pregateste sa fii regina

7/29/2019 Pregateste Sa Fii Regina.

http://slidepdf.com/reader/full/pregateste-sa-fii-regina 1/35

P r e g ă t e ş t e

- t e s ă f i

Material pregătit de Elida Oncea



Cuprins

Pregăteşte-te să i regină...............................................3Regina destituită..............................................................4Regina din vreme de criză.............................................12Regina întunericului.......................................................21

Regina de la “cursuri la distanță”.................................28Regină în devenire.........................................................33



Îţi este, cu siguranţă, cunoscută expresia “a i în papucii altcuiva”.Şi, cel mai probabil, ţi s-a întâmplat cel puţin o dată în viaţă săvrei “să i în papucii altcuiva”. De atâtea ori ţi se pare că ţi s-ar potrivit părul colegei care este mai ondulat natural, că ţi-ar stat mai bine cu ochii albaştri ca ai prietenei tale, că vecinei de

bloc îi stă aşa de bine în rochia aceea în care tu n-ai încăpea nicitrasă prin rindea, că niciodată n-o să i ca fata primarului careeste mereu în centrul atenţiei, etc. De ce întotdeauna se parecă “Cenuşăreasa” este altcineva? Ea n-a fost decât o prinţesă “înpapucii ei” de fată săracă, simplă şi dispreţuită! Mai mult chiar,“papucii” aceia i se potriveau doar ei şi nimeni n-ar putut pututsă e “în papucii ei”. Aşa că, dacă ea a putut i prinţesă, de cen-am putea i şi noi regine, de ce n-am putea noi, care avem celpuţin un avantaj în plus – hainele care deja ne fac să arătăm canişte prinţese – nu-i aşa ;) ?

Cum îţi imaginezi o regină? Care sunt acele lucruri pe care leasociezi în mod automat cu o regină sau care nu-ţi poţi imaginacă ar putea lipsi de la o regină? Sau, chiar mai aproape, ţi-ai dorisă ştii că eşti privită, apreciată şi tratată ca o regină? Ţi-ar plăceasă i regina clasei, a cercului în care te învârţi, a familiei tale? Aivrea să i o regină în casa ta de acum sau de peste ani, o regină

în biserica de care aparţii, o regină respectată şi apreciată în soci-etatea în care te găseşti zilnic? Şi ... ştii că este posibil să io astfel de regină?

Scriptura ne introduce în viaţa câtorva regine, lăsându-ne să înţelegem care este rolul şi cum ar trebui să e viaţa unei regine.

Pregăteşte-te să fi regină



Imaginează-ţi că eşti cu un băiat pe care-l vor toate feteledin şcoală, fără nici o excepţie; el – deşi nu-ţi împărtăşeşte ideilereligioase - este unul dintre tipii cei mai “de caracter” pe care îiştii, este arătos, amabil şi manierat, ca să nu mai vorbim desprefaima lui printre ceilalţi băieţi... ai visat ani buni să i cu el, ţi-ai

făcut planuri, ai încercat în repetate rânduri să-i atragi atenţiaşi acum, în sfârşit, eşti cu el. Ce mai pui că şi el este mândru căte-a”achiziţionat” şi se laudă la toţi prietenii cu tine, iar tu eşticea mai privită şi respectată fată din împrejurimi... Să zicem căsunteţi împreună de doar trei luni, când el îţi cere să-l însoţeştila o petrecere pe care părinţii lui (care, de altfel, îşi permit oricedin punct de vedere nanciar) i-o oferă la Hotel Hilton. Eşticonştientă că va o muzică mai... de petrecere, vestimentaţiidin limita extremă a modei, probabil se vor consuma alimente şibăuturi pe care ai prefera să le eviţi şi, mai ales, acolo vor toţicolegii lui care să te privească şi să o întâlnească în sfârşit pe ceacu care se laudă din prisos colegul lor... Desigur, tu poţi opta sănu dansezi, să nu consumi nimic din ceea ce ar păta conştiinţata, şi totuşi, nu se potriveşte prea bine cu ceea ce ştiai tu pânăacum... Ce faci? Ce alegi? Vei merge - ca să-i faci cinste prietenu-lui tău, deşi eşti conştientă că s-ar putea să stai faţă în faţă cuanumite compromisuri - sau vei alege să refuzi invitaţia lui –

chiar dacă asta te-ar putea costa relaţia cu el?!

Şi acum, priveşte-o pe Vasti. Ea, cea dintâi doamnă a Imperiului,se aă tocmai într-o astfel de situaţie delicată. Nu ni se spunecât de mult s-a trudit să ajungă “la tron”, dar – cu siguranţă a i

împărăteasa celui mai întins regat al vremii– era un loc râvnit deorice tânără. Şi, după ce cucereşte inima şi dragostea celui maidistins bărbat, când avea toată lumea la picioare şi toate bucu-riile în faţă, este pusă în situaţia de a ceda sau a renunţa la tot...

La numai trei ani de la ocuparea acestei poziţii, de la realizareaacestui vis, dacă vreţi, Vasti este “târâtă” spre compromis. Şi,

Regina destituită



când te gândeşti la lunga aşteptare de până aici, la faptul că eracea mai mare Împărăţie a timpurilor şi că trecuseră abia trei anide când i se deschisese paradisul sub picioare şi aceasta eraprobabil doar începutul a ceea ce ar trebuit să e pe viaţă...

nu-ţi prea vine să renunţi... nu-i aşa?

Dar, iat-o pe Vasti pusă faţă în faţă cu marea decizie. Şi, toto-dată, cu marea ispită. Să nu-ţi imaginezi că a fost uşor. Priveştedoar cât de provocatoare sunt cadrul şi atmosfera.Unele fete le-ar numi chiar prielnice:

Într-un cadru ca acesta este chemată Vasti pentru ca Împărat-ul “să arate frumuseţea ei popoarelor şi mai marilor săi, căci era

frumoasă la chip”. I-auzi, cel mai tare tip din ţară să se laude,

fără reţinere, cu tine în faţa tuturor prietenilor săi! N-ai ridicolăsă pierzi o astfel de şansă? Păi, să aştepţi o viaţă să arăţi lumiifrumuseţea ta fără egal, să-ţi etalezi silueta (pentru care, în par-anteză e spus, ai stat înfometată săptămâni în şir), să ai ocaziaca toţi oamenii din regat (echivalentul a toţi băieţii din ţară) să teadmire şi să te facă să devii proverbial de faimoasă - să ai aceastăocazie şi să o tratezi cu indiferenţă, dacă nu chiar cu refuz! Şi,totuşi, exact acest lucru îl face Vasti.

“Împărăteasa Vasti n-a vrut să vină” (v.12).

Şi face asta cu riscul de a destituită. Oare se merită?Ea, regina celei mai mari împărăţii a vremii, care deţinea locul celmai râvnit de fetele din Imperiu şi care stătea alături de bărbatulcu inuenţa cea mai mare, ea care avea înainte promisiunea aani şi ani de faină, belşug, apreciere şi bogăţie, dar care se găsea

abia în al treilea dintre mulţii ani care-i stăteau înainte, va eaoare gata să renunţe la tot, chiar şi la împărţirea tronului pentru a

“Covoare albe, verzi şi albastre erau legate cu funii de in subţire

şi de purpură de nişte verigi de argint şi de nişte stâlpi de mar-mură. Paturi de aur şi de argint stăteau pe o podeală de porr,de marmură, de sidef şi de pietre negre. Iar de băut turnau în

vase de aur, de felurite soiuri.” (Est. 1: 6,7).



deveni cu adevărat o Regină? Pare atât de “revoltător” - nu-i aşafetelor ?– încât se merită să înţelegem ce era în spateleacestei decizii.

Cultura in acele timpuri cerea ca femeile sa nu e văzute decâtde către eunucii care aveau in grijă odăile femeilor şi de soţii lorcând se căsătoreau; in rest, nici un alt bărbat nu avea voie savadă o femeie decât îmbrăcată şi cu faţa acoperiă, să i se vadădoar ochii. În alte circumstanţe, expunerea frumuseţii lui Vastiera de negândit, deoarece nici un bărbat în afară de eunuci şisoţ n-o văzuse vreodata descoperită şi, desigur, nu ar pututsă dovedească frumuseţea ei dacă ar venit acoperită cum eraobiceiul de a îmbrăcate femeile. Ea ştia că, dacă soţul ei n-ar

fost sub inuenţa mâncării şi a băuturii, nu i-ar cerut sub nici oformă să facă un astfel de gest. Şi mai ştia că, dacă ar dat cursdorinţei împăratului, ar adus ruşine asupra casei regale şi nicio femeie care ar fost văzută de nenumăraţi bărbaţi n-ar mai fost respectată şi, cu atât mai puţin, soţul – împăratul însuşi -n-ar mai respectat. Împărăteasa era prinsă între două alterna-tive şi nici una dintre situaţii nu era una de victorie. În ambelealternative, ea şi familia ei aveau să e criticate, dar ea a alessoluţia cea mai onorabilă şi şi-a refuzat soţul.

