Agenda Consiliului Naional al Elevilor
Nu de multe ori factorii decizionali din domeniul educaiei sunt chestionai asupra
agendei pe care doresc s o promoveze pentru Educaie. De cele mai multe ori aceste agende
sunt neconforme realitii colilor din România, iar aproape niciodat aceste documente
programatice nu includ o viziune puternic, susinut, care s rspund la nevoile i interesele
actualei generaii de elevi.
Consiliul Naional al Elevilor îi asum reprezentarea tuturor elevilor din România, motiv
pentru care lansm Agenda Consiliului Naional al Elevilor, care conine revendicrile
structurii noastre în domenii cheie precum garantarea accesului la educaie de calitate, creterea
siguranei în coli, participarea elevilor la viaa comunitar, servicii de sprijin pentru elevi,
asigurarea calitii în învmântul preuniversitar. Pe lâng temele des întâlnite în discursul
reprezentanilor elevilor, aducem în discuie probleme precum integrarea refugiailor în
sistemul de învmânt românesc i leadershipul în educaie. Puse cap la cap, acestea susin o
viziune global privind dezvoltarea educaiei. Agenda completeaz cele 10 obiective pentru
dezvoltarea educaiei lansate în contextul alegerilor parlamentare, fiind rezultat unor ample
consultri cu elevii din România. Forma final a Agendei a fost dezbtut în aprilie 2020, în
contextul primei Adunri generale online a Consiliului Naional al Elevilor.
Ne dorim ca aceast colecie de poziii s fie citit i asumat de toi factorii de decizie
din domeniul educaiei, de la nivel local i naional. tim c suntem campioni la strategii,
îns elevii au nevoie de aciuni. Aadar, pe lâng partea de contextualizare i descriere a
problemei, am conceput partea de soluii concrete pe care decidenii trebuie s i le asume.
FII VOCEA COLEGILOR
(Ne)sigurana elevilor în mediul colar
De la autoriti publice locale care nu contientizeaz nevoia implicrii active în
vederea construirii microsistemelor sigure de învare la prini care suplimenteaz aceast
lips de responsabilitate pltind fondul pentru paz, colile din România ne afund într-o
nesiguran care demonstreaz lipsa de încredere pe care o avem unii în ceilali.
Conform Legii nr. 35/2007, care stipuleaz c primriile au obligaia de a garanta
servicii de paz i protecie în colile pe care le administreaz. Totui, invocând lipsa resursei
umane (angajai ai poliiei locale, de pild) sau lipsa fondurilor publice pentru contractarea
unor companii specializate, autoritile publice locale nu îi îndeplinesc aceast atribuie. Ca o
suplinire a acestui fapt, consiliile de administraie ale unitilor de învmânt preuniversitar i
asociaiile de prini decid s încalce legea i s apeleze la firme selectate în mod netransparent
care s asigure serviciile de paz i protecie - fondurile urmând a fi colectate de la prini,
aspect care produce segregare pe criteriul socio-economic i perpetueaz un model toxic pentru
sistemul educaional. În acest sens, principala revendicare aflat pe agenda Consiliului Naional
al Elevilor este ca autoritile publice locale s îi îndeplineasc atribuiile prevzute de lege i
s asigure paza în toate unitile de învmânt administrate.
Spaiile de învare trebuie s constituie microsisteme sigure pentru toi beneficiarii
direci ai educaiei, în acest sens, propunem implementerea, la nivelul fiecrei coli, a unui
mecanism prin care elevii vor putea sesiza abuzurile, fie c sunt manifestate în relaia elev -
elev sau în cea elev - profesor. Aceste sesizri trebuie monitorizate de consiliul de administraie
i soluionate conform legislaiei în vigoare (Legea educaiei naionale, Statutul Elevului)
pentru a garanta protecia drepturilor elevului i a drepturilor copilului. Istoria recent a
educaiei din România ne-a demonstrat c elevii sunt adeseori victimele în comunitile colare,
fapt care a determinat apariia unor cazuri de hruire sexual sau de discriminare pe criteriul
etnic, socio-economic sau rasial.
Dei constituie un mecanism de sporire a gradului de siguran în mediul colar, camerele
de supraveghere instaurate în slile de clas pot presupune un obstacol în naturaleea care ar
trebui s descrie actul instructiv-educativ, de aceea recomandm ca acestea s fie montate doar
în urma unor dezbateri i dialoguri cu comunitatea colar - elevi, prini, profesori. De
asemenea, în cazul în care se decide asupra implementrii acestei msuri, este esenial ca acest
mecanism s fie finanat de ctre coala sau de ctre autoritile publice locale, nu de elevi sau
prini.
Consiliul Naional al Elevilor a susinut iniiativa legislativ nr. 660/2019, prin care
profesorii condamnai penal nu vor mai putea activa în sistemul de învmânt. Anual, mii de
elevi din România sunt victime ale abuzurilor unora dintre cadrele didactice, iar statul român
nu are în vedere nicio politic educaional coerent pentru a opri acest fenomen.
FII VOCEA COLEGILOR
TI!
În acest sens, structura de reprezentare a elevilor din România a salutat proiectul de lege
prin care comunitatea colar va putea fi protejat de condamnaii penal care pun în pericol
integritatea fizic i moral a beneficiarilor direci ai educaiei. Actualul sistem de evaluare
anual a cadrelor didactice are un rol pur formal la momentul de fa, având în vedere faptul
c feedback-ul elevilor nu este integrat sub nicio form în acest proces (conform procedurii,
profesorii sunt evaluai prin 3 mecanisme: autoevaluare, evaluare în cadrul comisiei metodice
i evaluarea în cadrul consiliului de administraie, elevii neavând un cuvânt de spus în acest
proces, dei acetia sunt beneficiarii primari ai actului instructiv-educativ).
Concret, cadrele didactice condamnate penal la pedepse ce le priveaz libertatea pentru
infraciuni svârite cu intenie s nu mai poat desfura activiti didactice pân la
intervenirea unei cauze care s înlture consecinele condamnrii. Pe scurt, noua interdicie îi
vizeaz pe toi profesorii (atât din sistemul preuniversitar, cât i din cel universitar) care au
svârit o infraciune cu forma de vinovie a inteniei ( - adic au prevzut i au urmrit sau
au prevzut i acceptat producerea rezultatului infracional) i care au fost condamnai penal la
pedepse privative de libertate (noiune care surprinde i condamnrile cu suspendare sau cu
amânarea aplicrii pedepsei, ca modaliti de individualizare a pedepsei).
colile trebuie s investeasc în msuri suplimentare care s aib ca efect creterea
organic a gradului de siguran i protecie în microsistemele educaionale. O propunere în
acest sens susinut de reprezentanii elevilor este ca administraia colii s decid asupra
achiziionrii unui set de carduri de acces/legitimitii care s fie oferite fiecrui elev, astfel
încât persoanele strine nu vor putea avea acces în cldirea colii. Un astfel de set de carduri
de acces poate fi asigurat i prinilor, mai ales în cazul elevilor din ciclul primar.
Implicarea elevilor în procesul de evaluare i asigurare a calitii
Asigurarea calitii în învmântul preuniversitar - concepte generale
Cadru legislativ
Principalele acte normative care ghideaz activitatea de evaluare i asigurare a calitii
în învmântul românesc, i implicit, preuniversitar, sunt Legea Educaiei Naionale nr.
1/2011, care seteaz imaginea instituional de ansamblu, definind liniile directoare
fundamentale ale dezideratului educaional românesc i Ordonana de Urgen a Guvernului
României nr. 75/2005 privind asigurarea calitii educaiei, care stabilete modalitatea de
evaluare intern i extern a calitii i principiile de funcionare ale ARACIP.
ARACIP, în conformitate cu OUG 75/2005, are urmtoarele atribuii:
a) elaboreaz, actualizeaz periodic i propune ministrului Educaiei i Cercetrii
standardele, standardele de referin i indicatorii de performan pentru evaluarea ii
asigurarea calitii în învmântul preuniverstiar;
FII VOCEA COLEGILOR
b) elaboreaz i propune ministrului Educaiei i Cercetrii metodologia de
evaluare instituional i de acreditare;
c) realizeaz activitatea de evaluare i acreditare a furnizorilor de educaie din
învmântul preuniversitar;
Asigurarea calitii educaiei este realizat printr-un ansamblu de aciuni de dezvoltare
a capacitii instituionale de elaborare, planificare i implementare de programe de studiu,
prin care se formeaz încrederea beneficiarilor c organizaia furnizoare de educaie
îndeplinete standardele de calitate. Asigurarea calitii exprim capacitatea unei organizaii
furnizoare de a oferi programe de educaie în conformitate cu standardele anunate. Aceasta
este astfel promovat încât s conduc la îmbuntirea continu a calitii educaiei. (art. 3
– OUG 75/2005)
Evaluarea calitii educaiei const în examinarea multicriterial a msurii în care o
organizaie furnizoare de educaie i programele acesteia îndeplinesc standardele i
standardele de referin. Atunci când evaluarea calitii este efectuat de însi organizaia
furnizoare de educaie, aceasta ia forma evalurii interne. Atunci când evaluarea calitii este
efectuat de o agenie naional sau internaional specializat, aceasta ia forma evalurii
externe. (art. 3 – OUG 75/2005)
Perspectiva Consiliului Naional al Elevilor
Considerm c procesul de evaluare i asigurare a calitii în învmântul
preuniversitar este unul deficitar, din punct de vedere sistematic. Pornind de la metodologia de
evaluare extern a instituiilor de învmânt, aceasta nu este realizat cu ajutorul
reprezentanilor elevilor, deci documentul care atest nivelul de performan al instituiilor nu
cuprinde indicatori i descriptori propui de beneficiarii direci ai educaiei. Mai mult decât
atât, raportarea evalurilor se face în mod defectuos, deoarece nu exist rapoarte individuale
ale instituiilor de învmânt publicate i rapoartele realizate în misiunile de evaluare nu
cuprind opinia elevilor observatori. Astfel, nivelul de transparen al procesului de evaluare a
calitii, i al instituiei (ARACIP) în sine este unul sczut, un aspect încurajator pentru oricine
pune la îndoial validitatea ARACIP, întrucât ARACIP ar trebui s reprezinte instituia care
apreciaz dac colile româneti respect acest principiu fundamental, stipulat, de altfel, i în
Legea Educaiei Naionale. Elevii trimii în misiuni sunt, de cele mai multe ori, desconsiderai
sau tratai cu dispre, atât de reprezentanii instituiei evaluate, cât i de profesorii evaluatori în
comisie, în cazul în care elevii sunt primii în evaluri, existând situaii în care acetia sunt
„uitai” de comisia de evaluare - demonstrându-se atitudinea general a cadrelor didactice fa
de elevii observatori, în contextul lipsei unui caracter statutar al acestora în comisiile de
evaluare. Dac aducem în discuie evalurile interne, acestea se desfoar în mod complet
vicios, care nu relev statusul veridic al calitii educaiei din instituie. Din raportrile interne
ale elevilor reprezentani am putea considera c aceste comisii de evaluare i asigurare a
calitii exist, dar nu funcioneaz.
