105782_eim_berca

Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIETIReproducerea i/sau retransmiterea total sau parial este interzis fr acordul scris al autorului.

S.C. LAJEDO S.R.L. PLOIESTIR.C. J29/2036/1993C.U.I. RO 4458290

Tel 0372913240; Tel/Fax 0244/520.804www.lajedo.ro / [email protected] 0722.316.243, 0722.260.327

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUIPENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU

PENTRU AMPLASAREA INSTALATIEI DE PIROLIZADESEURILOR DIN CAUCIUC A ANVELOPELOR UZATE

SI A DESEURILOR DE MASE PLASTICE ININTRAVILANUL LOCALITII BERCA, JUDETUL

BUZAUINTOCMIT CONFORM OM 863/2002, CONTINAND INFORMATII

CUPRINSE IN ANEXA 4 DIN HG 445/2009BENEFICIAR SC STANDARD HEATING OIL SRL

Buzau

Elaborator: S.C. LAJEDO S.R.L. Ploietiing. Tudor Vasile Administrator


CUPRINS

INTRODUCERE

SCOP SI ABORDARE

1. INFORMAII GENERALE

2. REALIZAREA PROIECTULUI

3. DEEURI4. IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI I MSURI DE REDUCERE

Apa Aerul Solul Geologia subsolului Biodiversitatea Peisajul Mediul social i economic Nivelul de zgomot Condiii etnice, culturale si de patrimoniu

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

6. MONITORIZAREA

7. SITUAII DE RISC

8. DESCRIEREA DIFICULTILOR

9. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC

ANEXE


INTRODUCERE

Deeurile sunt acele substane sau obiecte de care deintorul se debaraseaz,

are intenia sau obligaia de a se debarasa. n general, deeurile reprezint ultima etap

din ciclul de via al unui produs (intervalul de timp ntre data de fabricaie a produsului

i data cnd acesta devine deeu).

n prezent problema gestionrii deeurilor se manifest tot mai acut din cauza

creterii cantitii i diversitii acestora, precum i a impactului lor negativ, tot mai

pronunat, asupra mediului nconjurtor. Depozitarea deeurilor pe sol fr respectarea

unor cerine minime, evacuarea n cursurile de ap i arderea necontrolat a acestora

reprezint o serie de riscuri majore att pentru mediul ambiant ct i pentru sntatea

populaiei.

De aceea, legislaia european transpus prin actele normative naionale a

impus o nou abordare a problematicii deeurilor, plecnd de la necesitatea de a

economisi resursele naturale, de a reduce costurile de gestionare i de a gsi soluii

eficiente n procesul de diminuare a impactului asupra mediului produs de deeuri.

Gestionarea deeurilor cuprinde toate activitile de colectare, transport, tratare,

valorificare i eliminare a deeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operaii i

monitorizarea depozitelor de deeuri dup nchiderea lor.

Obiectivele prioritare ale gestionrii deeurilor sunt prevenirea i reducerea

producerii de deeuri i a gradului de periculozitate al acestora prin:

dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale; dezvoltarea tehnologiei i comercializarea de produse care prin modul defabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact

posibil asupra creterii volumului sau periculozitii deeurilor, ori asupra

riscului de poluare;

dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea final a substanelorpericuloase din deeurile destinate valorificrii;


valorificarea material i energetic a deeurilor, cu transformareaacestora n materii prime secundare, ori utilizarea deeurilor ca surs de

energie.

Astfel se asigur protejarea resursele naturale prin folosirea materiilor prime

secundare din deeuri i se reduce poluarea mediului cauzat de eliminarea lor.

Documentele strategice naionale care reglementeaz gestionarea deeurilor

cuprind dou componente principale: Strategia Naional i Planul Naional de

Gestionare a Deeurilor care constituie instrumentele de baz prin care se asigur

implementarea n Romnia a politicii Uniunii Europene n domeniul deeurilor.

Deeurile periculoase sunt definite conform legislaiei n vigoare iar tipurile de

deeuri periculoase generate din activitile economico-sociale sunt cuprinse n Lista

privind deeurile, inclusiv deeurile periculoase

Studiul de evaluare a impactului asupra mediului si Raportul privind studiul de

evaluare a impactului asupra mediului sunt elaborate in conformitate cu prevederile

directivelor Uniunii Europene, respectiv Directiva CE 97/11 ce amendeaza Directiva CE

85/337 privind evaluarea efectelor asupra mediului a unor proiecte publice si private,

Directiva 79/409/EEC privind conservarea vietii salbatice si directive 92/43/EEC privind

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (Anexa2) precum si cu

prevederile legislatiei romane in vigoare in domeniul protectiei mediului:

Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/22.12.2005 privind protectia mediului;

Directiva Cadru privind deeurile nr. 2006/12/EECDirectiva nr. 91/689/EEC privind deeurile periculoase, care nlocuiete Directiva78/319/CEE privind deeurile toxice i periculoase, modificat prin Directiva Consiliului

94/31/CE.

Legislaie romneasc

Ordonana de Urgen nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (M.Of. nr. 283 din22 iunie 2000) aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 426/2001pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind


regimul deeurilor (M.Of. nr. 411 din 25 iulie 2001); modificat i completat prin

Ordonana de Urgen nr. 61/2006, aprobat cu modificri i completri prinLegea nr. 27/2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007);

H.G. nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naionale de gestionare adeeurilor i a Planului naional de gestionare a deeurilor (M.Of. nr. 954 din 18

octombrie 2004), modificat i completat prin H.G. nr. 358/11.04.2007 (M.Of. nr.271/24.04.2007);

OM nr. 1364 / 1499 / 2006 privind aprobarea planurilor regionale de gestionare adeeurilor (M.Of. nr. 232/04.04.2007, iar anexele 1-8 n nr. 232bis din aceeai

dat);

OM nr. 1385/29.12.2006 privind aprobarea Procedurii de participare a publiculuila elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deeurilor,

adoptate sau aprobate la nivel naional, regional i judeean (M.Of. nr.

66/29.01.2007);

OM nr. 951/06.06.2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilorregionale i judeene de gestionare a deeurilor (M.Of. nr. 497 i

497bis/25.07.2007);

Directiva nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendat de Directiva nr.87/101/EEC, de Directiva nr. 91/692/EEC i Directiva 2000/76 Legislaie romneasc

H.G nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate - abrog HG nr. 662/2001(M.Of. nr. 199/ 22.03.2007)

Directiva nr. 2006/66/EC privind bateriile i acumulatorii precum i deeurile bateriilori acumulatorilor care conin anumite substane periculoase.

Decizia Consiliului nr. 2008/763/EC de stabilire a unei metodologii comune pentrucalcularea vnzrilor anuale a bateriilor i acumulatorilor portabili ctre utilizatorii finali

Legislaie romneasc


HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor i al deeurilor debaterii i acumulatori

OM nr. 669/1304/30.06.2009 privind procedura de nregistrare a productorilorde baterii i acumulatori.

Directiva Consiliului nr. 1999/31/EC privind depozitarea deeurilorDecizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor i procedurilor pentru

acceptarea deeurilor la depozite ca urmare a art. 16 i anexei II la Directiva

1999/31/CE.

Legislaie romneasc

H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 394 din 10 mai 2005),completat prin HG nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea i completarea unor

acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului;

Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitareadeeurilor (M.Of. nr. 86 din 26 ianuarie 2005) modificat de Ordin nr. 1230 din 30noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului igospodririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind

depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 1101 din 7 decembrie 2005);

Ordin nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare i procedurilorpreliminare de acceptare a deeurilor la depozitare i lista naional de deeuri

acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri (M.Of. nr. 194 din 8 martie 2005);

Ordin nr. 775/2006 pentru aprobarea Listei localitilor izolate care pot depozitadeeurile municipale n depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea

unor prevederi ale Hotrrii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea

deeurilor (M.Of. nr. 675/07 iulie 2006) completat de Ordinul 27/2007 pentrumodificarea i completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de

mediu (M.Of. nr. 194 din 21 martie 2007)


Directiva nr. 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor abrog Directivele89/369/EEC, 89/429/EEC, privind incinerarea deeurilor municipale i Directiva

94/67/EC privind incinerarea deeurilor periculoase.

H.G nr. 128/2002 privind incinerarea deeurilor (M.Of. nr. 160 din 6 martie 2002)modificat i completat prin HG nr. 268/2005 (M.Of. nr. 332 din 20 aprilie 2005);

Ordin nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerareadeeurilor (M.Of. nr. 86 din 26 ianuarie 2005, publicat n M.Of. nr. 86bis din 26

ianuarie 2005);

Ordin 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la ncetarea activitilor deeliminare a deeurilor, respectiv depozitare i incinerare (M.Of. nr. 1180 din 28

decembrie 2005), completat prin Ordinul MMDD nr. 636/2008 (M.Of. nr. 425 din6 iunie 2008)

Directiva Consiliului nr. 94/62/EC privind ambalajele i deeurile de ambalaje,modificat prin Directiva 2004/12/CE i de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003

Legislaie romneasc

HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje (M.Of.nr. 639 din 20 iulie 2005) ambalaje modificat i completat prin HG nr.1872/2006 (M.Of. nr. 15/10.01.2007);

Ordin nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare laambalaje i deeuri de ambalaje (M.Of. nr. 929 din 18 octombrie 2005);

Ordin nr. 1281 /1121/2005 privind stabilirea modalitilor de identificare acontainerelor pentru diferite tipuri de materiale n scopul aplicrii colectrii

selective (M.Of. nr. 51 din 19 ianuarie 2006);

Ordinul nr. 1229 /731/1095/2005 pentru aprobarea Procedurii i criteriilor deautorizare a operatorilor economici n vederea prelurii responsabilitii privind

realizarea obiectivelor anuale de valorificare, i reciclare a deeurilor de


ambalaje (M.Of. nr. 27 din 12 ianuarie 2006), modificat prin Ordinul194/360/1395/2006 (M.Of. nr. 499 din 08 iunie 2006) si Ordinul nr. 968/2006(M.Of. nr. 836 din 11 octombrie 2006) i Ordinul nr. 1207/2007 (M.Of. nr. 740din 01.11.2007);

Ordin nr. 493/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare i autorizare aoperatorilor economici n vederea prelurii responsabilitii privind realizarea

obiectivelor anuale de valorificare i reciclare a deeurilor de ambalaje (M.Of. nr.