Ia gândeşte-te, cum trebuie să i fost mintea acelor bărbaţichemaţi la cheful regelui după şapte zile de îmbuibare cu vin:

“a şaptea zi, pe când inima împăratului era veselă de vin...a po-runcit ...să aducă în faţa lui pe împărăteasa Vasti...” (v.10,11)?

Ei trebuie să i fost cel puţin la fel de “chercheliţi” de vinul vechişi ales ca şi Împăratul însuşi. Gândeşte-te cât de aţâţate trebuiesă le fost simţurile, căci erau de unii singuri la cheful regelui,soţiile lor ind la ospăţul dat de Vasti special pt. femei (vezi v.9)! Oare cât de curată ar rămas mintea lor, când privirea li s-ar oprit asupra unei feminităţi delicate şi alese? Oare cât de terfe-lită ar fost reputaţia de regină lui Vasti sau cât de amintit ar

devenit numele ei în bancuri nesărate după aceea?



Dar nu, Vasti alege să se comporte ca o adevărată regină, să-şipăstreze comportamentul nobil şi atitudinea regală, chiar dacătitlul avea să-l piardă.

Să nu uiţi, draga mea, că în viaţă, ceea ce face din tine o Regină,nu este numele pe care îl porţi sau funcţia pe care o deţii, cimanierele alese, un comportament nobil şi o “stofă” regală înatitudinea ta permanent. Nu faptul că eşti şefă de clasă, ică deparlamentar, doctor sau prezbiter te face să i privită ca oregină, ci felul în care alegi să te comporţi şi să trăieşti.

1. Vas ti nu-şi permi te să meargă î n tr-un loc nepo tri vi t

pen tru o Regină, şi să-şi coboare as t fel coroana î n noroi.

Când vine vorba de un loc, o ocazie sau o atmosferă nepotrivităpentru calitatea ei, Vasti refuză categoric. Oare tu, care eşti MissUnivers, “rst lady” între pământence, să i mai prejos, să

renunţi la prerogativele unei Regine pentru un local rău famat,o seară de dezmăţ sau distracţie nepotrivită?! Aminteşte-ţiexplicaţia care a susţinut pedeapsa reginei:

“fapta împărătesei va ajunge la cunoştinţa tuturor femeilor... Şi din ziua aceasta, crăiesele Persiei şi Mediei, care vor aa de fap-ta împărătesei, vor vorbi tot aşa tuturor căpeteniilor împăratu-

lui: de aici va veni mult dispreţ şi mânie”(v. 17, 18).

Desigur, aceste cuvinte au fost rostite cu conotaţie negativă, darce-ar ca în dreptul tău ele să devină motto-ul pentru o realăschimbare? Ce-ar ca tu, prin comportamentul tău, să dai startulprintre prietenele, vecinele, colegele tale? Ce-ar ca faptele talede aici, care vor ajunge la cunoştinţa fetelor care sunt în bisericata de acasă să le ajute ca din ziua în care vor auzit de tine să

facă o schimbare în viaţa lor, nu spre dispreţ şi mânie, ci spreslava şi gloria lui Dumnezeu? Priveşte mai departe versetul 20:



“...şi toate femeile vor da cinste bărbaţilor lor, de la mare până la mic”.

Să nu crezi că ceea ce faci est neînsemnat. Cel mai mic gestal tău, hotărârea pe care o crezi cea mai tăinuită, va dată învileag de comportamentul tău şi ecare decizie şi acţiune a taeste izvorul unei noi istorii: deşi poate nu eşti conştientă, ÎNTOT-DEAUNA, chiar şi atunci când nu-ţi vine să crezi, comportamen-tul tău va da naştere la o serie de reacţii în jurul tău; s-ar puteasă te trezeşti că, de când te-ai hotărât să te îmbraci mai decent,colega de cameră a făcut ea însăşi, în tăcere, anumite schimbări

în garderoba ei, că relaţia ta cu prietenul tău, care a fost privităşi apreciată în tăcere, a fost inspiratoare pentru multe fete care-şi doreau ele însele o relaţie, etc. Nici nu-ţi dai seama pe cât demulte alte fete le poţi inuenţa prin comportamentul tău; într-obună zi, s-ar putea să descoperi că anumite decizii pe care le-ailuat şi care au schimbat câte ceva în viaţa ta, au fost observate şiadoptate de fetele din cameră, de cele din campus, de cele dinbiserica de acasă şi... întreaga împărăţie a lumii adventiste poate

să înceapă o schimbare datorită ţie! Parafrazând, s-ar putea ca într-o zi toate fetele să se îmbrace altfel, să ia mai în serios şco-ala, să-şi reviziuască relaţia cu Dumnezeu, să se comporte altfel

în relaţiile lor unele cu altele şi cu băieţii, datorită exemplului tău(exemplu – purtarea adidaşilor la fustele de blugi la Cernica sauplecarea fetelor în misiune a început cam după Venezuela).

Ea este conştientă că invitaţii regelui sunt într-un moment deslăbiciune şi ar putea uşor să e atraşi spre gânduri imorale şibaricadează orice demers în acest sens. Cauţi să i plăcută

tinerilor? Vrei ca băieţii să te aprecieze? Nu este nimic rău înasta. Dar să ţii cont de ce spune cuvântul inspirat despre băieţi:

2.C ur ăţia mor ală a Re g inei nu o lasă ca pr intr -un compor tament nepotr iv it să stâr nească g ândur i, dor inţe sau idei indecente î n băr baţii din jur ul ei.



“Un tânăr va căuta ca alături de el să stea o tânără pregătită să-şi poarte partea din poverile vieţii, o tânără a cărei inuenţă să îl în-nobileze şi să îi aducă ranament şi care să-l facă fericit în iubirea

ei.” (Divina vindecare, 359 )

Vrei să ştii cât de general valabil este acest principiu? Poate tegândeşti:

“Lasă, că Vasti, cu toată moralitatea ei, sau poate tocmai din cuzamoralităţii, a fost destituită şi a ajuns să piardă titlul de Regină”.

Vrei să mai priveşti odată versetul 1 din cap. 2?

“După aceste lucruri, când s-a potolit mânia împăratului Ahaşveroş, s-a gândit la Vasti, la ce făcuse ea, şi la hotărârea luată

cu privire la ea.”

În beţia sa, împăratul a acţionat greşit şi a realizat acest lucru ime-diat ce a fost în stare să gândească normal. E o regulă: orice băiatte va preţui sau te va regreta, dacă ştii să i demnă în relaţia cu el.Dacă unui păgân i-a părut rău după demnitatea feminină, cu atâtmai mult un băiat deosebit şi serios - ca cel pe care ţi-l doreşti tu –va ştii s-o aprecieze şi s-o preţuiască. Vasti nu a încurajat un altfelde comportament la soţul ei. Între acceptare şi refuz, Vasti l-a ales

pe cel din urmă. Dar cu tine cum rămâne? Care este datoria ta şice vei alege tu să faci?

“Orice tânără trebuie să-l accepte ca tovarăş de viaţă numai peacela care posedă trăsături curate de caracter, bărbăteşti, careeste harnic, plin de aspiraţii şi cinstit, care Îl iubeşte şi se temede Dumnezeu. Fereşte-te de aceia care sunt lipsiţi de respect.

Fereşte-te de acela care iubeşte lenevia; fereşte-te de acela care

batjocoreşte lucrurile snte.” (Căminul advent, 48).



“O tânără nu trebuie să accepte ca tovarăş de viaţă decât untânăr care manifestă trăsături de caracter demne şi curate, este

atent şi sârguincios în dorinţa după mai bine, este cinstit şi Îl

iubeşte pe Domnul Hristos şi se teme de El.” (1MCP 307).