FII VOCEA COLEGILOR
Concluzionând, procesul de evaluare i asigurare al calitii din învmântul
preuniversitar eueaz lamentabil în înelegerea faptului c elevul ar trebui s fie un
partener cu drepturi depline în procesul de evaluare i asigurare a calitii.
Astfel, Consiliul Naional al Elevilor solicit:
a) Alocarea de fonduri pentru organizarea de sesiuni de formare pentru elevii
evaluatori;
b) Crearea unui registru al elevilor evaluatori pe modelul registrului studenilor
evaluatori din mediul universitar;
c) Introducerea preedintelui Consiliul Naional al Elevilor în Consiliul ARACIP
i în Biroul Executiv ARACIP;
d) Introducerea unui elev reprezentant în fiecare departament ARACIP, la
propunerea Consiliului Naional al Elevilor;
e) Crearea unui grup de lucru cu rolul de a modifica metodologia de evaluare
extern a calitii, din care s fac parte i reprezentanii elevilor;
f) Implicarea elevilor evaluatori în redactarea raportului final de evaluare;
g) Transparentizarea procesului de evaluare extern i publicarea rapoartelor finale
de evaluare a instituiilor, dar i rapoartele individuale ale elevilor evaluatori pe site-ul
ARACIP;
i) Activarea comisiilor colare CEAC;
j) Transparentizarea activitii CEAC;
Desemnarea obligatorie a unui elev reprezentant cu statut de membru în CEAC.din ara
noastr nu se vorbete deloc despre msurile de siguran care se impun, de exemplu, în
situaiile de criz - de exemplu, ar fi fost foarte util pentru elevii din România s cunoasc
aceste msuri înainte de izbucnirea crizei Coronavirus pe teritoriul rii noastre. Programa
colar trebuie adaptat astfel încât aceasta s conin informaii relevante pentru actualul
context socio-politic global, în care sigurana este o tem de larg interes.
Bullying
Un climat educaional prielnic, în care toat lumea se simte bine i respectat, este o
condiie esenial pentru învare i dezvoltarea personal. Din pcate, hruirea verbal/ fizic
este larg rspândit în coli i ia diferite forme. Expunerea la violen a unei persoane poate
duce mai departe, precum „efectul fluturelui” (o aciune mic într-un anumit loc, la un anumit
moment dat, poate produce schimbri majore, exponenial amplificate, în alte zone) la alte
fenomene de bullying, atât din partea agresorului, cât i din partea celui agresat. Cauzele cele
mai des întâlnite care determin astfel de comportamente ale agresorului pot fi lipsa de empatie,
egocentrismul, orgoliul, superficialitatea relaiilor umane, i, mai ales, expunerea i preluarea
unor modele de comportament similare din familie. Hruirea nu trebuie s fie niciodat tolerat
i coala trebuie s ia msuri pentru a preveni i a aborda problema. Prin urmare, toate colile
trebuie s dispun de politici concrete pentru a preveni bullying-ul i pentru a reaciona atunci
când se produc aceste cazuri de hruire.
FII VOCEA COLEGILOR
TI!
Sistemele de sprijin reciproc sunt, de asemenea, utile, atât în ceea ce privete
îmbuntirea climatului educaional, cât i prevenirea bullying-ul. Este necesar ca coala s
rmân mediul sigur i prietenos unde copiii obin cunotine i deprinderi eseniale i dezvolt
relaii definitorii pentru viitorul lor.
Potrivit legii 221/2019, bullying-ul (violena psihologic) poate fi definit ca: „aciunea
sau seria de aciuni fizice, verbale, relaionale i/sau cibernetice, într-un context social dificil
de evitat, svârite cu intenie, care implic un dezechilibru de putere, au drept consecin
atingerea demnitii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau
ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane i vizeaz aspecte de
discriminare i excludere social, care pot fi legate de apartenena la o anumit ras,
naionalitate, etnie, religie, categorie social sau la o categorie defavorizat ori de convingerile,
sexul sau orientarea sexual, caracteristicile personale, aciune sau serie de aciuni,
comportamente ce se desfoar în unitile de învmânt i în toate spaiile destinate educaiei
i formrii profesionale”.
România se situeaz pe locul 3 în clasamentul celor 42 de ri în care a fost investigat
fenomenul, potrivit unui raport al Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS), cu 17% dintre
copiii de 11 ani care au recunoscut c au agresat ali elevi cel puin de trei ori în luna anterioar,
procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%. Cele mai noi date procesate la nivelul
Ministerului Educaiei pentru anul colar 2014-2015 vorbesc despre 18.783 de cazuri de
violen la nivel naional. Conform datelor furnizate de Salvai Copiii România, 3 din 10 copii
sunt exclui din grupul de colegi, 3 din 10 copii sunt ameninai cu btaia sau lovirea de ctre
colegi, iar 1 din 4 copii a fost umilit în faa colegilor. În cele 10 minute de pauz, 1 din 4 copii
din colile româneti este victim a bullying-ului, în mod repetat. Conform UNICEF, 246 de
milioane de copii i tineri din întreaga lume sunt victimele actelor de violen în coal, anual.
Astfel, bullying-ul reprezint o problem major la nivel global.
Astfel, Consiliul Naional al Elevilor solicit:
A. punerea în aplicare a politicilor publice de combatere i prevenirii a bullying-
ului, cu msuri definite în mod explicit, care trebuie luate în acest context;
B. existena personalului autorizat însrcinat cu monitorizarea situaiilor de
bullying i luarea de msuri în fiecare coal;
C. realizarea unui sistem de suport peer-to-peer (de la egal la egal) format din elevi,
astfel încât victimele bullying-ului s aib un spaiu sigur în care s îi împrteasc
problemele (poate fi creat de CE);
D. crearea unor contexte în cadrul orelor de dirigenie i nu numai, prin care elevii
i profesorii s participe în mod egal la gsirea soluiilor pentru prevenirea i combaterea
actelor de violen;
E. personal calificat corespunztor, care ofer sprijin elevilor pentru a fi integrai
în fiecare coal;
F. reducerea gradual a numrului de elevi desemnai unui consilier colar la cel
mult 100;
G. deblocarea posturilor de consilier colar;
H. promovarea unui mediu în care elevii agresori nu devin segregai sau
discriminai, ci sunt implicai în climatul social, oferindu-le ansa de a se reabilita;
I. informarea copiilor cu privire la rolul lor fundamental în aprarea victimelor bullying-
ului i în raportarea situaiilor de bullying;
J. crearea unor metode eficiente de educare socio-emoional a copiilor, victime
ori agresori, atât pentru cadrele didactice cât i pentru prini.
Digitalizarea educaiei – soluie pe termen lung, corespunzând
problemelor temporare
I.Contextualizare
România este pe ultimul loc în Uniunea European la capitolul competene digitale. În
anul 2019, nu mai puin de 43% dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau competene
digitale reduse, clasând România pe primul loc în Uniunea European la acest capitol, Bulgaria
(38%) fiind pe locul al doilea, potrivit datelor Eurostat analizate de Edupedu.ro. La capitolul
persoane cu abiliti digitale superioare, datele arat c doar 10% din populaie stpânete
asemenea competene, România fiind i de aceast dat pe ultimul loc în Uniunea European,
Bulgaria având 11% în dreptul acestui indicator. La testele PISA din 2018 România a fost
singura ar din UE, într-un grup restrâns de 8 state, care a susinut testele pentru elevii de 15
ani pe hârtie, cu pixul. Proba de competene digitale la Bacalaureat se susine doar 15 minute
pe calculator, în timp ce 75 de minute se d pe foaie, cu pixul.
Iat, în acest sens, poziia Lifelong Learning Platform cu privire la importana
digitalizrii în educaie, având în vedere faptul c digitalizarea sectorului educaional constituie
o prioritate la nivel european – de remarcat este c i ara noastr are o Strategie Naional în
domeniul învrii pe tot parcursul vieii, totui, aceasta nu dispune de indicatori de
monitorizare i nu se reflect pe agenda public.
Open Educational Resources are defined in the new Commission’s Communication as
“learning resources that are usable, adaptable to specific learning needs, and shareable
freely”1. The document comprehensively tackles the challenge of technological innovation for
learning. Education and training pathways have never been so flexible than today and ICT
benefits are exhilarating: they make us picture a world where every European from its youngest
age would be soon digitally skilled but also skilled through the digital. Commission Vice-
President Neelie Kroes herself wishes to see all schools and classrooms connected by 20202.
We warmly welcome the impulse to develop access to Open Education Resources and insist on
the fact that digital access should be mainstreamed at all levels and in all sectors of education
and training with earmarked financial resources and strategies. Digital solutions are a great
tool for innovation but are not an end in itself; they shall support a global strategy that aims
to widen access to learning and to equip citizens with digital skills and related transversal
competences such as critical thinking. They shall also support pedagogic innovation and
reinforce the quality of education.
FII VOCEA COLEGILOR
TI!
