100 povete eu pot!!!fii optimistfoloseşte “cu cap” manualul

8/6/2019 100 povete Eu pot!!!FII OPTIMISTFoloseşte “cu cap” Manualul

http://slidepdf.com/reader/full/100-povete-eu-potfii-optimistfoloseste-cu-cap-manualul 1/24

Life is really simple, but we insist on making it complicated..."

Eu pot, eu pot, eu pot, eu pot, eu trebuie sa pot,repetati asta la infinit si vei putea.Fiecare gand negativ trebuie contracarat cu unul pozitiv. Cand nu ai ganduri negative

incearca sa aia ganduri pozitive. Ajuta crede-ma. Trebuie sa iti zici tot timpul in gand sautare: EU POT, si vei putea. E vorba de subconstient aici, daca ii tot repeti o chestie ajungesa o creada si atunci va actiona in consecinta: adica chiar vei avea incredere in fortele proprii si vei reusi ceea ce doresti. La fel se intampla si cu gandurile negative, de aceeatrebuie contracarate cu un gtand pozitiv imediat ce gandul negativ apare.Ce mai poti sa faci: lucruri care iti plac si miscare. Miscare elibereaza in sange unhormon numit endorfina care e responsabil de starea de bine, asa se explica de ce te simtiatat de bine dupa miscareE foarte bun sfatul kileritzei. Si dupa numele pe care il are mai detine un secret si anumetrebuie cumva sa te amuzi din cand in cand, sa te rasfeti, sa faci haz de necaz, sa te iei un pic peste picior. Dar in sensul bun. Cand gandesc negativ despre mine imi zic- iar incepi,

drama-queen? :) Cauta sa te uiti la comedii sanatoase, sa razi cu cei dragi si nu uitamiscarea!Si cel mai important e sa nu te condamni tu daca ai esecuri. Si incearca sa te bucuri chiar si de cel mai mic lucru: de mirosul, culoarea unei flori sau absolut orice :). Face bine. Sisa razi cat mai mult posibil. Eu de exemplu daca cineva e suparat incerc sa-l fac sa rada.Si la fel imi fac si mie prietenii si atunci ti se pare totul putin mai roz :)eu as zice altfel...cand ajungi fata in fata cu o situatie dificila si ai impresia ca pierzi, ziciin gandul tau "Ma doare-n pula" sau "Bag pula", dar sa crezi asa tare incat sa ti seciteasca pe fata. Cred cu tarie ca sansele de a trece cu bine ajung la 75%.

1. Trezeste-te cu 15 minute mai devreme.

2. Pregateste-te de seara pentru dimineata.3. Evita hainele mulate, stramte.4. Evita sa te ajuti de medicamente sau energizante.5. Stabileste-ti intalnirile dinainte6. Nu te baza pe memorie… noteaza-ti7. Ai grija de sanatatea ta8. Fa mai multe copii de chei9. Invata sa spui nu10. Stabileste-ti prioritatile

11. Evita persoanele negative12. Foloseste-ti timpul in mod intelept13. Stabileste ore clare de masa14. Fa intotdeauna copii dupa documentele importante15. Anticipeaza-ti nevoile16. Repara tot ceea ce nu functioneaza cum trebuie17. Cere ajutor pentru indeplinirea sarcinilor care nu iti plac



18. Fractioneaza sarcinile de mari dimensiuni pe pasi usor de realizat19. Priveste problemele ca provocari20. Priveste provocarile diferit21. Pune-ti ordine in viata personala22. Zambeste23. Fii pregatit pentru ploaie24. Alinta un copilas25. Joaca-te cu un catel sau o pisica prietenoasa26. Fii pregatit sa nu ai toate raspunsurile27. Cauta o captuseala argintie28. Spune ceva dragut cuiva29. Invata un copil sa inalte un zmeu30. plimba-te prin ploaie31. Programeaza ore de joaca in fiecare zi

32. Fa o baie cu spuma33. Fii atent cu deciziile pe care le iei34. Crede in tine35. Nu iti mai spune lucruri negative36. Vizualizeaza-te castigand37. Dezvolta-ti sensul umorului38. Nu merge pe principiul ca maine va fii mai bine39. Stabileste-ti obiective40. Danseaza

41. Saluta o persoana pe care nu o cunosti42. Imbratiseaza-ti un prieten43. Priveste stelele44. Invata sa respire rar 45. Invata sa fluieri46. Citeste o poezie47. Asculta muzica simfonica48. Du-te la un spectacol de balet49. Citeste o carte ghemuit in pat50. Fa un lucru nou

51. Dezvata-te de un obicei prost52. Cumpara-ti o floare53. Fa-ti timp sa mirosi florile54. Gaseste-ti spijin in cei de langa tine55. Roaga pe cineva sa fie partenerul tau de “destresare”56. Rezolva azi57. Incearca sa fii vessel si optimist



58. Pune siguranta pe primul plan59. Fa totul cu moderatie60. Fii atent cu felul in care arati61. Tinteste catre excelenta ci nu catre perfectiune62. Impinge-ti limitele cate putin in fiecare zi63. Priveste o opera de arta64. Murmura un cantec65. Mentine-ti greutatea66. Planteaza un copac67. Hraneste pasarelele68. Demonstreaza-ti abilitatile cand lucrezi sub presiune69. Ridica-te si fa putina miscare70. Fa-ti intotdeauna un plan B71. Invata un cantecel nou

72. Invata un banc73. Fii responsabil pentru sentimentele tale74. Invata sa iti accepti nevoile75. Incearca se devii un ascultator mai bun76. Cunoaste-ti limitele si imparaseste-le si celor din jur 77. Ureaza-i cuiva o zii frumoasa78. Fa un avion de hartie79. Fa miscare in fiecare zi80. Invata cuvintele unui cantec

81. Du-te la munca mai devreme82. Joaca-te de-a mama si de-a tata cu un copil83. Reorganizeaza-ti dulapul de haine84. Du-te la un picnic85. Mergi la munca pe un drum diferit86. Cere voie sa pleci de la munca mai devreme87. Schimba odorizantul de masina88. Uita-te la un film si mananca floricele89. Scrie-i unui prieten de departe90. Du-te la un meci si fa galerie

91. Prepara cina si mananca la lumina lumanarilor 92. Recunoaste importanta iubirii neconditionate93. Aminteste-ti ca stresul este o atitudine94. Tine un jurnal95. Invata sa zambesti larg96. Aminteste-ti ca intotdeauna ai de ales97. Formeaza-ti o retea de prieteni, locuri si lucruri care sa iti ofere sprijin



98. Nu mai incerca sa schimbi oamenii din jur 99. Ai grija sa dormi destul100.Vorbeste mai putin si asculta mai mult101.Lauda-i pe altii de cate ori ai ocazia

Ce s-a intamplat cu zambetele? Unde au disparut? Oamenii au uitat sa fie fericiti si se pierdin secundele care alearga din ce in ce mai repede prin viata lor. Uita de frumusetea lui “aicisi acum”. Unde ne grabim? Catre ce alergam in fiecare zi? Ce cautam si de ce? Filosofie…?Nici vorba! Erau doar gandurile mele dintr- o dimineata.

Privesc in jur cu atentia incordata la maxim… vreau sa prind din zbor orice suras si oriceurma de fericire din coada vreunui ochi. Dupa mai multe incercari imi dau seama ca suntsingura. Astazi fericirea nu mi se arata din nici o parte. Toti ochii sunt opaci, precumgeamurile cabinelor de dus. Nu se zareste nici o urma de lumina in spatele irisului obosit deatata cautare. Si ei cauta ceva... Dar intr-un final gasesc. Doi ochi mici si negri ma priveaudintr-un carucior. Sa fii avut maxim un anisor. Acolo am gasit luminita aceea de fericire caresclipea parca mai tare decat toate luminile din jur. S-a uitat la mine si a inceput sa rada…

apoi a intins mainile. Voia sa ma apropii. Era fericit si se vedea.

Inocenta lui mi-a raspuns la intrebari. Am aflat ca zambetele au disparut in momentul candoamenii au uitat sa fie copii. Atunci cand sufletul lor si-a pierdut inocenta, intreaga viata adevenit doar un sir lung de probleme. Undeva in subconstient toti stiu ca ceva nu este inregula, ca nu asa trebuie sa fie viata. Trebuie sa aiba un sens totul... dar pare atat de ascunssi inaccesibil, incat multi au renuntat sa mai caute si se invart in cerc, se pierd in goanazilnica a timpului.. Si de aici isi intra in drepturi principiul cauza- efect. Lumina si zambetuldispar, se instaleaza nemultumirea si frustrarea.

