Aditivi alimetari

„Cu excepţia maladiilor cauzate de accidente, de otrăvire (plumb, arsenic, etc), de microorganisme extrem de virulente, de malformaţii congenitale,

majoritatea bolilor cunoscute îşi au originea, direct sau indirect, într-o alimentaţie greşită“. - Dr. W. Kollath

Gamanji Ecaterina Gherna Laura

Ce este de fapt aditivul alimentar?

Sunt aditivii fabricati in mod artificial?

Sunt aditivii periculosi pentru sanatate?

Lista de aditivi alimentari periculosi

Studiu de caz

Bibliografie

Ce este de fapt aditivul alimentar?Pentru usurarea etichetarii, pe ambalaj nu este trecuta denumirea completa a

aditivului, acesta fiind scrisa intr-o forma standardizata, acceptata international. Denumirea de pe eticheta este alcatuita din litera "E" urmata de o cifra, ceea ce usureaza foarte mult etichetarea, in cazul produselor ce contin multi aditivi, sau cand aditivii au denumiri foarte lungi. De exemplu Neohesperidina DC, un indulcitor, va fi scris simplu: E 959. Utilitatea devine evidenta in cazul Hidroxipropilmetil celulozei - E 464 (gelificant).

 E252 - Conservant - Potassium Nitrate - Sare de Potasiu

Ce sunt asadar aditivii alimentari? Iata cateva definitii:

1. Aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare.(Ordinul Ministerului Sanatatii Nr.975/1999).

2. Substante care la origine nu reprezinta o parte constituenta a alimentelor, adaugate in scopul de a modifica - favorabil - insusirile organoleptice sau ca o necesitate directa de desfasurare a anumitor procese tehnologice.(Tratat de Igiena-Sebastian Dumitrache).

3. Aditivul alimentar reprezinta orice substanta care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva si care se adauga intentionat, cu un scop tehnologic (incluzand modificari organoleptice) in timpul producerii, procesarii.(Codex Alimentarius FAO-WHO).

Unde gasim acesti aditivi? 

Daca am incerca sa facem o lista care sa contina alimentele de pe piata care nu contin substante ce atenteaza la sanatatea si chiar la viata noastra am constata ca ne ramane foaia goala. Da, aceste substante sunt prezente in orice alimete, chiar si in cele pe care le consideram sanatoase, cum ar fi fructele si legumele, insa pe parcursul timpului acestea si-au schimbat propritatile benefice organismului datorita, sau mai bine spus din cauza, modificarilor genetice.

Daca in state precum SUA sau Australia unele E-uri sunt interzise in alimente si bauturi, se pare ca Romania este taramul E-urilor si al substantelor ce afecteaza grav organismul uman, chiar daca in UE se aplica aceeasi regula ca in SUA.

Cu alte cuvinte, daca pe etichetele produselor sunt mentionate otravurile continute si concentratia acestora, nu se spune insa nimic despre ce efecte pot avea acestea. Mai grav este ca autoritatile de la noi nu par a fi interesate de aceasta problema si nu incearca sa puna capat acestui atentat la sanatatea consumatorilor.

Sunt aditivii periculosi pentru sanatate?

Aditivii nu sunt periculosi pentru sanatate atata timp cat sunt utilizati conform dispozitiilor legale referitoare la dozare si consum. Acestia sunt printre cele mai studiate substante din alimentatia noastra. Autorizarea unui aditiv este supusa unui control sanitar foarte complex. Acesta din urma este menit sa impiedice orice risc pentru sanatatea consumatorilor si sa stabilieasca necesitatea aditivului din punct de vedere tehnologic. In prezent, evaluarea se bazeaza pe directivele internationale in vigoare.

Sunt aditivii fabricati in mod artificial?

Nu toti aditivii alimentari sunt fabricati in mod artificial. Unii dintre ei exista si in natura sau sintetizarea lor este bazata pe structura substantelor naturale. Asadar, aditivii pot fi de origine naturala sau sintetica:

Aditivii naturali:

• proveniti din materii prime de origine vegetala (de exemplu, E 410 - guma din seminte de carruba, aditiv folosit ca agent de coagulare si de ingrosare) • proveniti din materii prime de origine animala (de exemplu, E 901 - ceara de albine, aditiv folosit ca agent de glazurare) • proveniti din materii prime anorganice (de exemplu E 514 - sulfat de sodiu, sare Glauber, utilizat pentru corectarea aciditatii si ca agent de controlare a vascozitatii)

Aditivi sintetici:

• identici cu substantele naturale, dar produsi in mod sintetic, prezinta acelasi structuri chimice ca si produsul natural (de exemplu, E 300 - acid ascorbic, aditiv similar vitaminei C si utilizat ca antioxidant) • complet sintetici (de exemplu, E 951 - aspartam, aditiv folosit ca indulcitor)

Clasificare:

Aditivii alimentari apartin urmatoarelor categorii:

- conservanti - substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejarea lor impotriva alterarii produse de microorganisme;

- antioxidanti - substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejare impotriva oxidarii (de exemplu: rancezirea, schimbarea culorii);

 

-acidifianti - substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimandu-le un gust acru;

- substante-tampon - folosesc la reglarea si la mentinerea pH-ului specific alimentului; - antispumanti - se folosesc pentru reducerea si prevenirea spumei;

