Proiect didactic

Instituţia: - Liceul Teoretic nr. 2 Briceni, R. Moldova

Profesor: - Caduc Aliona

Clasa: - a XI-a

Obiectul: - diriginţie

Subiectul: - „Ţara mea de glorie –

Ţara mea de dor.”

Durata: - 45 minute

Motivaţia: - Să conştientizeze că patria este matricea ce ne defineşte ca

naţiune, neam.

Conţinutul lecţiei: organizat în baza cadrului LSDGC cu etapele ERR

Lecţia va vizaa: cercetarea , analiza şi interpretarea datelor de către elevi.

Perspectiva interdisciplinară: literatură – istorie, cunoştinţele generale ale

elevilor.

Pentru a dezvolta capacităţile creative, interpretative, argumentative ale elevilor pot fi utilizate diverse metode şi forme de lucru: lucrul în grup, ciorchinele, jurnalul dublu, brainstormingul, cercul pe roluri.

Obiective: - să enumere trăsăturile ţării natale;- să explice, fără a apela la dicţionar cuvîntul patrie / ţară;- să-şi exprime atitudinea faţă de imaginea ţării creată într-un

text literar concret;- să aducă argumente în favoarea unui citat impresionant din

operă;- să creeze o imagine a ţării, avînd un rol anume;- să elaboreze o scrisoare unui prieten dintr-o altă ţară prin care

l-ar convinge că ţara e sfîntă pentru orice cetăţean.

Materialul didactic: fragmente de texte pe fişe din:

Al. Vlahuţă „Ţara. Poporul” Al. Russo „Cîntarea României” V. Alecsandri „Adio, Moldovei”

Gr. Vieru „Ţărişoara mea”,hîrtie colorată, albă, foarfece, cariocă, fişe cu emblemele grupelor, tabla.

Parcursul didactic

Cadrul

Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi

procedeeTimp

E Profesorul organizează clasa şi propune ciorchinele

Se enunţă subiectul lecţiei şi obiectivele.Profesorul propune elevilor să definească cuvîntul „patrie” fără a apela la dicţionar

Elevii sunt atenţi, ascultă, propun caracteristici ale patriei

bogată unică

glorioasă democratică

sfîntă dorită

natală independentă

Elevii sunt atenţi locul în care ne-am născut, ne-am

petrecut copilăria, locul de unde ni se trag rădăcinile; plaiul străbunilor; graiul matern.

ciorchine

expli-caţie

3min

2min

Rs Formarea grupelor în baza fişelor pe care erau prezentate simbolurile, foarfece, acuarela, cartea, notele muzicale.Sarcina – fiecare grup va lectura textul şi timp de 3 minute vor nota primele impresii după lectură

Constituirea grupelor: muzicienii (note muzicale) pictorii (acuarela) arhitecţii (foarfece) literaţii (cartea)Fiecare grup constituit primeşte cîte un text: muzicienii „Ţărişoara mea” pictorii „Cîntarea României” arhitecţii „Ţara. Poporul.” literaţii „Adio, Moldovei”

Grupul de muzicieniMatcovscaia Marina „Eul liric îşi iubeşte mult patria şi nu ar schimba-o cu nimic în lume. Îşi preţuieşte graiul codrul, neamul”.Gîncu Mihaiela „După lectura textului m-am simţit adîncită cu sufletul într-un lan de soare şi speranţă care domină viaţa. Ţara este întruchipată de natura, copil şi tot ce este frumos”.

Grupul pictoriDidic Diana „În textul „Cartea României” de Al. Russo m-a impresionat modul în care autorul se adresează ţării. Se scoate în

cerc pe roluri lucrul în grup

lectură în grup

expunere

2min

9min

patrie patrie

-Ce distincţie aţi face între ceea ce aţi spus anterior despre patrie şi ce aţi aflat din text?

-Cu ce aţi asocia patria?

-Fiecare grup va alege cîte un enunţ ce v-a

evidenţă durerea ţării, iar eul poetic crează din ţară un chip însufleţit”.

