timpultimpul.ro/magazines/31.pdf · 10 octombrie 2004 24pagini, 10.000 lei an v, nr. 70 num\r...

24
10 octombrie 2004 24 pagini, 10.000 lei an V, nr. 70 www.timpul.ro Num\r ilustrat cu lucr\ri de Detlev Foth TIMPUL REVIST| DE CULTUR| Redac]ia [i administra]ia: B-dul Carol I nr. 3-5, Casa Conachi, IA{I Libertatea presei, cu [treangul de g`t LIVIU ANTONESEI Cultur\ [i impostur\ `n Rom=nia GABRIEL ANDREESCU Schelete `n dulap Vladimir Tism\neanu `n dialog cu Mircea Mih\ie[ Goldhagen pentru `ncep\tori Un comentariu despre cartea Vecinii a lui Jan T. Gross NORMAN G. FINKELSTEIN Profiluri `n mi[care Doi poe]i [i povestea unei dedica]ii! EMIL BRUMARU [I MIRCEA DINESCU C\r\rile pustiului Jurnal din Afganistan ADRIAN GALI}| Biciul & z\h\relul (VI) Didactice. Despre entuziasme [i… munca `n zadar GABRIELA GAVRIL 1. Nici nu mai [tiu ce s\-mi doresc mai mult atunci c`nd intru `ntr-o sal\ de curs: s\ am `n fa]\ tineri studio[i, care au urmat un liceu serios, s-au preg\tit `ndelung pentru facultate sau, mai cur`nd, min]i ceva mai odihnite, gata s\ purcead\ pe drumul filologiei. De ce spun asta? Pentru c\, aproape `n fiecare an, dup\ obi[nuitele `ndemnuri [i sfatu- ri pedagogice, necesare oric\rui `nceput, prelegerile [i urnirea unor discu]ii de seminar `nt`mpin\, inevitabil, rezisten]a extrem de puternic\ a imaginilor-cli[eu despre literatura rom=n\ [i autorii ei. E foarte greu s\-i dezbari pe studen]i de cele `nv\]ate str`mb – nu-]i s`nt de ajuns ones- titatea [i preg\tirea (c`t de temeinic\ poate fi ea p`n\ `n acel moment). ~]i trebuie o r\bdare de chirurg, o meticulo- zitate de me[te[ugar chinez [i (ceea ce nu deprinzi, din p\cate, la nici o or\ de metodic\ [i nu prea afli nici din tra- tatele de specialitate scoase pe band\ rulant\, deseori prin- tr-o tehnic\ deja consacrat\, copy – paste…) un deosebit tact pentru a-i face s\ con[tientizeze poncifele cu care au fost (mai s`nt?) dopa]i. Desigur, dac\ n-ai umor [i autoiro- nie, devii un predicator plicticos [i agasant – [i nu era penurie de a[a ceva. 2. Se cuvine a[adar s\ te g`nde[ti, `nfr`n`ndu-]i porni- rea de a face tabula rasa din ceea ce mai [tiu tinerii, c\ este periculos s\ le zdruncini `ncrederea `n toate modele- le lor de p`n\ atunci. Dac\ nu vei fi atent la aceasta, fie nu-]i vor acorda defel credit, consider`ndu-te o ciud\]enie (eventual amuzant\), un soi de C\nu]\ programat à rebours, ce se agit\ dup\ o brum\ de popularitate, fie – mult mai grav – le vei ad`nci nesiguran]a [i, `n ciuda bunelor tale inten]ii, vei contribui la `nmul]irea debuso- la]ilor, a inadapta]ilor. Mai exist\ un pericol: discursul t\u, oric`t de nuan]at, de provocator, de socratic ar fi el, poate aluneca pe nesim]ite `n manierism, `n bufonerie, cu toate consecin]ele ce decurg de-aici. N-ar trebui s\ te `nc`nte peste m\sur\ spectacolul, u[urin]a de a domina publicul, dup\ cum ar fi cazul s\ te pun\ pe g`nduri c`[tigarea prea rapid\ a discipolilor. Mi-amintesc dezam\girile provocate de presta]iile unor intelectuali `n care, p`n\ de cur`nd, credeam. Ceea ce mie mi se p\ruse c`ndva g`ndire vie s-a dovedit `ntr-un t`rziu a fi doar un rol jucat cu oarecare dezinvoltur\. Mai mult, piruetele retorice ascund de fapt ni[te „naeione[ti“ contemporani, uneori cu o orientare ideologic\ apropiat\ de cea a mentorului „Criterionului“. Autoritarismul lor insidios poart\ masca maieuticii. (continuare `n pagina 6) EDITORIAL

Upload: others

Post on 26-Jan-2020

15 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

10octombrie

2004

24 pagini,

10.000 lei

an V, nr. 70

www.timpul.ro

Num\r ilustrat cu lucr\ri de Detlev Foth

TIMPULREVIST| DE CULTUR|

Redac]ia [i administra]ia: B-dul Carol I nr. 3-5, Casa Conachi, IA{I

Libertatea presei, cu [treangul de g`tLIVIU ANTONESEI

Cultur\ [i impostur\ `n Rom=niaGABRIEL ANDREESCU

Schelete `n dulapVladimir Tism\neanu `n dialog cu Mircea Mih\ie[

Goldhagen pentru `ncep\toriUn comentariu despre cartea Vecinii a lui Jan T. GrossNORMAN G. FINKELSTEIN

Profiluri `n mi[careDoi poe]i [i povestea unei dedica]ii!EMIL BRUMARU [I MIRCEA DINESCU

C\r\rile pustiuluiJurnal din AfganistanADRIAN GALI}|

Biciul &z\h\relul (VI)Didactice. Despre entuziasme[i… munca `n zadar

GABRIELA GAVRIL

1. Nici nu mai [tiu ce s\-mi doresc mai mult atunci c`ndintru `ntr-o sal\ de curs: s\ am `n fa]\ tineri studio[i, careau urmat un liceu serios, s-au preg\tit `ndelung pentrufacultate sau, mai cur`nd, min]i ceva mai odihnite, gata s\purcead\ pe drumul filologiei. De ce spun asta? Pentru c\,aproape `n fiecare an, dup\ obi[nuitele `ndemnuri [i sfatu-ri pedagogice, necesare oric\rui `nceput, prelegerile [iurnirea unor discu]ii de seminar `nt`mpin\, inevitabil,rezisten]a extrem de puternic\ a imaginilor-cli[eu despreliteratura rom=n\ [i autorii ei. E foarte greu s\-i dezbari pestuden]i de cele `nv\]ate str`mb – nu-]i s`nt de ajuns ones-titatea [i preg\tirea (c`t de temeinic\ poate fi ea p`n\ `nacel moment). ~]i trebuie o r\bdare de chirurg, o meticulo-zitate de me[te[ugar chinez [i (ceea ce nu deprinzi, dinp\cate, la nici o or\ de metodic\ [i nu prea afli nici din tra-tatele de specialitate scoase pe band\ rulant\, deseori prin-tr-o tehnic\ deja consacrat\, copy – paste…) un deosebittact pentru a-i face s\ con[tientizeze poncifele cu care aufost (mai s`nt?) dopa]i. Desigur, dac\ n-ai umor [i autoiro-nie, devii un predicator plicticos [i agasant – [i nu erapenurie de a[a ceva.

2. Se cuvine a[adar s\ te g`nde[ti, `nfr`n`ndu-]i porni-rea de a face tabula rasa din ceea ce mai [tiu tinerii, c\este periculos s\ le zdruncini `ncrederea `n toate modele-le lor de p`n\ atunci. Dac\ nu vei fi atent la aceasta, fienu-]i vor acorda defel credit, consider`ndu-te o ciud\]enie(eventual amuzant\), un soi de C\nu]\ programat àrebours, ce se agit\ dup\ o brum\ de popularitate, fie –mult mai grav – le vei ad`nci nesiguran]a [i, `n ciudabunelor tale inten]ii, vei contribui la `nmul]irea debuso-la]ilor, a inadapta]ilor. Mai exist\ un pericol: discursult\u, oric`t de nuan]at, de provocator, de socratic ar fi el,poate aluneca pe nesim]ite `n manierism, `n bufonerie, cutoate consecin]ele ce decurg de-aici. N-ar trebui s\ te`nc`nte peste m\sur\ spectacolul, u[urin]a de a dominapublicul, dup\ cum ar fi cazul s\ te pun\ pe g`nduric`[tigarea prea rapid\ a discipolilor.

Mi-amintesc dezam\girile provocate de presta]iile unorintelectuali `n care, p`n\ de cur`nd, credeam. Ceea ce miemi se p\ruse c`ndva g`ndire vie s-a dovedit `ntr-un t`rziu afi doar un rol jucat cu oarecare dezinvoltur\. Mai mult,piruetele retorice ascund de fapt ni[te „naeione[ti“contemporani, uneori cu o orientare ideologic\ apropiat\de cea a mentorului „Criterionului“. Autoritarismul lorinsidios poart\ masca maieuticii.

(continuare `n pagina 6)

EDIT

OR

IAL

octombrie 2004

2 AgoraTIMPUL

~n num\rul 32, a.c. al Rom=niei literare,Cronicarul `[i anun]a cititorii despre primi-rea unui articol semnat de mine, iar c`nd„erau pe punctul“ de a-l publica, au desco-perit („cu spaim\“, noteaz\ Cronicarul) c\acesta fusese expediat [i Observatorului cul-tural, unde a [i ap\rut. Iat\ comentariulfinal: „Oricum, dorin]a dlui Andreescu de ase vedea `n dou\ (atîtea [tim noi) reviste `nacela[i timp ni se pare a nu fi tocmai corect\deontologic.“

Articolul invocat reprezenta o scurt\recenzie a volumului lui Victor Neumann,Neam, popor sau Na]iune?, subiectul uneisevere critici `n Rom=nia literar\ [i, `nreplic\, a dou\ r\spunsuri `n Observatorcultural. ~n context, am`ndou\ publica]iileamintite aveau „un interes“ pentru acestmaterial. Mi s-a p\rut firesc s\ trimit artico-lul Rom=niei literare. Ceea ce fidelul cititoral R.l. nu avea cum s\ afle din pasajul dinrevist\ citat era c\ redactorul-[ef primise dela mine un mesaj `nso]itor, cu explica]iilenecesare [i cu finalul urm\tor: „...V\ propun,ca urmare, articolul pe care `l g\si]i ata[at.V\ rog s\ `mi trimite]i un scurt semnal, dac\materialul trimis intereseaz\ revista, ori nu.“

Un gest elementar de polite]e era ca, laprimirea scrisorii (electronice), adresantuls\ confirme primirea. Faptul c\ i se ceruse`n mod explicit un r\spuns `l obliga pe cel`n cauz\ o dat\ `n plus. Iar faptul c\ nu eravorba despre o coresponden]\ oarecare, `ncare cineva `[i deap\n\ amintirile, ci decomunicarea dintre un autor [i o revist\,punea `nc\ o povar\ pe umerii redactorului-[ef [i ai directorului, a c\ror obliga]iemoral\ [i administrativ\ era s\ reglezeraporturile cu autorul.

Nu am primit nici un r\spuns. La fel defiresc, m-am adresat Observatorului cultu-ral, unde recenzia a fost publicat\. ~n locs\ se gîndeasc\ la lipsa de elegan]\ a celorcare reprezint\ institu]ia, `n loc s\-[i asumeconsecin]ele, Cronicarul a g\sit cu cale s\fac\ b\[c\lie persifl`nd „dorin]a mea“ de apublica `n mai multe reviste: un comenta-riu de joas\ condi]ie, cu totul arbitrar `nceea ce sugereaz\, `n aceea[i m\sur\ com-plet lipsit de umor.

Am trimis Rom=niei literare un drept lareplic\, con]in`nd cam ceea ce am scris maisus. Nu pentru c\ a[ fi fost afectat de ironianedemn\ din paginile revistei. Nu este primadat\ c`nd astfel de comentarii lipsite de civi-

litate, inclusiv `n ce m\ prive[te, au fostpublicate `n Rom=nia literar\. Eram curiostotu[i s\ v\d `n ce m\sur\ conducerea revis-tei persevereaz\ `n aceast\ atitudine. A per-severat, de vreme ce replica nu a ap\rut. Nuam primit m\car o explica]ie, oarecare, princare conducerea s\-[i motiveze pozi]ia, refu-zul de a-mi prelua replica.

Am apelat acum la aceast\ form\ des-chis\ de a m\ adresa `ntruc`t conduce]i o ins-titu]ie, un mijloc de pres\ care, prin felul s\ude func]ionare, are consecin]e asupra stiluluivie]ii publice. S`nte]i dou\ personalit\]i carea]i marcat via]a literar\. Dar superficialitateaexperien]ei dumneavoastr\ culturale a trans-format Rom=nia literar\ `ntr-un ad\post all\ut\rismului paseist, al reful\rilor retrogra-de, al „amestecului indigest de diletantism [inem\rginit\ vanitate“ (cum nota un comen-tator pe marginea recenziei f\cute c\r]ii luiNeumann `n Rom=nia literar\). Aceste atri-bute explic\ de ce m-am sim]it obligat s\adaug o recenzie dup\ cea ap\rut\ `n revistape care o conduce]i.

Problema dumneavoastr\ cea mai grav\mi se pare `ns\ defectul de atitudine. S`nte]idou\ personalit\]i care, dup\ 1989, v-a]iexprimat consecvent `mpotriva comunismu-

lui, cel tr\it [i al consecin]elor lui actuale. ~nciuda acestui fapt, perpetua]i, con[tient saunu, tarele lumii pe care, `n principiu, o repu-dia]i: lua]i `n deriziune regulile, s`nte]i inele-gan]i `n felul `n care trata]i adversarii de idei(astfel considera]i de dumneavoastr\), afi[a]isuperioritate fa]\ de semeni. Arbitrariul cucare exercita]i pozi]ia de conducere `nrevist\ `mi aminte[te de arbitrariul fosteinomenclaturi de partid: aceea[i „tehnolo-gie“, aceea[i natur\ [i `n aceea[i m\sur\resping\tor. Mi s-a vorbit despre umilin]a lacare a]i supus at`]ia oameni care au b\tut lau[a dumneavoastr\ prin lipsa unui r\spuns `nciuda apelurilor repetate, ori prin inducereaunor a[tept\ri iluzorii. Aceast\ cruzimem\runt\ trebuia s\ moar\ o dat\ cu sistemulpr\bu[it `n 1989. O perpetua]i.

Percep acum, `n impulsul meu de a m\exprima public fa]\ de noul gest lipsit de fairplay, iluzia probabil naiv\ c\ un astfel deapel v\ va trezi, `n sf`r[it. Bine ar fi s\ fiea[a: ar profita cei din jur, a]i profita, v\ asi-gur, chiar dumneavoastr\.

Bucure[ti, septembrie 2004

GABRIEL ANDREESCU

Domnului Nicolae Manolescu, director al Rom=niei literare, Domnului Alex.{tef\nescu, redactor-[ef al Rom=niei literare

ERESURI

BOGDAN SUCEAV|

Cred c\ era `n vara lui 1994. Atunciam dus la Editura Nemira o prim\ versiu-ne a volumului care avea s\ devin\ mait`rziu Imperiul generalilor t`rzii [i alteistorii. În perioada aceea am stat devorb\ de c`teva ori cu Dan Petrescu [i,`ntr-una dintre aceste conversa]ii, acestam-a `ntrebat, mai mult `n glum\ dec`t `nserios, dac\ `mi pot imagina ce se petre-ce noaptea `n blocurile neterminate dinfa]a cl\dirii Guvernului. Adev\rul e c\ur`t mai ar\tau. Pentru o vreme, imagineasiluetelor lor m-a urm\rit. Mi se p\reausinistre. Apoi am uitat de `ntrebarea cupricina, p`n\ `n vara lui 1999, c`nd ima-ginea respectiv\ a venit `mpreun\ cufoarte multe alte viziuni, ilumin\ri [irevela]ii pe care le-am folosit `n romanulVenea din timpul diez, ap\rut recent laEditura Polirom, `n colec]ia Ego. Proz\.

În ianuarie 1999, am v\zut Rom=nia latelevizor p`n\ [i la [tirile locale dinMichigan, unde rareori r\zb\tea cevadespre Europa. Locuitorii Rom=nieiretransmi[i la televizor `n mid-Michiganpurtau b`t\ [i l\mpa[ [i puteau s\ fac\,str`n[i laolalt\, un zgomot infernal. Pe vre-mea aceea locuiam `n apartamentele com-

plexului studen]esc de la Michigan StateUniversity. Faptul c\ un puhoi de minerise rev\rsa c\tre Bucure[ti pentru a nu-[tiu-c`ta oar\, chiar dac\ m\ aflam departe de]ar\, nu m\ putea l\sa indiferent. Ce spe-rau acei oameni? Ce vroiau ei? Care elogica din spatele acestor mi[c\ri demase? Cum func]iona de fapt acea lumerom=neasc\ care se manifesta astfel?Pentru o clip\, `n aprilie 1999, am g\sittonul pe care `l c\utam, atunci c`nd amscris nuvela S\ auzi forma unei tobe.Apoi, c`teva luni mai t`rziu, mi-am amin-tit [i de `ntrebarea lui Dan Petrescu [i amavut din primul moment imaginea `ntregiipove[ti care avea s\ devin\ romanul Veneadin timpul diez. Mi-am f\cut foarte multefi[e, pe care le-am salvat `ntr-un folderseparat. Pentru o vreme, proiectul a purtattitlul provizoriu Harta Bucure[tilor, pen-tru c\ `n roman apare [i o hart\: unuldintre personaje se na[te `nsemnat, iarsemnul lui e harta ora[ului Bucure[ti,`ntip\rit\ pe piele. Apoi am avut multe`ndoieli. Dup\ aceea a fost o vreme c`ndnu am [tiut cum s\ scriu acest roman.}ineam prea mult la el. Lucrul pe carevroiam s\-l spun `n aceast\ carte era multprea important, era o disec]ie a mecanis-melor lumii rom=ne[ti. Am preferat s\ maia[tept: se impunea un exerci]iu de lucidi-tate. Apoi l-am scris [i l-am rescris p`n\ aajuns `n forma de fa]\.

Perioada `ndoielilor a servit la ceva:m-am documentat. Ca s\ pot scrie aceast\comedie, am citit c`te ceva despre istoriaveacului al XV-lea, dar [i despre altemomente istorice la care am crezut c\ artrebui s\ fac trimiteri. Am urm\rit ani dezile toat\ presa rom=neasc\, c\ut`nd totfelul de semne ale diverselor maladii [iexagera]iuni c\rora noi, rom=nii, le s`ntem

purt\tori. (Asta a fost u[or de colectat.)Am str`ns o cantitate uria[\ de fi[e. Nutoate au intrat `n roman, desigur, a trebuits\ aleg. A[ fi putut scrie o enciclopedie aanomaliilor rom=ne[ti care ar fi pututcontinua pe sute de pagini. Tot atunci amaflat c\ noi, rom=nii, nu s`ntem chiar at`tde speciali: maladia de a ne investi toatesperan]ele `ntr-unul sau `ntr-altul desprecare nu [tim nimic se reg\se[te la toatepopoarele balcanice, dar [i la unele triburiafricane. Credulitatea [i sectarismul nus`nt de]inute `n exclusivitate de rom=ni.Totu[i, noi [tim s\ le combin\m `ntr-unmod foarte special, [i despre asta mi-ampropus s\ scriu.

Iat\ genul de [tire pe care-l c\utam `nperioada de documentare. {tirea aceasta erecent\, am v\zut-o `n Evenimentul zileidin 25 septembrie 2004, mult\ vremedup\ ce am terminat cartea. Fire[te, [iacest exemplu e o demn\ dovad\ a zicaleic\ via]a bate fic]iunea. S\ citim `mpreun\:Un boto[\nean afirm\ c\ a depus opl`ngere la Curtea European\ de laStrasbourg, `n care denun]\ faptul c\medicii rom=ni nu doresc s\ `l cloneze.Valeriu S. sus]ine c\ a cerut conduceriiDirec]iei de S\n\tate Public\ (DSP)Boto[ani s\ fie inclus `n programul de clo-nare mondial\, pentru c\ este profet [ipoet, relateaz\ RomNet. „Doamna Bise-ricanu Magda (juristul DSP – n.r.) mi-aspus s\ renun] la clonare c\ a murit cines-a clonat“, scrie `n ultima scrisoare b\r-batul. Ca urmare, Valeriu S. cere Cur]iiEuropene pedepsirea penal\ a medicilorsuceveni. Conducerea DSP a declarat c\pe adresa institu]iei se primesc periodicastfel de solicit\ri ciudate. De exemplu,`ntr-o alt\ cerere, o femeie a cerut docto-rilor s\ `i scoat\ extratere[trii din cap, iar

un altul s-a pl`ns c\ e b`ntuit de stafii.N-a[ vrea s\ se cread\ c\ m-a[ `ndoi deveridicitatea [tirii. De fapt, nu asta con-teaz\: s-a publicat, deci e adev\rat\, la felca [i istoria cu g\ina care a n\scut pui vii,nu mai avem ce s\ nuan]\m pe margineaei. Problema e alta: cum `n]elegem am-bientul acelui imaginar care a dat na[tereunei asemenea [tiri? Care e cel mai potri-vit model al lumii din care a izvor`t o ase-menea perl\? În fond, e minunata lume `ncare tr\im, nu-i a[a?

O astfel de idee literar\ e `ndatorat\ luiKarel ¨ apek, cel din Fabrica de absolutsau din R\zboi cu salamandrele. Am cititaceste c\r]i `n adolescen]\, [i pe atunci numi-a[ fi imaginat c\ `mi vor fi at`t de utileacum, la fel de purt\toare de inspira]ie caScrisoarea pierdut\ sau Craii de Curtea-Veche. Numeroasele referin]e la poezia luiNichita St\nescu inserate `n roman s`nt nudoar un omagiu, ci [i o necesitate: cred c\este opera poetic\ cea mai prezent\ `nimaginarul actual.

Men]ion`nd aceste idei, fiecare dintreele cu importan]a ei `n arhitectura roma-nului, nu [tiu dac\ ar fi putut rezulta alt-ceva dec`t o comedie. Mi-a[ dori caaceast\ carte s\ ne ajute s\ vedem dintr-un anume unghi lumea rom=neasc\, s\reg\sim `n multitudinea ciud\]eniilor dinjurul nostru acele simptome care, cine[tie, or fi marca autentic\ a patriei, am-prenta Rom=niei profunde. C`nd citescastfel de [tiri m\ g`ndesc c\ aceste pat-tern-uri respirau din p\m`ntul patriei `nc\de pe vremea c`nd iguanodonii rumegauidei pe Insula Ha]eg, acel str\vechi piscniciodat\ scufundabil de p\m`nt rom=-nesc. {i dac\ e a[a?

De unde a venit ideea cu timpul diez[i la ce este bun\ ea

FO

TO: D

INU

LA

Z|

R

SCRISOARE DESCHIS|

3

octombrie 2004

AgoraTIMPUL

LIVIU ANTONESEI

Dup\ cum evolueaz\ situa]ia, m\ temc\ nu peste mult\ vreme, libert\]ile de opi-nie [i de expresie vor deveni o frumoas\amintire. Dac\ nu au reu[it s\-i pun\botni]\ prin vreo lege a presei alc\tuit\ `nretortele guvernamentale, conduc\toriino[tri au descoperit diferitele virtu]i ale[treangului. Recentele situa]ii tensionatede la cotidienele „Rom=nia liber\“ [i„Evenimentul Zilei“ s`nt continuarea uneiserii de agresiuni la care presa a fostsupus\, mai ales `n ultimul an, at`t de c\treguvern [i partidul de guvern\m`nt, c`t [i degrupurile clientelare locale, care au mersadesea p`n\ la violen]a fizic\ direct\ exer-citat\ asupra jurnali[tilor care au `ncercats\-[i p\streze integritatea moral\ [i profe-sional\. Constat cu surprindere, de[i tr\ind`n Rom=nia ar trebui s\ nu mai mirenimic, c\ `n nici un caz de violen]\ asuprajurnali[tilor, dar `n niciunul!, cercet\rileorganelor abilitate prin lege nu au ajunsp`n\ la cap\t [i nici un vinovat de aseme-nea fapte nu a ajuns `n fa]a justi]iei.

Din p\cate, acestei „violen]e spontane“i s-a ad\ugat instigarea la violen]\ a unordemnitari ai statului. Acum un an, dl IoanMircea Pa[cu, ministrul Ap\r\rii Na]iona-le, a amenin]at cu moartea jurnali[tii de la„Evenimentul Zilei“, fapt sanc]ionat de`ntreaga opinie public\ rom=neasc\, nu [ide superiorii D-Sale, `n ciuda constern\riiprovocate de acest gest extrem de grav `nmediile europene [i euro-atlantice. Cum ofapt\ nepedepsit\ `ndeamn\ la recidiv\,D-Sa a recidivat! Transform`nd armata `norgan de poli]ie politic\, ministrul nostru– de fapt, al lor! – a „sc\pat“ presei aser-vite un document care afecteaz\ siguran]ana]ional\, iar ulterior, prin mijloace speci-fice poli]iei politice, a pus sub urm\rire un

jurnalist, pe domnul Cornel Ivanciuc de la„Academia Ca]avencu“, care anchetacazul, [i pe un lider al opozi]iei, dl GeorgeEnoiu de la PD. Mai mult, ministrulAp\r\rii i-a comunicat jurnalistului prinintermediul unui diplomat rom=n o ame-nin]are cum nu se poate mai direct\ [iexplicit\: „Spune-i lui Ivanciuc s\ se poto-leasc\, pentru c\ altfel o s\ dea de dracu'!“

Din p\cate, aceste evenimente nu s`ntdec`t partea vizibil\ [i cea mai spectacu-loas\ a unei strategii extinse de sufocare alibert\]ii de expresie `n cuprinsul c\reiaintr\ aservirea complet\ a posturilorpublice, cump\rarea – la propriu ori lafigurat! –, a unor institu]ii de pres\ dec\tre mogulii partidului de guvern\m`nt,[antajul cu datoriile pe care trusturile depres\ le au la bugetele de stat, h\r]uirea `njusti]ie a jurnali[tilor critici, condi]ionareaaloc\rii sumelor din „publicitatea de stat“de obedien]a politic\ [i reducerea spiritu-lui critic, f\r\ de care presa nu este pres\,ci doar un biet instrument de propagand\.De altfel, un document f\cut public, dingre[eal\ ori din prostie, de ministrulBejenariu, arat\ negru pe alb, c\ publicita-tea de stat, a ministerelor [i a companiilorna]ionale, este aprobat\ `n final de `nsu[idl Adrian N\stase, [eful guvernului [i alpartidului de guvern\m`nt.

Dac\ trecem `n zona televiziunilor pri-vate, d\m nas `n nas cu datoriile de multemii de miliarde de lei la bugetele statuluiale Pro TV-ului, statul fiind statul d-luiN\stase!, [i peste „atitudinea prietenoas\fa]\ de Uniunea PSD – PUR“ a Antenei 1,dup\ cum `nsu[i dl Voiculescu, patronulacesteia [i liderul partenerului de alian]\ alpartidului de guvern\m`nt, o declara `ndeplin\ sinceritate, ca s\ nu spun incon[-tien]\! Ce mai r\m`ne? Televiziunile debuzunar, f\r\ audien]\, [i acelea v`ndutedeja? Realitatea TV, poate? Dar aceasta `[i

va men]ine relativa independen]\ at`tavreme c`t patronul Luca e sup\rat pepatronul Voiculescu! {i, oricum, nu sepoate bate `n audien]\ cu televiziuneacelui din urm\.

Aceste fenomene nu au trezit doar`ngrijorarea noastr\, a jurnali[tilor [i aconsumatorilor de mass media, ci [i peaceea a unor institu]ii na]ionale [i inter-na]ionale care monitorizeaz\ starealibert\]ii de opinie [i de expresie din Ro-m=nia. „Agen]ia de Montorizare aPresei“ face periodic inventarul tuturoragresiunilor la adresa acestor drepturi [ilibert\]i fundamentale, „Consiliul Na]io-nal al Audiovizualului“ observa recent`nc\lcarea flagrant\ a regulei celor „treitreimi“, `n favoarea grup\rii guverna-mentale, de c\tre o mul]ime de radiouri [iteleviziuni, „Freedom House“ constat\degradarea condi]iilor de exercitare alibert\]ii presei [i a profesiei de jurnalist`n Rom=nia, `n ultimii doi ani. Eveni-mentul cel mai grav este, probabil, repre-zentat de criticile [i avertismentele dincapitolul dedicat libert\]ii presei dinrecentul Raport de ]ar\ aprobat deComisia European\. F\r\ `ndoial\, dac\motivele care au provocat acele reac]iiale Comisiei, nu vor fi eliminate,Rom=nia risc\ s\ nu mai respecte crite-riul politic al ader\rii la UE – pentru c\f\r\ pres\ liber\ nu exist\ politic\ demo-cratic\ – [i s\ rateze ori am`ne sine die`nsu[i procesul de integrare european\. ~nce m\ prive[te, s`nt de acord c\ `ntre o]ar\ f\r\ pres\ liber\ [i una f\r\ guverneste de preferat cea din urm\. Mai alesdac\ e vorba despre un asemenea guvern,cel care guverneaz\ acum Rom=nia, pen-tru care libertatea presei nu este o valoa-re suprem\ a democra]iei liberale, ci ochestie situat\ aleatoriu undeva `ntre unlux deranjant prin `n]ep\turile sale [i unmoft de care ar putea fi scutit.

Libertatea presei, cu [treangul de g`t

DIANA MOR|RA{U

La ora la care scriu aceste r`nduri,Mircea Dinescu a revenit asupra demisieidin CNSAS. Poetul r\m`ne `n Consiliu,gestul lui sem\n`nd cu un fel de „S`c, v-a]ibucurat degeaba...“, adresat inamicilor,deloc pu]ini. Andrei Ple[u, `n schimb, paredecis s\ nu renun]e la ideea demisiei.Dincolo de zvonurile r\zboinice cuprinse`n declara]iile celor implica]i `n acestscandal, dincolo de gestul demisionarilor,discutabil sau nu, `ntreaga situa]ie creat\la CNSAS `n ultima vreme este de o gra-vitate indiscutabil\. Ba, `ndr\znesc s\afirm c\ sp\larea oficial\ a lui VadimTudor de p\catele turn\toriilor anterioareeste dovada peremptorie c\ Rom=nia este`n continuare fieful fo[tilor securi[ti. Dac\stai s\ te g`nde[ti, `nainte lucrurile erauchiar mai simple. Existau Securitatea [i`nc\ vreo dou\ structuri secrete care acti-vau `n zon\, [i cam at`t. Acum situa]ia estecu mult mai stufoas\. Centrul unic deputere s-a spart `ntr-o multitudine de cer-curi de influen]\ [i presiune. C`nd r\sareun dosar secret pe pia]\ (vezi cazulB\sescu) s`nt din ce `n ce mai dificil dedetectat sursa, miza [i scopul. Desprearhivele secrete ale MApN-ului nu s-avorbit p`n\ acum. Se va vorbi de-acum`nainte, dar m\ tem c\ se va bate degeabaapa-n piu\. Implicarea Armatei, una dintrecele mai credibile institu]ii ale Statului, `njocurile de culise [i `n [antajele politicegenerate de campania electoral\ este un

alt semnal major de alarm\, legat intim depresiunile exercitate de factorul politicasupra CNSAS-ului. Pentru c\, `n fapt,toate r\sturn\rile spectaculoase, toatedosarele contraf\cute, toate absolvirileaberante [i de[\n]ate au la temei o cauz\unic\: jocurile majore, [i politice, [i eco-nomice, le ]in `n m`n\, `n continuare, fo[tisecuri[ti activi sau cei care [i azi, [i odi-nioar\, au cochetat, „delicat“ [i tainic, custructurile fostei Securit\]i.

Votul prin care o parte a CNSAS acur\]at obrazul lui Vadim Tudor a fostgenerat, [i el, de o necesitate politic\. Dece spun asta? Tudor candideaz\ lapre[edin]ie. (Ce mai noutate!) La fel ca `n2000, se [tie foarte bine ast\zi c\ acelacare va intra cu Vadim `n turul doi vac`[tiga alegerile. PSD-ul mizeaz\ pe facto-rul Vadim pentru anihilarea lui B\sescu.Adrian N\stase [i CVT se vor `ncol]i cus\bii boante, `n aceast\ campanie. Intere-sul lui N\stase este s\ joace finala mare cuVadim. ~n aceste condi]ii poate fi sigur devictorie, pentru c\ e extrem de improbabilca Alian]a DA s\ recomande electorilorvotarea extremistului. Se va `ncerca dinr\sputeri clonarea scenariului din 2000,c`nd mul]i dintre noi l-au votat pe Iliescude groaza lui Vadim. Pre[edintele Ro-m=niei Mari trebuia scos din g\leata cul\turi mai pur dec`t puristul Dan Voicu-lescu. Cel din urm\, inadmisibil\ sc\parebirocratic\!, nu are `nscris\ [tampilaSecurit\]ii pe cartea de munc\. Vadim, lar`ndu-i, nu a f\cut poli]ie politic\. Ambeleminciuni grosolane pleac\ dintr-o necesi-

tate de ordin politic. Ambele situa]ii s`ntrelevante pentru maniera implacabil\ [ipericuloas\ `n care func]ioneaz\ [i ac]io-neaz\ `n continuare `n Rom=nia structuri-le fostei Securit\]i.

CNSAS-ului i-a fost pe toate c\ile`ngr\dit\ posibilitatea de ac]iune. Accesulla dosare a fost [i este cvasi-inexistent. LaConsiliu, ajung pic\turile care scap\printre degete hr\p\re]e de fo[ti securi[ti.Fire[te, scandalul nu poate conveni parti-tului de guvern\m`nt. Dar nici nu se poateafirma c\ PSD-ul ar fi fost foarte deranjatde situa]ie. ~[i vede, imperturbabil, detreab\. Miz`nd deopotriv\ pe neputin]aefectiv\ a CNSAS-ului, dar [i pe dezinte-resul mass-media pentru subiect. C`tetalk-show-uri au fost pe tema asta? C`tearticole au ap\rut `n pres\? Pu]ine, foartepu]ine, nepermis de pu]ine, `n raport cugravitatea subiectului. Oamenii s-au plic-tisit, nu mai au chef de discu]ii steriledespre Securitate, `[i spun pesedi[tii. Dinp\cate, nu s`nt departe de adev\r. Oamenii`ns\ s-au plictisit de discu]iile sterile [if\r\ finalitate despre Securitate, despref\c\torii de poli]ie politic\. Dac\CNSAS-ul nu ar fi stat at`]ia amar de anicu m`na `ntins\ c\tre arhivele fostei secu-rit\]i, dac\ ar fi fost l\sat s\ `[i `mplineasc\rostul pentru care a fost creat, nu am maifi morm\it [i azi cu obid\ c\ securi[ti aufost, securi[ti s`nt `nc\.

Reglarea st\rii conflictuale de laCNSAS pic\, acum, `n lotul Parlamen-tului. Cel cu majoritate pesedist\, evident.Concluzia e deopotriv\ trist\ [i inutil\.

Povestiri din cripta cu dosare

S\ c`[tig\m cinstit(dar cu sprijinulJandarmeriei!)

GEORGE ONOFREI

Alegerile preziden]iale par s\ fie[i `n Rom=nia cel pu]in la fel de dis-putate ca [i `n Statele Unite aleAmericii. Cu toate c\ dezbateriletelevizate din patria noastr\ nu-snici pe departe at`t de echilibrat rea-lizate, hot\r`toare tot r\m`n. Un altlucru hot\r`tor l-ar putea constitui [ipozi]ia pe buletinul de vot. Nu [tiudac\ exist\ vreun studiu sociologicserios pe tema asta, cert este c\ treidintre candida]ii la Pre[edin]iaRom=niei s-au `mbulzit `ntr-o sf`nt\zi de duminic\ (a lunii octombrie) lau[a Biroului Electoral Central – `ntrei ini]iale: B.E.C. – pentru a-[idepune primii sacii cu semn\turi.Potrivit legii, locul pe buletinele devot este dat de ordinea în care sedepun candidaturile.

Alian]a Dreptate [i Adev\r apostat o dubi]\ `n fa]a BEC `nc\ devineri, cu trei zile `nainte cafunc]ionarii Biroului s\ bage cheia`n yal\. La c`teva ore distan]\, a sosit[i ma[ina Uniunii Na]ionale PSDplus PUR, care, `n plus, a lipit peportiere [i niscaiva afi[e cu AdrianN\stase.

Deputatul PD Ioan Onisei a spusc\ a dus ma[ina Alian]ei la BEC cutrei zile mai devreme pentru c\ „tre-buie s\ fim acolo pentru a evitaorice manoper\ abuziv\ `n ceea ceprive[te `nregistrarea candida]ilor“.Domnul Onisei [i-o fi luat toatem\surile de prevedere, numai c\ totN\stase a fost primul `nregistrat laBiroul Electoral Central. Pentru c\tr\im `n Rom=nia, Jandarmeria aalungat la timpul potrivit (s`mb\t\noaptea) ma[ina Opozi]iei, `n vremece ma[ina Puterii a mai r\mas (potri-vit secretarului executiv al PD) p`n\spre diminea]\. Nu [tim ce s-a`nt`mplat exact mai departe, certeste c\ Adrian N\stase a depussemn\turile la ora 8.30, `n vreme ceB\sescu a ajuns abia pe la 10 [ijum\tate.

Prea multe de comentat n-ar maifi. O or`nduire politic\ recunoscut\pentru faptul c\ a reu[it s\ fraudezeun referendum, despre care ProDemocra]ia spune c\ nu se poateab]ine de la a face mi[ma[uri pe liste[i `n sec]iile de votare, a pus de ast\dat\ [i Jandarmeria `n ac]iune.„Totul pentru ]ar\, totul pentruPSD“ am putea spune.

Istoria cu b\t\lia pentru locul I pebuletinul de vot are un parfum deincredibil. Nu putem s\ nu ne `n-treb\m: dac\ acum, la `nscrierea pebuletin, c`nd miza nu e a[a mare, seapeleaz\ la jandarmi, c`nd o fi luptacea mare, la scrutin, urmeaz\ mobi-lizare for]elor armate de uscat?

{{UUTT {{II ZZBBOORRRROOMMÂÂNNIIAA PPEE ÎÎNN}}EELLEESSUULL TTUUTTUURROORR

octombrie 2004

4 MemoriaTIMPUL

GABRIEL CATALAN

MIRCEA ST|NESCU

Gama de opera]iuni a DIE

Aceasta cuprindea o suit\ foarte larg\de ac]iuni sub acoperire `mpotrivaExilului românesc, care mergeau de laspionaj, subversiune, propagand\ a regi-mului [i a imaginii lui Ceau[escu, dezin-formare, furt de tehnologie, p`n\ la tero-rism, atentate, asasinate [i r\piri de per-soane. Toate aceste ac]iuni erau subsu-mate principiului ideologic al luptei`mpotriva capitalismului [i a du[manilordin exterior.

Încep`nd din 1951, c`nd serviciul despionaj extern este re`ntemeiat de c\treKGB, gama sa de opera]iuni se extindetreptat, `n func]ie de obiectivele politiceale regimului [i de conjunctura inter-na]ional\. De la `nfiin]are [i p`n\ `n1989, DIE a fost mai `nt`i sub strictulcontrol al Moscovei, iar apoi a operat `nstr`ns\ colaborare cu serviciile secretesovietice.

Prima [i singura ac]iune de amploare aspionajului comunist român a fost reali-zat\ `n anii ’60 de c\tre Mihai Caraman,ofi]er DIE care lucra sub controlul sovie-ticilor (cu grad `n KGB), care a construit ore]ea de sustragere de documente secretede la sediile NATO din Paris [i Bruxelles1.

Dup\ tipicul KGB, DIE a r\pit persoa-ne din Occident pentru a le aduce `n ]ar\,cu scopul de a le ancheta, judeca [i con-damna. Un exemplu este Ovidiu Beldea-nu, r\pit pe 31 august 1958 din Berlinuloccidental, unul din cei care `n 1955 auatacat Lega]ia Român\ din Berna, cu sco-pul de a denun]a activitatea acesteia caagentur\ de spionaj sovietic\. Ac]iunii deatunci Securitatea i-a r\spuns prin `ntoc-mirea unor liste de exila]i români conside-ra]i periculo[i, care urmau s\ fie anihila]i2.În unele cazuri, Securitatea racola cainformatori persoanele r\pite. Astfel, avo-catul Traian Puiu, fost lider legionar, afost r\pit din Viena pe 20 ianuarie 1959 [iulterior a fost numit [ef al ComitetuluiRomân de Repatriere, organ care masca ovast\ opera]iune de recuperare a elemene-lor na]ionaliste, de dezinformare [i de dez-binare a exilului românesc, inclusiv prinpublica]iile specializate din ]ar\ („GlasulPatriei“ sau „Tribuna României“) [i dinOccident („B.I.R.E.“, „Stindardul“ [.a.)3.

O alt\ practic\ a DIE a fost atentatul,realizat fie direct de ofi]erii s\i, fie prinintermediari: trafican]i de droguri, crimi-nali pl\ti]i sau terori[ti. Ilustrative s`nt„cazurile“ Monic\i Lovinescu, care `n1977 a fost b\tut\ `ngrozitor cu scopul dea nu mai putea vorbi la Radio EuropaLiber\, [i ale lui Paul Goma, {erbanOrescu (ziarist la Radio Europa Liber\) [iNicolae Penescu (personalitate a exilului),care `n 1981 au primit colete cu bombecamuflate `n c\r]i. În acela[i an, DIE a`ncercat r\pirea fiului lui Goma, iar `nanul urm\tor scriitorul a fost ]inta uneitentative de otr\vire. La r`ndul s\u, scrii-torul Virgil T\nase a fost ]inta unei tenta-tive de r\pire, `ns\ ofi]erul Matei PavelHaiducu (Hirsch), `ns\rcinat cu acestemisiuni, s-a predat DST-ului francez. Unalt caz a fost cel al lui Emil Georgescu,redactor la Radio Europa Liber\, asuprac\ruia au avut loc dou\ atentate: mai `nt`ia fost accidentat de o ma[in\, apoi a fost`njunghiat4.