Alege-ţi un prieten corespunzător! Pe vremea mea (!), fetele fo-loseau tot felul de “trucuri” pentru a-i ademeni pe băieţi (jocul cuşuviţa de păr, muşcatul buzei de jos, etc). Dar, poate pe vremeavoastră nu se mai poartă ( :) ?!!) pt că sunt prea.... copilăreşti!!!Dragele mele fete, deşi vouă vi s-ar putea părea că nimeni nu

se prinde, că “ăştia” maturi şi “expiraţi” habar n-au, chiar dacăuneori funcţionează pe termen scurt şi vă smulg câte o ocheadăde la băieţi, aceste mici gesturi sunt păcate pe care Dumnezeule condamnă. Aduceţi-vă aminte că El le spune băieţilor

“orişicine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit cuea în inima lui” (Mt. 5:28),

dar voi deveniţi responsabile pentru păcatul lor şi poate ar bine să reamintiţi “verdictul” lui Dumnezeu pt voi în acest caz:

“Ar mai de folos pentru el să i se lege o piatră de moară de gât,şi să e aruncat în mare” (Lc. 17:2).

Priveşte la imaginea pe care o oferă textul din Cântarea

Cântărilor 6:10:

“Cine este aceea care se iveşte ca zorile, frumoasă ca luna, cu-rată ca soarele, dar cumplită ca nişte oşti sub steagurile lor?” “...

cumplită ca nişte oşti sub steagurile lor”.

Ce-ţi spune ţie asta despre demnitatea, consecvenţa şi puterea



de hotărâre necesare unei fete? Dacă vrei să i regină, trebuiesă înveţi să i “cumplită” uneori. Ai nevoie să ştii să te opui unorlucruri nedemne de titlul pe care îl porţi, să ştii să spui “nu” latimpul şi în situaţiile potrivite! Vasti a rămas cumplită în statorni-

cia ei!

Vasti – ca regină – ar putea modelul purităţii morale femininepentru orice fată care-şi doreşte să e o adevărată regină. Ea a

înţeles că dincolo de tron, valoarea regală a cuiva stă în caracter-ul său.

“Formarea caracterului este cea mai mare realizare a vieţii” (E.G.White, Patriarhi şi profeţi, p.646-647).

În istoria contemporană, a existat o altă regină destituită. Văeste cu siguranţă cunoscută. Diana, prinţesa Angliei. Desigur, eaa fost oarecum renegată de familia regală din cauza unor faptecel puţin îndoielnice din punct de vedere moral. Dar, te-ai gânditcă pe tine s-ar putea să te “destituie” sau să te renege colegii şiprietenii tocmai datorită valorilor tale morale, care nu se po-trivesc cu faptele lor josnice. Ce vei face atunci? Vei capitula înfaţa lor? Vei renunţa la aceste valori pentru a-ţi păstra titlul încadrul “găştii”? Sau vei continua să ai viaţa şi comportamentulunei regine, chiar dacă asta te va costa? Lady D, deşi destituită,sau cel puţin negată de întreaga familie regală, a rămas în inim-ile tuturor o adevărată regină, datorită gesturilor ei de caritate,a amabilităţii deschise pe care o arăta deschis tuturor. Fără acomenta pe marginea controversatului său caz, putem arma

cu certitudine că, în mintea oamenilor, aceasta a făcut din ea cuadevărat o regină şi nu apartenenţa la familia regală sau titluri-le oferite de ei. Şi, chiar dacă întreaga familie a renegat-o, ea arămas o regină în inimile oamenilor, Lady D. Vasti, deşi destitu-ită, rămâne o Lady. Ea este cu adevărat o regină: în manierele ei,

în bunul simţ, în principiile etice şi în comportament. Deşi Biblianu menţionează care este continuarea vieţii lui Vasti, acest lucrurămăne deschis şi-mi place să cred că Dumnezei i-a purtat degrijă lui Vasti, i-a încununat tăria caracterului şi, deşi a fost dez-

brăcată de hainele şi coroana regală, poate că, în veşnicie, Vastica continua să poarte coroana împărătească a celor mântuiţi.



Cunoşti prea bine istoria. Într-o perioadă de criză teribilă,Estera se aă între viaţă şi moarte. Nu există cale de mijloc.De fapt cele două sunt atât de apropiate, încât acolo unde setermină una, începe cealaltă. Unde se termină viaţa de fericireşi belşug, începe moartea hotărâtă şi pecetluită de Împărat; iar

acolo unde se termină moartea din spatele regulii împărăteştide care se teme Estera, începe de fapt viaţa plină de siguranţăşi speranţă. Iar ea trebuie să aleagă. Şi nu doar pentru ea, cipentru întregul ei popor.

Cum este viaţa Reginei Estera şi ce învăţăm de la ea? Cumreuşeşte ea, dintre toate miile de fete pretendente la tron, săcucerească inima Împăratului, până într-acolo, încât acelaşi

Împărat care a destituit-o pe predecesoarea ei pentru sdarearegulii împărăteşti, să-i întindă ei sceptrul acceptării în podaaceleaşi reguli? Ba chiar mai mult: prin ce “trucuri” câştigă eainima regelui, astfel încât, în dragostea pentru ea, Împăratul sa-ifăgăduiască o jumătate din Împărăţie? Care sunt principiile ei devieţuire, care fac din ea o Regină atât de iubită şi respectată?

Dar stai puţin, nu te grăbi. Citeşte cu atenţie Estera 2:7

“Fata era frumoasă la statură şi plăcută la vedere”.

Da, este adevărat că Estera era frumoasă, dar nu la întâmplare

1. Frumuse ţe 100%. Sun t sigură că de

ja unele fe te spun:

“E clar, n-am nici o şansă! ”

Regina din vreme de criză



se spune “şi plăcută la vedere”. Nu este acelaşi lucru. Unele fetepot deosebit de frumoase şi totuşi, băieţilor să le e groază săle întâlnească. Ar putea super-modele, dar băieţii să refuze să

împartă orice palat cu ele, chiar pentru o zi. În acelaşi timp, sunt

fete care, deşi nu izbesc prin zicul lor, este o plăcere pentrubăieţi să e în preajma lor. Estera ştia să se facă plăcută celordin jurul ei, iar asta nici nu putea trece neobservat, nici nu putealipsi unei viitoare regine. Relatarea biblică referitoare la Estera,care spune că “ea a căpătat trecere” înaintea lui Hegai, păzitor-ul femeilor împăratului, lasă să se înţeleagă mai mult decât ofrumuseţe zică orbitoare neacompaniată de o frumuseţe decaracter cel puţin e măsură.

“Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui” Prov. 19:22.

Bunătatea, demnitatea, delicateţea ta feminină, felul tău de acomunica, charmul şi, în acelaşi timp, seriozitatea ta sunt cele cete fac să i “frumoasă la vedere”. Nu frumuseţea strict zică estecea care o fac pe Estera “aleasa”. Raportul biblic spune că toatetinerele căutate în Imperiu şi aduse la Împărat în vederea alege-

rii reginei erau “fecioare şi frumoase” (Est. 2:2,3). Să m realiste:era atâta frumuseţe pe metru pătrat adunată din tot Imperiulacolo, încât trebuia să mai e şi altceva la această “ică de ţăran”ca să cucerească inima Împăratului.

Ca de altfel la orice concurs de Miss. Întotdeauna există întrebări“capcană” care să facă departajare între “frumuseţi”. Aşadar să nuuiţi că poţi frumoasă fără să e nevoie să dai pe la vestitele cab-inete de înfrumuseţare, ci orice cuvânt, ecare gest, graţia ecăreimişcări îţi poate înfrumuseţa feminitatea. Am în minte exemplulunui băiat care a făcut parte din cercul nostru de apropiaţi. Pevremea aceea, era prieten cu o fată drăguţă, atentă şi nuţă,care mai era pe deasupra şi deosebit de harnică şi o gospodinăpricepută şi, în plus, îl iubea până la ultima picătură. Uneori, băia-tul se dovedea prea minuţios, prea atent la detalii şi prea riguros

în cerinţele sale faţă de prietena lui. Dar pentru ea nimic nu păreaprea mult , când venea vorba de el – bineânţeles fără a pune în

discuţie moralitatea ei neştirbită. Cu toate “înaltele lui cerinţe”,graţie străduinţelor asidue ale fetei, relaţia a ţinut o vreme. Apoi,



ca şi cum pentru el tot nu era sucient şi ea nu era destul deperfectă, relaţia s-a destrămat. Nu mică ne-a fost uimirea când,după o bucată de vreme, am auzit că băiatul se însoară... Cu cine?Cu o fată care nu s-ar putut compara nici pe departe cu “fosta”.

Vorba lui Creangă:

“nici frumoasă până la 20, nici deşteaptă până la 30, nici bogată până la 40...”.

Care a fost explicaţia acestei “inexplicabile” hotărâri?

