psihiatrice, `nambiguitatea lor fundamental\,despre cenzori, despre Ceau[escufa]\ `n fa]\ cu logopedul [i cu scri-torii, despre [oimii patriei, despredemol\ri, despre Elena Ceau[escu,despre greco-catolici [i despre bu-nicul ei, Vasile, mort la Roma, de -spre primul nostru pre[edinte post-revolu]ie, despre mineriade, de -spre Pia]a Universit\]ii [i a[a mai

departe. Fiecare nara]iune esteproiectat\ dintr-o perspectiv\ am-bigu\ [i, prozastic vorbind, greu derealizat: este nara]iunea unui au-tor omniscient care interfereaz\ cumonologul interior al personajuluiprincipal. Mai mult: [i naratorulomniscient, [i personajul care dinc`nd ̀ n c`nd monologheaz\ s`nt blo-ca]i la un nivel infantil de cunoa[ -tere a lumii [i de `n]elegere a ei.Adic\ nici naratorul [i nici perso-najul nu `n]eleg tot [i nu cuprindcu `n]elegerea dec`t p\r]i ale lumii`n care se mi[c\. Iar asta d\ o sen-za]ie de infantilism [i de prizonie-rat al personajului `ntr-o lumecrud\, din care a v\zut [i vede

pu]in [i din care `n]elege [i maipu]in [i `n care legea moral\ a fostaruncat\ `n aer, `n favoarea alteia,a-morale sau i-morale, dar atot -st\p`nitoare. Prin aceast\ tehnic\literar\, Ruxandra Cesereanu cre -eaz\ un univers `nchis, sufo ca(n)t,periculos – cum `nchis\, sufo -ca(n)t\ [i periculoas\ a fost lumeatotalitar\ româneasc\ din careabia am ie[it.

~n aceast\ carte f\cut\ din mo-dule independente, care pot fi citite[i separat, lectura `ntregului pune`n valoare tonurile diferite pe carele are prozatoarea, foarte bune fi-ind acele capitole despre grotescullumii trecute. Stilistic vorbind,

de[i acest roman al Ruxandrei Ce-sereanu continu\ tonalit\]i din alteromane ale ei, el aduce [i un sunetnou, mai pu]in r\sf\]at-senzual,dimpotriv\: aspru, grotesc, sarcas-tic [.a.m.d. Cred c\ e una dintre ce-le mai bune c\r]i de proz\ din totce-a scris autoarea [i una dintre ce-le mai bune din anul editorial `ncurs.

Titlul ̀ nsu[i e o poveste, c\ci ̀ miplace s\ cred c\ cerul de deasupraeste acela[i cu cerul – `nstelat – allui Kant; at`ta doar c\ multe dintrepersonajele despre care scrie ro-manciera n-au avut nimic `n co-mun cu partea a doua a sentin]eikantiene, cu „legea moral\ `n mi-ne“. Am citit nara]iunea Ruxan-drei Cesereanu ca o trimitere di-rect\ la problema responsabilit\]iimorale pentru experimentul sauexperimentele totalitare prin carea trecut lumea, noi cu ea, `n secolultrecut.

Teze neterminate

Jurnal, 24 septembrie 2011. L-amvisat azi-noapte pe Nae. Tocmai amterminat prima variant\ a studiu-lui despre el – ca diavol. ~n vis, `micorecta, amabil, ni[te erori de cule-gere, de litere. El [i secretarul lui.{i de data asta, c`nd am lucrat de -spre el, mi-a f\cut toate figurile. Si-gur, eram obi[nuit\ din 1994, c`nd`mi arunca c\r]ile de pe rafturi, ̀ miascundea volumele [i `mi r\t\ceafi[ele. A[a a fost de fiecare dat\. Ierimi- a disp\rut o carte din care voiam

s\ controlez un citat. O folosisemcu un minut `nainte, nu ie[isemdin `nc\pere, deci nu avea unde s\dispar\. Am c\utat-o tot mai ener-vat\, lu`nd metodic vrafurile dec\r]i de pe birou, canapea, m\su]\,parchet. La sf`r[it, sup\rat\ r\u,am ]ipat: „Nae, d\-mi cartea! Dia-vole, `nceteaz\ cu glumele, tot o s-og\sesc! D\-mi-o! Acum!“. {i carteaa ap\rut chiar `n fa]a computeru-lui, unde o mai c\utasem de o sut\de ori [i nu era. Am r`s: „Vezi c\ sepoate?“, i-am spus. „Vezi c\ ne pu-tem `n]elege bine? S\ nu-mi maifaci asemenea giumbu[lucuri, c\ teard!“