Ca m\sur\ de anihilare folosit\ de DIE,s-a `ncercat `n permanen]\ discreditarea,compromiterea [i [antajarea opozan]iloranticomuni[ti. Cei trei directori ai Sec]ieiRomâne a Radio Europa Liber\, NoëlBernard, Mihai Cism\rescu [i VladGeorgescu au murit `n 1981, 1983 [i, res-pectiv, `n 1988 `n urma unei forme de can-cer galopant, datorat\, dup\ toate probabi-

lit\]ile, iradierii lor de c\tre agen]ii DIE.Toate opera]iunile privind postul de RadioEuropa Liber\ s-au desf\[urat sub numelede cod „Eterul“, iar seria de atentate a fostorganizat\ [i executat\ de cunoscutul tero-rist interna]ional Ilici Ramirez Sanchez(alias Carlos, {acalul), care a fost instruitla Bucure[ti de c\tre [eful DIE, generalulNicolae Ple[i]\5.

DIE colabora str`ns cu serviciile desecuritate ale unor state [i organiza]iirecunoscute pe plan interna]ional c\ pro-moveaz\ [i practic\ terorismul: Libia,Siria, Irak sau Organiza]ia pentru Eli-berarea Palestinei. România antrena tru-pele speciale ale acestor state [i organi-za]ii, le furniza informa]ii secrete [i levindea `n secret tehnologie militar\furat\ de DIE din Occident. De aseme-nea, România fabrica [i le livra armebacteriologice [i chimice. Politica desubminare a Occidentului era `nso]it\ deopera]iunile care vizau ob]inerea devalut\ forte prin orice mijloace, DIEimplic`ndu-se al\turi de serviciile despionaj ale Bulgariei [i Cubei `n traficulde droguri [i de armament6.

Un alt sector al activit\]ii DIE `nOccident era furtul de tehnologie, dome-niu `n care erau folosi]i cu prec\dereofi]erii acoperi]i din misiunile diplomati-ce, reprezentan]ele economice [i comer-ciale ale României `n str\in\tate, `ntre-prinderile [i firmele mixte româno-occi-dentale, institutele de cercetare [i firmelespecializate ale Securit\]ii („Terra“,„Crescent“, „Dun\rea“ etc.)7.

Propaganda `n favoarea regimului [i acuplului Ceau[escu era f\cut\ prin organi-zarea cu minu]iozitate a vizitelor oficiale`n str\in\tate, [i `n special `n Occident,prin cump\rarea la pre]uri exorbitante aspa]iilor publicitare [i a articolelor elo-gioase din presa str\in\, precum [i a titlu-rilor [tiin]ifice [i academice. Un colabora-tor al regimului a fost Iosif ConstantinDr\gan, om de afaceri italian de origineromân\, care lucra `n str`ns\ leg\tur\ cureziden]a DIE de la Milano. Dezinfor-marea avea un rol esen]ial `n fabricareaimaginii de independen]\ a regimuluiCeau[escu fa]\ de Moscova, pentru pro-movarea intereselor ideologice [i econo-mice ale regimului [i deturnarea aten]ieiopiniei publice occidentale de la situa]iaintern\ dezastruoas\, represiunea intern\,distrugerea civiliza]iei rurale [i a centruluiistoric al Bucure[tiului8.

În politica de propagand\, subversiuneideologic\, dezinformare [i influen]are aExilului, un rol de frunte l-a jucat ierarhiaBisericii Ortodoxe Române. Dintre ceicare erau trimi[i `n Occident de c\tre DIE,cei mai cunoscu]i s`nt Valeriu (Bartolo-meu) Anania (`n prezent arhiepiscop alClujului), Nicolae Corneanu (`n prezentmitropolit al Banatului) – care [i-a recu-noscut colaborarea cu Securitatea –,Antonie Pl\m\deal\ (`n prezent mitropolital Ardealului), Nifon Mih\i]\ (`n prezentepiscop al Sloboziei [i C\l\ra[ilor), Vic-torin Ursache, ierarh al BOR `n SUA [iCanada `ntre 1966 [i 2001 [i arhiepiscopulTeofil Ionescu din Paris. Însu[i actualulPatriarh, Teoctist Ar\pa[u, `nc\ de pe vre-mea c`nd era episcop al Aradului (1962-1973), avea `ntre atribu]iile sale [i `ndru-marea vie]ii românilor ortodoc[i dinStatele Unite [i Canada. De altfel, `n mar-tie-aprilie 1963, Sf`ntul Sinod [i Con-gresul Episcopiei Ortodoxe Române dinAmerica `l numiser\ arhiepiscop de De-troit [i conduc\tor al Episcopiei Românedin SUA, dar autorit\]ile americane nui-au acordat viza, cunosc`nd rela]iile salecu spionajul comunist9.

O opera]iune extrem de cinic\, practi-cat\ pe scar\ larg\ `n anii '80, a fost v`nza-rea etnicilor evrei [i germani. Scopul ope-ra]iunii era dizlocarea comunit\]ilor etniceneromâne[ti, ob]inerea de valut\ forte [i

crearea aparen]ei respect\rii dreptului laemigrare. Anual plecau din ]ar\, `n medie,2 200-2 300 de persoane, pre]ul la careace[ti cet\]eni români erau v`ndu]i variindde la 2 000 p`n\ la 50 000 de dolari ame-ricani, `n func]ie de educa]ie, profesie [ilocul de munc\. În cazuri speciale – per-soane aflate `n func]ii de conducere sau `n`nchisoare – pre]ul atingea suma de250 000 de dolari americani. În total, aufost r\scump\ra]i de statul Israel aproxi-mativ 200 000 de cet\]eni români de ori-gine evreiasc\. În perioada 1973-1978,prin DIE, regimul Ceau[escu a v`ndutanual 22 000-23 000 de evrei, germani dar[i români, sumele rezultate – estimate`ntre 80 [i 90 milioane de dolari pe an –fiind depuse `ntr-un cont special al luiCeau[escu10.

Un decret secret din iunie 1973consfin]ea transformarea DIE `ntr-un ins-trument personal al lui Ceau[escu. DIEera scoas\ de sub autoritatea formal\ aConsiliului de Conducere al MI [i de subjurisdic]ia Comitetului PCR din MI [i aSec]iei Militare a CC al PCR, c\p\t`ndindependen]\ administrativ\, logistic\,financiar\, precum [i `n privin]a controlu-lui de partid [i a politicii de cadre. De ase-menea, pentru men]inerea [i cre[terealoialit\]ii fa]\ de Ceau[escu, salariile eraum\rite cu 25 % fa]\ de ale celorlal]i anga-ja]i ai Securit\]ii, angaja]ii DIE benefi-ciind de tot soiul de salarii suplimentare,prime, sporuri [i alte privilegii. Efectivele,organigrama, sediile [i conducerea eraucomplet acoperite, DIE put`nd emite do-cumente de identitate – inclusiv carnetede membri de partid [i de sindicat – cunume [i locuri de munc\ fictive11. Struc-tura, cadrele, sarcinile [i activit\]ile debaz\ au r\mas neschimbate, `n ciudamodific\rilor de denumire [i a persoanelordin conducere. Astfel, `ntre martie [i iulie1945 spionajul a fost condus de NicolaeSt\nescu; `ntre iulie 1945 [i ianuarie 1947de c\tre Lucian Stupineanu; `ntre ianuarie1947 [i 1954 de Serghei Nicolau (Niko-nov); `ntre 1954 [i 1955 de Vasile V`lcu;`ntre 1955 [i 1959 de Mihai Gavriliuc;`ntre 1959 [i 1978 de Nicolae Doicaru; `n1978 de Alexandru D\nescu [i AlexandruT\unescu; `ntre 1978 [i 1980 de RomusDima; `ntre 1980 [i 1984 de NicolaePle[i]\; `ntre 1984 [i 1990 de AristotelStamatoiu; `ntre 1990 [i 1992 de MihaiCaraman; [i `ntre 1992 [i 1997 de IoanTalpe[12.

Venirea la putere a lui Ceau[escu `n1965 nu a afectat imediat structura [imodul de operare al Securit\]ii. Treptat, el[i-a impus obiectivele prioritare, `ntre carese afla propaganda intern\ [i extern\ cen-trat\ pe cultul personalit\]ii sale [i alElenei Ceau[escu. Din martie 1980, so]ialui Ceau[escu devine prim-vicepre[edinteal guvernului, fiind `n fapt num\rul doi `nierarhia de partid [i de stat. Schimb\rileideologice [i politice cele mai importante`n aceast\ evolu]ie au fost „tezele diniulie“ 1971, care au declan[at o nou\ per-ioad\ de represiune a libert\]ii de expresie[i de g`ndire [i cumularea de c\tre Ceau-[escu a celor mai `nalte func]ii de partid [ide stat (secretar general PCR, pre[edinteal RSR [i comandant suprem al for]elorarmate), `ncep`nd cu 1974.

Dup\ defec]iunea lui Pacepa, tem`ndu-se de un complot, Ceau[escu a ac]ionatpentru controlarea strict\ a aparatuluiSecurit\]ii, schimb`ndu-i pe to]i cei care ise p\reau suspec]i, nesiguri sau nu afi[auo suficient\ obedien]\. Manevra nu i-a`nt\rit controlul asupra Organelor, ci aavut efectul contrar, acestea debaras`ndu-se de el cu prima ocazie. Imediat dup\fuga lui Ceau[escu, din 22 decembrie1989, [i capturarea sa, Securitatea a `nsce-nat – `n colaborare cu Armata [i Mili]ia, [iprobabil sub directa coordonare a servicii-lor secrete sovietice – diversiunea „tero-

ri[tilor“, prin care a asigurat preluareaputerii de c\tre e[alonul secund al nomen-claturii [i p\strarea controlului asuprasociet\]ii române[ti.

1 Pierre Accoce [i Daniel Pouget, Re]eauaCaraman. Cei 13 români care au zguduit NATO,Bucure[ti, Editura Compania, 1999; Thierry Wolton,K.G.B. `n Fran]a, Bucure[ti, Humanitas, 1991, pp.119-136.

2 Ovidiu Beldeanu, Memorial anticomunist din`nchisoare, Editura Jurnalul literar, Bucure[ti, 1999;Dorin Dobrincu, Ocuparea lega]iei RPR din Berna [ipropaganda comunist\ (februarie 1955), `n „AnaleleSighet“ 8, pp. 963-976; S. Olaru, Cei cinci care ausperiat Estul. Atacul asupra Lega]iei RPR de laBerna (februarie 1955), Ia[i, Editura Polirom, 2003.

3 I.M. Pacepa, Cartea neagr\ a Securit\]ii. Via]amea al\turi de Gheorghiu-Dej, vol. 2, pp. 81 [i 161;P. Accoce [i D. Pouget, op. cit., pp. 136 [i 146.

4 Monica Lovinescu, Unde scurte, vol. I-VI,Bucure[ti, Editura Humanitas, 1990-1996, passim;La apa Vavilonului. 1960-1980, vol. 2, Bucure[ti,Editura Humanitas, 2001, passim; [i Jurnal. 1981-1984, edi]ia a II-a, Bucure[ti, Editura Humanitas,2003, passim; P. Goma, Soldatul c`inelui, Bucure[ti,Editura Humanitas, 1991; T. Wolton, op. cit., pp.296-297; I.M. Pacepa, Red Horizons. Cronicles of aCommunist Spy Chief, ed. a II-a, Washington DC,Regnery Gateway, 1987, pp. 6, 154, 162-164, 191,413-416; [i Cartea neagr\ a Securit\]ii. L-am tr\datpe Ceau[escu, vol. 3, 1999, pp. 142-143 [i 183-184.

5 I.M. Pacepa, Cartea neagr\ a Securit\]ii, vol. 3,pp. 142-143, 185-186 [i Red Horizons, pp. 35, 162-164, 402-416; Nestor Rate[, Episoade violente dinistoria Europei Libere, `n „22“, nr. 672, 21-27 ianua-rie 2003.

6 I.M. Pacepa, Cartea neagr\ a Securit\]ii, vol. 3,pp. 54-57, 125-132, 185-186 [i Red Horizons, pp.15-17, 19-20, 24-25, 31-32, 36, 89-91, 96, 101-103,109-112, 123-124, 165-167, 177, 300-302, 377; C.Andrew [i O. Gordievsky, op. cit., pp. 385-386.

7 I.M. Pacepa, Cartea neagr\ a Securit\]ii, vol. 2,pp. 55-83; vol. 3, pp. 20-48 [i 185-186.

8 I.M. Pacepa, Cartea neagr\ a Securit\]ii, vol. 3,pp. 94-110; Vlad Georgescu, Politic\ [i istorie.Cazul comuni[tilor români, Bucure[ti, EdituraHumanitas, 1991.

9 P. Goma, Jurnal american (1978), `n Alte jur-nale, Cluj, Editura Dacia, 1998, pp. 5-45; I.M.Pacepa, Horizons rouges, pp. 215-216; Jean Miloe,La riposte aux attaques du Gouvernement Roumaincontre l’Eglise Roumaine de Paris, Paris, f.ed.,1976; Gabriel Catalan, Însc\unarea PatriarhuluiJustinian, `n „Analele Sighet“, vol. 6, Anul 1948 –institu]ionalizarea comunismului, Bucure[ti,Funda]ia Academia Civic\, pp. 706-711, Alegerea [icariera unor arhierei, `n „Mesagerul Sf`ntuluiAnton“ nr. 47, iulie-august 2001, pp. 23-26 [i sub tit-lul Alegerea [i cariera unor arhierei ortodoc[i `nRomânia comunist\, `n „Dorul“, Danemarca, nr. 164,octombrie 2003, pp. 35-38 [i Rebeliunea legionar\,pogromul antievreiesc, clerul ortodox [i Securitatea,`n „Dorul“, nr. 165, noiembrie 2003, pp. 36-39;Sylvaine Guinle-Lorinet, Bisericile din România `nanii ’50, v\zute de la Vatican, `n „Mesagerul Sf`ntu-lui Anton“, nr. 46, mai-iunie 2001, pp. 22-25, trad.de M. St\nescu, note de G. Catalan [i `n „Memoria“,nr. 1 (34), 2001, pp. 62-69.

10 I.M. Pacepa, Cartea neagr\ a Securit\]ii, vol.3, pp. 53-54 [i 154.

11 Ibidem, pp. 75-81. 12 D. Deletant, op. cit., p. 349; vezi situl SIE din

2001 la adresa www.dci.ro [i cel din 2002-2004 laadresa www.sie.ro.

Scurt\ istorie a securit\]ii (IV)

Agora

octombrie 2004

TIMPUL 5

RADU PAVEL GHEO

Pentru un popor frustrat de permanen-tele compara]ii cu alte neamuri, `n ultimiicincisprezece ani multe s-au schimbat `nprivin]a imaginii pe care o au rom=niidespre ei `n[i[i. Odinioar\, cu mult tupeu,ne comparam cu francezii sau englezii orim\car cu italienii, iar azi, dup\ ce-am v\-zut lumea cu propriul lung al nasului, nemul]umesc compara]iile cu cehii, ungurii,ba chiar [i cu bulgarii, altfel calul nostrubalcanic de b\taie. Cu alte cuvinte, am sc\-zut u[urel `n proprii no[tri ochi – lucru`ntruc`tva benefic `n cazul unei popula]iiservite zeci de ani cu o hipertrofiere aegoului na]ional, fiindc\ ne mai apropie derealitate [i ne permite s\ sc\p\m de c`tevacomplexe de superioritate d\un\toare.

Orgolii [i semianalfabetism

Multe s-au schimbat, cum ziceam, `nprivin]a imaginii rom=nilor despre ei`n[i[i, dar exist\ cli[ee `ncremenite `nschem\, perpetuate f\r\ justificare (bachiar ocolind obstinat riscul evalu\rii cri-tice) la fel de absurd ca [i `ncrederea `nbiserica neamului (care biseric\ a neamu-lui?) sau `n armat\ (a c\rei ultim\ victorielimpede a[ plasa-o pe la 1878): `ncrederea`n calitatea `nv\]\m`ntului rom=nesc [i `ninteligen]a superioar\ a rom=nilor maibine sau mai prost educa]i. Ve[nica marot\– liceenii premia]i la diversele olimpiadeinterna]ionale de [tiin]e sau arte – repre-zint\ peticele cusute pe orgoliul nostrug\urit ca un sac.

Presimt c-o s\ ne treac\ `n cur`nd, iarde[teptarea va fi amar\. Din p\cate, va fi [iprea t`rziu ca s\ mai schimbi radical ogenera]ie. {i n-o s\ teoretizez acum preamult pe tema degrad\rii mediului intelec-tual [i a calit\]ii educa]iei de la noi, ci o s\`ncerc s\ fac ni[te calcule [i s\ dau c`tevaexemple concrete.

Am r\mas cu ideea c\ alfabetizarea`ntregii popula]ii, [coala general\ [i apoiliceul obligatoriu ne-au asigurat un nivelde cuno[tin]e superior altor cet\]eni, dinalte ]\ri, [i c\ respectivele cuno[tin]e s`ntnu doar nenum\rate, ci [i foarte utile. E oform\ de salvare a m`ndriei na]ionale, daruna riscant\, fiindc\ procesul educativ`nceput `n comunism [i care continu\ glo-rios de jalnic [i azi ar putea fi numit celmai bine furatul propriei c\ciuli. Meda-lia]ii la olimpiade s`nt excep]iile (care, dealtfel, adesea pleac\ din Rom=nia `nainteca statul sau societatea s\ apuce s\ se folo-seasc\ de inteligen]a lor, ba chiar succesulle permite s\ plece de aici). ~n spateleacestor excep]ii merituoase – care adesease zbat tocmai pentru a sc\pa din sistem,nu pentru a-l gira – se ascunde adev\ratulchip al educa]iei rom=ne[ti. ~ntr-un singurcuv`nt, chiar dac\ mai lung, i-a[ zicesemianalfabetism.

Rom=nia devine, `ncet-`ncet, o ]ar\ desemianalfabe]i cu diplome de licen]\.Cinste rarelor excep]ii, le ]in pumnii [isper (spre binele cuiva, de[i nu [tiu, z\u, alcui) s\ nu emigreze chiar to]i. Fiindc\ a[aa `nceput totul: o dat\ cu emigrarea ma-siv\ a tinerilor cu studii superioare [i culansarea pe band\ a diplomelor obligato-rii. O s\ vedem cum...

Un fel de reu[it\ a societ\]iipostrevolu]ionare

Dup\ speran]ele de dup\ Revolu]ia dinDecembrie – multe dintre ele pierite pedrum – au urmat e[ecuri peste e[ecuri,care au fragmentat [i dezorientat societa-tea rom=neasc\. ~n acest context, uite c\am g\sit totu[i un domeniu `n care destuicet\]eni au reu[it s\ descopere o cale dereu[it\ personal\, iar realiz\rile – dac\ leputem spune a[a – au fost remarcabile. Evorba de emigra]ie. La emigran]i amdep\[it cu succes norma la care ne-am fia[teptat `n timpul euforicei luni ianuarie alui 1990. Dar propor]iile [i impactul ei, `nabsen]a unor cifre clare, s`nt greu de esti-mat chiar [i pe termen scurt. O s\ `ncercdoar c`teva aproxim\ri.

G`ndi]i-v\ c\ `n 1989 popula]iaRom=niei era de 25 de milioane. Ast\zi ede 21 de milioane. Bine`n]eles c\ `ntretimp, din pricina sc\derii nivelului de trai(dar [i a altor cauze), natalitatea a sc\zutzdrav\n, iar mortalitatea a crescut an de anca F\t-Frumos, dar asta e doar o parte aexplica]iei. Cealalt\ parte e mai trist\,fiindc\ nu mai ]ine de firea lucrurilor, cana[terea [i moartea, ci de acea „reu[it\“proprie societ\]ii noastre postrevolu]iona-re: emigra]ia. Din cele patru milioanelips\, o bun\ parte s`nt cei care au trecutdefinitiv grani]a. Din p\cate, nimeni nu aavut chef s\ fac\ statistici [i clasific\ri pecategorii sociale, ca s\ vad\ dimensiunilereale ale dezastrului.

Exist\ o categorie de absolven]i defacultate (de toate specialit\]ile) care audat admitere dup\ tipicul de dinainte de1989 [i c`]iva ani dup\ 1989, pe un num\rde locuri limitat, cu concuren]\ mare [if\r\ posibilitatea de a opta pentru locuri cutax\ sau de a alerga la o facultate particu-lar\, oricare o fi ea, numai student s\ tefac\. ~n marea lor majoritate, erau in[ibine preg\ti]i, poate trecu]i printr-un liceumai lejer (c\ci cele dou\sprezece claseerau obligatorii), dar cu o concuren]\ dur\la admiterea `n facultate [i un sistem soli-citant `n timpul studen]iei. O parte dintreei au acum 50-60 de ani [i se vor retragecur`nd sau s-au retras deja. Ceilal]i, careau sub 50, aveau `n 1989 sub 35 de ani(chiar 20-25) [i au fost buni imigran]ipoten]iali.

C`]i absolven]i de facultate d\dea regi-mul comunist pe an, `n condi]iile `n careexistau doar cinci centre universitare mari[i late? O sut\ de mii? S\ zicem. Din 1980p`n\ `n 1990 (ca s\ lu\m un interval me-dian) s-ar str`nge cam un milion de oame-ni care ast\zi au `ntre 28-30 [i 38-40 deani. S`nt exact genera]ia de schimb, iarprintre ei puteau fi g\si]i tinerii dinamici,capabili, plini de speran]e, cei care ar fiputut schimba Rom=nia. Zic „ar fi putut“fiindc\ acum revin la cele patru milioanede cet\]eni disp\ru]i din statistici. Cam c`]idintre ei crede]i c\ vor fi emigrat `ntretimp? Eu cred c\, probabil, cel pu]in dou\milioane (de[i b\nuiesc c\ s-ar putea ajun-ge chiar la trei). Iar cum emigran]ii cel maiu[or de acceptat de o ]ar\ str\in\ (`n princi-pal Canada) s`nt cei cu studii superioare,n-ar fi interesant de [tiut c`]i din acelmilion de absolven]i despre care vorbeamau ajuns peste hotare? M\ tem c\ tot unmilion. Iar mul]i dintre ei s`nt exact acea„genera]ie de schimb“. {i nu exagerez:personal, am mai mul]i prieteni (dincopil\rie, liceu, facultate etc.) pleca]i `nCanada, Germania sau S.U.A. dec`t priete-ni r\ma[i aici. Am mai avut ocazia s\ daupeste un caz concret, o clas\ de dinainte de1989 de la un liceu de elit\ ie[ean, undeto]i cei treizeci [i ceva de absolven]i auintrat la facultate, iar la ora actual\ pestetrei sferturi s`nt cet\]eni ai altor ]\ri.

~mi pare r\u c\ – nu din vina mea – lip-sesc statisticile limpezi, complete [i rele-

vante, dar concluzia o poate trage oricinese uit\ `n jur: in[i de valoare, care nu sepot `ncadra `n sistemul nostru, nu au pile,nu se pot `mp\ca deloc cu un salariu demizerie [i nici cu obliga]ia de a pupa unfund de [ef, pleac\. Pleac\ pe rupte. Iargolul e `nlocuit, inevitabil, cu ce-a r\mas:profesori slabi sau at`t de prost pl\ti]i,`nc`t ajung s\ se g`ndeasc\ la plata`ntre]inerii ca la o sabie a lui Damocles([i-atunci adio concentrare la ore), cadreuniversitare lipsite de sclipire, `mb\tr`nite[i `n\crite, a[tept`nd s\ moar\ titularulcatedrei ca s\ se bat\ pe locul lui, studen]iobosi]i [i `ndep\rta]i de ideea de perfor-man]\ prin studiu. Alteori golul respectivnu e `nlocuit cu nimic, ca `n cazul cer-cet\rii [tiin]ifice rom`ne[ti, care a ajuns caun fel de banc cu expedi]ia pe Marte aalbanezilor (iertare pentru etnostereotip!).

Ce am fost [i ce-am r\mas

Rezultatele fenomenului se v\d: tre-buie s\ men]inem sistemul `n via]\ (defapt, `n com\ asistat\), a[a c\ mergem`nainte. Diploma `nlocuie[te competen]a –ieri la nivel de liceu, azi [i la nivel univer-sitar sau postuniversitar. Cred c\ avem celmai mare procentaj de bacalaurea]i anal-fabe]i (nu exagerez – am fost cinci aniprofesor de liceu [i am v\zut cum staulucrurile). Avem apoi o mas\ gigantic\ deabsolven]i de facultate semianalfabe]i, iarace[tia nici m\car nu mai au nevoie depile ca s\ ocupe locuri pe care nu ledore[te nimeni. Ulterior, semianalfabetulajuns educator, cadru universitar sau pro-fesor doctor preg\te[te [i perpetueaz\analfabetismul.

S`nt convins c\ dac\ `n ParlamentulRom=niei s-ar da un test simplu, de orto-grafie, rezultatele ne-ar coco[a de r`s. Vezilimbi greoaie, obi[nuite s\ urle la [oferi,cum se chinuie s\ pronun]e cuvinte grele,gen acquis sau constitu]ional, care oricumnu le spun nimic. La televizor v\d avoca]ide prestigiu, adic\ in[i a c\ror calitate artrebui s\ fie talentul oratoric – [i nu oriceavoca]i, ci dintre cei angaja]i `n procesecelebre, cu onorarii grase –, cum fac deza-corduri grosolane, de genul „Clien]ii m\[tie...“, [i nu s`nt `n stare s\ lege dou\ frazemai lungi de cinci cuvinte, dar dau intensdin m`n\. Emit des c`te un „\\\“ lung [i`ncep s\-[i debiteze agramatismele cuputernicul cuv`nt „deci“. Profesori derom=n\ scriu cu mai multe gre[eli delimb\ dec`t un gimnazist din perioadainterbelic\. Plagiatul a devenit regula debaz\ a crea]iei.

Solu]ia? Simplu: ne doare la basc\.Sc\dem standardele. Reducem nivelul pre-ten]iilor. O not\ de 10 rom=neasc\ s\ fieechivalentul unui 5-6 onorabil. O not\ de 5ia toat\ lumea, altfel r\m`n [colile f\r\elevi, facult\]ile f\r\ studen]i [i profesoriif\r\ norme. Faptul c\ trei sferturi din absol-ven]ii de liceu ob]in [i diploma de bacalau-reat nu e suspect, ci l\udabil. Noi s`ntem...pardon, suntem de[tep]i. Noi facem faculta-te oricum, mai ales dac\ tr\im la ora[, c\-imai mare ru[inea s\ nu zic\ mama c\ e[tistudent undeva. Iar dac\ am intrat, trebuies\ [i termin\m. Cu tax\, f\r\ tax\... Abiac`nd ie[im `n lume, vedem c\ excelen]arom=neasc\ de azi abia dac\ atinge medio-critatea american\. Iar atunci c`nd e real\,excelen]a rom=neasc\ devine `n scurt timpchiar american\, cu permis de rezident [iapoi cu cet\]enie `n toat\ regula.

E drept, degradarea abia a `nceput. Seva sim]i puternic de tot abia peste vreozece ani, c`nd masa de absolven]i de azirisc\ s\ se transforme `ntr-o mas\ de[omeri titra]i. Iar vina nu-i nici a profeso-rilor, nici a elevilor, ci a unui sistem ano-mic, care a stimulat plecarea masiv\ atinerilor de valoare, cre`nd un vid de inte-ligen]\ creativ\, [i a `ncurajat impostura.

Dar nu po]i s\-i condamni pe mediocriidin garda veche fiindc\ vor s\ se `ncon-joare de mediocri noi, semenii lor, fra]iilor. Oricum, medalia]i la olimpiadeleinterna]ionale tot o s\ avem [i m`ine. Iarpoim`ine or s\ fie `n Canada.

***Nu-mi st\ `n caracter s\ fiu o Cassandr\

at`t de tragic\. {i-i p\cat s\ pleca]i de pearticol cu fruntea `ncruntat\. A[a c\, dac\tot am pomenit de teste, v\ propun – ca peultimele pagini ale tabloidelor – un mic

Test de inteligen]\ [i tupeu:

I) Ortografie

Cum se scrie corect?1) a) M`nca-tu-]i-ai bor[u’? b)

M`ncatu-]i-ai bor[u’? c) M`nca-tu-]i-aibor-[u’?

2) a) suntem b) s`ntem c) s=ntem3) a) popolar b) poporal c) poponar4) a) Rom=nia e o ]ar\ frumoas\. b)

Rom=nia? E, o ]ar\! Frumoas\?! c)Rom=nia e o ]ar\, frumoaso!

5) a) Progresele care le-am f\cut b)Progresele pe care le-am f\cut c)Progresele cui te-a f\cut

II) Cuno[tin]e generale

~ncercui]i r\spunsul corect:1) Nivelul de trai din Rom=nia ultimi-

lor cincisprezece ania) a crescut b) a sc\zut c) a) [i b)2) Emigran]ii din Rom=nia s`nt `n

marea lor majoritatea) dezam\gi]i b) b\rba]i [i femei c)

tr\d\tori 3) Dac\ ave]i 1.000.000 lei [i

cump\ra]i o p`ine cu 15.000, un salam cu300.000 [i o carte cu 150.000, c`]i bani v\mai r\m`n?

a) nu cump\r c\r]i b) prea pu]ini c) da’ce te intereseaz\?

4) ~n mod tradi]ional, credin]arom=nilor este cea

a) cre[tin ortodox\ b) gre[it\ c) `n[ansa la Loto

5) Corectitudinea este o calitatea) `ndoielnic\ b) ne`ndoielnic\ c) la

al]ii

III) Cuno[tin]e despre ]ar\

1) Rom=nia este o ]ar\a) european\ b) balcanic\ c) Serios?2) Teritoriul Insulei {erpilor apar]inea) Rom=niei b) Ucrainei c) Insulei

{erpilor3) Regimul comunist din Rom=nia a

durata) 42 de ani b) 57 de ani c) r\spuns

clasificat4) Rom=nia [i Ciadul au `n comuna) nivelul de trai b) drapelul c) demo-

cra]ia parlamentar\5) Conform statisticilor, obiectivele

turistice ale ]\rii promovate cel mai insis-tent de rom=ni s`nt

a) femeile b) femeile c) femeile, da’ ce]ar\ de proxene]i!

~n func]ie de r\spunsurile date, pute]ialege:

– majoritatea r\spunsurilor a): maialege]i o dat\

– majoritatea r\spunsurilor b): emigra]i(v\ recomand Canada)

– majoritatea r\spunsurilor c): candi-da]i pentru o func]ie politic\ sau intra]i `navocatur\ (indiferent).

V\ urez succes [i sper s\ v\ vede]i c`tmai cur`nd pe pozi]ia meritat\! {i, dac\ os\ ajung vreodat\ la str`mtoare, v\ rog s\nu m\ uita]i.

Al dumneavoastr\, etc.

Vidul de inteligen]\

Cronici din tranzi]ieTIMPUL6

octombrie 2004

GABRIEL ANDREESCU

Autorul c\r]ii Retori, simulacre, impos-turi. Cultur\ [i ideologii `n Rom=nia a fostdeja subiectul unor observa]ii critice.{tefan Agopian s-a referit `n AcademiaCa]avencu nr. 20, a.c. la un citat din Omulrecent luat din context [i interpretat gre[itde c\tre Ciprian {iulea `n articolul s\u dinAdev\rul literar [i artistic, 20 iulie a.c.Agopian completeaz\ ce era necesar s\ fiecunoscut de c\tre cititor [i demonstreaz\,f\r\ dubii, eroarea lui {iulea. ~n final,{tefan Agopian trage urm\toarea conclu-zie: „… pentru mine, Ciprian {iulea s-adescalificat ca intelectual. Nu am nimic cuomul {iulea, deoarece pot `n]elege mizeriamoral\, ura, invidia care `i macin\ pemul]i dintre noi“.

~n num\rul urm\tor al Adev\rului lite-rar [i artistic, Ciprian {iulea a r\spunsaccept`nd numai pe jum\tate viciul dejudecat\ care i se imputa.

Regret cuvintele lui {tefan Agopian,c\ci t`n\rul {iulea merita alt tratament dinpartea domniei sale. Era oare greu deacceptat ca {iulea s\ fi trecut `n vitez\ prinacele pagini ale Omului recent [i s\ le ficitat f\r\ rigoare? Desigur, gre[eala tre-buie punctat\. Dar a propune ca explica]ieo tic\lo[ie premeditat\ mi se pare preamult. Nimic din ethosul Retorilor, simula-crelor [i imposturilor ori al altor scrierisemnate de autorul bra[ovean nu justific\o astfel de interpretare.

Mai regret c\ domnul Agopian seadaug\ celor care explic\ reac]ia negativ\la textele lui Patapievici printr-un delictde invidie. Judecarea critic\ a unor ideipoate avea ca motiva]ie chiar alte idei, nudoar interese [i racile de personalitate.

Pe de alt\ parte, observa]ia publicat\ `nAcademia Ca]avencu are o valoare maigeneral\. De[i teoretician al contextua-liz\rii, Ciprian {iulea pare s\ aib\, `ntr-adev\r, o problem\ cu a[ezarea `n context.Dau ca exemplu: afirma]ia lui AdrianMarino din Politic\ [i cultur\: „activitateagrupului Noica a fost remarcabil\ [i pozi-tiv\“. Ea nu indica deloc, `n logica volu-mului, „nevoia irepresibil\ a na]ionalis-mului… de a `mbog\]i vitrina culturii ro-m=ne“. ~n schimb, {iulea valorific\ pozi-tiv un citat din Al treilea discurs, [i r\m`ne

la el, de[i dialogul cu acest titlu dintreSorin Antohi [i Adrian Marino are cel maimare poten]ial subversiv pentru atitudineapaneuropean\, din c`te au produs vreodat\autorii discursului „moderat european“.Or, `n raport cu bibliografiile de autor `n-tinse pe genuri de texte variate, pe temecare `[i modific\ `n timp ]inta [i miza,a[ezarea ponderilor juste `ntre referin]ereprezint\ un criteriu de baz\ al adecv\rii.

~mi permit s\ m\ refer [i la o citare amea. Pentru a-[i argumenta interpretareaasupra leg\turii cu „miturile identit\]ii ro-m=ne[ti“, {iulea ia ca referin]\ un mic arti-col pe care l-am scris `n 1990, `n luna iu-nie (Istorie r\nit\, publicat `n revista 22),sub emo]ia teribilei invazii a minerilor [i,deci, cu o referen]ialitate esen]ial oblic\.Or, av`nd `n vedere tot contextul, un astfelde text este inutilizabil. Cu at`t mai pu]in„revelator“, cum noteaz\ domnul {iulea,pentru atitudinea mea fa]\ de na]ionalism.Revelatoare pot fi eventual studiile meni-te s\ trateze elaborat subiectul, nu astfelde retorici conjuncturale.

M\ opresc aici cu observa]iile critice lacartea de debut a lui Ciprian {iulea. C\ciatributele de fond s`nt eclatant pozitive.Cartea este scris\ relaxat, fermitatea opi-niilor nu le face mai pu]in flexibile, auto-rul se exprim\ precis [i esen]ializat, inteli-gen]a observa]iei cucere[te. Partea argu-mentativ\ a tezelor pare dominat\ de aser-]iuni [i sentin]e. Dar ultimele presupun [icon]in o cunoa[tere care explic\ de ce tex-tul pare at`t de conving\tor. ~n spateleacestui volum mic, care se cite[te at`t deu[or, se afl\ o foarte dens\ judecat\ asupraculturii rom=ne[ti actuale.

Tema volumului

Cartea lui {iulea con]ine cinci eseuri,de propor]ii inegale, precedate de o Intro-ducere `n care `[i expune metoda, concep-tele [i interesul. Comentariile despre arhi-tectura comunist\, sub titlul Saivane [ipiramide, ca [i excursul `n dramaturgia luiTeodor Mazilu, D.R. Popescu [i DumitruSolomon s`nt mai mult schi]e pe o tem\aleas\. Eseul Maiorescu [i rom=nii esteg`ndit s\ `nfrunte citirea stereotip\ a auto-rului „formelor f\r\ fond“ [i, probabil, vajuca chiar acest rol. ~n ce prive[te ultime-le trei eseuri, ele dau `ntreaga anvergur\inteligen]ei sale speculative.

Dincolo `ns\ de tema pe care o cerce-teaz\, de c`t o aprofundeaz\ [i `n ce m\su-r\ ob]ine concluzii relevante, Ciprian {iu-lea capteaz\ prin observa]iile lui de o inte-ligen]\ sclipitoare. Faptul c\ Lovinescuvede `n bol[evism „un principiu de viitor,dac\ nu chiar de progres“, este comentatde {iulea `n urm\toarele cuvinte: „Lovi-

nescu nu `ncearc\ nici s\-[i l\mureasc\ dece tocmai o societate foarte `napoiat\ caRusia adopt\ un principiu de viitor at`t de«avansat» [i nu se mul]ume[te s\ `mbr\]i-[eze spiritul timpului, care `n acel moment`n Europa era democra]ia burghez\“ (pag.101-102). Critic`nd interpret\rile lui SorinAlexandrescu, el observ\ c\ „tocmai defi-ni]ia individualist\ a modernit\]ii nu severific\ pe Eliade [i pe ceilal]i «furio[i»interbelici“ c\ci „exaltarea individualit\]iicreatoare are prea pu]in de-a face cu indi-vidualismul at`ta timp c`t e v\zut\ sub spe-cia unei autenticit\]i vitaliste [i misticoi-de, imposibil de conciliat cu societatea“(pag. 110). Aspira]ia „relativ utopic\ a luiAdrian Marino de a impune rela]ii «fr\-]e[ti», de egalitate, `ntre culturile lumii“este certat\ cu acest enun] aproape profe-soral: „Enciclopedismul ca func]ie inte-gratoare a culturii, menit\ s\ o organizezedin perspectiva unor priorit\]i na]ionale,merge `ntr-o direc]ie profund antiliberal\.Ideile marilor enciclopedi[ti rom=ni (Emi-nescu1, Hasdeu, Iorga, Blaga Eliade) o de-monstreaz\ f\r\ excep]ie. (pag. 152)“.Sau: „…aceast\ opozi]ie radical\ fa]\ dena]ionalism are drept consecin]\ parado-xal\ obnubilarea cauzelor na]ionale pro-funde ale marasmului rom=nesc, adic\ oatitudine tot din gama na]ionalismului(pag. 153)“.

Dup\ cel dedicat lui Maiorescu, capito-lul poate cel mai substan]ial trateaz\ Omulrecent. De[i multe observa]ii de con]inutau fost f\cute [i de al]i autori, `n particular`n dou\ numere ale Observatorului cultu-ral din anul 2002, analiza actual\ esteextrem de interesant\. Nimeni nu a numitcele mai sensibile aspecte ale c\r]ii pro-movate de Humanitas cu at`ta lips\ decomplexe, cu o astfel de violen]\ a spune-rii a ceea ce este necesar a fi spus, [i `nacela[i timp (paradoxal?) cu at`ta senin\-tate. Dar de ce contest\ {iulea, urm`nd oopinie deja stereotip\, dimensiunea anali-tic\ a textelor din Observator, nu `n]eleg.

{iulea identific\ originea intelectual\prim\ a filosofiei lui H.R.P., care este hei-deggerianismul [i completeaz\: „Atuncic`nd limbajul s\u nu este manifest heideg-gerian, H.-R. Patapievici r\m`ne categoric`n siajul stilului noician – `n mare o trans-punere local\ a celui heideggerian cuemfaza special\ a «rostirii» lui Blaga(pag. 160).“ Iar, mai departe: „caracteris-tica principal\ a stilului noician epigonicpe care `l practic\ H.-R. Patapievici eexpresia obscur\, `nc\rcat\ emo]ional,care `ncearc\ s\ ajung\ empatic la sensibi-litatea cititorului, care «`i face cu ochiul»acestuia… (pag. 160)“.

Autorul citeaz\ capodoperele „de bol-boroseal\ abstrus\ cu veleit\]i oraculare“,noteaz\ obsesia de a epata, evitarea cit\riiprincipalelor repere intelectuale, conclu-zion`nd: „H.-R. Patapievici e `n c\utareadisperat\ a unei originalit\]i care nu `ieste, `ns\, accesibil\ (pag. 162)“. Observ\c\ Omul recent traveste[te o miz\ strictpersonal\ `n hainele interesului public.Patapievici rezolv\ coinciden]a opu[ilor –democra]ie bun\ [i democra]ie rea; mo-dernitate bun\ [i postmodernitate rea – `npatetic pur. Mai citez: „Lipsa complet\ anuan]elor `n tratarea c`torva teme, precum[i repetarea lor ca atare, f\r\ nici un efortde a le plasa `n coeren]a ansamblului jus-tific\, cred, tratarea lor ca obsesii.“

Autorul volumului Retori, simulacre,imposturi nu putea uita una din marilevictime ale Omului recent, tema wellfarestate, pe care o include, [i bine face, `nseria „sofismelor aiuritoare“. Teoria ana-rho-capitalist\ asupra imoralit\]ii impo-zit\rii este incompatibil\ cu oricare dintrelumile reale, spune el.

Iau drept concluzie la capitol urm\toa-rea afirma]ie a lui {iulea: „Impresia domi-nant\ la lectura unor astfel de argument\rieste c\ `n Omul recent se poate demonstra

Cultur\ [i impostur\ `n Rom=nia

Biciul &z\h\relul (VI)

Didactice. Despre entuziasme[i… munca `n zadar

(continuare din pagina 1)

3. Dar, s\ presupunem, dificult\]ilepaideice au fost `n mare dep\[ite,mul]i dintre tinerii dezorienta]i dealt\dat\ au c\p\tat siguran]\, [i-audezvoltat aptitudinile, au deja deprin-deri, abilit\]i care s\ le permit\ s\devin\ buni speciali[ti `n domeniullor. S`nt iscoditori [i ironici, greu deprins de-acum `nainte `n capcaneideologice. {i, bine`n]eles, incomozi –datorit\ vitalit\]ii [i intransigen]ei lor.Ce se va `nt`mpla cu ei? R\m`n ei„motorul“ (din Tecuci sau de aiurea)de care n-are trebuin]\ c\ru]asociet\]ii noastre, ce-[i continu\ netul-burat\ de supersonicele altora – s\ lefie de bine! –, c\l\toria prin istorie?

S\ ajung la un exemplu maiconcret: ce poate spera un inteligent [ibine preg\tit absolvent de litere?Chiar de va fi l\udat pentru cronicilesale (cum s-a `nt`mplat cu unii dintrecolaboratorii Timpului, chiar de la pri-mele lor texte), chiar dac\-[i va umplesertarele cu premii de pe la diverseconcursuri studen]e[ti, chiar dac\ abeneficiat de burse de specializare `nuniversit\]i str\ine, `ntorc`ndu-se deacolo cu diplome ce-i atest\ compe-ten]a, el nu va ajunge (dec`t prin acci-dent [i `n urma unor `ncerc\ri repeta-te, evident umilitoare) s\ predea `ntr-un liceu.