Cu ajutorul Organizaiei Salvai Copiii, Consiliul Naional al Elevilor v poate informa
cu privire la câteva statistici brute privind principalul motiv pentru care digitalizarea educaiei
nu a fost privit dintr-o perspectiv echitabil pân în momentul de fa. Astfel:
În prezent, România este statul european cu cel mai mare nivel al riscului de srcie sau
excluziune social în rândul copiilor. Peste o treime (38,1%) dintre copiii României sunt în
risc de srcie sau excluziune social, ceea ce înseamn c triesc în gospodrii cu o intensitate
sczut a muncii sau se confrunt cu deprivarea material ori cu un nivel sczut al veniturilor
(de ex. pentru o familie cu doi prini i doi copii, un venit sub 1946,7 lei/lun);
În România, riscul de srcie sau excluziune social în rândul copiilor este mult mai
mare decât în rândul adulilor (32,5%);
Riscul de srcie sau excluziune social variaz de la 18,6% în marile orae, la 24,9%
în oraele mici i suburbii i atinge un îngrijortor nivel de 45,5% în mediul rural;
Datele din Ancheta privind condiiile de via ale populaiei ne arat c, la nivelul
populaiei generale din ara noastr, procentul gospodriilor care nu îi permit mcar o dat la
dou zile o mas cu carne/pete sau alt tip echivalent de proteine ajungea la 16,3% (2018, media
UE fiind de 7%). În cazul familiilor monoparentale, procentul ajunge la 21.1% (media UE fiind
de 11,6%), iar în cazul familiilor cu 3 sau mai muli copii, la 23.1% (media UE fiind de 7%).
Aceeai surs ne arat c 32,1% dintre copiii României cresc în locuine care nu au toalete în
interiorul casei, media la nivelul UE fiind de doar 2,1%;
Impactul statutului socioeconomic este vizibil i în ceea ce privete rezultatele
participrii la educaie. Ultimele rezultate ale Programului privind evaluarea internaional a
elevilor (PISA 2018) al OCDE plaseaz România printre rile care înregistreaz o puternic
legtur între statutul socioeconomic al elevilor i performanele înregistrate de acetia. De
altfel, ara noastr se numr printre statele pentru care rapoartele PISA 2018 recomand
intervenii educaionale în favoarea elevilor dezavantajai .
Astfel (eliminând toi ceilali factori), statutul socioeconomic determin 18% din
variaiile de performan ale elevilor români (12% media OCDE). Procentul elevilor
dezavantajai (din cel mai dezavantajat sfert socioeconomic) cu performane sczute la lectur
ajunge la 62% în România (35,6% media OCDE), în timp ce procentul celor care reuesc s
depeasc dezavantajul socioeconomic i s performeze printre primii este de doar 8,8%
(11,3% media OCDE).
În acest sens, reprezentanii elevilor din România sunt de prere c nu putem vorbi cu
adevrat de digitalizare echitabil a educaiei fr un pachet complet de msuri care s aib ca
efect accesibilizarea sistemului de învmânt din România prin digitalizare, fr a uita
contextul socioeconomic din ara noastr.
II. Revendicrile elevilor la nivel european
Statele europene afectate la momentul actual de pandemia cauzat de COVID-19
utilizeaz mijloacele digitale de învare pe care le au la îndemân, adaptându-se la starea de
fapt. Este de menionat faptul c, în Italia, închiderea colilor nu a însemnat sistarea procesului
FII VOCEA COLEGILOR
TI!
de predare-învare, îns “educaia la distan” nu este posibil pentru fiecare elev în parte, iar
în unele cazuri nici mcar pentru profesori. Aceast situaie este cauzat de lipsa infrastructurii
colare necesare desfurrii învmântului online (platform unitar pentru predare-învare,
acces la un dispozitiv inteligent/ conexiune la internet etc.) i de lipsa pregtirii profesorilor
pentru a utiliza platformele puse la dispoziie de Ministerul Educaiei. Astfel, se poate observa
cum digitalizarea educaiei este esenial pentru a reui s traversm situaiile de criz ce pot
aprea de-a lungul timpului, fr a deconecta elevii i profesorii de la viaa colar. Pe lâng
caracterul inovativ, creativ i atractiv pentru elevi al digitalizrii, acest pas în dezvoltarea
metodelor educaionale reprezint o form de pregtire, de siguran pentru astfel de perioade
dificile.
Aadar, având în vedere dezvoltarea digital pas cu pas, elevii la nivel european solicit:
Metode de predare digital pentru a oferi un mediu de învare interactiv;
Utilizarea instrumentelor i metodelor digitale pentru predarea materiilor, dac acestea
au o valoare adugat i dac rspund nevoilor fiecrui elev;
Pregtirea tuturor profesorilor, prin cursuri/ seminarii, pentru a utiliza aceste
instrumente i metode digitale;
Utilizarea constant a platformelor online de învare în cadrul colii;
Echipament modern în toate slile de clas;
Sprijinirea elevilor aflai în situaii de risc, prin asigurarea dispozitivelor inteligente
necesare predrii online.
III. Revendicrile elevilor la nivel naional
În primul rând, având în vedere panta ascendent pe care o strbate ara noastr ctre o
pandemie Coronavirus, inând cont de faptul c unitile de învmânt preuniversitar au
cursurile suspendate pentru o perioad care poate fi prelungit, iar examenele naionale vor fi
susinute oricum, i de elevii care au acces la Internet – deci la educaie digital, i de elevii
care nu beneficiaz de aceste faciliti, solicitm Guvernului României iniierea unui program
social prin care s fie achiziionate device-uri prin care elevii se pot conecta la Internet i pot
accesa aceste resurse educaionale deschise. Pentru a garanta sustenabilitatea acestui program,
este important valorificarea urmtoarelor recomandri:
Centralizarea datelor din fiecare unitate de învmânt preuniversitar pentru a afla care
sunt elevii i profesorii care nu au acces la Internet i nu dispun de device-uri prin care
se pot conecta virtual, printr-o procedur transparent i nediscriminatorie;
Achiziionarea device-urilor i livrarea acestora ctre familiile provenind din mediile
defavorizate. Poteniale surse de finanare: companii de telefonie, care pot fi ulterior
scutite de impozit, mediul privat, fonduri europene, împrumuturi externe, în funcie de
costul determinat;
Colaborarea cu administraia public local în vederea asigurrii accesului la reele de
Internet;
Monitorizarea impactului acestui program social astfel încât fiecare elev i fiecare cadru
didactic se poate conecta la Internet i poate continua procesul de învare, independent
de locul în care acetia se afl.
FII VOCEA COLEGILOR
TI!
Pe termen lung, suntem de prere c Guvernul României trebuie s îi asume urmtoarele
direcii de aciune pentru a garanta digitalizarea educaiei într-un mod participativ,
transparent, echitabil, proces orientat pe nevoile fiecrui elev, indiferent de mediul din care
acesta provine.
Formarea iniial i continu a tuturor cadrelor didactice, astfel încât acestea s dispun
de urmtoarele competene: livrarea coninuturilor într-un mod digital i interactiv,
competene digitale de baz, utilizarea instrumentelor online disponibile pentru a
digitaliza procesul instructiv-educativ, încrcarea tuturor suporturilor de curs în format
digital, managementul eficient al situaiilor de criz i comunicarea strategic în acest
sens;
Preluarea modelelor de bune practici de la ONG-uri în vederea asigurrii unui proces
echitabil de digitalizare în comunitile din mediul rural i în zonele defavorizate;
Crearea unor module online care pot fi parcurse de elevi (manualele digitale exist deja,
îns, drept o msur complementar, este necesar elaborarea acestor module care s
conin exerciii, scheme, infografice prietenoase pentru elevi);
Creterea gradului de coeziune dintre elevi, prini i profesori prin conectarea folosind
instrumentele digitale (edine cu prinii în regim de videoconferin, notificri cu
privire la parcursul educaional, consultri regulate);
Desfurarea unor programe remediale pentru elevii cu capaciti reduse de învare
i/sau rezultate slabe la învtur prin intermediul mecanismelor online;
Garantarea accesului la digitalizarea educaiei i pentru elevii cu dizabiliti, prin
utilizarea unor instrumente specifice i finanarea corespunztoare a unui program
social în acest sens.
Orizontul spre care intim este ca digitalizarea echitabil a educaiei s devin o prioritate
pentru sistemul de învmânt. În acest sens, începând de astzi i pân în 2025, autoritile
publice trebuie s fac eforturi pentru îndeplinirea acestui scenariu: procesul educaional
devine parte din viaa elevului i nu se limiteaz la o cldire pe care o numim coal. Procesul
instructiv-educativ trebuie s devin unul participativ, incluziv, transparent i s se plieze pe
realitatea impus de evoluia tehnologic.
Educaie pentru sntate înseamn servicii de calitate
Educaia pentru sntate trebuie s reprezinte o prioritate în construcia arhitecturii
curriculare în România, întrucât doar prin livrarea în mod profesionist a coninuturilor privind
educaia pentru sntate mintal i bunstare, pentru dezvoltare personal, pentru sntatea
reproducerii ne putem asigura c sistemul educaional formeaz tineri care au abiliti de via
independent.
Este regretabil faptul c, în ara cu cele mai multe mame sub 16 ani, educaia sexual
reprezint un taboo, iar pentru aceasta este necesar schimbarea unor mentaliti în
FII VOCEA COLEGILOR
pentru sntate. De-a lungul timpului, Consiliul Naional al Elevilor a subliniat în repetate
rânduri importana educaiei pentru sntate, poziie care a atras antipatia multor entiti care
refuzau s contientizeze pericolele, pe termen lung, la care ne expunem dac trim într-o
societate în care oamenii nu cunosc normele igienice de baz i le sunt strine mecanismele de
prevenie ale unor boli cu transmitere sexual.
Exemple de bune practici: Un procent îngrijortor al copiilor din România au un stil de
via departe de a fi sntos – au înlocuit micarea fizic i sportul, cu TV-ul i calculatorul,
fumeaz i consum alcool sptmânal de la vârste din ce în ce mai fragede.