“N-am ajuns cu nimeni la discuţii atât de profunde ca şi cu ea”.

Poftim! Şi-atunci cine zice că fără perfecţiune zică nu poţi Regină?! Acest adevăr este recunoscut de însuşi împăratulSolomon:

“Am şaizeci de împărătese, optzeci de ţiitoare, şi fete fără număr,dar numai una singură este porumbiţa mea, neprihănita mea;

ea este singură la mamă-sa, cea mai aleasă a celei ce a născut-o.Fetele o văd, şi o numesc fericită; împărătesele şi ţiitoarele deasemenea o laudă” (Cânt.Cânt.6:8,9).

Observi? Este exact ca în cazul Esterei, care – dintre mii dealte candidate - a fost singura “porumbiţă” aleasă de împărat.Priveşte cu atenţie la ultimele remarci:

“Fetele o văd, şi o numesc fericită; împărătesele şi ţiitoarele deasemenea o laudă”.

Wow! Să ştiţi că nu e puţin lucru ca pe o fată să o laude o altăfată! Între noi e vorba: la cât de multă invidie există între fete...nu e deloc uşor să găseşti un astfel de “exemplar” care să elăudat de consoartele ei! Să m realiste: orice fată ar invidiat-ope Sunamita pentru postura în care se aa. Şi, dacă în loc să o

bârfească, aşa cum este caracteristic fetelor în asemenea situa-



ţii, ele o laudă, înseamnă că avea ea acel “ceva” uimitor printrefete. Este exact elementul discuţiei: acea frumuseţe interioarăa cuvintelor, a comportamentului, a gesturilor pe care Solomono vede la Sunamita şi pentru care o laudă fetele, pe care o vede

Ahaşveroş la Estera şi pentru care o apreciază famenul Hegaişi ceilelţi de la curte. A-propos, ce fel de reputaţie ai tu printrefete...?!!! Că la băieţi e de prisos să întreb. Când vine vorba de ei,noi, fetele, ştim cum să ne “camuăm” defectele, dar noi întrenoi ne permitem să ne dăm arama pe faţă, să m mai puţinmanierate, mai rele de gură, mai bârtoare, etc. Dar să ştiţi căsuntem cu adevărat întocmai cum suntem când suntem singure.

“Estera nu şi-a făcut cunoscut nici poporul, nici naşterea...” (Est. 2:10, 20).

Estera era împărăteasă de 5 (cinci !!!) ani, (vezi cap. 2:16, 3:7) când împăratul încă nu ştia totul despre ea. Deşi nu sunt lucruridemne de a ascunse (cu atât mai mult, cu cât Estera n-aveanici un motiv rusinos ca să le ascundă), totuşi Estera nu consi-deră că lucrurile trebuie spuse doar de dragul de a nu rămânenerostite, ea aşteaptă cel mai prielnic moment pentru a facechiar şi cea mai banală descoperire despre ea. Acest aspect sepoate observa cel mai bine cu prilejul ospăţului dat de Estera

la care a fost invitat împăratul şi Haman. Deşi i se acordă favoa-rea şi îi este acceptată invitaţia, ea nu se grăbeşte să destăinuiedin prima împăratului motivul cererii ei. Ea păstrează o tainicătăcere, stârnind astfel curiozitatea regelui şi dând o astfel deimportanţă mesajului ei, încât împăratul este gata să renunţe la

jumătate din împărăţie în favoarea ei. Nici nu este de mirare căaceastă înţelepciune a Esterei îl lasă pe împărat cu garda inimiisfărâmată.

Solomon, care este nu doar cel mai înţelept bărbat al planetei,ci şi destul de experimentat în ceea ce ţine de partea feminină

2. Aur eola de mister .



(trebuie să i învăţat el ceva de la 300 de neveste şi 700 deţiitoare!) vorbeşte în mod tranşant despre importanţa discreţieifeminine: pe femeia de care

“trebuie să te fereşti, el o descrie “...bună de gură şi fărăastâmpăr, picioarele nu-i puteau sta acasă” (Pv.7:11),

“Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare.” (Pv.21:9).

Mă întorc la textul din Cântarea Cântărilor 6:10, care este poatecel mai frumos text referitor la discreţia feminină:

“Cine este aceea care se iveşte ca zorile, frumoasă ca luna, curatăca soarele, dar cumplită ca nişte oşti sub steagurile lor?”

Cât de insesizabil se ivesc zorile! N-am văzut nici o dimineaţă

care să “dea buzna” pente lume, orbindu-ne cu puterea luminiiei. De fapt, acesta este şi farmecul zorilor: oricât de mult te-aitrudi să observi cum se face cu o treaptă mai lumină, tot imper-ceptibil îşi coboară aureola peste lume. La fel de imperceptibilăşi cu aceeaşi graţie trebuie să se ivească uneori fata în universulbăiatului (şi nu numai)!

Dacă se poate vorbi de “trucuri” pe care Estera le-a folosit pentrua stârni admiraţia Regelui, atunci sigur acest “aer misterios”pe care Estera îl degajă în jurul ei este unul dintre ele. Ea ştiecând să vorbească şi când să tacă, ce să spună şi ce să păstrezepentru “desertul-surpriză”. Puteţi întreba pe aproape orice băiatşi veţi aa că fetele care păstrează o oarecare aureolă de mister

în jurul lor stârnesc întotdeauna interesul şi curiozitatea mascu-lină. Băieţilor le place aventura descoperirii. Dar ce trist că fetelede azi pun atât de repede şi uşor pe tavă tot ce au, încât nu estede mirare că, după un timp foarte scurt, băiatul se plictiseşte şi

se retrage, pentru că nu mai este nimic de descoperit, nu maieste nici o redută pentru inima lui de cuceritor. Ştiaţi că până şi în căsnicie este frumos ca soţia să-l surprindă plăcut pe soţ din



când în când cu o “noutate” despre ea? Micile “taine” şi aerulacela de mister pe care îl emană fetele are un farmec deosebit!Ca fete, vă stă bine să ţi discrete şi într-o oarecare măsură tain-ice, ca o oare rară, care ar spune oricărui trecător prea curios

“nu mă atinge că mă pierzi”. Există o anumită “puditate” (în toatedomeniile) care face din fete un mic Univers! Dragele mele,Dumnezeu a pus în voi un frumos fără margini, un izvor inepuiz-abil de farmec pe care vi la “pitit” în misterul feminin. Nu stricaţiaceastă “corolă de minuni”, desfăcându-vă petalele inimii înaintede vreme, căci vă veţi oli prea curând şi vă veţi irosi parfumulfeminităţii prea devreme!

Ce şansă! Să poţi i cu împăratul! Îţi aminteşti probabil lmulcă lmul Estera chiar aşa a şi fost intitulat, “One night with theKing”. O singură ocazie se oferea ecărei fete pentru a deveniRegină. Era numai normal să se facă o pregătire pe măsură. Şisă nu care cumva să-ţi imaginezi că vreuna din fetele de acolo

îşi permiteau să trateze cu supercialitate această pregătire. Ar

însemnat pierderea celei mai mari şi unice şanse a vieţii lor.La fel şi tu: s-ar putea ca o singură dată să poţi ocupa postul pecare ţi-l doreşti şi ce trist ar ca acest moment să te găseascănepregătită, să ţi se ofere o singură şansă de a ajunge ceea ce aivisat toată viaţa şi ce rău ar să scapi această şansă, să ai ocaziasă-l întâlneşti pe cel care este exact aşa cum ţi-ai imaginat tucă vrei să-ţi e soţ şi să treci pe lângă această ocazie fără să isucient de pregătită pentru “cerinţele lui”.

Ceea ce mă uimeşte este că fetele de azi visează tot mai înalt, învreme ce se pregătesc tot mai puţin, au aşteptări mari, dar sunt

3. Pregă tire minu ţioasă:

“Fiecare fată se ducea la rândul ei la împăratul Ahaşveroş, dupăce timp de douăsprezece luni împlinea ce era poruncit femeilor.

În timpul acesta, aveau grijă să se gătească...” (cap 2:12).



prea indulgente cu ele însele. Sunt prea multe fete care negli- jează pregătirea de a avea o carieră promiţătoare, de a soţii şimame bune, de a deveni stâlpi ai bisericii şi societăţii. A venitvremea să nu vă mai mulţumiţi cu puţin, fetelor! Visaţi înalt, darpregătiţi-vă la fel de straşnic.