~n fond, cu el m\ `n]eleg bine.{tiu care ar fi putut fi valoarea luide c`nd i-am citit M\celul [i scri-soarea teribil\ c\tre Armand C\li-nescu. Plus publicistica, cronolo-gic. {tiu care a fost cu adev\rat ro-lul lui `n interbelic. Cu diavolii ceimici pe care i-a puit `n lume nu m\-n]eleg, c\ci n-are nici unul nicipe departe nici anvergura lui, niciinteligen]a lui, nici fairplay-ul lui.~n `ntunecimea lui versatil\ [i `nmetamorfozele lui perpetue, NaeIonescu era onest – onestitateaomu lui care are o grandoare pro-prie. B\ie]ii \[tia [i fetele astea deazi, care-l ador\ s\r\cindu-l, care-liubesc precum fanii dintr-o poves-tire a lui Cortázar pe Glenda, \[tia,copiii lui degenera]i de azi, \[tias`nt r\i ̀ n mod meschin [i prostesc.Ei nu-mi plac – el, `ns\, cu el n-amtreab\, ne ̀ n]elegem de minune. Caazi-noapte `n vis.

CARTEA

Purt`nd numele unei rubrici din revista „Apostrof“, noul volumal Martei Petreu e o colec]ie de eseuri pe teme dintre cele mai varia-te, ce beneficiaz\ de aceea[i abordare nuan]at\ [i atent\ la detalii cucare autoarea [i-a obi[nuit deja cititorii. De la Matei C\linescu laNorman Manea [i de la Rotonda plopilor aprin[i a lui Valeriu Ana-nia la coresponden]a [i jurnalele lui Mihail Bulgakov, personalit\]imarcante [i opere din literatura român\ [i universal\ s`nt analiza-te cu argumente pertinente [i puncte de vedere nu de pu]ine ori sur-prinz\toare. O addenda cuprinde prelegerea sus]inut\ de Marta Pe-treu `n cadrul unui simpozion pe marginea recept\rii de c\tre cri-tici a volumului Diavolul [i ucenicul s\u: Nae Ionescu – Mihail Se-bastian.

Din cuprins: Lovinescu • Zaciu, schi]e pentru portret • M\l\ncio-iu sau femeia care seam\n\ cu Antigona • Cu [i despre Cioran • Pa-tapievici sau discurs asupra metodei • Comunismul prin concepte[i biografii neroman]ate • România lui Moshe Idel

~n acela[i timp, un alt serial sedovede[te [i el foarte popular. Se nu-me[te Elementary [i este aproape unr\spuns american la Sherlock-ul brita-nic: el relateaz\ aventurile lui SherlockHolmes `n New York-ul zilelor noastre,flancat de un Watson feminin interpre-tat de Lucy Liu.

Elementary nu este `ns\ un remakeal lui Sherlock, [i singurul punct co-mun al celor dou\ seriale (`n afara fap-tului c\ interpre]ii rolurilor principale,Benedict Cumberbatch [i Johnny LeeMiller, au jucat `mpreun\ `ntr-o pies\de teatru) este materialul literar origi-nal pe care se bazeaz\, adic\ „canonul“scris de Arthur Conan Doyle `ntre 1887[i 1927.