Grupul arhitecţiiMarina Sapaniuc „Ţara dintre Carpaţi şi mare pe parcursul deceniilor s-a modificat mult, atît teritorial, cît şi spiritual, ajungînd o ţară aşa de frumoasă că astăzi fiecare dintre noi ar fi mîndru de a spune „Sunt român”!

Grupul literaţilorGuzun Marina „După lectura acestui text am simţit emoţii de un dor profund, dragoste faţă de patria mea. Mi-am imaginat cît de greu mi-ar fi să plec în străinătate de pe pămîntul iubit şi am înţeles că nu voi putea să părăsesc ţara definitiv”.Capaţina Veronica „După lectura textului am remarcat că fiecare persoană îşi iubeşte şi preţuieşte ţara în felul său. Eul liric îşi alină dorul de ţară prin reprezentarea bogăţiilor şi minunăţiilor ei”.

arhitecţiiBorodachi MarianaNi se redau cu abstracţie sentimentele de dragoste faţă de ţară.

literaţiiLupaşco OlgaSunt redate sentimentele eului liric la plecarea din ţară. El nu ştie dacă va mai reveni (în prejma revoluţiei de la 1848)

pictoriiZdeara DorelinaŢara este comparată cu ceea ce este mai frumos în lume. Se enumera locurile natale, se scoate în evidenţă natura feerică şi plaiul este comparat cu stelele, cu dorul nemărginit.Răspunsurile elevilor: mama; casa părintească; copilăria; strămoşii; pîinea etc.

Conversaţie prin exprimarea opiniilor

Întrebări focalizatoare

4min

1min

impresionat din textul pe care l-aţi primit şi veţi argumenta de ce anume acesta?

Jurnalul dubluJurnaluldublu

În acest scop veţi completa jurnalul dublu

enunţul argumentul

7min

literaţii„Adio Moldovei”„Adio, rămîi fericeFerice să te găsesc

Prin secvenţa dată se redă speranţa, profunzimea dorului şi a tristeţii la plecarea din ţară. Atunci cînd va reveni, eul doreşte să o regăsească mai fericit. Această trăire poate fi asociată cu plecarea de la casa părintească.

Jurnaluldublu

Arhitecţii„Ţara. Poporul.”Moşia lui Mircea şi-a lui Ştefan, libera şi mîndra Românie de azi nemaicrescînd în lături, a trebuit să crească-n sus şi saltă zi cu zi – o saltă puterea tinereţii şi setea de lumină!”

Din fraza dată desprindem o părticică din trecutul glorios al neamului românesc la care aparţinem şi legătura cu prezentul ce avansează zi cu zi.

Jurnalul dublu

muzicienii „Ţărişoara mea”„Am un plai ca din poveste, Altul mai frumos nu este...”

Moldova în aceste versuri este o întruchipare a vechilor basme cu feciori şi zîne, la vatra dorului strămoşesc, emoţia sublimă şi sacră a paginilor din trecut şi viitor ce sunt izvorîte din dragoste şi speranţă.

Jurnalul dublu

pictorii„Cîntarea României”„Verzi sunt dealurile tale, frumoase

În aceste enunţuri se observă cu cîtă dragoste şi cu cît suflet scrie autorul despre patria sa,

pădurile şi dumbrăvile spînzurate de coastele dealurilor, limpede şi senin cerul tău; munţii se înalţă trufaşi în văzduh; rîurile, ca brîie pestriţe”...

despre poporul său. Face un personaj divin, personifică ţara şi i se adresează.

Fiecare grup primeşte cîte o sarcină

I. Pictorii – Pictaţi o imagine a plaiului, a ţării voastre.

II Muzicienii - Alcătuiţi un cîntec ţării voastre.

III Arhitecţii – Din materialele pe care le aveţi creaţi o imagine ce ar reprezenta Moldova.

IV Literaţii – Alcătuiţi un text epic sau liric prin care să prezentaţi ţara voastră.

Fiecare grup lucrează

Pictorii – au desenat Moldova şi au pictat fructe, cetăţi, cărţi, rîuri şi au comentat(imaginea se anexează)

muzicienii – au alcătuit o strofă de cîntec şi au păstrat melodia imnului „Limba noastră”, pe care ni l-au interpretat.

arhitecţii – au creat din hîrtie colorată drapelul Moldovei (roşu, galben, albastru, la mijloc, bogăţia Moldovei - poama), drapelul sub forma grafică a Moldovei de pe hartă(materialul se anexează)

literaţii – au alcătuit un text (îmbinare de epic cu liric), în care şi-au exprimat emoţii despre ţară.