Sa te intorci dintr-o data la sufletul de copil nu este foarte usor. Dar atunci cand exista vointa,cand esti hotarat si spui “ASTAZI vreau sa schimb ceva!”, atunci poti sa incepi prin a fioptimist. Gandurile noastre sunt cele care ne scriu destinul. Numai gandind pozitiv putem sa

sa eliminam lipsa binelui. Fericirea nu vine daca nu este chemata. Trebuie sa ne dorim saavem si sa fim. Trebuie sa stim sa dorim cu adevarat.

Priviti diminetile cum vin peste munti, priviti soarele si stelele. Ganditi-va ca odata Cineva le-a creeat pentru noi. Si in fata acestui dar, care este Lumea, toate problemele parca isi pierddin imprtanta. Respirati aerul rece si cand simtiti ca ajunge in plamani ganditi-va ca in el statoata fericirea. Si simtiti-o in fiecare por… Daca va infloreste un zambet pe buze inseamnaca este cu adevarat acolo. Si ca a fost intotdeauna.

Amintiti-va sa zambiti… chiar si celor care nu va zambesc. Pentru ca nimeni nu are maimulta nevoie de un zambet decat acela care nu mai stie sa zambeasca!

Se intampla ca pe parcursul vietii sa traversam perioade dificile care ne fac sa vedemviata nu chiar in culorile cele mai deschise. Atunci suntem tentati sa ne lasam pradagandurilor pesimiste. Si asta nu e bine deloc . Fiindca nu stiu cum si de ce, raul se propaga mai repede decat binele. Imediat ce gandurile rele apar, ar trebui oprite.Fiindcaodata instalate, se inmultesc, isi fac loc, se atrag unele pe altele si este foarte greu sa leinlaturi.

Cand traversam o asemenea perioada care se tot prelungea de ceva vreme, nu mai stiu



daca mi-a spus cineva sau am citit pe undeva, ca seara inainte sa adorm sa ?refac? mentalziua care urma sa se incheie. Si am fost uluita!!! Fiindca ziua care se terminase in care euma simtisem extrem de nefericita avusese o gramada de lucuri bune pe care pur si simplule ignorasem. Eram atat de obisnuita cu ele, incat uitasem sa fiu multumita ca le am,uitasem sa ma bucur de ele. Si m-am gandit ce stare de inconstienta trebuie sa fii avut, sa

nu fii realizat ca, sigur, sunt momente in viata noastra lucrurile nu merg foarte lin dar numerg toate lucrurile prost in acelasi timp si nu trebuie sa lasam ca ceva ce nu merge sainfluenteze si celelalte sfere ale vietii noastre. Iar pentru lucrurile care nu mergintotdeauna, exista rezolvari. Trebuie aflate solutiile si trecut de la gandire la actiune.Imediat.

In aceeasi ordine de idei, zilele trecute rasfoiam o revista care-mi spunea acelasi lucru: safac liste cu momentele in care am fost fericita anul asta, cu oamenii pe care ii iubesc, cuce primesc din partea lor, cu ce ofer, lucruri bune care mi s-au intamplat in viata , persoane carora vreau sa le multumesc etc. si din nou m-am uimit: uit, trec zilele si uit decate lucuri bune mi se intampla. Uit si fac aceeasi greseala: le iau ca si cum mi s-ar

cuveni.Cand nu te nasti cu o natura optimista sau o natura care este jumatate optimista, jumatate pesimista, care nici asa nu e bine se pare, poti sa o dobandesti. Sa iei modele. Fiindcaoptimismul este molipsitor. De cate ori nu am stat in preajma unei persoane optimiste sine-am incarcat de energie, ne-am simtit foarte bine? Si am copiat aproape fara sa vremcomportamentul ei, cel putin cand inca eram sub influenta ei? Si de fiecare data candceva nu mergea bine in viata noastra, mergeam spre persoana optimista sa ne incurajeze,sa ne incarce s.a.m.d.?

Cred ca ar trebui vazute beneficiile optimismului ca sa ne dam seama de necesitateaiminenta a adoptarii lui ca mod de viata.

Cand ne gandim la optimism, ne gandim ca la un mod de a gandi- de a vedea partea bunaa lucrurilor. Care nu este complet daca nu i se adauga actiunea. Fiindca fara actiune ar fivorba doar de gandire pozitiva. Care gandire pozitiva absoluta, idealismul, este irealist intimp ce optimismul este realist. Idealismul este o tendinta de a neglija realitatea. Si atunciavem nevoie si de gandirea negativa intrucat ne protejeaza si ne permite sa ramanemrealisti. Nu putem sa ne uitam numai la fata pozitiva a lucrurilor, ignorand parteanegativa. Este fals. Si neconform cu realitatea.Optimismul este alcatuit din realism si din speranta. In care exista prudenta si luciditatecu privire la obstacolele prin care are de trecut. Nu poti sa spui orbeste ca nu exista probleme, ca totul este foarte bine. Probleme vor fi intotdeauna dar ne putem adapta.Actionand, cu speranta ca lucrurile vor merge bine.

In acelasi timp ne gandim cum putem ramane optimisti cand ne uitam la starea lumii? Curazboaie, atentate, cutremure, boli incurabile, etc. Cum putem indura asemeneacalamitati, pastrand o privire optimista asupra viitorului? Sa ne gandim ca maine va fimai bine?



Si cu toate astea, cu totii am vazut persoane carora li se intamplasera lucruri foarte gravein viata, tragedii chiar, si care reuseau sa-si pastreze aceeasi privire optimista asupravietii. Si ne-am intrebat cum pot? Pentru ca ei stiu ca optimismul nu tine de circumstanteexterioare, de starea lumii, ci tine de interior, de capacitatea noastra de a percepe binele,de increderea in sine si de bucuria de a trai.

O solutie ar fi de a incepe cautarea fericirii personale pentru a putea supravietui intr-olume plina de probleme. Fiecare trebuie sa-si detecteze sursele de satisfactie ca sa le poata folosi si sa-si creeze lumea care ii corespunde. Acest optimism se hraneste cu ideeafoarte simpla ca exista solutii la orice problema. Poate imperfecte. Dar exista.

Bucuria de a trai nu se regaseste in realizarile marete, in posesiile materiale, ci este cea pecare o vedem in actele de toate zilele, in micile lucruri, in fericirile acelea prostesti de a te plimba pe strada aiurea, de a simti mirosurile pomilor infloriti sau a unei brutarii, de a teuita la un catel cum se joaca, la un copil, de a fii fizic langa oamenii pe care ii iubesti farasa faci nimic special doar sa fii acolo? As putea sa scriu la infinit despre toate acele

lucruri care ne aduc bucurie in viata, ne fac sa fim fericiti dar pe care nu stim sa leapreciem in momentul in care ni se intampla. Ce bine ar fi daca cel putin o data pe zi ne-am opri si am spune: ? Stop! Acum ma bucur, acum chiar sunt fericita!? Sa avemconstiinta permanenta a lucrurilor care ni se intampla. Pacat ca la scoala, prin atatealucruri pe care le invatam, nu invatam unul fundamental. Cum sa ne bucuram de viata.

Prin constientizarea prezentului. Care asa cum ma gandesc mereu, este singurul

care ne apartine.

Viata trebuie luata in serios dar nu trebuie privita ca o drama dar nici ca un poem.Trebuie sa privim lucrurile la justa lor importanta: sa nu luam in serios pe cele care n-auimportanta si nici sa ne batem capul pentru cele care nu merita.

Si sa ne concentram asupra lucrurilor bune si frumoase pe care le avem in viata si nuasupra celor negative.

Mi-a placut foarte mult un citat de al lui Shakespeare:?Unii se plang fiindca trandafirii

au spini, eu multumesc cerului ca gasesc trandafiri pe spini ?. Frumos, nu?

Optimismul http://www.artadeatrai.ro/arhiva/7/optimism.7.php

Irinel Bercea

Toate articolele scrise de Irinel BerceaRezultatele de ultimă oră ale cercetărilor în domeniul psihologiei, arată căomul îşi poate transforma destul de repede "înfăţişarea" mentală înbine, într-un interval de timp ce este cuprins între 6 şi 12 săptămîni.Gîndul perseverent şi stabil formează în minte obiceiul iar acest obiceise va manifesta drept calitate. Gîndind în mod nobil, fiinţa în cauzădobîndeşte treptat un caracter nobil, un aspect fizic mai armonios şi



chiar un destin mai bun.

Dr. Steven Greer, director al Royal Masden Hospital, este de părere că optimiştiicare nu acceptă fatalitatea şi continuă să-şi păstreze un spirit beneficorientat, combativ, au mai multe şanse de ameliorare sau chiar devindecare pînă şi în lupta cu cancerul.