Acest canon – adic\ integralitateatextelor ce `l au ca erou pe SherlockHolmes – a trecut ̀ n domeniul public decincisprezece ani, de la `mplinirea a 70de ani de la moartea lui Co nan Doyle.Cu toate acestea, soarta lui Holmes astat `n suspans p`n\ recent, din cauzaunei b\t\lii judiciare `ntre un editoramerican [i societatea britanic\ ConanDoyle Estate care este ges tionat\ de ur-ma[ii autorului. Editorul a fost somats\ pl\teasc\ drepturi pentru operele luiDoyle de c\tre societatea britanic\, dar,pe 23 decembrie anul trecut, un tribu-nal din statul Illinois a decretat c\ toatepersonajele [i elementele operei scrii-torului britanic (cea publicat\ `naintede anul 1923) au trecut `n domeniul pu-blic.

Aceast\ decizie face ca multe pos-turi TV sau produc\tori de filme s\ fiemult mai interesa]i de aceste opere ca-re au intrat `n domeniul public. Estevorba despre economii substan]ialerea lizate cu achizi]ionarea drepturilorde autor, dar [i de o libertate total\ `ntranspunerea acestei opere pe marilesau micile ecrane. E greu s\ ]i-i imagi-nezi, spune „Slate“, pe produc\torii

serialelor Urzeala tronurilor, Underthe Dome sau Walking Dead permi -]`ndu-[i libert\]i uria[e cu materialulde baz\ c`t\ vreme autorii acestora aparpe generice ca produc\tori executivi.

Adapt\ri controversate

Nu la fel stau lucrurile cu noul serialDracula produs de NBC, cu JonathanRhys-Meyers `n rolul principal. Un se-rial care „seam\n\“ cu romanul luiStoker din 1897, dar este total diferit.„Este o bun\ afacere: materialul debaz\ se bucur\ de o notorietate mon-dial\, o valoare foarte sigur\ `n aceast\epoc\ a remake-urilor, reboot-urilor [iprequel-urilor“.

Alte seriale americane precumGrimm, Sleepy Hollow sau Once Upon aTime se bazeaz\ pe pove[ti [i nuvele lafel de liber adaptate. P`n\ [i `n Fran]a oserie-antologie precum Chez Maupas-sant „ilustreaz\ acest tip de exploatare aunei opere literare accesibile f\r\ acor-dul celor care de]ineau copyright-ul“.

Aceste libert\]i `n adaptare au pro-vocat controverse ̀ n cazul noului sezonal serialului Sherlock. Mai ales un epi-sod consacrat c\s\toriei doctoruluiWatson este c`t se poate de `ndep\rtatde scrierile lui Conan Doyle. E drept c\Sherlock versiunea 2013 [i-a permis`ntotdeauna libert\]i, dar de dataaceasta este acuzat c\ a transformat po-vestea numai pe gustul fanilor. Reac]ii-le au fost rapide [i dure pe re]elele desocializare [i, p`n\ [i `n Fran]a, s-a dis-cutat despre „via]a unei opere dup\moartea autorului“.

„Aici vorbim despre opere care s-autransformat `ntre timp `n mitologie“,spune realizatorul Alexandre Astier,coment`nd vechi secven]e din filmelecu James Bond av`ndu-l pe Sean Con-nery `n rolul principal. „Caracteristicfiec\rei mitologii este nevoia de a fi re-mestecat\ `n fiecare epoc\. O mitologieeste ca o gum\ remestecat\. Uneori as-ta e bine, alteori nu. Nu e grav, origina-lul nu este deloc afectat.“


14 » interna]ional

Cel de-al treilea sezon al serialului britanicSherlock, care tocmai s-a `ncheiat, a avut unnum\r record de telespectatori numai `nAnglia, propulsat [i de marea popularitate decare se bucur\, `n ultimii ani, actorii MartinFreeman [i Benedict Cumberbatch.

Sherlock Holmes, un triumf `n domeniul public

Curs\ str`ns\ la OscarAproape f\r\ nici o surpriz\, filmele 12ani de sclavie, Gravity [i }eap\ `n stilamerican se vor `nfrunta pentru celemai multe statuete la Gala PremiilorOscar din acest an.

Dup\ ce nominaliz\rile au fostanun]ate de actorul Chris Hemsworthjoi dup\-amiaz\, tabloul principalilorconcuren]i s-a dovedit identic cu celrealizat de cursa aproape tradi]ional\ apredic]iilor ̀ n care s-au lansat, ca ̀ n fie-care an, publica]iile de profil.