456/25 mai 2006) modificat prin Ordinul nr. 1140/2006 (M.Of. nr. 888/31 oct.2006) i Ordinul nr. 978/2009 (M.Of. nr. 978/10 iulie 2009).

Directiva nr. 96/59/EC privind eliminarea bifenililor i trifenililor policlorurai (PCBi PCT) nlocuiete Directiva 76/403/CEE)

Legislaie romneasc

HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea icontrolul bifenililor policlorurati i ale altor compui similari (M.Of. nr. 131 din 28

martie 2000), modificat prin HG nr. 291/2005 (M.Of. nr. 330 din 19 aprilie 2005)i prin HG nr. 975/2007 (M.Of. nr. 598 din 30 august 2007), completat prin HGnr. 210/28.02.2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative caretranspun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului;

Ordin nr. 1018 din 19 octombrie 2005 (abrog Ordinul nr. 279/2002), privindnfiinarea n cadrul Direciei deeuri i substane chimice periculoase a

Secretariatului pentru compui desemnai (M.Of. nr. 966 din 1 noiembrie 2005);

Ordinul nr. 257 din 2006 pentru modificarea i completarea anexei la Ordinulnr. 1018/2005 privind nfiinarea n cadrul Direciei deeuri i substane chimicepericuloase a Secretariatului pentru compui desemnai;

Ordinul nr. 1349 din 03.09.2007 privind abrogarea prevederilor articolelor 21 - 23ale Regulamentului de organizare i funcionare a Secretariatului pentru compui

desemnai, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 1018/2005 privind nfiinarea ncadrul Direciei deeuri i substane periculoase a Secretariatului pentru compui


desemnai, cu modificrile i completrile ulterioare. (publicat n M.Of. nr. 629 din

13 septembrie 2007)

Decizia nr. 2000/532/CE privind lista deseurilor, amendat de Decizia nr. 2001/119,(ce nlocuiete Decizia nr. 94/3/CE privind lista deeurilor i Decizia nr. 94/904/CE

privind lista deeurilor periculoase).

Legislaie romneasc

HG nr. 856 /2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listeicuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase (M.Of. nr. 659 din 5

septembrie 2002) modificat prin HG nr. 210/2007 pentru modificarea icompletarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul

proteciei mediului (M.Of. nr. 187 din 19 martie 2007);

Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European i al Consiliului din14 iunie 2006 privind transferurile de deeuri, cu modificrile i completrileulterioare. Acest regulament a intrat n vigoare incepnd cu data de 15 iulie 2007,nlocuind Regulamentul nr. 259/93/CEE pentru supravegherea i controlul

transporturilor de deeuri n, nspre i dinspre Comunitatea European

Legislaie romneasc

HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea RegulamentuluiParlamentului European i al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de

deeuri - abrog HG nr. 895/2006 pentru aplicarea Regulamentului CEE 259/93,

(M.Of. nr. 255/02.08.2007 modificat i completat prin HG 1453/2008 (M.Of. nr.783 din 24 noiembrie 2008);

HG nr. 1061/10.09.2008 privind transportul deeurilor periculoase inepericuloase pe teritoriul Romniei (M.Of. nr. 672/30.09.2008);

Ordin nr. 1119/2005 privind delegarea catre Agenia Naional pentru ProteciaMediului a atribuiilor ce revin Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor n


domeniul exportului deeurilor periculoase i al transportului deeurilor

nepericuloase n vederea importului, perfecionrii active i a tranzitului (M.Of. nr.

1024 din 18 noiembrie 2005)

Directiva nr. 86/278/EEC privind protecia mediului i n particular a solului, atuncicand namolul de la staiile de epurare este utilizat n agricultur, modificat prinDirectiva 91/692/CEE i Regulamentul (CE) nr. 807/2003

Legislaie romneasc

Ordin comun nr. 344 /708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privindprotecia mediului i n special a solurilor, cnd se utilizeaz nmolurile de

epurare n agricultur (M.Of. nr. 959 din 19 octombrie 2004)

Directiva Consiliului nr. 2000/53/EEC privind vehiculele scoase din uz, modificatprin Deciziile Comisiei 2002/525/CE, 2005/438/CE i 2005/673/CE care modific i

completeaz Anexa II a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz

Decizia Comisiei 2002/151/CE privind cerinele minime pentru certificatul de

distrugere eliberat n conformitate cu art. 5 alin (3) din Directiva Parlamentului European

i a Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz

Decizia Comisiei 2003/138/CE care stabilete standardele de codificare pentru

materiale i componente ale vehiculelor ca urmare a Directivei 2000/53/CE

Decizia Comisiei 2005/293/CE, care stabilete reguli detaliate cu privire la

monitorizarea intelor de reutilizare/valorificare i reutilizare/reciclare prevzute n

Directiva 2000/53/CE

Legislaie romneasc

HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (M.Of. nr. 32 din11 ianuarie 2005);

HG nr. 1313/2006 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr.2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (M.Of. nr. 829 din 9

octombrie 2006);


Ordin nr. 87 /527/411/2005 privind aprobarea modelului i a condiiilor deemitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz (M.Of.

nr. 295 din 8 aprilie 2005);

Ordin nr. 1224 /722/2005 pentru aprobarea Procedurii i condiiilor de autorizarea persoanelor juridice n vederea prelurii responsabilitii privind realizarea

obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare i valorificare energetic a vehiculelor

scoase din uz (M.Of. nr. 1178 din 27 decembrie 2005) modificat i completat prin

Ordin nr. 985/1726/2007 (M.Of. nr. 561/15.08.2007); Ordin nr. 816/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare i autorizare apersoanelor juridice n vederea prelurii responsabilitii privind realizarea

obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare i valorificare energetic a vehiculelor

scoase din uz (M.Of. nr. 724 din 24 august 2006), modificat i completat prin

Ordin nr. 979/2006 (M.Of. nr. 806/26.09.2006); Ordin nr. 625/2007 privind aprobarea Metodologiei pentru urmrirea realizrii dectre operatorii economici a obiectivelor prevzute la art. 15 alin. (1) si (2) din HGnr. 2406/2004 (M.Of. nr. 252/ 16.04.2007)

Directiva nr. 2002/96/CE privind deeurile de echipamente electrice i electronice,modificat prin Directiva 2003/108/ECLegislaie romneasc

HOTRRE Nr. 1037 din 13 octombrie 2010 privind deeurile de echipamenteelectrice i electronice

ORDIN Nr. 1441 din 23 mai 2011 privind stabilirea metodologiei de constituire igestionare a garaniei financiare pentru productorii de echipamente electrice i

electronice

Ordin nr. 901/2005 privind aprobarea msurilor specifice pentru colectareadeeurilor de echipamente electrice i electronice care prezint riscuri prin

contaminare pentru securitatea i sntatea personalului din punctele de

colectare (M.Of. nr. 910 din 12 octombrie 2005);


Ordin nr. 1225 /721/2005 privind aprobarea Procedurii i criteriilor de evaluare iautorizare a organizaiilor colective n vederea prelurii responsabilitii privind

realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare i valorificare a

deeurilor de echipamente electrice i electronice (M.Of. nr. 1161 din 21

decembrie 2005), modificat i completat prin OM nr. 910/2007 (M.Of. nr. 428 din27 iunie 2007);

Ordin nr. 66/20 ianuarie 2006 privind Privind constituirea Comisiei de evaluarei autorizare a organizaiilor colective n vederea prelurii responsabilitii privind

realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare i valorificare a

deeurilor de echipamente electrice i electronice, M.Of. nr. 353 din 19 aprilie

2006 modificat i completat prin OM nr. 1099/2007 (ordin intern), Ordinul nr.262/2009;

Ordin nr. 1223 /715/2005 privind procedura de nregistrare a productorilor,modul de eviden i raportare a datelor privind echipamentele electrice i

electronice i deeurile de echipamente electrice i electronice (M.Of. nr. 1 din 3

ianuarie 2006) modificat i completat prin Ordinul nr. 706/2007 (M.Of. nr. 307din 9.05.2007);

Odinul 556 /435/191 din 5 iunie 2006 privind marcajul specific aplicatechipamentelor electrice i electronice introduse pe pia dup data de 31

decembrie 2006 (M.Of. nr. 608 din 13 iulie 2006);

Directiva nr. 2002/95/EC privind restricionarea utilizrii anumitor substanepericuloase n echipamente electrice i electronice, amendat prin:

Decizia Comisiei 2005/618/CE, n scopul stabilirii valorilor maxime aleconcentraiilor anumitor substane periculoase n echipamentele electrice i

electronice,

modificat prin Decizia Comisiei 2005/717/CE de modificare, n scopul adaptriila progresul tehnic, a anexei Directivei 2002/95/CE privind limitarea utilizrii

anumitor substane periculoase n echipamentele electrice i electronice, i


Decizia Comisiei 2005/747/CE de modificare, n scopul adaptrii la progresultehnic, a anexei Directivei 2002/95/CE privind limitarea utilizrii anumitor

substane periculoase n echipamentele electrice i electronice.

Legislaie romneasc

Hotrre nr. 992/2005 (M.Of. nr. 822 din 12 septembrie 2005) privind limitareautilizrii anumitor substane periculoase n echipamentele electrice i electronice

(M.Of. nr. 822 din 12 septembrie 2005), modificat prin HG nr. 816 din 21 iunie2006 (M.Of. nr. 588 din 7 iulie 2006). Anexa la HG a fost modificat prin OrdinulMMDD nr. 1226/1771/2007 (M.Of. nr. 626 din 12 septembrie 2007), i Ordinul1771/2007 (M.Of. nr. 626 din 12 septembrie 2007), completat prin Ordinul nr.344/2009 (M.Of. nr. 291 din 5 mai 2009) i prin Ordinul 732/2009 (M.Of. nr. 291din 5 mai 2009).