Alimentaia nesntoas, lipsa exerciiului fizic, abundena în oferte pentru consum de
substane (alcool, droguri, etnobotanice) corelate cu neglijarea parental sau abuzul asupra
copilului în familie i la coal, programe colare care nu dezvolt copiilor abiliti de
autoreglare emoional, de relaionare social, de management al conflictului, de coping la stres
i de rezolvare de probleme, presiunea în grupurile de adolesceni în vederea asumrii de
comportamente cu risc (debut prematur al vieii sexuale, consum alcool/droguri, fumat,
abandon colar) genereaz riscuri multiple pentru generaii de copii i adolesceni, care nu
au anse corecte la sntate, protecie i o calitate adecvat a vieii.
Aceste subiecte sunt înc tabu, tinerii prefer s le discute pe furi în loc s li se adreseze
prinilor, profesorilor, medicilor, deoarece se tem c nu vor gsi deschiderea necesar. Prin
urmare, riscul de a obine informaii greite sau incomplete este ridicat, iar consecinele pot
fi, în unele cazuri, dramatice.
Înc din anul 1998, Salvai Copiii România desfoar programul Educaie pentru
sntate, adresat elevilor, în vederea formrii de comportamente sntoase, corecte i
responsabile pentru adoptarea unui stil de via sntos.
Pentru a veni în sprijinul copiilor, în 2019, Salvai Copiii România a derulat proiectul
„Alegeri sntoase”, prin care peste 27.500 de elevi, cu vârste cuprinse între 4 i 18 ani, au
beneficiat de sesiuni informative pe temele: nutriie i micare fizic, sntate emoional,
educaie sexual, prevenirea comportamentelor de consum al substanelor periculoase.
Sesiunile au fost implementate în 312 uniti de învâmânt din 94 de localiti din mediul
urban i rural i au avut ca metode de lucru activiti non-formale, de la egal la egal (peer to
peer education). În vederea susinerii activitilor informative au fost formai i implicai 316
voluntari, 450 de cadre didactice i cadre medicale, 76 reprezentani ai partenerilor locali.
În perioada 1 - 5 septembrie 2019, la Sinaia, Salvai Copiii România a organizat cea de-
a doua ediie a Taberei Sntii. 100 de copii din întreaga ar au luat parte la dezbateri i
activiti pentru combaterea bullying-ului în coli. Pe parcursul celor cinci zile de tabr, copiii
au putut înva cum s procedeze atunci când colegii lor devin victimele hruirii, violenei ori
batjocurii altor elevi.
FII VOCEA COLEGILOR
TI!
În 2019, pentru a asigura accesul copiilor i tinerilor la informaii corecte pe tema
educaiei sexuale, Salvai Copiii a început colaborarea cu platforma de educaie sexual
SexulvsBarza prin oferirea de consiliere online. Astfel, 580 de adolesceni i tineri au
solicitat informaii i au primit rspunsuri care i-au ajutat s soluioneze problemele cu care se
confrunt.
Sexul vs Barza reprezint cel mai popular proiect privind educaia sexual în România -
acest proiect este îmbriat de elevi, pentru c presupune transmiterea unor informaii cheie
cu privire la sntate reproducerii printr-un limbaj accesibil i metode interactive.
Printr-o modificare adus Legii 272/2004, s-a reuit introducerea educaiei pentru
sntate în coli, în urmtoarea form:
1. Obligaia organelor de specialitate ale administraiei publice centrale i locale
de a derula în unitile colare, cel puin o dat pe semestru, programe de educaie pentru
via, inclusiv educaie sexual pentru copii, în vederea prevenirii contactrii bolilor cu
transmitere sexual i a graviditii minorelor.
2. Scopul urmrit este cel de a dezvolta capacitile psiho-emoionale ale elevilor,
dar i a competenelor sociale i interpersonale.
3. Obligaia tuturor instituiilor din domeniu de a facilita accesul elevilor la
programe de educaie pentru sntate, a tuturor elevilor înscrii în învmântul
preuniversitar
Totui, având în vedere rezistena comunitilor colare în livrarea coninuturilor privind
educaia pentru sntate, dar i lipsa resursei umane capabile s livreze cu profesionalism astfel
de coninuturi, suntem de prere c toate instituiile statului, cu precdere Ministerul Educaiei
i Ministerul Sntii trebuie s colaboreze pentru a implementa, monitoriza i evalua educaia
pentru sntate din coli, astfel încât toi elevii din România s poat beneficia de aceste
informaii absolut necesare în dezvoltarea lor personal.
Revendicrile Consiliului Naional al Elevilor în ceea ce privete obiectivul educaie
pentru sntate completat de servicii de calitate sunt:
Educaia pentru sntate trebuie realizat obligatoriu, cel puin o dat în fiecare ciclu
de învmânt (primar, gimnazial, liceal);
În lipsa unui personal calificat în domeniu, este indicat s se apeleze la reprezentani ai
organizaiilor neguvernamentale - asociaia Tineri pentru Tineri constituie un
remarcabil exemplu în acest sens i specialiti în domeniul medical, Crucea Roie -
pentru aspecte ce in de prim-ajutor, igien;
Cabinetele de planificare familial trebuie reamenajate i dotate corespunztor, astfel
încât acestea s devin medii sigure pentru elevi, s livreze servicii de calitate;
Educaia sexual trebuie promovat în comunitatea colar - coninuturi ce in de
sntatea reproducerii i de igien trebuie integrate în orele de educaie pentru sntate
i adaptate grupelor de vârst;
FII VOCEA COLEGILOR
Prin educaie parental livrat corespunztor, este necesar stabilirea unui parteneriat
tripartit în vederea conceptelor care in de educaia pentru sntate: elev, printe i
profesor;
Normele igienico-sanitare, dar i situaii de zi cu zi care pot stârni confuzie în rândul
elevilor (protecia în timpul actului sexual, de exemplu, msuri de contracepie) trebuie
integrate transdisciplinar, astfel încât coala s dezvolte abiliti de via pentru elevi -
cursuri de prim-ajutor, igiena în tot ansamblul ei.
Implicarea elevilor în consiliile consultative pe probleme de tineret
Context legislativ
Art. 3 din Legea tinerilor 350/ 2006 menioneaz faptul c „autoritile administraiei
publice centrale i locale, unitile, instituiile i serviciile publice subordonate acestora au
obligaia s sprijine activitatea de tineret i s asigure cadrul adecvat de desfurare a acesteia
la nivel naional i local, în condiiile legii”.
Conform art. 4 din aceeai lege, „politicile în domeniul tineretului au la baz urmtoarele
principii generale: (...) c) stimularea cooperrii autoritilor i instituiilor publice centrale i
locale cu structurile neguvernamentale de tineret i pentru tineret, prin înfiinarea de consilii
consultative constituite din organizaiile neguvernamentale de i pentru tineret de pe lâng
fiecare autoritate sau instituie public central ori local care gestioneaz fonduri destinate
tineretului”.
Status-quo
Consiliile judeene i consiliile locale au obligaia de a proceda la respectarea legii în
vigoare i de a dispune înfiinarea consiliilor consultative pe probleme de tineret, care s
reuneasc într-un for reprezentanii organizaiilor, asociaiilor, structurilor, grupurilor
informale de i pentru tineret. O bun parte dintre elevi se încadreaz în categoria tinerilor, care
trebuie s fie consultai în procesele decizionale de la nivel local care îi vizeaz. În acest
context, preedintele consiliului judeean al elevilor sau un delegat al acestuia trebuie s fac
parte din componena consiliului consultativ pe probleme de tineret i s participe la edinele
acestuia.
Solicitri
înfiinarea consiliilor consultative pe probleme de tineret la nivel local, respectiv
judeean;
includerea preedintelui consiliului judeean al elevilor/ a unui delegat al su în
componena consiliului consultativ pe probleme de tineret;
desfurarea regulat a edinelor consiliului consultativ pe probleme de tineret;
participarea reprezentanilor elevilor la redactarea i implementarea strategiilor locale/
judeene de tineret;
tineri.
Cum arat o coal prietenoas pentru elevi?
Investiia într-o coal prietenoas pentru elevii necesit timp, fonduri i efort, îns
rezultatele se transpun în societi incluzive i sustenabile. O coal prietenoas pentru elevii
si este un întreg ansamblu de procese i un amalgam de servicii care trebuie s fie calitative,
incluzive i centrate pe nevoile beneficiarului direct al educaiei. coala prietenoas pentru
elevi este, de fapt, un macroconcept care ne demonstreaz impactul infrastructurii colare în
procesul instructiv-educativ i probeaz necesitatea unor msuri sociale care s susin i s
promoveze echitatea în coala româneasc.
În primul rând, pentru a putea vorbi despre satisfacerea nevoilor de baz ale elevilor
din România, solicitm autoritilor competente s efectueze demersurile necesare pentru ca în
toate unitile de învmânt preuniversitar s existe grupuri sanitare în interiorul colii, dotate
corespunztor i valorificând msurile igienico-sanitare conform legislaiei în vigoare.
Pornind de la satisfacerea acestor nevoi de baz, este important realizarea unor
investiii i intervenii sistemice pentru consolidarea colilor prietenoase pentru elevi.
1. Laboratoare dotate corespunztor
În România crete de la un an la altul procentul celor care nu stpânesc dispozitivele
digitale sau care au competene sczute în acest domeniu. Iat procentul persoanelor care au
competene digitale sczute în România:
2015 – 29%
2016 – 32%
2017 – 35%
2019 – 43%
Cei care au competene digitale sczute înseamn, potrivit metodologiei Eurostat,
persoane crora le lipsesc mai multe competene de baz. Pentru a putea vorbi despre o
societate dezvoltat sustenabil, unitile de învmânt preuniversitar trebuie s fie dotate cu
laboratoare care s dispun de toate materialele necesare procesului instructiv-educativ. În
aceast problematic, colile din mediul rural sunt cele mai dezavantajate, drept care solicitm
ca resursele financiare s se îndrepte prioritar ctre dezvoltare laboratoarelor din acele coli.
Pe lâng laboratoarele de informatic i TIC, colile, pentru a putea fi cu adevrat
prietenoase i sustenabile, trebuie s dispun de laboratoare de fizic, biologie, chimie, în care
s poat înva folosind materiale de specialitate, prin metode cât mai interactive coninuturile
necesare pentru dezvoltarea acestora.