Cercetători ai Universităţii din Pennsylvania - S.U.A., au analizat cuatenţie un grup de 120 bărbaţi care suferiseră un prim infarct. Opt animai tîrziu, un procent de 80 % din cei pesimişti decedaseră în urmaunui al doilea infarct, faţă de numai 13% din cei optimişti.

Vera Pfeiffer, psiholog, autoarea faimoasei lucrari "Strategies of Optimism", afirmă că,deşi este aproape evident pentru oricine că optimismul este beneficpentru sănătate, fericire, putere de muncă, succes şi încredere în sine,datorită închistării, egoismului şi inerţiei, oamenii "se tem ", în modabsurd, să fie optimişti. În multe cazuri, unii oameni au tendinţa să-şi

dezvolte o "filosofie" pesimistă chiar şi atunci cînd lucrurile le ies bine.Alţii au oricum tendinţa de a fi impresionaţi considerabil mai mult deevenimentele neplăcute, creîndu-şi astfel singuri tipare mentalenegative care le vor produce, prin rezonanţă, şi mai mult rău.

Înţelepţii afirmă că, mai devreme sau mai tîrziu, ceea ce gîndim, aceeadevenim. Gîndurile sînt cele care ne formează viaţa. Astăzi sîntemexpresia gîndurilor noastre trecute, iar mîine vom fi expresia gîndurilorpe care le manifestăm astăzi.

Adoptînd o atitudine profund pozitivă a minţii şi o credinţă fermă, denezdruncinat, că lucrurile evoluează în bine, destinul nostru setransformă radical, deoarece gîndirea optimistă determină în noirezonanţe cu energii subtile benefice din macrocosmos, cu principiulBinelui universal.

Optimismul reprezintă o concepţie conform căreia realitatea este capabilasa ne orienteze către o continua perfecţionare şi fericire, lumea şi omulprogresînd continuu din punct de vedere spiritual şi îndreptîndu-seastfel spre un viitor mereu mai bun.

Teoriile optimismului au fost promovate, de obicei, de fiinţele umane pozitivorientate care se aflau în ascensiune spirituală. Strîns legate de teoriile

progresului moral şi spiritual, concepţiile optimismului afirmă că omulare posibilitatea de a se apropia de idealul binelui şi dreptăţii, care, încele din urmă, vor învinge răul şi nedreptatea.

Unele teorii idealiste recunosc, de asemenea, existenţa binelui şi dreptăţiiabsolute, dar le consideră numai de domeniul "lumii de apoi."

Filosofii creştini din Evul Mediu, deşi aveau convingerea că în cele din



urma răul este înlăturat, considerau triumful binelui ca fiind posibilnumai în "paradis", în viaţa pămîntească omul fiind destinatsuferinţelor pentru păcatele pe care le-a săvîrşit. Un asemeneaoptimism este însă fals şi echivalent pesimismului, întrucît se sprijinăpe recunoaşterea imposibilităţii dezrădăcinării răului, a fatalităţii

nefericirii omului în viaţa reală.Continuînd tradiţiile înţelepţilor Antichităţii, care au promovat ideioptimiste, aceste teorii au dobîndit o mai largă recunoaştere înconcepţiile gînditorilor Renaşterii, precum şi la unii dintrereprezentanţii idealismului clasic german.

În mod deosebit, optimismul a fost dezvoltat ca teorie filosofică în opera lui Leibniz,care considera lumea existentă drept "cea mai bună dintre toate lumileposibile." Ipostaziind o stare de spirit, un postulat filosofic, optimismulontologic concepe întregul Univers ca pe o alcătuire desăvîrşită, sau cao realitate ce tinde în mod natural spre desăvîrşirea morală şi

spirituală.

Optimismul reprezintă o concepţie despre viaţă, bine, fericire, armonie,Dumnezeu care afirmă posibilitatea desăvîrşirii spirituale a omului,atingerea fericirii, îmbunătăţirea continuă a condiţiilor sale de viaţă,progresul lăuntric psihic, mental şi spiritual.

Optimismul este şi o trăsătura de caracter individual constînd în rezonanţapredominantă cu energiile subtile, binefăcătoare, sublime dinMacrocosmos şi din predispoziţia de a înţelege lumea pe latura eibună, de a prevedea şi aştepta numai binele, fericirea, iubirea,

sănătatea, armonia.Deşi mulţi oameni posedă un fel de "optimism pasiv", care îi ajută săcreadă într-un happy-end pentru fiecare problemă, adevăraţii optimiştisînt destul de rari. Aceştia sînt, în general, oameni foarte puternici şide acţiune, care privesc viaţa ca pe o întrecere ce trebuie cîştigată.Deosebit de încrezători în ei înşişi cît şi în ceilalţi, ei privesc cel maiadesea fără frică viitorul şi consideră că merită întotdeauna să facătoate eforturile care se impun pentru a-şi atinge scopurile lor nobile.

Omul cu adevărat optimist nu este un visător pasiv, ci o fiinta angrenatăactiv atît pentru idealul fericirii personale cît şi a celor care aspira laaceasta. Consideraţia pe care optimistul o are faţă de fiinţa iubită şifaţă de realizările acesteia este întregită la el de atitudinea pozitivăfaţă de schimbări, care sînt percepute empatic, cu o mare bucurie, canişte minunate oportunităţi pentru propria sa realizare.

Principalul suport al oamenilor optimişti îl reprezintă "aspiraţiile saumentalizarile pozitive" pe care le au permanent faţă de ei înşişi:aceştia au tot timpul foarte clare în minte succesele repurtate anterior



şi toate punctele lor bune, în timp ce eşecurile şi gafele sîntconsiderabil minimalizate şi trecute cu vederea; în acest mod ei nugenerează absolut deloc fenomene de rezonanţă cu energii subtilenegative, care le-ar putea eventual genera insuccesul.

Mai important este faptul ca ei sînt dispusi să se lase influenţaţi în bine delaudele meritate ce vin de la ceilalţi şi pot recepta cu luciditate şidetaşare criticile îndreptăţite sau răutacioase ce li se aduc, deoarecebuna părere ce o au despre propria persoană se dovedeşte destul derobustă pentru a rezista la opiniile adverse ale altora.

A tr ăi alături de un optimist, care este mai mereu plin de umor şi voiebună, este deosebit de plăcut din cel puţin două motive: optimistul nueste suspicios, bîrfitor, răutăcios, sentenţios sau gelos; pe de altăparte, optimistul este pentru majoritatea fiinţelor umane "contagios",astfel încît putem prelua prin empatie o parte din energia sa benefică,pentru a traversa cu mai multă uşurinţă momentele dificile ale

existenţei noastre.

Gîndirea pozitivă, simţul umorului, ţin de asemenea de o atitudinepreponderent optimistă

Str ăduindu-ne să gîndim pozitiv vom elimina tot ce este nefast înmintea noastră.

O gîndire optimistă este aceea care se bazează foarte mult pe speranţă, încredere sau credinţă. A avea permanent încredere în reuşita uneiacţiuni sau a alteia fără a pierde bunul simţ, a găsi soluţii acolo undealţii s-au resemnat, a avea curajul să străbaţi neprevăzutul şi săprovoci la luptă misterul, înseamnă că manifeşti o gîndire pozitivă. Avedea binele din orice lucru, a te opune răului din om, dar nu omului, aşti să transformi o înfrîngere în victorie, a şti să pierzi atunci cînd eşti înfrînt, toate acestea provin dintr-o gîndire pozitivă.

A nu te lamenta atunci cînd problemele devin mai dificile, a nu te resemna nicicînd, acăuta continuu să fii în slujba binelui universal, înseamnă a folosi corectforţa gîndului tău. Atitudinea prin care omul evaluează cam tot ceea ceexistă în jurul său ca fiind pozitiv, avînd întotdeauna o perspectivă derezolvare eficientă a oricărei situaţii, exprimă optimismul.

Aceasta este una din preţioasele chei ce ne deschid porţile spre o viaţă maisenină, mai fericită, iar experienţa celor înţelepţi confirmă faptul căoptimismul poate fi " învăţat".

Iată în continuare şapte modalităţi simple de a deveni optimişti , de ane transforma benefic atitudinea în faţa vieţii:

1. Să urmărim permanent să nu ne facem griji inutile şi să ne găsim



preocupări cît mai plăcute şi deconectante.

Pesimiştii irosesc o mare cantitate de energie emoţională concentrîndu-se aproape obsesiv doar asupra problemelor şi procedînd astfel, ignorăsoluţiile. Aceştia au o predilecţie surprinzătoare către asumarea grijilorabstracte, sursa principală a depresiilor nervoase care se instalează încetul cu încetul.