Alegerea c\[tig\torilor „va avea alu-ra unei tragedii corneilliene, at`t de bo-gat a fost anul ̀ n lungmetraje decisive“,comenteaz\ cotidianul francez „Le Fi-garo“.

Cea mai bun\ regie: David O. Rus-sell a fost nominalizat pentru regia fil-mului }eap\ `n stil american, Alfonso

Cuaron pentru Gravity, AlexanderPayne pentru Nebraska, Steve McQueenpentru 12 ani de sclavie [i Martin Scor-sese pentru Lupul de pe Wall Street.

Cea mai bun\ actri]\: Amy Adams(}eap\ `n stil american), Cate Blan-chett (Blue Jasmine), Sandra Bullock(Gravity), Judi Dench (Philomena) [iMeryl Streep (August: Osage County).

Cel mai bun actor: Leonardo DiCa-prio (Lupul de pe Wall Street), Chri-stian Bale (}eap\ `n stil american),Matthew McConaughey (Dallas BuyersClub), Bruce Dern (Nebraska) [i Chi-wetel Ejiofor (12 ani de sclavie).

Cel mai bun film: }eap\ `n stil ame-rican, de David O. Russell, C\pitanulPhillips, de Paul Greengrass, DallasBuyers Club, de Jean-Marc Vallée, Gra-vity, de Alfonso Cuarón, Her, de Spike

Jonze, Nebraska, de Alexander Payne,Philomena, de Stephen Frears, 12 anide sclavie, de Steve McQueen, [i Lupulde pe Wall Street, de Martin Scorsese.

Cea de-a 86-a gal\ a premiilor Oscarva avea loc pe 2 martie, la Dolby Thea-tre (fostul Kodak Theatre) din Los An-geles.


interna]ional « 15

Fuller a f\cut aceste dezv\luiri `ncadrul unui documentar pentruBBC Radio 2. El a explicat c\ Len-nox le-a `ncurajat pe fetele din Spi-ce Girls, dar c\ s-ar putea s\ nu fieprea `nc`ntat\ de faptul c\ acestsprijin a fost f\cut public.

C`nd au ap\rut pe scena muzi-cal\, fetele din Spice Girls aveaupersonalit\]i bine definite [i au fostnumite foarte repede Sporty, Baby,Scary, Ginger [i Posh de editorulunei reviste muzicale. „Fiecare dintre

ele [tia foarte bine cine este, fiecare`ncerca s\ `[i interpreteze c`t maibine personajul, dar imaginea lornu era foarte puternic\. De aceea,`nt`lnirea lor cu Annie Lennox afost, poate, cel mai important lucrucare li s-a `nt`mplat.“

Fuller a povestit cum, `n timpulunui zbor spre New York, i-a pome-nit fostei componente a duetuluiEurythmics despre trupa de fete cucare tocmai semnase un contract.Lennox a dorit s\ le `nt`lneasc\.

Ea le-a `ncurajat pe cele cinciSpice Girls [i le-a ar\tat cum s\ su-blinieze [i mai mult „personajele“lor, s\ fie „mai stridente, mai obraz-nice, mai bine definite“. „Astfel,Emma Bunton, care era fata blon -d\ [i dulce, a devenit Baby Spice.{i-a jucat personajul [i mai bine, l-a exagerat [i mai mult. Numele

lor de scen\ `nc\ nu existau atunci,dar Annie le-a ajutat s\ se concen-treze [i s\ le defineasc\ mai bine.“

Grupul – format din Mel C, Em-ma Bunton, Mel B, Geri Halliwell [iVictoria Beckham – s-a bucurat deun imens succes, fetele au devenitvedete [i s-au `mbog\]it. SimonFuller (care a fost manager [i pen-tru David Beckham sau Lewis Ha-milton [i a f\cut milioane din fran-ciza Pop Idol), din cauza „controlu-lui“ pe care `l exercita asupra lor, aajuns s\ fie concediat `n 1997.

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

760de titluri

disponibile

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Fostul manager al grupuluiSpice Girls, Simon Fuller, adezv\luit c\ Annie Lennoxa fost, `n secret, unul dintre„arhitec]ii succesului“celebrei forma]ii britanice,scrie „The Guardian“.