2. Toat coala citete! - dar unde?
Obiectivul de Dezvoltare Durabil cu numrul 4, Educaie de calitate, prevede garantarea
educaiei de calitate i promovarea oportunitilor de învare de-a lungul vieii. 103 de
milioane de tineri din lume sunt analfabei, 60% dintre acetia fiind fete sau tinere femei. Mai
ales în comunitile rurale, elevii nu au parte de oportuniti de dezvoltare personal i
profesional, aspecte care favorizeaz apariia unor fenomene precum absenteismul colar,
prsirea timpurie a colii sau chiar delicvena juvenil.
Model de bun practic: Sute de elevi din Harghita, dar i cadre didactice sau bibliotecari
au marcat "Ziua Internaional a Cititului Împreun", prin sesiuni de lectur i diverse alte
activiti organizate în uniti colare i biblioteci publice.
La Liceul Teoretic "Sfântu Nicolae" din Gheorgheni, aproximativ 300 de elevi, de la
clasa pregtitoare pân la clasa a XII-a, dar i cadre didactice au participat la acest eveniment
internaional i au citit din mai multe cri, actul de lectur fiind urmat de discuii pe tema
naturii aflat în pericol sau prin aplicaii practice.
Din nefericire, printr-o radiografiere a accesului populaiei tinere la actul de cultur,
putem observa faptul c elevii nu gsesc în bibliotecile colare spaii sigure de dezvoltare.
Astfel, reprezentanii elevilor din România solicit ca aceste biblioteci colare s fie dotate
corespunztor, s fie deschise întregii comuniti în vederea valorificrii conceptului de
educaie pe tot parcursul vieii.
Pentru susinerea acestui demers, propunem realizarea unui fond de carte din care colile
pot achiziiona materiale corelate cu programa colar, fondul de carte putând fi integrat în
coeficientul 2 din costul standard per elev - bunuri i servicii. Bibliotecile colare trebuie s
prevad materiale didactice care s sprijine elevii indiferent de profilul urmat de acetia (cri
specifice fiecrui profil de învare).
3. Cabinete colare funcionale
Obiectivele Europene pentru Tineret sunt incluse în Strategia UE în domeniul tineretului
pentru perioada 2019-2027, cel cu numrul 5, intitulat sugestiv Sntate mintal i bunstare
prevede:
sntate mintal, dar i promovarea incluziunii sociale a tuturor tinerilor.
FII VOCEA COLEGILOR
TI!
Un numr din ce în ce mai mare de tineri din Europa îi exprim îngrijorarea cu privire
la rspândirea problemelor de sntate mintal, precum stresul ridicat, anxietatea, depresia sau
alte boli mintale, în rândul semenilor lor. Tinerii invoc imensele presiuni sociale cu care se
confrunt în prezent i exprim necesitatea unor mai bune servicii de sntate mintal pentru
ei.
inte:
Încurajarea dezvoltrii încrederii în sine i a unei mentaliti mai puin competitive, prin
stimularea aprecierii competenelor i calitilor individuale.
Protejarea drepturilor la munc i studiu a persoanelor cu probleme de sntate mintal,
atât în timpul, cât i dup vindecarea bolii, pentru a le asigura ansa de a-i îndeplini
propriile vise.
Dezvoltarea unei abordri transversale incluzive pentru furnizarea de servicii de
sntate mintal pentru toi, în special pentru cei provenii din grupuri dezavantajate.
Instruirea în vederea acordrii primului ajutor în domeniul sntii mintale a tuturor
celor care lucreaz cu tineri, inclusiv a familiilor i prietenilor acestora.
Asigurarea unui tratament incluziv, respectuos i bine finanat prin includerea de
servicii de sntate mintal de calitate în toate instituiile medicale.
Prioritizarea msurilor de prevenie care s asigure c tinerii au cunotinele i
competenele necesare pentru o mai bun bunstare mintal.
Combaterea stigmatizrii cu privire la problemele de sntate mintal prin dezvoltarea
de programe de contientizare.
În acest sens, este esenial contientizarea importanei cabinetelor colare, care ar
trebui s furnizeze servicii de calitate pentru elevi, s fie dotate cu materiale medicale
corespunztoare, dar i cu personal capabil s rezolve problemele cu care se confrunt
beneficiarii direci ai educaiei, de la probleme ce in de sntatea fizic i pân la probleme ce
in de sntatea mintal. Este necesar o finanare a acestui sector pentru ca colile din
România, în care elevii îi petrec aproximativ o treime de zi, s fie cu adevrat centrate pe
nevoile acestora.
Pentru a garanta fezabilitatea acestui demers, este necesar o finanare corespunztoare
a acestor cabinete colare de la bugetul de stat; aspectul acesta trebuie prevzut în cadrul
parteneriatului dintre Ministerul Educaiei i Cercetrii i Ministerul Sntii, pe lâng
înfiinarea cabinetelor colare în comunitile unde nu exist, dar i monitorizarea activitii
celor existente. Mai mult decât atât, pentru a asigura accesul elevilor la servicii medicale de
calitate, este esenial formarea personalului medical colar, dublat de deblocarea posturilor
i garantarea resursei umane calificate la nivelul fiecrei uniti de învmânt preuniversitar
în parte.
4. Spaii sigure de co-working
O coal prietenoas pentru elevi este coala în care este promovat colaborarea i
solidaritatea mai mult decât performana individual i concurena. Este regretabil faptul c, în
FII VOCEA COLEGILOR
continuare, colile din România nu reuesc s devin microsisteme educaionale în care elevii
s se sprijine unii pe ceilali. Una dintre principalele revendicri ale reprezentanilor elevilor
este construirea unor spaii de co-working (hub-uri, spaii dedicate grupurilor de studiu) în coli
sau în fundaiile pentru tineret. Fundaia Judeean pentru Tineret Timi (FITT) dispune de un
asemenea spaiu folosit de elevi i studeni pentru a înva, având acces gratuit la materiale de
lucru.
În vederea dotrii colilor din România cu astfel de spaii, pot fi cooptate investiii din
partea autoritilor publice locale sau accesând finanri europene. Pe termen lung, instaurarea
unor astfel de spaii ar duce la scderea ratei abandonului colar i chiar i delicvena juvenil.
Elevii au nevoie de aceste spaii de participare în interiorul microsistemelor educaionale pentru
a se putea dezvolta împreun.
5. Sli de sport pentru elevi
Mens sana in corpore sano este un proverb adoptat de o serie de factori decizionali din
domeniul educaiei pentru a fundamenta necesitatea sportului în viaa noastr. Obiectivul de
Dezvoltare Durabil cu numrul 3 din Agenda 2030, Sntate i bunstare, prevede asigurarea
unei viei sntoase i promovarea bunstrii tuturor cetenilor, indiferent de vârst, în vederea
creterii speranei de via. Fiecare elev din România trebuie s aib accesul într-o sal de sport
dotat în mod corespunztor, iar pentru ca aceasta s devin realitate este necesar o investiie
sistematic la nivelul microsistemelor educaionale, prin implicarea tuturor factorilor de
decizie, de la nivel local i pân la nivel central, cooptând, la nevoie, entiti din mediul privat.
6. Cantine colare - Masa Cald în coli
Conform Salvai Copiii, în prezent, România este statul european cu cel mai mare nivel
al riscului de srcie sau excluziune social în rândul copiilor. Peste o treime (38,1%) dintre
copiii României sunt în risc de srcie sau excluziune social, ceea ce înseamn c triesc în
gospodrii cu o intensitate sczut a muncii sau se confrunt cu deprivarea material ori cu un
nivel sczut al veniturilor (de ex. pentru o familie cu doi prini i doi copii, un venit sub 1946,7
lei/lun). Astfel, programul „Lapte, corn, fructe i legume în coli” i programul-pilot „Masa
cald în coli” constituie un ajutor semnificativ pentru acei copii din medii defavorizate, ale
cror familii nu îi permit s le ofere necesarul de hran zilnic.
Cantinele colare trebuie modernizate, iar programe sociale precum cele antemenionate
trebuie extinse, astfel încât toi elevii s beneficieze de cel puin o mas cât timp sunt la coal,
în vederea reducerii ratei prsirii timpurii a colii i a absenteismului colar - aceste msuri
sociale trebuie s impacteze în special copiii provenind din mediile defavorizate.
7. Campusuri colare
Migraia copiilor de la sate la orae este un fenomen care caracterizeaz perioada
tranziiei de la ciclul de învmânt gimnazial la cel liceal. Astfel, elevii care urmeaz liceul
FII VOCEA COLEGILOR
TI!
într-o alt localitate decât cea de domiciliu trebuie s opteze fie pentru cazarea în gazd, fie
pentru locuirea în condiii improprii în internatele colare care nu au mai fost modernizate poate
chiar din perioada comunist. În acest sens, recomandm autoritilor locale s considere
investiia în campusuri colare, dotate cu toate tipurile de utiliti, care s asigure mas i cazare
pentru elevi, întrucât reprezint o msur social absolut necesar în contextul ratei prsirii
timpurii a colii i a fenomenului de excluziune social care caracterizeaz microsistemele
educaionale.
vocaional
Infrastructur colar adaptat nevoilor elevilor presupune dotarea materialelor didactice
specifice profilurilor de învmânt vocaional - de la coli de arte unde elevii trebuie s îi
achiziioneze pe cont propriu materialele didactice la coli de muzic i dans unde elevii nu au
spaiu pentru desfurarea activitilor practice, coala româneasc nu garanteaz o
infrastructur colar adaptat nevoilor elevilor.
În viziunea reprezentanilor elevilor din România, colile trebuie s dispun de toate
materialele didactice necesare, fie c sunt resurse pentru procesul instructiv-educativ sau chiar
spaii pentru desfurarea activitilor practice, pentru a susine un proces educaional calitativ
pentru elevii din învmântul vocaional, dar i pentru elevii din învmântul profesional
(inclusiv prin implicarea operatorilor economici prin investiii punctuale, mai ales în
comunitile dezavantajate).
Concluzionând, o coal prietenoas pentru toi elevii trebuie s fie accesibil, sigur,
orientat ctre dezvoltarea personal i profesional a beneficiarilor direci ai educaiei.