Halal Regină, aţi putea spune. Cine a mai auzit de o Reginăsupusă altcuiva decât Regelui?! Şi totuşi, Estera

“urma acum poruncile lui Mardoheu cu tot atâta scumpătateca atunci când o creştea el” (Est.2:20).

Deşi nu era părinte ei adevărat, Mardoheu fusese cel care ocrescuse, iar ea continuă să-l onoreze cu respectul părintesccare i se cuvenea. Nu ţi se pare interesant, faptul că o regină ştiesă e “ascultătoare”? Nu găseşti potrivit ca una dintre calităţile

Reginei să e respectul faţă de părinţi? Vezi, prea multe fete azi,deşi au ifose de Prinţese, au maniere de spălătorese, în vremece supunerea faţă de părinţi este considerată, dacă nu demo-dată, cel puţin inestetică pentru o “Miss”. Cu toate acestea, oriceRegină datorează acest titlu descendenţei familiale şi, dacă azitu eşti demnă spre a considerată o regină, este datorită edu-caţiei, efortului şi grijii părinteşti. Aşa că nu pregeta să-ţi respecţipărinţii şi acum ca şi atunci când “te creşteau” acasă, pe cânderai doar o copiliţă.

Dacă este vreun principiu care o caracterizează pe Estera şi facedin ea nu doar o Regină iubită până la saturaţie atât de Rege,cât şi de cei de la curte, cât mai ales face din ea Regina de peste

veacuri, acest principiu este, cu siguranţă, relaţia eicu Dumnezeu.

4. Supunere.

5. Spiritualitate.



“În providenţa lui Dumnezeu, Estera, o evreică temătoare deCel Prea Înalt, fusese făcută împărăteasă în Împărăţiamedo-persană.” (E.G.W. - Patriarhi şi Profeţi, 601).

Pentru ea consacrarea nu era o opţiune, era un principiu; “temă-toare de Dumnezeu” este calitatea cea mai de preţ a Esterei şiaceasta este partea care ne interesează cel mai mult la Estera.

O regină nu are cum să e cu adevărat regină dacă Îl scoate peDumnezeu din calcul Pentru că El este Regele Regilor şi oricedomnie fără El se sfârşeşte, mai curând sau mai târziu. Doar în-tr-o strânsă relaţie cu EL ne putem păstra titlul de regine veşnicşi putem împărăţi fără sfârşit.

Gândeşte-te la armaţia ei

“dacă va să pier, voi pieri” (Est.4:16).

Ştii ce este foarte interesant? Cartea Esterei este una din cele2 cărţi ale Bibliei în care nu apare deloc cuvântul “Dumnezeu”.Cu toate acestea, se poate citi printre rânduri, în spatele tuturorcelor relatate realitatea conducerii Sale. Şi, dintre toate, cel maimult se poate observa în viaţa Esterei. Consacrarea ei prin postşi rugăciune a fost mai mult decât o simplă mijlocire pentrupopor. Armaţia ei “şi dacă va să pier, voi pieri” trădează celpuţin două lucruri: că ea stătea bine cu Dumnezeu şi avea viaţa

în rânduială, deci era pregătită pentru moarte şi că era 100%

dispusă să se abandoneze încrezătoare în mâna Domnului şisă-I accepte voia, lucru care – sinceri ind – ne cam lipseştenouă! Ştiţi care a fost secretul relaţiei ei? Cuvântul inspirat nespune că

“Estera şi-a luat timp pentru comuniune cu Dumnezeu, izvorul puterii ei.” (Patriarhi şi profeţi, 601)

Esterei, regina din vreme de criză, i-a fost încredinţat un rol, unloc şi o responsabilitate şi nimeni nu le putea îndeplini în loc-



ul ei. Viaţa ne aduce înaintea deferitelor crize: unele mai mici,altele mai mari, unele din care ieşim biruitoare, altele din carealegem să m înfrânte. Cu siguranţă, tu trăieşti într-o vreme decriză: nanciară, politică, socială, dar mai ales spirituală. Tu eşti

cea care hotărăşte cum se va sfârşi ecare criză din viaţa ta. Veialege să intrii la Împărat, să stăruieşti pe lângă El în rugăciune,sau vei alege să-ţi foloseşti propria ta putere de... Regină, şi săiei decizii neînţelepte? “Pentru o vreme ca aceasta” - Estera a fostrânduită de Dumnezeu să e Regină pentru o vreme ca a ei. Dartu? Eşti tu pregătită să devii regină într-o vreme ca cea care vaveni? Eşti gata să stai la cumpăna dintre viaţă şi moarte şi să ale-gi ceea ce este greu, dar corect? Cu siguranţă multe fete viseazăsă devină regine sau îşi doresc anumite avantaje, roluri, calităţica cele ale reginelor, dar sunt ele oare pregătite pentru vremuri-le în care trăiesc? Eşti tu gata să i omul potrivit în locul potrivitşi la vremea potrivită...?

A mai existat o regină în istorie, care, prin inuenţa ei a încurajatspiritualitatea în popor şi l-a încurajat la o relaţie personală cuDumnezeu. Este vorba de regina Angliei din timpul lui Huss

“Regina Angliei, care fusese convertită la învăţăturile lui Wyclie,era o prinţesă originară din Boemia şi prin inuenţa ei, lucrările

reformatorilor erau larg răspândite în patria ei de origine....” (Tragedia Veacurilor p.99).

Pe de altă parte, Regina Scoţiei,

“în a cărei prezenţă zelul multor conducători ai protestantismului slăbea”, atunci când reformatorul John Knox a fost adus în

faţa sa să dea o mărturie categorică în favoarea adevărului,“l-a acuzat de erezie.”(Tragedia veacurilor, p.250).

Ce fel de inuenţă ai asupra celor din jur? În ce direcţie îi condu-ce exemplul tău? Eşti o ambasadoare a lui Dumnezeu printre

prieteni şi cunoscuţi, folosindu-ţi inuenţa pentru a-i îndrumaspre El, sau puterea exemplului tău îi îndepărtează chiar maimult de El?



La polul opus, în contrast izbitor cu Estera, se aă Izabela. Întoate scrierile referitoare la ea, “calicativele” care i se atribuiefără excepţie sunt “păgână” ,“idolatră”, “nelegiuită”, “împietrită”şi “nepocăită”(vezi Educaţie, p. 60; H.L.L., p. 120; T3, 274, etc).Atât Estera cât şi Izabela se folosesc de pecetea regală pentrua scrie nişte scrisori care schimbă cursul istoriei. Dar cât de

diferite sunt acestea şi ce efecte opuse rezultă din ele! În vremece actele Esterei oferă eliberare, speranţă şi viaţă, cele aleIzabelei dau frâu liber păcatului, mâniei şi uciderii. În încercar-ea disperată de a-şi arma autoritatea, de a câştiga supunereatuturor, poate chiar de a păstra tronul şi a-şi exercita putereape care i-o conferea rolul de Regină, Izabela apelează la lucruriabominabile, săvârşeşte fapte dintre cele mai condamnabile,stârnind astfel mânia lui Dumnezeu şi dezaprobarea oricărui omcare avea un cât de mic simţ al moralităţii.

Actele sale sunt adevărate orgii pentru poporul Israel. Dacă văamintiţi numai de faptul că se închina la tot felul de zei, trăia

în desfrâu şi apela chiar la vrăjitorie, a uneltit împotriva luiNabot, luându-i viaţa printr-o mişelie şi a târât întregul popor

în idolatrie. Ea merge până acolo, încât se ridică împotriva luiDumnezeu, ucigând pe proorocii Domnului. Iată ce spune cu-vântul inspirat despre Izabela:

“Ea nu vrea să se apropie sau să cedeze înaintea Dumnezeului Cerului.” (T3, 276)

Priviţi, ce contrast izbitor: într-o zi hotărâtoare de sărbătoare,poate cea mai importantă zi a vieţii ei, Estera, care putea

“să ia cu ea tot ce voia” (Est. 2:13),“n-a cerut decât ce a fost rânduit de Hegai, famenul Împăratului

şi păzitorul femeilor” (2:15).

Regina întunericului



În schimb, Izabela, într-o zi în care nici măcar nu se cuvenea săpoarte ceva, probabil cea mai sumbră dintre zilele vieţii ei, aceea

în care propriul ei u moare (2 Regi 9:24), când aude că cel care

i-a ucis ul intră în cetate, se pregăteşte să-l ademenească:

“şi-a uns sprâncenele, şi-a împodobit capul, şi se uita pe fereastră” (v.30).