Annie Lennox, `n spatelesuccesului lui Spice Girls

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

De[i cartea lui Adolf Hitler nu poate fi g\sit\ `n libr\rii, eaapare constant `n topurile celor mai v`ndute c\r]i pe Ama-zon sau iTunes, relateaz\ site-ul Vocativ.com.Numai pe Amazon.com. Mein Kampf poate fi achizi]ionat\`n peste 100 de versiuni dintre care numai [ase s`nt c\r]ielectronice. Cartea apare pe locul 12 `n categoria „comu-nism [i socialism“, pe 7 `n categoria „na]ionalism“ [i faceparte dintre cele mai v`ndute 16 c\r]i pe iTunes.

Vocativ.com crede c\ Mein Kampf cunoa[te acest succes`n e-v`nz\ri din ace-

lea[i motive carestau `n spatele tri-umfului lui 50 Sha-des of Grey: „Dac\ es\ ne lu\m dup\ sute-le de comentarii aleclien ]i lor, cititorii pre-fer\ copiile numericece pot fi citite discret,apoi ascunse sau arun-cate.“ {i `n cazul lui 50Shades... s-a determinatc\ peste 50% dintre cli -en]i prefer\ s\ citeasc\ li-teratura erotic\ `n ver-

siune electronic\.

Condamnat pe via]\,laureat al unuipremiu de literatur\

Juriul concursului Private Eye Writers ofAmerica (care recompenseaz\ cartea de debuta unui autor de proz\ poli]ist\) a declaratc`[tig\tor romanul Cut Through Bone, ce a im-presionat prin „autenticitatea“ sa. O „autenti-citate“ perfect explicabil\ din moment ce auto-rul a scris cartea din spatele gratiilor.

Alaric Hunt (44 de ani) a scris romanul `ncele nou\ luni c`t a lucrat la biblioteca peniten-ciarului de mare securitate din Bishopville,unde este `nchis pe via]\ dup\ ce a ucis o stu-dent\ [i a jefuit un magazin de bijuterii. ~n`nchisoare, Alaric a descoperit literatura maiales gra]ie c\r]ilor lui Hemingway, a filosofi-lor greci [i romani [i a romanelor science fic-tion. Cut Through Bone este povestea unui ve-teran din Vietnam acuzat pe nedrept de moar-tea iubitei sale, dar nu este deloc bazat pe cri-ma care l-a dus pe Alaric `n spatele gratiilor.

Günter Grassrenun]\ la romaneScriitorul german a declarat coti-dianului regional „Passauer Ne-ue Presse“ c\, din cauza v`rstei`naintate, nu crede c\ va mai pu-tea scrie romane. „Am acum 86de ani“, spune scriitorul, laureatal premiului Nobel `n 1999. „Nucred c\ voi mai putea scrie un ro-man. Starea s\n\ t\]ii nu `mi permite s\ mai fac proiecte pe cinci-[ase ani, ori, aceasta ar fi condi]ia pentru munca de documentarepentru o nou\ carte.“ ~n urm\ cu un an, scriitorul american PhilipRoth, ̀ n v`rst\ de 79 de ani, declarase [i el c\ renun]\ la fic]iune. Lafel s-a spus [i despre portughezul Antonio Lobo Antunes (70 deani), dar acesta a dezmin]it informa]iile ap\rute `n pres\.

~n ultimii ani, numele lui Grass a ap\rut `ntr-un altfel de con-text dec`t literatura dup\ ce, ̀ n 2012, a provocat un uria[ scandal ̀ nurma public\rii unui poem `n proz\ `n care afirma c\ statul evreueste o amenin]are la adresa p\cii mondiale.

Leg\tura dintre Mein Kampf [i 50 Shades of Grey


16 » fast food

— Doamna ̀ nv\]\toare, nu mi separe normal s\ str`ngem c`te zece leipentru paznic, cum a zis mama luiRare[. Unde ne trezim aici, ̀ n lumeaa treia? S`nt dou\[opt de copii, arveni dou\ sute optzeci de lei pentruun cadou. Ce po]i s\-i iei omului debanii \[tia? Nimic. Eu nu-mi permits\ m\ fac de r`s, propun s\ adun\mc`te cincizeci.