Integrarea migranilor i refugiailor în sistemul educaional
Conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificrile i completrile
ulterioare, solicitanilor de azil beneficiaz de urmtoarele msuri de asisten:
Beneficiaz la cerere de cazare gratuit într-unul din cele 6 centre ale Inspectoratului
General pentru Imigrri. Aceste centre de cazare dispun de camere de locuit i buctrii
dotate corespunztor, precum i de spaii de recreere (camere de rugciune, cluburi,
camere de joac, sli de calculatoare i sli de sport) care sunt folosite gratuit de ctre
solicitanii de azil.
Cazarea în Centrele Regionale IGI presupune i asigurarea produselor de igien
personal i de curenie, precum i asigurarea bunurilor materiale necesare pregtirii
i preparrii hranei i servitul mesei.
Beneficiaz, la cerere, în situaia în care nu dispun de mijloace materiale de întreinere,
de hran în limita sumei de 10 lei/persoan/zi, de o alocaie pentru procurarea
îmbrcmintei în valoare de 100 lei/sezonul rece i 67 lei/sezonul cald i de alte
cheltuieli, în limita sumei de 6 lei/persoan/zi.
FII VOCEA COLEGILOR
Beneficiaz gratuit de asisten medical primar i spitaliceasc de urgen, precum
i asisten medical i tratament gratuit în cazuri de boli acute sau cronice;
Minorii solicitani de azil particip la cursurile de învare a limbii române, pe durata
unui an colar, dup absolvirea acestuia fiind înscrii în sistemul de învmânt colar
obligatoriu în aceleai condiii ca i minorii ceteni români. Pentru asigurarea
participrii la cursuri, IGI acord pachete cu rechizite.
Particip gratuit la activiti de adaptare cultural i pot beneficia în caz de nevoie de
consiliere i asisten psihologic.
Copiii solicitani de azil beneficiaz de alocaia de stat acordat minorilor, în aceleai
condiii ca pentru cetenii români.
Din punct de vedere statistic, România primete în medie 1400-1500 cereri de azil pe
an. În 2018, în România au fost înregistrate 2140 de cereri de azil noi, în jur de 20% fiind
depuse pentru copii. Ca i în anii precedeni, aproape 50% dintre copii au vârste cuprinse între
0 i 6 ani. În prima parte a anului 2019, cifrele au fost similare cu cele înregistrate în anul
anterior, dar începând cu a doua jumtate a anului, numrul de cereri a crescut.
Potrivit raportului intitulat „Stepping up: refugee education in crisis” (UNHCR, 2019),
doar 24% dintre refugiai se înscriu în învmântul secundar i aceast cifr scade drastic la
3% când ne referim la înscrierea în învmântul superior. Accesul la educaie este un drept al
omului i, ca atare, trebuie aprat, promovat i consolidat. Vocile i interesele elevilor trebuie
s fie incluse în toate procesele decizionale i în punerea în aplicare a programelor, inând
seama de interesele lor, indiferent de subiectul educaional vizat. Lupta noastr pentru o
educaie accesibil, de înalt calitate i favorabil incluziunii trebuie s cuprind lupta
împotriva stereotipurilor i a prejudecilor. În acelai timp, instituiile colare trebuie s se
redefineasc, adaptându-se la cerinele pe care elevii migrani i refugiai le au. Astfel, putem
considera c trim într-o criz educaional, întrucât accesul la educaie la nivel mondial nu a
fost niciodat mai greu de realizat.
Toi refugiaii i migranii, inclusiv migranii fr forme legale i solicitanii de azil
trebuie s aib dreptul real de a avea acces la educaie la orice nivel, iar aceasta s fie
recunoscut în sistemul educaional. În timp ce ne strduim s atingem acest obiectiv, un prim
pas important este egalizarea drepturilor la educaie între migrani/ refugiai i localnici.
Sistemul educaional românesc trebuie s aib în vedere permanent incluziunea colar atât de
important i necesar tuturor elevilor. Barierele, ce împiedic educarea acestor categorii de
elevi, cel mai des întâlnite sunt cele de ordin cultural lingvistic, dar nu putem neglija, în cazul
refugiailor, traumele prin care acetia au trecut. Astfel, actul educaional trebuie s fie adaptat
tuturor cerinelor impuse de statutul elevului. Cheltuielile educaionale ascunse, cum ar fi
costul materialelor obligatorii (caiete, instrumente de scris, produse birotice etc.) ar trebui s
devin accesibile pentru studenii refugiai i migrani. Iniiativele proactive, cum ar fi sprijinul
financiar special sau reducerile, sunt absolut necesare pentru aceti elevi. Cursurile
suplimentare care ajut la dezvoltarea competenelor i a cunotinelor necesare pentru a avea
acces la educaie, inclusiv cursurile de limb, ar trebui s fie accesibile i gratuite pentru toi
migranii.
Integrarea minoritilor în sistemul educaional
Consiliul Naional al Elevilor a militat, în ultimii ani, pentru msuri ce au ca scop
creterea gradului de incluziune în sistemul educaional din România: de la burse pentru toi
elevii, la transport gratuit pentru elevii navetiti, aceste msuri sociale, atunci când sunt aplicate
corect, au un real potenial de a diminua rata abandonului colar în rândul beneficiarilor.
Cu toate acestea, sistemul de învmânt românesc este departe de a fi unul incluziv.
Concluziile studiului „Educaie pentru toi i pentru fiecare”, realizat de ctre UNICEF
România, alturi de Institutul de tiine ale Educaiei i de Asociaia RENINCO, relev faptul
c „exist un numr redus al persoanelor cu dizabiliti i/sau CES în învmântul de mas,
raportat la nevoile reale de incluziune a acestei categorii de beneficiari educaionali”. Mai
mult decât atât, din acelai studiu reiese faptul c „accesul persoanelor cu dizabiliti/CES la
nivelurile superioare de învmânt de mas (de ex. Învmântul secundar superior) este
foarte redus”.
Mai mult decât atât, potrivit studiului „Accesul la educaie a tinerilor cu dizabiliti în
România, cu focalizare pe învmântul secundar superior, vocaional i universitar”, realizat
de prof. univ. dr. Livius Manea, „publicul, în general, dar i marea majoritate a personalului
din sistemul de învmânt ajung la convingerea c educaia copiilor i tinerilor cu dizabiliti
ar fi posibil i eficace cu precdere în forma celei speciale, segregate.”. Acest fapt relev
reticena pe care actorii educaionali o au fa de integrarea elevilor cu dizabiliti în
învmântul de mas. Aadar, în ceea ce privete creterea gradului de incluziune al
învmântului din România, este evident faptul c unul dintre cele mai mari obstacole este
paradigma desuet i rezistena la schimbare a sistemului educaional.
Din pcate, dizabilitile i Cerinele Educaionale Speciale ale elevilor nu constituie
unicul criteriu discriminatoriu. Pe lâng acestea dou, putem observa i discriminarea pe criterii
etnice/rasiale. Proporia persoanelor de etnie rom cu vârste cuprinse între 16-24 ani care nu
au mers niciodat la coal este de 15%.
Mai mult decât atât, nivelul abandonului colar este ridicat atât în rândul persoanelor de
etnie rom (93% dintre populaia de etnie rom abandoneaz coala), cât i în rândul
persoanelor de alte etnii (50% dintre elevii de alte etnii abandoneaz coala), conform studiului
TI!
„Educaia: situaia romilor în 11 state membre ale UE”, realizat de Agenia pentru drepturi
fundamentale a Uniunii Europene.
În acest sens, Consiliul Naional al Elevilor are urmtoarele propuneri:
1. Investiii în servicii de sprijin de calitate pentru elevii cu
dizabiliti/Cerine Educaionale Speciale
Conform OMECTS nr. 5555/2011, Centrele Judeene pentru Resurse i Asisten
Educaional reprezint instituii de învmânt special integrat specializate în oferirea,
coordonarea i monitorizarea de servicii educaionale specifice acordate copiilor/elevilor,
cadrelor didactice, prinilor i membrilor comunitii, pentru a asigura tuturor accesul la o
educaie de calitate, precum i asistena necesar în acest sens.
Îns, de facto, de cele mai multe ori, elevii nu ajung s beneficieze de aceste servicii. În
urma consultrilor derulate de ctre Consiliul Naional al Elevilor, una dintre principalele
concluzii recurente este lipsa resursei umane; în majoritatea unitilor de învmânt
preuniversitar exist un singur consilier colar, acesta fiind nevoit s gestioneze pân la
800/900 de elevi, lucru care este aproape imposibil. Mai mult decât atât, în unele uniti de
învmânt, consilierii colari nu sunt angajai cu norm întreag, ceea ce înseamn c timpul
pe care consilierii îl pot aloca fiecrui elev scade dramatic.
De asemenea, pe lâng consilierea psihologic, o alt problem cu care elevii cu Cerine
Educaionale Speciale se confrunt este lipsa profesorilor itinerani de sprijin. În anul colar
2018-2019, în sistemul educaional din România erau înscrii 35667 de elevi cu CES, în timp
ce numrul profesorilor itinerani de sprijin era de numai 1537.
Astfel, considerm c soluia oportun pentru aceste probleme este atât deblocarea
posturilor de consilier colar i a celor de profesori itinerani de sprijin, cât i asigurarea
formrii acestora, prin introducerea modulelor de psihopedagogie special în curricula
facultilor de profil.
Studiile de specialitate relev faptul c una dintre principalele piedici întâmpinate de
elevii cu dizabiliti în sistemul educaional este lipsa infrastructurii adaptate nevoilor acestora.
Fie c vorbim despre rampe, pentru elevii cu dizabiliti locomotorii, despre resurse
educaionale adaptate pentru elevii cu deficiene de vedere sau auz, sau despre tehnologie
asistiv pentru acetia, aceste faciliti indispensabile lipsesc cu desvârire în multe dintre
unitile de învmânt din România.
Din acest motiv, considerm c este esenial ca autoritile centrale i autoritile de la
nivel local s conlucreze pentru a realiza o analiz a nevoilor curente ale fiecrei uniti de
FII VOCEA COLEGILOR
TI!