De ce? Pentru c\ la minunatelenoastre examene de titularizare `n`nv\]\m`nt, spiritul critic… „cau-zeaz\“. Dup\ ce s-a scuturat de locu-rile comune [i de inep]iile prinse `nfraze agramate, junele este obligat s\`ngurgiteze o ciud\]enie bibliografic\(ar merita publicat\, dar nu avemspa]iu acum!), `n care vechituri f\r\nici o consisten]\ [tiin]ific\ staual\turi de produc]ii r\s\rite `n curteaunor SRL-uri cu preten]ii de edituri,finan]ate cu m\rinimie de ministere.Ca s\ nu mai spun c\ mintea lui nor-mal\ nu poate fi dec`t tulburat\ demanualele `n care nici nu [tii ce s\admiri mai `nt`i: scenariile„educa]ionale“ demne de teatrulabsurdului, limba r\muroas\, cuexpresivit\]i involuntare, datorate tra-ducerilor aberante sau proliferareatautologic\? Desigur, la toate acestease adaug\ [i norocul de a fi evaluat depersonaje strecurate prin universit\]ipe baza „originii s\n\toase“, cu ter-menul de valabilitate de mult expirat,sau de clonele lor contemporane.

***Situa]ia pare, dar nu e f\r\ ie[ire.

De pild\, o str\lucit\ absolvent\ dematematic\, dup\ ce a `ncercat – nor-mal, f\r\ succes! – s\ ocupe un post deprofesoar\ `ntr-un t`rg din Moldova,n-a avut `ncotro [i a trebuit s\ seconsoleze cu Oxfordul. Ce s\-i faci,nu `ntotdeauna iese cum ]i-ai dorit…

EDIT

OR

IAL

7Cronici din tranzi]ieTIMPUL

octombrie 2004

orice, `n func]ie doar de afectele pe careautorul vrea s\ le transmit\ sau s\ leimpun\ cititorului“ (pag. 173).

Ideologizarea postmodernismului `ncazul lui Ion Bogdan Lefter este trecut\ `ncategoria „miturilor na]ionale compensa-torii“; {iulea puncteaz\ nevoia de a nuidentifica „postmodernismul“ cu sensul„de dup\ modernism“. Dac\ nu, se `ntrea-b\ el, putem oare vorbi despre un „post-modernism rom=nesc“ care ar fi contrariulcelui definit de literatura clasic\ a dome-niului, deci antiantropocentric, antiuma-nist [i antirealist? {iulea vorbe[te despreabsolutizarea paradigmei antropocentric-umaniste a genera]iei '80, cu `ntoarcereasimultan\, pe dos, a conceptului de post-modernism `nsu[i. Dup\ cum se vede,scrie {iulea, „nu doar un termen al rela]ieieste deformat pentru a o salva, ci am`ndoi(pag. 199)“.

Severitatea analizei se bizuie explicit,la acest punct, pe siguran]a propriilor pos-tulate: „~ntreaga filosofie postmodern\ sebazeaz\ pe aceast\ axiom\: `n absen]aunui reper absolut, dispare `ncrederea `nrealitatea [i unitatea lumii, precum [i exis-ten]a unui fundament obiectiv al cunoa[-terii (ceea ce face c\ orice realism devineimposibil), `n categorii precum cauzalita-tea, armonia sau sensul lumii [i existen]eiumane. (pag. 198)“.

~n mod ciudat pentru mine, demersulelaborat critic asupra ideologiei postmo-dernismului promovat\ de Lefter se extin-de la interpretarea atitudinii acestuia fa]\de „starea istoriei“ [i se transform\ aproa-pe `ntr-un atac la persoan\. Pentru a acuza„optimismul suspect“ al publicistului,{iulea, relativist prin paradigm\, `i opuneca argument … afirma]ia c\ „economia [ipolitica rom=neasc\ ar putea fi cu greucalificate altfel dec`t jalnice“ (pag. 208).~n acest punct {iulea `[i tr\deaz\ metoda.Lui {iulea i-ar fi bun un drum spre est, unexcurs `n lumea ucrainian\ sau moldo-vean\. Acul c`ntarului care m\soar\ „ab-solut“ nivelul jalnic al economiei [i politi-cii autohtone `i va s\ri din scal\.

Apoi, de ce este el excedat de retoricapozitivit\]ii pe care o adopt\ Lefter? Nueste aceasta o reac]ie legitim\ la discursulapocaliptic, devorat de lamenta]ii, caredomin\ `nc\ media? O formulare degenul: „C`nd cineva [Lefter] `]i repet\ lanesf`r[it, pe un ton intimidant, c\ albul enegru…“ iese din cadrul `nfrunt\rii deidei. {iulea a fost insistent critic pe `ntregparcursul c\r]ii cu to]i autorii analiza]i,dar parc\ la acest punct a pierdut senin\-tatea pe care i-o salutam.

Interesant este [i capitolul dedicatpaneuropenismului – sau, dac\ urm\mlogica autorului, europenismului contra-dictoriu. {iulea contest\ ideea misiuniina]ionale `n m\sura `n care `n numele eis`nt acceptate simplific\ri oric`t de drasti-ce ale discursului intelectual [i ale valori-lor liberale. Pozi]ia sa consecvent indivi-dualist critic\ `l face s\ trateze na]ionalis-mul relaxat, ca pe un fenomen sau epife-nomen intelectual [i politic complex. Ca [i`n cazul atitudinii prodemocratice ilumi-niste, judecarea na]ionalismului trebuie s\renun]e la lozinci [i la presupusa lor infai-bilitate, c\ci obnubileaz\ con]inutulconcret al valorilor evocate. Iat\ mesajulfinal: „..mi se pare util ca at`t indivizii, c`t[i colectivitatea s\ [tie c\ spiritul critic …mai are foarte mult de «distrus» p`n\ s\-ipoat\ asigura un minim nivel de echilibru[i de normalitate produc]iei culturalerom=ne[ti“.

{i totu[i

Mai iau `nc\ o distan]\ fa]\ de autor,dup\ ce am f\cut trimitere la cartea sa lamodul exclamativ. Unele dintre repro[uri-le lui {iulea la adresa ideilor cu care seconfrunt\ s`nt totu[i discutabile. Califica-tivul s\u apare uneori prea abrupt, analiza

prea scurt\. Nu totul este ideologie. Nuorice proiect politico-cultural este simula-cru. Autorul Retorilor... nu poate distinge„adev\rul“ unor domenii concrete lucr`nddoar cu o paradigm\ culturalist\. Tenta]ialui {iulea de a face ordine pe teritorii maipu]in frecventate de el ascunde un pericol.

Astfel, identificarea „m\rcilor incon-fundabile“ ale lui Teodor Mazilu, D.R.Popescu [i Dumitru Solomon `l duce laconcluzia: „Dac\ dramaturgia celor treiautori a avut un efect social-politic, aces-ta a fost unul de aclimatizare [i canoniza-re a sistemului comunist [i a valorilor sa-le“. Or, o unic\ gramatic\ poate duce laperforman]e foarte diferite ale limbajuluiiar acestea pot avea func]ii puternic de-pendente de context. Daniel-Cristea Ena-che, care a f\cut recenzia c\r]ii `n Adev\-rul cultural [i artistic are argumente c`ndvorbe[te, `n acest caz, despre „o concluziefor]at\ [i profund nedreapt\“.

Rolul atitudinii fa]\ de minoritateamaghiar\ `n evolu]ia istoric\ a Rom=nieise vede din dezbaterile ParlamentuluiEuropean, din pozi]ia Ungariei `ntre 2000[i 2002 fa]\ de presiunea ridic\rii ziduluiSchengen la grani]a Transilvaniei, dinevalu\rile f\cute pentru Administra]iaSUA sub egida Verification TechnologyInformation Center. Analizele f\cute deun cercet\tor acestor detalii, poate [iconcluziile, pot fi gre[ite. Dar nu s`nt„mistic\“.

Problema cauzalit\]ilor [i a umanismu-lui `n lumea postmodern\ nu are cum s\fie tran[at\ la nivelul axiomei pe care [i-oasum\ {iulea, citat\ mai sus. Absen]a„reperului absolut“ nu a secat de con]inutaceste no]iuni. Critica determinismuluicare a `nceput cu peste o sut\ de ani `nurm\, ca [i a antropocentrismului, a rafi-nat no]iunile, nu le-a dizolvat. Tema „nou-lui umanism“ nu este una oarecare, reeva-luarea umanismului `n lumea de ast\ziinclude drept component\ atitudinile post-moderniste. M\ `ndoiesc c\ acestea sedovedesc, la propriu, antiumaniste. ~ndefinitiv, relativismul [i multiculturalis-mul au avut ca tem\ extinderea categorii-lor `ndrituite la demnitatea de om.

~n sf`r[it, demersul lui Bogdan Leftereste marginalizat [i ridiculizat. Or, `nfrun-tarea ideilor acestuia este una, evaluarealocului s\u `n context cultural cere instru-mente de apreciere diferite. Impactul ati-tudinii lui Lefter asupra tinerilor pe care-iinfluen]eaz\ mi se pare esen]ialmente po-zitiv. ~n particular, rolul revistei lansate deIon Bogdan Lefter `ntr-o via]\ cultural\strivit\ de apetitul ciudat pentru forme de

„junk conservatorism“2 mi se pare remar-cabil. Cine realizeaz\ dificultatea unei`ntreprinderi institu]ionale de acest tip areocazia, dup\ opinia mea, s\ o califice lajusta valoare. De altfel, {iulea pare s\ nufac\ distinc]ia, `n contextul judec\]ilor dinvolum, `ntre proiectele comunitare [ichem\rile colectiviste, contest`nd neper-mis de mult rolul celor dint`i.

Dezavantajele autoruluiconsecvent critic

Chiar Ciprian {iulea remarca, `n Intro-ducere, c\ din cele circa 20 de persoane decare se ocup\, doar una, Maiorescu, sebucur\ de aprecieri. Cum contemporaniis\i controleaz\ reviste culturale, scriu laaceste reviste sau au prieteni influen]i, mi-e team\ c\ situa]ia va afecta receptareaeseului. Se poate chiar ca eforturile de a-lmarginaliza s\ creeze consensuri `ntretabere altfel ireconciliabile. Au ap\rut `ns\[i recenzii pozitive la Retori, simulacre,imposturi. Ovidiu Pecican clasific\ cartealui {iulea la rubrica „eseistic\ excelent\“.3

Recenzia semnat\ de Carmen Mu[at `n 22,nr. 762, „Refuzul ideologiilor“ o declar\„una dintre cele mai semnificative dinultimii ani“. ~n Adev\rul cultural [i artis-tic, Daniel Cristea-Enache conchide: „De-butul lui Ciprian {iulea este excep]ional“.La aceast\ opinie a[ adera la r`ndul meu.Dintre c\r]ile ap\rute `n ultimii ani, volu-mul lui {iulea `mi pare cel mai util dintretoate `n reevaluarea atitudinilor culturaleactuale. La nivelul detaliilor, poate volu-mul nu atinge `ntotdeauna perfecta rigoa-re. El se bucur\ `ns\ de for]a sintetic\ aunei atitudini senine [i a unei paradigmefoarte solide. Eu unul `i s`nt recunosc\torlui Ciprian {iulea pentru c`teva dintreobserva]iile critice pe care mi le face, c\ciam `nv\]at din ele.

1 De ce Eminescu este introdus `n aceast\ seriemi-e greu s\ `n]eleg. S\ fi mizat oare {iulea pe elu-cubra]iile biografilor care `l declarau pe Eminescubun cunosc\tor al fizicii atomice, de[i primele „sem-nale“, de tipul radioactivit\]ii, au fost identificatedup\ moartea poetului? Sau s\ `l fi urmat peConstantin Noica, a c\rui proprie necunoa[tere `lf\cea s\-i contureze lui Eminescu un portret cu totulgrandilocvent?

2 Formul\ lansat\ de Liviu Andreescu `n„American-Style Wars in Romania! BetweenPolitical Corectness and Junk Conservatorism“, `nAmerica in/from Romania, Rodica Mih\il\, IrinaPan\, Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 2003.

3 Ovidiu Pecican, „Alt\ modernitate rom=-neasc\“, Idei `n Dialog, nr. 1, pag. 45.

Victor NEUMANN, Neam, poporsau na]iune. Despre identit\]ile politi-ce europene, Editura Curtea Veche,Bucure[ti, 2003, 154 pagini, pre]neprecizat

Cartea istoricului timi[orean VictorNeumann este esen]ial\ pentru `n]ele-gerea unor concepte, dar [i a unorconcep]ii – Na]iune, Peuple, People,Etnie, Popor, Neam – n\scute o dat\cu modernitatea european\, care `ndeceniile din urm\ au suportat trans-form\ri la fel de esen]iale [i, dinp\cate, nu `n]elese de toat\ lumea. {i,c`nd spun „toat\ lumea“, nu m\ referdoar la cititorul obi[nuit, nici m\car lacel apar]in`nd „marelui public culti-vat“, ci [i la persoane care reclam\ oanume capacitate de expertiz\ `ndomeniu. Dac\ lucrurile nu ar sta a[a,cartea n-ar fi avut parte, imediat laapari]ie, de o primire at`t de contra-riant\, manifestat\ sub cele mai extre-me forme, de la simpatie deschis\ laobiec]ii de tot hazul, solicit`nd [i auto-rului c`teva interven]ii explicative,de[i lucrurile s`nt expuse `n carte cumnu se poate mai limpede.

Nu cartea era de vin\, ci unii din-tre cititorii ei! ~ns\, p`n\ la urm\,`ntreaga controvers\ nu a f\cut altce-va dec`t s\ atrag\ aten]ia asupra uneic\r]i importante – foarte bine scris\ [iexcelent argumentat\. Aceast\ tem\,dup\ cum se vede `nc\ fierbinte `nc`mpul nostru cultural, este descifra-t\ de autor `n capitolele: Conceptulde peuple, Na]iunea: semnifica]iileunui concept istoric, Perspectivecomparative asupra filosofiei multi-culturale [i, capitolul care a suscitatde fapt cele mai multe controverse,Despre confuziile conceptuale pri-vind identitatea colectiv\ rom=neas-c\. Neam [i popor: expresii ale etno-na]ionalismului. Cartea descifreaz\`ns\, cum spuneam, [i concepte ([iconcep]ii!) recente, afirmate `n vre-mea din urm\, care au contribuit lametemorfozarea celor vechi, precummulticulturalitate, interculturalitate[i trnasculturalitate.

O carte, deci, extrem de inter-esant\ [i de vie, iar dac\ a suscitatcontroverse, cu at`t mai bine! Doarprin dialog putem atinge adev\rul,mai ales `n zone cu contururi at`t deimprecise cum s`nt [tiin]ele antropo-logice. (L. A.)

BU

RS

A C

|R

}IL

OR

Cronici din tranzi]ieTIMPUL8

DORIS MIRONESCU

O lucrare nou ap\rut\ a cunoscutuluiprozator timi[orean Viorel Marineasa,probabil tez\ de doctorat la origine, neofer\ ocazia s\ arunc\m o privire asupraunui mod de a scrie despre literatur\,serios [i foarte informat, dar f\r\ poncife-le [i schimele grave ale criticii „universi-tare“, sau mai bine zis ale criticii f\r\ harcamuflate, adesea, sub aceast\ formul\.Tradi]ie supralicitat\, modernitate diorto-sit\. Publicistica lui Nichifor Crainic [i alui Nae Ionescu, la o nou\ citire (EdituraUniversit\]ii de Vest, Timi[oara, 2004)este o oper\ de silin]\, de cercetare, por-nind de la documente [i încercînd s\recl\deasc\ din ele e[afodajul intelectualal unei epoci, anume modernitatea noastr\interbelic\, în acea parte a ei cuprins\, maiales dup\ 1926, de febra extremist\.Articolele scrise de Nichifor Crainic înGîndirea (dar nu numai) [i de Nae Ionescuîn Cuvîntul (dar nu exclusiv) arat\ alune-carea treptat\ a acestor autori – [i o dat\ cuei a unei p\r]i însemnate din intelighen]iatîn\r\ – spre excesele gîndirii totalitare, înîncercarea fiec\ruia de a se erija în ideo-log al puterii politice.

Urm\rirea în paralel a carierei celor doiziari[ti reveleaz\ multe simetrii, dar [ineasem\n\ri remarcabile. Ambii vor s\„seduc\“ puterea, vizînd rezultate lucrati-ve deloc neglijabile. Cei doi se deosebescîns\ prin informa]ia filosofic\ [i (maiales!) prin gustul literar. Dac\ NichiforCrainic („timorat [i suficient, î[i g\se[temerite prin faptul c\ nu a c\utat s\-icunoasc\ în persoan\ pe scriitorii vienezi“87 în studen]ie) – r\mîne doar teolog, pro-movînd în articolele sale teoretice o fatal\m\rginire tematic\ [i estetic\ a literaturii,Nae Ionescu a [tiut s\ profite de studiiledoctorale în München, ora[ul avangarde-lor artistice în anii primului r\zboi mon-dial. În]elegerea modernismului artisticeste mult mai nuan]at\ la filosoful br\i-lean, aproape lovinescian în evaluarealiteraturii, în orice caz deschis îndr\zneli-lor estetice. De aceea, formula de art\apreciat\ de el este mai degrab\ „sintezaoriginal\“ cubist\ sau expresionist\ decît

produc]iile patriotice „deortosite“. Auto-rul nu îl menajeaz\ pe Nae Ionescu pentruimpostura [i sofismele cu ajutorul c\rora„manevra lejer pe terenul argumenta]ieiaberante“ (44), amestecînd, de pild\,„tradi]ia“ cu „tradi]ionalismul“ (105). Cutoate acestea, i se recunoa[te filosofuluiabilitatea de a nu respinge în bloc moder-nitatea, acceptînd-o selectiv, ca pe o„modernitate alternativ\“ (44) la tot ce era„ra]ionalist, pozitivist, libertar, contrac-tualist, idealist [i antimetafizic“. În plus,stilul s\u personal, colocvial aproape, de apune problemele maxime ale filosofiei(chiar dac\ „uitînd“ adesea s\ a[eze sem-nele cit\rii la locul lor…) i-a adus disci-polii str\luci]i pe care-i cunoa[tem.Dincolo, „doctrina lui Crainic are for-mul\ri simpliste [i agresive. Destinat\ s\intereseze elitele [i s\ fascineze massa, eapoate fi apreciat\ ca satisf\c\toare pentruscopurile extremei drepte la momentulrespectiv. Doctrinarul nu a fost nici ino-cent, nici c\l\uzit de un instinct s\n\tos.El [i-a urm\rit riguros efectele. A avutpl\cerea de a construi ideologie din ciobu-ri uneori n\scocite [i de a se juca de-aretorica. Pentru cei dornici de demons-tra]ii l\b\r]ate a furnizat eseuri, articulu-[uri atent puse pe cîntar. S-a considerat«alfa [i omega» în materie de tradi]iona-lism, de na]ionalism, de ortodoxie, deetnocra]ie. Îns\ a avut [i ne[ansa de a filipsit de farmec personal [i de a c\dea preades în ridicol [i în grotesc“ (183).

Pu]ine documente de interes `ntre celediscutate de Viorel Marineasa s`nt ineditesau nevalorificate înc\. Cele mai multe auun aer familiar, datorit\ bogatei activit\]i,mai des encomiastice decît critice, dinjurul celor dou\ figuri marcante ale inter-belicului românesc. S-au ocupat, totu[i, cucompeten]\ de problemele dificile indica-te în aceast\ carte autori precum DumitruMicu, Z. Ornea, Leon Volovici, MartaPetreu, Andrei Oi[teanu, Francisco Veiga,Keith Hitchins [i destui al]ii. Lucr\ri foar-te meritorii, care [i-au ocupat pe dreptlocul cuvenit în bibliografiile de speciali-tate. Ceea ce vine, totu[i, nou din scrierealui Viorel Marineasa este un ton degajat,destins, care nu merge pîn\ la lipsa de res-ponsabilitate, dar d\ruie cititorului exactdeta[area de care are nevoie. Nu cred c\

degajarea lui Marineasa vine din talentullui de prozator: ar fi prea u[or s\ d\m vinapentru neajunsurile scrierilor noastre criti-ce pe lipsa acestei imponderabile de na-tur\ creatoare. Egalitatea de ton a autoru-lui timi[orean vine, cel mai probabil,dintr-o în]elegere a criticii drept un terenîn care m\surarea [i judecarea nu au ca-racterul ultimativ pe care li-l atribuim deobicei. Lucrurile pot fi spuse f\r\ încrîn-cenare, mai ales atunci cînd avem de-aface cu întîmpl\ri vechi, ca întotdeaunacînd scrii despre c\r]i. {i cu o doz\ consis-tent\ de umor, nu unul c\znit, de [uet\veninoas\, ci umor care provine din sim-plul [i banalul bun-sim].

Astfel, autorul lucr\rii în discu]ie e dis-pus s\ vad\ [i aspectul literar al unordocumente esen]ial politice, ceea ce lescoate pe acestea din contextul lor ime-diat, oferindu-le unei judec\]i impersona-le. Nu e vorba aici de urm\rirea obstinat\a marc\rii stilistice a scrierilor neliterarespre a le „reda“ literaturii, obsesie a criti-cii literare, ea îns\[i vinovat\ de faptul c\nu se ia în serios m\car în aceast\ calita-te. De exemplu, autorul vorbe[te, în le-g\tur\ cu programul „etnocratic“ elaboratde Crainic în 1938, de o „construc]ie uto-pic/distopic\“ (182), afirmînd apoi c\„doctrina pe care o avem în vedere e unmelanj de fascism à la Caragiale cu anu-mite rigori de inchizi]ie întîrziat\, croit\dup\ tipic oriental“ (183). Cel mai des,totu[i, interven]iile „literare“ ale autoruluise concretizeaz\ în serii de remarci califi-cative, cu caracter mai mult aluziv, dar deo maxim\ transparen]\. În felul acesta,textul reu[e[te s\ se salveze de îmbîcseal\,ba chiar cap\t\ un plus de precizie pentruorice cititor atent, scutindu-l pe critic de ase înv\lui în cea]a neutralit\]ii p\guboase.Nimeni nu-l va acuza pe Viorel Marineasade parti-pris-uri pentru caracterizarea:„scurtul articol Problema Constitu]iei,abundînd în cimilituri str\vezii“ (200),mai ales dup\ ce prive[te [i exempleleprobante citate aici. Mai util\ [i mai lim-pede decît o sumedenie de preciz\ri cuterminologie rebarbativ\ este coda uneifraze privindu-l tot pe Nae Ionescu: „pro-oroce[te cu p\rere de r\u gazetarul“ (202).În alt\ parte, Nichifor Crainic devine „celce dibuise dup\ «puncte cardinale înhaos»“ (176). Acest tip de caracterizare nueste una „rea“, [i nu mi se pare c\ trebuies\-l vedem pe Marineasa într-o postur\justi]iar\, de altfel incompatibil\ cu prozaextrem de „b\n\]ean\“ (deci, neap\rat,tolerant\…) a criticului de ocazie.

„Socotim c\ ceea ce lipse[te îndeosebiîn dezbaterile culturale române[ti peaceast\ tem\ este tocmai o impersonaliza-re a demersului“ (249), afirm\ autorul încapitolul concluziv. De[i tonul scrierii salenu e unul imperturbabil, cred c\ imperso-nalitatea (mai exact impar]ialitatea) de-mersului s\u este incontestabil\. O singur\nel\murire îmi r\m\sese. În ciuda inter-esantelor note calificante, a pasajelor deinterpretare a atitudinilor [i faptelor celordoi gazetari, a formul\rilor personale sti-listic [i conving\toare ideatic, lipsea dintext prozatorul Marineasa, lipsea lumeaprovincial\, bonom\ a prozelor sale.Ultimele pagini mi-au redat totu[i lini[tea,prin interven]ia „m\tu[ii Tan]a“ într-unscurt pasaj confesiv din finalul c\r]ii, undeam putut afla despre uimirile acestei mira-culoase m\tu[i în fa]a lui Nichifor Crainic,acesta ajuns preot cu accente vituperantela adresa „hipi[tilor erau anii [�60, n.n.]care rîd în biserici“. Un personaj (chiardac\ real) ce evoc\ o lume întreag\, lumeasimpatic\ [i acefal\ pe care ideologiiserio[i precum Ionescu [i mai ales Crainicau vrut s-o extermine.

Interven]ia m\tu[ii Tan]a

octombrie 2004

Gh. GIURC|, Istoria `nv\]\m`ntu-lui din Suceava, Cuv`nt `nainte de prof.dr. Mihai Iacobescu, Suceava, 2004,412 pagini, pre] neprecizat

De[i exist\ c`teva istorii ale `nv\-]\m`ntului rom=nesc [i alte c`teva dedi-cate evolu]iilor acestuia pe stadii edu-cative, `n ceea ce prive[te o abordareregional\ a acestuia s`ntem `nc\ la`nceputuri, cartea d-lui Gh. Giurc\fiind aproape o oper\ de pionerat. Or, oastfel de abordare este important\ dinc`teva motive. Mai `nt`i, pentru c\regiunile ]\rii au avut dezvolt\ri sepa-rate p`n\ la 1859 [i 1918, ceea ce puneproblema unor r\d\cini distincte. Dac\,`n Moldova [i }ara Rom=neasc\ avemde-a face cu influen]ele grece[ti,`nv\]\m`ntul din Transilvania [i, pentruo durata destul de lung\, cel dintr-oparte a Bucovinei, s-a aflat sub influ-en]a austro-ungar\. ~n al doilea r`nd,despre o unificare a educa]iei na]iona-le putem vorbi de-abia `n epoca mo-dern\, determinat\ tocmai de procesulgeneral de modernizare, succesiv uni-rilor politice. F\r\ `ndoial\, cea maimare importan]\ `n aceast\ privin]\ auavut-o reformele haretiene care, ple-c`nd de la un stil arhitectural unitarpentru [colile rom=ne[ti, au condusspre o „arhitectur\“ unitar\ a `nv\]\-m`ntului rom=nesc `n toate privin]ele.

Volumul domnului Giurc\ abor-deaz\ c`teva secole din istoria `nv\-]\m`ntului bucovinean, cam de pe vre-mea lui Alexandru cel Bun [i p`n\ `nzilele noastre [i este rodul unei am-ple [i exemplare cercet\ri de c`tevadecenii, desf\[urate `n arhive locale [icentrale, `n biblioteci publice [i priva-te. ~n opinia mea, ea reu[e[te s\ sur-prind\ conving\tor, at`t global, c`t [i `ndetalii, evolu]ia `nv\]\m`ntului suce-vean pentru toat\ aceast\ lung\ pe-rioad\.

Prima parte trateaz\ problemegenerale ale `nv\]\m`ntului suceveanmodern [i contemporan (Biserica [i[coala, Contribu]ia Societ\]ii „{coalarom=n\“ la dezvoltarea `nv\]\m`ntuluidin Suceava, Literatura didactic\ aautorilor suceveni, Publica]ii didacticedin Suceava, Forme [i institu]ii de per-fec]ionare, Institu]ii de `ndrumare [icontrol, Cantinele [colare, Spa]iul de[colarizare), pentru ca ultima s\ abor-deze cronologic evolu]ia `nv\]\m`ntu-lui din aceast\ frumoas\ zon\ a ]\rii petrepte de [colaritate: pre[colar, primar,secundar [i universitar. Dou\ subcapi-tole descriu `nv\]\m`ntul particular [ipe cel `n limbile minorit\]ilor na]iona-le, foarte dezvoltat `ntr-o regiune at`tde multicultural\ cum este Bucovina.Util\ este „cronologia `nv\]\m`ntuluisucevean“ de la `nceputul volumului.~n totul, o carte necesar\, scris\ cu pro-bitate [i pasiune. (N. C.)

BBUU

RRSS

AA CC

||RR

}}IILL

OORR

9Cronici din tranzi]ie TIMPUL

octombrie 2004

LIVIU ANTONESEI

O erat\ [i o jum\tate de revizuire

Mai `nt`i erata! Nu [tiu ce-a f\cut com-puterul, ori ce-am f\cut eu cu ajutorulcomputerului!, dar `n episodul trecut, separe c\ l-am tratat pe Cosmin Manolachenu doar ca fiind autorul unei excelentec\r]i de povestiri, ci [i drept autor al roma-nului pe bune/pe invers, apar]in`nd luiAdrian Schiop. Pentru c\ respect dreptulde proprietate, inclusiv intelectuala, faccuvenita rectificare, p\str`nd desigur toatejudec\]ile privitoare la cele dou\ c\r]i. C`tprive[te revizuirea, mai degrab\ jum\tateade revizuire, aceasta se refer\ la debutulanului. Dup\ ce am scris negru pe alb c\debutul anului se afl\ „la est“, adic\ la edi-tura d-lui Tastet, fiind reprezentat deromanul B\g\u de Ioana Branea, m-amtrezit cu o mul]ime de observa]ii, venitenu doar dinspre gruparea Polirom – edito-ri [i autori – ci [i din zone autonome, care-mi atr\geau aten]ia asupra romanului 69de Ionu] Chiva, pe care de altfel [i eu `lapreciasem drept unul dintre cele maibune debuturi `n proz\ ale anului. Bun. Ceputeam s\ fac? Am recitit ambele romane[i nu mi-am schimbat esen]ial opinia. S\mi-o men]in? S\-i cred pe ceilal]i [i s\ m\revizuiesc? ~n fond, p`n\ [i Lovinescu s-arevizuit din c`nd `n c`nd, dar parc\ nuchiar lunar! Am decis, ca tot rom=nulimpar]ial!, s\ adopt o solu]ie de compro-mis, o jum\tate de revizuire. Sigur, ]in laopiniile mele dar, pe de alt\ parte, c`nd `]ispun mai mul]i c\ e[ti beat…! Prin urma-re, cred c\ b\t\lia pentru debutul anului `nproz\, desigur dac\ nu apare cevasenza]ional `n cele dou\ luni care au mair\mas, se va da `ntre B\g\u de IoanaBranea [i 69 de Ionu] Chiva. Va fi, de alt-fel, o b\t\lie foarte str`ns\ [i nu excludeventualitatea s\ ne trezim cu doic`[tig\tori! {i nici cu outsiderii nu mi-iru[ine, dac\ ar fi s\ m\ g`ndesc doar laIoana Baetica, Adrian Schiop, Drago[Bucurenci [i Cosmin Manolache!

Confirm\rile celor foarte tineri

C`]iva dintre autorii tineri care auconfirmat anul acesta se afl\ la v`rste lacare al]ii de-abia debuteaz\ ori doar seg`ndesc dac\ ar putea debuta. Probabil,cele mai spectaculoase cazuri s`nt cele alelui Lucian Dan Teodorovici, aflat la alpatrulea volum de proz\, [i AlexandruVakulovski, autor proteic, deja debutat `npoezie, proz\ [i teatru. Dup\ dou\ volumede prob\, ap\rute la edituri necunoscute,Teodorovici a publicat acum doi ani, laPolirom, excep]ionalul roman Circul nos-tru v\ prezint\:, `ntr-un fel v`rful de lanceal actualului „val Polirom“, pe care amavut pl\cerea s\-l prefa]ez. Bine primit decritic\ [i cititori, nominalizat pentru maimulte premii literare, romanul a adus `nprim-planul prozei de azi un autor de nici27 de ani! Volumul de povestiri publicat

anul acesta `n cadrul opera]iunii „Vota]iliteratura t`n\r\!“, Atunci i-am tras dou\palme, reprezint\ o carte de parcurs, „oconfirmare normal\“. Sigur, toate cele treisec]iuni cuprind povestiri remarcabile, darmie, [i tematic [i valoric, `mi s`nt maiapropiate textele autobiografice, de faptfic]ional-autobiografice, (pentru c\ auto-rul lucreaz\ cu excelente decupaje), dincea de-a doua parte, S\ ne ierte pistruia-tul. De[i `mi plac o mul]ime din povestiri-le lui Teodorovici, cred c\ talentului s\uneobi[nuit i se potrivesc mai bine spa]iileample ale romanului.

~n acela[i an, al apari]iei romanului luiTeodorovici, debuta `n trei genuri practicdeodat\, la numai 24 de ani, AlexandruVakulovski: Pizde] (roman), Oedip regelemamei lui Freud (poezie), Ruperea (tea-tru). Anul acesta Vakulovski a publicat laAula volumul Letopizde]. Cactu[i albipentru iubita mea care, la rigoare, poate fisocotit un fel de jurnal al romanului din2002, dar care la fel de bine poate fi consi-derat o oper\ autonom\, f\r\ o leg\tur\obligatorie cu romanul. O carte savuroas\,inclusiv la nivel lexical, unde autorul e unveritabil maestru al amestec\rii registre-lor. „Felii de via]\“, din via]a personal\ astudentului [i absolventului Vakulovski,dar [i din „via]a mare“ – a ora[ului (Cluj),a ]\rii (de fapt, ]\rilor, c\ nici Basarabia nue iertat\!), a lumii – se intersecteaz\ dup\capriciile unei memorii, totu[i, bine supra-vegheate de autor. O carte care ne arat\ c\,`n asemenea `ntreprinderi literare, artacontrapunctului e totul. {i AlexandruVakulovski [i-a `nsu[it-o, ca s\ spun a[a,repede [i degrab\!

Tinerii pleca]i sprematuritate

~ns\, `n zona confirm\rilor, prozatoriat`t de tineri precum Teodorovici oriVakulovski reprezint\, mai degrab\,excep]ia. Cei mai mul]i dintre ei s`nt au-tori pleca]i spre maturitate, deci n\scu]i cuaproximativ un deceniu mai `nainte, pecare „sf`r[iturile comunismului“ (Fran�oiseThom) i-au prins pe la finele adolescen]ei.Cam to]i cei care au publicat noi c\r]i anulacesta au confirmat debuturile ori c\r]iledinainte, unii chiar s-au autodep\[it sur-prinz\tor. Sigur, voi cita aproape numaic\r]i ap\rute la Polirom, dar nu e nici vinamea, nici a editurii – pare a fi singura ori,`ntr-o varianta mai optimist\, prima care [i-a adus aminte c\ o literatur\ se men]imeprin creativitatea momentului, c\ nu s`ntsuficiente reedit\rile [i traducerile.

Voi `ncepe cu surpriza personal\ ceamai puternic\, romanul Venea din timpuldiez de Bogdan Suceav\. Cuno[teampovestirile scriitorului [i matematicianuluirom=no-american din cele dou\ volumeon paper anterioare, de altfel, la editurarevistei i-am publicat [i prefa]at anul tre-cut excelenta culegere Bunicul s-a `ntorsla francez\, dar romanul acesta este, efec-tiv, cu o clas\ mai sus dec`t tot ceea ce apublicat p`n\ acum Suceav\, [i on paper [ion line. {i, ca s\ nu r\m`n doar `n cadrulcompara]iilor interne, voi spune c\ esteprimul roman al tranzi]iei care m\ convin-ge cap-coad\. Nici nu [tiu ce s\ remarcmai `nt`i, construc]ia impecabil\, frazarealin-aluvionar\, ingeniozitatea pove[tii [i amul]imii de pove[ti decupate [i intercalate`n povestea principal\? Nu [tiu [i, de alt-fel, nici nu conteaz\! Conteaz\ pl\cereaconstant\, necontrariat\ a lecturii. Sigur,pentru un asemenea roman, Suceav\ nu vafi beatificat de Patriarh, nici decorat depre[edinte, dar nici asta nu conteaz\!

Nu mai pu]in reu[it mi se pare Raiulg\inilor. Fals roman de zvonuri [i mistere

de Dan Lungu, circumscris, ca s\ spuna[a, tranzi]iei mahalalei noastre cea detoate zilele, microtranzi]iei. Cum DanLungu aliaz\ experien]a de sociolog cutalentul indiscutabil al scriitorului, rezul-tatul este pe m\sur\. {i `n cazul s\u cred c\avem de-a face cu cea mai bun\ carte deproz\ de p`n\ acum. Dan Lungu are ochiul[i urechea excelent formate pentru a prin-de murmurul unei lumi fo[g\itoare, vii,amestecate, dar [i pana bine preg\tit\ s\redea ceea ce a captat. Dac\ Suceav\ a datdrumul imagina]iei grote[ti `n romanuls\u, Dan Lungu a eliberat umorul [i spiri-tul ironic, ba chiar [i autoironic – [i bine af\cut! Cred c\ de Strada Salc`milor ni seva face dor tuturora, cel pu]in p`n\ laurm\toarea carte de proz\ a autorului.

Aflat la a treia carte de proz\, T. O.Bobe `[i propune – [i ne propune –, `nromanul Cum mi-am petrecut vacan]a devar\, nu doar un experiment inedit, ci [iunul extraordinar de dificil, preluareaperspectivei infantile [i redactarea uneiopere de peste 350 de pagini din aceast\perspectiv\. C\ a `ndr\znit acest lucru, edeja meritoriu. C\ l-a dus la bun sf`r[it ]inede un fel de miracol la care foarte pu]iniautori au mai avut acces. Mircea C\rt\res-cu are dreptate, `n prefa]\, atunci c`nd dia-gnosticheaz\ spiritul „feeric, ludic [icopil\ros“ caracteristic talentului lui T. O.Bobe, `ns\ cu „fragilitatea interioar\“ nureu[esc s\ m\ `mpac! C`nd duci la bunsf`r[it o asemenea dificil\ `ntreprindere `]ivine, mai degrab\, s\ vorbe[ti despre o for]\interioar\ neobi[nuit\! S\ provin\ aceastatocmai din fragilitate? {tiu eu, se poate [ia[a, `n fond psycheea uman\ e f\r\ cap\t!

~n fine, Fairia – o lume `ndep\rtat\ deRadu Pavel Gheo ne aduce un argument `nplus, [i foarte conving\tor pe deasupra, c\`mp\r]irea literaturii `n main stream [i„genuri minore“ este destul de arbitrar\ [itrebuie dep\[it\, c\, m\car prin unele pro-duse ale sale, S.F.-ul poate intra pe poartaliteraturii ca atare. Radu Pavel Gheo estepur [i simplu un scriitor adev\rat, [i foarte

talentat – [i `n proz\ [i `n eseu – care [i-apropus, pentru a doua oar\ de altfel, s\exploreze zona fantasticului. {i o faceexcelent cu exact acelela[i instrumenteliterare pe care le-ar folosi [i dac\ ar fivorba de un roman de dragoste ori de unulistoric. Nu e mai pu]in adev\rat c\, [tiin-du-i prea bine eseistica de mentalit\]i [i demoravuri, a[ fi foarte interesat s\-l v\dexers`ndu-[i talentul [i `ntr-o proz\, s\-izic!, realist\, ori cu puternice intruziunirealiste.

Nu a[ `ncheia acest segment al textuluif\r\ a semnala c\ un cunoscut poet al aces-tei categorii de v`rst\, Vasile Baghiu, adebutat la Compania [i ca prozator, cu ofoarte acro[ant\ carte de povestiri,Punctul de plecare. {aisprezece transcrie-ri, prefa]at\ de prozatoarea [i editoareaAdina Kenere[. S\ fie `ntr-un ceas bun!

Exotisme f\r\ ad`ncime

Cartea Claudiei Golea, Var\ `n Siam, aavut parte de o primire contradictorie.Unii o socoteau o scriitoare adev\rat\,care re`nnoie[te tradi]ia explor\rii exotis-mului `n literatura noastr\, `ntrerupt\ de lar\zboi `ncoace, al]ii o autoare de literatur\de consum. ~n opinia mea, adev\rul eexact la mijloc – Claudia Golea, mai ales`n acest ultim roman, este o foarte bun\autoare de literatur\ de consum, ceea ce [iexplic\ priza romanului la public.Exotism [i sex ca `n SAS-uri ([i eu citescasemenea produse, deci nu e nici undispre] aici!), ceva consum de droguri,personaje f\r\ profunzime, liniare, plate,tot ca [i acolo, `ns\ o frazare mult maibun\ nu doar dec`t `n neglijentele traduce-ri rom=ne[ti, ci [i `n originale. Dac\ `n pri-mele volume, tenta]ia literaturii ca atareera destul de pregnant\, acum CladiaGolea a sc\pat de complexele literaturii`nalte [i pare s\-[i fi ales drumul. ~i dorescsucces – `n fond, drumul spre literatur\trece ([i) prin literatura de consum!

2004 – Anul prozei tinereConfirm\ri [i infirm\ri

FO

TO: J

EA

NL

EF

AU

X

octombrie 2004

10 Proz\TIMPUL

DARIA CORIANDRU

I-am dat `nt`lnire a doua zi, laMacDonalds-ul de l`ng\ mine. ~n searadinainte am vorbit cu el trei ore ne`ntre-rupte. Noaptea a trecut greu. M\ g`ndeamcu ce s\ m\ `mbrac, s\ ar\t c`t mai bine.Parc\ intrasem `n priz\. Duminic\ dimi-nea]a – dup\ un somn zbuciumat. Ziuaaccea avea s\ m\ schimbe, dar pe-atuncihabar n-aveam de asta. {tiam doar c\ tipul`mi pl\cea foarte mult.

Mi-a trimis poza [i din clipa `n care l-am v\zut mi-a pl\cut la nebunie. Apoi amvorbit la telefon [i timbrul vocii lui m-aame]it r\u de tot, la fel ca tot ce am discu-tat. M-a sunat la 10 diminea]a. L-am rugats\ m\ trezeasc\, pentru c\ nu a[ fi auzitalarma.

Am mers la `nt`lnire `ntr-un suflet.Ogroaz\ de oameni `n jur, dar nu-mi p\sade ei. Exista doar lic\rul din privirea mea,existau o poz\ [i o voce. Care aveau s\ se`ntrupeze `n cel a[teptat. A[teptarea edulce [i sumbr\. O s\-l recunosc dinmul]imea asta pestri]\? B\iatul \sta blond`mi z`mbe[te. Parc\ seam\n\ cu el. Dar nu,zicea c\ poart\ o basc\. S`nt [i v`n\tor [iv`nat. V`nez o p\rticic\ din rai, vreau s\-mi cad\ la picioare. M\ uit speriat\ `n jur,pentru c\ nu [tiu din ce direc]ie vines\geata. C`t de r\u m\ va r\ni? C`t dedulce? C`te pr\p\stii se vor c\sca `n jurulmeu? Liniile din palma mea miros ca uncopoi prada adulmecat\. Linia inimii evedet\. Are multe l\n]i[oare. Adic\ multes\ge]i. Spre mine. Sau dinspre mine.S\geata asta e at`t de dulce! Asear\ m-a

atins u[or [i apoi s-a `ndreptat spre alte]\ri, mai ales spre Irlanda. Azi-noapte to]iirlandezii erau `ndr\gosti]i. Numai eu[tiam asta, nici m\car el. Azi-noapte albi-nele din toat\ lumea s-au adunat [i le-aupicurat miere pe buze. ~ntorc`ndu-se pe oparte [i pe alta `n somn, irlandezii s-auiubit cu pernele, cu cear[afurile, cu visele,`ntr-o `mpreunare lacom\, iar azi-dimi-nea]\ to]i au `nt`rziat la serviciu. ~n afar\de mine. Uite, p`n\ [i tu `nt`rzii. Eu n-amdormit noaptea asta. Dup\ ce am f\cutdragoste, ai adormit `n bra]ele mele `ntr-un somn lung.