— Dar nu este nevoie de nici uncadou, nici pentru paznic, nici pen-tru mine, nici pentru nimeni. Mie`mi este arhisuficient salariul, pot

s\-mi cump\r orice `mi doresc. {ioricum, fac meseria asta din pasiu-ne. La fel [i paznicul.

— Nici nu poate fi vorba! Haide]is\ nu redeschidem subiectul \sta. De -ja s-a hot\r t̀, dumneavoastr\ v\ lu\mma[in\ nou\. ~n leasing, pe trei ani,p`n\ termin\ copiii [coala primar\.

— Nu am nevoie de ma[in\. Plusc\ nu am nici m\car permis.

— {i ce dac\ nu ave]i permis? V\angaj\m [ofer. Trebuie s\ ̀ n]elege]i,s`nte]i `nv\]\toarea copiilor no[tri,avem [i noi anumite preten]ii.

— V\ ̀ n]eleg, dar uneori m\ simtstr`ns\ cu u[a [i obligat\ s\ acceptdaruri scumpe de care nu am nevoie.

La fel a p\]it [i domni[oara director,acum face naveta c`te zece kilometrizilnic.

— Ei, hai s\ nu exager\m, c\doar nu o s\-i cump\r\m [i ei ma -[in\ acum. I-am luat vil\, `i ajunge.

— Dar ea nu avea nevoie de vil\,c\ e nec\s\torit\ [i se sim]ea bine ̀ ngarsonier\, mai ales c\ era la cinciminute de [coal\. Acum st\ singur\`n ditamai casa cu nou\ camere.

— Da, am discutat `n comitetulde p\rin]i problema asta [i cred c\ i-am g\sit pe cineva. Pare b\iat bun,e electrician [i nu bea mult. O s\-iprogram\m la starea civil\ `n dou\-trei s\pt\m`ni. Nu se cade s\ avem odirectoare nem\ritat\.

— Nu pute]i dumneavoastr\ de-cide cu cine se c\s\tore[te ea.

— Ba normal c\ putem. S`ntemp\rin]i, avem [i noi drepturi.

— {ti]i foarte bine c\ ea are alt\orientare sexual\.

— Nu exist\ a[a ceva. Nu cred c\e lesbi, pur [i simplu nu a `nt l̀nitb\rbatul potrivit. {i chiar dac\ ar fi,o s\ facem o [edin]\ [i o s\ hot\r`ms\-[i schimbe orientarea. S\ nespun\ ea c`t cost\ [i se rezolv\. ~i fa-cem o opera]ie la cap, dac\ trebuie.A, s\ nu uit, trebuie s\ vorbim ne-ap\rat despre doamna de religie.Mai multe m\mici spun c\ le vin co-piii acas\ pl̀ ng`nd. C\ cic\ doamnale spune c\ o s\ ard\ `n iad dac\ nus`nt cumin]i.

— Din p\cate, a[a s`nt unele lec]iidin manualul de religie. Dac\ v\ de-ranjeaz\, pute]i solicita schimbareaprofesorului sau a manualului.

— Nu, dimpotriv\, vrem s\-i ce-rem s\ fie mai aspr\, dac\ se poate.Eventual, s\ aduc\ [i ceva poze cucopii obraznici c\lca]i de ma[in\sau de tramvai, poate se mai cu-min]esc [i ei.

Foarfeca distribuitorului a reu[itce nu au reu[it Martin Scorsese [imonteuza lui, Thelma Schoonma-ker, c`nd au redus o variant\ depatru ore la una de trei, care a in-trat [i `n s\li (la c`teva luni dup\data anun]at\). Se pare `ns\ c\ vi-zionarea filmului `n varianta cen-zurat\ e foarte dificil\ pentru c\ cea r\mas e incoerent [i plin de beep-uri care acoper\ cele 506 f..k-uri,un record `n istoria cinematogra-fiei. Presa american\ a spus c\ fil-mele lui Scorsese s`nt, `n general,licen]ioase. Erau 422 de f..k-uri `nCasino [i 300 `n Goodfellas (v\ da]iseama c\ cineva e pl\tit s\ le nu-mere?).