2. Să încetăm să ne autoînvinuim atunci cînd, în realitate, o analizărealizată cu luciditate şi bun simţ arată că nu sîntem deloc vinovaţi.

Cu toţii putem avea, în anumite situaţii obiective, eşecuri în viaţă.Important este cum le interpretăm, căci, dacă o vom face în modnegativ sau prostesc, aceasta va declanşa ulterior în noi efecte nocivecare se vor perpetua.

Dacă pesimiştii sînt cei care îşi asumă în mod eronat întreaga vină,

optimiştii caută să împartă în mod lucid şi just responsabilitatea.3. Nu trebuie să minimalizăm niciodată succesele, oricît de mici ar fiacestea.

Conştientizarea lucidă şi obiectivă a propriilor calităţi şi merite cît şicîştigarea abilităţii de a le manifesta plenar, sau de a le comunicaeficient altora, ajută în mod hotărîtor la dobîndirea şi consolidarea uneiautoevaluari pozitive, binefăcătoare, creatoare.

4. Nicicînd să nu spunem: "niciodată", "imposibil".

Tiparele profund negative de "gîndire catastrofică" (mai ales în cazul unor acţiuni în mod evident benefice) de genul: "niciodată nu voi fi capabil", "îmieste imposibil", "aşa ceva nu se poate", "niciodată nu reuşesc", "eu nuam niciodată noroc", "încă nu sînt pregătit", (toate acestea evident, însituaţii banale, fireşti ), sînt un atribut al pesimismului. Să le înlocuimdeci, începînd prin a le diminua: "este periculos, dar sînt pregătit","există totuşi şanse", "pe cei curajoşi îi ajuta norocul", "ce va fi o săvăd eu după aceea", "încercarea moarte n-are", "nu am nimic depierdut dacă încerc acum", etc.

5. Să fim consecvenţi şi să nu renunţăm niciodată înainte de a fi atinsobiectivul final

Principala deosebire între pesimişti şi optimişti este atitudinea cu totuldiferită în calea dezamăgirilor. Viaţa nu oferă aproape niciodatăgaranţii, ci doar posibilităţi. Cel înzestrat cu înţelepciune sau intuiţieştie cum să folosească din plin, la momentul potrivit, posibilităţile careapar. Mulţi se împiedică de obstacole şi renunţă la eforturile de a ledepăşi pentru a-şi atinge scopul.



Un optimist va reuşi întodeauna să ajungă la mal, în timp ce pesimistuleste tentat să nu mai acţioneze deloc şi să renunţe în mijlocul lacului.

6. Să folosim autosugestia

Pentru a ieşi dintr-un circuit mental pesimist, se dovedeşte întotdeauna

extrem de utilă metoda Autosugestiei, care implică să mentalizămintens şi să evocăm adeseori anumite idei,

aspiraţii, gînduri, imagini creatore perfect adecvate, sau să repetămmental unele maxime sau comenzi dătătoare de forţă, fraze ce au unsens benefic, pozitiv, de tipul : "Cu fiecare zi care trece devin tot maibun în toate privinţele". Să urmărim să realizăm aceasta cuperseverenţă şi rezultatele nu vor înceta să apară.

7. Să întreţinem şi să amplificăm manifestările imaginative creatoresănătoase şi profund binefăcătoare.

Nu este recomandabil să ajungem a visa permanent cu ochii deschişi, dareste util să ştim că imaginaţia creatoare perfect controlată, poate fiutilizată în mod pozitiv. Este foarte bine să concepem scenarii cît maiamănunţite şi precise ce vor fi reluate de mai multe ori şi proiectevizualizate mental ca fiind îndeplinite, în vederea realizării unui proiectsau pentru înfăptuirea unei aspiraţii benefice. Chiar dacă aceasta nu vadeveni imediat realitate, demersul în sine este un tonifiant psihic, carene permite să intrăm cu anticipaţie în rezonanţă cu o anumită realitate,chiar

atunci cînd fizic, încă nu am trăit-o. De exemplu, putem să ne imaginăm

drept campioni la înot, chiar dacă încă nu ştim să înotăm, dar ne dorimaceasta. Dacă vom medita asupra curajului, vom deveni plini de curaj .Dacă ne vom imagina că sîntem puternici şi sănătoşi, vom deveniputernici şi sănătoşi. În mod similar vom proceda cu toate dorinţelenoastre nobile: voinţa, răbdarea, puritatea, bunătatea, frumuseţea,dragostea, fericirea.

Iată deci şapte metode simple cu ajutorul cărora putem depăşi cuuşurinţă blocajele pesimismului, pentru a ne construi mental o imaginebenefică , ce ne va ajuta considerabil în îmbunătăţirea stării noastrepsihice şi implicit, a vieţii de zi cu zi.

A fi optimist este şi poate să fie o opţiune pozitivă: imaginile pozitive,gîndurile pozitive, gîndurile şi aspiratiile divine, sublime, favorizeazătrăiri pozitive cel puţin în aceeaşi măsură în care imaginile negative,gîndurile, orientările şi mentalizările malefice induc trăiri negative.DEPINDE DOAR DE NOI CEEA CE VOM ALEGE.

Gândeşte şi înfăptuieşte



Pentru a supravieţui, gândeşte – altfel http://www.derlogea.ro/survival/extras_3_gandeste.html

Supravieţuirea înseamnă: prevedere, pregătire, sânge rece, voinţă,hotărâre, întrajutorare, dezinteres material. A fi prevăzător şi a tegândi la accidentele posibile nu înseamnă să fii un pesimist fricos,

descurajat sau nevricos, ci să-ţi uşurezi viaţa. Nu înseamnă să te temide orice, ci să controlezi evenimentele. Inseamnă să poţi distinge între păreri şi dovezi, între zvonuri şi fapte; între gândirea (şiacţiunea) emoţională, subiectivă, ilogică (bazată pe sentimente,instincte) şi cea logică (bazată pe raţiune).

In zilele noastre oamenii civilizaţi devin din ce în ce mai sedentari,moi, leneşi în folosirea muşchilor proprii - pe care se bazeazăsurvival ul. Modul de viaţă modern, cu sedentarismul său molipsitor, nepregăteşte să devenim victime, nu supravieţuitori. Din păcate, fără osănătate şi o condiţie fizică acceptabilă, şansele de supravieţuire încaz de accident – în singurătate, natură sau pe lângă casă - sunt

considerabil mai mici.Condiţiile de survival sunt prin definiţie: neaşteptate, neobişnuite, periculoase. In astfel de situaţii grele nu mai avem la dispoziţieajutoarele şi protezele pe care se bazează viaţa noastră obişnuită:electricitate, apă curgătoare, aragaz, haine, casă, scule, autobuzş.a.m.d.. Nici sprijinul, de la sine înţeles (dar oare real?) al celorlalţioameni: familie, prieteni, vecini, colegi, sindicat, poliţie etc. Chiaraşa: ia stai, opreşte-te câteva clipe din citit şi gândeşte-te puţin: vei fifără niciun ajutor. Iţi dai seama? Ce te faci?

Intr-o astfel de situaţie nu dispui decât de:tine însuţi (alcătuit din oase, piele, păr, dinţi, unghii, salivă);

- ceeace ai asupra ta (ghete, ciorapi, pantaloni, camaşă, rochie, ceas,poate bani, un pieptene etc);- ceeace te înconjoar ă (nisip, pietre, apă, copaci, beton, dărâmături,

balegă etc);- poate – un mijloc de transport distrus (automobil, tren, avion etc).Plus capul, mintea ta – cea mai importantă sculă (dacă ştii s-o

foloseşti...).Sunt diverse păreri asupra cantităţii şi felului de echipament sau

pregătirilor necesare ca să scapi dintr-o situaţie neobişnuită sau ocatastrofă. In mod paradoxal, nu atât muşchii, rezistenţa fizică,priceperea, echipamentul contează; mai importantă este atitudinea

mintală faţă de situaţia critică.Toţi specialiştii sunt de acord că atitudinea mintală adecvată,

optimistă - adică o gândire clar ă şi voinţa de a scăpa - este cel maiimportant factor (cam 90% din total!) pentru salvare. Din cauzaatitudinii mentale diferite - unii scapă şi alţii nu. La unii oameni voinţade a trăi este mai puternică decât la alţii, dar ea poate fi întărită prinşcolarizare (vezi # 20.3). Norocul îl ajut ă pe cel pregătit.