-emulsificatori - substante care fac posibila formarea si mentinerea unui amestec omogen intre doua sau mai multe faze nemiscibile;

-agenti de gelificare - substante care permit si care ajuta la formarea gelurilor; -sequestranti - substante care formeaza complexe cu ionii metalici; -stabilizatori - substante care fac posibila mentinerea proprietatilor fizico-chimice ale alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; -substante de ingrosare - substante care au capacitatea de a mari vascozitatea produselor alimentare;

E322 - Stabilizator - Lecitina – Phosphatidylcholine

-indulcitori –

substante (altele decat zaharul) care se utilizeaza pentru a da gust dulce alimentelor;

  E422 - Indulcitor - Glycerol

E966 - Indulcitor – Lactitol

-coloranti naturali si coloranti de sinteza; -agenti de afanare - substante care contribuie la cresterea volumului alimentelor

fara a modifica valoarea energetica; -antiaglomeranti ; -potentiatori de aroma - mentin si amplifica aroma specifica alimentului ; -substante-suport - faciliteaza transportul si utilizarea aditivilor fara a modifica

proprietatile pe care se bazeaza utilizarea lor; -enzime - folosite in industria alimentara ; -aromatizanti- se impart in trei categorii: - substante aromate naturale - se obtin

din materii prime de origine vegetala sau animala;

  E640 - Aromatizant – Glycine

-substante identic naturale - sunt identice din punct de vedere al compozitiei cu aromele naturale, componentele fiind obtinute prin sinteza;

-substante artificiale - se obtin prin sinteza, avand structura si compozitia diferite de cele naturale.

  E910 - Amelioratori Gust - L-cysteine

Lista de aditivi alimentari periculosi

Studiu de cazBĂUTURĂ RĂCORITOARE FĂRĂ ZAHĂR

Ingrediente: dioxid de carbon, caramel, aspartam, acid citric şi acid fosforic alimentar, benzoat de sodiu, cafeină, aromă de cola.

E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar şi pentru a masca gustul unor alimente de calitate slabă; băuturile răcoritoare cu aromă de citrice conţin o cantitate mare de benzoat de sodiu (până la 25 mg/250 ml); se mai adaugă în lapte şi în produsele din carne, în produsele de brutărie şi în dulciuri; este prezent în multe medicamente (Tylenol, Phenergan); se cunoaşte că provoacă urticarie şi agravează astmul. Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană, împreună cu Institutul de Oncologie din Germania, îl consideră cancerigen, însă în România este permis; interzis în SUA.

E330 (acid citric) – produce afecţiuni ale cavităţii bucale (afte) şi are acţiune cancerigenă.

Se găseşte în cele mai multe sucuri care se află în comerţ, în muştar (sub formă de arome), în conservele de ciuperci.

E 338 (acid fosforic) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale ş.a.); folosit şi în preparatele din brânză

E 951 (aspartam) este un îndulcitor artificial des folosit şi poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli; cancerigen. Întâlnit în guma de mestecat, în produsele zaharoase, în băuturile răcoritoare; interzis în SUA. Pe termen lung, prin scăderea imunităţii, consumul în exces de aspartam expune la gripă, boli de plămâni, infecţii urinare şi intestinale. Lipsa de calciu apare şi ea în timp. Folosirea aspartamului are şi alte efecte nocive asupra sănătăţii: cefalee, insomnie, tulburări de vedere, auz şi memorie, oboseală, palpitaţii şi predispune la îngrăşare. În acelaşi timp, E 951 joacă un rol important în declanşarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformaţiilor şi diabetului.

Cafeina – un alcaloid care în cantităţi mari provoacă palpitaţii, creşterea presiunii sangvine, vomă, convulsii, diaree, micţiuni frecvente, insomnie, crampe stomacale, tremurături ale mâinilor, spasme musculare, scăderea calcemiei.

Si daca traducem…

E123, E211, E110 = CANCER!

E131= reactii alergige rare,

E142=alergii si anemii,

E120=cresterea hiperactivitatii,

alergie

Chiar vrei sa bei boli imbuteliate in ambalaje dragute…?

Margarina

Margarina a aparut in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs cu consistenta si culoare asemanatoare untului, dar cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat “margarina”. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism. Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism, au “darul” sa incurce o multime de procese naturale:

* sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar, impiedicand activitatea acestora. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la cancer.* iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange, ceea ce inseamna sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator pe ansamblu.

* favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, precum si aparitia celulitei.* solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate.

Din fericire, margarina are suficienti substituenti naturali care nu numai ca o inlocuiesc cu succes, dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste.

Inlocuitori naturali ai margarinei* Untul romanesc in general este mai bun decat cele de import, deoarece este mult mai putin procesat si denaturat.* Uleiurile obtinute prin presare la rece, de floarea-soarelui, masline, arahide, susan s.a. duc la scaderea colesterolului si curata vasele de sange.

Bibilografie

•http://www.terapii-naturiste.com/plante/alimentatie/E-uri.htm •http://www.foodlaw.rdg.ac.uk/additive.htm •http://www.veggieglobal.com/nutrition/non-vegetarian-food-additives.htm•http://www.ourfood.com/Ingredients.html•http://www.codexalimentarius.net/gsfaonline/additives/index.html •http://www.wikipedia.com