M\ `ntreb c`nd vei veni, Noni. N-amavut niciodat\ un iubit cu o voce at`t der\sun\toare. N-ai vrea s\ vorbim la telefontoat\ via]a? Ne-am `n]elege at`t de bine…dou\ voci care vibreaz\ una pentru alta.Doar tril, f\r\ f`lf`it de aripi. Hai s\ ne`nt`lnim `n Irlanda, hai s\ `nchiriem o cas\`mpreun\, tu la un cap\t al firului de tele-fon, eu la cel\lalt. Am vinde casete cuvocile noastre, s\ tr\im [i noi din ceva [ilumea ar fi `nnebunit\ dup\ noi [i noi amface turnee `n toate continentele, s-ar facespectacole de balet, s-ar face filme, iarfundalul sonor ne-ar apar]ine. To]i actorii[i actri]ele ar vorbi cu vocile noastre [itoat\ lumea ar fi mul]umit\.

~l a[tept cu sufletul la gur\. Prin minte`mi trec tot felul de abera]ii ca de exemplufaptul c\ locul \sta de l`ng\ Mac are oenergie negativ\. Aici i-am v\zut pe doifo[ti iubi]i despre care nu mai voiam s\aud, da las’ c\ va fi bine. ~ntr-un final v\dun b\iat apropiindu-se de mine. Are c\[tipe urechi [i un tricou imprimat cu oforma]ie punk. Se apropie de mine…vaice crud e!

– Diletta? m\ `ntreab\, sigur pe el.I-am r\spuns c\ da [i m-am uitat la el

ame]it\. Ce slab e! mi-am spus, sigur\ pefaptul c\ n-o s\ avem ce discuta, av`nd `nvedere faptul c\ era pu[tan.

Ne-am luat o cafea cu cicoare [i ne-am a[ezat la prima mas\ de pe terasaMacului. ~ncercam s\ m\ comport c`tmai firesc, dar b\iatul m\ intimida. ~mipl\cea atitudinea lui, faptul c\ afi[a sigu-ran]\ de sine, avea un mod de-a fi fer-mec\tor, m\ privea `n ochi `ntreb\tor cuun z`mbet `n col]ul gurii, de parc\ erau[or amuzat [i curios cine s`nt [i ce e `nmintea mea. Am vorbit mult de plecarea`n Irlanda, de faptul c\ odat\ ajun[iacolo, ne vom ajuta, bla bla, bla.

~mi f\ceam planuri de viitor cu un ompe care `l vedeam prima oar\! M\ a[tep-tam s\-mi spun\ din moment `n moment

c\ e timpul s\ plece la serviciu – era trecutde ora 12 [i pe la 1 trebuia s\ fie acolo, darel se `nc\p\]`na s\ vorbeasc\ [i-mi prelun-gea sentimentul acela ciudat de pl\cere [i`ndoial\, ca n-avea cum s\ se `nt`mpleceva `ntre noi.

Da, m\ simt bine cu el, e plin de via]\,`mi vorbe[te de role [i de jocuri pe calcu-lator – counter strike [i diablo, e spontan,nu are idei fixe, e un amestec ciudat decopil\rie, indolen]\, ambi]ie [ide[tept\ciune, combinate cu o frumuse]eluminoas\ de adolescent.

Merg la plimbare cu Noni `ntr-un parc[i m\ simt de parc\ am 14 ani. Totulzburd\ `n jurul meu, s`nt o copil\ vis\toare[i rebel\, vara s-a ad\postit `n sufletul meu[i sper s\ r\m`n\ a[a mult timp.

– Hai sa g\sim o banc\, m\ cam dortoate alea, `mi spune.

Ne a[ez\m pe o banc\ mai singuratic\,am`ndoi ferindu-ne de puhoiul de oamenidin parc. El st\ c\lare pe banc\, iar eu m\simt pentru a nu [tiu c`ta oar\ intimidat\ deatitudinea lui. Parc\ ar vrea s\ se apropiemai mult de mine, dar eu m\ feresc, deteam\ s\ nu par ridicol\. {i vorbim… `mipoveste[te cum a spart ni[te servere de la obinecunoscut\ televiziune na]ional\, de cuma luat niste logouri de la un net… e iste] foc.

Corpul mi-e u[or ca un fulg, a devenitun fluture care alearg\ `n fa]a unor ochiz`mbitori de adolescent…

Dup\-amiaza a trecut cu un alai deconversa]ii despre muzic\, despre via]\,despre noi… dac\ vrei vino la mine di-sear\, bem bere, ascult\m muzic\…i-amspus [i, spre surprinderea mea, a venit…Afar\ fulgera… nu te cunosc [i nu te voicunoa[te niciodat\… dar `n noaptea se-cret\ tu e[ti fulgerul meu… cum st\m pe`ntuneric, doar o raz\ de lun\ mai br\z-deaz\ fa]a `nfiorat\ de apropierea s\rutu-lui. Dup\ ce am ascultat toate CD-urile pecare mi le-ai adus, dup\ ce ura desprecare mi-ai vorbit, ura de oameni, s-atransformat `ntr-o lini[te dulce, dup\ ceam epuizat toate cele 12 beri, vino iubire,s\rut\-m\ prelung, pasional… acum te-aia[ezat pe covor `n fa]a mea [i m\ prive[ticu sub`n]eles… m\ `mbr\]i[ezi, iar eu cadtoropit\ l`ng\ tine… de[i s`nt beat\ [tiu cefac… dar tu te apropii de mine [i m\ s\-ru]i a[a dintr-o dat\. Buzele tale m\ sf`[ie,

limba ta m\ r\scole[te… apoi m\ prinzi `nbra]e [i m\ arunci pe pat… s`nt uimit\…ah… ce faci? m\ aud gem`nd de pl\ce-re… nu-]i place? te opre[ti o clip\… bada… [i atunci te privesc `n ochi, tr\iesc cutine tot [i…

Totul se `nv`rte `n jur, dar `l ]in `n bra]epe Noni [i s`nt mul]umit\.

De ce m\ chemi `n noaptea asta [i `ncele ce vor urma? Am `nchis de mult car-tea jum\t\]ii mele, acum c`teva mii de ani,c`nd am v\zut-o pe Eva mu[c`nd din m\r.

Nu s`nt eu cea care iube[te. Iubirea m-aales pe mine… [i c`nd te vreau l`ng\ mine,tu `mi [opte[ti c\ am iubit destul…

Oamenii trec pe l`ng\ mine [i m\ vor `nvia]a lor, dar eu merg mai departe. A[teptnoaptea, pentru c\ [tiu c\ vei ap\rea `nvisul meu…

Sexul

S\ ne imagin\m c\ pentru o zi omul[i-ar pierde toate facult\]ile ra]ionale [i nui-ar r\m`ne dec`t dorin]a sexual\. Oameniiar merge pe strad\ goi sau `mbr\ca]i trans-parent [i nu s-ar g`ndi dec`t la ritualuri de`mperechere. Fidelitatea n-ar fi `n pericol(`n cazul `n care nivelul de inteligen]\ alomului ar fi m\car la nivelul delfinului);`ntr-un tramvai, de exemplu, fiecare scaunar avea o gaur\ `n mijloc `n care c`te un tip[i-ar introduce organul, iar o femeie s-ara[eza `n el, ca din `nt`mplare sau voit.

S\ ne imagin\m c\ ar fi la moda tatua-jul penisului care ar putea sem\na cu un[arpe galben, cu clopo]ei, cobra etc. S\ neimagin\m c\ sperma ar avea gust de milk-shake de vanilie, iar sucul pizdei de whiskycream. Toat\ lumea n-ar bea dec`t whiskycream cu milkshake. Iar dup\ aceea armerge la toalet\ [i-ar defeca o past\ cumiros de crem\ de tort [i cu gust de tirami-su. N-am mai avea nevoie de coloran]i sauE-uri, care s`nt cancerigene [i lumea arm`nca tiramisu care, defecat, ar avea gustde orez `n lapte. {i a[a mai departe.

S\ ne imagin\m c\ ar disp\rea civili-za]ia, confortul, ma[inile, c\ile ferate, fa-bricile, zg`rie-norii, supermarketurile. {ic\ ar r\m`ne doar c\r]ile, muzica [i sexul.

(Fragmente din romanul Flash)

Daria Coriandru, „de dou\zeci deani [i ceva“, [i-a luat dou\ licen]e [iacum urmeaz\ dou\ masterate, unul laBruxelles, `n tehnica scenariului,cel\lalt la Bucure[ti, `n literatur\. ~ntretimp, scrie proz\ [i, `n opinia mea,sper c\ [i a cititorilor!, scrie bine. Amcitit mai multe povestiri [i o bun\parte din romanul Flash, pe care `lfiniseaz\ [i din care am extras frag-mentele din aceast\ pagin\. Mai multe`ns\ despre autoare, ve]i afla citindsimpatica autobiografie din acest gru-paj. Cum p`n\ acum nu a mai publicatdec`t o poezie `n Fracturi, revistainsurgen]ei literare, a[ spune c\ s`ntem`n fa]a unui debut – [i `nc\ unul remar-cabil ! (Liviu Antonesei)

Autobiografie

M-am n\scut `n legendarul ]inut al Transilvaniei `n urm\ cu dou\zeci [i ceva deani; data mea de na[tere are cifre de 2 [i de 7 aproape `n totalitate;

Nu e de mirare c\ de atunci tot `ncerc s\ descifrez din punct de vedere numerolo-gic cam ce ar putea `nsemna; poate totu[i `nseamn\ ceva;

Iar daca nu, asta n-are importan]\; `nt`i s-au f\cut [inele `ntre Viena [i Vene]ia,apoi a urmat calea ferat\.

De la 8 la 12 ani eram numit\ poeta clasei; am `nceput s\ scriu poezii inspirat\ de[tampilele aplicate caietelor din clasele I-IV, ce erau un fel de nota 10 [i reprezentaude obicei animale ca veveri]a sau zbur\toare precum mamaru]a; m-am tot mutat dela o [coala la alta, de la un liceu la altul, pentru c\ citisem Romanul adolescentuluimiop… [i nu voiam s\ fiu o elev\ ca toate celelalte; [i a[a am ajuns la liceul liceelordintr-un ora[ din Transilvania; unde am `nv\]at s\ fumez [i s\ supravie]uiesc aflat\`ntre dou\ bande de fete, `n r`ndul c\rora nu voiam s\ m\ `nscriu; de atunci, `mipl\cea s\ candidez independent\.

A urmat mirajul capitalei care m\ atr\gea mai ceva ca fluturele atras de becul dinbuc\t\rie; am cucerit acest monument cultural cu dou\ diplome, pe care le-am luatvara asta, la `mplinirea a dou\zeci [i ceva de ani; cele mai importante momente stu-den]e[ti au fost plimb\rile noaptea prin Lipscani, L\pt\rie, chiulitul de la ore [i cena-clurile.

A urmat [i o perioad\ de armat\, `nceput\ cu primirea unei burse `ntr-o ]ar\ fai-moas\ pentru bere [i ciocolat\ despre cum e posibil s\ faci armata m`nc`nd non-stopciocolat\ [i b`nd bere, `ntr-o edi]ie viitoare.

Noni

octombrie 2004

11JurnalTIMPUL

ADRIAN GALI}|

13 ianuarie

Este ora 13:00 ZULU. Am aterizat peAeroportul Interna]ional Kandahar – o`ntrebare m\ st\p`ne[te din cap p`n\-npicioare: ce caut aici? Cei de l`ng\ mineau aceea[i `ntrebare. P`n\ acum zilele auavut o oarecare normalitate. Acum privescplin de sarcasm noua mea locuin]\: uncort de 6 m pe 3,5 m f\cut din buc\]i desaci de rafie, cu un godin `n centru [i dejur `mprejur paturi de campanie. Nu potatinge nimic f\r\ s\ simt c\-mi `neac\praful n\rile.

Nu pot s\ am preferin]e sau gusturilegate de via]\ `n aceast\ zi de `nceput decondamnare pentru suflet.

14 ianuarie

A[tept reac]ia Eului la `nt`lnirea cupustiul [i un r\spuns la `ntrebarea de ieri.Simt un gol mare de aer `n stomac la`nt`lnirea cu aleile care-mi vor dirija pa[ii,mereu pe acelea[i urme p`n\ voi ajunge s\le colind ca un orb cu ochii `nchi[i.

M\ descal] cu greu de bocanci, pentruc\ am r\ni de la ros\turi – nu asta m\`mpiedic\ s\ fiu nesigur c`nd calcp\m`ntul afgan. E un semn de sl\biciunepe care-l cunosc sfin]ii mor]i – coadainterminabil\ la via]\.

15 ianuarie

S`nt revoltat de nesiguran]a Eului meudac\ s\ accepte pustiul sau dac\ s\ intre `nconflict cu el. M\ aflu `n baza for]elorcoali]iei din Kandahar – s`nt militarNATO de ast\zi. Ca un beduin b\tr`n, deast\zi, voi sta [i voi adulmeca mirosulpustiului – prada sufletului meu. Cine pecine va devora?

Se potrivesc versetele biblice acesteizile. Descoperi limitele peste care po]itrece. Asta se `nt`mpl\ firesc, pentru c\ nus`ntem aici pentru a face vreun studiu.

16 ianuarie

Paz\ KAF – Nisipul [i st`nca virgin\,c`]iva m\r\cini s`nt tot ceea ce acoper\priveli[tea din fa]a mea – p\m`nt – cuv`ntf\r\ sens, f\r\ `n]eles. G\sesc fragmentede via]\ pe care nu [tiu s\ le tr\iesc.Schelete de T.A.B-uri, camioane, avioane,elicoptere – nimic verde care s\-mivorbeasc\ despre mine, despre existen]afiin]ei umane – nimicul pe care-l respir `njur nu este altceva dec`t nisipul care,m`nat de v`nt, `mi acoper\ bocancii.

Coio]ii url\ a pustiu...Nu [tiu s\ definesc pustiul pentru c\

n-am `nv\]at `nc\ s\ m\ g`ndesc la el.

17 ianuarie

În 6 ore am v\zut doar dou\ pisici.P\[esc `n praful p`n\ la glezne [i-mi

trec limba peste buzele uscate. Doarc`teva lumini la o cl\dire mai `ngrijit\ `miatrag aten]ia. Apar]ine unui general afgan.Din spatele ruinelor, pare s\ te p`ndeasc\`ntotdeauna cineva.

18 ianuarie

Prima misiune `n afara bazei KAF(Kandahar Air Force) – `n suflet am

sentimente amestecate, legate de cerceta-rea `mprejurimilor – fric\ [i dorin]\ decunoa[tere luate la un loc. Ce estep\m`ntul? – o parte din pustiu ce nu poatefi atins\ de picioarele mele nesigure. Fie-care pas f\cut poate descoperi o posibil\min\ neexplodat\.

Popula]ia – afgani cu turbane pe cap [icu c\m\[i p`n\ la genunchi, femeiacoperite din cap p`n\-n picioare desprefrumuse]ea c\rora nu [tiu s\ vorbesc, copiiar[i de soare [i-n picioarele goale. Dru-muri care nu s`nt drumuri – totul ruptparc\ dintr-un film de epoc\. Ne-am `n-tors `n timp cu o mie de ani sau poatedou\. Un tanc avariat la marginea unuidrumeag ne spune c\ nu s`ntem dec`t `ntr-o ]ar\ dup\ r\zboi – trebuie s\ fie dinpierderile ru[ilor. La pierderile noastre nune g`ndim, sper\m s\ nu ne aleag\ nici unproiectil – pas `n via]\.

19 ianuarie

Înv\] s\ `ndur oboseala [i jocul cupustiul, s\ suport greutatea nimicului peumeri. M\ g`ndesc acas\ – pentru primadat\ m\ `ntreb dac\ mai are rost s\ m\g`ndesc acas\ –, nu am auzit nici o pas\rep`n\ ast\zi. Totul pare `ncremenit, ca [imodelul nepreg\tit surprins de flamablitz-ului.

20 ianuarie

Patrul\ – semne de via]\ date delocalnicii care `[i conduc pa[ii pe c\r\ricunoscute numai de ei, printre mine.Casele ca ni[te cocoa[e de c\mile, celemai multe dintre ele ruine, s`nt `nconjuratede ziduri – nu s`nt zidurile Ierusalimului,nu ascund libertatea sufletului – s`ntfocare de moarte. Locuitorii ne privesc,dar parc\ nu ne v\d. Ceea ce `nv\] `naceste momente este o meserie a vie]ii –tr\iesc numai dac\ [tiu s\-mi p\strez via]a.Am un singur col] de libertate aici, cortul,locul `n care leg vise cu ACASÃ.

21 ianuarie

Stropii de ploaie vin o dat\ cudiminea]a – se spal\ praful care s-a`mbibat `n tot, chiar [i `n suflet.

Plec ̀ n misiune – p\r\sesc zona KAF cugrupa, de-a lungul itinerariului posturi alepoli]iei afgane cu militari `narma]i, aten]iem\rit\ – arma la ochi... Înt`lnim oamenicare r\spund binelui cu r\u, r\ului cu r\u.„Ap\r\-]i via]a [i vei fi erou“, `mi spune ovoce din mine. Ne `ntoarcem `n baz\.

La ora 09:30 min. ZULU o bomb\ cade`n apropierea bazei. Este o vorb\ aici : „econtrolat\“. {tiu c\ nu vreau frontierepentru via]a mea, c\ nu voi ridica eu cruci`n ]ara nim\nui.

22 ianuarie

O misiune de 2 ore `n Baz\ – apoi amtimp s\-mi controlez agita]ia din interior.

Trebuie s\ scriu o felicitare [i nu oscriu. Cum a[ avea din nou sufletul gol?Dac\ nu a[ vorbi despre corabia pe caream construit-o `ntr-o via]\ anterioar\ [idespre care trebuia s\ scriu `n felicitareade azi. Era f\cut\ din atingerea unei m`inicu nisipul – nudul evreicei. Restul deam\giri le-a dispre]uit o dat\ cu alegereaechipajului – ispita c\utat\ de ochi.

Artistul la lucru – s\ sculptezi un sufletdin vise.

23 ianuarie

Patrul\ p`n\ `n apropiere de ora[ulKandahar. Periferia ora[ului arat\ urmeleunui bombardament `ndelungat – nici ocl\dire nu mai este `ntreag\. Îmi trece prinfa]a ochilor una din b\t\liile lui Ulisse, darcu arme automate. Printre ruine s`ntmilitari afgani `narma]i – siguran]anoastr\ ]ine de aten]ia cu care urm\rimtotul `mprejur. Punctele obligatorii detrecere s`nt propice ambuscadelor, deaceea inima ni se str`nge c`nd p\[im prinaceste locuri ca [i prin apropiereamun]ilor. Emo]ia cresc`nd\ ne spunedespre riscul misiunii. Înt`lnim o tab\r\ denomazi – lor cine le cunoa[te activitatea?Se anun]\ `ntoarcerea `n baz\.

Îmi spun c\ a mai trecut o zi c`t o via]\,dar nu urmeaz\ dec`t preg\tirea pentru cam`ine s\ `ncep iar\[i aceast\ zi.

24 ianuarie

Misiune anulat\ – s-a `mboln\vitc\l\uza. În fiecare misiune avem c`te uninterpret cu noi de[i de cele mai multe oridorm `n transportoare sau ne cer s\ oprimpentru a-[i face rug\ciunile.

Merg la bazar – `mi dirijez pa[ii printretarabele pline cu DVD -uri, cu]ite, s\bii,covoare. Nu g\sesc nimic interesant [i m\`ntorc `n Baz\.

Simt frigul nop]ii afgane pe pielea mea– sigur nu mi-l doresc.

25 ianuarie

Misiunea de controlat camioane cu

combustibil (Clasa a III-a) decurge f\r\probleme. Încerc s\ nu re]in `n memorieimaginile acestor afgani nesp\la]i – dareste la fel de adev\rat c\ nici ei nu m-auinvitat s\ le vizitez ]ara!

A[ avea timp s\ citesc o carte, dar nucitesc – observ u[oara dispozi]ie cu care sepoate claca. „S\-mi bag picioarele `n ea depustietate“, `mi spune c\ s-ar desc\rca el,con[tientul. {i constat c\ niciodat\ lini[teanu aduce cu ea ceva bun.

La 20:20 ZULU, cad patru bombe laaproximativ 300 de m de Baz\ – se audsirenele la americani, afar\, de asemenea,se aude agita]ie mare. S`ntem anun]a]i s\fim preg\ti]i pentru o misiune mai grea.Normal c\ somnul a disp\rut de parc\ nicin-ar fi fost. Cum este a[teptarea unei astfelde misiuni? Poate c\ te `ntrebi ce mair\m`ne dup\ tine.

26 ianuarie

Ora 01:00 ZULU, mergem `n scotocire– facem siguran]a echipei americane. De-a lungul itinerariului c`mpuri de mine [itransportorul calc\ doar pe urmele celuidin fa]\. Incomoditatea din TAB nu per-mite o foarte bun\ observare. Un HMMWW de-al americanilor se r\stoarn\ `ntr-un canal [i trebuie s\ a[tept\m scoatereaacestuia de c\tre un transportor –execut\m MUNTELE [i LUNETA. Seobserv\ orice mi[care, orice ac]iune afor]elor ostile.

Sate, tabere de nomazi – nici o infor-ma]ie care s\ duc\ la prinderea atentato-rilor. M\ bag `n sacul de dormit, l`ng\transportor, este cumplit de frig `n aceast\diminea]\ de ianuarie [i totu[i copiiiafgani s`nt descul]i, par a fi imuni la frig.

Ast\zi trebuia s\ avem o misiuneumanitar\ `n Mandi Sar. Nu-mi explic dece `ncerc s\ m\ g`ndesc acum la o iubit\din trecut – poate s\ mai scurteza[teptarea.

Întors `n cort nu vreau s\ [tiu cum estemoralul – url\m.

27 ianuarie

Nu ies `n misiune – zi pentru linsr\nile. Diminea]a, soare [i v`nt. S`nt aicide dou\ s\pt\m`ni sau de doi ani?

O v\d pe Mady, iubirea din trecut – `iv\d ridurile, s`nii l\sa]i, b\tr`ne]eatrupului consumat, toat\ via]a trecut\ pel`ng\ un om. Nu-mi spun nimic. Stau `npat [i transpir existen]a mea `n acestde[ert al vie]ii. Iubesc tot ceea ce estedrag sufletului.

O negres\ pe care o v\d zilnic la mas\vorbe[te ochiului despre frumuse]eaaleas\.

28 ianuarie

Ora 00:12 ZULU, m\ trezesc tunete [ifulgere – afar\ plou\ toren]ial ca [i `n cortde altfel – cortul nu ne ofer\ ad\post deploaie. Mi-a[ dori s\ str`ng negresa `nbra]e. Cine nu [i-ar dori?

Îmi ridic materialele [i plec `n misiunecu negresa `n g`nd – TAB-ul trece cu binec\r\rile [i canalele pline cu ap\, semn c\nu putem fi opri]i de obstacolele naturii.Îmi descre]e[te fruntea fuga c\tre necu-noscut. Aflu cum este s\ fugi prin canaleletimpului, vr`nd parc\ s\ p\[esc peste acestmoment al existen]ei mele.

– nu duc lips\ de timp –

(Fragmente din volumul cu acela[i titlu `n curs de apari]ie la Editura T,

editura Funda]iei Culturale Timpul)

C\r\rile pustiuluiJurnal din Afganistan

octombrie 2004

12 MemoriaTIMPUL

NORMAN G. FINKELSTEIN

I.

O serie de volume de mici dimensiuni`n formatul desenelor pentru copii `i pre-zint\ cititorilor americani pe g`nditorii [iideile cu influen]\ – de ex. Freud pentru`ncep\tori. Vecinii, a lui Jan T. Gross, esteun fel de caricatur\ a acestei serii. Astfel,nu de mult Industria Holocaustului salutape c`t de voluminoasa, pe at`t de lipsita devaloare carte a lui Daniel Goldhagen, inti-tulat\ Hitler’s Willing Executioners[C\l\ii benevoli ai lui Hitler]. Volumulsub]ire al lui Gross echivaleaz\ cu unGoldhagen pentru `ncep\tori. Sem\n`ndmai mult sau mai pu]in cu Hitler’s WillingExecutioners, Vecinii poart\ ne`ndoielnicapecete a Industriei Holocaustului. PrinIndustria Holocaustului `n]eleg acei indi-vizi [i acele institu]ii care exploateaz\, `nvederea profiturilor politice [i financiare,genocidul evreilor din timpul celui de-AlDoilea R\zboi Mondial.

Asemeni c\r]ii lui Goldhagen, Veciniieste saturat\ de contradic]ii interne. ~ntr-un loc, Gross aduce la cuno[tin]\ c\ regi-mul comunist polonez postbelic `i urm\-rea `n justi]ie pe polonezii „care s-au an-grenat `n crima `mpotriva poporuluievreu“, chiar [i tortur`ndu-i pe f\pta[i cas\ le smulg\ m\rturisiri2. ~n alt loc, el sus-]ine c\ uciderea evreilor „nu a fost o `nc\l-care ce ar fi justificat severa inculpare ajusti]iei staliniste“3. ~n alt\ parte, Grosseste `ncredin]at c\ a descoperit ceva nou`n aceea c\ f\pta[ii Holocaustului au folo-sit, `n completarea tehnologiei moderne,„metode primitive, str\vechi [i armeuciga[e”4. {i `nc\, trei pagini mai `ncolociteaz\ dintr-un memoriu ie[it din comun,publicat cu ani `n urm\, `n care se spune c\f\pta[ii Holocaustului au folosit „furci [icu]ite de buc\t\rie“5.

Pentru a da seama de motiva]ia f\pta[i-lor polonezi, Gross face referire la Chris-topher Browning [i Daniel Goldhagen6. S\nu [tie el c\ Browning [i Daniel Goldha-gen ajung la concluzii diametral opuse?(Spre deosebire de Goldhagen, Browningnu crede c\ antisemitismul explic\ singurcrimele f\ptuite de germanii obi[nui]i.) Cadocument al antisemitismului vicios alpolonezilor obi[nui]i din timpul r\zboiu-lui, Gross men]ioneaz\ amintirile unuievreu polonez persecutat pe c`nd era copil„de c\tre o mul]ime de femei care ar fiputut la fel de bine s\-l lase `n pace“7. {i`nc\, prezenta m\rturie, citat\ pe larg `nnota care `i corespunde, subliniaz\ c\ fe-

meile poloneze nu erau „m`nate de resen-timentul pur sau de ur\“, ci mai degrab\erau cuprinse de panic\ atunci c`nd b\iatulevreu „le-a c\zut pe nea[teptate `n m`n\“8.~n cartea sa, Gross nume[te Jedwabne un„pogrom“, „pogrom s`ngeros“ [i „pogromcriminal“9. Totu[i, `ntr-un articol de dup\publicarea c\r]ii, obiecteaz\ c\ „ceea ces-a `nt`mplat `n Jedwabne a fost genocid.Nu poate fi numit pogrom.“10 Ca s\ spo-reasc\ valoarea rezultatelor cercet\rii sale,Gross umfl\ limbajul. Totu[i, prin atrage-rea ridicolului, retorica sa excesiv\ per-verte[te memoria.

De asemenea, paginile din Vecinii s`ntpunctate de formul\ri absurde. Gross sus-]ine c\ m\rturiile supravie]uitorilor Holo-caustului `nf\]i[eaz\ suferin]a evreiasc\`ntr-o lumin\ peste m\sur\ de pozitiv\.„Toate acestea s`nt o dovad\ piezi[\, caretinde `ntr-un singur sens: toate s`nt poves-tiri cu sf`r[it fericit. Toate au fost produsede c`]iva dintre cei care au fost `ndeajunsde noroco[i s\ supravie]uiasc\.“11 Esteamuzant. M\rturiile lui Elie Wiesel [iPrimo Levi debordeaz\ de bucurie? Bana-lul completeaz\ bizarul. „Nazismul – cu-

get\ Gross – este un regim care face s\curg\ cele mai rele instincte ale fiin]elorumane“. Reamintindu-i pe polonezii careau colaborat mai `nt`i cu sovieticii [i apoicu nazi[tii, Gross ne prezint\ reflec]ia pro-fund\ c\ unii oameni s`nt oportuni[ti poli-tici. El merge la baza acestui fenomen „`nlogica a]`]\toarei ciocniri dintre regimuri-le totalitare ale secolului al XX-lea”12. {i`nc\, oportunismul politic este caracteris-tica de baz\ a acestor regimuri. Gross nu aavut nevoie s\ priveasc\ mai departe depropriii s\i colegi de la New York Univer-sity, precum profesorul Tony Judt, care aevoluat de la st`ngismul la mod\ la antico-munismul la mod\, dup\ cum bate v`ntul`n via]a cultural\ american\13.

Cartea lui Gross reprezint\ o produc]ieliterar\ standard a Industriei Holocaus-tului. Dou\ dogme inspir\ aceast\ litera-tur\: 1. Holocaustul marcheaz\ `n modcategoric un eveniment istoric unic. 2.Holocaustul marcheaz\ apogeul unei uriira]ionale a ne-evreilor fa]\ de evrei. Niciuna dintre dogme nu rezist\ unui examenmetodic, [i totu[i ambele au utiliz\ri poli-tice: suferin]a evreiasc\ unic\ acord\ untitlu moral evreiesc unic, iar dac\ ura ne-evreilor este ira]ional\, evreii nu poart\nici o responsabilitate pentru acest g`nd.

„Aceasta este o carte oarecum tipic\despre Holocaust – `ncepe Gross – a[a`nc`t, spre deosebire de studiile istorice pecare le scriem despre alte subiecte, nu v\dposibilitatea epuiz\rii discu]iei.“ Ca partea Holocaustului, Jedwabne este „`n esen]asa, un mister“. Spre deosebire de atro-cit\]ile petrecute aiurea, putem `naintadoar „ca [i cum ar fi posibil s\ `n]elegem“(sublinierea lui Gross)14. ~ntr-adev\r, sub-linierile repetate ale lui Gross i-au luatpatru ani `ncheia]i pentru a pricepe „fac-tualitatea“ a ceea ce s-a `nt`mplat15. LaJedwabne, peste 1.600 de evrei au fostmasacra]i de c\tre vecinii lor cre[tini. ~nRuanda, mai mult de 500.000 de tutsi aufost m\cel\ri]i de c\tre vecinii lor hutu.Totu[i, Ruanda este inteligibil\, pentru c\ea nu este Holocaustul.

Teza central\ din Hitler’s WillingExecutioners este aceea c\ ura ira]ional\ apoporului german – c`teodat\ „latent\“,

c`teodat\ „manifest\“ – a fost cauza prin-cipal\ a Holocaustului nazist. Hitler aspus, potrivit lui Goldhagen, c\ totul a fost„dezl\n]uit de `n\bu[ita pasiune antise-mit\“. Gross descrie `n mod asem\n\torcazul Jedwabne. De[i „`n bune rela]ii cupolonezii“, evreii din Jedwabne erau „`n-totdeauna con[tien]i de ostilitatea latent\...a popula]iei `nconjur\toare“, hr\nit\ de„prejudecata medieval\ cu privire la crimaritual\“16. Brusc, `n iulie 1941, aceast\ os-tilitate latent\ devine mortal\. Cu rolulnazi[tilor, „m\rginit aproape la a facepoze“, „jum\tatea polonez\ a ora[ului [i-aucis jum\tatea evreiasc\“ pentru „Dumne-zeu [tie ce“ motive17. Ca [i Goldhagen,relatarea lui Gross este un monument de`ntrebare de `nceput. De ce, spre exemplu,acest impuls asasin d\ pe-afar\ `n iulie1941? Gross `nsu[i observ\ c\ „nimic deacest fel nu a fost `nregistrat“ `n istoriamodern\ a Poloniei18. ~ntr-adev\r, prin `n-f\]i[area cazului Jedwabne `ntr-un cadruexplicativ anistoric al Industriei Holo-caustului – un eveniment absolut unic `ncare ne-evreii i-au exterminat pe evreipentru motive insondabile – Gross exclu-de p\trunderea plin\ de `n]eles.

II.

Cu toate c\ a st`rnit pasiuni `n Ger-mania, Hitler’s Willing Executioners nu al\sat nici o urm\ durabil\. Germanii s-auconfruntat cu a lor „problem\ evreiasc\“mult timp `naintea lui Goldhagen, iar car-tea lui nu a adus nici o contribu]ie nou\.Cu toate acestea, se pare c\ polonezii nuau ajuns s\-[i st\p`neasc\ bine propria„problem\ evreiasc\“, [i Gross le-a scos laiveal\ ceva material nou. {ocul [i senza]iape care cartea lui Gross le-a st`rnit `nPolonia sugereaz\ c\ polonezii t\g\duiescaspectele ur`te din trecutul lor. ~n acest fel,de[i incomplet\ [i p\tat\ ideologic, Veciniiare poten]ialul de a stimula `n Polonia ofolositoare [i necesar\ dezbatere. {i totu[i,aceast\ poten]ialitate poate fi irosit\ princhestiunea controversat\ a compensa]iilorcu privire la Holocaust. ~n loc s\ separenet problema antisemitismului de cea acompensa]iilor, Gross le leag\ una de cea-

Norman G. Finkelstein este doctor `n [tiin]e politice alDepartmentului de {tiin]e Politice al Universit\]ii Princeton,cu o tez\ despre teoria sionist\. Este autorul a patru c\r]i:Image and Reality of the Israel-Palestine Conflict (Verso,1995), The Rise and Fall of Palestine (University ofMinnesota, 1996), `mpreun\ cu Ruth Bettina Birn, A Nationon Trial: The Goldhagen Thesis and Historical Truth(Henry Holt, 1998) [i The Holocaust Industry: Reflectionson the Exploitation of Jewish Suffering (Verso, 2000).Scrierile sale au ap\rut `n ziare de prestigiu ca: London

Review of Books, Index on Censorship, Journal of Palestine Studies, New LeftReview, Middle East Report, Christian Science Monitor [i Al Ahram Weekly. ~n pre-zent, pred\ [tiin]ele politice la DePaul University din Chicago.

Norman Finkelstein s-a n\scut `n cartierul Brooklyn din New York, `n 1953.Este fiul lui Maryla Husyt Finkelstein, supravie]uitoare a Ghetoului de la Var[ovia [ia lag\rului de concentrare de la Maidanek, [i al lui Zacharias Finkelstein, supra-vie]uitor al Ghetoului de la Var[ovia [i al lag\rului de concentrare de la Auschwitz.Prima lui carte a dedicat-o p\rin]ilor, despre care a scris: „S\ nu iert [i s\ nu uit vreo-dat\ ceea ce lor li s-a `nt`mplat“. Eforturile sale se `ndreapt\ c\tre p\strarea ones-tit\]ii istoriei Holocaustului nazist.

Goldhagen pentru `ncep\toriUn comentariu despre cartea Vecinii a lui Jan T. Gross1

13Memoria

octombrie 2004

TIMPULlalt\. Cu binecuv`ntarea lui Gross, Veciniia devenit o alt\ arm\ a Industriei Holo-caustului `n [antajarea Poloniei. ~n modtragic, efectul asupra c\ut\rii de sine asufletului polonez va fi asem\n\tor uneire`nsufle]iri a celor mai ur`te stereotipuriantisemite.

~ntr-un articol recent, intitulat Pernadoamnei Marx, Gross pretinde c\ polone-zii leag\ cartea sa de compensa]iile cu pri-vire la Holocaust pentru c\ ei „`i asociaz\`n mod spontan pe evrei cu banii“19. {i`nc\, un capitol din Vecinii este dedicatpentru „Cine i-a deposedat?“. Faptul c\Gross a ridicat aceast\ `ntrebare p`n\ lanivelul „marelui subiect“ te las\ perplex,de vreme ce el ne aduce la cuno[tin]\ c\nu deplaseaz\ aten]ia de la evreii supra-vie]uitori20. Aici Gross cade `ntr-o alt\contradic]ie. Am v\zut c\ Vecinii `nf\]i[ea-z\ cazul Jedwabne ca pe un eveniment dene`n]eles `n care polonezii i-au m\cel\ritpe evrei pentru „Dumnezeu [tie ce“ moti-ve. Totu[i, `n acest capitol, Gross desco-per\ brusc c\ „dorin]a [i un nea[teptat pri-lej de a-i jefui pe evrei ... au reprezentatadev\ratul factor motivant“21. Dar atuncide ce este cazul Jedwabne a[a de miste-rios? Pentru `mbog\]ire au fost comisecrime pe scar\ mare. (Colonizarea [iexproprierea terenurilor Lumii Noi [i aAfricii au avut drept urmare milioane demor]i.)22 Dac\ lucrurile stau a[a, concluzianemen]ionat\ este c\ justi]ia reclam\retrocedarea propriet\]ii furate. ~n Pernadoamnei Marx, Gross face explicit\aceast\ situa]ie.

El reaminte[te povestea unei femei ger-mane a c\rei con[tiin]\ a fost chinuit\dup\ r\zboi dou\zeci de ani `ncheia]i, dinpricin\ c\ se afla `nc\ `n posesia perneiunui evreu ucis23. Esen]ial aici este c\ pen-tru Gross provocarea polonez\ – reconci-lierea cu trecutul, `n vederea isp\[irii pen-tru cazul Jedwabne – const\ `n aceea c\Polonia trebuie s\ `napoieze „perna doam-nei Marx“. „Pentru a p\stra compasiunea[i a ]ine doliu pentru cei uci[i, aceasta estesingura trebuin]\“, dup\ Gross, care facedin revendicarea propriet\]ilor de c\tremo[tenitorii evrei „o problem\ at`t dejignitoare [i agasant\“. Pe de alt\ parte,„cei care pl`ng `n cele din urm\ soartaconcet\]enilor evrei ... trebuie s\... se des-part\ de «perna doamnei Marx» f\r\ nici ourm\ de p\rere de r\u“. „Alegerea `n fa]ac\reia ne afl\m – conchide el – nu estegrea.“ ~ntr-adev\r, n-ar trebui s\ fie, dac\problema ar fi fost a[a de simpl\.

~n primul r`nd, Industria Holocaustuluinu dore[te numai returnarea „perneidoamnei Marx“, ci vrea toat\ casa ei, [ichiar mai mult. Chiar dac\ „greutatea pre-ten]iilor este poten]ial enorm\“, Gross asi-gur\ din nou c\ „nimeni nu trebuie vreo-dat\ s\ ridice preten]iile p`n\ la o tran-zac]ie mai mare dec`t ceea ce posed\m `nmod fizic“. ~ns\ preten]iile cu privire laPolonia nu s`nt legate de victimele indivi-duale sau de cele ale urma[ilor lor. Defapt, Industria Holocaustului minte, pre-tinz`nd sute de mii de parcele din teritoriulpolonez evaluate la mai multe zeci demiliarde de dolari. Gross nu poate fi maicandid cu privire la acest subiect.

~n plus, cu asemenea cereri enorme nuvei ob]ine nicic`nd o adev\rat\ reconcilie-re. Industria Holocaustului nu-i reprezint\nici pe „cei care au fost uci[i“ [i nici pesupravie]uitorii evrei [i urma[ii lor. Lu`nd`n considerare recentele evolu]ii, ea este ojecm\nire [i o escrocherie `nv\luit\ `nmantia suferin]ei evreie[ti. ~n numele vic-timelor Holocaustului, Industria Holo-caustului a pus st\p`nire pe propriet\]ilescoase de sub na]ionalizare `n fosta Ger-manie de Est, [i `n prezent evreii mo[teni-tori legitimi urm\resc Industria Holo-caustului `n justi]ie ca s\ le fie date `napoi.Apoi, era c`t pe-aci ca to]i banii depu[i `nb\ncile elve]iene s\ ajung\ nu la supra-vie]uitori sau la urma[ii lor, ci `n visteriaorganiza]iilor evreie[ti. De asemenea, `ncazul depunerilor germane, IndustriaHolocaustului va re]ine aproape sigur cea

mai mare parte din banii destina]i evreilorcare au fost supu[i muncii for]ate.

~n vreme ce Gross salut\ „noua [i `m-bucur\toarea realitate“ din Polonia, `ncare avoca]ii americani „ajut\“ la stabili-rea preten]iilor asupra propriet\]ilor Ho-locaustului `n conformitate cu normele dedrept, p`n\ [i cotidianul conservator [iorientat spre afaceri Wall Street Journal `i`nvinuie[te pe aceia[i avoca]i ca fiind„Noii Profitori ai Holocaustului“24. (F\r\`ndoial\, este singurul jurnal care i-a ata-cat pe avoca]ii Holocaustului dup\ ceace[tia au luat drept ]int\ marile corpora]iiamericane precum IBM.) Gross face dife-ren]a `ntre „noua [i `mbucur\toarea reali-tate“ din Polonia [i „lipsa de drept“ a tre-cutului s\u comunist, atunci c`nd „poateface dreptate“. Totu[i, `n aceast\ „nou\ [i`mbucur\toarea realitate“, ac]ion`nd la po-runca regimului Statelor Unite, IndustriaHolocaustului desf\[oar\ cele mai groso-lane tactici de lupt\ pentru a for]a Polonias\ se supun\. Relu`nd linia propagandis-tic\ favorit\ a Industriei Holocaustului,Gross scrie c\ „aici avem de-a face cu oproblem\ de etic\, [i nu cu contabilitatea“.De fapt, aici avem de-a face pur [i simplucu o problem\ de huliganism cu privire laHolocaust.

Gross sufer\ c\ „trebuie s\ fim preg\ti]is\ d\m“ `napoi propriet\]ile, c\ „vom aveade pl\tit pentru pervertirea moral\ a uneiadintre genera]iile `nainta[ilor no[tri“ [i a[amai departe. Cine s`nt ace[ti „noi“? Detreizeci de ani, Gross locuie[te `n StateleUnite, de]ine cet\]enia american\ [i pred\la o universitate american\ de prestigiu.Ce sacrificiu va trebui s\ `ndure el dac\Industria Holocaustului falimenteaz\ Po-lonia? ~ntr-adev\r, regimul Statelor Uniteciom\ge[te Polonia pentru a pl\ti compen-sa]ii pentru Holocaust, `ns\ Statele Unitede]in averi substan]iale ale victimelorHolocaustului depozitate `n b\ncile ameri-cane `n timpul celui de-Al Doilea R\zboiMondial. N-ar trebui Gross s\-[i educe `nmaterie de moral\ statul s\u de acum? Cusiguran]\ c\ Statele Unite pot s\-[i permit\a pl\ti compensa]ii pentru victimeleHolocaustului mai mult dec`t Polonia. Deasemenea, ele pot pl\ti compensa]ii maibine dec`t al]ii – dar nu o fac – pentrunumeroasele victime ale crimelor lor, dela b\[tina[ii americani [i afro-americani,p`n\ la asiaticii din sud-estul Asiei [ilocuitorii Americii Centrale.