Atitudinea este mai importantă decât trecutul, educaţia sau banii, decât



nereuşitele sau succesele vechi, decât împrejurările, opiniile saufaptele altora. In fiecare moment al vieţii putem decide şi alege onouă atitudine. Nu putem schimba nici trecutul, nici inevitabilul. Dar putemsă ne schimbăm atitudinea.

Atitudinea mintală corespunzătoare este: conştientă, activă,

responsabilă, preventivă, eficientă, pozitivă, creativă.

Fii atent!

O condiţie importantă pentru supravieţuire este să-ţi dai seama de pericol. Adeseori oamenii nu înţeleg, nu sesizează că “în aer” pluteşte oameninţare – iminentă sau nu încă: îngheţ, viitură, secetă,escrocherie, tâlhărie, criză financiară, război, invazie etc. Fii mereuatent la ce se întâmplă în jur, la ce faci sau vei face, fii conştient deinteracţiunea celor cu care vii în contact, a mediului . De exemplu, un pescar a fost electrocutat când trecea cu undiţa pe umăr sub o linie de înaltătensiune. Sau alte pericole: de ex. după o călătorie lungă cu avionulse poate muri pe loc, din cauza înrăutăţirii circulaţiei sângeluiprovocată de imobilitatea forţată. Nu umbla cu capul în traist ă!

Informează-te, învaţă – şi judecă cu mintea ta (nu lua de bune judecăţile altora).

Nu te baza pe minuni şi nu te speria de umbre. Dacă lucrurile mergbine prea multă vreme – necazul e iminent! Aşa e lumea, viaţa: nupoate exista nici o fericire perpetuă, nici o stare de nenorocirepermanentă. De aceea chinezii spun: când î ţi merge bine – fii atent;când îţi merge rău – fii demn. Căci la ananghie unii oameni sunt

dispuşi să-şi vândă sufletul sau corpul (uneori chiar şi numai pentrucâţiva dolari), să facă orice compromis ca să supravieţuiască:cerşesc, mint, fură, toarnă, se prostituiază, îi chinuie pe alţii ş.a.m.d.

Fii activ!

Atitudinea activ ă înseamnă să vrei cu tot dinadinsul să scapi şi săacţionezi viguros în acest sens - spre deosebire de cea pasiv ă, încare stai şi aştepţi sau să te scape altcineva, sau să vină moartea să

te scape de chinuri. Nu te lăsa doborât sau oprit de împrejurări, desituaţie. Luptă, nu renunţa. Vorba marelui explorator Nansen: ai reu şit - continuă; n-ai reuşit – continuă! In funcţie de comportamentul lor într-o situaţie grea, oamenii se împart în 3 categorii: unii se străduieşi încearcă să rezolve problema, alţii stau şi analizează situţia iarceilalţi comentează, se minunează de cele întâmplate. Evident cănumai prima categorie supravieţuieşte!

Fii conştient că mâine va fi mai r ău – dacă nu faci azi ceva. Nu te



speria de eşecuri, ci de şansele pe care le pierzi dacă nici măcar nu încerci.

Fii responsabil!

Atitudinea responsabil ă înseamnă să nu te ascunzi după degete, ci săaccepţi că TU trebuie să faci treaba asta şi chiar s-o faci.

Pentru a scăpa dintr-o situaţie periculoasă trebuie să acţionezi. Acum, imediat , NU mai târziu. Totdeauna timpul înseamnă bani (time ismoney) – dar este şi viaţă. Primul ajutor trebuie să-l dai sau să ţi-l daiurgent, adeseori întârzierea înseamnă moarte. Intr-o situaţiedisperată timpul lucrează împotriva ta! Decizia de a acţiona într-unanumit fel trebuie luată repede. Trebuie tăiat în carne vie. Fiinecruţător – cu tine şi cu ceilalţi. Nu poţi face jumări fără să spargiouăle! Când vrei să scurtezi coada unui câine, fă-o odată şi bine. Nu-l

menajezi deloc dacă din milă i-o tai câte puţin în fiecare zi. Dinpăcate, deprinderea de a lua rapid decizii bune este o calitate rară,care se poate învăţă numai prin experienţă şi antrenament specific.

Responsabilitatea înseamnă prevenire, adică să te pregăteşti şi să înveţi pentru a putea îndeplini sarcinile la care te angajezi, luând înconsideraţie şi eşecurile previzibile. Să devii competent . Să ştii ce ştii,ce poţi – şi ce nu. Comunismul ne-a învăţat să minţim – dar şi mairău: ne-a obişnuit să ne autoamăgim! Pentru vindecarea acestei bolisunt necesare acum mari eforturi. Nu te apuca de lucruri la care nute pricepi. Nu te comporta astfel ca să-i pui pe alţii în situaţiipericuloase (de ex. să se chinuie, să cheltuiască pentru salvarea ta,după ce ai făcut o prostie). In fond, cine şi ce eşti tu, de le ceri asta?Cunoaşte-ţi lungul nasului!

E important şi ce faci, dar, paradoxal - chiar mai important, şi ceeaceNU (apuci să) faci! Adică - nu-ţi pierde timpul, banii, resurseledisponibile cu acţiuni nechibzuite. Deci, gândeşte-te de două (ba chiarde trei) ori înainte de a face ceva iremediabil - cum e de fapt orice faceomul pe lumea asta; nicio situaţie, oportunitate nu se mai repetăidentică!

Responsabilitatea mai înseamnă şi să-i ajuţi pe cei din jur.Egoismul, fudulia, proasta creştere, chiulul, hoţia, aroganţa,

incompetenţa, neseriozitatea, lipsa de punctualitate şi de cuvânt - nuaduc niciun folos, ba dimpotrivă. O dovadă printre altele: refuzulţărilor civilizate de a ne accepta ţara ca membră a Uniunii Europene.Motivul real nu este sărăcia, migraţia ilegală, dosarele restanteş.a.m.d. - adică explicaţiile cu care suntem aburiţi în mod politicos,oficial, ci lipsa de caracter şi a celor 7 ani de acasă, mârlănia,iresponsabilitatea prea multor concetăţeni de-ai noştri (de la simplicopii pănă la adulţi, de la măturători până la personalul



ambasadelor). Aceştia îi privesc pe cei din jur, pe străini ori ca pe ungunoi, ori ca pe un fraier de jumulit. Sau – vezi starea toaletelorpublice de o parte şi alta a graniţei noastre vestice. Lucrurile mergpână acolo încât unii străini (nu răuvoitori), după ce sunt înecaţi debădărănia sau hoţia băştinaşilor, ajung să spună despre România: ce

ţară frumoasă, păcat că e locuită! Vesticii au muncit mult şi din greupână să-şi educe oamenii lor (de ex. Anglia secolului 19 era plină deciungi – căci hoţilor li se tăia mâna stângă). Nu le-a mai rămas chef săfacă din nou aceiaşi treabă pentru alţii. Ei se aşteaptă ca fiecare ţarăcandidată la aderarea europeană să-şi rezolve singură problemele,prin propriile forţe. Nu cerşind sau văicărindu-se. Deci – la treabă! Darfă-o cu grijă pentru propria ta purtare: dac ă te bagi printre porci ( chiar ca să-i speli ), nu se poate să nu te atingă noroiul. Nu te lăsa contaminat.

Fii eficient!

Atitudine eficient ă înseamnă să acţionezi urmărind rezultatele şi

termenele - nu să te agiţi şi să lucrezi fără rost. De exemplu, chiarproblema creşterii productivităţii în activitatea profesională de zi cu zie până la urmă tot o formă a luptei pentru supravieţuire (de lungădurată). Eficienţa înseamnă să faci un lucru: bine, complet; simplu,economicos, ieftin; să nu necesite remedieri, refaceri; să-l începi latimp şi să-l sfârşeşti la termen; fără să deranjezi pe alţii. Nu te purtaca un amator, ci lucrează ca un profesionist. Nu te complica –americanii zic KISS, adică keep it simple, stupid.

Orice faci – f ă bine. Nu face lucrul de mântuială. Nu numai din cauzăcă lucrul bine făcut este mai profitabil şi avantajos pe termen lung, cişi pentru efectul favorabil asupra grupului sau comunităţii. Intr-oechipă fiecare membru are de îndeplinit sarcini proprii, distincte şitrebuie să le execute bine, eficient. Dacă un singur om chiuleşte saugreşeşte, întreaga echipă va funcţiona prost. Sau – va pieri.

Nu ac ţiona la întâmplare: atât înainte de a întreprinde ceva (o călătorieetc) cât şi după un accident, f ă-ţi un plan de acţiune, de viaţă, desalvare. Un exemplu simplu – în oraş fă-ţi nevoile fiziologice din timp, într-un loc amenajat; nu aştepta să-ţi vină pofta când eşti pe stradă, în public şi nu găseşti unde. Asigură-ţi casa, viaţa, bunurile. Invaţă o

meserie nouă, limbi străine, utilizarea calculatorului. Sau, renunţă ladroguri: tutun, alcool, televizor ş.a.m.d.. Fă o facultate - nu numaipentru avantaje materiale, ci mai ales pentru suplimentul deantrenament mintal pe care-l impune.