Directiva 78/176/CEE privind deeurile din industria dioxidului de titanDirectiva nr. 82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea i monitorizarea

mediului datorit deeurilor din industria de dioxid de i eventual eliminarea polurii

cauzate titan.

Directiva nr. 92/112/CEE privind procedeele pentru armonizarea programelor pentru

reducerea de deeuri din industria dioxidului de titan.

Legislaie romneasc

Ordin nr. 751 /870/2004 privind gestionarea deeurilor din industria dioxidului detitan (M.Of. nr. 10 din 5 ianuarie 2005).

Directiva 87/217/CEE privind prevenirea i reducerea polurii mediului cauzat deazbest.

Legislaie romneasc

HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea i controlul polurii mediului cuazbest modificat prin HG nr. 734/2006 (M.Of. nr. 519 din 15 iun. 2006).


Directiva Consiliului nr.2006/21/CE a parlamentului European i a Consiliului din15 martie 2006 privind gestionarea deeurilor din industriile extractive i demodificare a Directivei 2004/35/CE.

Legislaie romneasc

ORDIN Nr. 2042/2934/180 din 22 noiembrie 2010 privind aprobarea Proceduriipentru aprobarea planului de gestionare a deeurilor din industriile extractive i a

normativului de coninut al acestuia

Hotrrea Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deeurilor din industriileextractive, publicat n Monitorul Oficial nr. 624 din 27 august 2008

Legea 211/2011-privind regimul deseurilor.

Deeurile periculoase sunt definite n conformitate cu prevederile O.U.G. nr.

78/2000 privind regimul deeurilor aprobat prin Legea nr. 426/2001, modificat i

completat prin O.U.G. nr. 61/2006, aprobat cu modificri i completri prin Legea

27/2007.

Tipurile de deeuri periculoase generate din activitile economico-sociale sunt

cuprinse n Lista privind deeurile, inclusiv deeurile periculoase, aprobat prin

Hotrrea de Guvern 856/2002.

Prin natura lor, deeurile periculoase au cel mai mare impact potenial asupra

mediului nconjurtor i sntii populaiei. innd cont de proprietile lor specifice (de

exemplu: inflamabilitate, corozivitate, toxicitate), este necesar ca activitile de

gestionare a deeurilor periculoase s fie abordate ntr-un mod riguros.

Majoritatea deeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare, co-incinerare

sau incinerare n instalaiile proprii ale generatorilor sau n instalaii specializate

aparinnd operatorilor privai.

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul

Instalatia de valorificare a deseurilor provenite de la producerea sau prelucrarea

bitumului cod basel a 3010, a fost elaborat in conformitate cu OUG nr 195/2005 privind


protectia mediului aprobata cu modificarile si completari prin legea 265/2006 si cu

modificarile ulterioare, Ordinul nr 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor

proiecte publice si private asupra mediului, Ordinul 863/2002, emis de Ministrul Apelor

i Proteciei Mediului, pentru aprobarea procedurii de reglementare a activitatilor

economice si sociale cu impact asupra mediului inconjurator modificata prin Ordinul

1037/2005 si cu Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr 863/2002 privind

aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a

impactului asupra mediului, Anexa 2, Partea a II-a -structura raportului la studiul de

evaluare a impactului asupra mediului pentru a servi la evaluarea impactului Instalatiei

de indepartare si tratare a deseurilor asupra tuturor factorilor de mediu si ulterior la

obtinerea Acordului de mediu. Instalatia nu intra in categoria Instalatii pentru eliminarea

sau valorificarea deseurilor periculoase, definite potrivit prevederilor legislatiei in vigoare,

avand o capacitate de prelucrare mai mica de 10 tone/zi.

La elaborarea prezentului studiu de impact s-au avut in vedere urmatoarele

elemente:

- Memoriu pentru instalatia de tratare a deseurilor incluzand:

Descrierea procesului si a instalatiei: Lista de echipamente Specificatiile utilitatilor Consumul de utilitati

- Memoriu tehnic necesar emiterii Acordului de mediu pentru Instalatia de

piroliza deseurilor din cauciuc, anvelopelor uzate si deseurilor din mase plastice,


CAPITOLUL IINFORMAII GENERALE

1.1.Informatii despre titularul proiectului

Societatea S.C STANDARD HEATING OIL S.R.L Buzau este inmatriculata la

Oficiul Registrului Comertului Buzau sub nr.J10/244/2013, CUI 31382415, avand sediul

social in localitatea Buzau strada Unirii, bloc 1E ap.3 parter, judetul Buzau, este

reprezentata prin dnul NECULA GHE. ION Tel mobil: 0745028648 e-

mail:[email protected]

Activitatea principala a societatii conform certificatului de inregistrare la ORC Buzau

consta in: colectarea deseurilor periculoase si nepericuloase, tratarea si eliminarea

deseurilor periculoase si nepericuloase, comert cu ridicata a combustibililor solizi, lichizi

si gazosi si a produselor derivate, comert cu ridicata a deseurilor si resturilor, depozitari.

1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactuluiasupra mediului si al raportului la acest studiu

S.C. LAJEDO S.R.L. Ploieti, strada Crisan nr 39 Ploiesti judetul Prahova telefon

0372913240, 0722316243, 0722260327, fax 0244/520804. email [email protected].

Persoana juridica inregistrata in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru

protectia mediului pozitia 290 pentru urmatoarele tipuri de studii: RM, RIM, BM, RA, RS,

EA.

1.3.Denumirea proiectului

Investitia INSTALATIE PENTRU PIROLIZA DESEURILOR DIN CAUCIUC,ANVELOPELOR UZATE SI DESEURILOR DIN MASE PLASTICE se va amplasa inintravilanul localitii Berca, str. Stefan Miclea, nr. 103, com Berca, judetul Buzau


1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuiaconstructie/demolare / dezafectare / inchidere / postinchidere

Investiia ce urmeaza a fi realizata si face obiectul prezentei documentatii are la

baza Certificatul de urbanism eliberat de Primria localitatii Berca judetul Buzau

1.4.1.Localizarea proiectului:

Implementarea proiectului se va realiza la punctul de lucru din, str. Stefan Miclea,

nr. 103, com Berca, jud. Buzau, pe fosta platforma a Bazei de reparatii a SNP Petrom

care a functionat in localitate pana in 2006. In prezent terenul cu anexele sale au fost

dobandite de SC Almatar Trans SRL, cu sediul in Cozieni, nr.155, jud. Buzau, care la

randul sau l-a imprumut spre folosinta societatii Standard Heating Oil SRL conform

Contract de inchiriere (comodat) nr.472/02.04.2013, a carei copie o anexam.

Suprafata inchiriata de 4080 m, se afla in interiorul unei imprejmuiri din plasa de sarma

si cuprinde platforma betonata, pe care se vor amplasa haldele pentru depozitarea

deseurilor din cauciuc si mase plastice, care constituie materia prima si instalatia

propriu-zisa care a fost achizitionata din import China. Pe aceeasi platforma se mai afla

corpurile de cladire C1 (sediu administrativ), C2 (magazie) si C3 (cabina poarta), care

isi vor pastra aceleasi destinatii si in continuare.

Investitia se va realiza in intravilanul localitatii Berca, comuna Berca, tarlaua 165

parcelele 4533 si 4447, judetul Buzau si va avea urmatoarele vecinatati

la nord - NC 390 Rest proprietate la sud - Romsilva la est - Drum acces la vest - Romsilva

Instalatia va fi amplasata intr-o zona cu functiuni majoritar industriale.

Distantele investitiei fata de zonele locuite din localitatile invecinate sunt : 360 m in

partea de sud.


1.4.2. Descrierea proiectului

Dezvoltarea industriala din trecut a condus la cresterea cantitatii de deseuri

produse, ceea ce face ca poluarea mediului ambiant sa se intensifice, pentru ca

deseurile nu mai puteau fi asimilate si reintegrate in mediu. Proiectul de fata isi propune

valorificarea deseurilor organice de tipul anvelopelor uzate, cauciucului uzat, maselor

plastice uzate, reziduuri petroliere grele prin transformarea lor in combustibili utilizand

procedee termice in cazul de fata prin piroliza

Piroliza deseurilor este de fapt o gazeificare a lor. Piroliza se aplica eficace

pentru valorificarea deseurilor de tip mase plastice, anvelope, etc.

Piroliza este cunoscuta din tehnica industriala. In ceea ce priveste tratarea

deseurilor s-au dorit printre altele urmatoarele avantaje ale pirolizei:

Procedee necomplicate care sa poata functiona si cu cantitati mici deprelucrare de pana la 10 tone/zi;

Posibilitatea recuperarii energiei si materiei prime; Posibilitatea de depozitare a produselor valorificabile in mod energetic; Flexibilitate fata de diversele si schimbatoarele componente ale deseurilor; Evitarea in mare masura a impactului asupra mediului.

Cu ajutorul pirolizei s-a urmarit un scop asemanator cu cel al incinerarii. Volumul

deseurilor se reduce considerabil si se transforma intr-o forma ce face posibila o

depozitare fara impact semnificativ asupra imprejurimilor.

La o incinerare conventionala, procesele de uscare, degazare si incinerarea

propriu zisa au loc intr-o singura camera. La piroliza, unele din aceste procese partiale

pot fi executate in reactoare separate, astfel incat degazarea si gazeificarea sa devina

procedee de tratare a deseurilor de sine statatore.

Degazarea sau piroliza reprezinta descompunerea termica a materialului organic,

eliminandu-se compusi, cum ar fi oxigenul, aerul, CO2, aburul, etc. In intervalele de

temperatura cuprinse intre 150-8000C se elimina materiile volatile, iar compusii de

carbohidrati se descompun.


Prin transformarea pirolitica a deseurilor iau nastere diverse produse dependente

de componenta materialului initial, de parametrii de functionare ai instalatiei, de

conditiile de incalzire ale temperaturii de degazare si de durata reactiei. Urmatoarele

produse finite pot aparea:

Combustibil respectiv, materii prime sub forma de asfalt, ulei, gaze deardere;

Apa de condens cu impuruitatile dizolvate in ea; Reziduuri cum ar fi cocs, metale, sticla, nisip, etc.