Filmul lui Martin Scorsese areun traseu surprinz\tor de bun `nRomânia, unde oamenii s-au dusla el ca oile, v`nz`nd 94.000 de bilete`n prima s\pt\m`n\. Ca o compa-ra]ie, 12 ani de sclavie, care intra-se `n s\li cu o s\pt\m`n\ `nainte(`n 3 ianuarie), v`nduse `n primeledou\ s\pt\m`ni aproximativ 52.000de bilete (e drept c\ filmul lui Scor-sese a intrat `n 60 de copii fa]\ de44, c`te are 12 ani de sclavie). Daroare c`t la sut\ din ace[ti 94.000 despectatori [i-au dat seama c\ fil-mul e o satir\ [i c\ nu e prietenoscu eroul s\u, Jordan Belfort? {i lavizionarea de pres\ s-a chicotitc`nd nu era cazul. Nu cele 506 de

`njur\turi de care toat\ lumea po-mene[te pun filmul `ntr-o postur\delicat\, ci faptul c\ eroul s\u, ca-re a furat 110 milioane de dolari dela oameni prin firma sa de broke-raj Stratton Oackmont, bani pe ca-re nu i-a dat `napoi ([i nu se [tiedac\ `i va mai da), devine [i maicunoscut prin filmul lui Scorsese,put`nd fi identificat cu un modelde succes, mai ales de publicul pre-dilect de cinema – adolescen]ii.

Un spectacol grotesc,isteric [i interminabil

Pentru c\ a colaborat cu FBI-ul [i aacceptat s\ `[i toarne colegii, Jor-dan Belfort nu a mai fost condam-nat `n 1998 la 25 de ani de `nchisoa-re, ci doar la 22 de luni, iar dup\ ce[i-a executat pedeapsa a devenitspeaker motiva]ional [i a scrisdou\ volume de memorii, The Wolfof Wall Street [i Catching the Wolfof Wall Street. Apare [i `n filmullui Martin Scorsese `n ultima sce -n\, c`nd personajul s\u (interpretat,cum se [tie, de Leonardo DiCaprio)

se adreseaz\ unui public de agen]ide v`nz\ri `ncep\tori din NouaZeeland\, dup\ ce a `ncheiat capi-tolul Stratton Oackmont. Criticilecele mai acerbe se refer\ pesteOcean mai ales la `ndr\zneala luiMartin Scorsese de a risca o apolo-gie a l\comiei [i de a refuza oricecomentariu moral asupra imora-lit\]ii eroului s\u (de[i acest co-mentariu exist\, chiar dac\ e li-vrat printre r`n duri). Normal c\un film care vorbe[te despre excestrebuia, `n viziunea lui MartinScorsese, s\ fie foarte lung. Totul eprea mult pe ecran: prea mul]i bani,prea multe droguri, prea multepros tituate, prea multe `njur\turi[.a.m.d. „More is less“ – e lozincadup\ care se conduce Jordan Bel-fort [i prietenii lui, iar Scorsese lepune la dispozi]ie `ntreaga mizan-scen\ [i `ntreaga sa disponibilita-te. Dar din momentul c`nd Belfort`ncepe s\ dea de bani [i p`n\ la fi-nal – ceea ce reprezint\ aproape`ntreg filmul – se `nt`mpl\ camacelea[i lucruri. Spectacolul pe care Scorsese `l face l\comiei [i