Totu[i, cu un asemenea cinism limpe-de, Gross nu `l ajut\ pe ambasadorul israe-

lian `n Polonia, Shevach Weiss. ~ntr-unrecent interviu, Weiss recunoa[te f\]i[ c\stavila pus\ preten]iilor asupra propriet\-]ilor evreie[ti de dinainte de cel de-AlDoilea R\zboi Mondial „m\ jigne[te caom, ca evreu polonez [i, de asemenea, caliberal [i democrat“. El critic\ f\]i[ ne-dreptatea c\ evreii „au murit cu sentimen-tul c\ au fost trata]i `ntr-un mod nedrept“,c\ sub regimul comunist „ei au f\cut efor-turi `ndelungate s\ ob]in\ vizele pe careautorit\]ile poloneze puteau s\ refuze s\ leacorde“ [i c\ acum `[i viziteaz\ fostelecase [i magazine din Polonia, `ns\ „nu potintra `n ele“. Nu este aceasta exact starearefugia]ilor palestinieni? Vorbind despreJedwabne, Weiss se arat\ [ocat c\ polone-zii au putut s\-i omoare pe vecinii lorevrei „[i dup\ aceea s-au `ntors la caselelor, s-au culcat al\turi de so]iile lor, a douazi [i-au luat micul dejun, iar mai t`rziu aumers mereu“ s\ se roage. Nu asta facisraelienii `n Cisiordania [i Gaza `n fieca-re zi? ~ntr-adev\r, palestinienii nu pot s\ ofac\, `ns\ mirarea `i folose[te primuluiministru vinovat de enorme crime de r\z-boi [i, de asemenea, de crime `mpotrivap\cii, dup\ cum se arat\ jignit Weiss „caliberal [i ca democrat“25.

~n cele din urm\, Gross `i dojene[te pepolonezi: „trebuie s\ ... ne confrunt\m cupropriul nostru trecut“ [i `i ceart\ peprofesorii polonezi pentru t\cerea lor cuprivire la trecutul antisemit al Poloniei.Totu[i, americanii trebuie de asemenea s\se confrunte cu propriul trecut, iar pro-fesorii americani s`nt la fel de t\cu]i cuprivire la crimele Statelor Unite. ~n modsigur, un profesor american ar risca maipu]ine sanc]iuni pentru spunerea adev\ru-lui dec`t un profesor polonez sub regimulcomunist. Pre[edintele New School forSocial Research – situat\ chiar `n spatelecl\dirii New York University, unde pred\Gross – a comis crime odioase `n Viet-nam. A cerut Gross `ncriminarea lui pe-nal\? Polonia promite s\-i urm\reasc\ `njusti]ie pe f\pta[ii polonezi ai masacruluide la Jedwabne. Este oare de conceput caregimul Statelor Unite s\-i aduc\ `njusti]ie pe criminalii s\i de r\zboi?

Trebuie s\ ai un curaj absolut minor cas\ ]ii lec]ii de moralitate Poloniei, instalatconfortabil `n ora[ul New York. P`n\ c`ndva aplica propriului s\u stat [i sie[istandardele pe care le predic\ polonezilor,evlavia lui Gross nu merit\ nici o pre]uire.

traducere de MIRCEA ST|NESCU(text publicat cu acordul autorului)

1 O versiune prescurtat\ a acestui text a ap\rut `nperiodicul polonez „Rzeczpospolita“, 20 iunie 2001.

2 Neighbors, pp. 15, 28. (V. trad. rom. Vecini.Suprimarea comunit\]ii evreie[ti din Jedwabne,Polonia, Ia[i, Editura Polirom, 2001, trad. de DeliaCursan, prefa]\ de Vladimir Tism\neanu – n. trad.).

3 Ibidem, p. 216, n. 5. 4 Ibidem, p. 124. 5 Ibidem, p. 127. 6 Ibidem, pp. 120-121. 7 Ibidem, p. 134. 8 Ibidem, p. 241, n. 2. 9 Ibidem, pp. 77, 107, 121. 10 Tygodnik Powszechny (volum care adun\ mai

multe studii privitoare la cazul Jedwabne publicat `nPolonia – n. tr.), p. 258.

11 Ibidem, pp. 141-142. 13 Judt furnizeaz\ o delirant\ prezentare („cu

adev\rat deschiz\toare de drumuri ... lucrarea unuiistoric maestru“) pentru coperta edi]iei americane aVecinii-lor. Asemeni c\r]ii Hitler’s WillingExecutioners, textul englezesc al lui Gross esteciuruit de limbajul preten]ios al pseudo-erudi]iei –„topos istoriografic,“ „trop hiperbolic“, „acestimperativ metodologic erupe din caracterul imanental `ntregii eviden]e“, „`n istoria societ\]ii orice este `nleg\tur\ cu orice altceva“ [i a[a mai departe. Ibidem,pp. 11, 21, 141, 168. Despre asemenea profunzimiale min]ii, un scriitor a remarcat sarcastic: „R\sun\precum tunetul, dar de fapt este un sfor\it.“)

12 Ibidem, p. 117. 14 Ibidem, pp. 12-13, 21, 132 (ed. rom. pp. 22, ). 15 Ibidem, pp. 21, 140. 16 Ibidem, pp. 37-38, 123-124, 150. 17 Ibidem, pp. 9, 78, 125. 18 Ibidem, p. 122. 19 Tygodnik Powszechny, 11 februarie 2001.

Gross se gr\be[te s\-i acuze pe criticii s\i polonezi deantisemitism. ~n „Gazeta Wyborcza“, el denun]\ unprofesor polonez pentru faptul c\ re`nvie „cli[eulantisemit ... c\ evreii «au mers ca vitele la t\iere `ntimpul r\zboiului»“. (Crim\ „inteligibil\“?, citat `nTygodnik Powszechny, p. 99.) De fapt, cei carerelateaz\ despre Holocaust, inclusiv EmanuelRingelblum, folosesc `n mod curent aceast\ expresie.

20 Neighbors, p. 105. 21 Ibidem, p. 110. Yehuda Bauer, marele preot al

ortodoxiei Holocaustului, ne aduce la cuno[tin]\:„Nici un istoric serios nu a pretins vreodat\ c\ jafular avea vreo motiva]ie fundamental\ pentru crim\.Jaful a fost efectul Holocaustului, iar nu cauza sa.“(Rethinking the Holocaust, New Haven, 2001, p.48.) Astfel, dac\ miza care a stat `n spatelemasacrului de la Jedwabne a fost `mbog\]irea, acestanu poate fi socotit ca un capitol al Holocaustului.

22 Ibidem. 23 ~n afara altor trimiteri, tot ceea ce urmeaz\ este

citat din Perna doamnei Marx. 24 11 aprilie 2001. 25 Interviu cu Shevach Weiss, ambasadorul

israelian `n Polonia, `n „Gazeta Polska“, 28 martie2001.

octombrie 2004

14 DialogTIMPUL

Mircea Mih\ie[: În aceast\ discu]ie nepropunem continuarea investiga]iilor dinc\r]ile anterioare, Balul mascat [i Încet,spre Europa. Adic\ discutarea, din c`t demulte puncte de vedere s`ntem capabili, asitua]iei Rom=niei `n ultimii patru ani, `nperioada dintre prim\vara lui 2000, c`ndam `ncheiat Încet, spre Europa [i prim\-vara anului 2004. S`ntem `n 15 martie2004, ne afl\m la Washington D.C., `n at`tde primitorul t\u birou de pe ConnecticutAvenue. E, ca [i acum patru ani, un anelectoral pe o scen\ politic\ foarte agitat\.Preg\tind documenta]ia pentru aceast\discu]ie, am dat peste o informa]ie foarteinteresant\ din octombrie 2000: promisiu-nea lui Corneliu Vadim Tudor de a conti-nua procesul de integrare [i de a face dinnou apel la maghiari pentru guvern `ncazul `n care va ajunge la putere. În 2004,Corneliu Vadim Tudor vine cu un scenariuidentic. De data aceasta nu e vorba demaghiari, ci de evrei. Atunci informa]ia atrecut aproape neobservat\; `n momentulde fa]\, ea face multe valuri. Chiar zileleacestea, Corneliu Vadim Tudor a semnatcontractul pentru campania electoral\ cu ofirm\ din Israel. Cum putem privi acestelucruri, `ncep`nd cu personajul, simultancentral [i marginal, care e Vadim Tudor?Este el specific pentru un anumit tip depatologie a societ\]ii rom=ne[ti?

Vladimir Tism\neanu: Cred c\ tre-buie plecat de la momentul 1999: sf`r[itulperioadei preziden]iale a lui EmilConstantinescu, crizele de guvernare,`nl\turarea – `n condi]ii ce r\m`n p`n\ast\zi mai mult sau mai pu]in enigmatice– a premierului Radu Vasile, numirea peultima sut\ de metri `n func]ia de prim-ministru a lui Mugur Is\rescu, practic,personajul politic cel mai longeviv dinistoria postdecembrist\ a Rom=niei, cuexcep]ia lui Ion Iliescu…

M. M.: S\-l numim personaj public, nupolitic…

V. T.: Într-adev\r, e un personaj public.De[i numit politic, Is\rescu este Guverna-torul B\ncii Na]ionale. În discu]iile pecare le-am avut cu Ion Iliescu, ce aveau s\duc\ la volumul Marele {oc, vorbeamdespre longevitatea lui Iliescu sau desprecea, dintr-o anumit\ perioad\ politic\, alui Virgil M\gureanu. Ion Iliescu m-acorectat [i mi-a atras aten]ia asupra longe-vit\]ii lui Mugur Is\rescu.

M. M.: Spre deosebire de cea a luiIliescu, longevitatea lui Is\rescu este…continu\. El [i-a p\strat prerogativele, [i-arezervat postul chiar [i `n perioada `n care

a fost prim-ministru, ceea ce Iliescu nu af\cut.

V. T.: L-am `nt`lnit pe Mugur Is\rescu`n vara lui 2000, la Washington. Întreb`n-du-l dac\ are inten]ia s\ candideze la pre-[edin]ie (ulterior s-a v\zut c\ avea),r\spunsul lui a fost: „Spune so]iei tale c\ Iprefer to stay in my bank“ – „Prefer s\stau `n banca mea“, exprimare care `nrom=n\ sun\ logic, de[i `n englez\ erapu]in for]at\. Ei bine, iat\ c\ d`nsul st\ `ncontinuare `n banca lui. Prin urmare,consider c\ ar trebui s\ `ncepem cu 1999,pentru c\ atunci s-au f\cut jocurile legatede desemnarea candidatului preziden]ial.

Eram `n 1998 – poate 1997 – la tine, laTimi[oara, [i ne uitam la televizor. La unmoment dat, am v\zut un domn relativ `nv`rst\ vorbind [i te-am `ntrebat cine este.Te-ai uitat la mine [i m-ai `ntrebat:„Chiar ]i-ai pierdut memoria vizual\, nu[tii cine este?“. Am r\spuns c\ nu – eraIon Iliescu. Analistul politic din mine `l[tersese deci pe Ion Iliescu drept posibi-litate politic\ demn\ de luat `n serios, dariat\ c\ `l aveam pe Ion Iliescu apropiin-du-se de putere!

Ulterior, `n 1999, dup\ conferin]a orga-nizat\ de Funda]ia Cultural\ Rom=n\ cuocazia anivers\rii a zece ani de la revo-lu]iile din 1989, m\ `ntorceam din Ro-m=nia cu avionul. Îmi amintesc c\ m-ai`ntrebat dac\ aveam loc la clasa I sau busi-ness; eram la clasa economic\ [i m-am`nt`lnit acolo cu Adrian N\stase. Era cu undomn de la PSD pe care l-a rugat s\ sedeplaseze; am stat la clasa economic\ –trebuie s\ recunosc c\ era relativ comodpentru mine, nu [tiu c`t de comod era pen-tru domnul N\stase – [i am avut o conver-

sa]ie. El pleca la Strasbourg, schimbaavionul la Zürich, la fel ca mine, care ple-cam `n Statele Unite, astfel c\ am stat vreodou\ ore de vorb\. Cu aceast\ ocazie,spun`ndu-i: „Iat\, v\d c\ v\ merge bine,urca]i `n sondaje“, r\spunsul a fost: „Nuavem absolut nimic de f\cut, ne ajut\b\ie]ii ace[tia. Ei fac totul pentru noi“.Sigur c\ exista o oarecare doz\ de exage-rare `n chestiunea asta, f\ceau [i ei anumi-te lucruri ca s\ c`[tige alegerile!

Urmeaz\ momentul de [oc pentru con-silierii [i sprijinitorii lui Emil Constan-tinescu, printre care m\ num\ram. Nu amfost `ntre primii partizani ai lui Constan-tinescu, [tii bine, [i, dup\ cum a spus cine-va, `ntr-o perioad\ am pariat pe alt calpolitic. Totu[i, `n momentul `n care EmilConstantinescu a devenit pre[edinteleRom=niei, l-am sus]inut, evident, [i amfost convins c\ are loc o schimbare impor-tant\ `n Rom=nia (vom discuta mai `ncolodac\ aceasta s-a petrecut sau nu). Aparedeci `n vara lui 2000, declara]ia stupe-fiant\ a lui Emil Constantinescu, potrivitc\reia se retrage din cursa preziden]ial\din motive de grea]\ provocate de`nfr`ngerea suferit\ `n timpul mandatuluidin partea structurilor oculte care s-audovedit mai puternice dec`t el.

M. M.: Textul lui era: „Am fost `nvinsde Securitate“!

V. T.: A[adar, Emil Constantinescu seretrage `nvins de Securitate, l\s`nd practico armat\ f\r\ comandant suprem. Armatase disperseaz\ [i s`ntem martorii fenome-nului spectaculos al e[ecului electoral fan-tastic al Partidului Na]ional }\r\nesc. S`ntde p\rere c\ Emil Constantinescu aremotive s\-[i revad\ cel pu]in decizia dinacel moment. Nu vreau s\ fiu gre[it`n]eles, au fost foarte mul]i apropia]i ai luiConstantinescu care, dup\ alegerile din2000, fie au scris texte acerbe la adresaacestuia, fie l-au ignorat. În momentul `ncare [i-a lansat combina]ia de memorii [idocumente politice la Ateneul Rom=n, amfost contactat de Zoe Petre [i mi s-a soli-citat s\ scriu ceva. Am scris, pentru c\ facparte dintre cei care nu uit\ importan]apoliticii externe a lui Emil Constan-tinescu. În timpul r\zboiului din Kosovo,PDSR-ul a condamnat ac]iunea militar\ aNATO. Emil Constantinescu a riscatenorm `n perioada respectiv\ [i s`ntconvins c\ a pierdut mult din suportulelectoral din cauza acestei viziuni.

M. M.: Atunci a f\cut un foarte buntandem cu Andrei Ple[u, ministrul deexterne.

V. T.: Constantinescu a f\cut, `ntr-adev\r, un foarte bun tandem cu AndreiPle[u. Continuitatea de op]iuni a acestuiao vedem foarte clar `n momentul izbucni-rii r\zboiului din Irak [i atunci c`nd Ple[uscrie lucruri excep]ionale `n Dilema.Articolul, „Tr\iasc\ lupta pentru pace“ mise pare unul dintre cele mai bune textescrise de un fost dizident. Diziden]ii, cuc`teva excep]ii, au sus]inut r\zboiul dinIrak. Revenind la `nceputul discu]ieinoastre: Emil Constantinescu se retrage [iajungem `n situa]ia ca opozi]ia s\ fie frag-mentat\, s\ avem un candidat `n Stolojan,al doilea `n Mugur Is\rescu, ceilal]i doifiind Vadim (candidatul extremei) [i IonIliescu. E de presupus c\, dac\ EmilConstatinescu ar fi candidat, nu ar fic`[tigat alegerile, dar probabil – s`nt gatas\ pariez contrafactual – c\ `n turul dois-ar fi aflat Ion Iliescu `mpotriva lui EmilConstantinescu.

Nu am fi avut deci un editorial semnatde Andrei Codrescu [i Vladimir Tism\-neanu `n Philadelphia Inquirer, de pild\,despre un Jirinovski posibil la conducereaRom=niei, nu am fi avut `ntreaga societa-te civil\, cu figurile ei cele mai importan-te, semn`nd textul care prin implica]ie `lsus]inea pe Ion Iliescu. Nu [tiu dac\ tu aif\cut-o, eu sigur da. În 1990 nu mi-a[ fi`nchipuit c\ `n anul 2000 voi semna untext de sus]inere – el a ap\rut `n 22 [i `nalte publica]ii. Ajunsesem la alternativaIliescu sau Vadim!

M. M.: C`t de natural e drumul spreaceast\ op]iune: Iliescu sau Vadim?

V. T.: Dup\ p\rerea mea, a fost extremde artificial [i a rezultat din eroarea strate-gic\ a lui Emil Constantinescu, acestaaleg`nd `ntre gloria personal\ [i con[tiin]afaptului c\, pe baz\ de sondaje, [anselesale de a c`[tiga alegerile erau extrem demici. Era Emil Constantinescu s\tul depolitichia rom=neasc\? Se pare c\ nu,deoarece dup\ un foarte scurt interval dereculegere geologic\ a reintrat `n politic\de pe o platform\, dup\ p\rerea mea, neo-populist\. Nici partid, nici mi[care poli-tic\, ci o alian]\: „Forza Romania!“, [i a[amai departe.

M. M.: Este o form\ de disperare asu-pra c\reia poate vom reveni.

V. T.: Cu toat\ doza lui de tragism,Constantinescu r\m`ne un personaj foarteimportant `n situa]ia dat\.

M. M.: Desigur, `ns\ pentru perioadape care o lu\m acum `n discu]ie EmilConstantinescu nu conteaz\. El a reap\rut`n ultimele luni, s\ spunem, cu c`tevainterven]ii care erau, de fapt, mediate; nu`i apar]ineau practic lui, ci unor oamenidin apropierea sa.

V. T.: Pentru c\ te-ai referit mai devre-me la Corneliu Vadim Tudor ca patologie,trebuie precizat c\ el reprezint\ o combi-na]ie. Este un politician populist, f\r\`ndoial\. Ideologic vorbind, e capabil desalturi mortale, cum s-a v\zut. Îns\ indife-rent de cum `[i va recompune profilul, esteimposibil de reconstruit o biografie caredin toate punctele de vedere trimite spreetnocentrism [i xenofobie. Acestea s`ntelementele centrale `n discursul luiVadim, de la notoriul articol „Idealuri“,publicat `n revista S\pt\m`na a lui EugenBarbu, la volumul Saturnalii, ce con]inepoeme cu implica]ii direct antisemite.

M. M.: „Rose-n echimoze…“

V. T.: Desigur, plus toat\ produc]iaalcibiadic\ despre care nici nu mai are rost

Schelete `n dulap1

Vladimir Tism\neanu `n dialog cu Mircea Mih\ie[

Vladimir Tism\neanu (n. 4 iulie 1951). Profesor de [tiin]e guvernamentale laUniversity of Maryland, College Park, S.U.A. Autor al volumelor: The Crisis ofMarxist Ideology in Eastern Europe. The Poverty of Utopia, 1988, Latin AmericanRevolutionaries (`n colab.), 1990, In Search of Civil Society, 1990, Condamna]i lafericire. Experimentul comunist `n Rom`nia, 1991, Debates on the Future ofCommunism (`n colab.), 1991, Ghilotina de scrum, 1992, Reinventing Politics.Eastern Europe from Stalin to Havel, 1992, Arheologia terorii, 1992, Fantoma luiGheorghiu-Dej, 1995, Irepetabilul trecut, 1995, Noaptea totalitar\, 1995, PoliticalCulture and Politicial Societies in the Former Soviet Union, 1998, Fantasies ofSalvation, 1998, The Revolutions of 1989, 1999, Between Past and Future (`ncolab.), 1999, Stalinism for All Seasons, 2003, Marele {oc (`n colab.), 2004, Scopul[i mijloacele, 2004. Lucreaz\ la dou\ volume despre lec]iile politice ale secolului alXX-lea, Diavolul `n istorie [i Dou\ surori: comunismul, antifascismul [i identit\]ileevreie[ti.

Mircea Mih\ie[ (n. 1 ianuarie 1954). Profesor de literatur\ englez\ [i american\ laUniversitatea de Vest din Timi[oara. Redactor-[ef al revistei Orizont. Autor al volu-melor: De veghe `n oglind\, 1989, Cartea e[ecurilor. Eseu despre rescriere, 1990,Femeia `n ro[u (`n colab.), 1990, C\r]ile crude. Jurnalul intim [i sinuciderea, 1995,Victorian Fiction, 1998, Masca de fiere, 2000, Atlanticul imaginar, 2002, Scutul luiPerseu, 2003. Lucreaz\ la o carte despre b\tr`ne]e [i la una despre doliu.

octombrie 2004

15DialogTIMPUL

s\ vorbim. Michael Shafir a scris la unmoment dat pentru revista pe care o publi-ca „Europa Liber\“ c`ndva – se chemaPerspectives on Eastern Europe – un arti-col cu titlul „The Open-MindedPolitologist and His Enemies“. Între alte-le, cita din textele furibunde, vitriolice, alelui Vadim Tudor.

M. M.: Putem vorbi deja de o recu-ren]\: un politician care [i-a construitpopularitatea exact prin astfel de lucrurisinistre are totu[i momente de calcul poli-tic. C`nd e[ti Vadim Tudor, care [i-a `n\l]atedificiul vituper`ndu-i pe unguri, pe evrei,pe str\ini `n general, [i spui apoi c\ de fapto s\-i iei cu tine la guvernare, pentru a nupericlita integrarea Rom=niei, unde e logi-ca demersului?! Ea se pare c\ a fost totu[ic`[tig\toare, din moment ce Vadim aob]inut `n 2000 un procent aproape de nei-maginat!

V. T.: A avut aproape 30%, nu ?

M. M.: 28% – el, `n ipostaza de candi-dat preziden]ial.

V. T.: Vreau s\ atingem acest subiect.Partidul Rom=nia Mare este, pe de o parte,un partid de tip „tribunisien“, cum spunfrancezii: construit `n jurul unui tribun. Cusau f\r\ ghilimele, Vadim Tudor este untribun. Partidul s\u e mult mai pu]in insti-tu]ionalizat dec`t alte partide politice, ajucat [i joac\ `n continuare cartea antisis-temic\ la nivelul retoricii. La nivelul prac-ticii politice, el este un partid sistemic. Deaici [i contrastul `ntre ceea ce spune [iceea ce face Vadim.

M. M.: Într-adev\r, prezen]a numeric\destul de impresionant\ `n Parlament nu areu[it s\ `i fac\ vizibili. Nu exist\ nici oini]iativ\ legislativ\ serioas\ propus\ deei, nu s`nt prezen]i la dezbateri. PartidulRom=nia Mare continu\ s\ fie un partidunipersonal. Cum se explic\ acest lucru ?

V. T.: Ca [i Partidul Libert\]ii – saucum se nume[te partidul lui Heider `nAustria –, ei apeleaz\ simultan la benefi-ciarii [i la adversarii globaliz\rii. Sepoart\ moda rapsodic\ a iodlerelor [i acostumului tradi]ional din Carinthia, dar,pe de alt\ parte, exist\ o mul]ime de tine-ret high-tech care voteaz\ `n direc]iaPartidului Libert\]ii. În cazul lui Vadims-a observat `ntr-adev\r [i votul tineretu-lui, care ]ine par]ial de elementul de bufo-nerie politic\ propus de acesta.

M. M.: {ocant este c\ vorbim maidegrab\ de tineretul educat dec`t de celneeducat !

V. T.: Sigur c\ Vadim reprezint\ `n anu-mite momente instinctele gloatei politicesau ale gloatei care detest\ politicul.

Termenul corect, ca s\-l prelu\m dinHannah Arendt, din Originile totalitaris-mului, este mob – „gloat\“. În egal\m\sur\, publicul care a mers, cel pu]in `nprima perioad\, `n direc]ia lui Vadim esteformat din cei care nu au reu[it s\ fac\ ocarier\ `n PSD. Ei s-au sim]it marginali-za]i, elimina]i, `n momentul `n carePartidul Comunist s-a metamorfozat `nFrontul Salv\rii Na]ionale, [i-a abjurat,practic, trecutul [i l-a azv`rlit `ntr-un conde umbr\ despre care nimeni nu vrea s\vorbeasc\. Rom=nia prezint\ cazul para-doxal al unui partid comunist cu treimilioane nou\ sute de mii de membri `n1989. Propor]ional, era, probabil, cel maimare partid comunist din lume! La opopula]ie de peste un miliard, `n momen-tul de fa]\, Partidul Comunist Chinez are[aizeci de milioane de membri! PCR aveapatru milioane la o popula]ie de dou\zeci[i dou\ de milioane, ceea ce `nseamn\…

M. M.: Peste 20%!

V. T.: Lu`nd `n considerare c`]i membrierau peste optsprezece ani, procentul este[i mai mare. Ei bine, mul]i dintre ace[tianu au fost accepta]i `n barca FSN-ului,care `n faza ini]ial\ a `ncercat o desp\r]irecel pu]in de etajul superior al Securit\]ii [iaparatului de partid. A durat p`n\ c`ndacest etaj superior al nomenclaturii departid a fost recuperat [i a intrat `n FSN,devenind vizibil. Dac\ ne uit\m ladiscu]iile noastre anterioare, ideea a fosts\ nu invoc\m foarte multe nume, `ntruc`tnici unul dintre noi nu [tim bine biografii-le acestor domni. {tiu foarte pu]in, depild\, din biografia domnului Hrebenciuc.{tiu c\ vine din Moldova, c\ a fost la unmoment dat prefect [i c\ a fost implicat `ndiverse ac]iuni [tiin]ifice, inclusiv celelegate de „Project on Ethnic Relations“. Aparticipat la discu]ii cu reprezentan]iiminorit\]ii maghiare – [tim acuza]iile carei-au fost aduse. Dac\ ne uit\m la alte ca-zuri, precum cel al lui {erban Mih\ilescu,fostul [ef de cabinet al ultimuluiprim-ministru al lui Ceau[escu, Cons-tantin D\sc\lescu, lucrurile `ncep s\ cape-te o alt\ culoare.

Deosebit de interesant este cazul dom-nului Octav Cozm`nc\. Acesta a fost [efulcadrelor CC al UTC. Ulterior, a ajunschiar [ef de cabinet al Elenei Ceau[escu,dac\ nu m\ `n[el. În orice caz, a fostadjunct de [ef de sec]ie la cadre al UTC,ceea ce echivala cu a fi consilier al EleneiCeau[escu, din moment ce ea era [efacadrelor Partidului. În textul meu dinArheologia terorii – transmis ini]ial la„Europa Liber\“ la `nceputul anului 1983– intitulat „Nicu Ceau[escu [i ascensiuneasocialismului dinastic `n Rom=nia“, vor-besc la sf`r[it – premonitoriu, se pare! –despre „eternul tovar\[ Cozm`nc\“. Numi-a[ fi putut `nchipui atunci c\ `l vomre`nt`lni `n discu]ia noastr\ din 2004!

Dep\[ea orice imagina]ie! Nu vreau,Doamne fere[te, s\ spun c\ domnulCozm`nc\ nu are dreptul la convertire.

M. M.: N-a prea dat semne de conver-tire, cel pu]in p`n\ acum.

V. T.: O frumoas\ fraz\ de duh engle-zeasc\ spune: „Orice sf`nt are un trecut,orice p\c\tos are un viitor“. Întrebareaeste `n ce m\sur\ exist\ acest clivaj `ntretrecutul domnului Cozm`nc\ [i prezentuls\u [i `n ce m\sur\ a devenit un sf`nt.Într-adev\r, sfin]ii au un trecut: din acestpunct de vedere, a reemerjat, a reap\rut, arer\s\rit o fac]iune a nomenclaturii care `nfaza ini]ial\ nu fusese acceptat\ de echipaIliescu-Roman. Mul]i dintre ace[tia aumers `n direc]ia Rom=nia Mare. Este cazuldespre care poate vorbi mult mai multDorin Tudoran, pentru c\ l-a `nt`lnit `npostura de responsabil al Securit\]ii muni-cipiului Bucure[ti – nu [tiu dac\ numai peBucure[ti sau pe ]ar\, trebuie s\-l `ntreb\mpe Horia Patapievici – pe colonelul IlieMerce, actual deputat PRM.

M. M.: Era pe Bucure[ti.V. T.: În egal\ m\sur\, Partidul Rom=-

nia Mare a recrutat `n ultimul timp adep]i[i din zone nea[teptate. Este, de pild\,cazul lui Mihai Lupoi, pe care l-am `nt`lnitla Washington, `n gr\dina re[edin]ei amba-sadorului rom=n, Sorin Ducaru. Am avut oconversa]ie de vreo dou\ ore, altminteriamuzant\. C`nd l-am `nt`lnit prima dat\,Lupoi era `nc\ ministrul turismului `n celdint`i guvern postdecembrist. Pentru tine-retul care nu [tie, Mihai Lupoi…

M. M.: …este primul ofi]er care a ap\-rut `n decembrie 1989 pe postul na]ional.Era `n uniform\ [i avea o pu[c\ automat\,ca s\ dea sentimentul c\ revolu]ia nu poatefi r\sturnat\.

V. T.: Exact. Dup\ aceea, a plecat `nElve]ia, s-a `ntors…

M. M.: Enigmatic\ apari]ie!

V. T.: Enigmatic\ apari]ie, enigmatic\reapari]ie! Am avut cu acel prilej odiscu]ie interesant\ [i mi-a spus c\ n-ar fir\u dac\, venind la Bucure[ti, a[ sta devorb\ cu Corneliu Vadim Tudor. Asta se`nt`mpla acum vreo doi ani, deci strategiaschimb\rii la fa]\ a lui Corneliu VadimTudor a `nceput mai devreme.

M. M.: E o pseudoschimbare, pentruc\ dup\ pierderea alegerilor din noiembrie2000 Vadim a revenit la pozi]ia ini]ial\ `n2001, 2002, 2003.

V. T.: At`t ca verbiaj, c`t [i ca agresivi-tate.

M. M.: Absolut. E drept c\, spre deo-sebire de perioada ’96-2000, c`nd a avutun acces nea[teptat de mare la televiziune,am impresia c\ Vadim a fost mult mai binecontrolat dup\ 2000. Probabil Iliescu [ial]i oameni cu putere [tiu c\ reprezint\totu[i un pericol poten]ial. Doar AdrianP\unescu, pe c`nd realiza emisiuni de tele-viziune, nu se sinchisea de acest lucru [i-linvita frecvent.

V. T.: Vadim a scris unul dintre textelecele mai veninoase – nu [tiu dac\ era sem-nat Vadim sau Alcibiade –, purulent xeno-fob, a[ putea spune, `mpotriva lui MihaiBujor Sion, cel foarte apropiat de IonIliescu. Vadim `l numea „pupil\ prezi-den]ial\“, dup\ care se lega direct de ori-ginea etnic\ a acestuia, care dup\ mam\venea din familia Graur, fiind evreu, iardup\ tat\ nu [tiu. Nu stau s\ fac analize depigmentare a pielii! În orice caz, afirma]ialui Vadim era injurioas\, antirrom\ sauanti]ig\neasc\. Nu are importan]\ dac\Mihai este sau nu ]igan, conteaz\ c`t devirulent, de agresiv [i de murdar era acelpresupus pamflet. În cazul lui Vadim,actuala convertire este, hai s\ spunem, lafilosemitism. Am citit o declara]ie `n carem\rturise[te c`t de r\u i-a p\rut c`nd s-astins din via]\ rabinul Moses Rosen, carepentru el devenise un fel de alterego! Eraca [i cum jum\tate din el ar fi disp\rut `nmomentul respectiv! Respira prin faptulc\ Moses Rosen tr\ia [i nu mai este el`nsu[i f\r\ Moses Rosen! Aproape mi-audat lacrimile. Nimeni nu [i-ar fi `nchipuitc\ `ntr-o vreme `n care lui Moses Rosen ise repro[eaz\ at`tea lucruri, pe motivereale sau ireale, `n sf`r[it acesta va avea unap\r\tor postum. Pe cine? Ironie suprem\:pe Corneliu Vadim Tudor! Cred c\ s-arr\suci bietul rabin `n morm`nt s\ [tie c\dintre toate posibilele persoane care s\-ireaduc\ numele `n discu]ie public\, [i `nc\`n chip admirativ, va ap\rea Vadimspun`nd: „Nu a fost nici o alterca]ie `ntrenoi, `n realitate `ntotdeauna i-am admirat`n]elepciunea“. Substan]a sigur c\ esteoportunism, manipulare…

M. M.: {i neru[inare!

V. T.: Tu vrei s\-i spui a[a: e titlul volu-mului de poeme al lui Ioan T. Morar. Este`ns\ mai mult dec`t at`t. Mai exist\ [i faptulc\ Vadim Tudor, cred eu, este sincer anco-rat `n „buna“ tradi]ie a antisemitismuluiideologic al ultimei o sut\ de ani, extrem deputernic `n momentul de fa]\ `n special `nzona arab\, dar nu numai. El a reap\rut [i `nEuropa de Vest foarte puternic.

M. M.: Iar `n Europa de Est nu s-astins, de fapt, niciodat\.

1 Fragment din volumul cu acela[i titlu, `n cursde apari]ie la Editura Polirom.

PoliromNonconformist, cum este [i autorul,

volumul lui Liviu Antonesei oscileaz\`ntre eseu, articol de ziar [i jurnal intim,nu din indecizie, ci din nevoia de a fisincer [i liber. „Mobilul“ acestor textest\ `n c\r]ile care, o dat\ citite, au confi-gurat un spa]iu al reac]iilor de lectur\personale, o Bibliotec\ unde, foartedemocratic, `[i dau `nt`lnire Dante,Borges, Miller, Durell, Kafka, Sartre,dar [i Ray Bradbury sau AmelieNothomb. Cititor incorigibil – c`ndinocent, c`nd critic, dar obligatoriuimplicat –, Liviu Antonesei transform\fascina]ia lecturii celorlal]i `ntr-o scrierecaptivant\.

Editura TC\r\rile pustiului este cea dintîi

m\rturie scris\ a unui militar român, dincele cîteva mii care „lupta pentru pace“din fosta Jugoslavie [i pîn\ înAfgansitan [i Irak. Cea dintîi, îns\ foar-te puternic\ [i expresiv\. Pentru c\apar]ine unui soldat care este, mai întîide toate, un foarte bun, un extraordinarde promi]\tor scriitor. Dac\-[i vor încer-ca [i al]ii for]ele, e bine s\ [tie c\ voravea de trecut peste o [tachet\ ridicat\foarte sus! Citind cartea, am avut unsingur regret, c\ e prea scurt\, c\ am ter-minat-o prea repede. Ar fi putut fi mailung\? Desigur, dar pentru asta, autorular fi trebuit s\ r\mîn\ mai mult\ vremeîn misiunea din Afganistan, în mijloculde[ertului. Ceea ce nu i-a[ dori nici unui

du[man, nicidecum unei persoane pen-tru care nutresc un foarte sincer senti-ment de confraternitate. (L.A.)

octombrie 2004

16 FragmentariumTIMPUL

AL. ANDRIESCU

1. Inteligen]a nu l-a f\cut pe om maibl`nd, ci mai periculos, m\ `nva]\ expe-rien]a mea de c`ine.

2. F\r\ `ndr\zneal\, inteligen]a e un darinutil; f\r\ inim\, ea devine mai primej-dioas\ dec`t prostia.

3. C`t de jalnic `mi apare cel care nupoate tr\i dec`t prin al]ii, nu [i pentru al]ii.

4. Cum s\ m\ opresc la blidul t\u plin,l`ng\ care zaci f\r\ alt g`nd dec`t acela dea-i fi pe plac st\p`nului, c`nd afar\ seveleprim\verii au dat n\val\ `n urzicile de pemaidan [i fiecare javr\ se crede cavaler `ncel mai glorios turnir?

5. Pentru c\ nu reu[e[te s\ fie cum sevrea, omul – spre deosebire de c`ine, carenu are vanitatea de a se ar\ta altfel de cume – a sim]it nevoia s\-[i proiecteze exis-ten]a `n mitologie, `mprumut`nd adesea`nf\]i[area noastr\. Oare nu s-a pref\cutputernicul Jupiter, zeul zeilor, `ntr-o ima-culat\ leb\d\ pentru a o putea seduce maiu[or pe Leda? Culmea, din aceast\leg\tur\ adulterin\ s-au n\scut Castor [iPolux, simbolul prieteniei [i sincerit\]iicare domne[te de atunci `ntre oameni!

6. De ce o fi pun`nd omul, altminteriinfidel, dispus mereu la mici [i maritr\d\ri, at`ta pre] pe fidelitatea de sex, ne-esen]ial\ pentru c`ine, care este totu[i unmodel recunoscut de fidelitate?

7. Nu vreau s\-]i apar]in dec`t dac\accep]i s\-mi apar]ii.

8. C`inele nu are nevoie de coduri demoral\ pentru a [ti ce-i fidelitatea.

9. C`inele `l iube[te [i pe omul incapa-bil s\-l r\spl\teasc\ cu iubire.

10. St\p`ne, ascult\-l pe credinciosult\u c`ine: nu numai `n rela]iile dintreb\rbat [i femeie, iubirea ne`mp\rt\[it\ nujustific\ posesiunea.

11. De ce s-or fi numind animaliceanumite pl\ceri pe care omul le pre]uie[teincomparabil mai mult dec`t c`inele?

12. C`nd vom putea sc\pa, [i om [ic`ine, de nefericirea de a vedea mereu `npreajma fericirii noastre nenorocirea alto-ra?

13. C`nd v`ntul [uier\ `n acele de brad,aud l\tratul c`inlor de odinioar\ [i suspine-le asce]ilor caligrafi.

14. O fa]\ a toleran]ei se nume[te`n]elegere [i alta iubire.

15. V\z`ndu-l pe st\p`nul meu aplecatcercet\tor peste un zbornic din 1475, l-amsim]it, c`nd [i-a `ntors fa]a mirat\ c\tremine, c\ g`nde[te astfel, dup\ ce citise nu[tiu c`te „vie]i de sfin]i“. ~n[el`ndu-se c\-[isalveaz\ sufletul, omul [i-a oferit, prinascez\, cea mai denaturat\ pl\cere ac\rnii.

16. A[tept`nd s\-mi ]`[neasc\ dinbrazd\ un biet [oldan, visez la un iepurefabulos, cu urechi de m\gar, g`t de giraf\[i pulpe de c\prioar\, pentru c\ [tiu c\nimic nu este mai dulce dec`t am\girea.

17. Sub ]epii ariciului se ascunde ade-seori un suflet tandru. ~nva]\ s\-l descope-ri.

18. ~ntr-o zi c\lduroas\ de var\, ador-misem cu nasul `n florile din gr\din\. ~ntreac\t fie spus, st\p`nul `mi interzisese s\gust reveneala p\m`ntului din acest locumbros, sub pretextul c\ mi[c\rile mele,eliberate de constr`ngerea lesei cu care m\

plimb\ `n parc, ar pune `n primejdie luje-rele ginga[e ale florilor lui cu mirosuri`mb\t\toare. Dar s\ trecem…

C`nd tocmai visam c\ m\ aflu cuLolica pe un maidan erotizat, `ntr-oprim\var\ belalie, cum spune cel mai deseam\ poet al c`inilor, Ion Barbu, amsim]it un g`dilat pe bot, provocat demi[carea rapid\ [i obstinat\ a unor picio-ru[e enervante. Mi-am `ncruci[at ochii,adumbri]i de somn, ca faimo[ii c`ini ai luiDisney, [i am z\rit o furnic\ `n uniforma eimonahal\, de harnic\ roab\ fl\m`nd\,c\ut`ndu-[i drum cu povara ei enorm\peste cel mai sensibil loc din corpul meu.Sc`rbit, am ridicat ochii, scutur`ndu-mizdrav\n capul, de mi-au cl\mp\nit urechi-le, [i sus, `n corolele str\lucitoare, amv\zut un fluture, `n haine de aur [i pur-pur\, lucr`nd vesel la prepararea nectaru-lui `n abdomenul s\u inelat, `n timp ce dinierburile grele, greieri satisf\cu]i c`ntaubinefacerile `ndestul\rii. Ridic`ndu-m\ s\plec, ochii `mi cad pe coloana cernit\,nesf`r[it\ [i t\cut\, a furnicilor, spremu[uroiul sumbru, cu `nc\peri regale,a[ezate l`ng\ c\m\rile enorme ale cur]ii,de unde porneau, r\sp`ndite `n toatep\r]ile, galeriile `ntunecoase [i lipsite deconfort ale supu[ilor.

Binecunoscutul glas r\gu[it alst\p`nului m-a smuls din ad`ncul senti-ment de mil\ care m-a cuprins la vedereajalnicului convoi al ne`nsemnatelor fiin]ece se `ndreptau gr\bite, `n mers mecanic,cu sacii grei pe cap, s\ umple c\m\ri dincare nu se vor `nfrupta niciodat\.

– Jar, filozofule sprin]ar, ce cau]i `ngr\din\? Ai uitat c\ nu-]i dau voie `n acelloc de r\sf\]? Mar[ de-acolo!

S\ m\ fi confundat st\p`nul meu cu fur-nicile negre, supuse destinului lor deumile lucr\toare ale `ndestul\rii altora,numindu-m\, viclean cum `l [tiu, filozof?Eu nu i-am `n]eles niciodat\ prea bine dia-lectica statului pe locul dinainte hot\r`t pecare mereu s`nt nevoit s-o deduc din`ndemnurile sale. Am plecat nedumerit [itrist, privind piezi[ spre locul din care por-nise vocea r\gu[it\.