Cerculperoluri

10min

Ref-lec-ţia

Se analizează lucrul fiecărui grup, iar lucrările se afişează pe perete în clasă.

Se revine la ciorchine şi se completează cu

Revenirea la obiective (realizarea lor)

Tema pentru acasă:Alcătuiţi o scrisoare unui prieten dintr-o altă ţară, pe care l-ai convinge că ţara e sfîntă pentru orice cetăţean

Elevii expun activitatea de grup

frumoasă scumpă dragă irepetabilă

Materialele se anexează

expunere

ciorchine

expunere

5min

Anexe:

1. Cîte un fragment din textele în baza cărora s-a lucrat la lecţie.

2. Lucrările elevilor elaborate în cadrul cercului pe roluri vor fi prezentate

la noile întîlniri.

3. Trei scrisori ale elevilor elaborate la tema pentru acasă.

Ţara.Poporul

...Şi-am rămas stăpîni pe moşioara noastră. Ştie numai bunul Dumnezeu cu cît sînge ne-am plătit noi pămîntul acesta, scump tuturor românilor, scump pentru frumuseţile şi bogăţiile lui, scump pentru faptele măreţe şi înălţătoare care s-au petrecut pe el. Călătorii străini care-au străbătut văile României pe drumurile hrintuite, în căru-ţele de poştă de-acum patruzeci de ani, cu greu ar mai cunoaşte astăzi locurile pe unde-au umblat. Li s-ar părea că altă ţară s-a pus între Carpaţi şi Mare. Şi-ntr-ade-văr, o ţară nouă s-a ridicat de-atunci în răsăritul Europii. Moşia lui Mircea ş-a lui Ştefan, libera şi mîndra Românie de azi nemaicrescînd în lături, a trebuit să creas-că-n sus, şi saltă zi cu zi – o saltă puterea tinereţii şi setea de lumină! Din hotar înhotar, în lung şi-n lat, o prind acum, ca-ntr-o reţea, şosele netede, pietruite, şi liniiferate, înşirînd pe firele lor oraşele-nfloritoare şi sutele de fabrici ce scot la lumină bogăţiile ţării. Într-o ţară aşa de frumoasă, c-un trecut aşa de glorios, în mijlocul unui popor atîtDe deştept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie, şi cum să nu-ţi ridici fruntea, ca falnicii strămoşi de odinioară, mîndru că poţi spune: ,,Sunt român!”

Alexandru Vlahuţă

Ţărişoara mea

Am o casă printre ramuri,Am in sat întreg de neamuri,

Am un codru, o cîmpie,Am un grai ce-mi place mie.

Ţărişoara mea.

Am un plai ca din poveste,Altul mai frumos nu este,El mi-i drag pînă la stele

Şi pîn dincolo de ele.Ţărişoara mea.

Grigore Vieru

Cîntarea României

-3-

Care e mai mîndră decît tine între toate ţările semănate de Domnul pe pămînt?Care alta se împodobeşte în zilele de vară cu flori mai frumoase, cu grîne mai bogate?

-4-

Verzi sînt dealurile tale, frumoase pădurile şi dumbrăvile spînzurate de coastele dealurilor, limpede şi senin cerul tău; munţii se înalţă trufaşi în văzduh; rîurile, cabrîie pestriţe, ocolesc cîmpurile; nopţile încîntă auzul, ziua farmecă văzutul…Pentru ce zîmbetul tău e aşa de amar, mîndra mea ţară?..

-8-

Pentru ce tresari? trupul ţi se topeşte de slăbiciune, şi inima ţi se frămîntă cu iuţeală... citit-ai oare în cartea ursitei?.. Aerul mişcă tulburat… vîntul dogorăşte…Îngerul pieirii arătatu-ţi-s-a?Nopţile tale sunt reci, visurile tulburate ca valurile mă-rii bătute de furtună... ce-ţi prevestesc?