O gândire corectă ia în consideraţie consecinţele fiecărei acţiuni şialege un plan de lucru corespunzător, cu bătaie mai lungă. Existăplanuri strategice (de lungă durată – de ex. câţi copii să fac, cum o săplătesc ratele la casă, ce vreau să ajung peste 10 ani etc) şi altele



tactice (de scurtă durată - de ex. unde voi putea înopta, să rezerv din timpcamera la hotel, cui mă adresez în cazul că se strică maşina ş.a.m.d.).Planurile tactice se înscriu în şi se coordonează cu cele strategice.

Atenţie: un plan bun are şi soluţii de rezervă, pentru cazul că acţiuneaprincipală prevăzută dă greş.

Un plan de viitor chiar slab sau prost e mult mai bun decât niciunul.Indiferent pentru ce perioadă plănuieşti, nu gândi în mic, cu bătaiescurtă, ci gândeşte global şi acţionează local. Ia exemplu dela campioniide şah: ei joacă în perspectivă, prevăd nu numai mutarea următoarea adversarului, ci pe a 5-a, 10-a, ba chiar şi pe ultima, victoria. Sauinspiră-te din modul cum fac ruşii, sau chinezii, politica externă: la felcum joacă şah (respectiv go). Nu pentru mâine, ci pentru secolulurmător! Necesitatea gestionării cât mai bune a crizelor sau proprieivieţi se poate vedea şi din contra-exemplul soartei multor terchea-berchea din jur. Sau prostul management din economia de stat: n-orfi toţi directorii noştri veroşi – dar prea mulţi sunt precis incompetenţi.

Insă - nu te fixa (mintal) de un anumit plan, ideie, soluţie.Supravieţuirea necesită şi flexibilitate – capacitatea de a-ţi schimba latimp gândurile, meseria, locuinţa ş.a.m.d.. Adaptează-te rapidsituaţiei. Nu poţi schimba direcţia vântului - dar poţi să potriveşti(repede!) pânzele corăbiei.

Gândeşte flexibil, fii gata să schimbi direcţia, metoda dacă sedovedeşte greşită, ineficace. Nu se ştie de unde sare iepurele. (Poatecă acest sfat, principiu n-ar trebui evidenţiat românilor; ei au dinnaştere prea mult ă flexibilitate mintală şi ar profita dacă s-ar strădui sădevină mai consecvenţi). Deci, nu te grăbi să sari imediat dela oalternativă de salvare la alta, aparent mai atractivă; oarecare

stăruinţă şi consecvenţă este necesară; uneori e chiar obligatorie.Căci tot lumea zice: cine alearg ă după doi iepuri nu prinde nici unul.Când acţionezi – nu o face cu reţinere, fără tragere de inimă, cu

teamă. După ce ai cântărit (iute!) toate informaţiile şi implicaţiile,adversitatea, duşmanul trebuie izbit cu hotărâre şi impetuozitate,folosind toate forţele şi mijloacele disponibile. Nu umbla cu jumătăţi demăsură că pierzi timpul (adică - viaţă, bani).

Ce-i mult nu-i sănătos: e r ău prea multă risipă, dar tot rău e şi preamultă economie. Trebuie evitate excesele - în orice sens. Incearcă săpăstrezi o bună cumpănă între părţi şi tendinţe – acea vestită aureamediocritas (echilibrul de aur).

Fii optimist!

Atitudinea pozitiv ă înseamnă să vezi şi partea bună a situaţiei, alucrurilor ( jumătatea plină a paharului), nu să te tot văicăreşti şi să puimereu răul înainte. Căci orice profeţie, bună sau rea, odată făcută -tinde să se îndeplinească! Cel cu o gândire pozitivă, constructivă, nu stă,



nu lâncezeşte, nu aşteaptă, nu se vaită, nu condamnă - ci cautăsoluţii, valorifică puţinele posibilităţi existente (însă şi pe unele carenu există, dar apar din senin când este suficientă preocupare – căci aşa eviaţa) şi luptă fără teamă cu adversitatea. Nu mai răspunde cu NU: nupot, nu ştiu, nu vreau, n-am timp etc. Zi mereu DA ideilor şi

propunerilor cinstite – chiar dacă asta te obligă să faci eforturi, cauţisoluţii noi ş.a.m.d.. Insă nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.Când ţi-e greu, cere ajutor - nu te ruşina. Ruşinează-te înainte de a

face vreo prostie sau acţiune necugetată. Din cauză că oamenii sunt îngeneral binevoitori, cine cere – nu piere. Dar nici nume bun n-are. In fond,de ce te-ar ajuta alţii pe tine? Au şi ei treburile, greutăţile lor. Ce meriteai tu ca să te ajute? Ce-ai făcut tu pentru ei? Frate – frate, dar brânza e

pe bani.Sarcina ta ca om este să nu devii un cerşetor, o povară pentru alţii,

ba chiar să dai şi o mână de ajutor altor oameni mai slabi, copii,bătrâni, nevoiaşi, sau unora care n-au habar, sau n-au citit o carte

despre supravieţuire. Ajută, fă binele în jurul tău - şi lumea va devenimai bună - chiar pentru tine.Dar una e să ajuţi un accidentat care se luptă să supravieţuiască – şi

altceva e să dai de pomană unui milog, care nu face nimic ca săscape din situaţia grea în care se află (şi în care a ajuns, de cele maimulte ori, din cauza lui însuşi, defectelor sale cu care n-a luptat). Nu strica orzul pe gâşte. Nu-l încuraja să lenevească (dar nici nu-ţi bate jocde el). Mai degrabă învaţă-l, ajută-l să se ajute singur (vezi # 20.2).

Supravieţuirea e deseori o problemă de alegere, o deciziedureroasă. Câteodată eşti nevoit să sacrifici o parte ca să salvezi restul,întregul. De exemplu să sacrifici un membru al corpului (braţ muşcat

de câine, crocodil, rechin) ca să scape restul (cum face şopârla, care-şi rupe coada prinsă şi scapă fugind). Uneori se ajunge la situaţiilimită: trebuie să laşi să moară o persoană din grup - ca să scaperestul, majoritatea. Nu e simplu, nici uşor sau creştineşte să iei oastfel de decizie. Dar în condiţiile respective, extrem de dure, eatrebuie luată.

Iat ă povestea unor evadări din lagărele nordului siberian. Deţinuţiide acolo nu erau prea bine păziţi, fiind evident că cine ar fi încercat să fugă, să meargă pe jos spre sud, prin sălbăticie, fără haine şi

arme, murea sigur de frig şi de foame. Natura înconjurătoare ostilădescuraja orice evadare. Totuşi, unii prizonieri mai vechi, sătui deviaţă, făceau câteodată încercări disperate – şi totuşi chibzuite. Ei îşiluau ca tovarăş de evadare un deţinut mai tânăr, proaspăt sosit, decinepriceput la viaţa lagărului - pe care urmau să-l mănânce pe drum.Tânărul era foarte mândru că bătrânii îi acordă încredere - fără a-şida seama că urma să fie prima victimă (planificată) a încercării deevadare.



Adică, fără a se gândi că nimica nu e gratuit pe lumea asta – poate doar bucăţica de brânză din capcana pentru şoareci (cum îi asiguramaliţios în Parlamentul englez liberala Doamnă Thatcher pe opozanţiiei politici, socialiştii demagogi).

Inventează!

Fii diferit, altfel dispari! (Be distinct – or extinct!)Atitudinea creativ ă însemnă să vii cu idei noi, să faci alte legături între

faptele, situaţiile, informaţiile existente, să-ţi surprinzi adversarii şisituaţia, să cauţi şi să găseşti soluţii chiar şi acolo unde experienţasau tradiţia spune: nu se poate. Să-ţi pice fisa înaintea altora.Inventivitatea este tr ăsătura, atitudinea care deosebeşte omul de animalşi determină succesul sau înfrângerea (mai ales în noua lumecompetitivă şi informatizată); până la urmă chiar supravieţuirea saumoartea – fie imediat, fie pe termen lung.

Mai ales într-o situaţie critică, nu aştepta să facă altcineva ceeace poţi face tu însuţi - pentru tinesau pentru camarazii, familia ta. Descurcă-te, NU sta cu mâinile în sân,aşteptând să te salvezealţii sau Dumnezeu. Ajut ă-te singur!