19. Oare ce poate fi mai nefiresc dec`ts\ te `mpotrive[ti firii?

20. Diana este prima femeie care a ie[itcu c`inele la plimbare.

21. Omul se d\ruie[te altora pentru aavea un motiv `n plus s\ fie `nc`ntat desine.

22. F\r\ iubire, omul devine o vulnera-bil\ victim\ a necesit\]ii.

23. Dac\ prietenul se cunoa[te lanevoie, `nseamn\ c\ atunci c`nd `]i mergebine e[ti `nconjurat numai de du[mani.

24. Dintre toate `nchipuirile mitologi-ce, omul `l prefer\ pe Narcis, cu care seplimb\ zilnic la bra].

25. Omul confund\ adeseori iubirea cusupunerea, ceea ce nu li se `nt`mpl\c`inilor.

26. C`inele t`n\r se las\ prins `n mreje-le volupt\]ii cu incon[tien]a mu[telorbe]ive, care se arunc\ `n mustul `nspumat,forfotitor [i dulce.

27. Spiritul r\zboinic al omului seafirm\ [i `n dragoste. ~ndr\gostitul este uncuceritor [i dragostea o cucerire, de altfel`ndoielnic\, cum s`nt toate victoriile.

28. Omul se fere[te de ]epii bl`nduluiarici, dar se las\ zg`riat cu pl\cere deghearele otr\vite ale pisicii cu ochivicleni, toat\ numai moliciune [i volupta-te.

29. Dup\ p\rerea mea, `n lume s`nt maimul]i gelo[i dec`t `ndr\gosti]i.

30. Nu se spune credincios ca un om, cicredincios ca un c`ine.

31. Curtezanele noastre s`nt c`inii desalon.

32. C`inele linge din dragoste m`nacare-l bate. Omul din la[itate.

33. Oamenii iubesc mult, dar fac puipu]ini.

34. Pe sexe, omul `[i define[te profilulmoral recurg`nd adesea la imagini anima-liere. Femeia este: albin\, g`sc\, g\in\,pisic\ (felin\, `n general), c\prioar\,viper\, ceea ce `nseamn\: h\rnicie,modestie casnic\ [i intelectual\, lascivita-te, delicate]e, r\utate. Iar b\rbatul este:tr`ntor, porc, bivol, fazan, elefant, cat`r,lup, tigru, ceea ce `nseamn\: lene, instinc-te joase, inteligen]\ mai mult speculativ\dec`t practic\, tenacitate, agresivitate.Recunosc `n aceast\ b\t\lie de vorbe `ntreb\rbat [i femeie un echilibru care-l avan-tajeaz\ pe c`ine.

35. Sentimentul propriet\]ii [i nu iubi-rea face din om un animal gelos.

36. Pentru fidelitatea sa proverbial\, nuo dat\ c`inele a fost r\spl\tit cu b\taia.

37. Dragostea nu poate `ntuneca dec`tmintea celui cu judecat\ normal\.

38. Cauzele cele mai frecvente pentrucare cineva `[i poate pierde capul s`nt: dra-gostea, be]ia [i emo]iile puternice. Cum

cel care nu are cap nu are ce pierde,`nseamn\ c\ pro[tii nu iubesc ca lumea, nubeau c`t trebuie [i n-au emo]ii puternice.

39. ~mi este dezagreabil c`inele careduce fidelitatea at`t de departe `nc`tiube[te [i ur\[te ceea ce iube[te [i ur\[test\p`nul s\u.

40. P\c\leal\ a naturii la origine, dra-gostea a devenit cu timpul, transform`ndu-se numai `n voluptate, un mijloc prin careomul p\c\le[te natura.

41. Nu `n]eleg de ce omul, care seiube[te mai presus de orice pe sine, faceat`ta caz de dragostea pentru al]ii.

42. Iubirea poate ]ine locul drept\]ii,dreptatea nu poate `nlocui iubirea.

43. Ca s\ fii bun judec\tor, nu-i deajuns s\ fii drept, trebuie s\ ai [i o inim\st\p`nit\ de iubire.

44. Fericirea mea nu se poate `ntemeiape suferin]a altuia.

45. ~ntre Tristan [i Isolda st\tea regeleMarc, `ntre Romeo [i Julieta, p\rin]ii, `ntre`ndr\gosti]ii de ast\zi, perplexitatea de aputea iubi f\r\ obstacole.

46. Cel care se las\ terorizat deobi[nuin]\ ar putea afirma c\, la volan [i `nblugi, Tristan este mai pu]in `ndr\gostit deIsolda care-l a[teapt\ la snack-barul dincol].

47. Iube[te-]i aproapele ca pe tine`nsu]i – s`ntem `ndemna]i cu `n]elepciune.Oamenii `[i fac `ns\ prea mult r\u lor `n[i[ica s\ mai aib\ vreo [ans\ semenii lor.

48. De[i hotarul `ntre iubire [i ur\ esteat`t de nestatornic, nimeni nu se conso-leaz\ cu indiferen]a.

49. Pentru a se `mperechea, c\]elu[elen-au avut niciodat\ nevoie de dot\.

50. Prepararea fleicii `ncepe cum`ng`ierea tandr\ pe capul c`rlion]at alvi]elului.

51. M`nc`nd fructul oprit, femeia a fostobligat\ s\-l g\teasc\ [i de atunci isp\[e[tep\catul `n buc\t\rie.

52. Rolul buc\t\riei `n istorie esteimens. N-a fost oare descoperit\ Americapentru c\ omul avea nevoie de mirodenii-le Indiei?

53. Patronul abatoarelor se `nduio[eaz\adeseori de indispozi]ia pisicii de pe diva-nul de acas\.

54. Iisus este consolarea poetic\ aomului incapabil de jertf\.

55. B\tr`n e numai cel ce [i-a ucis [iultima f\r`m\ de dorin]\.

56. C`inele reprezint\ fidelitatea`nl\n]uit\. A[a l-a urmat pe om pretutinde-ni: la pol [i la ecuator. Numai cel care nuse ata[eaz\ de nimeni e independent.Putem spune, atunci, c\ amoralul [i egois-tul s`nt absolut independen]i? A[a ar fidac\ ace[tia n-ar depinde total de ei `n[i[i.

57. Minciuna benign\, izvor`t\ dindelicate]e [i iubire, `i apropie pe oamenimai mult dec`t adev\rul rostit cu r\utate.

58. M\ sup\r\ oamenii care nu s`ntcapabili s\ ne acorde adev\rata tandre]edeoarece iubesc c`inii numai fiindc\ nu se`n]eleg cu semenii lor.

59. C`inele nu se `ntreab\ niciodat\ c`tde nobil este st\p`nul iubitor care-i cerce-teaz\ cu at`ta grij\ pedigriul.

60. Dac\ vulpea e viclean\, cum eb\rbatul care ofer\ blana ei femeii pe carevrea s-o cucereasc\?

61. S\-mi spui c\ m\ iube[ti numai c`ndai uitat de ce m\ iube[ti.

62. St\p`ne, iubirea ta mincinoas\mi-a f\cut mai mult r\u dec`t loviturilecare m-au l\sat s\ uit puterea col]ilor mei.

Mai multe aforisme din acest text au ap\rut în„Almanah Convorbiri Literare” ’83 – ’88. În aceea[iperioad\, volumul Din medita]iile c`inelui Jar a fostîncredin]at spre publicare Editurii „CarteaRom=neasc\“. Din motive lesne de `n]eles, volumulacesta n-a fost tip\rit.

Din medita]iile c`inelui Jar despre libertate [i iubire (III)(1980–1988)

17Vitraliu

octombrie 2004

TIMPUL

LIVIU LEONTE

~ntr-unul din romanele de rezisten]\ aleliteraturii noastre, V`n\toarea regal\, uncopil asist\, urcat `ntr-un copac, la o crim\oribil\ petrecut\ `n perioada colectiviz\rii.Doar victima `l [tie [i [tie c\ acesta vare]ine, va povesti [i nimic nu va fi uitat.Putem vedea aici o alegorie a literaturiicare, singura `ntr-un veac dement, a spuscu toate riscurile, chiar dac\ travestituneori, adev\rul [i a transmis `ncrederea`n valorile umanit\]ii.

Scriitorul martor a fost atunci, maimult dec`t scriitorul creator de fic]iuni, onecesitate [i aceasta explic\ `n primul r`ndaudien]a la cititorul care nu avea alt\ posi-bilitate de a afla `n c\r]i nu numai istorii,ci [i propria istorie, a lui [i a lumii `n caretr\ia. O dat\ cu dispari]ia cenzurii, prefe-rin]a publicului a mers tot spre textele caretrimiteau direct la epoca `ncheiat\, litera-tura-document continua s\ aib\ prioritate`n op]iunile sale. C`t este literatur\ [i c`tdocument r\m`ne a stabili critica [i timpul.Cu aceste g`nduri am citit cartea lui VasileIancu, Fuga `n memorie, de o formul\ ori-ginal\, apar]in`nd at`t publicisticii, c`t [iliteraturii. Autorul, ziarist cunoscut, `[ijustific\, nu se poate mai bine, calitatea demartor al timpului `n care a tr\it, trans-criind amintiri, m\rturii ale celor `nt`lni]i,

recompun`nd o epoc\ [i oamenii care-aupopulat-o. Structura c\r]ii se apropie deceea ce Philippe Lejeune numea „romanautobiografic", nu [tii c`nd autorul seconfund\ cu personajul narator [i c`ndacesta din urm\ intr\ `n fic]iune `n locuripar]ial recognoscibile, la fel ca [i persona-jele cel mai adesea numite prin ini]iale.

Structura c\r]ii este una fragmentar\,sec]iuni `ntr-un trecut cu relativ respectpentru cronologie, f\r\ a `mpieta asupraunit\]ii de viziune [i de organizare. Scenaini]ial\ surprinde imaginea [ocant\, v\zut\prin ochii copilului, a unui m\cel `ntre]igani, scena final\ se petrece la 11 sep-tembrie 2001. Tot ce se `nt`mpl\ `n inter-valul dintre cele dou\ momente poart\pecetea timpului „ie[it din ]`]`ni“, dup\expresia unui erou shakesperian. Despretimp se refer\ [i mottourile extrase dinautori celebri, cel mai adecvat pentruFuga `n memorie pare a fi citatul din Spi-noza: timpul ca „mod de a g`ndi“.

Cartea pune accent la `nceput pe di-mensiunea literar\, recompunerea atmos-ferei dintr-un sat de pe valea Moldovei `ncare tr\ie[te familia personajului povesti-tor, cu tipologia specific\, s\rb\torile,petrecerea de la hramul Sf`ntului Nicolae,umbra lui Sadoveanu plute[te peste textul`n care oamenii apar, spun istoriile care lestau pe suflet, apoi se retrag sau nu mair\m`n `n aten]ia naratorului. Se contureaz\[i un `nceput de Bildungsroman, eroul `[irememoreaz\ primele impresii de la[coal\, mai t`rziu surprinde instantaneedin perioadele liceului [i a studen]iei.Afl\m [i preferin]ele literare ale preado-lescentului, desigur Jules Verne pe primulloc, dintre scriitorii aprecia]i la maturitateapar Nichita St\nescu [i Marin Preda.Putem citi un reportaj de la o `nt`lnire cucititorii a autorului Morome]ilor, cu opi-niile despre eterna problem\ ]\r\neasc\,

pentru d`nsul [i pentru noi, e comentat\neverosimila [i `nc\ ciudata lui moarte.

De[i scris\ la persoana `nt`i, carteacedeaz\ locul privilegiat acordat persona-jului narator [i propune `n prim plan epoca`n care micile istorii devin doar fragmenteale marii istorii, drama individual\ e topit\`n tragedia colectiv\. Reporterul ia tot maimult locul scriitorului, de[i prezen]a aces-tuia se mai face sim]it\ `ndeosebi `n zone-le eseistice ale textului. S`nt preferate per-sonajele „cu probleme“ care-[i povestescvia]a `n care evenimentele extraordinareabund\, victime ale terorii, fie din cauzarectitudinii morale, fie datorit\ hazardului.Se contureaz\ astfel din ansamblul mozai-cat al volumului, un tablou al societ\]iirom=ne[ti `n care intelectuali de valoares`nt arunca]i la periferie dup\ aproapeobligatoriul stagiu prin `nchisori, al]ii trecprin gulaguri [i s`nt reabilita]i post-mor-tem, via]a omului obi[nuit se desf\[oar\sub ochii celor care noteaz\ fiecaremi[care [i s`nt expu[i oric`nd la presiunipentru vinov\]ii reale sau imaginare.Reporterul „iese `n t`rg“ dup\ [tiri, noteaz\[i el totul, dar pentru uzul propriu, cug`ndul dezv\luirii la momentul adev\ru-lui. El poart\ o oglind\ `n toate etajelesociet\]ii, selecteaz\, judec\ [i condamn\,c`teodat\ cu un exces de comentarii, nutotdeauna necesare, `ntruc`t profilul indi-vizilor rezult\ conving\tor din simplarelatare a faptelor. Un pluriperspectivismconduce spre o tipologie diversificat\, dincare nu lipsesc personaje care risc\ s\ setransforme din victime `n asasini [i,refuz`nd s\ mearg\ p`n\ la cap\t, s`ntexterminate lent, cu metode sigure. Nulipsesc indivizii dubio[i, cu profil incert,preotul r\spopit, ajuns director de liceu,care c`nt\ la petreceri (cu voie sau cumisie de la poli]ie?), al\turi de Partid“, [i„Cristos a `nviat“ sau

„Sf`nt\ tinere]e legionar\“.

De[i, `n ceea ce m\ prive[te, am aflat [ilucruri noi despre evenimente petrecute `nvia]a „t`rgului“ (cazul Iacovlov), saudespre contribu]ia func]ionarilor uneiambasade occidentale `n „demascarea“ [icondamnarea celor c\rora le adresau`ndemnuri la rezisten]\, presupun c\ s-ascris [i p`n\ acum mult [i documentatdespre istoria Rom=niei din a adouajum\tate a secolului trecut. A[adar, nunoutatea faptelor se re]ine din cartea luiVasile Iancu, ci capacitatea de a le treceprin perspectiva celor care le-au tr\it [i ausuportat impactul cu ele.

Cu aceea[i minu]ie documentar\ [iaceea[i capacitate evocatoare s`nt recons-tituite momente din anii postdecembri[ti.Aria se l\rge[te, apar accente pamfletare,grotescul `nso]e[te scena „cuceririi“ CaseiP\trate de c\tre revolu]ionarii cu bandero-le tricolore. Memorialistica este `nlocuit\cu nota]ia reportericeasc\ pentru a marcadate semnificative din istoria Basarabiei,entuziasmul `nceputului de deceniu, dezi-luzia care a urmat, pentru Bucovina pre-zentul e confruntat cu trecutul traversat demasacre [i deport\ri.

Scriitorul `[i face sim]it\ din nou pre-zen]a `n surprinderea rapidului proces deadaptare petrecut sub ochii no[tri, o exce-lent\ scen\ demn\ de „La dolce vita“adun\ – iar\[i – la un osp\] `ntr-osomptuoas\ vil\, beneficiari de toate ran-gurile [i gradele tranzi]iei. Naratorul e [i elacolo, prive[te, re]ine, ajuns acas\ trecetotul `ntr-unul din voluminoasele salecaiete, cu material demn de a figura `n altec\r]i asemenea celei intitulate Fuga `nmemorie. E `nc\ o dovad\ c\ talentul lite-rar face cas\ bun\ cu perspectiva atent\ [ine`ndur\toare a ziaristului.

Calitatea de martor

Doi poe]i [i povestea unei dedica]ii!

Pe 4 octombrie, la C\rture[ti, `n primazi a desantului de o s\pt\m`n\ al Poli-romului, Mircea Dinescu a prezentatvolumele Literatura, ce poveste! deLiviu Antonesei [i Cer[etorul de cafea –Scrisori c\tre Lucian Raicu de EmilBrumaru. Venit de la podgoria unde-imuste[te vinul de anul acesta, poetul nuapucase s\ vad\ c\r]ile. Inutil s\ spunemc\ asta nu l-a `mpiedicat s\ dea un spec-tacol total, `n cuprinsul c\ruia a intrat [ilectura dedica]iei oferite lui Emil Bru-maru, `n 1983, pe paginile de gard\ alevolumului Exil pe o boab\ de piper.Povestea dedica]iei, a supravie]uirii sale,`n continuare, `n versiunea ambilor au-tori implica]i! Noi contribuim doar cuaceast\ not\, cu spa]iul tipografic [i cupozele! (Timpul)

O precizare a destinatarului

EMIL BRUMARU

Iat\ explica]ia dedica]iei lui Dinescu:„Diligen]a po[tal\“, care se ocupa de`ncep\torii ce-mi trimiteau versuri [iproz\, ap\rut\ `n SLAST, a fost scoas\dup\ nici 10 numere. Am continuat-o `nrevista „Cronica“ de la Ia[i... La unmoment dat, Mircea Dinescu a venit laIa[i [i a rupt toate dedica]iile (unele dec`te dou\ pagini, adev\rate scrisori!) dela c\r]iile pe care mi le d\duse p`n\ a-tunci..., lu`ndu-mi-le... Exil pe o boab\de piper, nefiind `n teancul c\zut prad\furiei lui, a r\mas cu dedica]ia, aceastapublicat\ aici!, intact\. I-am dat [i lui unxerox al ei, acum, `n 2004, c`nd mi-a pre-zentat, la Libr\ria C\rture[ti, `n cadrulproiectului Editurii Polirom, „Veni]i cunoi la C\rture[ti“, volumul Cer[etorul decafea - Scrisori c\tre Lucian Raicu...Cam asta-i povestea…

(prin e-mail de la Emil Brumaru)

Dedica]ie c\tre Brumaru

MIRCEA DINESCU

B\ Emile,De c`nd ai devenit v\cu]a cu lapte a

debutan]ilor de provincie nu ]i s-a maiauzit mugetul prin Capitala ]\rii noastre.Te-ai `n\molit `n scrisori [i-n nevast\-ta.E[ti un bou. Te sperii ca un vi]el de genii-

le pustii care-mproa[c\ `n distinsa-]i per-soan\ cu poezii b\[ite, buboase, `mu[i]ate[i scrise pe marginea ligheanului (nu apr\pastiei). {tii care-i sistemul acestorb\ie]i de care te cutremuri ca de o baleg\?Dac\ mai demult colegul nostru Arghezisau chiar sussemnatul au rostit (s\ zicem)cuv`ntul: c\cat, \[tia zic de trei oricuv`ntul c\cat [i-i normal s\ fie ei maimari cu doi c\ca]i dec`t noi, numai c\c\ca]ii s`nt tot ai no[tri. Dar s\ ie[im dincloset. Nu `nainte de a face tu un du[ s\ tecure]i bine de jegul genial al altora. E[tiprintre pu]inii poe]i rom=ni (degetele de lam`na unui ciung) cu oper\ adev\rat\: sepoate citi, pip\i, mirosi. Exist\, de[i tuaproape c\-mi vine s\ cred c\ nu mai e[ti`n via]\. Te-ai speriat la b\tr`ne]e [i nici

m\car nu-]i dai seama c\ prezen]a ta debe]iv ratat pe miri[tile Copoului e maiimpun\toare dec`t toate corurile depoeta[tri cu diapazoane-n cur.

~ntoarce-te la c`ntecele tale naive,adaug\ c`te unul pe an [i st`rvul t\u vapu]i la fel de glorios `n istoria literaturiirom=ne. N-o mai face pe moa[a literar\(chiar dac\ ai voca]ia asta [i tai buricurimai reu[ite dec`t al]ii), mo[e[te-te sin-gur, taie-]i buricul [i mai vino din c`nd`n c`nd prin Bucure[ti. Vai de capul t\u:pr\bu[itule `n clasicitate! {i fie acestpiper bine pisat pe r\nile tale de provin-cie `mpu]it\.

Mircea

(Dup\ dedica]ia olograf\ a lui Mircea Dinescu)

Profiluri `n mi[care

octombrie 2004

18 LegesTIMPUL

VALERIUS M. CIUC|

Motto: Inde datae leges ne firmioromnia posset („Legile au fost createpentru ca cel puternic s\ nu fac\ tot cepofte[te“, Ovidius, Faste)

Se `mplinesc, `n 2004, dou\ sute de ani dela adoptarea primului semnificativ cod civil`n Europa, dup\ acela al lui Justinian dinanul 534 d.Cr..

Codul civil napoleonian (dup\ numelecelui ce l-a inspirat) din 1804 este monu-mentul legislativ care, `n Europa continen-tal\, a cunoscut cea mai longeviv\ aplicabili-tate `n timpurile moderne. Este, `n egal\m\sur\, darul imperial cel mai de pre] (soco-tit a fi `ns\[i ra]iunea scris\) pe care Fran]al-a f\cut `ntregii omeniri (pe care, astfel, sespune `ntr-o lucrare a germanului KarlSalomo Zachariae, a „cucerit“-o pa[nic), nudoar europenilor. Este, a[ijderea, pilastrulcentral al acestei ciudate construc]ii europe-ne, fundamentul invizibil (de-at`ta eviden]\)al unit\]ii europene, conect`nd, indiferent laaspectele de ordin social-politic, sub disimu-lant\ heteronimie (Cod civil rom=n, german,belgian, portughez, basarabean etc.) [i submetamorfoze circumstan]iale (ce ]in demoravuri [i tradi]ii juridice), catolicism, or-todoxism [i protestantism, democra]ie libe-ral\ [i foste r`nduieli totalitare, legism [ivoluntarism, meridionalism [i septentriona-lism, occidentalism [i orientalism. Nici oconstitu]ie, chiar supraetatic\, `n toat\ istoriauniversal\ a dreptului, nu a reu[it aceast\performan]\. Nici o legiuire, `n aceea[i uni-versal\ dezvoltare a dreptului, nu a fost acul-turat\ `n aceea[i m\sur\. Precum Coranul laislamici, a devenit un modus vivendi. PrecumVedele la hindu[i, a devenit un mod deg`ndire. Precum Federalist Papers la ameri-cani, a devenit un mod institu]ional deac]iune. Nici o lege n-a determinat apari]iaunei [coli exegetice care s\ i se dedice maibine de un secol. Nici un act normativ nu aatras o at`t de vulcanic\ pasiune `nc`t comen-tatorii ei, cei din clasa aristocratic\ a spiritu-lui, s\ o interpreteze `n c`te zece, dou\zecisau treizeci de tomuri, de parc\ `ns\[i via]a arfi trebuit s\ `ncap\ `ntre copertele hermeneu-ticilor lor. Nici o normativitate nu a infuzatspiritul privatist al at`tor continente, prinz`ndca-ntr-un n\vod universalist, Anzii [i Kam-ceatka, Marile Lacuri [i Muntele Fuji, MareaNordului [i Insulele Réunion [i spulber`ndtradi]ii normativiste ale unor civiliza]ii puter-nice, de secular\ m\re]ie, precum acestea:german\, nipon\, otoman\, chinez\, italian\,hispanic\, rom=neasc\, cutumiar-african\ etc.

Nu am avut, p`n\ de cur`nd, inten]ia de-ascrie despre acest cod republican (adoptat `nziua de 30 ventôse a anului XII dup\ Revo-lu]ie, ca o bisectoare `ntre stinsa republic\ [in\sc`ndul imperiu). Ba, am fost chiar sideratc`nd, la o conferin]\ interna]ional\ a roma-ni[tilor, un coleg a propus organizarea uneisesiuni dedicate acestui bicentenar, eu [tiindcu c`t\ energie au respins romani[tii secolu-lui al XIX-lea, `n frunte cu cei germani, ide-ea de receptare a acestui cod `n defavoareaPandectelor romane. Criticile pe care, meto-dic, le-am adus acestei legi consubstan]ialecu `ns\[i no]iunea de „Europ\ continental\“unit\ nomotetic, constituiau tot at`tea praguripsihologice `n tentativa de-a reliefa [i aspec-tele benefice ale ei. S-a `nt`mplat, `ns\, ceva.Am primit o scrisoare din partea lui Denis,fiul unui maestru spiritual [i mare prieten,Jean Carbonnier, slujitor legendar al [tiin]eidreptului civil, corifeu al [colilor de g`ndirejuridic\ ce-ar `ncepe, dup\ unii, cu Moise [is-ar `ncheia cu acest binecuv`ntat profesorsorbonez. Ei bine, mi-a fost `mp\rt\[it\ tris-te]ea mor]ii profesorului. A murit la masa delucru, la v`rsta de 95 de ani, scriind un arti-col pentru celebrarea bicentenarului Coduluicivil al lui Napoleon...

Pentru c\ s`nt invadat de g`nduri carbon-nieriste, impregnat de cultul lui pentru `naltaspiritualitate a dreptului, `ntorc spatele eter-

nei querele romano-civiliste [i `nchin c`tevacuvinte codului rival al [colii pandectistice.O fac `n memoria celui ce l-a slujit cu ardoa-re [i l-a interpretat f\r\ egal, savantul J.Carbonnier. De asemenea, m\ g`ndesc la to]icei care au perceput acest cod ca fiind o veri-tabil\ declara]ie de independen]\ a na]iuniloreuropene aspir`nd la libertate, ca pe o patent\a eliber\rii de servitu]ile feudale excesive; lacei care-l v\d ca pe o proclama]ie a secula-riz\rii actului juridic civil, a desp\r]irii bro-cardurilor religioase de cele civile, laice; orila aceia care-l consider\ a fi o injonc]ioas\afirmare a prevalen]ei libert\]ii [i egalit\]ii `nr`nduielile societ\]ii civile `n calitatea lor deprecondi]ii pentru buna reglementare a con-tractelor, propriet\]ii, modalit\]ilor de dob`n-dire [i a transmisiunilor succesorale legale [itestamentare (cu abandonarea principiuluimasculinit\]ii [i al primgeniturii ori al v`rstei,cu limitarea dreptului de-a testa [i cu impu-nerea egalit\]ii partajului).

Codul civil francez, matrice universal\modern\ a legiuirilor civile codificate, n\s-cute din con[tiin]a clar\ c\ unitatea social\ aunei na]iuni este imposibil a fi asigurat\ f\r\limitarea inegalit\]ilor [i a inferiorit\]ii (pri-vilegia odiosa sunt), cunoa[te una dintre celemai lungi prosopopei. Tribula]iunile adop-t\rii lui, `ntre legile din 19 brumair, an VIII[i 30 ventôse, an XII, par anodine. Quereleledintre Comisia `ns\rcinat\ cu preg\tireacodului [i Corpul Legislativ, Tribunat, prinOratorul s\u, Tribunalul de Casa]ie, Tribu-nalul de Apel, Consiliul de Stat, s`nt detaliio]ioase din perspectiva exegetului de ast\zi.Geneza lui, `ns\, se g\se[te `n idealul unifi-cator al regelui Carol al VII-lea care, la mij-locul secolului al XV-lea, `n urm\rirea aces-tui ideal de unificare normativ\ a Fran]ei,dispune, printr-o ordonan]\, codificarea [iredactarea cutumelor generale. Prin]ii, mare-le cler [i marii baroni s`nt de partea sa, darvisul lui se va `mplini, trenant, pe parcursulunui secol [i jum\tate. Orléans, Paris, Bre-tania [i Normandia impulsioneaz\, prinaceast\ oper\ de codificare cutumiar\, viitoa-rea mi[care a unit\]ii na]ionale. Cutumelorgermanice le dator\m influen]e importanteasupra Codului civil napoleonian, mai cuseam\ `n complexa materie a drepturilorreale asupra bunului altuia (jura in re alie-na), ori `n aceea subtil\ a interpret\riicontractelor.

Partea meridional\ a Fran]ei, aflat\ subdirect\ aplicabilitate a normelor juridiceromane, a[a cum au fost ele rafinate prinoperele interpretative ale [colilor glosatorilor[i postglosatorilor, s-a al\turat acestui impulsunificator, `n jurul sceptrului regal, datorit\str\lucitei g`ndiri juridico-sapien]iale a mari-lor doctrinari ai secolului al XVI-lea, pre-cum, e.g., Charles Du Moulin, Jean Bodin [iJacques Cujas. Aceast\ triad\ stelar\ a g`ndi-rii juridice `i red\ Fran]ei str\lucirea dreptu-lui roman, el `nsu[i palladium pentru oricevis unificator, pentru idealul libert\]ii (printeoria autonomiei de voin]\ a p\r]ilorcontractante), pentru individualismul pro-

priet\]ii (cu binecunoscuta mefien]\ fa]\ decoproprietate) [i pentru exemplara tratare aposesiei [i a bunei-credin]e (bona fides).

La cele dou\ r\d\cini istorice ale Coduluidin 1804, `n pl\m\direa acestuia, se adaug\ oa treia, deosebit de important\ prin spiritulde echitate (aequitas) pe care `l sublimeaz\`n toate normele contractualiste; este vorbade dreptul canonic care, pe parcursul a patrusecole, pornind de la faimosul DecretumGratiani din sec. al XII-lea [i p`n\ la Corpusjuris canonici, din secolul al XVI-lea, a`ncercat, cu obstina]ie, s\ refac\ o at`t denecesar\ conjunc]ie `ntre morala cre[tin\ [idreptul roman cu interpola]iile lui medieva-le. S\ nu uit\m, apoi, c\ dreptului canonic `idator\m teoria modern\ a cauzei actului juri-dic civil, sanc]ionarea c\m\t\riei [i o maijust\ reglementare a raporturilor maritale,pentru prezervarea demnit\]ii c\s\toriei,valori juridice importante oglindite `n Codullui Napoleon.

Pentru a realiza, `ns\, marea sintez\ aacestor trei surse normative istorice, eranevoie de mult curaj, de mult\ determinare,de voca]ia construc]iei nemuritoare. For]e in-telectuale briànte au existat de-a lungul seco-lelor; mijloace financiare, a[ijderea; dorin]avie a unit\]ii poporului francez era chiar de-bordant\. Mai era nevoie de ceva, de o per-soan\ precum Napoleon; de un om hot\r`t,vis\tor, idealist [i jertfelnic; de un spirit cute-zant, non-burghez, grandios, nu meschin,hot\r`t-aristocratic, nu retractil-tem\tor,lucid, nu revolu]ionar sau exaltat-utopic; eranevoie de un cavaler ra]ional, neexcesiv, dinspecia fo[tilor templieri. Acest legatar alRevolu]iei din 1789 (`ntre ale c\rei proiectefigura [i codificarea, dar care, prin proiecteleconsulului Cambacérès, respectiv Jacquinot,a mers doar pe un drum `nfundat) nu putea fidec`t Napoleon Bonaparte. Acesta din urm\,`n calitate de Prim Consul, conferind puterisporite [i asigur`nd cu tenacitate sprijinulpentru al treilea proiect al comisiei de codifi-care (`n frunte cu Tronchet, Pre[edinteleTribunalului de Casa]ie, dar av`ndu-i `n com-ponen]\ pe marele Portalis, autorul „Discur-sului preliminar la proiectul Codului civil“,pe Bigot de Préameneau [i pe Malleville dela aceea[i Curte de Casa]ie), a avut nevoie denumai patru luni (!!!) pentru `ncoronareamultisecularei opere.

Unii doctrinari contemporani, precum,e.g., Philippe Malaurie, vorbind desprecaracteristicile Codului lui Napoleon, relie-feaz\ modera]ia, realismul politic, conserva-torismul [i propensiunea pentru jusnatura-lism [i ra]iune, la care eu a[ ad\uga consub-stan]ialitatea cu modul propriu, moderat [isapient de g`ndire al judec\torului. Pe toateacestea le abstrage din `nsu[i discursul preli-minar al lui Portalis, discurs pe care-l apre-ciaz\ [i pentru frumuse]ea-i deosebit\ [i pen-tru spiritu-i marcant filolegislativ. Pentru aconvinge virtualul cititor al acestui articol,voi reproduce dou\ citate din antologia luiMalaurie `n care este examinat acest discursal lui Portalis. Iat\: Binefacerea cea mai

mare pentru oameni este s\ dea [i s\ tr\iasc\sub legi civile bune: ele `mbl`nzesc puterea [io ajut\ s\ se fac\ respectat\ ca [i cum ar fi`ns\[i justi]ia. Ele au influen]\ asuprafiec\rui individ, s`nt implicate `n principale-le acte ale vie]ii, `l `nso]esc peste tot; s`ntuneori unica moral\ a unui popor [i s`nt`ntotdeauna parte component\ a libert\]iisale. C`t prive[te viziunea prudent\ ce mar-cheaz\ spiritul conservator, acela[i Portalis,orb dar luminat [i moderat `n foru-i interior,punte de leg\tur\ `ntre `nver[una]ii galicani [ijanseni[ti, jusnaturali[ti [i superficiali ilumi-ni[ti, scrie: Ne-au pl\cut prea mult, `n epocamodern\, schimb\rile [i reformele; dac\ `nprivin]a institu]iilor [i a legilor, secolele deobscurantism s`nt un teatru al abuzurilor,secolele de filosofie [i de lumin\ nu s`nt foar-te adesea dec`t un teatru al exceselor...Esen]ialul este s\ imprim\m noilor institu]iicaracterul de permanen]\ [i stabilitate carele poate garanta dreptul de-a deveni vechi(apud Ph. Malaurie, Antologia g`ndirii juri-dice, Trad. Doina Jela-Despois, Ed. Huma-nitas, 1997, pp. 186 sqq.).

Tare m`ndru a mai fost Napoleon (im-plicat cu geniul s\u organizatoric `n elabo-rarea codului precum se ar\ta ca general `ncampaniile militare) c`nd opera aceasta atrecut prin maieutica specific\ marilorlegiuiri. Renun]`nd la ceea ce a fost exce-siv `n legisla]ia intermediar\ postrevolu-]ionar\ [i p\str`nd ceea ce a fost bun [i ori-ginal proclamat de Revolu]ie (cum ar fisuprimarea privilegiilor feudale [i canoni-ce), acesta a profe]it chiar c\ posteritatea `lva consacra mai mult ca autor moral alacestui cod dec`t ca `nving\tor la Aus-terlitz. {i nu are dreptate?

A urmat o lung\ perioad\ de receptare aacestui cod. Belgia, Luxemburg [i Olandal-au preluat instantaneu datorit\ domina]ieinapoleoniene. Forma]iunile statale diverseitaliene l-au preluat `ntre 1804 [i 1809.Polonia l-a receptat `n 1808. Rom=nia af\cut-o `n 1864, `ntr-un spirit mai liberal [imai sintetic. Lucr\rile comisiei noastre decodificare (compus\ din Gh. Vernescu, Al.Cre]eanu, Gh. Apostoleanu, Papadopol-Calimach [i I. Strat) r\m`n `ns\ misterioasepentru exege]ii rom=ni, nefiind finalizatem\car cu o declara]ie de principii. Dar Codulcivil rom=n, gra]ie [i proiectului celui italianal lui Pisanelli ori celui belgian, este unulbun. P\cat c\ a fost delabrat pe parcursulultimei jum\t\]i de secol, c`nd materii impor-tante ale lui (precum, e.g., persoanele [ifamilia) s-au refugiat `n propriile lor „nove-le“. Egiptul, Spania, Portugalia ([i, pe filieraacestora, `ntreaga Americ\ Latin\), `ntregulMagreb, enclavele romanice din ]\rileCommonwealth-ului, Germania (cu impre-sionante perfec]ion\ri [i inova]ii), Turcia,Japonia [i China etc. etc. au completat acesttablou al celei mai semnificative acultura]iijuridice din istorie.

Egoist [i stingher, Codul civil napoleo-nian prive[te, ast\zi, din aristocratica sapozi]ie, la neputin]a noastr\ de-a ne deta[a delegalismul [i birocratismul exorbitante pecare le-a generat ca un ucenic vr\jitor ce nule mai poate st\vili din pricina feti[iz\rii legiiscrise `n frunte cu el `nsu[i. Poate, dac\ ar fiacordat drept de cetate `n forul deliberativ aljudec\torului [i altor surse de `n]elepciunenomotetic\ (precum, exempli gratia, juris-pruden]a, doctrina [i cutuma ori `ns\[ira]iunea judec\torului), ar fi fost venerat pre-cum Codul lui Justinian. A[a, este doar res-pectat. Dar, ne amintim aici, respectul sedatoreaz\, venera]ia se c`[tig\.

F\r\ a c`nta epitalamul logodnei Coduluicivil napoleonian cu marea istorie universal\a Dreptului, sau cu eternitatea (dup\ dulce-am\ruia ironie a unui confrate francez),depun [i eu m\rturie c\ aceast\ oper\ legisla-tiv\ epopeic\ `ntemeiaz\ con[tiin]a comun\[i cultura juridic\ europene, prefigur`nda[teptatul moment de odisee comunitar\ careva fi acela al adopt\rii Constitu]iei Europei.

Bicentenarul Codului civil napoleonian

octombrie 2004

19AccenteTIMPUL

Un star `n La Belle EpoqueLAURA GU}ANU

Pentru rom=nul obi[nuit, simbolulmonarhiei nu este Palatul de pe CaleaVictoriei, a[a cum poate ar p\rea la oprim\ privire, ci Castelul Pele[ din Sinaia.De lini[tita Sinaie este legat [i autorulc\r]ii Carmen Sylva, ap\rut\ la edituraHumanitas. Gabriel Badea-P\un ne spune`n cuv`ntul `nainte c\ a descoperit-o peCarmen Sylva `n pove[tile spuse de buni-ca-sa din vremea gr\dini]ei. Dar `ntr-onot\ de subsol afl\m c\ leg\turile acestuiautor cu familia regal\ s`nt mai numeroa-se, c\ str\-str\bunicul s\u, Vasile D. P\un,profesor la Universitatea bucure[tean\, afost trimis `n Germania s\-i dea lec]ii derom=n\ Principelui Ferdinand, desemnatsuccesor la tronul Rom=niei.

Elisabeta Paulina Otilia Luiza de Wieds-a n\scut la 29 decembrie 1843. Tat\l s\u,Principele Wilhelm de Wied, dintr-o fami-lie care dateaz\ din secolul al XIII-lea, eraun erudit de la care mo[tene[te gustul pen-tru cultur\. Mama, Principesa Maria deWied, n\scut\ Principes\ de Nassau, o fru-muse]e dotat\ [i cu inteligen]\, avea o t\riede caracter ie[it\ din comun pentru o fe-meie a timpului s\u, fie ea [i prin]es\: sor-tit\ din pruncie s\ devin\ so]ia mo[tenito-rului tronului m\re]ei Rusii, ea se `mpotri-ve[te acestei c\s\torii [i devine Principes\de Wied, titlu departe de str\lucirea nume-lui Romanovilor. Ace[ti p\rin]i formidabi-li erau o pereche de bolnavi care au avuttrei copii: Elisabeta, Wilhelm [i Otto, ulti-mul [i el cu probleme de s\n\tate. ~ntr-oastfel de cas\, cu permanenta prezen]\ abolii, era greu ca cineva s\ aib\ o copil\riefericit\. Totu[i Elisabeta `[i iubea p\rin]ii(mai ales tat\l) [i fra]ii. Era fericit\. ~nc\minul patern i-a putut `nt`lni pe mariig`nditori ai lumii: pe cei vechi `n c\r]ilebibliotecii, pe contemporani `n salonulcasei p\rinte[ti. Biografia contureaz\ unpersonaj fascinant. ~n vara lui 1866, `ntimpul r\zboiului dintre Prusia [i Austria,Elisabeta discut\ cu Moltke politic\. LaSankt Petersburg ia lec]ii de pian cuRubinstein [i se `nt`lne[te cu ClaraSchumann.

Dar afl\m din carte [i lucruri uimitoarereferitoare la istoria noastr\, ca de exem-plu c\ „La `ntrevederea de la Salsburg,Napoleon al III-lea i-a propus lui FranyIosif al Austriei s\ fac\ un schimb [i s\ deaPrincipatele Rom=ne pentru Vene]ia.Ideea apar]inea Italiei, care urm\rea lar`ndul s\u consolidarea propriei unit\]i“(p. 64) [i asta `n 1856! Marele prieten alrom=nilor, a[a cum ne este cunoscutNapoleon al III-lea, demonstreaz\ c\ poli-tica extern\ nu se face cu sentimente.

Elisabeta p\rea c\ nu se va c\s\toriniciodat\, `n ciuda insisten]elor familiei.La una dintre `nt`lnirile aranjate, `n 1869,la Köln, `l `nt`lne[te pe Carol de Ho-henzollern-Sigmaringen, devenit Prin]Domnitor al Rom=niei, pretextul fiind unconcert al Clarei Schumann. Corectularistocrat, cump\nit `n toate, vede `n prin-cipesa artist\ perechea sa. ~n continuaretotul s-a f\cut `n mare vitez\ : „Iu]eala cucare s-au logodit avea s\ scandalizezecur]ile germane.“ (p. 70). Dup\ logodn\,Carol se `ntoarce `n Rom=nia, l\s`ndu-ilogodnicei un album cu fotografii f\cutede Carol Popp de Szathmary. Ne putemimagina entuziasmul amestecat cu teamade necunoscut manifestate de Elisabeta

atunci c`nd se uita `n acest album care `iar\ta viitoarea ei ]ar\.

Dup\ o lun\ s-au c\s\torit, au avutdreptul la o singur\ zi de miere [i apoi auplecat spre Rom=nia. Elisabeta erahot\r`t\: „`mi spuneam c\ principala mea`ndatorire este cea de so]ie, apoi veneamisiunea mea de suveran\ [i abia `n altreilea r`nd, cea de poet\.“(p. 112)

~n anul urm\tor, la 27 august/8 sep-tembrie 1870 se na[te o feti]\, Maria,care face bucuria p\rin]ilor s\i [i a `ntre-gii ]\ri. Din p\cate acest copil fermec\torse va `mboln\vi de scarlatin\ [i va muri`n martie 1874. Elisabeta nu va mai aveaal]i copii.

~[i revine greu dup\ pierderea copilului[i poate doar izbucnirea `n 1877 aR\zboiului de Independen]\, cu multelesarcini pe care [i le-a luat asupra-[i, aputut s-o scoat\ din abisul suferin]ei. „S-aocupat de organizarea spitalelor [i de crea-rea unui serviciu de ambulan]\“ (p. 97).Elisabeta `i este al\turi lui Carol `n vre-muri grele.

Abia dup\ terminarea r\zboiului vaputea termina Pele[ul. Unul dintre arhi-tec]ii castelului construise [i pentruRegele Ludwig al II-lea al Bavariei (`nfo-catul admirator al lui Richard Wagner),ceea ce explic\ aspectul scenografic alcl\dirii. ~n noua locuin]\, Regina se ocup\de art\ [i invit\ personalit\]i. Printre ei,Pierre Loti, c\ruia `i traduce `n german\„Pescarul islandez“ (p. 152), apoi Robert deMontesquiou-Fezensac, pictorul Jacques-Emile Blanche (nume at`t de legate deProust), contesa Diane de Beausacq,Regina Natalia a Serbiei (`n momentulvizitei `n plin divor]), Wilhelm de Wied,Kronprinz-ul Germaniei Friedrich-Wilhelm, mo[tenitorul tronului austriac,Arhiducele Franz-Ferdinand, Prin]ul deWales (viitorul Edward al VII-lea), chiar[i capete `ncoronate precum `mp\ratulFranz Iosif al Austro-Ungariei, RegeleGustav al Suediei.