Obiectivul principal al investitiei consta in prelucrarea a cca 10 t/zi deseuri de

cauciuc si anvelope uzate, precum si a 12 tone deseuri de materiale plastice.

Activitatea specifica ce se desfasoara in aceasta instalatie cuprinde primirea,

stocarea si prelucrarea prin piroliza a deseurilor provenite din cauciuc si mase plastice

si livrarea catre beneficiari a produselor finite - ulei pirolitic - utilizat drept combustibil.

Instalatia are ca scop principal obtinerea uleiului pirolitic. Acesta se obtine in

proportie de 40-50% fata de materia prima (deseurile) supuse prelucrarii si difera in

functie de calitatea materiei prime. In cazul in care se prelucreaza deseuri din materiale

plastice, procentul de ulei obtinut poate ajunge si la 85%. In ambele cazuri, ca produs

secundar se obtine gazul de piroliza compus dintr-un amestec C1-C4 in proportie de 10-

12%, precum si negru de fum care in cazul prelucrarii deseurilor din cauciuc poate

ajunge la 30%, iar in cazul prelucrarii materialelor plastice poate ajunge la maximum

10%. In cazul pirolizei anvelopelor uzate se mai obtine si otel care provine din cordul

metalic care este integrat in constructia anvelopei. Acesta, de asemenea, se incadreaza

intr-un procent de 10-12% din cantitatea anvelopelor uzate supuse prelucrarii. In cazul

in care, anvelopele supuse prelucrarii sunt de mici dimensiuni cordul este textil sau din

poliester, atunci cantitatea de fier obtinuta, scade drastic.

Incalzirea deseurilor si reziduurilor pana la temperatura de 3600C se realizeaza in

interiorul unui reactor cilindric orizontal rotativ dotat cu doua arzatoare care folosesc

pentru ardere gaz metan. Dupa ce se ajunge la temperatura de regim si din proces se

degaja gazele necondensabile, acestea se introduc in camera de ardere a cuptorului


rotativ prin intermediul celor doua suflante. Astfel, temperatura de reactie este asigurata

prin arderea acestor gaze.

Necesarul de abur supraincalzit obtinut in supraincalzitorul (schimbatorul de

caldura) care va fi montat pe conducta de evacuare a gazelor arse va iesi cu o presiune

de 6 bari si o temperatura de 2230C si se va folosi pentru incalzirea traseelor de

conducte prin care circula produse congelabile, pentru incalzirea spatiilor de lucru in

timpul sezonului rece si pentru deservirea unei perdele de incendiu care va fi activata in

caz de incendiu. Aceasta perdea de incendiu va fi construita dintr-o conducta de 2

montata la sol si care va avea practicate orificii 6 mm in partea superioara, cu un pas

de 100 mm.

Gazul de piroliza se supune operatiunii de condensare. Cele doua fractiuni

principale de ulei pirolitc obtinute in urma condensarii pot fi folosite ca atare, sau pot fi

supuse unor procedee de amestecare, rezultand noi produse.

Componentele rezultate in urma pirolizei la presiune scazuta a deseurilor din

cauciuc, mase plastice si reziduuri petroliere grele,sunt:

- gaze necondensate (fractiunea C1-C4)

- ulei pirolitic usor ( fractiunea C5-C16)

- ulei pirolitic greu (fractiunea C14-C24)

- carbon rezidual (fractiunea > C24)

- otel in cazul utilizarii anvelopelor uzate ca atare.

Instalatia proiectata are ca scop obtinerea unor fractiuni petroliere, depozitarea si

distributia acestora. Instalatia este importata din China.

Principalele dotari ale viitorului obiectiv vor fi :

- rampa de descarcare materie prima;

- instalatia de piroliza a deseurilor din cauciuc, anvelopelor uzate si a

deseurilor din mase plastice in doua reactoare;

- generator de abur de 6 bari;

- laboratorul de analize fizico-chimice;

- rampa de incarcare auto dotata cu sistem de contorizare fiscalizat.

a) Rampa de descarcare


Rampa de descarcare proiectata se afla pozitionata in imediata apropiere a

drumului de acces, pe platforma betonata acoperita (soproane). Deseurile se vor

depozita pe tipuri de deseu specializate pentru cauciuc si mase plastice.

c) Parcul pentru produsele finite

Parcul de produse petroliere finite (ulei pirolitic usor, ulei pirolitic greu) este

amenajat pe o platforma betonata prevazuta cu dig de beton ( h= 0,8 m) executat prin

turnare din beton armat (cuva de retentie). Negrul de fum este dirijat cu un conveyor in

rezervorul de depozitare de unde se livreaza la beneficiari, ambalat in saci. In cazul in

care se va achizitiona o instalatie pentru brichetat negrul de fum si cenusa, atunci

subprodusele se vor bricheta si se vor folosi la ardere, in focarul reactoarelor.

Pentru colectarea apelor pluviale din platforma si eventualele scurgeri

accidentale de produs petrolier, parcul este prevazut cu rigole de scurgere care merg la

bazinul colector si apoi la separatorul de produse petroliere.

Rezervoarele sunt montate suprateran pe fundatii individuale din beton si sunt

prevazute cu base de scurgere.

Parcul de rezervoare produse finite este compus din :

- rezervorul R1 capacitate = 30 m3

- rezervorul R2 capacitate = 30 m3

- rezervorul R3 _ capacitate = 30 m3

- rezervoarele V11-V12- capacitate = 100 m3

Utilajele sunt interconectate intre ele cu conducte de diametre de 2- 6

confectionate din OLC, pozitionate suprateran si inscriptionate cu tipul produsului

vehiculat. Vasele pentru produse care au temperatura de congelare mai ridicata si

conductele care transporta astfel de produse, vor fi izolate cu vata minerala si tabla

zincata.


Rezervoarele in care se vor depozita produse usor inflamabile sunt prevazute cu

supape de respiratie si opritor de flacari. Rezervoarele sunt prevazute cu indicatoare de

nivel.

1.5. Durata de executie propusa

Durata de executie propusa este de cca 3-6 luni luand in calcul si probele

tehnologice de punere in functiune a instalatiei.

1.6. Durata etapei de functionare

Durata de functionare este de 15-20ani.

1.7. Productia, resurse folosite

In cazul in care se vor supune prelucrarii numai deseuri din cauciuc si anvelope

uzate, la o sarja de 10 t deseuri se vor obtine 6 t ulei pirolitic care se vor valorifica catre

producatorii de combustibili lichizi pentru focare, 0,35 t gaze necondensabile C1-C4

care se vor arde pe amplasament, 2,3 t negru de fum care se va ambala si expedia

catre beneficiari si 1,35 t deseuri metalice, care se vor valorifica la REMAT. In cazul

brichetarii negrului de fum pe amplasament, impreuna cu cenusa rezultata la piroliza

PET-urilor, brichetele se vor folosi la ardere in focarul reactoarelor. In acest caz

temperatura de reactie se va mentine la 360 - 380C, cu o presiune remanenta de 0,25

bar. Timpul de reactie ~16 ore.

In cazul in care se vor supune prelucrarii numai deseuri din mase plastice,

reactorul se poate incarca cu o sarja de 12 t, din care vor rezulta 10,2 t ulei pirolitic care

se va comercializa catre antrepozitele fiscale de fabricare a combustibililor lichizi, 0,6 t

gaze necondensabile C1-C4 care se vor arde in focarul reactoarelor si 1,2 t cenusa

care se va bricheta impreuna cu negrul de fum sau se va trimite la un depozit pentru


deseuri nepericuloase. Temperatura de reactie in acest caz va fi de 280 - 290C si

aceeasi presiune remanenta de 0,25 bar. Timpul de reactie ~14 ore.

Ponderea deseurilor supuse prelucrarii este aleatorie, depinzand foarte mult de

ritmicitatea de colectare si de sursele din care provin acestea. Din studiul de piata

efectuat, s-a constatat ca sursa cea mai convenabila o reprezinta anvelopele uzate si

deseurile din cauciuc; in consecinta se poate presupune ca aceste deseuri se vor

prelucra preponderant in instalatie. De asemenea, in cadrul aceleeasi clase de deseu

supusa prelucrarii, difera cantitatile de produse obtinute din piroliza, datorita

materialelor si cantitatilor folosite initial pentru procesarea anvelopelor sau materialelor

plastice care au devenit deseu: cauciuc tip bunaS, bunaN, perbunan, etc.; deseurile din

material plastic tip PET, ABS, PEHD, PP, etc.

Rezulta ca per total an, la o activitate de transvazare a 1840 tone produse

petroliere si 2700 tone deseuri, se va inregistra un consum de cca. 64920 kwh energie

electrica, 128 t CLU, 34,3 t apa, 1320 m aer comprimat. Alte consumuri nu sunt.

*Cantitatea de CLU va fi diminuata de cantitatea de gaze necondensabile obtinute in

proces care vor fi utilizate la ardere, precum si prin folosirea uleiului pirolitic obtinut (in

special fractiunea usoara).

Din activitatea de transvazare si incarcare produse petroliere la autovehicule se

estimeaza o pierdere de 0,1%, adica 1200 kg/an. Aceste pierderi au loc in momentul in

care se decupleaza furtunul de la gura de descarcare a autovehiculului, precum si prin

eventuale scapari ale presetupelor pompelor de transvazare. O parte din uleiul obtinut

la prima sarja, va forma stocul mort din rezervoare care nu va mai putea fi pompat cand

se expediaza produsele. In cazul in care se vehiculeaza produse volatile, in special pe

timpul verii trebuiesc luate in calcul si pierderile care au loc prin respiratia rezervorului.

In cazul activitatii de reconditionare reziduuri petroliere, din intreaga cantitate de ulei

obtinuta de 1840 t/an, se pierd 1,2 t/an, iar restul de 60 t/an o reprezinta slamul rezidual

si pamantul infestat care trebuie evacuat la un depozit specializat in deseuri

periculoase, sau la un incinerator. Din totalul de ulei obtinut, daca se scade si cantitaea

folosita pentru uz propriu, rezulta ca se vor comercializa cca. 1650 t/an.