Acum nu vreau să susţin că Estera nu avea nici un articol de înfrumuseţare. Desigur, aşa cum spune raportul Scripturii, ea

a luat “ce a fost rânduit...”; exista şi atunci, ca şi azi, articole şiaccesorii care se cereau în mod expres, ca pregătire pentru a te înfăţişa înaintea împăratului. Dar Estera nu a făcut din aceastaun pretext pentru a se înzorzona ca un pom de Crăciun şi nicipentru a se picta ca un clovn. Nu ştiu cum te pregăteşti tu cândvii să te întâlneşti cu Împăratul Împăraţilor, nu ştiu dacă aducimai mult a Estera sau a Izabela în înfăţişare, dar mă tem căuneori, costumaţia şi aspectul nostru când intrăm în “sala deaudienţe” a Împăratului sunt total nepotrivite. Şi poate ar bine

să nu uităm că viaţa noastră, cea pământească şi cea veşnică,atârnă de gestul Lui de aprobare prin întinderea sceptrului. Demulte ori noi ne justicăm îmbrăcămintea prin prea-uzata expli-caţie: “Oricum Dumnezeu ştie şi apreciază ce este în inimă”. Oarechiar aşa este? Iată ce ne spune Spiritul Profetic:

“Caracterul unei persoane se judecă după stilul în care se îm-bracă. Un gust ranat, o minte cultivată se va descoperi prin

alegerea unei vestimentaţii simple şi adecvate. Când este unităcu modestia comportamentului, simplitatea decentă în îmbrăcă-minte va avea un mare efect, învăluind o tânără în acea atmos-

feră de reţinere sfântă, care va constitui pentru ea un scut ce o va feri de o mie de primejdii” (Educaţie 258).

Aceeaşi inspiraţie spune:



“Unul dintre cele mai importante elementele ale frumuseţii zice este simetria, armonia proporţiilor. Iar modelul corect pentru aspectul zic trebuie găsit nu în reclamele de modă...

ci în corpul uman, dezvoltat potrivit cu legile lui Dumnezeu, dinnatură. Dumnezeu este autorul frumuseţii şi, numai

conformându-ne idealului Său, putem atinge standardul adevăratei frumuseţi.... Femeile sunt predispuse unor boli grave,iar suferinţele lor sunt substanţial sporite prin felul de a se îm-

brăca. În loc să-şi menajeze sănătatea pentru încercările ce sigur vor apărea, prea adeseori, prin obiceiuri greşite, ele îşi sacrică

nu doar sănătatea, ci chiar viaţa...”

(Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi, 304, 305).

Aşa că poate ar trebui să m mai atente atât la ambalajelecorpului şi la “tencuiala” feţei!

Ştiu că, de multe ori, ne “înfrumuseţăm” pe cale articială tocmaipentru a deveni mai plăcute, dar gândeşte-te, ca fată, ce ţi-arplăcea mai mult să primeşti de la un băiat: un buchet de ori

naturale, sau unul de ori articiale?! Atunci lui de ce i-ar plăceasă primească o frumuseţe articială?!

Să nu vă supăraţi pe mine dacă în seara aceasta am să u maidirectă cu voi. Vreau să u aşa tocmai pentru că îmi pasă de vii-torul vostru şi m-aş oftica de-a dreptul să ştiu că pierdeţi mareaşansă pe care Dumnezeu v-o dă, mai ales când ştiu că puteţi săţi persoane regale şi aveţi deja atuuri în acest sens.

1.ruj – nu mă îndoiesc de faptul că îl folosiți ca să aveți buzemai... seducătoare, ca să ţi mai atrăgătoare. Dar aş vrea să

întreb pe băieţi: vă simţiţi mai atraşi şi tentaţi (pt că hai sărecunoaştem deschis fetelor: când vă rujaţi, acesta este directsau indirect mesajul pe care îl transmiteţi despre rezultatelela care vă aşteptaţi), deci vă simţiţi mai atraşi să sărutaţi seulanimalelor?! Pt că să ştiţi: este sigur că rujurile (şi atenţie!! nicistrugurelul nu face rabat de la regulă) sunt făcute cu seu (şi să

nu vă gândiţi că cei care le fac folosesc seu de oaie...curată; nu,nu, de acesta este nevoie ca să se închege salamurile, parizerele,etc. Pentru asta sunt destui căţei accidentaţi pe şosele...)



2.Poate o dată vom discuta mai pe larg despre toate aspecteşi vom vedea care este imaginea lui Dumnezeu pentru IleanaCosânzeana, pentru că, să ştiţi, ea există şi a fost expusă foarte

clar în Biblie, dar, pt această ocazie, vreau să trec doar tangen-ţial peste câteva aspecte generale: vezi: îmbrăcămintea (de cemiresele nu au pantaloni? Pt că vor să e mai feminine, nu?)

Este adevărat că Izabela era de origine păgână. Ea era

“fata lui Etbaal, împăratul sidonienilor” (1 Regi 16:31),

dar asta nu îi justică deloc comportamentul şi nu îi dă dreptul înaintea lui Dumnezeu de a se comporta aşa cum o face. Pânăla urmă şi Vasti era o regină păgână, dar asta nu a îndreptăţit-osă e lipsită de un înalt simţ moral şi să aibă un comportamentnobil. Atunci, cu cât mai mult nouă, care suntem “i ai luminii”,nu ne vor trecute cu vederea insolenţa, indolenţa sau oricealtceva vreţi voi. Da, s-ar putea ca Izabela să i fost o regină a

întunericului, dar noi suntem

“i ai luminii şi i ai zilei. Noi nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului” (1 Tes. 5:5).

Aşa că, hai să nu ne mai amăgim cu “apă de ploaie” şi să nebazăm pe balonaşe de săpun! Nimic nu poate scuza indecenţaşi lipsa de demnitate morală! Dimpotrivă, a regină reclamătocmai aceste lucruri, dar Izabela merge dincolo de orice limită,sdând orice cod etic sau de bun gust pentru a-şi satisface pre-tenţiile de “rst lady”.

Mă tem că multe dintre fetele de azi fac la fel. Poate vei zice:“Hai că e prea de tot!” Cine ar putea să se compare, chiar şi pedeparte cu Izabela? Cine ar putea comite acte atât de deplora-bile ca ale ei? Dar, oare “concertele de bârfă” cu durată dublădin camerele fetelor nu sunt la fel de condamnabile? Vă rog

să-mi iertaţi francheţea şi să-mi scuzaţi indrăzneala, dar am fostşi eu studentă într-un cămin cu 4 fete în cameră şi cred că e



de prisos să amintesc ce subiecte de discuţii erau după ecareapariţie a “boboacelor”, după orice eveniment la care se etalauvestimentaţii mai uşor sesizabile decât ale noastre; ca să numai spun cum era când ne uneam forţele pentru “nobila” cauzătoate 8 fetele din apartament! Oare când fetele între ele vorbesccum s-o elimine din competiţia pentru titlul de “miss” pe vreofrumuseţe nou-venită sau fac planuri cum să-l “atragă în plasă”pe vreun cavaler mai prezentabil din şcoală, oare acest lucru emai puţin vinovat decât complotul Izabelei împotriva lui Nabot?Veţi zice: “dar bârfa n-a omorât niciodată pe nimeni!” Este oare

într-adevăr aşa? Dar cum este cu reputaţia spulberată a aceleipersoane? Şi cum rămâne cu inimile rănite ale “victimelor” con-

versaţiilor noastre şi cu sentimentele lor ucise cu atâta cruzime?Ştiaţi că Ellen White, inspirată de Dumnezeu spune că oricine se joacă cu sentimentele cuiva de fapt ucide?!

“A glumi cu inimile este o crimă nu de mică importanţă în ochii unui Dumnezeu sfânt” (Căminul advent, p.48).

Îmi veţi spune probabil că nimănui nu i-a trecut măcar prinminte să se închine lui Budha, sau oricărui alt zeu păgân, aşacum o făcea Izabela, dar idolii ăia “a la Hollywood” - pe care numai avem curajul sau nu se mai poartă să-i punem pe pereţi,dar îi admirăm în suetul nostru şi le sacricăm vestimentaţia,tunsorile şi timpul şi le închinăm tinereţea noastră – sunt ei oaremai prejos?

Şi oricine ar mai putea spune: “Până la urmă ce îi priveşte pe

alţii ecare amănunt al vieţii mele? Priviţi cât de departe poatesă meargă inuenţa unei singure femei neînţelepte: mai întâiasupra Împăratului Ahab, soţul ei, care a fost

“întărit şi susţinut în nelegiuire de Izabela” (Patriarhi şi profeţi, 204):



“Ahab era slab în putere morală. Unirea lui în căsătorie cu o fe-meie idolatră, care avea un caracter hotărât şi un temperament energic, a avut un rezultat dezastruos atât pentru el cât şi pentru

naţiune. Lipsit de principii şi de un standard înalt de vieţuiredreaptă, caracterul lui a fost modelat uşor de spiritul hotărât al

Izabelei.” (P.P, 115).