Poart\ o `ndelungat\ coresponden]\ cu`mp\r\teasa Elisabeta (Sissi cea at`t decunoscut\ cinefililor [i amatorilor de dese-ne animate), cu Principesa Bibescu(mama celebrilor Anton [i Emanuel, prie-tenii lui Proust, ea `ns\[i un personaj mar-cant al vie]ii sociale pariziene). Traducedin Alecsandri, cel care o emo]ionase multcu poezioara „Glas venit de dincolo destele“, scris\ la moartea unicului ei copil,Principesa Maria; public\ `n 1878 tradu-ceri din Alecsandri [i Eminescu `n perio-dice germane, unde folose[te pseudonimulE. Wedi. Abia la apari]ia primului volum,`n 1880, va semna Carmen Sylva. `l `n-t`lne[te pe Eminescu [i `ncearc\ s\ `l ajute,dar poetul refuz\ ajutorul financiar.Reu[e[te s\-i ajute pe George Enescu [i peGrigorescu.

Public\ cuget\ri, premiate de Acade-mia Francez\, despre care Gabriel Badea-P\un spune c\ „Unele cuget\ri continu\ s\`mbog\]easc\ [i ast\zi site-urile speciali-zate de pe Internet“ (p. 117) Dac\ ar fi s\aleg una dintre ele, a[ alege motto-ul capi-tolului al XV-lea: „Cea mai mare fericire[i cea mai mare nenorocire este s\ nu-]imai dore[ti nimic.“

Despre Regina Elisabeta, cea care va ficarismatica Regin\ Maria a Rom=nieiscria: „De o infinit\ generozitate, era gatas\-[i dea [i ultimul ban pentru a alina osuferin]\, `ns\ d\rnicia o f\cea o victim\foarte u[oar\ pentru profitori... CarmenSylva credea c\ totul este posibil, neav`nd

nici sim]ul m\surii, nici pe cel al absurdu-lui, l\s`ndu-se dus\ de val, de un entu-ziasm `nfl\c\rat chiar [i c`nd era vorba decele mai evidente `n[el\torii.“(p. 199)

Mul]i au considerat c\ `n aceast\ cate-gorie se `nscrie povestea de dragoste, ro-mantic\ pentru al]ii, dintre Elena V\c\-rescu [i Principele Ferdinand, succesorullui Carol la tronul Rom=niei. Elena V\-c\rescu era domni[oara de onoare aReginei, care o adopt\ suflete[te, `nc`ntat\de farmecul [i de talentul tinerei. Dom-ni[oara V\c\rescu `i `nc`ntase pe moftu-ro[ii parizieni, ba chiar [i pe venerabilaRegin\ Victoria a Angliei, pe care o vizi-tase la Balmoral, `nso]ind-o pe ReginaElisabeta. Regina Victoria [i-o dorisec`ndva nor\ pe Elisabeta de Wied [i-ip\stra o cald\ afec]iune.

Povestea de dragoste, `ncurajat\ deRegina Elisabeta, [i care era aproape ac-ceptat\ de Regele Carol, a fost stopat\ der\spunsul, r\mas celebru, dat de Lasc\rCatargiu, prim ministru pe atunci, Rege-lui, atunci c`nd acesta `i d\ vestea logod-nei dintre Elena V\c\rescu [i prin]ul mo[-tenitor Ferdinand: „Aiasta nu se poate.“Motivele ne s`nt explicate de GabrielBadea-P\un: „Refuzul lui Catargiu `n pri-vin]a acestei c\s\torii nu provenea dinvreo lege, ci din teama c\ vechile b\t\liipentru tron, `ntre marile familii rom=ne[ticare domniser\ c`ndva, s\ nu re`nceap\,distrug`nd astfel complet prestigiul noiidinastii [i ra]iunea pentru care ea a fostchemat\ la putere `n 1866“. (p. 175)

Dar Regina Elisabeta, care credea c\„lumea este f\cut\ pentru femeile f\r\gust, eticheta, pentru cei care nu aueduca]ie, biserica pentru cei f\r\ credin]\,rutina, pentru cei care nu au imagina]ie [ielan.“(p. 149) nu se supune `n inima ei.Pleac\ `n iulie 1891 la Vene]ia, st\ laHotelul Danieli `mpreun\ cu ElenaV\c\rescu, sora ei Zoe, dr. Romalo, colo-nelul Greceanu. ~n septembrie li se al\tur\[i Regele Carol. Silit\ s\ se despart\ deprotejata ei, care nu renun]a la proiectulde c\s\torie, Regina Elisabeta va fi exilat\la Castelul Segenhaus, l`ng\ Neuwied,unde va sta p`n\ `n septembrie 1894, c`ndse va re`ntoarce `n ]ar\. Ferdinand era dejac\s\torit cu Maria, nepoata Reginei Vic-toria, [i aveau doi copii. Elisabeta [i-a

continuat activitatea de binefacere. Sufe-rind mai multe opera]ii de cataract\, a avutideea de a fonda o colonie pentru orbi,numit\ Vatra Luminoas\, cu case mici `ncare ace[tia s\ duc\ o existen]\ decent\.

Dar a mai imaginat o aventur\ uimitoa-re. S-a g`ndit s\ o aduc\ pe tronul Albanieipe Sofia de Waldenburg-Schönburg, a c\-rei bunic\ era rom=nca Pulcheria Canta-cuzino, de la care avea o mo[ie `nMoldova, unde `[i petrecuse parte dincopil\rie. R\mas\ orfan\ de mic\, Sofia afost luat\ sub protec]ia ei de c\tre ReginaElisabeta, care a vrut-o [i `n familie. Astfelprotejata ei se c\s\tore[te cu fiul frateluiei, Wilhelm de Wied, cel care pentru scurttimp a domnit `n Albania.

Izbucnirea Primului R\zboi Mondial,moartea Regelui Carol, hot\r\sc pe Re-gin\ s\ se retrag\ l`ng\ morm`ntul so]ului,la Curtea de Arge[. Duce o via]\ retras\.Moare pe 18 februarie 1916, la Bucure[ti,`n atelierul ei, la mansarda PalatuluiRegal. „Elisabeta era con[tient\ c\ se ivi-ser\ noi orizonturi [i c\ nici Rom=nia ei,nici Germania ei nu vor mai fi vreodat\ce-au fost. Poate c\ acesta a fost [i moti-vul pentru care nu a mai vrut s\ lupte!

Pentru `nmorm`ntare, Regele Ferdi-nand a ]inut ca una dintre ultimele dorin]eale Elisabetei s\ fie respectate. A plecat`mpreun\ cu ministrul Cultelor s\ cauter\m\[i]ele p\m`nte[ti ale micu]ei Princi-pese Maria, spre a putea fi `ngropat\ al\-turi de p\rin]ii s\i." (p. 221-222)

A[a se termin\ o poveste extraordinar\,spus\ `ntr-o carte care se cite[te pener\suflate datorit\ talentului autorului,dar [i minunatei traduceri f\cute de Irina-Margareta Nistor. De[i plin\ de nume [idate istorice, cartea nu este una seac\, deistorie, ci un volum captivant, ce ne faces\ `n]elegem un personaj excep]ional carea tr\it trei r\zboaie: „Carmen Sylva �uimitoarea regin\ Elisabeta a Rom=niei“.

Gabriel Badea-P\un Carmen Sylva, uimitoarearegin\ Elisabeta a Rom=niei, 1843-1916. Traduceredin francez\ de Irina-Margareta Nistor. Bucure[ti,Editura Humanitas, 2003, 256 p.

octombrie 2004

20 TIMPUL

DANIEL ILEA

Studiu de etnomitologie & antropologiecultural\? Proiect al unei „gramatici miti-ce“? Transfigurare a folclorului [i a tradi-]iilor populare rom=ne[ti, ridicarea lor lascar\ universal\ printr-un vast compara-tism [i prin participarea lor la `mp\rt\[irealor din cardinalul principiu (sau pattern)mitic & metafizic numit Cosmos (sau Or-dine) [i Haos? Enorm\ [i sublim\ poveste?Toate astea simultan, [i `nc\ ceva pe deasu-pra… `n acest studiu-fluviu al lui AndreiOi[teanu, numit chiar Ordine [i Haos. Mit[i magie `n cultura tradi]ional\ rom=neas-c\, risipitor de frumuse]i [i ciud\]enii dincare se pot `mp\rt\[i `n voie [i pot `nv\]aat`t speciali[tii domeniului c`t [i un cititorobi[nuit ca mine. Asta datorit\, poate `nprimul r`nd, talentului de scriitor al autoru-lui, care (departe de-a `nfrumuse]a ori poe-tiza artificial) abia astfel, prin stil, puneelementul mitico-magic `n originara sa lu-min\! Ordine [i Haos e o ecua]ie-arhetip aculturii, a culturilor: intr\, `n aceast\ com-plexio (sau coincidentia) oppositorum,dualitatea [i ciclicitatea crea]iei & exis-ten]ei; Haosul primordial cu germeniiCosmosului ([i viceversa); Întunericul [iLumina; Dumne(zeu) [i Demonul; sacrul [iprofanul; via]a [i moartea; furtuna [i seni-nul; anotimpurile… intr\m noi `n[ine, cucorpul [i structura noastr\ psihic\ (depre-siune-c\dere [i vitalitate-rena[tere). Eibine, aceast\ ecua]ie-schem\ infinit\, Hao-sul [i Ordinea, aceast\ perpetuu-ritualic\disolu]ie [i refacere a imaginarului lumii [i(concret) a lumii `nse[i, va fi aplicat\ [iurm\rit\ `n ramifica]iile-i complexe `n fie-care capitol-domeniu al c\r]ii: `n colinde,`n legenda rom=neasc\ a Potopului, `n den-dromitologie, `n magia solomonarului, `nmonstrul-labirint, `n folclorul copiilor, `naburul plantelor-droguri, `n fine, `n graiul`ngerilor [i `n locuirea tradi]ional\ (astfelam trecut `n revist\ [i capitolele c\r]ii).

Cunosc (f\r\ umbr\ de exagerare, darnici de [ov\ire) dou\ capodopere pe careAndrei Oi[teanu le-a d\ruit culturii rom=-ne: Imaginea evreului `n cultura rom=n\ [icartea de fa]\, rod a peste dou\zeci de anide cercet\ri, reveniri, iluzii-deziluzii, apro-fund\ri, descoperiri, volupt\]i. C\r]i caren-ar fi existat (nu trebuie uitat) dac\ AndreiOi[teanu, de etnie evreu-rom=n, ar fi alescalea emigr\rii `n Israel sau aiurea. Dinfericire – a[a cum declara, parodic-serios,`ntr-un interviu –, el este „aventurierul carea r\mas la F\lticeni“ – din fericire pentrucultura rom=n\! C\ e vorba de o carte mo-numental\ o afirm\ [i speciali[tii, de pild\etnologul Otilia Hede[an, care vede, azi, `nA. Oi[teanu un „urma[ direct al lui MirceaEliade [i al lui Ioan Petru Culianu“. Dac\ar fi s\ m\ g`ndesc aici la o paralel\, la ofilia]ie, m-a[ opri la C.G. Jung din Symboleder Wandlung [i (neap\rat) la Eros [i magie`n Rena[tere. 1484 [i C\l\toriile `n lumeade dincolo ale lui Ioan Petru Culianu.

Înc\ din primul studiu, consacrat „colin-dei tip „Furarea astrelor“ (prefer „Pradadin Raiu“), tonul cercet\rii-poveste e dat.Un lucru fascinant transpare (de care un M.Eliade [i un I.P. Culianu au fost pe deplincon[tien]i): este vorba de structura dual\ amitologiei rom=ne[ti, venind din dualismulcre[tinismului (rom=nesc, central-euro-pean [i – cu nuan]e diferite – vest-euro-pean). Cre[tinismul – grandioas\ surs\ desintez\ dintre monoteism [i politeism, fe-nomen ce str\bate `ntreaga cultur\ tradi]io-nal\ ([i cult\) rom=neasc\ (implicit euro-pean\) – este aici redimensionat de AndreiOi[teanu (care ne [i promite c\ va consacratemei o `ntreag\ viitoare carte). „Purismulclerical“, cu ai s\i ochelari de cal, refuz\ s\vad\ – de parc\ ar fi o „ru[ine“ – acestalchimic mélange teologico-metafizico-magico-mitico-artistic (Explica]ia ar putea

fi de g\sit `ntr-un fel de complex clerical al„p\g`nismului cre[tin“).

~n cre[tinismul tradi]ional rom=nesc(implicit `n mentalitatea tradi]ional\) a fost`ns\ `n mod necesar (prin firea lucrurilor [ia oamenilor) integrat, topit tot ce ]inea deun ancestral fond politeist & animist autoh-ton. (Faptul a fost observat [i analizat [i deM. Eliade `n, de pild\, De la Zalmoxis laGenghis-Han, lucrare citat\ [i de AndreiOi[teanu). Are a[adar dreptate autorul vo-lumului Ordine [i Haos… s\ constate c\ `ns\rb\torile de iarn\ rom=ne[ti-cre[tine nu s-a pierdut un anumit substrat mitico-magicprecre[tin „de tipul Saturnaliilor romane“,c`nd (dup\ un J.G. Frazer din Creanga deaur) „restric]iile obi[nuite ale legii [i mora-lit\]ii erau date la o parte“, iar „pasiunilecele mai tainice g\seau o ie[ire care nu le-ar fi fost niciodat\ `ng\duit\“ (p. 28). Oi[-teanu completeaz\: „O datin\ tipic\ eraaceea a libert\]ilor totale, dar provizorii (peperioada s\rb\torii), acordate sclavilor [ichiar aceea a invers\rii ierarhiilor sociale.“Obiceiul a fost p\strat, transfigurat `n fol-clorul din Europa Oriental\ „fiind legat deziua Sf. {tefan, a doua zi de Cr\ciun“: „LaSf`ntul {tefan/ Orice slug\ e domn! […]“

Este [i aici, fire[te, simbolizat un rit deregresiune a Cosmosului, de disolu]ie `nvederea unei refaceri-re`nnoiri a ordinii, alegilor. În]elegem c\ (`n cadrul acestor s\r-b\tori de iarn\) colinda (specie folcloric\ritual\) nu este dec`t un exorcism contraDiavolului: prin colind\, „Cosmosul estemen]inut ad infinitum pe spirala ontolo-gic\.“ (p. 20). {i: „Colinda reactualizeaz\ odram\ de propor]ii cosmice“ (p. 21).

Trec`nd la motivele colindei de tip„Prada din Raiu“, vedem `ntins\ „m`ndramas\“ `n ceruri, unde sfin]ii cu Tat\l ben-chetuiesc, iar\ jos pe p\m`nt („imitatiodei“) oamenii, nici ei mai prejos, chefuiescpe rupte… dar (nuan]\ esen]ial\, subliniaz\A. Oi[teanu) ei, oamenii, nu s`nt doar imi-tatori, ci [i „comunic\ direct, nemediat“ cuDivinitatea – c\ci acum „se deschid ceruri-le“: „Ci mi-a[tept pe Dumnezeu/ Ca s\-micine el cu mine,/ El cu mine, eu cu el, /Cum e legea lui Cr\ciun […]“ (p. 24). {i„cerul era aproape“, „dac\ te suiai pe gard,dai cu m`na de cer“; iar „Dumnezeu [i sfin-]ii umblau pe p\m`nt printre oameni“ (p.25). Cercet\torul observ\ c\: „Arhaice [iprofunde semnifica]ii par a ie[i la lumin\“;

[i c\ astfel se restabile[te, temporar, „o sta-re paradiziac\“. Dar s\ urm\rim scenariulcolindei: `n timp ce Zeii (D-zeu [i sfin]ii)se veselesc dionisiac, Sf. Petru (pazniculRaiului) adoarme `n post… iar Iuda(Iscarioteanul, alias Scarao]chi, simbolcre[tin, `ntr-un prim sens, al Tr\d\torului,c\ci v`nz\torul lui Isus, iar `n sens secund –[i cel din colind\ – al Diavolului `nsu[i),]u[ti `n Rai ca lupul `n st`n\, la furat berbe-cul-soare [i oaia-lun\ (culmea ironiei e c\Sf. Petru, `n mentalitatea popular\, e chiar„patronul lupilor“!); odat\ ajuns `n Rai,Iuda-lup face ravagii, produc`nd starea deHaos cosmic! Precum `n cer a[a [i pe p\-m`nt (ori mai iute invers!) se petrec lucru-rile… Are dreptate Andrei Oi[teanu s\ con-chid\ c\: „Nu pare, deci, s\ fie vorba de otratare profan\ a temei, cum crede LuciaCire[ [`n Colinde din Moldova. Cercetaremonografic\, n.m.], ci de transpunerea lanivel divin a unui obligatoriu desfr`u ritual,pe care-l practic\ oamenii `n timpul s\rb\-torilor legate de `nnoirea anului“ (p. 26).Are dreptate, fire[te, [i Roger Caillois –relev`nd subtil paradoxul: „Sacrilegiile[din timpul s\rb\torii] s`nt considerate lafel de rituale [i sfinte ca `nse[i interdic]iilepe care le violeaz\. Ele relev\ sacrul, ca [iinterdic]iile“ (ibid.). S\ ad\ug\m c\ exce-sul „desfr`ului sacru“ are [i un revers mai„profan“. E aici un acela[i balans dialectic:ascez\ – desfr`u sacru, oarecum `n firea lu-crurilor: „Este instaurat\ la toate nivelurile(individual, colectiv [i, a[a cum am v\zut,chiar divin) o stare de dezordine [i desfr`u(o ‘Lume pe dos’) care reclam\, pe calemagico-ritual\, disolu]ia ordinii cosmice [i,`n final, regresiunea total\ a Cosmosului `nHaosul primordial.“ (pp. 26-27). A[adar, sedesf\[oar\ aici o dubl\ mi[care dialectico-ritual\, sus]inut\ de – [i g\sindu-[i justifi-carea [i `mplinirea `n mi[carea mitic-cos-mic\ disolu]ie-regenerare. Un soi de alter-nan]\ (la nivel psihologico-metafizic) `ntrenebunie [i ra]iune, dat fiind c\ nu exist\constan]\ dec`t `n acest balans al opusuri-lor, doar acest „echilibru“ ref\cut perpetuu,ce face posibil\ continuarea vie]ii, re`nnoi-rea ei sacr\! În termenii autorului: „[…]echilibrul dintre principiul Ordinii [i cel alDezordinii este instabil, iar cele dou\ prin-cipii cosmice s`nt invers propor]ionale:c`nd unul dintre ele ‘cre[te’, cel\lalt ‘sca-de’ propor]ional.“ (p. 41). Interesant – ob-

serv\ antropologul – e c\, `n timp ce „men-talitatea popular\ i-a acordat Sf. Petrudreptul moral de-a amenda gre[elile celor-lal]i“, iat\ c\, aici, el `nsu[i pare a fi vino-vatul, [i `nc\ de cea mai mare gre[eal\, „deun dezastru“! Aparent, ar fi o contradic]ie,[i totu[i nu este: fiindc\ Petru, departe de-afi pedepsit de Dumnezeu, „tot el este celeste cel care repro[eaz\“; „Somnul Sf.Petru nu pare a fi o gre[eal\ […], pe careIuda o speculeaz\, ci o stare malefic\ pro-vocat\ de acesta din urm\“ (p. 30). Pe dealt\ parte, mai vinova]i s`nt Dumnezeu [isfin]ii, care gre[esc „cumva con[tient, ben-chetuind [i l\s`nd astfel o porti]\ lui Iudi]\!C\ci (reamintim): „Pentru mentalitateapopular\, Iuda este principiul Haosului. Elinstaureaz\ tenebrele, iner]ia, letargia, non-manifestarea. […] el `nsu[i zace de regul\`n aceast\ stare de ‘somn nepomenit’.“(ibid.). Cercet\torul intr\ pe teritoriul com-para]iei mitologice, f\c`nd leg\tura cu hin-duismul, unde `ntr-un asemenea „somn“ „ecufundat demonul/monstrul la `nt`lnirea cuzeul/eroul. Pentru a exemplifica faptul c\:„‘Încercarea somnului’ […] este un motivfrecvent `n balade, basme [i mituri“, epomenit Ghilgame[, cuprins de o aceea[i„stare letargic\“ „atunci c`nd accede `n‘lumea de dincolo’“ (ibid.). În acest punct,Oi[teanu amendeaz\ subtil opinia lui Elia-de, care considera „aceast\ prob\“ (`nvin-gerea somnului) ca fiind una „de ordin‘spiritual’, c\ci numai o for]\ excep]ional\de concentrare poate s\-l fac\ pe un omcapabil s\ r\m`n\ ‘treaz’ [ase zile [i [aptenop]i“ (p. 32). Sugereaz\ mutarea accentu-lui, schimbarea sensului mi[c\rii dinspret\r`mul magic spre erou (c\ci nu `n interio-rul eroului-supraom s-ar juca esen]ialul):„Nu cred c\ este vorba aici doar de ideeadep\[irii unor limite biologice, ci de faptulc\ eroul trebuie s\ se sustrag\ somnului`ntr-un t\r`m unde letargia este lege.Anume aceast\ lege trebuie s\ o ‘`ncalce’eroul [i nu pe cea care fixeaz\ limitele bio-logice ale naturii umane“ (ibid.). Revenindla folclorul rom=nesc, ni se aminte[te demotivul demonilor care poart\ „morbulsomnului“, contamin`ndu-l cu el pe erou –de pild\, `n minunatul basm Pr`slea celvoinic [i merele de aur. Se cuvine re]inut\[i reliefarea opozi]iei de perspectiv\ asuprasomnului/insomniei Demiurgului dintrePlutarh – la care Dumnezeu este un insom-niac „perfect, etern, imuabil“– [i Anaxa-gora ori Platon – unde „starea poten]eidivine nu este liniar\, ci oscilant\ (sinusoi-dal\), iar ‘crizele’ divinit\]ii s`nt, de celemai multe ori, identificate sau analogate cusomnul“ (p. 34).

P`n\ [i `n monoteismul iudaic constat\mexisten]a unei „ciclicit\]i“: s\ ne g`ndim laziua a [aptea, a Sabatului, c`nd dup\ cele[ase zile ale Crea]iei, Iahve `nsu[i pare c\se odihne[te � oricum, Crea]ia `nceteaz\.De[i M. Eliade observase c\: „Dumnezeudin legendele cosmogonice rom=ne[ti n-are nimic comun cu Dumnezeul creator [icosmocrat al iudeo-cre[tinismului“ (p. 36),eu cred, mai degrab\, c\ lucrurile (pe unanumit palier) comunic\ [i aici, c\ e posibilun paralelism prudent, a[a cum las\ se se-n]eleag\ A. Oi[teanu: „Trebuie s\ remar-c\m totu[i faptul c\ nici Dumnezeul vete-rotestamentar nu este scutit de o stranieepuizare, chiar dac\ aceasta nu se mani-fest\, ca `n legendele rom=ne[ti, `n timpulcrea]iei, ci imediat dup\ s\v`r[irea ei. Dup\[ase zile de cosmogenez\, omnipotentulIavhe trebuie s\ se odihneasc\ `n cea de a[aptea, ca un umil proletar: ‘{i a sf`r[it Dum-nezeu `n ziua a [aptea lucrarea sa pe care of\cuse [i s-a odihnit `n ziua a [aptea de toat\lucrarea sa’ (Geneza, II, 2).“ (p. 36).

Paris, Septembrie 2004

Andrei OI{TEANU, Ordine [i Haos. Mit [i magie`n cultura tradi]ional\ rom=neasc\, edi]ie ilustrat\,Ed. Polirom Ia[i, , 2004, 452 pagini, 65 ilustra]ii

Vitraliu

Arborele-carte sau cartea-labirint (I)„Prada din Raiu“

octombrie 2004

21Vitraliu TIMPUL

Seriozitatea unei revela]ii literare

VALENTIN PROTOPOPESCU

Fotbalul, un personaj (cel pu]in) onorabil

~n urm\ cu c`]iva ani, unul dintre ceimai excentrici profesori de literatur\ com-parat\ de la celebra École des HautesÉtudes en Sciences Sociales din Paris,Daniel Shabbetai Milo, avea obiceiul s\spun\, nu lipsit de o anumit\ obid\: ultimiimari stili[ti ai limbii franceze s`nt gaze-tarii de la l’Équipe. Afirma]ia, dincolo deaparenta ei enormitate, ascundea un t`lcdeloc minor. Ea se referea, `nainte detoate, la faptul c\ se poate scrie elegant [isubtil despre orice. Dar `n formula citat\mai era implicat [i un alt `n]eles: anume,c\ sportul, `n general, [i fotbalul, `n spe-cial, nu reprezint\ deloc obiecte culturalede neglijat.

La prima vedere, aceast\ constatarepare [ocant\, nedreapt\ [i inexact\. Adic\,s\ compari Don Quijote de Cervantes cumeciul Real Madrid-Manchester Uniteddin sferturile Ligii Campionilor, edi]ia2003, sau Divina Comedie de Dante cufinala Cupei Mondiale din Mexic 1996,desf\[urat\ `ntre Argentina [i Germania?Cine, `ntreg la minte, ar lua `n serios unastfel de demers? ~n realitate, existen]aunor importan]i scriitori care s-au inspiratdin lumea fotbalului sau care au meditatasupra fenomenului social reprezentat deacesta infirm\ prejudecata, comun\, c\doar tembelii [i infantilii se entuziasmeaz\`n fa]a unui asemenea joc gregar. S\ neg`ndim la Albert Camus, Jean Cau, PeterHandke [i Brian Glanville `n Apus, laEugen Barbu, Radu Cosa[u [i Ioan Chi-ril\, c`t prive[te spa]iul românesc. Ulti-mul, model de imagina]ie sociologic\, dar[i de scriitur\ rafinat\ [i elocvent\, st\teap`n\ de cur`nd drept reper de nedep\[it `nacest domeniu c`tu[i de pu]in condamnatla derizoriu. Interesul [i dragostea spiri-telor sub]iri fa]\ de fotbal demonstreaz\ c\el, fotbalul, este o lume complex\, cu dra-mele [i str\lucirile sale, un univers uman`n care coexist\ arta, rigoarea, prostia, co-rup]ia, eroismul, marea finan]\, strategiapublicitar\, industria spa]ial\, inteligen]a,bun\voin]a, generozitatea [i psihologia.Pe scurt, fotbalul merit\ m\car tot at`taaten]ie c`t r\zboiul din Irak, moarteaprin]esei Diana, vizita Papei la Havanasau atentatul de la Madrid.

Str\lucita reinventare a discursului fotbalistic

Iat\ `ns\ c\ `n anul de gra]ie 2004, laelitista editur\ bucure[tean\ Humanitas aap\rut o carte, intitulat\ (cam c\utat pro-vocator) Manifestul fotbalist, volum care,dup\ p\rerea mea, are o `nsemn\taterevolu]ionar\. Autorul ei, jurnalistul Tra-ian Ungureanu, demis `n condi]ii suspectede la BBC, titular de rubric\ `n hebdoma-darul 22, ap\r\tor din oficiu al controver-satului ([i simptomaticului) eseu Omulrecent etc., a reu[it performan]a de a-l

detrona pe imperialul Ioan Chiril\ de pesoclul excelen]ei de a scrie fermec\tordespre fotbal. Subtilele alega]ii de globe-trotter m\cinat de microbul jocului cubalonul din piele ale acestui patriarh aufost dep\[ite f\r\ drept de apel de TraianUngureanu. Acesta nu e doar un fin obser-vator al unui mediu profesional determi-nat (lumea interna]ional\ a gazetarilorsportivi) ori al unor ora[e descoperite `nexotismul lor secret, cum a fost regretatulIoan Chiril\. Nu e doar psihologul pateticcare afl\ resurse de abisal\ umanitate laJohann Cruyff sau la Diego ArmandoMaradona. Dimpotriv\, Traian Ungureanuface [i metateoerie social\, el este un me-tafizician autentic, capabil s\ extrag\esen]e nobile acolo unde, aparent, dom-ne[te mitoc\nia [i haosul moral. Scriitorsadea, infinit de sensibil la tot felul denuan]e, acesta v\de[te disponibilit\]iremarcabile de analist politic, psihanalistal cotidianului, comentator al istorieiideilor, juc`nd `n imagolog persuasiv. Iarfor]a lui de convingere nu vine dintr-unsofism [mecheresc, ci dintr-o coeren]\ pecare mul]i filosofi profesioni[ti nu oposed\. Omul observ\, mediteaz\, trageconcluzii [i a[terne f\r\ preget pe h`rtierezultatul acestora. Rezult\ un spectacol`nm\rmuritor, ce se adreseaz\ direct celuimai secret libido al cititorului…

C`teva mostre de elegan]\ [i stil

A[adar, incredibilul s-a produs. [i `nc\la ce nivel de str\lucire! C\ci realmenteManifestul fotbalist `nseamn\ prima cartede filosofie-psihologie-sociologie-[i-antro-pologie a fotbalului pe care o contabili-zeaz\ cultura noastr\, prima carte de acestgen `n care rafinamentul [i inspira]ia atingcote demne de un Alexandru Paleologusau Livius Ciocârlie. La drept vorbind,opul angelic scris de Andrei Ple[u mi separe, `n planul stilisticii [i al viziunii, subManifestul fotbalist. [i o afirm c`t se poatede serios. Formulele memorabile s`nt, `ncartea lui Traian Ungureanu, `n exces. Dare vorba de un exces sincer, nepremeditat;inspira]ia terorist\ `l oblig\ pe scriitor la oincredibil\ risip\ de tropi, fapt ce ar fitrebuit s\ fie obositor pentru cititor [iextenuant pentru autor; dac\ nu se `n-t`mpl\ a[a ceva ([i e clar c\ nu se `n-t`mpl\!), acest lucru se datoreaz\ cumpli-tei inteligen]e pe care T.R.U. (pseudonimal autorului) o investe[te `n construc]ialiterar\ a c\r]ii.

C\ flamboaiantele sale fraze ar meritamemorate o pot demonstra f\r\ dificultate,cit`nd pur [i simplu la `nt`mplare: „Apa-renta mitoc\nie plin\ de vacarm a fot-balului reproduce surpriza pe care a adus-o `n saloanele litetare apari]ia zgomotoas\a romanului“ (p.11); „Uli]a ceh\ nu e oautostrad\, dar duce `n direc]ia bun\“ (p.16); „Cine se interneaz\ `n trecut e bolnavast\zi, sufer\ de frica zilei de m`ine [i nuse va lecui niciodat\“ (p. 20); „Fotbalulromânesc e, bine`n]eles, o parodie organi-zat\ de parveni]i“ (p. 21); „Defetismul est-european are o m`ndre]e de b\iat: defetis-mul românesc. Care are o scumpete deprichindel: pesimismul fotbalului româ-nesc. Care e boln\vior. Fiu de psihologiena]ional\ [i nepot de traum\ semiconti-nental\, pesimismul fotbalului românesc epur [i simplu orb“ (p. 23); „Istoria fotba-lului nu e istoria rezultatelor (a[a cumistoria nu e suma datelor istorice). Istoriafotbalului e altceva. E apari]ia repetat\ afrumuse]ii. Uneori numim aceste apari]iigeniu tehnic, alteori talent. Uneori acesteapari]ii las\ `n urm\ [i rezultate, trofee sau

alte forme de confirmare public\. ~ns\esen]a acestor apari]ii care definesc istoriafotbalului e profund personal\. Cu alte cu-vinte, nu rezultatele ne spun ceva despremersul fotbalului, ci o pas\ a lui Cruyff, odeviere a lui Tostao sau o deschideredictat\ de Dobrin” (p. 40); „A[a prost [icopil\ros cum `l vede]i, Paul Gascoine eun sf`nt. Adic\ un om care nu poate tr\ipentru sine. E un sf`nt vesel, be]iv [i f\r\carte, dar sincer [i p\gubos cum numaisfin]ii [tiu s\ fie” (p. 72); „Lobanovski afost bolnav de idei. El a suferit de aceaboal\ necru]\toare care cuprinde uneorimin]ile cele mai str\lucite [i le cere s\descopere tot, s\ [tie tot, s\ inventeze tot,s\ repare lumea [i s\ creeze perfec]iunea.«… ideile filosofice trebuiesc aplicate `nfotbal», a spus nu demult Lobanovski `nfa]a unor ziari[ti din ce `n ce mai dispu[i s\r`d\ de un b\tr`n nebun. Dar Lobanovski,cel mai tragic dintre marii tragici aifotbalului vizionar, nu era nebun. Ceilal]iantrenori vor s\ c`[tige. Lobanovski a vruts\ descopere ce e fotbalul, s\ `l ia `nst\p`nire [i abia apoi s\ c`[tige“ (p. 82):„…Hagi, dup\ retragerea de facto din1994, s-a a[ezat `ntr-un portret ur`t [i rudi-mentar. O pictur\ de gang `nf\]i[`nd unpersonaj (`nc\ t`n\r), z`mbind str`mb del`ng\ o «R\pire din serai» tras\ `n fir deaur pe un trening scump, un ins ap\sat, darplin de el, cu ceas de aur greu la m`n\ [i olips\ de lumin\ pe fa]\ care te previne de`ndat\ c\ omul e capricios [i egoist, gatade r\ut\]i meschine [i chiar de violen]a ceamai la[\, incapabil s\ mearg\ pe strad\ f\r\coroan\ pe cap, `ndr\gostit de el `nsu[i [iprin urmare orb la gre[elile sale, nemul-]umit de ceilal]i p`n\ la dispre] [i p`n\ laurm\ cel mai prost cunosc\tor al darurilorcu care a fost `nzestrat… Frica… de ade-v\r [i de r\spundere… au creat `n ultimii10 ani o institu]ie frauduloas\ – mistica luiGic\ – [i au explodat `ntr-o capodoper\vicioas\ – Gala Hagi. Pe scurt, eroul efals, iar cultul lui e nes\n\tos“ (p. 88). Etc.

Cum interpret\m cultural fotbalul?

For]a de analist sensibil la nuan]\ pecare o st\p`ne[te Traian Ungureanu sedezv\luie `n momente precise ale eseu-rilor sale. De pild\, atunci c`nd explic\ dece na]ionalele africane nu vor realiza preacur`nd cine [tie ce performan]\ la mondia-le exact din pricina absen]ei des\v`r[ite `njoc a celei mai elementare discipline tac-tice: atle]ii africani s`nt `ndr\gosti]i indi-vidual de minge, iar tehnica lor, uneoritulbur\toare, nu face doi bani pe l`ng\disciplina de fier a unei selec]ionategermane sau olandeze. Sau, de exemplu,atunci c`nd dezv\luie secretul ob]inerii a`nc\ unui mandat FIFA de c\tre Blatter,pornind de la falsa democra]ie a ecua]ieiun vot # o federa]ie na]ional\, ceea ce faceca Guatemala s\ fie egala Braziliei, iarAndorra siameza Italiei. Ori, de pild\,atunci c`nd compar\ uitarea erudi]iei dec\tre Gabriel Liiceanu cu uitarea statis-ticilor de c\tre un antrenor oarecare, pro-fitul am`ndurora const`nd `n rec`[tigareavie]ii, a celei reale, a adev\rului sufletesc[i a putin]ei de a visa pe deasupra concre-tului. Sau atunci c`nd compar\ P\ltini[ulnicasian cu Deva lui Bellu, plec`nd de laideea, comun\, de dopaj (intelectual,`ntr-un caz, tehnic, `n cel\lalt). Astfel,Noica e definit ca un dogmatic auster, `ntimp ce Emil Cioran e v\zut ca un Anti-Maestru scandalos (poate un Pi[ti Covacif\r\ performan]ele istorice ale acestuia,dar care a punctat mai bine la impresiaartistic\!?).

Autorul nu ezit\, de altfel, s\ criticeextrem de dur ([i de argumentat, a[ ad\ugaeu) institu]ii interna]ionale de mare tra-di]ie [i prestigiu, cum s`nt CIO [i FIFA,ar\t`nd `n detaliu cum func]ioneaz\ pro-funda structur\ de tip mafiot a acestor or-ganisme ce ar trebui, prin statut [i obiec-tiv, s\ vegheze asupra corectitudinii com-peti]iei sportive. Nu lipsit\ de interes este[i deconstruc]ia mitului Hagi, a[a cum areie[it [i din succintul citat `nscris mai sus.Pled`nd `n derridian inspirat, T.R.U. arat\f\r\ drept de apel c`t de autofag\ [isuicidar\ a fost mentalitatea aceluia care fiputut ajunge unul dintre marii juc\tori ailumii. Imens talent, s-a stins rapid, e[u`nd`n lider de echip\ egocentric [i gelos peorice alt interes, colectiv sau individual.Marile echipe unde a evoluat (Barcelona[i Real Madrid) s-au descotorosit `n grab\de acest recalcitrant lipsit de stil, iar per-forman]a reu[it\ cu Steaua (SupercupaEuropei, `n 1987) [i cu Galatasaray (CupaUEFA `n 2000) este mai degrab\ rezul-tatul eforturilor unor echipe nespectacu-loase, dar bine a[ezate tactic pe teren,dec`t meritul s\u de genial conduc\tor dejoc. Pe scurt, regele e gol, iar triste]eaprovocat\ de aceast\ goliciune, amar\.

Fire[te, nu prea pot s\ subscriu reflec-]iilor ironice ([i nedrepte) `n marginea aceea ce Traian Ungureanu `n]elege dinideologia [i atitudinea politically correct.Critica multiculturalismului [i a interra-sialit\]ii nu e o `ntreprindere tale quale,ci mai cur`nd o caricatur\ simpatic\ [ipatetic\, ceea ce face demn\ de crezaresinceritatea obidei cu care e realizat\. ~nfond, autorul este un romantic `nt`rziatdar, spre deosebire de Ioan Chiril\, areghinionul de fi contemporan cu un post-postmodernism extrem de indigest pen-tru gustul s\u dedat la subtilit\]i mai fru-gale. Ceea ce nu `nseamn\ automat undefect, ci, poate, reprezint\ chiar o pre-miz\ pentru o scriitur\ de un rafinamentnebun ([i inactual).

T.R.U., un `ndr\gostit de beau style

Iar excelen]a literar\ a formulelor con-tabilizate ceva mai sus este foarte diferit\de cea pus\ `n oper\ de alt mare `ndr\-gostit de metafora ce `mbr\]i[eaz\ uni-versul microbist, F\nu[ Neagu. La acestadin urm\, tropii s`nt o idee gratui]i, iarperforman]a scriiturii este oarb\ pentru c\ea st\ ca performan]\ `n sine, `n total\ignorare a pretextului – lumea fotbalului,cu eroii [i aventurile sale. Dimpotriv\, laTraian Ungureanu metafora, epitetul,sinecdoca etc. au valoare cognitiv\, `n-truc`t s`nt descriptive [i analitice. Riguros`n stil [i generos `n imagini, gazetarul dela 22 [tie s\ situeze o problem\, s\-i deslu-[easc\ fundalul sociologic [i psihologic,fiind capabil s\ o transforme `n chestiunede medita]ie metafizic\. Probabil c\ Tra-ian Ungureanu este unul dintre ultimiifrobenieni din cultura noastr\, ca [i dincea european\. El g`nde[te fotbalul [i `l in-terpreteaz\ `n termenii filosofiei culturiide la `nceputul veacului XX, ceea ce nuignobileaz\ cu nimic metoda [i niciorizontul acestui tip de exerci]iu filosofic,pe c`t de desuet ast\zi, pe at`t de specta-culos `n formula ini]iat\ de autorul român.Din toate aceste pricini, recomand cuc\ldur\ tuturor acelora fascina]i de Impe-riul unde soarele nu apune niciodat\, delumea fotbalului adic\, lectura c\r]ii Ma-nifestul microbist. E de aflat `n paginilesale o savoare inegalabil\, dificil de des-cris [i tocmai de aceea musai s\ fie tr\it\prin lectur\ tihnit\ [i… ne`nt`rziat\.

octombrie 2004

22 FilmTIMPUL

ALEX ACIOB|NI}EI

Perioada interbelic\ a adus pe ecranelelumii numero[i interpre]i rom=ni care nu [i-au uitat ob`r[ia. Nu aveau de ce. Rom=niaera o ]ar\ normal\, cu o economie `n cre[-tere, o sor\ mai mic\ a Fran]ei, respectat\`n toat\ Europa. Cinematografia noastr\ `[ipermitea luxul s\ exporte arti[ti f\r\ s\-[idezechilibreze structura sau intensitateacalitativ\, f\r\ s\ permit\ apari]ia unorgoluri `n spa]iul simbolic al vreunui gen deinterpret. Din ce `n ce mai mul]i actori deteatru se calificau „pe loc“ pentru artamarelui ecran, `nv\]au din mers ritmicita-tea alert\ a unui spectacol `n alb [i negru,t\cut p`n\ `n 1930. Arunc`ndu-ne o privirepeste c`teva importante reviste cinemato-grafice pariziene, descoperim numele unorarti[ti de origine rom=n\ cum ar fi cel al luiYonnel, al Br=ndu[ei Groz\vescu (devenit\Grozawesko) sau al Paulei Illery. Celebr\`n urma rolurilor din c`teva mari produc]iiale regizorilor Jean Renoir [i AlbertoCavalcanti, Paula Illery avea `n spate opoveste captivant\.

La `nceputul anului 1927, revista „Cine-ma“ lansase un concurs de fotogenie princare se c\uta o t`n\r\ (de preferin]\, bru-net\) pentru un rol `n viitoarea produc]ieaustriac\ „Citadela de la Var[ovia“. Pro-duc\torul filmului selec]ionase din tot gru-pul prezent trei fete urm`nd ca, `n lunamartie a aceluia[i an, s\ revin\ `n Rom=niapentru a o desemna pe c`[tig\toarea con-cursului. ~ntre timp, produc\torul s-a `m-boln\vit [i a abandonat acest proiect.Totu[i, redac]ia revistei „Cinema“ era vizi-tat\ s\pt\m`nal de o t`n\r\ de 17 ani, cuochi migdala]i [i nasul mai lung, care `ipresa pe jurnali[ti s\-i dea un r\spuns.R\spusul `nt`rzia s\ apar\, mai ales c\ nuap\ruse nici un alt produc\tor care s\ preiaproiectul polonezului Kolowrat. Deja fatadevenise o obi[nuit\ a redac]iei revistei„Cinema“, to]i o cuno[teau [i chiar N. {er-b\nescu scrisese un articol despre tenacita-tea cu care adolescenta `[i urm\rea scopulde a deveni actri]\ de film. Iat\ un micfragment din acel articol: „{i trecur\s\pt\m`ni dup\ s\pt\m`ni dar micu]a totmai venea s\ `ntrebe (...). Ziua [i noapteanu visa dec`t studioul [i ar fi fost `n stare s\fac\ orice, numai s\ poat\ filma; un fel defanatism cinematografic pusese st\p`nirepe toat\ fiin]a ei. {i fiindc\ era realmente`nzestrat\ de natur\ cu remarcabile `nsu[irifotogenice, ea trebuie, `n mod fatal, s\reu[easc\“.