învmânt în care sunt înmatriculai elevi cu dizabiliti i a realiza achiziiile necesare fiecrei
astfel de unitate.
colare
La nivel naional, exist numeroase politici în domeniul desegregrii colare, îns
acestea sunt implementate într-un mod defectuos, neavând un impact real asupra elevilor care
au de suferit din cauza fenomenului segregrii. Din acest motiv, având în vedere statisticile
alarmante prezentate în preambulul prezentului document, propunem urmtoarele direcii
strategice de aciune:
Aceast etap trebuie realizat în conformitate cu prevederile metodologiei de
monitorizare a segregrii colare în învmântul preuniversitar, aprobat prin OMEC nr.
5633/2019 i respectând criteriile prevzute în aceasta.
2. Formarea cadrelor didactice din unitile de învmânt preuniversitar
segregate:
Este esenial ca, în urma procesului de identificarea unitilor de învmânt segregate,
cadrele didactice care predau în astfel de uniti s treac printr-un program intensiv i
comprehensiv de formare în domeniul integrrii elevilor provenind din grupuri etnice i
vulnerabile în sistemul educaional de mas din România.
Învmântul profesional i tehnic
Învmântul profesional i tehnic este o component vital a sistemului educaional,
indispensabil pentru facilitarea unei corelaii între instituiile de învmânt i mediul
profesional. Elevii care finalizeaz cursurile unei specializri tehnice sau profesionale ar trebui
s dobândeasc competene relevante, deosebit de importante în cadrul economic actual. Gama
vast de specializri i oportunitile de carier multiple nu beneficiaz, îns, de direcii
concrete i concludente de aciune din spectrul decizional.
La nivelul Uniunii Europene sunt prezente dou componente ale sistemului educaional:
învarea la coal i învarea la locul de munc. Învarea la coala este, în mare parte
teoretic, cum este i în România, dar aceasta exist într-un raport de complementaritate, nu de
opoziie, cu învarea la locul de munc. Învmântul profesional i tehnic este întâlnit în mai
multe forme i la nivel european, dar cea mai promitoare variant vine sub forma
învmântului dual. În sistemul dual elevul beneficiaz de învare la locul de muncm pe
lâng învarea la coala (în cadrul unei coli profesionale). Costurile aferente formrii la locul
de munc sunt acoperite de operatorii economici, care ofer elevilor i remuneraie, conform
FII VOCEA COLEGILOR
TI!
contractului de munc. Acest sistem dual a produs rezultate în Germania, Austria, Elveia i
Danemarca, astfel introducând for de munc calificat pe pia.
În 2016, Guvernul României a adoptat Strategia Educaiei i Formrii Profesionale din
România pentru perioada 2016-2020 (EFP), unde se gsesc anumite explicaii triste cu privire
la msurile adoptate din pix ce vizeaz învmântul profesional i tehnic. Unul dintre
obiectivele propuse în EFP este „Creterea ponderii elevilor cuprini în învmântul liceal
tehnologic i în învmântul profesional la 60% în 2020, fa de 49,8% în 2014”. Msurile
precum modificarea cifrei de colarizare (tierea locurilor de la teoretic pentru a fi mutate la
ÎPT) i trimiterea elevilor cu media sub 5 la Evaluarea Naional în învmântul profesional
i tehnic vizau doar o cretere artificial, din pix, din pcate, a ponderii elevilor din ÎPT. Pentru
a face mai atrgtor acest segment educaional, nu putem muta cifre dintr-o pare în alta, ci este
nevoie de o investiie real spre actualizarea laboratoarelor/manualelor/planurilor-cadru pentru
ca elevii s dobândeasc competene relevante pentru piaa de munc contemporan, care este
într-o continu schimbare marcat de evoluia tehnologic.
1. Stigmatizarea învmântului profesional i tehnic - promovarea acestui
sector educaional
Învmântul profesional i tehnic sufer de o percepie a actorilor educaionali, din
pcate, foarte nefondat. În majoritatea cazurilor, aceste uniti sunt vzute ca nite „gropi
educaionale”, unde ajung doar elevii care nu ar fi capabili de o medie suficient de mare la
Evaluarea Naional pentru un liceu teoretic. În fapt, aptitudinile i interesele elevilor ar trebui
s reprezinte principalele repere în alegea parcursului educaional.
Un model de bun practic aproape inexistent este reprezentat de sesiunile comune de
lucru i de dezbaterile active la care s fie prezeni atât elevii, cât i prinii i cadrele didactice.
Aceste sesiuni, moderate de ctre un specialist, ar reprezenta un prilej ideal pentru ca toi actorii
educaionali implicai s fie educai în termeni reali cu privire la acest sector al învmântului
i cu privire la oferta asigurat de ctre unitile incluse în filiera tehnologic. În acest sens,
promovarea la nivelul fiecrei coli a modelelor de bune practici este o direcie de aciune
indispensabil.
2. Orientare în carier
Orientarea în carier ar trebui s reprezinte o prioritate în reforma sistemului educaional
în general, nu doar pentru învmântul profesional i tehnic. Aceasta trebuie s înceap înc
de când elevii intr în ciclul gimnazial, iar interesele i aptitudinile manifestate de acetia
trebuie comparate de la an la an, pentru ca în clasa a VIII-a s îi aleag un parcurs educaional
potrivit pentru ei. Brourile împrite elevilor înainte de a susine Evaluarea Naional trebuie
analizate în detaliu i valorificate la orele de consiliere.
Micarea de reprezentare a elevilor, mai ales prin intermediul reelei de consilii colare a
elevilor junior, trebuie s aib în vedere prezentarea corect i echitabil a variantei de a urma
o instituie de învmânt profesional sau tehnic în ciclul liceal. Desfurarea campaniilor de
informare privind importana acestui domeniu al învmântului pentru piaa muncii i
economia naional reprezint un aspect de avut în vedere.
FII VOCEA COLEGILOR
TI!
3. Implicarea redus a elevilor din ÎPT în micarea de reprezentare a elevilor
Regretabil este faptul c, de multe ori, elevii care ajung în sistemul de învmânt
profesional i tehnic se implic în comunitate în numere mai reduse. Pentru a combate acest
efect al discriminrii elevilor din ÎPT, este nevoie de o mai mare implicare a substructurilor
CNE în formarea i motivarea elevilor din acest mediu.
Un prim pas în aceast direcie îl va reprezenta Summitul Elevilor din ÎPT, un eveniment
ce ar reuni peste 100 de elevi i profesori din învmântul profesional i tehnic, cu scopul de
a crea contextul în care CNE s ajung la firul ierbii i în aceast zon a sistemului, urmând a
fi redactat o strategie pe termen mediu i lung pentru ÎPT.
4. Arhitectura curricular precar
Arhitectura curricular reprezint una dintre problemele proeminente cu care se
confrunt sectorul educaional profesional i tehnic, deoarece deficitele identificate în acest
context devin principalele impedimente în calea dezvoltrii unui set polivalent de aptitudini i
cunotine pentru elevi. Dei structura disciplinelor este variat, partea practic este lacunar,
din cauza investiiilor precare, iar informaia studiat este adesea neadaptat la standardele
autohtone din domeniu.
De asemenea, adesea, elevii sunt nevoii s studieze din abunden discipline care nu
constituie un fundament eficient i relevant în cadrul procesului lor de formare a competenelor
profesionale. Bacalaureatul nu reprezint un examen relevant pentru aceti elevi, care, pentru
a înregistra performane, trebuie s dispun de libertatea de a-i croi propriul parcurs curricular
i de a susine probele de evaluare la discipline adaptate specializrii alese.
Arhitectura curricular este o arie în care Consiliul Naional al Elevilor militeaz de mult
timp pentru o reform, dar, pe viitor, trebuie avut în vedere i o consultare pentru planurile-
cadru din ÎPT. Aceast consultare ar trebui s implice atât elevii i profesorii, cât i operatorii
economici, pentru a exprima nevoile de pe piaa de munc.
5. Formarea cadrelor didactice
Dat fiind faptul c învmântul profesional i tehnic este într-o continu evoluie,
urmând progresul tehnologic din industrie, cadrele didactice au nevoie de o formare continu
adaptat cerinelor contemporane, nu doar formarea iniial care devine depit de actualitate
într-un timp scurt. Mai mult, metodele de predare/învare trebuie adaptate la mijloacele
tehnologice de care dispunem în prezent. Trebuie fructificate platformele de e-learning i
programele interactive de a prezenta informaia elevilor.
6. Subfinanarea sectorului
În ultimul rând, ajungem la cea mai stringent problem a sistemului educaional din
România, problem resimit cel mai tare de elevii din învmântul profesional i tehnic,
(sub)finanarea. O parte din stigma menionat este fondat, deoarece lipsete cu desvârire
calitatea în învmântul profesional i tehnic.
FII VOCEA COLEGILOR
Lipsa dotrii corespunztoare a laboratoarelor pentru practic este o problem major cu
care elevii se confrunt, reprezentând o piedic în dezvoltarea abilitilor practice ale acestora.
Pentru a putea fructifica informaiile teoretice, elevii au nevoie de spaii dotate adecvat.
Bursa profesional reprezint un stimul de care elevii din acest domeniu educaional
beneficiaz, dar, din pcate, nu într-un cuantum semnificativ. Consiliul Naional al Elevilor
trebuie s aib în vedere demersuri privind creterea cuantumului acestei burse, fiind asigurat
din bugetul de stat.
Context european:
If the correlation between education and employment and especially to quality
employment as well as to poverty is well known, one’s qualification does not always
correspond to one’s knowledge and skills. Mechanisms to validate non-formal and informal
learning contribute to tackle unemployment and achieve a better match between jobs and skills
by acknowledging those acquired outside the formal education system.
Validation of non-formal and informal learning also gives opportunities for second
chances, improves access to education and enhances motivation to learn. It contributes to
social inclusion, personal development, empowerment and employability. This is why the
Lifelong Learning Platform calls on decision-makers to adopt a comprehensive approach when
developing their validation mechanisms.