necinstei `n plin\ recesiune e unulgrotesc, isteric [i interminabil, iarspectatorul are de ales `ntre a gus-ta aceast\ conven]ie [i a g\si-op`n\ la urm\ destul de g\unoas\.Personal, a[ fi preferat s\ v\d o va-riant\ cu 45 de minute mai scurt\,f\r\ prea mult voice over [i f\r\Leonardo DiCaprio. Dar acesta eca Jordan Belfort: chiar dac\ nu-]iplace, nu po]i spune c\ n-are ca-rism\. A[ vrea s\ cred c\ MartinScorsese a dat, prin stilistica [i for-ma filmului, un reflex la vremuri-le pe care le tr\im, dar probabil c\,dincolo de personalitatea sa (V`rs -ta inocen]ei a fost un caz singular),e vorba [i de un anumit mod de aface film azi. O s\ vede]i [i ̀ n Ame-rican Hustle, pe care toat\ lumea ̀ lridic\ `n sl\vi. Totul e pe repede-`nainte, g\l\gios, la prima m`n\,superficial. Ca vie ]ile noastre. (Caaceast\ cronic\.)

Lupul de pe Wall Street/ The Wolf ofWall Street, de Martin Scorsese. Cu:Leonardo DiCaprio, Jonah Hill, MargotRobbie, Matthew McConaughey

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

Cic\ `n Emiratele ArabeUnite, Lupul de pe WallStreet a intrat `ncinematografe `ntr-ovariant\ cu 45 de minutemai scurt\, cenzura fiindaplicat\ din cauzascenelor de nuditate, aconsumului de droguri [i limbajului licen]ios.

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia BlagaLupul [i oileCel maibine

Cel mai bine `]i alegi piesa pen-tru noul an cam la dou\ s\pt\m`nidup\ ce-a `nceput anul, ca s\ res-piri pu]in aerul nou, s\ prinzi ideeageneral\, s\ nu fii `n pericol de-a te`n[ela cumplit. Au trecut deja 17 zi-le din 2014 [i am impresia c\ piesalui o s\ fie „Better Git It in YourSoul“ a lui Charles Mingus. Cu doisaxofoni[ti s\ri]i de pe fix, tenor –John Handy [i alto – Shafi Hadi,piesa deschide albumul Mingus AhUm, ap\rut la Columbia `n 1959. {ie inspirat\, a zis Mingus, de gospel-urile pe care le auzea ̀ n copil\rie ̀ nWatts, L.A., California. De altfel, `na doua jum\tate a piesei se-aude vo-cea lui Mingus care strig\ „Oh yes,I know!“ [i „Hallelujah!“. Prima zidin an a `nceput cu un hohot marede r`s, la 5 diminea]a pe bulevardulpustiu, a continuat cu Barenboim[i Concertul de Anul nou de la Vie-na (costume f\cute de ro[cat-neli -ni[tita Vivienne Westwood, JulieAndrews `n public ar\t`nd aproapeca-n Sunetul muzicii, Barenboimplutind pe deasupra orchestrei `ncostumul lui impecabil [i insist`nds\ dea m`na cu absolut fiecare in-strumentist), s-a terminat la cine-ma, cu un film despre un majordomnegru [i istoria mi[c\rii pentrudrep turile negrilor din America.Din a doua p`n\ ̀ n a [aptesprezeceazi din an, au urmat, exact ca-n pie-sa lui Mingus, cafele lungi cu prie-tene bune, seri lini[tite amestecatecu seri agitate, dimine]i cu alerg\rip`n\ la Arcul de Triumf, filme mul-te [i c`teva c\r]i, vacan]a la Istan-bul (suc de rodii, muzeul inocen]ei,bazarul, dervi[ii rotitori, Asia, ki-lometri `ntregi ziua, vise `ntreginoaptea, `mprieteniri ca la 17 ani,de[i bat deja spre 30, soarele la 10grade, oamenii amabili, „they callit chaos, we call it home“), ateriza-rea la Bucure[ti [i, la o or\ dup\,un autobuz gol spre Boto[ani (prac-tic, de la Istanbul la Boto[ani ajungi`n 12 ore), „Luceaf\rul“ multiplicatde 83 de ori [i un text scris `mpre -un\ cu doi dintre cei mai buni ti-neri jurnali[ti din România, festi-vit\]ile [i Premiul „Mihai Emines-cu“, tata [i Ion Mure[an, Kazi Ploae[i poetul debutant, tot ce e mai binepentru un an nou. Tot ce e mai binepentru 2014 v\ doresc [i dvs.

425

Decizii

suplimentul de cultură

Documents