1.8. Materii prime i substane / preparate chimice utilizate


Materia prima, respectiv anvelopele uzate din cauciuc, deseurile din cauciuc care

provin de la debavurarea pieselor turnate, resturi de chedere, curele, pudreta

impurificata, precum si masele plastice care trebuiesc maruntite, se descarca din

autospeciale la rampa de descarcare si se depoziteaza in haldele nou construite, dupa

sortarea pe categorii.

Tabel 1.8.1. Informaii privind producia i necesarul resurselor energetice

Producia Resurse folosite n scopul asigurrii producieiDenumirea Cantitatea

anualDenumirea Cantitatea

anualFurnizor

ProdusepetroliereTIP CLU siulei pirolitic

1650 t Energieelectric

Estimat 64920kwh

S.C. ELECTRICA S.A.

Tabelul nr. 1.8.2. Informaii despre materiile prime i substanele sau

preparatele chimice

Denumirea materieiprime a substanei saua preparatului chimic

Cantitateaanual

existent nstoc

Clasificarea i etichetarea substanelor saua preparatelor chimice

ulei pirolitic (stoc desiguran)tone

Categorie-periculoase/nepericuloaseP/N

Periculozitate Faze derisc

CLU 0 Periculoase inflamabilitate

f.Informaii despre poluanii fizici i biologici care afecteaz mediul, generai de

activitatea propus

Tabelul nr. 1.8.3.


INFORMAIIdespre poluarea fizic i biologic generat de activitate

Tipulpolurii

Sursa depoluare

Nr. sursede poluare

Poluareamaximpermis LMApentru om imediu

Poluarede fond

Poluare calculat produs de activitate i msuri deeliminare/reducere

Msuri deeliminare/reducere apolurii

Pezonaobiectivului

Pe zone deprotecie/restricieaferenteobiectivului,confornlegislaiei nvigoare

Pe zone rezideniale, derecreere sau alte zoneprotejate cu luarea nconsiderare a polurii defondFrmsuri deeliminare/reducere apolurii

Cuimplementarea msuri lorde eliminare/reducere apolurii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Prodpetroliere

Rezervoarelede depozitareCLU si uleipirolitic

3 Nu este

cazul

Nu este

cazul

Nu este cazul

1.9. Conectarea la infrastructura existenta.

Accesul si iesirea din incinta amenajata existent se va face prin amenajarileexistente, a caror geometrie si sistemantizare se vor mentine.

2. REALIZAREA PROIECTULUI

2.1. Etapele proiectului

Proiectul se va desfasura in doua etape dupa cum urmeaza:

In prima etapa se va amenaja incinta si cladirea in care se va desfasura procesul

tehnologic si in care vor fi montate utilajele, se va amenaja incinta, depozitele de materii

prime si materii finite, iar in etapa a doua se vor monta utilajele care compun instalatia,

se vor interconecta cu legaturi conducte, se va executa instalatia de automatizare si se

va face alimentarea cu energie electrica, dupa care se vor executa probele tehnologice.

2.2.1. Caracteristicile principale ale proiectului


Suprafata inchiriata se afla pe fosta platforma a Bazei de reparatii a SNP Petrom.

si platformele adiacente betonate, pe care se vor amplasa soproanele pentru

depozitarea deseurilor din cauciuc si mase plastice, care constituie materia prima.

Pentru activitatea administrativa se vor amenaja birourile fostei Baze de reparatii .

Pentru producerea unei cantitati de 500 kg/h abur tehnologic, cu o presiune de 6

bar, se va folosi un generator de abur Loss 500.

Pentru efectuarea transvazarilor produselor petroliere si a apei in instalatie se vor

folosi urmatoarele pompe:

- o pompa vehiculare materie prima cu un debit Q=30 m/h,P=3 bar;

- o pompa de vehiculare combustibili cu un debit Q=8 m/h, P=3 bar;

- o pompa de vehiculare ulei cu un debit Q=4 m/h,P=2 bar;

- doua pompe de vehiculare apa la turnul de racire si sistemul de vid,

Q=20m/h, P=3 bar si Q=5m/h, P=4,5 bar;

Aerul tehnic folosit in instalatie va fi produs de un compresor cu debit

Q=10m/h,P=8 bar, care va avea un vas tampon de stocare aer comprimat cu V=60 litri,

precum si un filtru de uscare aer cu silicagel, V=10 litri;

Instalatia de piroliza este formata din urmatoarele utilaje principale:

- 2 reactoare de piroliza cu tambur;

- doua autofeedere pentru incarcarea sarjelor in reactor (cate unul pentru

fiecare reactor;

- o camera catalitica;

- un racitor tub in tub pentru racirea initiala a gazelor de proces;

- un separator apa-ulei;

- un scruber de spalare a gazelor;

- un sistem de producere a vidului cu pompa de apa si ejector;

- 4 condensatoare racitoare pentru gazele de proces;

- o camera de desulfurare a gazelor de ardere;

- un exhaustor pentru gazele de ardere;

- cos de evacuare a gazelor de ardere cu inaltimea de 11,5 m;

- cinci rezervoare pentru colectarea fractiunilor de produse;


- doua conveyore pentru transportarea negrului de fum;

- doua bunkere pentru depozitarea negrului de fum;

- doua benzi transportoare pentru vehicularea deseurilor;

- un vas pentru inchiderea hidraulica cu rol de opritor de flacara.

2.2.2. Procese tehnologice de productie

Capacitatea de productie proiectata pentru instalatia de piroliza deseurilor din

cauciuc, anvelopelor uzate si deseurilor din mase plastice este de 2700t/an, respectiv

10t/zi, timp de lucru 16h/zi, 270 zile/an. Procesul de fabricatie se desfasoara pe sarje,

utilajul conducator fiind reactorul de piroliza, faza ce determina capacitatea proiectata a

instalatiei.

Instalatia pentru piroliza deseurilor din cauciuc, anvelopelor uzate si deseurilor

din mase plastice ce apartine S.C STANDARD HEATING OIL S.R.L Buzau este dotata

cu 2 reactoare de descompunere termica a deseurilor, ce pot prelucra independent, din

care un reactor va prelucra deseuri de mase plastice si celalalt va prelucra deseuri de

cauciuc. In urma procesului de piroliza rezulta combustibili lichizi ce pot fi utilizati in

instalatiile de ardere dotate cu arzatoare pentru producerea agentului termic.

Procesele tehnologice de prelucrare a deseurilor de mase plastice si a deseurilor

de cauciuc se desfasoara alternativ fiecare reactor este destinat unui anumit tip de

deseu si constau din :

A. procesul de piroliza a materiilor prime(deseuri de cauciuc sau de maseplastice) cu obtinerea de combustibili lichizi- fractii medii si usoare.

B. procesul de depoluare a gazelor arse ce asigura regimul termic in mantauareactorului cu evacuare in atmosfera.

Linia de prelucrare mase plastice este constituita din urmatoarele utilaje :


1. incarcator ;

2. reactor ;

3. conducta conectare 1

4. camera catalitica

5. racitor in tub


7. rezervor ulei


9. separator apa / ulei

10.grup procesare vacum

11.condensator

12. rezervor ulei 2

13.conducta conectare 4

14.condensator

15.conducta conectare 5

16. rezervor ulei 3

17. inchidere hidraulica

18.cos

19.camera retinere cenusa ;

20.ventilator

21.scruber

22.conveyor negru de fum


A .Procesul de piroliza a maselor plastice are urmatoarele etape :

incarcarea reactorului cu mase plastice balotate, prin intermediul incarcatoruluiautomat cu piston hidraulic si inchidrerea ermetica a reactorului. Incarcatorul

pentru alimentarea raectorului de piroliza este fixat pe reactor prin intermediul

unei guri de incarcare .

reactia de piroliza propriu zisa care are loc in reactorul propriu zis. Reactorul esteprevazut cu manta dubla prin care circula gazele fierbinti pentru asigurarea

temperaturii necesare procesului de piroliza. In interiorul reactorului se afla un

snec melcat pentru ghidarea materialului- deseuri de mase plastice.

Cantitatea de materii prime ce urmeaza a fi prelucrata este de 12t/sarja/reactor, in

cazul maselor plastice - polietilena, polipropilena.

Reactorul de piroliza va fi amplasat intr-o cuva avand prevazuta pe una din

laterale zona de alimentare cu combustibil gazos care prin ardere genereaza gaze arse

ce circula prin manta si initiaza reactia de descompunere termica. Dupa initierea reactiei,

incalzirea mantalei reactorului se realizeaza datorita circulatiei in instalatie, respectiv in

manta a fractiei gazoase rezultate din descompunerea materialelor plastice.

Pe latura opusa, este amplasat rezervorul pentru colectarea cenusei in cazul

prelucrarii maselor plastice.

Faza de initiere a procesului de incalzire a reactorului pentru prima sarja se

realizeaza prin intermediul sobei de ardere situata la partea inferioara a reactorului,

prevazuta cu doua guri de alimentare pentru combustibil gazos. Dupa initierea reactiei,

temperatura in reactor pentru desfasurarea procesului este asigurata prin arderea

gazelor cu continut de gaz metan ce alimenteaza arzatoarele de pe cazan prin

intermediul a 2 guri situate la partea inferioara a cazanului.

Procesul incepe odata cu atingerea temperaturii de lucru necesara

descompunerii termice a deseurilor de mase plastice din reactor si se termina in

momentul in care nu mai rezulta gaz de sinteza ce alimenteaza arzatoarele din

instalatie, procesul de piroliza este finalizat.


Descompunerea deseurilor de mase plastice are la baza procesul de piroliza,

proces ce se realizeaza intr-un reactor special dimensionat si proiectat, la temperaturi

de 300-500C, si presiune 0,5bari, procesul tehnologic este discontinuu pe sarje,

parametrii tehnologici sunt reglati prin intermediul unui calculator de proces, cu

semnalizare optica si acustica a situatiilor de avarii.