Încercarea moarte n-are! Chiar dacă nu ştii, nu te pricepi, gândeşte-tepuţin, judecă, foloseşte bunul simţ – şi f ă ceva. Când izbucneşte crizasau apare accidentul – atunci şi acolo este momentul acţiunii. Nu prineschivare sau chiul (la şcoală, serviciu, vot ş.a.m.d.) se pot rezolvaproblemele şi obstacolele. Implică-te, pune osul la treabă.

Deşi toate metodele de supravieţuire sunt bune pentru toţi, existăbariere fizice şi mentale care limitează gama de posibilităţi pentru unindivid anume. Dacă un om simplu dar zdravăn poate să fugă, sară,ţipe, lovească ca să scape, pentru un intelectual slăbănog – aceleaşimetode sunt sinucidere curată. Acesta ar trebui să-şi rezolveproblemele nu bazându-se pe corp, ci mai mult cu mintea, prin:vorbe, scule ajutătoare, proteze, prevedere, bani, oameni angajaţiş.a.m.d.

Lupta pentru supravieţuire trebuie dusă nu numai cu armele saumetodele cele mai perfecţionate (care adesea sunt tocmai cele ale

adversarului), ci şi cu acelea la care tu te pricepi dar adversarul nu(chiar dacă or fi mai vechi).

Comunică!

În tot ce faci e nevoie de ordine, disciplină, gândire metodică,organizare. Plus capacitatea şi îndemânarea de a comunica, de a te

pune în pielea celuilalt, de a gândi şi la nevoile celuilalt. Progresele



extraordinare f ăcute de americani în ultimii 20 de ani se datorescnumai şi numai calculatoarelor, adică răspândirii informaţiei. Adică –dezvoltării comunicării.

Pentru a-i informa şi convinge pe ceilalţi să acţioneze într-un anumitfel, logic şi eficient, e obligatoriu să le comunici ideile tale, planul de

acţiune, sarcinile lor. La noi lipseşte educaţia şi pregătirea pentrulucrul în echipă, pentru solidaritate şi obţinerea consensului. Or, unde-s doi puterea creşte!

Gândeşte, dar acceptă şi gândirea altora. Nu-i considera pe toţiproşti. Majoritatea conflictelor cu alţi oameni apar din cauza lipseirespectului faţă de ei, manifestată şi prin:

- Lipsa de comunicare, neconfruntarea deschisă a părerilor,necunoaşterea limbii celuilalt etc;

- Surprinderea celuilalt cu o acţiune prea rapidă, neanunţată.Dar ce fel de comunicare sau înţelegere poate avea loc la noi, când

dacă nu prima, atunci a doua vorbă care iese din gura unui om

simplu e de obicei o minciună, o sudalmă, sau un zbierăt? Prea puţinisunt convinşi că vorba dulce mult aduce, deşi e atât de simplu şi eficacesă ceri scuze sau să zici “mulţumesc”.Prostul are impresia că cel careţipă ar avea mai mult succes în discuţia sau conflictul respectiv. Tactica, satisfacţia lui e: obraznicul mănâncă praznicul. Din cauzareţinerii, neimplicării celor din jur (să fie de vină “politeţea”, sauiresponsabilitatea acestora?) nesăbuiţii nu sunt puşi la punct cum artrebui pentru bunul mers al societăţii. Iar urmările nefaste alevorbelor rele şi ale lipsei de civism sunt evidente peste tot.

Dar vorbăria, taclalele, trăncăneala nu înseamnă comunicare. Cu cât omul gândeşte mai puţin, cu atât vorbeşte mai mult (Montesquieu). Nu

mai spune fleacuri, prostii - t ăcerera e de aur. Inainte de a vorbi, gândeşte, întreabă-te: la ce-mi foloseşte ce voi spune? Sau: cum să prezintceeace vreau să spun (tonul face muzica)? Sau: ce va face interlocutorul şiascultătorii cu informaţiile pe care le voi spune? Numai Dumnezeu

primeşte gratuit informaţiile – zicea Churchill. Mai mult ca sigur că după cete gândeşti puţin, vei alege să taci. Chiar şi când vrei să ceri ajutor, înainte de a te apuca să ţipi ca din gură de şarpe, întreabă-te: am cuadevărat nevoie de ajutor? n-aş putea să rezolv eu singur problema?

Nu uita nici de puterea cuvântului , nici de faptul că se poate comunica(intenţionat dar şi involuntar) şi fără vorbe (gesturi, mimică, limbajultrupului). Merită să studiezi şi ceva despre “negociere”.

Respectă Natura!

Supravieţuirea ecologică prin apărarea Naturii este de importanţăvitală pentru viitorul omenirii - şi al tău! Natura e mama noastră, aşacum corpul omenesc e casa sufletului. Planeta pare nesfârşită doarprimitivilor; oamenii civilizaţi au văzut (cu ajutorul sateliţilor) că Terra



este o planetă mică, cu spaţiu şi resurse limitate. Pentru Naturăexistenţa oamenilor nu e o binecuvântare – ci o continuă sursă depoluare şi gunoaie. Oamenii produc prin arderea cărbunilor şipetrolului de două ori mai mult bioxid de carbon decât toate celelaltesurse naturale (păduri etc) la un loc. Efectul de seră şi distrugerea

stratului protector de ozon se accentuează datorită producţiei degaze poluante de tot felul. Mările sunt secătuite de peşte, rezervelemondiale de petrol epuizate, deşertificarea avansează rapid datorităpădurilor defrişate şi solului distrus prin chimizarea excesivă,gunoaiele ne sufocă. Supravieţuirea omenirii civilizate estepericlitată.

Inconştienţa şi iresponsabilitatea cu care se poartă oamenii în acestsens ar părea înduioşătoare (poţi zice: bieţii de ei, sunt săraci, înapoiaţi, lasă-i şi pe ei să trăiască; sau: lasă că o să vadă ei, o să înveţe cu timpul; de ce să mă bag; ei sunt prea mulţi şi tot nu potface nimica) - dacă n-ar fi îngrozitoare (răul iremediabil f ăcut de ei se

răsfrânge şi asupra ta, asupra noastră, a viitorului).Supravieţuirea în sălbăticie înseamnă să fii strâns legat de natură:

s-o înţelegi, respecţi, s-o foloseşti. Dar ce legătură mai au acumatinerii orăşeni cu Natura? Ei nici măcar nu ştiu ce e, pot deosebi iedulde miel, ţapul de vier, calul de catâr, grâul de secară sau găinaţul debalegă; ce să mai vorbim de sălbăticiuni, de buruieni pentru hranăsau leac. Ar trebui să (re)înveţe multe lucruri simple, tradiţionale –pentru a putea face faţă ameninţărilor complexe ale viitorului! Când încerci să supravieţuieşti nu strica şi nu distruge totul împrejur.Economiseşte forţele, proviziile, resursele. Nu fii lacom sauinconştient. Numai animalele acţionează iresponsabil. Gândeşte-te şi

la ceilalţi, la Natură. Gunoaiele aruncate peste tot, pungile de plastic(practic indestructibile pe cale naturală) care acoperă ogoarele - nesufocă pe toţi. Sau, ce-ar mai rămâne din parcurile Bucureştiului dacătoţi cei 2,5 mil. locuitori ar rupe câte o floare or o cracă – aşa cum îi vedempe mulţi inconştienţi? Lasă-i şi pe alţii să trăiască, să profite. Nuculege TU toate fructele, bea toată apa, tăia toate lemnele, distrugetoate stalagmitele, murdări tot terenul. Căci: o felie de portocal ă areacelaş gust ca şi restul portocalei! Iată de ce prin alte ţări, maiavansate, lumea a început să se trezească şi se dezvoltă mişcareacivică pentru o poluare zero. Un aspect – doar aparent minor - al acesteiacţiuni de importanţă naţională (la ei) este obligaţia fiecărui drumeţde a lăsa locul pe unde a trecut sau poposit mai curat decât l-a g ăsit (adică să adune la plecare mai multe gunoaie decât a făcut el - pentrua le duce la o cutie sau groapă amenajată ecologic)!

Fă şi tu la fel, devino un activist civic, ecologic - f ără să fii silit. NUaştepta ca mereu al ţii să cureţe în jur. Sau tot alţii să-i educe penespălaţi (şi asta fiind tot un fel de curăţenie).



Implică-te!