Luna mai a anului 1927 i-a schimbatfetei destinul. Un operator francez, evreurom=n de origine, dorea s\ realizeze `n ]aranoastr\ un film experimental pentru unconcurs de imagine de scurt-metraj din

Paris, o mic\ comedie grotesc\, dup\ unscenariu propiu. Cum avea mul]i prieteni laredac]ia revistei "Cinema", operatorulTheodor Grinberg poposi `ntr-o zi la sediulpublica]iei. Ca `ntr-o poveste pur holly-woodian\, operatorul o remarc\ pe t`n\r\ [i`i `ncredin]eaz\ rolul principal din miculs\u film.

„Nici nu v\ `nchipui]i bucuria micu]einoastre.“ �exlama `n alt articol N. {erb\-nescu. „Pu]in `i p\sa c\ filmul nu era dec`to biat\ `ncercare. G`ndul c\ se va puteaadmira pe p`nz\, c\ `[i va vedea propriaimagine mi[c`ndu-se, merg`nd pe ecran,`ntocmai ca Mia Theodorescu sau LilyDamita, o transporta `n al [aptelea cer“.

{i rolul `i pl\cea mult. ~ncarna o apa[\nervoas\, cu p\rul `n dezordine, bluzapipit\, fular la g`t [i o fust\ foarte scurt\,str`ns\ pe corp. Ceea ce p\rea o glum\, unefort minim pentru produc]ia predestinat\s\ `nsemne ceva numai prin m\iestriacadrajului [i calitatea imaginii s-a transfor-mat `ntr-o veritabil\ comedie, gustat\ pem\sur\ de publicul rom=n [i cel european.Noua produc]ie O apa[\ f\r\ voie / Apa[aPaulette o avea drept cap de afi[ pe t`n\raPaula Iliescu (c\ci acesta era adev\ratulnume al viitoarei vedete pariziene PaulaIllery). Un adev\rat ciné-veritée f\r\ truca-je majore [i f\r\ un scenariu preelaborat `nam\nunt, transformat `ntr-un succes deentuziasmul, voin]a [i talentul unei tinerecare era etalon pentru multe rom=nce aleanilor ’20. Era epoca emancip\rii femeii,epoca `nfloririi barurilor de noapte, al clu-burilor de streaptease, al meseriilor careaveau s\ le coopteze din ce `n ce mai multpe reprezentantele sexului feminin. Ap\ru-ser\ femei fotoreporter, func]ionare alepoli]iei [i ale prefecturii, sc\dea drastic nu-m\rul casnicelor. ~n tot acest ritm rapid aldezvolt\rii cadrului prielnic construiriiunei cariere pentru reprezentantele grupu-lui feminin, ap\ruse brusc [i „`ndeletnici-rea“ de stea a cinema-ului. Concursurile defotogenie selectau foarte riguros figurifeminine pentru produc]ii cinematografice(inclusiv gaguri publicitare), pentru figu-ra]ie de teatru sau foto-modelling. Nu depu]ine ori, concursurile de miss au avut cabaz\ acest tip de selec]ie. Dar c`t de pu]inefete reu[eau `n direc]ia aceasta. Mai ales `nfilm, c`te dezam\giri [i abandonuri de des-tin nu au fost. Erau sute de fete care, submirajul ecranului, porneau din provinciespre Bucure[ti sau de acolo, mai departe,spre Paris ori Berlin [i sf`r[eau ca dansa-toare `n cluburi de noapte. Totu[i PaulaIliescu era o norocoas\ `n acest sens. ~[iurm\rea cu asiduitate scopul, av`nd con[ti-in]a talentului propriu. Film `n film, Oapa[\ f\r\ voie / Apa[a Paulette avea ocantitate semnificativ\ de gaguri comice.

Era interesant s\ vezi o comedie [i `nacela[i timp s\ fii l\sat a descoperi cum seturneaz\ acea comedie, cum platforma dinspatele Gr\dinii Icoanei devenit\ studio `naer liber ad\postea dou\ camere de luatvederi, ma[ini[ti, filtre pentru luminasolar\, recuzit\. Mai `n spate, se observamul]imea curio[ilor de pe strad\ care asistaneobosit\ la film\ri, ore `n [ir. ~nsu[i opera-torul-regizor intra `n cadru de c`teva ori,indic`ndu-i Paulei c`teva mi[c\ri. Nimic nuo intimida pe Paula Iliescu. Nici privirilebucure[tenilor, nici maltrat\rile, smucituri-le [i c\derile prev\zute de scenariu. Era oscen\ `n care „apa[a“ trebuia s\ primeasc\o glastr\ de flori drept `n cap [i apoi s\ cad\le[inat\ pe un morman de gunoi [i de fiarevechi. Scena se film\ pe un maidan [i glas-tra, special preg\tit\ dintr-un material u[orca s\ se sparg\ `n capul vedetei era arun-cat\ de un ma[inist coco]at pe un zid. Paulaaccept\ f\r\ [ov\ire „supliciul“. Primi custoicism oala cu p\m`nt `n cap [i imediatc\zu cu toat\ greutatea corpului ei pe mor-manul de gunoi [i tinichele. Simul`nd le-[inul, ea r\mase nemi[cat\ p`n\ c`nd came-ra de luat vederi se apropie de ea focaliz`n-du-i corpul. C\zut\ pe mormanul de mize-rie, o tinichea t\ioas\ `i produse o ran\ des-tul de serioas\ pe tot bra]ul st`ng. Chiardac\ s`ngele `i curgea destul de tare, existaparc\ o `n]elegere tacit\ `ntre operator [it`n\r\ de a continua a[a scena p`n\ la final.Ridicat\ de pe mormanul de gunoi, cus`ngele doldora pe rochie, Paula mai rea-liz\ c`teva scene [i `ncheie filmul. Urma-rea: c`teva zile `n spital dar apoi... esteremarcat\ de René Clair, `n Fran]a, devinevedet\ european\ a ecranului.

Revine `n Rom=nia, `n 1930, pentrurolurile din dou\ filme: Televiziune / Ce vafi m`ine (`n regia lui Jean Mihail [i JackSalvatori) [i Parada Paramount (copro-duc]ie interna]ional\ av`ndu-l ca regizor peLudvig Berger [i ca interpret principal peIon Iancovescu).

Au existat [i la noi stele ale cinemato-grafului `nc\ din cele mai vechi epoci aleartei marelui ecran. Acestea aveau impre-sari, ob]ineau contracte `n Rom=nia saupeste grani]\ [i c`[tigau bine din film. Ori-cum, nivelul economic [i logistic al cine-matografiei rom=ne[ti din anii ’20 nu secompar\ cu nivelul atins dup\ anul 1930,dup\ venirea pe tron a regelui Carol al doi-lea. Se poate spune c\ `nceputul domnieisale coincide cu `nceputul filmului sonor `nRom=nia. Se poate spune c\ perioada sa dedomnie este remarcabil\ prin construireacadrelor prielnice transform\rii cinemato-grafiei noastre `ntr-o industrie. Transfor-m\rile aduse filmului de fondurile imenseinvestite de Carol film, `i vor propulsa peprincipalii regizori [i produc\tori rom=ni `n

grupuri ale milionarilor; Momentul decem-brie 1947 `i g\se[te pe ace[tia cu avericonsiderabile. Dup\ 1930, va disp\reagenul acela de frustrare care b`ntuia princercul cinea[tilor no[tri, starea aceea dene`mplinire pe care o tr\iau c`nd realizauce dot\ri exist\ `n Ungaria, Polonia, Fran]asau Austria. Fa]\ de studiourile [i tehnicacinematografic\ a acestor ]\ri, produc]iilenoastre p\reau ni[te improiviza]ii, ni[te`ncerc\ri neduse p`n\ la cap\t. Istoria ime-diat viitoare avea s\-i ajute pe cinea[tiirom=ni `n a-[i lua revan[a. {i talentul lor valucra total `n acest sens. Au existat [i la noistele... la fel de iubitoare de glorie, la fel deorgolioase sau n\zuroase, la fel de d\ruitesau min]ite de propiul destin ca [i colegelelor din alte ]\ri. Pe unele le-a cunoscut totrestul lumii civilizate, altele au ap\rut peecran doar o singur\ dat\ [i s-au l\sat`nghi]ite de rulajul social al uit\rii.

O actri]\ ca Lisette Verea avea s\ apar\`ntr-un singur film rom=nesc (Trenul-Fantom\, 1933), `n schimb, la 12 ani dup\aceasta, o reg\sim pe genericele unor capo-dopere americane cum ar fi O noapte `nCasablanca (1945). Nu avem voie s\ uit\maceste nume. Nu avem voie s\ ne compla-cem `n simbolul noroios al cinematografieicomuniste [i post-comuniste, cre`ndu-neimpresia c\ ecranul rom=nesc a ar\tat me-reu at`t de deprimant [i nefiresc. ~nainte de1948 a existat o cinematografie cu adev\ratcapitalist\, pendul`nd ca `n orice ]ar\ nor-mal\ `ntre comercialitate [i genialitate,`ntre comandamentele de buget [i proiecte-le creatorilor s\i intimi.

Filmul rom=nesc `ntre 1905–1948Stelele din Rom=nia [i cinematografia

~n [edin]a CNSAS din 4 octombriea.c., `n baza articolului 5, alineat 4 dinLegea 187, `n care, conform documente-lor f\cute publice de c\tre Consiliu, se`ncadreaz\ cazul pre[edintelui P.R.M.,Corneliu-Vadim Tudor, patru din cei optmembri `n func]iune ai Consiliului �Andrei Ple[u, Mircea Dinescu, Horia-Roman Patapievici [i Claudiu Seca[iu �l-au g\sit pe C.-V. Tudor vinovat de a fif\cut poli]ie politic\.

Mai multe `nscrisuri dovedesc negrupe alb c\ C.-V. Tudor a f\cut `n modvoluntar la Securitate, `n timpul regimuluilui Nicolae Ceau[escu, denun]uri denatur\ s\ aduc\ atingere grav\ drepturilor[i libert\]ilor unor marcan]i reprezentan]iai culturii rom=ne, precum [i redac]iilorunor publica]ii literare („Rom=nia lite-rar\“, „Convorbiri literare“, „Ramuri“,

„Vatra“, „Secolul XX“ [.a.), acuzate c\ arurm\ri s\ creeze o stare de tensiune `nRom=nia comunist\.

~n pofida acestor documente, precum [ia multor articole din defuncta revist\„S\pt\m`na“, care dovedesc f\r\ putin]\de t\gad\ c\ pre[edintele P.R.M. a fost nudoar un colaborator fervent al Securit\]iiceau[iste, ci [i un st`lp al sistemului comu-nist, CNSAS, prin votul decisiv al [efuluis\u, Gh.Oni[oru, l-a declarat pe C.-V.Tudor exonerat de vina de a fi f\cutpoli]ie politic\. Gh.Oni[oru a spus `npres\, afirma]ie stupefiant\, c\ el, prinacest vot, a vrut s\ respecte legea (altfel,„i-am fi f\cut o nedreptate lui Vadim“) [ic\ votul celor patru ar avea la baz\ ni[te„r\fuieli `ntre grup\ri de scriitori“.

Ca urmare a acestei decizii a CNSAS,`mpotriva c\reia au protestat vehementAndrei Ple[u, Mircea Dinescu [i H.-R.Patapievici, ace[tia au fost amenin]a]i cudarea `n judecat\ de c\tre Corneliu-VadimTudor [i chiar de c\tre Gh.Oni[oru.

~ntr-un an electoral cu o presiune poli-tic\ uria[\, cu o pres\ controlat\ majoritarde puterea actual\, nu putem s\ privimdecizia CNSAS dec`t ca pe un motiv foar-te serios de `ngrijorare cu privire la viito-rul democra]iei rom=ne[ti. Ne solidariz\mcu membrii CNSAS care au protestat`mpotriva deciziei Consiliului [i consi-der\m drept flagrant neavenit\ [i profundd\un\toare prezen]a lui Gh.Oni[oru `nfunc]ia de pre[edinte al CNSAS. Cerem,totodat\, reanalizarea cazului C.-V.Tudor,ceea ce ar fi un prim semn c\ activitateaCNSAS ar putea intra `n normalitate.

Cum numele lui Gh.Oni[oru a fost [ieste asociat, prin accident biografic, cuspa]iul spiritual ie[ean, noi, intelectualiie[eni, am ini]iat acest protest [i facem unapel c\tre colegii din ]ar\ s\ ni se al\ture.

Mariana Codru], scriitoare; acad. Al.Zub, directorul Institutului de istorie„A.D.Xenopol“; Alexandru C\linescu,profesor universitar; Livia Cotorcea, prof.

univ.; Daniel Condurache, prof. univ.;Emil Brumaru, scriitor; AlexandruL\zescu, analist politic; Michael Astner,scriitor; Dan Lungu, conf. univ.; Hora]iuDecuble, scriitor; prof.univ. FlorinPlaton, Decanul Facult\]ii de Istorie,Univ. „Al. I. Cuza“; Dumitru Irimia, prof.univ.; Silviu Lupescu, directorul edituriiPolirom; Adrian Neculau, prof. univ.;Lucian-Dan Teodorovici, red. [ef al editu-rii Polirom; Florin L\z\rescu, director depromovare la editura Polirom; Al.Andriescu, prof. univ.; Liviu Antonesei,scriitor; Cristina Irimia, redactor; RaduAndriescu, lector dr. univ.; GabrielaGavril-Antonesei, redactor [ef revistaTimpul; Florea Ioncioaia, conf. univ.;Adrian Ciofl=nc\, jurnalist; OvidiuNimigean, scriitor; Codrin-Liviu Cu]itaru,conf. univ.; MihaiUngurean, profesor;prof. univ. {tefan Afloroaei, DecanulFacult\]ii de Filosofie, Univ. „Al I. Cuza“;Dana Lungu, redactor; Silviu Predeanu,fizician; Liliana R\ileanu, prof.univ.;Ludmila Bejenaru, prof. univ.

APEL

octombrie 2004

23AccenteTIMPUL

Dup\ r\sturnarea domniei lag\rului so-cialist, ce a vie]uit jum\tate de veac, fiind]ara numit\ Rom=nia nevoit\ a se jurui cu`nchinare Comunit\]ii Europene, lideri co-muni[ti ce-[i dezv\luiau cu u[urin]\ fa]auman\ (ascuns\ foarte `n vechiul sistem) auam\git otova cu adun\ri de adeziune lumeaentuziast\ c`nd s-au fost vota]i pe veresiecapii jude]elor, mai apoi zi[i „obl\duitori“ [idesp\r]i]i de gloat\ cu osebite `nsemne, `nc`tnu s-a mai [tiut limpede ce s-a p\strat [i ce adisp\rut din vechiul regim, ba chiar s-au aflatvoci autorizate sus]in`nd c\ multe structuri [ilegi fost-au bune, doar c\ nu le-au aplicatcine trebuia. ~n numele restaur\rii progresu-lui, popula]ia ajuns-a `mpilat\ cu felurited\ri [i umilin]e din partea administra]iein\imite care, arbitrar [i discre]ionar, a tratatcu dispre] [i arogan]\ neamurile autohtone.

La `nceputul sus-zisei inten]ii de integra-re european\ era pretutindeni „o mare deidealism `n care nimeni nu-[i b\ga picioare-le“, cum plastic s-a exprimat deputatul deSadagura la prima adunare general\ aFrontului Salv\rii Na]ionale, dar foarterepede au ap\rut `ntreprinz\tori ce, sco]`ndu-[i pas\mite rezervele dosite `n zilele negre,au pornit s\ se `ntreac\ la pre]uri [i loviturifinanciare.

Mass-media prezentau zilnic dovezi aleignoran]ei rapace [i ale luxului fostei cama-rile conduc\toare, din vestul p`n\ mai ieriostracizat soseau felurite ajutoare cu ghiotu-ra, ba[ca `ncuraj\rile cele mai de[\n]ate, ast-fel c\ gloata a `n]eles trecerea la capitalismca [i f\cut\. Nu e de mirare c\ s-au pr\sit, cuduiumul, categorii de nemul]umi]i pentru `n-cetineala egalitar\ a parvenirii. Ori, caleascurt\ a `ntreprinz\torilor s-a v\dit `nsu[i-rea, iar forma cea mai pernicioas\ ar\ta-tu-s-a devastarea bunurilor sub pretextulre`ntregirii propriet\]ilor antebelice.

Nu to]i aveau revendic\ri; a[a s-a f\cutcur`nd de au ap\rut „ladrones“, dup\ cumstrigau c`nd ajungeau la comisariat [oferiiitalieni ale TIR-urilor golite din goana ma-[inii, adic\telea jefuitori, ce lumea iute le-azis lotri, re`nviind tradi]ia din vremeaocupa]iilor imperiale, iar\ sume]ia lor fost-apild\. Cum limba rom=neasc\ adopt\ numai-dec`t ciud\]eniile, s-au diferen]iat [i apelati-vele pentru diverse forme de lotrie, de lacele simple: fenta, ]ap]arapul, belirea cara-sului, fraierirea, maradona, sugerea gugu[-tiucului, curentarea, p`n\ la cele at`t de maric\, mintea neput`nd s\ le cuprinz\, li s-au zisla toate ]epe.

Aceast\ economie primitiv\ necesita o si-metrie legislativ\, ce a venit din `ns\[i inima

na]iunii; c\ci, precum consemneaz\ istoriastr\veche a neamului, la vremuri obi[nuiteconduc\torii rom=ni s`nt banali, dar la vre-muri excep]ionale ]ara coaguleaz\ grupuriproduc\toare de lideri pe m\sura comanda-mentelor. Un asemenea c`rmaci voca]ional,ajutat cu meandrele providen]ei dirijate deperestroika (o form\ sovietic\ de reform\ aimaginii, la mod\ `n deceniul 9 al sec. alXX-lea), a `n]eles c\ mul]imea vrea bun\sta-re terestr\, nu `n ceruri, pe moment, nu pen-tru urma[i, a[a c\ a organizat `ntocmai ]ara,sub denumirea „republic\ preziden]ial\“,sprijinit premeditat de activi[tii fostei Linii aII-a P. C. R. [i securi[tii care abia a[teptau unst\p`n adev\rat. „Cu viclenie s-au juruittuturor `mp\r\]iilor, de la dreapta la st`nga, `lcaracteriza gazeta „Proletarul“ `n num\ruldinaintea suspend\rii, crez`nd c\ nimenea nuvede a]a minciunilor [i ajutoarele curge-vorpururea“. Realitatea s-a v\dit scurt timpdup\ instaurarea Partidului MajoritarRom=n la guvernare, prin deteriorarea apa-ratului de stat.

„Corup]ia s-a `ntins, dup\ cum a observatpertinent analistul politic Marcel Vulvoi, `nordinea agreg\rii vechilor provincii, de lasud spre nord [i de la est c\tre vest, ceea ced\ o dimensiune istorico-geografic\ feno-menului“.

S-au legiferat dou\ economii: una lavedere – reclam\ pentru lumea eminamentecapitalist\, alta subteran\, continuatoare aeconomiei socialiste, pentru conservarea pu-terii. Aparent, lupta dintre ele s-a dus pepia]\, dar logistica subiectiv\ s-a aflat disi-mulat\ ad hoc `n puterile statului, spre favo-rizarea pseudoeconomiei ce alimenta clasast\p`nitoare, fenomen repede sim]it de pu-]inii `ntreprinz\tori venetici. ~n termeni ana-litici, s-a produs o inversare – Sectorul IIIdin epoca socialist\ („r\m\[i]a capitalismu-lui“, sintagma lui Alain Besançon – „Ana-tomia unui spectru“) a devenit „r\m\[i]asocialismului“ `n noul sistem.

Mehti Farid, c\l\tor prin ]ara Rom=nieicu burs\ Bilderberger, scrie consulului s\ude la Constan]a, ca preambul la solicitareaunei interven]ii urgente, cum c\: „O admi-nistra]ie at`t de incapabil\ [i tic\lo[it\ cugreu s-ar putea g\si `n satrapiile orientale...nic\ieri nu afli func]ionari mai resping\tori“.Citatul a fost folosit la Conferin]a interna-]ional\ asupra evit\rii dublei impuneri de laSofia [i a produs interven]ia iritat\ a [efuluidelega]iei rom=ne.

Lotria subteran\ n-ar fi avut sens f\r\stingerea consecin]elor pentru autori, astfelc\ prin `mp\rt\[irea beneficiilor, `ncuscriri,

facilit\]i colaterale, fost-au atra[i oameni po-litici, magistra]i, func]ionari ai adminis-tra]iei, ba chiar [i reprezentan]i mass-mediacare s\ produc\ prescrierea deplin\ a fapte-lor [i netulburata posesie a bunurilor `nsu-[ite. Legi puse `n aplicare pentru numai c`te-va zile, gre[eli de scriere care anulau actelejudec\tore[ti, dispozi]ii contrare ordonan-]elor [i instruc]iuni incomplete de aplicareau sanc]ionare, pierderea actelor, confuzii deinterpretare, articole ce denun]au „atacul lapersoan\“ [i „`ngr\direa libert\]ii“, o diversi-tate de procedee legale rev\rsatu-s-au `ntruanihilarea incrimin\rii lotrilor. (...)

Pe de o parte oligarhia oficializat\ a lotri-lor, pe de alt\ parte masa credulilor `n intran-sigen]a puterilor statale. Pe de o parte o eco-nomie dup\ modele capitaliste, onest\ [i fi-rav\, pe de alt\ parte o economie subteran\,de un ilicit at`t de flagrant `nc`t `ns\[i Uniu-nea European\, prin `naltul comisar pentruOrient, s-a declarat „`nsp\im`ntat\“ de h\-]i[ul legislativ care, pare-se, pria de minuneunor `ntreprinz\tori fiindc\ prosperau folo-sind gajarea apoi transferarea `n lan] (suvei-ca) a unor valori imobiliare din fondul statu-lui rom=n, grevate de datorii, p`n\ ce crean-]ele se anulau prin omisiune [i ree[alon\ri.

Norodul, deprins cu lag\rul comunist –un opresor fariseu c\ruia trebuia s\ i se r\s-pund\ pe m\sur\ – s-a bucurat foarte la `nce-put c\ autoritatea republicii preziden]iale sedeteriora v\z`nd cu ochii (cazul ministruluiaflat cu pantalonii pe vine este notoriu) [i,manipulat cu u[urin]\ de orice `mp\r]itor aliluziilor, a sus]inut lotria dup\ str\vechileobiceiuri, ba chiar a `ncurajat-o t\inuindc`nd i se f\cea parte, manifest`nd pentru eli-berarea lotrilor arestui]i din gre[eal\ (cazulpreotului transferat la alt\ parohie), `mpotri-vindu-se oric\ror schimb\ri, m\car c\cet\]enii de toat\ m`na se ar\tau `ngrijora]ide nesiguran]a `n propriile case. Dar\ conti-nua s\r\cire a masei muncitoare a „schimbatmacazul“, cum s-a exprimat primul ministrula Bilan]ul Poli]iei Comunitare, fiindc\ ne-drept\]ile, jafurile, violen]ele s-au r\sp`ndit`n toate localit\]ile [i nivelurile sociale. Pl`n-gu-s-a moderatorul postului „Radio Popu-lar“ la deschiderea celui de al treilea Simpo-zion al Solidarit\]ii Sociale cum c\ „... des-tui [i-au `ngropat banii `n p\m`nt de fric\... s-au ajuns a se `nchiria sicriele de prea mul]imor]i [i prea pu]in\ protec]ie social\... `[i facsinguri dreptate, dup\ c`t\ minte au, iar maiapoi se judec\...“

Memoriile lui Johannes de Bramberg,fost deputat itinerant al Parlamentului Euro-pei (ap\rute ini]ial `n foileton `n „Pome-

ranische Tageblatt“), cuprind aprecieri sem-nificative: „... cu mare spaim\ am traversatcapitala (Bucure[ti, s. n.) unde cete de bri-ganzi lovesc automobilele cu ciocanele [isubtilizeaz\ bagajele la semafoare...“; „...unfost camarad de [coal\ mi-a relatat c\ dor-mea `n gr\din\, schimb`nd pomii `n fiecarenoapte, ca s\ nu fie surprins...“.

Cu toat\ ineficien]a congenital\, presatepe canale diplomatice, autorit\]ile s-au fostcon[tientizat c\ nu lotrii ci spiritul de lotrieeste r\ul cel mare a[a c\ purces-au emitereade legi, edicte, proclama]ii [i alte documen-te care s\ limiteze fenomenul, c\ci de st`rpitera cu neputin]\, `ntr-at`t se `nc`lciser\ inte-resele contradictorii, ce doar parvenirea a-veau `n comun. S-au efectuat chiar [i gra-]ieri, zise „educa]ionale“, pentru `ncurajarealotrilor neprin[i, degeaba fiindc\ diversitateacazurilor f\cea imposibil\ crearea de prece-dente juridice.

P`n\ chiar presa p\zitoare democra]iei aajuns la solu]ii idealiste, de toat\ mila. „Vai[-amar, exclama redactorul-[ef Cristu Jan-ghinea `n num\rul jubiliar al „Economistuluirural“, (...) toat\ speran]a ni-i `n modelulamerican al Vestului s\lbatic, precum calotrii cu dare la m`n\ s\ se a[eze la casele lor,s\-[i creasc\ pruncii, s\ instaureze ordineapentru a-[i dezvolta afacerile ini]iate doar ei[tiu cum, c\ci au nevoie de recunoa[tereinterna]ional\“. Ceva dreptate tot avea Jan-ghinea, `n sensul c\ politica partidului deguvern\m`nt s-a orientat ulterior c\tre lega-lizarea loviturilor prin prescrierea au com-pensarea tuturor datoriilor; dar asta consti-tuie alt\ tem\, – cea a fondurilor specialedisimulate nenominal `n bugetul public.

P`n\ atunci, ]ara Rom=niei se poatem`ndri cu producerea unui sistem economicunic – combina]ia inextricabil\ `ntre lotrie [iputerile statului, consecin]\ conservatoare asupradimension\rii Sectorului III `n epocasocialist\ (sectorul „r\m\[i]a capitalismu-lui“), a transform\rii acestui sector dup\1990 `n „r\m\[i]a socialismului“ la fel deexacerbat\, precum [i a neputin]ei organice aforului legislativ (la care a contribuit f\]i[executivul monocolor) de a `nlocui cosmeti-zarea arhetipurilor cu extrapol\ri [tiin]ifice.

~n loc de concluzie: lotria rom=neasc\ocup\ un loc distinct `ntre fenomenele eco-nomice ale epocii contemporane prin consti-tuirea unui mutant al socialismului, cucaracter de mas\, oficializat, total, caremerit\ un studiu exhaustiv.

MARIAN DRUMUR

Despre lotria `n ]ara Rom=nieiSCRISORI NETIMBRATE

ROMTELECOM

Romtelecom [i-a `mbog\]it oferta deproduse [i servicii o dat\ cu venireatoamnei. Astfel, noile pachete Romtele-com con]in telefoane DECTcordless per-formante, cu serviciile CLIP [i VOCESincluse. Cu noul pachet vei [ti cine tesun\ `nainte de a r\spunde [i vei puteaprimi mesaje. Pl\te[ti un avans [i 12 ratelunare, iar activarea serviciilor se facegratuit. Pre]ul acestor produse variaz\`ntre 1.140.000 lei [i 5.064.000 lei.

Al\turi de serviciile de telefonie,Romtelecom ofer\ [i acces Internet,pun`nd la dispozi]ie [i numere unice.Acestea s`nt: Acces special Internet(ASI), UIAN [i Clicknet. Din ASI facparte: accesul normal, special [i „pre-mium“.

Accesul special la Internet este similaraccesului normal. Diferen]a survine doar

`n modul de tarifare. La accesul normal,Romtelecom aplic\ tarifele specificatepentru convorbirile telefonice na]ionale.

Astfel, pentru accesul normal si spe-cial utilizatorul pl\te[te furnizorului deservicii Internet pentru conexiunile reali-zate, iar abonatul titular al liniei telefoni-ce utilizate pentru acces (`n multe cazuriaceeasi persoana cu utilizatorul) pl\te[tela Romtelecom pentru traficul realizat `nre]eaua telefonic\. Pentru accesul „pre-mium“ plata se face numai c\treRomtelecom, pe baza duratei `nregistratea fiec\rui apel destinat accesului laInternet. Pentru diferen]ierea acestui ser-viciu se utilizeaz\ o numerota]ie special\pentru liniile de acces, de forma 89...

Serviciul Num\r Unic de Acces laInternet (UIAN �Unique Internet AccessNumber) const\ `n furnizarea unui num\rde telefon unic, non-geografic (num\rvirtual) pentru accesul dial-up la Internet.Num\rul format de utilizator pentruaccesul dial-up la Internet este de forma:0870 YV XXXX. Serviciul UIAN se

acord\ furnizorilor de Internet (ISP) careau `ncheiat deja un contract ASI cuRomtelecom.

ClickNet este un nou serviciu dial-upde acces Internet, care ofer\ o vitez\ dep`n\ la 56 kbiti/sec „best effort“.Serviciul ClickNet poate fi activatmanual introduc`nd urm\toarele infor-ma]ii la conexiunea dial-up: num\rul deacces: 89 99 222 pentru Bucure[ti 890222 pentru celelalte jude]e; nume utiliza-tor: clicknet [i parola: clicknet. Tarifulpentru serviciul ClickNet include at`ttariful pentru apeluri, c`t [i tariful pentrutraficul Internet. Exist\ dou\ perioade detarifare: perioada de varf: de LUNI panaVINERI intre orele 08:00-20:00 (0,0125Euro/min) [ i`n afara perioadei de varf:de LUNI pana VINERI intre orele 20:00-08:00, pe parcursul intregului weekend [i`n s\rb\torile legale(0.0070 Euro/min).

www.romtelecom.ro v\ poate oferimai multe informa]ii. Accesa]i [i benefi-cia]i de ofertele Romtelecom.

S-auzim numai de bine!

P

octombrie 2004

24 Flash

Colegiul de redac]ie:{tefan Afloroaei, Al. Andriescu, Emil Brumaru, Al. C\linescuLiviu Leonte, Paul Miron, Dan Petrescu, Alexandru Zub.

Redactor [ef:Gabriela Gavril

Coresponden]i externi:

J. W. Boss (Amsterdam)Liliana Nicorescu (Montreal)Cerasela Nistor (Montreal)William Totok (Berlin).Bogdan Suceav\ (Los Angeles)Mihai Vacariu (Adelaide)

Redactori: Radu AndriescuMichael Astner{erban Axinte (secretar general de redac]ie)Alina Cr\ciunMihai Dasc\luGabriela HajaIoana MilitaruDoris MironescuLuciana MoisucLucian Dan TeodoroviciRaluca V=rlan

Colaboratori:

Alex Aciob\ni]ei

Radu Pavel Gheo,

Florin L\z\rescu,

Cristian P\tr\[coniu,

Florin }upu,

Cristian Dumitriu (tehnoredactor)

Diana Cristina Go[man (tehnoredactor)

Paul Dan Pruteanu (webmaster)

Adresa redac]iei:Ia[i, B-dul Carol I, nr. 3-5Casa Conachi, cod 700506

www.timpul.ro

E-mail: [email protected] ISSN 1223-8597Nr. catalog Rodipet 4624

Revist\ editat\ de:Viitorul Rom=nesc [iFunda]ia Cultural\ „Timpul“

Fondatori:Liviu Antonesei (pre[edinte)Gabriel Cucuteanu (director general)

TIMPUL

REVISTA APARE CU SPRIJINUL CONSILIULUI LOCAL IA[I [I AL MINISTERULUI CULTURII

Responsabilitatea opiniilor exprimate `n paginile revistei apar]ine autorilor

Sarcofagul de h`rtieVotul bate bunul sim]. Sau despre cum n-a f\cut poli]iepolitic\ C.V.Tudor

De[i pu]ine ispr\vi dintr-ale politichieimai au darul de a ne mira, votul dinCNSAS, prin care s-a decis c\ C.V. Tudornu a f\cut poli]ie politic\ este, totu[i, oculme a nesim]irii. O recunoa[tere c`t sepoate de limpede a faptului c\ scormoni-rea prin dosare pare a fi fost imaginat\ de„cei responsabili“ doar ca o `ndeletnicireplicticoas\, f\r\ nici o finalitate, se `n]e-lege, care s\ le dea unor vis\tori la norma-litate iluzia c\ se caut\ restabilirea adev\-rului. ~n fond, o cacialma dirijat\, bun\ s\]in\ ocupa]i ni[te intelectuali reprezentati-vi pentru firava noastr\ societate civil\ [icare, p`n\ la urm\, nici nu cost\ prea mult.Cum s-a votat? Andrei Ple[u, Mircea Di-nescu, H.-R. Patapievici [i Claudiu Seca-[iu au votat c\ C.V. Tudor a f\cut poli]iepolitic\, iar Gheorghe Oni[oru (venit `nColegiu la propunerea PNL), ConstantinBuchet (PRM), Viorel Nicolescu (PN}CD)[i Ladislau Csendes (UDMR) au votat `m-potriv\. Am uitat s\ spun c\ prezindentulOni[oru a votat de dou\ ori, dup\ cum `i d\dreptul pozi]ia sa eminent\. Care va s\zic\, porc\riile de la S\pt\m`na n-au exi-stat, turn\toriile ce-au mai distrus via]aunora [i a altora n-au fost produse nici-c`nd. ~]i vine s\ zici, ca `ntr-o poezie nuprea grozav\ a lui Marin Sorescu, mi s-af\cut grea]\ de at`ta dat peste cap `n tiri-bomba România, vreau s\ cobor!

A. Ple[u [i M. Dinescu au anun]at c\demisioneaz\ din Colegiul CNSAS, `nsemn de protest fa]a de o asemenea deci-zie aberant\. Ceva mai t`rziu, poetul [irealizatorul talkshow-lui de la Realitateatv a revenit asupra deciziei sale. De uncomic absurd mi s-au p\rut apelurile [i`ngrijor\rile unor politicieni: `ntoarce]i-v\,oameni buni, printre dosarele trunchiate,m\sluite, a[tepta]i fi]uicile ce-au sc\patprintre degetele organelor, c\ nu se face s\nu func]ioneze Colegiul `nainte de alege-ri… Mai da]i ni[te certificate de virginita-te [i bun\ purtare oamenilor no[tri! Eibine, dac\ pr\v\lia CNSAS-ului pare s\func]ioneze doar ca fabric\ de alibiuripentru lichele [i turn\tori, `n func]ie deinterese de partid, atunci nu v\d de ce-armai r\m`ne deschis\. Numai ca s\ pes-cuiasc\ ni[te plevu[c\, ni[te turn\toriam\r`]i de doi lei?

O m\rturisire a lui Sorin Ro[ca St\-nescu din Ziua, `n cinismul ei perfect, credc\ ne mai l\mure[te `n privin]a eficien]eiCNSAS-ului [i a „libert\]ii sale de mi[-care“: „Membrii acestui Colegiu nu audreptul s\ cerceteze [i s\ se pronun]e `nleg\tur\ cu numeroase categorii de cola-boratori care se reg\sesc `n dosarele clasi-ficate la secret. Eu `nsumi s`nt `n aceast\situa]ie. Am fost informator al Brig\ziiAntiteroriste [i am certificat CNSAS `ncare scrie negru pe alb c\ nu am colaboratcu Securitatea. E o t`mpenie. Afirm a suta

oar\: am colaborat! ~ntr-o situa]ie asem\-n\toare se afl\ un num\r imens de persoa-ne publice, `ntre care mul]i politicieni. Obun\ parte dintre ace[tia au f\cut ceva maigrav dec`t mine. Adic\ au f\cut poli]iepolitic\. Cazul lui Vadim este tipic dinacest punct de vedere. Oare de ce nu cer-ceteaz\ nimeni arhivele de la SIE pentru aafla cam ce scria Vadim chiar despre men-torul s\u Eugen Barbu, `n timp ce benefi-cia la Viena de o burs\ mijlocit\ de aces-ta? S`nt clasificate? Aten]ie [i la o alt\diversiune: mul]i dintre cei care au f\cutpoli]ie politic\ se ap\r\ ast\zi flutur`nddosarul lor de urm\ri]i. E o alt\ diversiu-ne. Urm\ritorii erau, la r`ndul lor, supra-veghea]i.

A[a se face c\ am avut poli]ie politic\,dar nu prea am avut turn\tori. Cu excep]iaunor nenoroci]i care au f\cut `nchisoarepolitic\ pentru ca noi s\ fim liberi.

{i acolo, sub tortur\ [i [antaj, au cedat,m`zg\lind un angajament sau o not\ infor-mativ\.“

Jurnali[tii no[tri [i lacrimile lui B\sescu

De o bun\ bucat\ de vreme `ncoace, dec`te ori se `nt`mpl\ ceva c`t de c`t mai ciu-dat pe la noi, botezat repede eveniment,televiziunile dau repede telefoane la c`]ivaanali[ti (nu mai pun ghilimele [i-mi pare

r\u c\ bietul cuv`nt a `nceput s\ aib\ oconota]ie peiorativ\), `i convoac\ urgent`n platou [i pun de-o dezbatere. A fost unfotbalist s\ vizioneze fete evolu`nd labar\, prefer`nd s\ transpire `n alt\ partedec`t pe gazon… se `ncinge o discu]ieaprins\. S-a r\sturnat o cistern\… e locde-o `nfruntare de opinii. (~n treac\t fiespus, la c`te camioane cu diverse chestiice pot s\ri `n aer cu tot cu in[ii din decorintr\ la noi `n [an]uri, m\ tem c\ o adev\-rat\ [tire ar suna cam a[a: „Un camion`nc\rcat cu materiale extrem de inflamabi-le a reu[it s\ str\bat\ cei 31 de kilometrip`n\ la destina]ie [i a fost desc\rcat `nbune condi]iuni. V\ inform\m pe aceast\cale c\, `n timpul opera]iunii, nu a fostnimeni r\nit, [coala din sat e la locul ei, cutot cu cele dou\ geamuri cr\pate, lipite cuh`rtie de prins mu[te de doamna suplini-toare, gardul incintei n-a fost d\r`mat, iarc`inele Vasile a fost evitat `n ultimulmoment de [oferul experiment care, `nmomentul de fa]\, s\rb\tore[te reu[ita, `m-preun\ cu localnicii ferici]i la „Trei Sur-cele“. Ce v\ pot spune mai mult, atmosfe-ra e de s\rb\toare… Vom reveni cu unamplu reportaj de la fa]a locului. Andrea?)

Un spectacol media fascinat prin prostgust a fost prilejuit de retragerea lui T.Stolojan din cursa pentru Cotroceni [i –mai ales! – de… lacrimile lui B\sescu.Toate televiziunile – [i cele cu o oarecareaudien]\, dar [i buticurile cu drept de-a

zburda prin eter – au tot dat imaginile cupricina, `ntreb`ndu-se/ne obsesiv: „De ce-a pl`ns B\sescu? A fost sincer B\sescu?Etc.“ R\m`i mut c`nd vezi c\ jurnali[ti cupreten]ii, care au comentat r\zboiul dinfosta Jugoslavie, 11 septembrie, masacrulde la Beslan [i altele asemenea ([i ]ip\ cadin gur\ de [arpe c\ politicienii n-au pro-grame, c\ ne aburesc cu discursurile lorg\unoase, cu echilibristica lor populist\)diseac\ asemenea futilit\]i. Nu-]i vine s\crezi cum oameni destul de serio[i almin-teri se complac `ntr-o astfel de t`mpi]ic\hermeneutic\, ce aminte[te de obsesianoastr\ de dinainte de 1989 de a interpre-ta la nesf`r[it b`lbele [i tremur\turileConduc\torului. Povestea `n sine e demn\de-o schi]\ à la Harms, dar din nefericire erealitate.

F\t-Frumos ot Cotroceni

Nemai[tiind cum s\ cear\ voturi (pen-tru c\, la pove[tile cu eficien]a [i cinstea,casc\ deja [i galinaceele dispuse s\ nasc\pui vii), speciali[tii din staff-urile de cam-panie ale unor partide puternice, dar deru-tate, au lansat un soi de concurs de misterpentru Cotroceni. Cum ar veni, s\ c`[tige„\l mai frumos, c\-i mai omenos“.

„Bizarelor criterii ce func]ioneaz\ lanoi pentru a `mp\r]i oamenii politici `n«buni» [i «r\i»“ – scrie Al. C\linescu `nDilema veche, 15-21 octombrie – „li s-amai ad\ugat unul, nu mai pu]in surprin-z\tor: criteriul estetic. N-am s\ merg p`n\la a reaminti savante studii ce pun `n evi-den]\ caracterul relativ al canoanelor fru-muse]ii fizice, mul]umindu-m\ s\ citezaceast\ superb\ vorb\ a lui Proust: „S\l\s\m femeile frumoase b\rba]ilor f\r\imagina]ie“. Nu voi insista nici asuprafaptului c\ anumite norme (rezult`nd dinimaginarul colectiv) `[i au rostul lor c`nd evorba de starurile de cinema [i de vedete-le TV. C`nd s`nt `ns\ utilizate drept arm\electoral\, atunci cu siguran]\ ceva nu e `nordine. Haide]i s\ spunem lucrurilor penume. Printre g\selni]ele ma[inii de pro-pagand\ PSD ^ PUR se afl\ [i ideea de aexploata un efect de contrast: N\stase efrumos, B\sescu e ur`t.“

Strategia `n sine nu-i deloc made inRomania – s\ ne amintim c\, `ntr-o inter-ven]ie de un minunat penibil, consoartacontracandidatului lui Bush declara cuvoce tremur`nd\ c\ so]ul ei e un „b\rbatfrumos“. De gustibus… Consoarta unuipreziden]iabil de-al nostru, dat mai noucu PUR, a fost `ns\ mult mai simpatic\:b\rbatul ei politic n-ar fi chiar Adonis,dar e „b\ftos“, are el norocul lui, deparc\ l-a sc\pat maic\-sa `n latrina dinfundul cur]ii [i l-a recuperat mai `ncolo,c`nd [i-a adus aminte. Nu fac dec`t s\citez din spusele pline de duio[ie conju-gal\ ale doamnei Dana.

(C.N.P.)