In cazul primei sarje de prelucrare a maselor plastice, procesul de incalzire si

piroliza dureaza 14 ore, dupa care urmatoarele sarje au o durata de 11-12ore- o sarja/zi,

instalatia fiind mentinuta la parametrii de temperatura si presiune.

- in partea opusa gurii de incarcare a reactorului este amplasat un racitor primar

cu 2 compartimente cu V=0,5mc/compartiment, prevazut cu manta de racire cu

apa. In procesul de piroliza rezulta gaze cu temperatura de 250-270C care

sunt dirijate catre racitorul primar, dupa care sunt preluate de conducta de

racire.

- fractiunile in amestec rezultate din procesul de descompunere a maselor

plastice care circula prin conducta principala sunt racite la temperatura de 150-

170C, si trecute in separatorul vertical cu manta prin intermediul conductei de

racire, conducta mansonata prin care circula apa de racire in manta.

- racirea fractiilor gazoase din amestec este asigurata prin circulatia apei reci in

manta prin intermediul separatorului vertical cu manta in scopul separarii

acestora, functie de densitate. In vasul separator vertical la partea superioara

se afla fractia gazoasa usoara, ce este separata si dirijata printr-o conducta

catre cele doua condensatoare cu V=3,6mc/buc, orizontale.

In separator ramane fractia medie cu continut de apa, continutul de apa la

inceputul reactiei de descompunere termica este in procent mai mare, iar pe parcursul

reactiei de descompunere termica, acesta se reduce. Datorita diferentei de densitate

fractia medie se afla la partea superioara a separatorului iar apa se afla situata la partea


de jos a separatorului, fiind eliminata printr-un stut de evacuare situat pe separator,

dupa evacuare fractiei medii. Fractia medie aflata la partea superioara a separatorului

este preluata printr-o conducta cu depozitare in rezervorul de stocare.

Prin separarea apei de condens de fractia medie se reduce rapid temperatura

gazelor, ceea ce asigura decomprimarea traseelor de transport, pentru evitarea acestui

fenomen pe conducta de aductiune gaze fierbinti din reactor, ce face legatura dintre

separator si vasul de stocare de apa s-a prevazut o pompa de vid.

Colectarea fractiilor petroliere medii se face in rezervorul de stocare orizontal

prevazut cu sticla de nivel si pompa de transfer a continutului care porneste automat

atunci cand nivelul stabilit este maxim, cu dirijare catre rezervoarele de stocare fractii

petroliere medii din parcul de rezervoare.

Racirea fractiei gazoase se realizeaza prin intermediul apei de racire din interiorul

a doua condensatoare orizontale asezate suprapus in interiorul carora sunt imersate

tevile interioare. Prin racire, gazul ajunge la temperatura de 25-30C, se transforma in

fractia petroliera usoara si corespunde etapei finale de piroliza a materiei prime- mase

plastice. Fractia petroliera usoara se colecteaza in rezervorul pentru fractia usoara.

Fractia usoara este colectata intr-un rezervor orizontal, prevazut cu sticla de nivel

si pompa de transfer a continutului care porneste automat atunci cand nivelul este

maxim, cu dirijare catre rezervoarele de stocare din parcul de rezervoare.

Prin piroliza maselor plastice rezulta gazul de piroliza format din fractii usoare si

fractii medii ce se colecteaza in cele doua rezervoare orizontale de colectare si de o

fractie ce ramane in stare gazoasa- gazul de sinteza.

Gazul de sinteza contine gaz metan cu temperatura de 25-30C ce este dirijat

prin intermediul unei conducte la condensatorul vertical dublu dupa care este dirijat prin

conducta la arzatoarele aferente reactorului de piroliza, si asigura mentinerea regimului

termic in reactorul de piroliza.

Gazul de sinteza circula prin cele doua condensatoare verticale si este dirijat

catre arzatoarele aferente reactoarelor, acestea fiind prevazute si cu un dispozitiv

antiflacara inapoi.


B. Procesul de depoluare a gazelor arsePrin arderea gazului metan din gazul de sinteza in arzatoarele aferente

reactorului de piroliza, se mentine regimul termic privind descompunerea termica a

maselor plastice.

Gazele arse sunt evacuate din mantaua reactorului prin intermediul unei

conducte dotata cu un ventilator cu un debit de 9.500Nmc/h in vederea dirijarii acestora

catre cosul de dispersie. Gazele arese au un continut ridicat de pulberi. Inainte de a

ajunge in cosul de dispersie gazele astfel aspirate, sunt dirijate catre filtrul de spalare,

prevazut la interior cu inele ceramice pentru marirea suprafetei de contact dintre apa de

spalare si gazele arse cu continut de pulberi. Filtrul este vertical, la partea superioara

fiind prevazut cu o duza ce pulverizeaza apa peste inelele asezate in straturi in interiorul

coloanei ocupand 2/3 din volumul acesteia. Gazele arse intra in filtru prin partea de jos-

lateral, urmand traseul de jos in sus si sunt evacuate printr-un stut lateral la partea

superioara a filtrului cu dirijare catre cosul de dispersie cu H=11,5m.

Apele de spalare rezultate din filtru de spalare a gazelor arse sunt preluate in

bazinul de recirculare ape de racire impartit in 3 compartimente. Primul compartiment

asigura colectarea apei calde pulverizate de la filtru de spalare gaze arse cu continut de

pulberi. Pulberile sunt retinute la suprafata apei si indepartata periodic rezultand cca

3kg/saptamana. Apa calda din primul compartiment comunica la partea inferioara cu cel

de al doilea compartiment si respectiv al treilea compartiment. Prin trecerea apei in

ultimele doua compartimente are loc procesul de racire, aceasta fiind pompata prin

intermediul unui sorb existent pe fundul bazinului si dirijata in instalatia de racire.

Pe partea laterala a reactorului, opus zonei de alimentare cu combustibil este

prevazuta o cuva betonata, prevazuta cu dig de retentie in care este amplasat un

rezervor metalic, acoperit cu capac etans, pentru retinerea si stocarea cenusei. Din

acest rezervor cenusa este transportata prin aspiratie intr-un vas cilindric cu depozitare

in saci si valorificate catre terti.


34

Gaz de sinteza

Gaz de sinteza CH4

Deseuri de cauciuc-anvelope uzate, benzitransportare 10t/sarja

Reactia de piroliza

Racirea primara a gazelor

Rezervor colectare negru de fum cu V=5,35 mc

Mentinereapresiunii pe flux-

pompa de vid

Eliminarea apeide condens

Spalare gaze arse infiltru de spalare cu

V=1,4 mc

Aspiratie gaze arseVentilator

Deseuri de cauciuc-anvelope uzate, benzitransportoare 10t/sarja

Eliminarea apeide condens

Racirea primara a gazelor

Mentinereapresiunii pe flux-

pompa de vid

Spalare gaze arse infiltru de spalare cu

Separarea fractiei petroliere medii

Separarea fractiei petroliere usoareprin condensare in 2 condensatoare

Condensatoare verticale prevazutecu dispozitiv antiflacara

Rezervor c

Rezervor cu

Bazin apa de racirece se recircula in

sistem

Rezervor cuV=3,5mc


35

BILANT DE MATERIALE

AlimentareMaterii prime-anvelope uzate,benzi transportoare 10t/sarja

REACTOR DE PIROLIZAProcesul de distructie termica

Fractii lichide medii siusoare

Gaze combustibile-agentincalzire reactor

Negru de fum 2,3t/sarja Deseuri metalice

Ambalare in saci

Reactia de descompunere termica in cazul deseurilor din mase plastice se

desfasoara pe o durata de 11-12h, la o capacitate de incarcare a reactorului de

12t/sarja, ceea ce corespunde la o capacitate de prelucrare de 2 sarje/24ore.

Procesul tehnologic de piroliza se desfasoara in incinta reactorului de piroliza

prevazut cu manta de incalzire in care sunt introduse deseurile de mase plastice-

polietilena, polipropilena, polistiren, in cantitate de 12t/sarja, acestea fiind supuse

procesului de piroliza la temperatura de 300-500C.

Reactorul de piroliza este incarcat cu un piston hidraulic, durata de incarcare

fiind de cca. o ora. Dupa incarcarea reactorului este indepartat incarcatorul cu piston

hidraulic, reactorul fiind inchis etans, cu legatura la racitorul primar cu doua

compartimente.

Deseurile de mase plastice introduse in reactor sunt preluate de catre snecul din

interior ce are sensul de rotatie invers acelor ceasornicului.

Pentru asigurarea temperaturii necesare reactiei de piroliza prin manta circula

gaze fierbinti, reactia de piroliza fiind initiata prin incalzirea la partea inferioara a


36

reactorului cu ajutorul unui cuptor de incalzire, cu 2 guri de alimentare ce utilizeaza

combustibil gazos, pana cand reactia este amorsata.

Reactorul este prevazut cu sisteme de avertizare acustice si luminoase, in cazul

scaderii presiunii de lucru din reactor sub 0,25 bar. Temperatura de lucru pentru

initierea reactiei in reactorul de piroliza este de cca 300C pentru mase plastice, cu

maximum pana la 500C, temperatura ce variaza in functie de densitatea si amestecul

materialelor.

Capacitatea reactorului este de 12t/sarja mase plastice, durata unei sarje fiind de

14 ore la inceputul primei sarje, sarjele ulterioare avand un timp de prelucrare de 11-

12h, timp in care deseurile considerate masa solida se transforma in masa lichida si

gazoasa, amestecul fiind evacuat catre racitorul primar.

Procesul de piroliza se considera terminat in momentul in care nu se mai

produce gaz de sinteza cu continut de gaz metan si se sting arzatoarele. In aceasta

faza se impune mentinerea temperaturii in reactor pana la definitivarea reactiei de

distructie termica prin arderea brichetelor in vatra de sub reactor, gazele fierbinti

rezultate circuland prin mantaua reactorului.