Toată lumea constată cât de mult se înmulţesc analfabeţii, copiiipărăsiţi şi handicapaţi. Se tot dă vina pe sărăcie. Dar sărăcia nu emotivul real – ci doar scuza autorităţilor incompetente, cu care îşi.

maschează tembelismul. Omul priceput şi dornic să răzbească facedin rahat - bici . Cauza problemei este educaţia insuficientă,necorespunzătoare a multor tineri şi părinţi. Or, această lipsă nu lepoate aduce, pe termen lung, decât tembelism, inconştienţă,iresponsabilitate, sărăcie, subalimentare, subdezvoltare. Pentru asupravieţui, aceşti concetăţeni vor fura, defrişa ilegal păduri, cerşi, înghiţi ajutoare sociale ş.a.m.d.. Dezastrul social şi economic seamplifică dela sine: inculţii săraci fac copii mulţi (tot o formă –iraţională – de supravieţuire) care la rândul lor devin tot inculţi şisăraci. Cu forţe proprii, singuri, nu pot ieşi din acest “blestem”. Eiconstituie o bombă socială cu explozie întârziată. Evident căeducarea lor (cu orice preţ!) e o condiţie vitală pentru supravieţuirea Ţării noastre. Cu toate astea, societatea şi autorităţile nu intervin şi îilasă să se desfăşoare în voia lor. Cu o inconştienţă cutremurătoare –pentru viitorul nostru, al Ţării.

Neimplicarea în treburile comunităţii a oamenilor educaţi, cu cei 7 ani de-acasă, echivalează cu un fel de sinucidere colectivă. Cine altcinevale-ar putea descurca: Analfabeţii? Vagabonzii? Cei ce primesc ajutorsocial? Handicapaţii sau inculţii obraznici? Autorităţile iresponsabile?Îmbogăţiţii tranziţiei? Trebuie să-ţi pese! Dacă nu te angajezi – tesinucizi! Tu şi cei din jur, ba chiar tragi după tine toată Ţara.

Pentru supravieţuirea colectivă pe tremen lung, NU mai accepta sautolera greşelile şi nesimţirea celor din jur: excesele de libertate greşit înţeleasă; proasta creştere, tupeul; prostia, tembelismul, nepăsarea;promovarea nemeritată a nonvalorilor în ierarhia economică, sociala,şcolară sau culturală; hoţia sau corupţia de orice fel; mârlănia; lipsade educaţie a tinerilor, ţiganilor, derbedeilor ş.a.m.d.; inconştienţasau nepăsarea faţă de problemele colective; preocuparea numaipentru satisfacerea instinctelor primare: umplerea burţii, euforiabahică, chefuri, sex, putere, bani; atentatele culturale, programele TVvulgare, violentarea limbajului; etc.

Ce-ai putea face? Printre altele, să-ţi valorifici drepturile cetăţeneşti,

cel puţin la fel de bine cum o fac şi cei needucaţi dar obraznici. Săarăţi – cât mai vizibil şi eficient - c ă-ţi pasă:- Ziarele, posturile de radio si TV trebuie inundate cu scrisori de protest şi

comentarii în legătură cu articolele sau emisiunile lor, sau desprefaptele urâte şi reprobabile constatate de tine;

- “Mila”, “facerea de bine” obişnuită, trebuie întoarsă pe dos: adică să-ifaci milogului, derbedeului ce-i trebuie cu adevărat: educaţie, NUdoar să-l laşi, ajuţi să rămână ce este!



- Nespălaţii trebuie spălaţi, cerşetorii trebuie descurajaţi - chiar cuforţa (vezi # 20.3);

- Ajută, stârneşte şi capacitează autorităţile (Poliţie, Primărie etc):reclamă verbal sau în scris pe toţi cei ce nu se comportă civilizat:beţivii, scandalagii, hoţii, abuzurile părinteşti ori sexuale,

contravenienţii la regulile de circulaţie ş.a.m.d.. Revino şi insistă dacăautorităţile nu reacţionează corect.- Ajută şi susţine orice iniţiativă ori intervenţie individuală sau

colectivă în acest sens, oriunde: în bloc, cartier, tramvai, localitate.NU lăsa pe cel care se implică să fie redus la tăcere, învins de“gaşca” derbedeilor. Luptă-te cu entropia socială.

- Ader ă la o organizaţie neguvernamentală care acţionează conformvederilor tale. Ş.a.m.d.

Foloseşte “cu cap” Manualul

Cei mai mulţi oameni au o idee foarte vagă despre supravieţuire. Inprimul rând pentru că nimeni nu i-a învăţat sau n-a vrut să-i înveţe.Dacă cineva îşi aduce câteodată aminte de subiectul acesta, precis evorba de leacuri sau reguli băbeşti.

De aceea Manualul de supravieţuire se adresează oamenilor obi şnuiţi,cărora doreşte să le schimbe mentalitatea şi cunoştinţele. Oricine citeşteaceastă carte va deveni mult mai priceput să reacţioneze adecvat şirapid la o situaţie sau criză neaşteptată, în loc să-şi piardă capul şi săstea paralizat de frică, aşa cum păţesc cei care nu au nicio ideie (şimai ales nicio pregătire) despre supravieţuire.

Principiile de baz ă ale acestei cărţi sunt:

- bazeaz ă-te pe tine (şi nu pe alţii, autorităţi);

- fii gata să te descurci în orice situaţie, folosind în primul rândmintea;

- improvizeaz ă ce-ţi trebuie din orice găseşti (fără să ai pregătiteechipamente adecvate);

- când încerci să scapi – gândeşte-te şi la ceilalţi.

Chiar dacă “orice” descoperi în jur este aşa de puţin încât pare a finimica, adu-ţi aminte de comentariile des auzite ale salvatorilorajunşi prea târziu la victime: “măcar să le fi trecut prin minte să se învelească în ziarele astea”, sau “poate scăpau dacă ar fi săpat o groapă în zăpada asta, să se adăpostească” ş.a.m.d..

Când dă necazul peste tine sunt mari şanse să nu ai această carte



în buzunarul hainei, nici timp s-o citeşti. S-ar putea să fii fericit dacămai ai o haină pe tine! Ca să te poţi salva pe tine şi pe alţii cu ajutorulsfaturilor prezentate în continuare, e nevoie să citeşti Manualul cuatenţie, înainte de apariţia situaţiei periculoase. Experienţa dovedeştecă după ce creierul a fost alimentat conştiincios cu informaţiile utile

pentru salvarea pielii, când apare o necesitate acută cunoştinţelerespective vor fi extrase pe loc din adâncul memoriei pentru a fifolosite.

S-ar putea să nu găseşti în carte răspuns chiar la orice întrebare.Pentru a rezolva totuşi problema: reciteşte cartea şi mai încearcăodată. Gândeşte (singur), caută şi ve găsi!

Să nu-ţi închipui că dacă ai citit cartea – deja eşti şi priceput, şicapabil să acţionezi. Din păcate, multe sfaturi din carte nu pot fi însuşite decât cu ajutorul practicii. Degeaba le citeşti sau pricepi doarteoretic.

Dar, iată cum pot fi valorificate informaţiile din acest Manual :

- Previzionează şi evaluează pericolele, necazurile, accidentele ce-ar putea să-ţi apară în perioada sau activitatea viitoare, în locurile şi împrejurările ce pot fi anticipate (de ex. în tribuna unui meci defotbal, în cazul unei călătorii cu avionul, pe şosea la o oră decirculaţie cu intensitate maximă, în lift) şi restudiază paginilereferitoare la aceste probleme;

- Nu memora papagaliceşte metodele şi soluţiile expuse, ci cugetă şifoloseşte sau exersează-ţi mintea pentru a le putea adapta şi aplica

la nevoile sau condiţiile tale concrete, reale (mereu schimbătoare!);şcolarizează-te; exersează practic;

- Întreţine-ţi o condiţie fizică şi o sănătate bună, practicând sportul,mişcarea, luptând permanent cu sedentarismul care te amorţeşte.Urcă scările pe jos (NU cu ascensorul), mergi cu bicicleta (NU cumaşina, tramvaiul etc), fă excursii şi drumeţie des, pe jos (NU cutelecabina sau automobilul), înoată, joacă-te cu copiii etc;

- Preocupă-te permanent de această problemă vitală, caută şigăseşte soluţiile cele mai bune, fă pregătirile cele mai potrivitenecesităţilor, condiţiilor, familiei tale;

- Reciteşte din când în când întrega carte (mai ales # 20), ca să-ţi împrospătezi memoria şi să devii mai apt de a reacţiona eficient îneventualitatea oricăror calamităţi previzibile.

Şi spre a recăpăta imboldul de a te pregăti continuu.

Viitorul bun nu e un cadou al întâmplării. Dac ă nu te gândeşti la viitor -



nu vei avea viitor.

100 povete eu pot!!!fii optimistfoloseşte “cu cap” manualul

Documents