The 2012 Council Recommendation on the validation of non-formal and informal
learning (VNIL) is a first step towards more satisfactory validation policy frameworks in the
EU. It gave a political impulse for Member States to speed up the building of well-functioning
validation systems in partnership with stakeholders. However, according to the CEDEFOP
2014 European Inventory on Validation, “most countries need to further develop their practical
validation arrangements”.
The LLLP is a member of the EQF Advisory Group that monitors the implementation of
the Validation Recommendation. It also runs a Validation Task Force with its members.
Context naional: Raportul de analiz i recomandri privind educaia nonformal al
Fundaiei Noi Orizonturi.
Domeniul educaional cu problematicile acestuia suscit un permanent interes pentru
societatea actual datorit impactului deosebit pe care educaia îl determin la nivel social,
economic i cultural atât în prezent, dar mai ales pentru viitorul apropiat i cel îndeprtat. Tot
mai numeroasele semnale privind starea educaiei2, relevana relativ a rezultatelor învrii
din coal ce nu asigur în mod real angajabilitatea absolvenilor, nivelul sczut de pregtire
general a elevilor la absolvirea ciclului liceal, ineficiena metodelor de predare utilizate înc
într-o abordare ”tradiional” sunt doar câteva dintre coninuturile mesajelor vehiculate în
TI!
spaiul public, fie preluate de ctre media, fie comunicate chiar de ctre cei implicai în diferite
forme în domeniul educaiei.
Prima surs de documentare în acest sens o constituie rapoartele asupra strii sistemului
de învmânt. Anual, Ministerul Educaiei elaboreaz un raport de stare asupra sistemului de
învmânt, practic ce permite evaluarea pe baza unor indicatori specifici a dimensiunilor
prezente în sistemul educaional i formularea unor direcii de aciune pentru perioada
urmtoare. Accesarea rapoartelor de stare permite analiza unor date statistice i clarificarea
coninutului mesajelor privind situaia educaiei din ara noastr.
Raportul asupra strii sistemului naional de învmânt din anul 2009 pune bazele pentru
o serie de demersuri prevzute pentru intervalul 2009 – 2012, nucleul fiind constituit de o nou
Lege a Educaiei, deziderat realizat prin Legea 1/2011 a Educaiei Naionale, punct de cotitur
pentru numeroase aspecte din sistemul educaional care trenaser în anii anteriori i ateptau
reglementarea.
Raportul, construit în 3 pri:
I. Analiza sistemului de învmânt din perspectiva indicatorilor de baz II. Programe i
proiecte ale Ministerului Educaiei, Cercetrii i Inovrii III. Prioriti i direcii de dezvoltare
pentru perioada 2009 – 2012
Raportul conine i o parte de previziune i planificare strategic din care am selectat o
secven corelat cu tema de interes a prezentului raport:
“[…]Al treilea capitol Prioriti i direcii de dezvoltare pentru perioada 2009 – 2012
stabilete obiective strategice, msurile i efectele scontate menite s rspund nevoilor
sistemului educaional.
a) Realizarea unui sistem educaional stabil, echitabil, eficient i relevant;
b) Alocarea a 6% din PIB pentru educaie;
c) Transformarea educaiei timpurii în bun public;
d) Descentralizarea învmântului preuniversitar i creterea autonomiei colilor;
2 Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii. Raport asupra strii sistemului naional
de învmânt. Bucureti, 2009. Disponibil online http://www.edu.ro/index.php/articles/12926
e) Introducerea unui curriculum colar bazat pe competene;
f) Promovarea unui sistem educaional bazat pe performan;
g) Realizarea unui sistem legislativ care s asigure modernizarea sistemului de
învmânt i garantarea egalitii de anse;
FII VOCEA COLEGILOR
h) Asigurarea calitii i stimularea excelenei în învmânt i
i) Educaia permanent în vederea obinerea unor calificri noi, a extinderii specializrii
i perfecionrii”
Sunt prevzute o serie de direcii de aciune pentru atingerea obiectivelor formulate din
care am selectat componenta i) Educaia permanent în vederea obinerii unor calificri noi, a
extinderii specializrii i perfecionrii:
a) programe de tip remedial pentru dobândirea competenelor cheie;
b) programe în vederea completrii cunotinelor i competenelor în vederea validrii
rezultatelor învrii non-formale i informale;
c) activiti de informare i consiliere privind accesul la programe de educaie i formare
profesional;
informale;
e) realizarea de studii i analize privind nevoile de formare la nivelul comunitii;
f) programe de formare pentru reconversie profesional.”
Raportul anului 20103 remarc la capitolul educaie i formare a adulilor, rata sczut a
participrii, raportat la intele europene:
„În raport cu intele europene 2020 în domeniul educaiei i formrii profesionale,
România nu a înregistrat progrese semnificative în acest an.
În anul 2010, participarea la educaia teriar a populaiei cu vârste între 30-34 de ani a
fost de 18,1%. Cu o rat de participare a adulilor la educaie i formare de 1,3%, România se
situeaz pe ultimele locuri între rile europene la acest indicator.”
Datele raportului sunt puse în slujba susinerii propunerilor din demersul de promovare
a noii Legi a Educaiei preconizat pentru adoptare pentru finalul anului 2010.
Raportul corespunztor anului 20114 este mult mai tehnic i centrat exclusiv pe
raportarea indicatorilor. Nu sunt meniuni specifice la educaia permanent sau al învrii pe
parcursul întregii viei, iar singura remarc relevant în raport cu aceast tem este urmtoarea,
http://www.romaniacurata.ro/spaw2/uploads/files/Starea_Invatamantului_2010.pdf
http://nou2.ise.ro/wp-content/uploads/2012/08/Raport_privind_starea_inv_preuniversitar.pdf
“În raport cu intele europene 2020 în domeniul educaiei i formrii profesionale,
România nu a înregistrat progrese semnificative în acest an.
FII VOCEA COLEGILOR
TI!
În anul 2010, participarea la educaia teriar a populaiei cu vârste între 30-34 de ani a
fost de 18,1%. Cu o rat de participare a adulilor la educaie i formare de 1,3%, România se
situeaz pe ultimele locuri între rile europene la acest indicator.”
Se observ absena meniunilor privind contextul de învare nonformal i chiar absena
indicatorilor privind participarea la alte tipuri de activiti ce conduc la atingerea obiectivelor
strategice prevzute pentru sistemul educaional. Nu sunt menionate i nu exist un indicator
al participrii la activiti de educaie nonformal ca i aspect prezent în sistemului educaional
cu rezultate în domeniul formrii competenelor – cheie sau celor specifice necesare accesului
la piaa muncii sau la trasee educaionale de formare profesionale.
De altfel, între cele 3 rapoarte menionate (2009, 2010 i 2011) nu exist o legtur
coerent între temele raportate, observaia cea mai important fiind faptul c rapoartele din
2010 i 2011 ar fi fost logic necesar s urmreasc temele propuse i abordate ca direcii
strategice în raportul din 2009.
În paralel cu meniunile din rapoartele privind starea sistemului naional de învmânt,
remarcm formulrile explicite din Legea Educaiei nr. 1/20115 care se constituie în premise
pentru adoptarea unor schimbri privind locul i rolul educaiei nonformale în raport cu
sistemul formal de educaie. Mai jos am preluat secvene relevante care definesc contextele de
învare i actorii relevani care asigur spaiul pentru desfurarea de activiti în acest sens:
TITLUL V - Învarea pe tot parcursul vieii
CAPITOLUL I - Dispoziii generale
Art. 328. —
(1) Prezentul titlu reglementeaz cadrul general i integrator al învrii pe tot parcursul
vieii în România.
(2) Educaia permanent reprezint totalitatea activitilor de învare realizate de fiecare
persoan pe parcursul vieii în contexte formale, nonformale i informale, în scopul formrii
sau dezvoltrii competenelor dintr-o multipl perspectiv: personal, civic, social ori
ocupaional.
(3) Învarea pe tot parcursul vieii cuprinde educaia timpurie, învmântul
preuniversitar, învmântul superior, educaia i formarea profesional continu a adulilor.
Art. 329. —
(1) Finalitile principale ale învrii pe tot parcursul vieii vizeaz dezvoltarea plenar
a persoanei i dezvoltarea durabil a societii. 5 Legea
Educaiei Naionale, accesibil la http://www.edu.ro/index.php/base/frontpage
10.
TI!
(2) Învarea pe tot parcursul vieii se centreaz pe formarea i dezvoltarea
competenelorcheie i a competenelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificri.
Art. 330. —
(1) Învarea pe tot parcursul vieii se realizeaz în contexte de învare formale,
nonformale i informale.
(2) Învarea în context formal reprezint o învare organizat i structurat, care se
realizeaz într-un cadru instituionalizat i se fundamenteaz pe o proiectare didactic
explicit. Acest tip de învare are asociate obiective, durate i resurse, depinde de voina
celui care înva i se finalizeaz cu certificarea instituionalizat a cunotinelor i
competenelor dobândite.
(3) Învarea în contexte nonformale este considerat ca fiind învarea integrat în
cadrul unor activiti planificate, cu obiective de învare, care nu urmeaz în mod explicit un
curriculum i poate diferi ca durat. Acest tip de învare depinde de intenia celui care înva
i nu conduce în mod automat la certificarea cunotinelor i competenelor dobândite.
(4) Învarea în contexte informale reprezint rezultatul unor activiti zilnice legate de
munc, mediul familial, timpul liber i nu este organizat sau structurat din punct de vedere
al
obiectivelor, duratei ori sprijinului pentru învare. Acest tip de învare nu este
dependent de intenia celui care înva i nu conduce în mod automat la certificarea
cunotinelor i
competenelor dobândite.
(5) Certificarea cunotinelor i competenelor dobândite în contexte nonformale i
informale poate fi fcut de organisme abilitate în acest sens, în condiiile legii.
Art. 331. —
(1) Instituiile sau organizaiile în care se realizeaz învarea în contexte formale sunt:
uniti i instituii de învmânt preuniversitar i superior, centre de educaie i
formare profesional din subordinea ministerelor sau autoritilor publice locale,
furnizori publici i privai de educaie i formare profesional autorizai/acreditai î