Produsul gazos rezultat in urma reactiei de descompunere a deseurilor solide -

mase plastice cu temperatura de 250-270C la iesire din reactor, este dirijat in racitorul

primar cu 2 compartimente si ulterior in conducta de racire prevazuta cu manta unde

gazele ajung la temperatura de 150-170C. Peretii exteriori ai racitorului primar si ai

conductei de racire, vor fi raciti permanent cu apa de racire.

Gazele racite sunt preluate de catre separatorul de condens de unde se separa

la partea superioara fractia petroliera medie din gaz, fractie lichida cu dirijare catre

rezervorul de stocare. Fractia gazoasa este dirijata catre cele doua condensatoare

orizontale unde are loc racirea acesteia si depozitarea fractiei petroliere usoare- faza

lichida in rezervorul de stocare.

Condensatoarele orizontale, sunt prevazute in interior cu serpentine de racire cu

apa prin care trece gazul petrolier si este racit la temperatura de 25-30C.

Separarea fractiei petroliere se realizeaza ca urmare a presiunii create pe

conducta, prin intermediul separatorului vertical ce egalizeaza presiunea.


37

Vasul separator vertical este prevazut cu o pompa de vid ce mentine presiunea

de 0,5bar in instalatie, avand si rol de separare a apei din masa de piroliza. Separatorul

are rolul de a elimina apa din masa de piroliza, separand produsul combustibil de fractia

apoasa ce rezulta din proces.

La inceputul procesului de separare, apa din reactie este de cca 2/3 din totalul

masei de piroliza, iar pe masura separarii, fractia rezultata nu mai contine apa.

Apa de condens separata din produsul petrolier asigura decomprimarea traseelor

de transport.

Ca urmare a procesului de racire a gazelor- fractia usoara, se inchide procesul

de piroliza a maselor plastice, ramanand o fractie in stare gazoasa cu continut de gaz

metan si care este dirijata prin condensatorul vertical dublu catre instalatia de ardere

prevazuta cu 2 arzatoare ce asigura regimul termic in mantaua reactorului.

Gazul metan din fractia gazoasa este impins catre arzatoare, fara posibilitate de

revenire in sistem ca urmare a dotarii celor doua condensatoare verticale cu dispozitiv

antiflacara.

Gazele arse rezultate din arderea fractiei gazoase finale cu continut de pulberi

fine sunt filtrate printr-un filtru de spalare cu inele ceramice inainte de evacuare fortata

in atmosfera prin intermediul cosului de dispersie.

Compozitia gazelor de ardere difera functie de natura combustibilului folosit

pentru asigurarea regimului termic in reactor, respectiv lemn, brichete sau gaz metan,

concentratia noxelor specifice din gazele arse se va incadra in limitele maxime admise

de legislatia in vigoare.

Pentru racirea sistemului de transport fluide provenite din piroliza, cu separarea

fractiunilor petroliere rezultate, instalatia este prevazuta cu un bazin de recirculare a

apei, apa din primul compartiment fiind vidanjata periodic functie de gradul de

impurificare a acesteia.

Bazinul are functia de a asigura apa de racire pentru instalatii si de a colecta in

primul compartiment la suprafata apei cenusa rezultata din gazele arse inainte de a fi

evacuate pe cos. Cantitatea de cenusa fiind redusa datorita arderii complete a

produsului continut in gazele rezultate, aceasta se colecteaza de la suprafata apei cu

ajutorul unei site si nu depaseste cca 3kg/saptamana.


38

In bazinul de racire, apa fara continut de cenusa din primul compartiment trece in

al doilea compartiment pe la partea inferioara a peretelui despartitor, iar de aici in al

treilea compartiment, apa fiind racita si reintrodusa in sistem.

Debitul de apa necesar pentru racire este completat periodic cu apa din retea.

La finalul procesului de piroliza are loc deschiderea automata a gurii de

descarcare prin intremediul unei trape ce evacueaza cenusa in rezervorul de colectare

cenusa. Cenusa este aspirata printr-un turbo ciclon si transportata pneumatic catre un

vas colector in vederea ambalarii stocarii si comercializarii.

Fractiile medii si usoare separate in cele doua rezervoare sunt preluate prin

intermediul pompelor si dirijate catre rezervoarele de stocare din parcul de rezervoare.

Linia de prelucrare cauciuc

Procesul de prelucrare a deseurilor din cauciuc, consta in descompunerea

termica a deseurilor de cauciuc provenite din anvelope uzate, benzi transportoare,

operatii ce se realizeaza pe linia de prelucare cauciuc.

Pentru realizarea reactiei de piroliza se foloseste un al doilea reactor care

functioneaza alternativ cu reactorul pentru prelucrarea maselor plastice. Procesul

tehnologic se desfasoara dupa acelasi scenariu diferind doar timpii de reactie si

temperaturile. Descriem mai jos procesul tehnologic.

In cazul primei sarje de prelucrare a deseurilor de cauciuc, procesul de incalzire

si distructie termica dureaza 18 ore, dupa care urmatoarele sarje au o durata de 14-

15ore- o sarja/zi, instalatia fiind mentinuta la parametrii de temperatura si presiune.

In cazul prelucrarii deseurilor de cauciuc, capacitatea de incarcare a reactorului

este de 10t/sarja, durata unei sarje fiind de 14-15h, ceea ce corespunde la o capacitate

de prelucrare de o sarja de 10t/ zi.

Procesul tehnologic de descompunere termica se desfasoara in incinta

reactorului de piroliza prevazut cu manta de incalzire in care sunt introduse deseurile de

cauciuc- deseuri de cauciuc, benzi transportoare, cantitate de 10t/sarja, acestea fiind

supuse procesului de piroliza la temperatura de 400-600C. Datorita sistemului de vid

interconectat in sistem, temperatura de piroliza va fi cuprinsa intre 360-400C.


39

Reactorul de piroliza este incarcat un piston hidraulic, durata de incarcare fiind

de cca o ora. Dupa incarcarea reactorului este indepartat incarcatorul automat cu piston

hidraulic, iar reactorul va fi inchis etans, cu legatura la racitorul primar cu doua

compartimente.

Deseurile de cauciuc introduse in reactor sunt preluate de catre snecul din

interior ce are sensul de rotatie invers acelor ceasornicului.

Pentru asigurarea temperaturii necesare reactiei de piroliza prin manta circula

gaze fierbinti, reactia de piroliza fiind initiata prin incalzirea la partea inferioara a

reactorului cu ajutorul unui cuptor de incalzire, cu 2 guri de alimentare ce utilizeaza

combustibil gazos, pana cand reactia este amorsata.

Reactorul este prevazut cu sisteme de avertizare acustice si luminoase, in cazul

scaderii presiunii de lucru din reactor sub 0,5 bar. Temperatura de lucru pentru initierea

reactiei in reactorul de piroliza este de cca 400C pentru cauciuc, cu maxim pana la

600C, temperatura ce variaza in functie de densitatea si amestecul materialelor.

Capacitatea reactorului este de 10t cauciuc, durata unei sarje fiind de 18 ore la

inceputul primei sarje, sarjele ulterioare avand un timp de prelucrare de 14-15h, timp in

care deseurile considerate masa solida se transforma in masa lichida si gazoasa,

amestecul fiind evacuat catre racitorul primar.

Procesul de piroliza se considera terminat in momentul in care nu se mai

produce gaz de sinteza cu continut de gaz metan si se sting arzatoarele. In aceasta

faza se impune mentinerea temperaturii in reactor pana la definitivarea reactiei de

piroliza, gazele fierbinti rezultate circuland prin mantaua reactorului.

Produsul gazos rezultat in urma reactiei de descompunere a deseurilor solide -

cauciuc cu temperatura de 270-290C la iesire din reactor, este dirijat in racitorul primar

cu 2 compartimente si ulterior in conducta de racire prevazuta cu manta unde gazele

ajung la temperatura de 170-190C. Peretii exteriori ai racitorului primar si ai conductei

de racire, vor fi raciti permanent cu apa de racire.

Gazele racite sunt preluate de catre separatorul de condens de unde se separa

la partea superioara fractia petroliera medie din gaz, fractie lichida cu dirijare catre

rezervorul de stocare. Fractia gazoasa este dirijata catre cele doua condensatoare


40

orizontale unde are loc racirea acesteia si depozitarea fractiei petroliere usoare- faza

lichida in rezervorul de stocare.

Condensatoarele orizontale, sunt prevazute in interior cu tuburi de racire cu apa

prin care trece gazul petrolier si este racit la temperatura de 25-30C.

Separarea fractiei petroliere se realizeaza ca urmare a presiunii create pe

conducta prin intermediul separatorului vertical ce egalizeaza presiunea.

Vasul separator vertical este prevazut cu o pompa de vid ce mentine presiunea

de 0,5bar in instalatie, avand si rol de separare a apei din masa de piroliza. Separatorul

are rolul de a elimina apa din masa de piroliza, separand produsul combustibil de fractia

apoasa ce rezulta din proces.

La inceputul procesului de separare, apa din reactie este de cca 2/3 din totalul

masei de piroliza, iar pe masura separarii, fractia rezultata nu mai contine apa.

Apa de condens separata din produsul petrolier asigura decomprimarea traseelor

de transport.

Ca urmare a procesului de racire a gazelor- fractia usoara inchide procesul de

piroliza a cauciucului, ramanand o fractie in stare gazoasa cu continut de gaz metan si

care este dirijata prin condensatorul vertical dublu catre instalatia de ardere prevazuta

cu 2 arzatoare ce asigura regimul termic in mantaua reactorului.

Gazul metan din fractia gazoasa este impins catre arzatoare, fara posibilitate de

revenire in sistem ca urmare a dotarii celor doua condensatoare verticale cu dispozitiv

antiflacara.

Gazele arse rezultate din arderea fractiei gazoase finale cu continut de pulberi

fine si bioxid de sulf sunt filtrate printr-un filtru de spalare cu inele ceramice inainte de

exhaustarea in atmosfera, prin intermediul cosului de dispersie.

Cantitatea de sulf din continutul deseurilor de cauciuc variaza intre 0,03%-1%

maximum in greutate, fiind un subprodus ce se regaseste in gazul de sinteza utilizat la

incalzirea mantalei reactorului.