Din pricina acestui caracter pervertit, pe care Izabela şi-a permissă-l lase neşlefuit, Ahab devine proverbial în nelegiuirea sa:

“N-a fost nimeni care să se vândut pentru ca să facă ce este răuînaintea Domnului, ca Ahab, pe care nevastă-sa Izabela îl aţâţa

la aceasta” (1 Împ. 21,25.26).

“Inuenţa rea pe care Izabela o exercitase de la început asupralui Ahab a continuat în anii de mai târziu ai vieţii lui şi a adus

roade în fapte de ruşine şi de violenţă, care rar au fost egalate înistoria sfântă.” (ibidem),

cât şi asupra ului ei Ioram, în timpul domniei sale

“În aceşti ani mama lui, Izabela, trăia încă şi a continuat să-şi ex-ercite inuenţa ei rea asupra treburilor naţiunii. Obiceiurile idol-

atre mai erau încă practicate de mulţi din popor. Însuşi Ioram “a făcut ce este rău înaintea Domnului” (P.P, 212);

ba chiar mai mult, inuenţa ei ajunge să deformeze chiar carac-terul nepotului Ahazia:

“Izabela, bunica lui, încă trăia, şi el s-a încumetat să se unească

cu Ioram din Israel, unchiul lui.” (idem, 214).



Izabela este o adevărată pacoste în popor! O întreagă naţiuneeste pervertită şi nenorocită din cauza nelegiuirilor sale!

Ce fel de inuenţă ai şi eşti pentru cei din jur? Să nu crezi că celmai neînsemnat gest al tău e de mică importanţă. Să nu-ţi treacăprin cap că ai o inuenţă mai restrânsă decât cea pe care a vut-o

Împărăteasa Izabela. Tu eşti reprezentanta lui Dumnezeu prin-tre colegele de cameră, între colegii de clasă, în şcoala în careeşti, în biserică şi pe stradă.

Izabela cea

“Cutezătoare, sdătoare şi hotărâtă în idolatria ei” (Educaţie, 289)

are un sfârşit nici pe departe onorabil:

“Iar despre Izabela, Domnul a spus: “Câinii vor mânca pe Izabelalângă întăritura Izreelului” (1 Împ. 21:23).

Ce trist! O regină al cărei renume ar putut trece bariera timpu-lui, o regină al cărei nume ar putut rostit cu admiraţie pesteveacuri şi veacuri, alege să trăiască într-un fel josnic, folosindu-şiautoritatea şi inuenţa de regină în cel mai negativ fel posibil şisfârşeşte în mod ruşinos datorită alegerilor pe care le face!



Probabil că ştii despre cine este vorba: Împărăteasa din Seba:

“Împărăteasa de la Miază-zi se va scula alături de neamul acesta,în ziua judecăţii, şi-l va osândi, pentru că ea a venit

de la marginile pământului, ca să audă înţelepciunea lui Solomon” (Mt 12:42).

Iată o împărăteasă plecată la vânătoare nu de aur, ci de... înţelepciune; o împărăteasă dispusă ca să plătească preţuriexorbitante pentru un dram de înţelepciune: ea nu doar că

se învoieşte să străbată cale lungă până la Solomon, “ca să-l încerce prin întrebări grele”, ci – în acest scop -

“a dat împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multemirodenii, şi pietre scumpe. N-au mai venit niciodată în urmăatâtea mirodenii câte a dat împărăteasa din Seba împăratului

Solomon” (1 Regi 10:10).

O împărăteasă care nu s-a sit să devină ea însăşi vulnera-bilă deschizându-şi inima în faţa Regelui Înţelepciunii: “ S-adus la Solomon şi i-a spus tot ce avea pe inimă” . Ea nu con-sidera nimic a prea mult pentru dobândirea înţelepciunii.

Împărăteasa din Seba era o regină care înţelegea importanţaşi valoarea adevăratei înţelepciuni.

Cu siguranţă că împărăteasa din Seba se bucura de tot ce îi

Regina de la“cursuri la distanță”



oferea statutul de regină: bogăţie, faimă, putere şi, probabil,era şi frumoasă. Dar ea nu consideră că este sucient. Ea ştiecă înţelepciunea este un ingredient vital pentru o respectabilă

regină:

“...dobândeşte înţelepciunea, şi cu tot ce ai, dobândeşte priceperea. Înalţ-o, şi ea te va înălţa; ea va slava ta, dacă o vei îmbrăţişa. Ea îţi va pune pe cap o cunună plăcută, te va împodo-

bi cu o strălucită cunună împărătească” (Prov.4:7-9).

De-a lungul istoriei, s-au perindat o mulţime de Împăraţi şi Regi,o mulţime de conducători, dar, dacă ar să facem o statisticăsau o cercetare amănunţită, am înţelege destul de repede că ceicare au rămas memorabili în istorie se disting prin înţelepciuneade care au dat dovadă într-un moment sau altul al vieţii lor.Chiar şi Dumnezeu se poate folosi mai mult de cei care lasă ouşă deschisă înţelepciunii care vine de sus.

Pentru ecare, Dumnezeu a pregătit calea spre o dezvoltare

completă, deplină. Pe lângă dezvoltarea zică, morală şi spiritu-ală, El doreşte să creşti şi din punct de vedere intelectual. El vreaca înţelepciunea ta să sporească în ecare zi, cunoştinţa ta săcrească şi, urmând exemplul copilului Isus, care

“creştea în înţelepciune”, să devii “tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor” (Lc.2:52).

Aşa cum am spus, Împărăteasa din Seba a înţeles că înţelepciunea începe cu Dumnezeu, că

“Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii...” (Prov.15:33)

şi de aceea a venit la Solomon, ca să ae mai multe despre înţelepciunea lui “în ce priveşte slava Domnului” (1 Regi 10:1).



Înţelegi tu? Aici începe orice ştiinţă şi orice cunoştinţă. Înaintede orice ştiinţă, este cunoaşterea lui Dumnezeu. Nu poţi începenimic cu adevărat măreţ – şi care să aibă într-adevăr succes – fărăDumnezeu. Tu eşti într-o şcoală creştină, care îţi oferă poate maimult decât celelalte, ocazia de a-L descoperi pe Dumenzeu, dar,dacă nu valorici învăţătura acumulată aici, dacă te mulţumeşti cu“cel mai puţin din strictul necesar”, nu vei i niciodată sucient depregătită să i regină! Al doilea lucru pe care îl descoperim despre Regina înţelepciuniieste că a venit la Solomon “să-l încerce prin întrebări grele”. Dragamea domnişoară, tu nu eşti o simplă candidată la titlul de Miss, tueşti ica Regelui şi asta te calică din start pentru titlul de regină.

Dar Dumnezeu nu vrea să rămâi la nivelul la care eşti; El vrea săcreşti continuu; El doreşte ca pregătiera ta să e temeinică pentrua te putea folosi în scopuri înalte în viitor. Şi El ţi-a făcut cunoscutădorinţa Lui şi care este planul Lui pentru tine: să i plină “de orice

fel de cunoştinţă” (Rom. 15:14), să creşti “tot mai mult în cunoştinţăşi orice pricepere” (Fil.1:9).

Acest lucru implică o instruire de la cele mai neînsemnate activ-ităţi gospodăreşti, până la a înţelege tainele ascunse ale ştiinţei.

Dumnezeu vrea să i “cap şi nu coadă” (Deut 28:13), să poţi mânuiunelte pentru gospodărit, dar şi să poţi sta înaintea conducăto-rilor lumii spre a le răspunde la “întrebări grele”. Ştiu că lumea deazi promovează o idee greşită cu privire la ce înseamnă să i “rstlady”, proiectează o imagine falsă asupra regalităţii. Falsele Reginede azi ştiu doar să pozeze cochet, după ce au stat 20 de ore în ca-bina de înfrumuseţare şi au suferit retuşuri drastice (vezi BritneySpears – “regina muzicii”), ştiu – nu-i aşa – doar “să facă valuri”,dând lumea pe spate, dar dacă le pui o cratiţă în mână, puţie ştiu

ce să facă sau la ce se foloseşte – asta în cazul fericit în care arrecunoaşte obiectul!!!