-31-

Mai odihneşte-te, pămînt al luptelor!.. precum muncitoriul stă de să răsuflă.Fruntea ta e plină de sudoare şi de pulberea bătăliei… mai răsuflă puţin, căci aiduşmani mulţi la număr… şi soarta ta e o luptă necurmată…

-38- Eşti frumoasă, eşti avuţită... o, ţara mea... ai copii mulţi la număr, care te iubesc...ai cartea de vitejie a trecutului şi viitoriul înaintea ta... pentru ce curg lacrimile ta-le?

Alecu Russo

Adio Moldovei

Scumpă ţară şi frumoasă, Şi-ai tăi codri cu verdeaţă,O! Moldovă, ţara mea! Unde curg, şoptesc uşor Cine pleacă şi te lasă Reci izvoare ce dau viaţă,E pătruns de jale grea, Doine care zic cu dor,Căci, plutind în visuri line Ş-al tău cer care zîmbeştePe-al tău sîn ca într-un rai, Sufletului românescDulce-i viaţa de la tine Şi oricare mă iubeşte Ca o dulce zu de mai! Ş-ori pe care eu iubesc!

Eu te las ţară, ţară iubită, Iată ceasul de pornire!De-al tău cer mă depărtez, Iată ceasul mult amar!Dar cu inima cernită Veselie, fericire,Plîng amar, amar oftez! Eu te las pe-al tău hotar,Trist acum la despărţire, Ş-a mea inimă îţi zice:De fiori mă simt cuprins, O! Moldovo ce jălesc,Ş-orice dragă nălucire Adio! rămîi ferice,Pentru mine-acum s-au stins! Ferice să te găsesc!

Cine ştie, cine ştieDacă-mpins de-al soartei vînt, Vasile AlecsandriM-oi întoarce-n veselieSă sărut al tău pămînt!De-oi videa încă vreodată Munţii tăi răsunători,Ce cu-o frunte înălţatăSe perd falnic pintre nori;

Destinatar: Ana Marcujud. Maramureşlocalitatea: Baia Marestr. Hortensiei, 18 România

Dragă Ana,

Îţi scrie vechea ta prietenă din Moldova – ţara unde soarele răsare asuprafrumoaselor podgorii şi apune în largul unor lanuri de grîu de toată frumuseţea. În scrisoarea trecută m-ai rugat să-ţi comunic cîte ceva despre localitatea mea de baştină. Dac-aş putea reda în cîteva cuvinte ce înseamnă pentru mine Moldova, cred că ţi-aş răspunde prin cuvintele poetului: ,,Mi-e drag românul!..” Veridicitatea acestei expresii poate fi confirmată prin spiritul muncitoresc,ospitalier, dar nu în ultimul rînd creativ al moldovenilor. Începînd cu bătrînii plugari şi baci ce reprezintă temelia etnică a neamuluinostru şi pînă la Ştefan cel Mare şi Sfînt, Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Vieru...istoria literară şi etnografică a depăşit limitele absolutului. Minunatul tezaur natural, constituit de Codri, Orheiul Vechi, Saharna, lumi-natele lăcaşe sfinte te vor face să resimţi că şi această magnifică natură e ruptă de pe colinele Romei şi sădită aici de mîna Domnului. Cîntecele, doinele, splendidele dansuri populare redau nemijlocit caracte-rul turbulent, viu, aprins, emoţional al moldovenilor. Sper că tot ce ţi-am relatat te va face să porneşti pe calea răsăritului, acolounde se nasc cele mai rodnice visuri şi izvorăsc adevăratele valori umane.

Cu mult drag, prietena ta din Basarabia, Mihaela.