Prin arderea acestuia rezulta bioxid de sulf ce este retinut in filtrul de spalare

gaze, inainte de evacuarea acestora in atmosfera prin cosul de dispersie prin

exhaustare cu ajutorul unui ventilator cu un debit Daer=9.500Nmc/h.


41

Gazele arse aspirate din mantaua reactorului sunt dirijate inainte de evacuare pe

cosul de dispersie, catre filtrul de spalare, prevazut la interior cu inele ceramice pentru

marirea suprafetei de contact dintre apa de spalare si gazele arse cu continut de SO2 si

pulberi. Filtrul de spalare este vertical, la partea superioara fiind prevazut cu o duza ce

pulverizeaza apa peste inelele asezate in straturi in interiorul coloanei ocupand 2/3 din

volumul acesteia. Gazele arse cu continut de SO2 intra in filtru prin partea de jos- lateral,

urmand traseul de jos in sus si sunt evacuate printr-un stut lateral la partea superioara a

filtrului cu dirijare catre cosul de dispersie, cu H=11,5m.

Apele de spalare rezultate din filtrul de spalare a gazelor arse cu continut de

pulberi si acid sulfuros sunt preluate in bazinul de recirculare ape de racire. Primul

compartiment asigura colectarea apei calde pulverizate de la filtrul de spalare gaze arse.

Pulberile sunt retinute la suprafata apei si indepartate periodic rezultand cca

5kg/saptamana.

Apa calda din primul compartiment comunica la partea inferioara cu cel de al

doilea compartiment si respectiv al treilea compartiment. Prin trecerea apei in ultimele

doua compartimente are loc procesul de racire, aceasta fiind pompata prin intermediul

unui sorb existent pe fundul bazinului si dirijata in instalatia de racire.

Conform bilantului de materiale rezulta o cantitate de acid sulfuros, din procesul

de ardere a gazului de sinteza cu continut de sulf maximum 1%, ceea ce reprezinta o

cantitate de 3,5kg SO2. Prin procesul de spalare, SO2 in cantitate de 3,5kg,

reactioneaza cu apa pulverizata pe la partea superioara a filtrului rezultand o cantitate

de 4,48kg H2SO3 pe durata unei sarje de prelucrare cauciuc de 14-15h.

Cantitatea de 4,48kg de H2SO3 rezultata pe durata unei sarje de prelucrare

cauciuc de 14-15h, este dirijata catre bazinul de recirculare apa de racire in primul

compartiment al bazinului, conducand la dilutia solutiei de acid sulfuros, respectiv

0,09%. Continutul din primul compartiment este apoi dirijat in urmatoarele doua

compartimente unde se dilueaza datorita cantitatii de cca 10mc de apa, ajungand la

concentratia de 0,025%.

Din datele prezentate rezulta ca procesul nu necesita instalatii suplimentare de

desulfurare a gazelor arse, datorita dilutiei, acestea nu produc un impact asupra calitatii

factorilor de mediu- apa, aer.


42

Compozitia gazelor de ardere difera functie de natura combustibilului folosit

pentru asigurarea regimului termic in reactor, concentratia noxelor specifice din gazele

arse se va incadra in limitele maxime admise de legislatia in vigoare.

Cantitatea de negru de fum rezultata ca urmare a arderii complete a

combustibilului este redusa, aceasta se colecteaza de la suprafata apei in primul

compartiment cu ajutorul unei site si nu depaseste cca 5kg/saptamana.

La finalul procesului de piroliza are loc deschiderea automata a gurii de

descarcare prin intermediul unei trape ce evacueaza negrul de fum in rezervorul de

colectare. Negrul de fum este preluat si transportat de un conveyor cu cupe catre un

vas colector in vederea preluarii si ambalarii acestuia.

Deseurile metalice din structura benzilor de transport si a anvelopelor sunt

evacuate sub forma de ghem prin gura de descarcare si depozitate in incinta.

Fractiunile medii si usoare separate in cele doua rezervoare sunt preluate prin

intermediul pompelor si dirijate catre rezervoarele de stocare din parcul de rezervoare.

Din procesul de piroliza a cauciucului rezulta un combustibil cu continut de

hidrocarburi alifatice in procent de cca 27,8% si hidrocarburi aromatice in procent de

72,2%, avand urmatoarele caracteristici fizico-chimice:

-densitate 831,2kg/mc -continut de apa- absent -continut de cenusa 0,006% -putere calorifica inferioara 10.263kcal/kg -vascozitate 1,2048mm2/s; -continut de sulf- 0,036%.

Datele prezentate mai sus au fost culese din cartea tehnica a instalatiei si puse

la dispozitie de beneficiar.

2.3. Activitati in perioada de constructieIn organizarea incintei se vor respecta masurile prevazute n "Normativul de

proiectare, executie, exploatare si post utilizare a instalatiilor chimice pentruasigurarea sigurantei la foc" - Indicativ NP 004 -2003, NP037-99


43

Metode folosite n construcie :- Normele de proiectare P100/92, P 118/99, NP 004/2003, NP 037/99 si cerintele

avizatorilor nominalizati in certificatul de urbanism emis de primaria locala.

Planul de execuie:A. Organizarea de santier cu imprejmuire, panou de informare, echipamente deprotectie personal, casca, salopete, ochelari de protectie, incaltaminte izolanta si

rezistenta la obiecte contondente; personalul va efectua instructaj de protectia muncii,

punct de prim ajutor,etc

B. Operatiuni de amenajare constructie existenta si retele tehnologice- trasarea elementelor nou proiectate;

- efectuarea de lucrari de amenajare si reabilitare constructie, infrastructura

tehnologica;

- edificarea infrastructurii si structurii pentru instalatia de piroliza;

- construirea retelelor de canalizare industriala, pluviala si menajera.

C. Aplicarea planului de control al respectarii calitatii obiectivului executat conformcerintelor avizatorului .

Regimul de functionare

Regimul de functionare al instalatiei al instalatiei va fi de 24 ore/zi, 6 zile/saptamana

333 zile/an. Se preconizeaza exploatarea obiectivului pe o durata de 15 -20ani.

Numar de personal

Numarul total al personalului angajat va fi de 10 persoane organizati in doua

schimburi de cate 8 ore, deci programul de lucrul va fi normal. In tura de noapte va

activa numai paznicul obiectivului. Care va supraveghea instalatia conform procedurii

de lucru


44

2.4. Utilitati; tehnici si echipamente necesare Alimentarea cu apaAlimentarea cu apa rece se face din sursa comunala prin intermediul unui

bransament echipat cu apometru. Se alimenteaza grupurile sanitare si bazinul turnului

de racire. De aici se vor alimenta apoi toate racitoarele din instalatie. Pentru

economisirea apei, apa de racire din sistem se va recircula si se va completa numai

atunci cand este cazul.

Retelele exterioare de canalizare au fost concepute a functiona in sistem divizor,

respectiv apele menajere separate de cele pluviale.

- retea de canalizare ape uzate menajera, dirijate in bazinul vidanjabil

menajer de 9 mc.

- retea de canalizare ape pluviale curate de pe acoperisul halei din incinta

sunt dirijate in bazinul vidanjabil pluvial de 30 mc

- retea de canalizare ape infestate cu produse petroliere de pe platforma in

urma spalarii acesteia si de pe platforma de descarcare a anvelopelor,

deseuri de cauciuc in vederea aprovizionarii cu materie prime, trecute prin

separatorul de produse petroliere si apoi in acelasi bazin vidanjabil pluvial

de 30 mc.

Grupurile sanitare de folosin comun sunt difereniate pe sexe i sunt dotate cu

WC-uri, lavoare. Tot aici se afla si doua cabine de dus. Apele de pardoseal se

ndeprteaza prin sifoane.

d 1. Alimentarea cu ap rece i cald de consum

Alimentarea cu ap rece se va face pentru urmtoarele scopuri:

igienoco-sanitar i menajer si potabil; umplere instalaie de nclzire si racire unde se foloseste apoi apa recirculata si

apa de completare;

stropit spaii verzi i platforme;


45

Instalaiile interioare de distribuie a apei reci i calde de consum se vor realiza n

conformitate cu normele actuale, cu materiale i echipamente omologate i

agrementate de M.L.P.A.T.

d2. Canalizarea apelor uzate menajere i pluvialeDin cadrul obiectivului i al incintei acestuia se vor colecta urmtoarele categorii de

ape uzate:

ape uzate menajere provenind de la grupurile sanitare i ape de pardosealprovenind de la igienizri;

ape uzate provenite din zona platformei de descarcare deseuri; ape pluviale, convenional curate, colectate de pe acoperisurile cldirilor sauplatformele betonate ale incintei.

Instalaia de canalizare se va proiecta n sistem separativ n interiorul incintei. Apele

infestate cu produs petrolier sunt preepurate ntr-un separator de produse petroliere.

d3. Evacuarea apelor uzate epurate se face n canalizarea din zona.Evacuarea apelor uzate epurate se face in bazinul de retentie ape pluviale.

Sisteme de monitoring a calitii apelor subterane

Se vor efectua analize la indicatorii specifici unui astfel de obiectiv cu frecvena

stabilit de SGA

Aparatur i instalaii de msurare a debitelor de ap, de determinare a

parametrilor calitativi ai apelor, i de supraveghere a calitii apelor

Consumurile efective de ap potabil vor fi nregistrate de un apometru montat n

cminul de racord, ce se va citi lunar de ctre reprezentani ai furnizorului de ap n

prezena beneficiarului.

Incalzirea :Prepararea aburului tehnologic are loc intr-o centrala termica proprie care are in

compunere un cazan de abur tip Loss 500 kg abur/h cu o putere maxima dezvoltata de


46

385 kW, dotat cu arzator tip FNG 36 care are un debit maxim de 36 Nm/h gaze

combustibile, o statie de dedurizare apa Wave Cyber cu functionare continua pe baza

de rasini schimbatoare de ioni, o statie de condens. Intreg procesul de preparare a

aburului este computerizat. Suprafata de s

105782_eim_berca

Documents