Imaginea pe care Dumnezeu o propune este innit mai frumoasă,mai simplă şi mai la îndemâna ecărei fete: tu poţi i o reginăchiar acasă la tine! Nu mai este nevoie să evadezi în lumea ctivăa lmelor, tu poţi i o regină în orice ipostază a vieţii:



“Fiecare tânără trebuie să e educată în aşa fel încât, atunci când este chemată să ocupe poziţia de soţie şi mamă, să e capabilă

de a-şi îndeplini atribuţiile asemenea unei regine în regatul ei. Eatrebuie să e pe deplin competentă pentru a-şi educa şi instrui

propriii copii...” (1MCP, 288).

“Regele nu are de îndeplinit o lucrare mai înaltă ca aceea amamei. Mama este regina casei ei. Şi în puterea ei stă modelarea

caracterului copiilor ei, pentru ca aceştia să e corespunzători pentru viaţa mai înaltă, veşnică. Un înger nu ar putea pretinde o

misiune mai înaltă...” (Căminul advent, 231).

“Mama este regina căminului, iar copiii supuşii ei. Ea trebuiesă-şi guverneze regatul cu înţelepciune şi demnitatea materni-

tăţii. Inuenţa ei în cămin trebuie să e absolută...” (Sfaturi pt. părinţi, educatori şi elevi, 111).

Desigur, Dumnezeu este cu adevărat onorat atunci cânt tu Îlpoţi reprezenta cu cinste în faţa lumii, ca judecătoare dreaptăşi competentă într-o sală de tribunal, spre exemplu, ca medic

îndemânatic şi respectat într-un centru de sănătate prestigiossau ca profesoară capabilă să modeleze caractere pentru vii-tor. Şi, cu siguranţă, El nu vrea să i cu nimic mai puţin sau săţinteşti mai prejos. Dar, în acelaşi timp, să nu neglijezi şi să nudispreţuieşti niciuna din îndatoririle “mărunte”:

“Oare, pentru o tânără, ce ramură a educaţiei ar putea tot atât de importantă ca aceasta? Mâncarea are de-a face

cu viaţa noastră. Mâncarea sărăcăcioasă, puţină şi prost gătităstrică în mod continuu sângele, slăbind organele care produc sânge. Este absolut esenţial ca arta gătitului să e consideratăuna dintre cele mai importante ramuri ale educaţiei. Nu sunt

decât câteva bucătărese bune. Tinerele care au o funcţie la birouconsideră că este umilitor, să devină bucătărese. Nu e cazul. Ele

nu văd subiectul corect. A şti să pregăteşti o hrană sănătoasă,şi în special pâine, nu este o ştiinţă de mică valoare sau

neînsemnată.” (1T 682).



Dumnezeu vrea să i sârguincioasă, pentru a nu rămâne

“o tânără neexperimentată, care are decienţe mari în ceea ce

priveşte îndatoririle comune, practice, de zi cu zi ale vieţii” (Solii căte tineret, 437).



Dragele mele, veţi deveni prietene, soţii şi mame. Probabil căcele mai multe visaţi acest lucru şi, probabil vă gândiţi măcardin când în când la asta. Dar asta nu elimină chemarea voastrăşi posibilitatea de a deveni regine. Dimpotrivă, viitorul pe carevi-l construiţi încă de pe acum şi pe care, e că vă daţi seama,e că nu, este un adevărat Imperiu. Este Împărăţia unde vă veţidesfăşura viaţa. Dar numai de voi depinde dacă veţi încunun-ate de succes sau nu.

“Este dreptul ecărei urmaşe a Evei să înţeleagă pe deplindatoriile gospodăreşti, să e instruită în orice lucru gospodăresc.

Fiecare tânără trebuie să e în aşa fel pregătită, încât, dacă ar să ocupe poziţia de soţie sau mamă, ea să poată domni ca o

regină în propriul ei domeniu. Ea trebuie să e cu totul competentă, să-şi călăuzească şi instruiască copiii, să-şi

dirijeze slujitorii sau, dacă va nevoie, să facă faţă cu propriileei mâini treburilor din gospodăria sa. Este dreptul ei să înţeleagămecanismul de funcţionare a corpului omenesc şi principiile deigienă, chestiuni ce ţin de alimentaţie şi îmbrăcăminte, muncă şi multe altele de care este direct legată bunăstarea familiei sale.Este dreptul ei să dobândească o astfel de cunoaştere a celor

mai bune metode de tratare a bolilor în aşa fel încât, în caz deîmbolnăvire, să-şi îngrijească ea însăşi copiii, în loc să-şi lase preţioasele comori pe mâna unor asistente şi medici străini.

Ideea că ignorarea ocupaţiilor utile, legate de gospodărie, con-stituie trăsătura esenţială a unui adevărat gentleman sau a unei

adevărate doamne este contrară planului lui Dumnezeu, princrearea omului.” (Căminul advent, p. 87,88)

Fiecare zi este o şansă de a vă dezvolta caractere care să vă re-comande pentru postura de regine. Aşa cum în ecare zi creşteţidin punct de vedere zic, tot la fel caracterele voastre se mod-

Regină în devenire



elează din punct de vedere moral, spiritual şi intelectual, e căsunteţi conştiente, e că nu. În procesul “devenirii” voastre, nuexistă stagnare; există doar progres sau regres. Depinde numai

de tine dacă vei purta coroana de regină cu demnitate şi cinstesau vei rămâne un simbol feminin al ruşinii şi dispreţului.Da, mai adevărat decât orice istorie, mai real decât ziua de ieri,este faptul că regina de astăzi eşti TU. Nu este doar un compli-ment sau o atare, este titlul şi rolul pe care Dumnezeu Însuşiţi l-a încredinţat. El, Regele Regilor şi Domnul Domnilor, esteTatăl tău şi, înainte de a-ţi înmâna coroana şi a te declara Reginăa Universului, El ţi-a rânduit un timp de pregătire. Acesta estelocul şi timpul destinate ţie pentru ca să te deprinzi cu “treburile

Împărăţiei”. Maiestatea Sa, Regele, vrea ca să foloseşti aceasttimp pentru o dezvoltare completă: zică, morală, spirituală şiintelectuală:

“Trebuie acordată atenţie educaţiei zice, intelectuale, morale şi religioase...” (E.G.W., Princ. fundam. ale educ. creşt. p. 12).

Îţi vei păzi tu “via frumuseţii” aşa ca Sunamita sau vei alege săscalzi strugurii tinereţii în coloranţi articiali – la fel ca Izabela?Vor trăda gesturile tale un comportament nobil, cu maniereregale, o atitudine plină de decenţă care să nu accepte compro-misul asemenea lui Vasti? Urmând exemplul Esterei, îţi veipăstra tu viitorul şi viaţa închinate lui Dumnezeu chiar subameninţarea morţii într-o lume josnică şi într-o vreme ca aceas-ta în care te-a rânduit Dumnezeu să trăieşti? Eşti gata să calci

pe urmele Împărătesei din Seba, căutând cu sete înţelepciunea în cele mai adânci izvoare, învăţând-o, preţuind-o şi folosind-opentru a-i da slavă lui Dumnezeu? Cu alte cuvinte, eşti gata să iRegină? Tatăl tău, Regele, a pregătit sărbătoarea încoronării. Tuvei următoarea Miss Univers nu doar pentru un an, aşa cumstăpânitorul acestui veac încearcă să momească pe tinerele deaci, cu preţul compromisului, ci tu eşti chemată să i Miss Univ-ers pentru veşnicie. Ce zici, merită pregătirea?

Dar nu te opri până atunci. Dumnezeu ţi-a pregătit nu o perechede panto, ca Cenuşăresei, ci o coroană care nu se potriveştenimănui altcuiva şi un loc în Împărăţia slavei, pe care numai tu îl



poţi ocupa. Dar chiar şi aici, ceea ce Dumnezeu a pregătit pentrutine nu poate înlocuit de nimeni. Aici, tu ai un loc special,rânduit de El şi, cu siguranţă, tatăl tău, Împăratul, s-a îngrijit de

toate “accesoriile” necesare ca să i o adevărată Regină. Tu poţidemonstra că eşti o regină chiar azi, în camera în care stai, înclasa ta, în societatea în care păşeşti zi de zi, în familia pe care ovei avea, etc. Trăieşte în aşa fel încât cei de lângă tine să înţelea-gă că “ai stofă” regală, că-ţi curge prin vene sânge nobil şi aratătuturor că Dumnezeu a ştiut de ce eşti Regină.

pregateste sa fii regina

Documents