Expeditor: Gîncul Mihaelalocalitatea: s. Mărcăuţi

raionul Briceni REPUBLICA MOLDOVA

Destinatar: Malaico Oxanaoraşul Lvovstr. Taras Şevcenco,34 Ucraina

Scumpa mea prietenă,

Dacă am înţeles bine din ultima ta scrisoare, ai vrea să cunoşti multe despre ţara mea, Moldova. Dacă Moldova ar fi apă, ţi-aş dărui un ocean. Dacă îmbrăţişările părinţilor ar fi frunze, ţi-aş dărui o pădure. Dacă satul ar fi o stea, ţi-aş dărui o gala-xie. Dacă regretul ar fi viaţă, ţi-aş dărui însăşi viaţa mea. Să ştii că sunt frunze ce nu cad oricît ar bate vîntul şi sunt inimice nu se despart nici chiar dacă sunt departe

- în ţara ta scumpă ce te înconjoară, în fulgi de nea, în lumina albă a dimineţii şiîn pustietatea nopţii. Doar închide ochii pentru o clipă şi o să ţi-o imaginezi. Numai în ea amurgul frunzelor de dor, ce cad aievea peste amintiri şi singurătăţi de virusul tăcerii, se lasă încîntat peste sufletele rătăcite. Numai aici toamna îţi îneacă sufle-tul în fum, sîngeră vioara neagră-ntre oglinzi. Gîndurile-s pline de rod. Fără nici o şoaptă numai aici îţi întinzi braţele de aer rece ale clipei duse. Mîine dimineaţă cu toţii vom fi străini, ni se vor strînge paşii singurătăţii în nisipul ce deja este pustiu şi rece. Şi vom reveni aici... la casa noastră neuitată în veci... la pămîntul străbuni-lor... la ţara unde ne-am născut şi am crescut... la Moldova!

Cu drag, prietena ta, Cristina.

Expeditor: Ababii Cristina Oraşul Briceni

Str.Independenţei,29A REPUBLICA MOLDOVA

Destinatar: Bobeico Sergiuoraşul Odesa str. Lesea Ucrainca, 45 Ucraina

Mult stimate prieten din depărtare!

Primeşte un mic răvaş de la prietena ta din Moldova, Dorelina. În scrisoarea recent primită de la tine mi-ai scris că te-ai plictisit de ţara ta şi că ai dori să cunoşti o altă ţară. Această idee m-a şocat şi de aceea aş dori prin această scrisoare să te conving că mai frimoasă, mai impresionantă, mai sfîntă este ţara natală şi ca ea nu mai este nici una. Plictiseala ta faţă de ţară, se datorează faptului că tu nu înţelegi care pot fi frumuseţile şi miracolele unei ţări. Frumosul plaiului natal reprezintă orice floricică, orice parc, cîmpie, stîncă sau un rîuleţ micuţ. Pentru un om - cea mai frumoasă trebuie să fie ţara în care s-a născut, a crescut şi trăieşte,ţara în care şi-a petrecut copilăria, pămîntul pe care el a făcut primii paşi şi cea mai dulce limbă –este limba în care el a rostit primul cuvînt, care de obicei este cuvîntul ,,MAMA”. Orice persoană, consider eu, nu poate şterge din amintire: primul prieten din apropierea casei părinteşti, prima ui de la grădiniţă, primul pas făcut în palatul cunoştinţelor – prima zi de şcoală. Nu poţi să uiţi nicicînd prima învăţătoare care ţi-a devenit ca o mamă, nu poţi să uiţi colegii de clasă, care ţi-au fost a doua fami-lie. Nu-i omenesc să ştergi din amintire o părticică din viaţă numai pentru aceea ca să-ţi fie buzunarul mai plin sau pentru ca să guşti din ceea ce ţi se pare mai bun.Tu nu vei găsi nicăieri o limbă mai duioasă şi mai sfîntă decît cea a plaiului natal.Tu nu vei găsi nicăieri un pămînt atît de roditor ca pămîntul baştinii tale. Te-aş sfă-tui să te gîndeşti profund la această problemă şi cred că în adîncul inimii vei găsi osoluţie care te va face să părăseşti gîndurile de a căuta noi peripeţii prin alte ţări. Aici închei răvaşul meu şi aştept cu nerăbdare răspuns.

Cu mult drag, prietena ta Dorelina. P.S. Te-aş sfătui să faci o colecţie de fotografii ce cuprind secvenţe din natura baştinii tale cu titlul ,,Cîte minuni are plaiul meu”. Expeditor: Zdeara Dorelina

oraşul Briceni, str. Uzinelor,14 REPUBLICA MOLDOVA